Rezistenta cultirii de ... la atacul factorilor de stres bioticDaunatori si boli rezistenteHibrizi si sole rezistente5-6 pag si prima pag si biogtafieR ezis tena la atacul daunatorit curs 3Metoda cm eficienta si econ. De combatere a daunatorilor este c si la patogeni crearea de soiuri si hibrizi rezistenti. Amelorarea rez la daunatori a fost relativ neglijata atat din cauza variabilitatii genetice mai reduse la atacul inswctelor, catsi datorita mijl. Chimice de protectie existente. Ca ufmare rezultate spectaculoase prin metode clasice ni s-au inreg. Ameliorare rez la daunatori prin metode convent se bazeaza in gen fie pe utilizarea unor caractere morfologice care ridica bariere in desf normala a ciclilui biologic al insectelor fie pe folosirea unor mecanisme biochimice de antibioza.Ex. Rez sau ameliorarea rez la cephus pigmaeus viespea paiului, se baz pe obs ca daca paiul este plin cu maduva sub spic migrarea larvelor prin interiorul paiului este ompiedicata si atacul este mai redus.Rez la oulella mellalopa gandacul balos al ovazului si afide xepinde de pubescenta plantei. S-a pus min evid fatul ca prez stratului carbonogen in coaja semintelor de floarea soarelui asig rez la molia florii soarelui homeosoma nebulella. Omg cu rez la atacul insectelorAu fost obt omg rez la atacil insectelor cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetica. OMG este orice organosm cu exceptia celui uman al carui material genetic a fost modificat altfel decat prin incrucisari sau recombinari pe cale naturala. Strategii aplicate pt obt omg rez la insecte sub de ex.Strategia utiliz presup transferul unor gene la plante de interes econ care determ sinteza unor proteine insecticid. Cm exploatata sursa de astfel de gene de rez este bacteria bacillus thuringiensis sau BT. Este o bacterie gran pozitiva care se gaseste in sol si poseda insusirea specifica de a forma in timpul sporularii un depozit cristalin insecticid numit cristal parasporal ce contine proteina cry sau deltaendotoxina.

Modul de act al toxinelor BTINSECTELE INGEREAZA sporii bacteriei si cristalele asociate lor, toxina din cristal (proteina cry) se ataseaza la niv inor receptori specifici din intestinul anumitor specii de insecte receptoei pe care omul si alte nevertebrate nu ii poseda. In interval de cateva minute din mom ingestiei, toxina distruge intestinul insecteo care isi incetineste hranirea. Genele BT impotriva unor lepidoptere(fluturi) si a unor coleoptere au fost transf la peste 20 specii de mono si dicotile cultivate. Plante modif. Gen. Rezistente Porumbul. Prin gena cry este rez la ostrinia nubilalis si tari care cultiva sunt Africa se Sud, Argentina, Canada, Filipine, SUA, Spania, Portugalia. Soia. Prin gena cry 3 este rez la diabrotica sp. Cartoful. Prin gena cry3 este rez la leptinotarsa Bumbacul. Prin gena cry1 este rez la helicoverra spp. (omida capsulelor de bumbac).Transgeneza sau obt OMG este un proces ce cuprinde urm etape: Identif- Izolarea- Clonarea - genei de interes2 Constructia unui vector care sa posede semnale utile expresiei genei si selectiei transformantilor3 transf acestor gene la planta de cultura prin metode indirecte precum sist agrobacterium si prin met directe fizice si chimice. 4 regenerare si slectia plantelor care exprima la un nivel optim caracterul transferat. 5 testarea acestora in camp pt evaluarea stabilitatii expresiei genei in timp in conditii naturale.Exista aici enzime de restrictie implicate si enzime de legare.

B. Beneficii si riscuri ale cultivarii plantelor modificate genetic cu rezistenta la insecteBeneficii1. Ec de timp si o mare precizie in crearea de noi cultivareProductivitate sporita prin combatere eficienta a daunatorilor.Profituri mai mari pt producatori prin reducerea costurilor de reductie.4. reducerea globala a cantit de pesticide cu impact pozitiv asupra mediului.Riscuri1. toxicitatea- alergenitatea proteinei codificata de transgena pt om2. Toxicitatea proteinei codificata de transgena t animale pesti entomofauna neavizata.3. Aparitia unor indivizi rezistengi la proteina codificata de transgena in populatiile insectei daunatoare vizate.4. Posinilitatea producerii unui flux genic(dispersarea transgenelor prin intermediul polenului si al semintelor)5. Transf orizontal al genelor in sol si distrugerea microorganismelor.6. Posib raspndirii genelor rez la antibiotice utiliz in ingineria genetica la bacteriile daunatoare prpvocand noli infectioase dificil sau imposinil de tratat.Crearea de soiuri si hibrizi de plante rezistente rezolva problema de protectia plantelor si reprez una dontre verigile imp ale conceptului de lupta integrata. Dup gradul xe manif a rez fata dematacul unui anum daunator plantele pot prezenta Imunitate. Plamtele nu sunt atacate deloc. Rezistenta. Plantele pot fi atacate m milt sau m putin de patogeni sau daunatpri dar pagubele si daunele sunt mici. Dupa marimea pagubelor produse rez poate fi 1Inalta, cand pagubele sunt neesentiale nesemnif, 2 rez moderata cand pagubele sunt reduse si 3 rez slaba cand pagubele sint suf de mari pt ca ele sa fie evidente Sensibilit. Caracteriz plantele putermic atacate de patogeni sau daunatori si poate fi moderata sau inalta. Rez falsa. Reprez evitarea atacului prin semanatul timpuriu(brucus pisorum, gargarita mazarei). Sau tardiv in cazul afidelor. Sfedelitoril de ex la porumb, ataca mai mult pt ca se consuma DIMBOa, un glicozid toxic care este atractie pt plante. Nonpreferinta. Lipsa atractiei plantei pt insecte. Ex. Soiul vita de vie muscat de hamburg afuzalii, avnd frunzele cu pilozitate redusa sunt maimputin atacate de tretanicus urticae comparativ cu sorile riesling si traminar? La cartof solanum demissum cu o masa foliara dezv. Si o putere de regenerare mare sunt mai putin sensib la leptinotarsa decemlineata. Soiul de fl soarelui Record este rez la atacul moliei dat prezemtei in peretele achenei a unuimstrat gros carbomogen pe care larvele nu il pot perfora. Este evident faptul ca toate formele de rez sunt in ultima instanta delimitate genetic deoarece genotipul infl. Pana la urma orice activit. De producere a proteinelor, elem xe formeaza corpul plantelor. Cultivarea soiurilpr si jibrizilor rezistenti a intrat in prezent in practica agricola curenta. Ex vita de vie o cultivam pe portaltoi rez la filoxera. La lucerna soi la atacul afidelor. La porumb exista hibrizi rez la atacul sdredelitprului. Prin folosirea soiurilor rez se poate ajunge adesea la elimin tratam chimice costisitoare si poluante sau macar la reducerea nr acestora. Antibioza. Este datorata mai kultor mecanisme printtre careExistenta unor subst specifice cu proprietati insecticideLipsa unor vitamine pigmenti ceeamce ducemla scaderea continutului de carotenoizi, determ scaderea atacului de afide. Unele caracteristici anatomice infl. Dezv unor daunatori cum este cazul paiului umplut la unele soiuri de grau, ce confera rez acestora la atacul viespii paiului. Particularitatile fiziologice ale plantelor, cresterea presiunii osmotice a sucului celular din frunzee de capsun pron adm de doze marite de ingrasaminte ingreuneaza hranirea acarianului capsunului(tarsonenus pallidus?). Rez mortalitaea daunatorului. ComCompozitia chimica a plantelor, tanin fenoli alcalonizi, impoedica adesea infestarea plantelor cu anumoti daunatori. Ex soiurile de varzamrosie sumt maimputin atacate de musca verzei si paduchele cenusiu al verzei. Uneori fen antibiozei este dat inaccesinilitatiimdaunatorului la sursele de hrana molia achenelor de fl soarelui. Ex hibrizii de porumb romanestimhs412 sau hs370 sunt maimfez la ataculsfredelitorului dat prez in pplante a glicozidului toxic DIMBOA care impiedica larvele ducand la mortalitarea lor. Hibrizii de porumb rez contin de 10ori m mult dimboa decat cei susceptibili. Ex. Sau creat soiuri de tomate rez la nematodul galicol al radacinilor(meloydoginae incognita) soiurile straine ronita monita si hibrizii romanesti oltbrid si criobrid. Fenomenul de antinioza se manif printr-o diminuareba cecundintatii si a longevitatii insecteor. Toleranta. Capacit plantei de a se dezv de a suporta un nr relativ de daunatori fara ca acest lucru sa infl semnif productia. Este cazul liniilorp sau hibrizilor de porumb care nunau o rez absoluta la atacul daunatorulii ostrinia nubilaris suportand un nr relativ mar de duntori, fr s se inreg o scdere a produciei. Planta compenseaza prin mecanisme specifice pierderile suferite. Este evident fatul ca toate formele se rez sunt in ultima instanta determinate genetic. Cultivarea de soiuri hibrizi sau varoeti rez. Cosntit soluia xea ma simpla si adesea cm putin costisitoare pt limitarea pag produse de ag. Patogeni. Ex. Prin folosirea soiurilor rez. Se poate ajunge la elim tratam chimice de ex sau ob soiuri de cartof rez la ria neagr a cartofului sau hibrizi de fl soarelui rez la man. Sau ob soiuri de fomate rez la VMT virusul mozaicului tutunului. S-au obt soiuri de mr rez la rapn si soiuri de sfecl rez la cercosporioz. Soiurile pot da rspunsuri variate la dif grupe de organisme daunatoare. Ex. Soiurile de mr rez la acarieni sunt sensib la finare. S-aunrealiz totusimprogrese innobt soiurilor sau hibrizilor cu rz complexa fata de boli si daunatori. Ex. Exista hibrizi de floarea soarelui rez in acelasi timp la mana rugina lupoaie si molie. In culturile principale si pt bolile cheie se folosesc adeseamsoiurimtolerantensau cu rez medie. Mecanismele de rez fata de boli sunt partial dif fata de cele de la daunatori. Plantele anihileaza sau reduc efectele distructive ale agentilor patogeni in general prin reactii de rez. Hipersensinilitate sau imunitate.