ŞCORLR NORSTRf l Revistă lunară de educaţie, cu l tură profesională

şi a f i rmare naţională a Asociaţ iei învăţător i lor Sec ţ ia Săla j

= Anul XVII. - Z ă l a u , Martie 1940. - Nr. 7. =

C U P R I N S U L :

Gh. Comiş-Pop: Indiferentă ac t i vă 271 G. Selyben: Cugetăr i p e d a g o g i c e 274

G. M. Stanică : A n t r o p o m e t r i a ş c o l a r ă 275 Pop M. Lucretia: E d u c . c e t ă ţ e n e a s c ă în ş c o a l a pr im. 284

Gh. Bălai: I n d e p e n d e n t a ş coa le i p r i m a r e d e stat 288 Simion Oros: P e a c e l a ş i d r u m 290 Leontin Filip: E u g e n i a căsă tor ie i 295

Gh. Hobjilă: P o v e s t e cu tâ lc 301

P A G I N A ŞCOALEI DE COPII MICI

A . Trilix Halas: î n v ă ţ ă t o a r e a n o a s t r ă . 303

P A G I N A JURIDICĂ

Dr. I. Ciobanii: C o n d i c a p rocese lo r învă{ătoreşt i . . 308

« R O N I C Ă - INFORMATIUNI $edinia Comitetului Central al Secţiei Sălaj a Asociaţiei Generale a învă­

ţătorilor din România. — Deces. — Aviz.

CĂRŢI - REVISTE Din problemele Culturii Europene. — Vitrina revistelor. — Buletinul cărţii.

P a g i n a Bănci i Bulet inul Inspec tora tu lu i Şco la r J u d e ţ e a n

P o ş t a Redac ţ ie i

ŞCOALA NOASTRĂ R e v i s t ă l u n a r ă d e e d u c a ţ i e , c u l t u r a p r o f e s i o n a l ă ş i

a f i r m a r e n a ţ i o n a l ă a A s o c i a ţ i e i î n v ă ţ ă t o r i l o r d i n S ă l a j .

A p a r e la 25 a fiecărei luni , c u excep ţ ia lunilor Iulie şi Augus t

R e d a c t o r i : G h . Corn i ş -Pop şi I. A r d e l e a n u Senior

A d m i n i s t r a t o r : M a c e d o n Olar iu

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : S imion Oros

A b o n a m e n t u l 100 Lei p e a n pen t ru î nvă ţ ă to r i ;

260 Lei pen t ru şcoli şi insti tuiiuni

M a n u s c r i s e l e se trimit redac ţ ie i p â n ă la d a t a d e 10 a fiecărei luni

M a n u s c r i s e l e t r imise redacţ ie i n u s e î n a p o i a z ă

Art icolele tr imise vor fi scr ise c u îngrijire, s cu r t e şi n u m a i p e

o s ingură p a g i n ă

Cărţi le şi revis te le pr imite la r edac ţ i e se vor î n se ra în revis tă

Art icolele tr imise pen t ru p u b l i c a r e s e vor îna in ta p e a d r e s a ;

G h e o r g h e Corn i ş -Pop înv. J i bou—Să la j

Informat iuni d e ordin adminis t ra t iv se c e r :

Olar iu M a c e d o n înv . U n g u r a ş — S ă l a j

Or ice rec lamaţ i i s e a d r e s e a z ă sec re ta ru lu i d e redac ţ ie , Z a l ă u

— R u g ă m revis te le s ă a c c e p t e s c h i m b u l

i ^SiBsSi i i8IBBBii i9BBSv

SCOALĂ NOASTRĂ REVISTA LUNARĂ DE EDUCAŢIE,

CULTURĂ PROFESIONALĂ ŞI AFIRMARE NAŢIONALĂ

A ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR SECŢIA SĂLAJ

Anul XVII - Nr. 7 - Mart ie 1940.

Institutul de Arte Grafice „Luceafărul" Zălau

INDIFERENŢĂ ACTIVA

In fa{a unui fapt o a r e c a r e , e x i s t ă d o u ă a t i tud in i b ine d i s ­t inc te şi d i a m e t r a l o p u s e : a ) . a t i t u d i n e a lui T o m a Necred inc iosu l , c a r a c t e r i z a t ă p r i n t r ' o n e î n c r e d e r e a b s o l u t ă în fap te , decâ t în u r m a unei în tâ ln i r i şi ver i f icăr i p e r s o n a l e şi b) a t i t u d i n e a lui S impl ic io , pe r sona ju l din s c r i e r e a : «Dia log a s u p r a a lor d o u ă s i s t e m e a l e lumii» de Ga l i l eu , p e r s o n a j scos din i s to r i a con­t e m p o r a n ă cu m a r e l e a s t r o n o m nefer ic i t şi c a r a c t e r i z a t ă p r in frica de a-şi sch imba a n u m i t e pă re r i a b s u r d e , pr in frica d e a-şi ver i f ica o a n u m i t ă p r o s t i e l a t e n t ă , pr in g r o a z a d e a p r iv i pr in t e l e s c o p , ca nu c u m v a să i-se p r ă b u ş e a s c ă un î n t r e g e ş a ­fodaj de fa l s i tă ţ i s c u m p e .

î n t â i a a t i t ud ine , pr in d i spon ib i l i t a t ea r e p e t a t ă la or ice fel de c e r c e t a r e , pr in d o r i n ţ a şi s e t e a d e ve şn i că ve r i f i ca re «la fa ţa loculu i» , p r in n e m u l ţ u m i r e a l e n e ş e cu un fapt b ru t , în ca r e n ' a î n t r a t sp i r i tu l cunoaş t e r i i , e s t e f undamen tu l ce rce tă r i i ş t i inţ i f ice, s i n g u r a a t i t u d i n e f ruc tuoasă . Din hu l i tu l T o m a , s ' a scobâr î t , p e s t e v e a c u r i , un s imbo l , c a r e a p re făcu t f igura a c e ­s tu i ver i f ica tor d e răn i d i v i n e în ve r i f i ca to r d e fap te , d e a d e ­v ă r u r i , în fundamen t bibl ic a l ce rce tă r i i l a i ce .

T o m a Necred inc iosu l — d a r c a r e a c r e z u t d u p ă ce a ver i f ica t el însuşi f ap t e l e d a t e - p r in r e p e t a r e cicl ică, a d e ­ven i t T o m a c e r c e t ă t o r u l , p a t r o n u l o a m e n i l o r d e ş t i i n ţ ă şi d e l i t e re .

N ' a fost z a d a r n i c ă n e c r e d i n ţ a lui , n ' a fost un s i m p l u fapt fără ros t t o a t ă c o m e d i a ver i f icăr i i , a p i p ă i r i i a d e v ă r u l u i , când — şi a ş a — lucrul s ' a a d e v e r i t a fi fost j u s t ? ( A c e a s t a cl ipă, i n t e r m e d i a r ă î n t r e p r e z e n t a r e a unu i fapt , n ec r ed in ţ a în el şi d o v e d i r e a înşe lă r i i — în b iser ică , soco t i t ă p r o f a n a r e a d i -

vinu lu i — a fost a t a c a t ă de Bise r ică iar in i ţ i a toru l nec red in ţe i , T o m a , a fost c o n d a m n a t pen t ru t o t d e a u n a să p o a r t e , ca înso­ţ i t o a r e a n u m e l u i , o po rec l ă ca re , î na fa râ de Biser ică , cons t i tue , dacă nu un s e m n s igu r , cel pu ţ in un indiciu d e c e r c e t a r e , de ve r i f i ca re , de «gus ta re» a a d e v ă r u l u i ) .

Pe p l anu l ce rce tă r i i , n e î n c r e d e r e a şi î n ş e l a r e a e v e n t u a l ă , deci c o n s t a t a r e a unei munc i z a d a r n i c e , p a r c u r g e r e a unui ce rc ca să ajungi în ace l a ş i loc, nu sunt a c t i v i t ă ţ i făcute fără c â ş t i g . In or ice lucru da t , ve r i f i ca rea e to t a t â t de n e c e s a r ă ca şi o d e m o n s t r a r e , ca şi o n o u ă c e r c e t a r e . Apoi ve r i f i ca rea ma i a r e de scop să s u r p r i n d ă a u t e n t i c i t a t e a f a p t u l u i : m u l t e fa ls i tă ţ i , con t ra face r i , ma r f ă de c o n t r a b a n d ă se a s c u n d e s u b ha ina unui a d e v ă r foar te c u n o s c u t ! Dar , ma i a l e s , dacă prin a d e v ă r u l c a r e ţ i -se p r ez in t ă în fa ţă , t r e b u e să ţ i - s e s ch imbe î n t r e a g a l u m e d e pă re r i p e car i le-a i î n d r ă g i t p r i n t r ' o zi lnică ap l i ca re , nu e n e c e s a r ă ve r i f i ca rea , c e r c e t a r e a şi nu p u r a r e s p i n g e r e ?

A d o u a a t i t u d i n e e s t e cea ma i s imp l i s t ă , cea ma i co­m o d ă , cea ma i u ş o a r ă , a c e e a ca re - ţ i p e r m i t e să- ţ i pui o m a s c ă de s u p e r i o r i t a t e , d e a b s e n ţ ă t o t a l ă din l u m e a idei lor . Ce e mai uşor decâ t a pe r s i s t a în două , t re i c red in ţe î nvech i t e , în două , t re i p ă r e r i m u c e d e , în to t a t â t e a î n c ă p ă ţ â n ă r i , cari t e fac li­n ie M a g i n o t în faţa t u t u r o r v a l u r i l o r de noui d a t e . A t i t ud inea feţei b i s e r i c e s t i . d e pe t i m p u l lui Ga l i l eu , cu g r o a z a mor ţ i i în m i n t e a î n g u s t ă , în faţa unui t e l e scop , de frica unei p r ăbuş i r i de c o m o d i t a t e i n t e rnă , se r e p e t ă azi şi se t r a d u c e zilnic în d e b i t ă r i d e v o r b e n e c o n t r o l a t e , în profesăr i d e propoz i ţ i i n e ­r u m e g a t e , în frica de a de sch ide o c a r t e , în s p a i m a de a r ă s ­foi o r e v i s t ă , pen t ru ca nu c u m v a să-ş i d o v e d e a s c ă s ieş i o t o t a l ă î n ş e l a r e . O m u l u i îi p lac că i le u m b l a t e , a d e v ă r u r i l e clo­c i te la sân , e c o n o m i a unei pă re r i , f o r m u l a t ă pe p r e m i s e g r e ­ş i t e , h r ă n i t ă zi lnic , s ă c rede ţ i , nu d i n t r ' o ve r i f i ca re e x t e r n ă — ci d in p rop r i a s u b s t a n ţ ă a unei î n c ă p ă ţ â n ă r i de be ton .

Cu as t fe l de o a m e n i nu se p o a t e cons t ru i n imic pe sche­le le cu l tu r i i . O m u l d e c u l t u r ă t r e b u e sâ fie de o p l a s t i c i t a t e a b s o l u t ă , pen t ru a p r imi de or i unde a d e v ă r u l , pen t ru a fi în s t a r e , în t o a t e c l ipe le , să-ş i a e r i s e a s c ă încăper i l e sp i r i tua le , pen t ru a pu tea , în o r ice m o m e n t , a l u n g a s t r igo i i p ă r e r i l o r g r e ş i t e , a n e a d e v ă r u r i l o r , pen t ru a p u t e a cons t ru i sau s ch imba

ace le e l e m e n t e a l e cons t ruc ţ ie i s p i r i t u a l e car i nu se ma i p o ­t r i v e s c sau cari s ' au g ă s i t f a l se .

Ca u r m a r e a a t i tud in i i de s u p e r i o r i t a t e de ca r e a m i n ­t e a m mai sus — ce tă ţen i i , din a c e a s t a c a t e g o r i e , se l a u d ă încă, a f i şează la to t pasu l ind i fe ren ţă fa ţă de o m u l ţ i m e de lucrur i d e s p r e car i au cea mai g r e ş i t ă p ă r e r e : Nu c a u t ! Nu ci tesc ! Nu ce rce tez ! Nu-mi t r e b u e ! E fără v a l o a r e ! ( fără v e ­rif icare !) E t c , e t c . Ba, dacă- i î n d e m n i , ca Ga l i l eu , să p r i ­v e a s c ă pr in t e l e scopu l ver i f icăr i lo r , a e x a m e n u l u i d o v e d i t o r , aceş t i fraţi ai lui S impl ic io râd , dau din c a p , şi-ţ i t a i e scu r t pofta de a fi c rezu t î n t r ' o in t en ţ i e de o a r e c a r e b u n ă v o i n ţ ă . '

Aces to r o a m e n i nu l e -a ş a c o r d a nici scuza — pe c a r e , des igu r , o invocă m e r e u , pen t ru a-şi just i f ica, în p ropr i i lor ochi, ind i fe ren ţa m ă s l u i t ă cu d i sp re ţ , fa ţă de or ice v i n e din cea mai l a r g ă b u n ă v o i ţ ă şi m u n c ă m o d e s t ă , — scuză p r o v e n i t ă din falsă ap rec i e r e , din i n t r o d u c e r e a în d o m e n i u l cu l tu r i i a ie ra rch izăr i i d i fer i te lor p l anu r i de p r o d u c ţ i e s p i r i t u a l ă , cu g r a ­dăr i de v a l o a r e , cu inev i t ab i l e s u b e s t i m ă r i pen t ru sec ţ iun i le de la bază . Cine se ş t ie ap l eca , plin de a t e n ţ i e , - - ch ia r cu sco­pul de a su rp r inde g r e ş e l i l e , pue r i l i t ă ţ i l e , «prost i i le» sc r i se , — d e a s u p r a unei o p e r e m o d e s t e , d e a s u p r a unei publ icaţ i i o a r e c a r e , ace la cu s i g u r a n ţ ă că v a ş t i să s t e a şi în fa ţa unei o p e r e de p r o v e n i e n ţ ă c o n s a c r a t ă .

A c o l a d a conc lus ivă , c a r e î m b r ă ţ i ş a z ă a c e s t e d o u ă a t i tu ­dini, nu p o a t e să fie decâ t u r m ă t o a r e a : Să se ver i f ice to tu l , să se ce rce teze to tu l , or ice «idol» de p ă r e r e îi fi a v â n d , să-1 duci în faţa jur iului conş t i in ţe i şi a l fapte lor , or ice ş u b r e z e n i e de concepţ ie t r e b u e î n t ă r i t ă pr in conf run tă r i r e p e t a t e , p e n t r u c ă n ic ioda tă nu şt i i g e o g r a f i a unui fapt n e c e r c e t a t . Cea m a i ur î t ă a t i t ud ine e s t e a c e e a a d ic tonului ' uc igă to r , scos d i n t r ' o concluzie c a r e nu se ma i p o t r i v e ş t e . To tu l s ă se v a d ă , s ă se d i scu te şi apoi să se c o n d a m n e .

Fi indcă e vo rba de scr is — e v e n t u a l , de un vehicol al scr isulu i , pen t rucă , t r a n s p a r e n t , d e s p r e «as ta v ine vo rba» — s i n g u r a a t i t u d i n e p e r m i s ă şi f i rească e s t e a t i t u d i n e a c r e i o ­nulu i r o ş u şi nici d e c u m a l t a .

Indi fe renţă a c t i v ă , j a l o n a t ă cu l ini i le roş i i , t r a s e de o conş t i in ţă c a r e u m b l ă d u p ă cea ma i c o m p l e c t ă d o c u m e n t a r e ,

zid de i n a c c e p t a r e , î n a r m a t cu un po top de a r g u m e n t e , s coase d in fap te , s e a c c e p t ă , s e c a u t ă şi s e r e s p e c t ă .

Dar S impl ic io , c a r e se fu r i şează î n s p ă i m â n t a t , zăpăc i t , d u p ă c e s ' a r e t r a n ş a t î n a p o i a s c u t u l u i : Nu p r i v e s c ! Nu-i a d e ­v ă r a t ! Nu se m e r i t ă ! — n ' a r e ce cău t a , nici d r e p t judecă to r , nici d r e p t e t a l o n d e v a l o a r e , î n t r ' u n sec to r al v ie ţ i i în c a r e se î ncea rcă o t r u d ă m o d e s t ă d a r p e r z i s t e n t ă .

Nu ş t iu cum s 'a r s ch imba a c e s t e r ându r i în to t a t â t e a c h e m ă r i l u m i n o a s e , la fel cu fu lge ră r i l e r e c l a m e l o r de pe nu ş t iu c a r e b u l e v a r d , din nu ş t iu c a r e u rbe a p u s e a n ă , să s t r ă b a t ă c o p e r t a şi s ă t r e m u r e î n t r ' o s t r ă l u c i r e d i s p e r a t ă , ca să cu­l e a g ă a t e n ţ i a şi a ce l eb ru lu i S impl ic io .

Gh. Comiş-Pop.

CUGETĂRI PEDAGOGICE:

1. In vechime, şcolarii se aplecau şi sărutau picioarele învă­ţătorului, rugându-l să citească, iar azi învăţătorul se se apleacă sufleteşte la omul în formaţie spre a-i sur­prinde activitatea eului individual, pe care, apoi, să-l poată călăuzi spre personalitate.

2. Fericirea unui stat depinde de numărul „cetăţenilor perso­nalităţi" pe care-l poate pregăti instituţia sa de edu­caţie.

3. In educaţie, libertatea bine regulată este ca şi aerul pentru păsările călătoare.

4. învăţătorul, care nu respectă spontanietalea copilului, nu face educaţie ci instrucţie.

5. Copilăria e cea mai frumoasă parte a vieţii, — care trebue trăită întâi, pentru ea însăşi şi numai apoi pentru o viată productivă, pentru societate.

G. Selyben-

ANTROPOMETRIA ŞCOLARA

La baza o r ică re i a c t i v i t ă ţ i p r ac t i c e — o r g a n i z a t ă — stă o concep ţ i e f o r m u l a t ă în m o d t e o r e t i c şi n u m a i pe o b u n ă şi t eme in i că o r g a n i z a r e t eo re t i că , s e p o a t e b a z a o b u n ă şi r eu­ş i tă p rac t i că .

O r i e n t a r e a t eo re t i c ă e s t e farul c o n d u c ă t o r al a c t i v i t ă ţ i i p rac t ice , e s t e i n t e l i gen ţ a aces t e i a c t i v i t ă ţ i , Care t r e b u i e să fie condusă şi a n i m a t ă de idea lu l f ixa t .

In t imp, educa ţ i a şi a c t i v i t a t e a ş c o l a r ă au fost s u p u s e concepţ i i lor de v i e a ţ ă şi po l i t i ce a l e t i m p u l u i .

Idea lu l e d u c a t i v de azi e s t e f o r m a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i : m a x i m u l de d e s v o l t a r e a l fi inţei u m a n e în o r i g i n a l u l s ău s p e ­cific, c a r e să fie în a r m o n i e cu m e d i u l . In concep ţ i a d e edu­ca ţ ie , f o rmu la t ă d u p ă scopul fixat, — p e r s o n a l i t a t e a — nu se n e ­g l i j ează nici o p a r t e a ind iv idu lu i , fizică ori ps ih ică , d a r nici nu se dă unor e l e m e n t e ma i m a r e i m p o r t a n ţ ă d e c â t c e l o r l a l t e .

Ca să c u l t i v ă m a c e s t e for ţe , a t â t ps ih ice câ t şi fizice, t r ebu ie să le c u n o a ş t e m . C e r c e t a r e a ace s to r v a l o r i s e face cu m e t o d e a d e c v a t e .

In ce le ce u r m e a z ă , v o m e x p u n e m e t o d a d e c e r c e t a r e a fizicului, m e t o d a a n t r o p o m e t r i c ă — a n t r o p o m e t r i a ş c o l a r ă .

A n t r o p o m e t r i a g e n e r a l ă e s t e o r a m u r ă a a n t r o p o l o g i e i : A n t r o p o m e t r i a ş co l a ră se ocupă n u m a i cu a n u m i t e m ă s u r ă t o r i ce au o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u ş c o a l ă .

A n t r o p o m e t r i a ş c o l a r ă e s t e o a u x i l i a r ă a p e d a g o g i e i . E a a r e de scop de a c e r c e t a câ t m a i e x a c t c a r a c t e r e l e s o m a t i c e a l e fiecărui individ , pr in m ă s u r ă t o r i şi e v a l u ă r i n u m e r i c e , şi de a r a p o r t a a c e s t e d a t e n u m e r i c e la a n u m i t e b a r e m e , as t fe l v ă z â n d u - s e v a l o a r e a lor p r e c u m şi neces i t ă ţ i l e fizice a l e ind i ­v idu lu i .

Ca a c e s t e d a t e , p r i m i t e pr in m ă s u r ă t o r i l e a n t r o p o m e t r i c e , să a ibă v a l o a r e a ş t i in ţ i f ică şi s ă p o a t ă fi fo los i te în v e d e r e a educa ţ i e i , t r ebu ie să se e x e c u t e conform tehnice i s t ab i l i t e , in-

s t r u m e n t e l e fo los i te să fie i n s t r u m e n t e ş t i inţ i f ice şi e x e c u t a n ­tul să fie b ine fo rma t .

D a t e l e ce p r i m i m , pr in m ă s u r ă t o r i l e a n t r o p o m e t r i c e , au d o u ă c a r a c t e r e : d u p ă felul cum le facem şi d a c ă l u ă m ori nu, fac torul t i m p în c o n s i d e r a r e .

Când e x c l u d e m fac toru l t i m p şi f e n o m e n e l e a f l a t e sun t c o n s i d e r a t e d r e p t s t ab i l i t e , d a t e l e a f l a t e au un c a r a c t e r s t a t i c . Când însă fac toru l t imp e s t e lua t în c o n s i d e r a r e şi pr in m ă ­su ră to r i r e p e t a t e c ă u t ă m să p r indem v a r i a ţ i i l e da t e lo r , d u p ă v â r s t ă şi condi ţ i i l e de v i e a ţ ă , d a t e l e furniza te au un c a r a c t e r d i n a m i c .

D a t e l e a n t r o p o m e t r i c e , p r i v i t e d u p ă a c e s t e c a r a c t e r e a l e lor , n e duc la s t a b i l i r e a s t ad iu lu i de d e s v o l t a r e în c a r e se a-flă fizicul unu i ind iv id .

Când le p r i v i m din punc tu l d e v e d e r e s t a t i c , d e t e r ­m i n ă m s t ad iu l de d e s v o l t a r e la c a r e a a juns ind iv idu l , când le p r i v i m din punc tu l de v e d e r e d inamic , d e t e r m i n ă m r i t ­m u l d e d e s v o l t a r e fizică a i nd iv idu lu i .

In l u m e a a n t r o p o l o g i l o r , sun t m a i c u n o s c u t e 3 feluri de a p a r a t e şi i n s t r u m e n t e p e n t r u e x e c u t a t m ă s u r ă t o r i l e a n t r o p o ­m e t r i c e ; a p a r a t e i t a l i ene , c r e a t e d e Viola , ce l e f ranceze , d e God in şi ce le g e r m a n e , d e Mar t in .

I n s t r u m e n t e l e c r e a t e d e Vio la sun t de cea ma i m a r e p re ­cizie . T o a t e sun t a t a ş a t e unei m e s e , pe c a r e , ind iv idul de s tu ­d ia t , e s t e a ş e z a t o r i z o n t a l . I n s t r u m e n t e l e i t a l i ene a u un s i n g u r defect , sun t p r ea s c u m p e . I n s t r u m e n t e l e a n t r o p o m e t r i c e fran­ceze sun t ma i pu ţ in p r e c i s e şi d e c â t cele g e r m a n e . A u x a n o -m e t r u l e s t e d i v i z a t în c e n t i m e t r i . I n s t r u m e n t e l e a n t r o p o m e ­t r ice g e r m a n e sun t ce le m a i fo los i te .

La noi în ş c o a l ă , pr in i n t r o d u c e r e a fişei p e d a g o g i c e în m o d o b l i g a t o r , se fac şi m ă s u r ă t o r i l e a n t r o p o m e t r i c e ma i ca ­r a c t e r i s t i c e . Se m ă s o a r ă t a l i a , g r e u t a t e a , p e r i m . to rac ic , d ia ­m e t r u l b i a c r o m i a l , c a p a c i t a t e a p u l m o n a r ă , d i a m e t r u l c ran iu lu i , for ţa m u s c u l a r ă şi s e c a l c u l e a z ă coef ic ientu l de r o b u s t i c i t a t e .

P r i m e l e d a t e sun t d a t e b r u t e , cu lese pr in m ă s u r ă t o r i , u l ­t i m a e s t e o fo rmulă i nd iv idua l ă , c a r e se află pr in fo rmula : C. r . = T — (Gr . Pe r . t o r . )

In m a t r i c o l a cea mai nouă , ca d a t e a n t r o p o m e t r i c e sc c e r : t a l i a şi g r e u t a t e a .

In m a t r i c o l a din anu l t r ecu t , s e c e r e a u 7 d a t e b r u t e şi t re i fo rmule i n d i v i d u a l e .

M ă s u r ă t o r i l e ce l e - a m e x e c u t a t la c l a s e l e ce conduc , l e - a m făcut conform fişei a n t r o p o m e t r i c e , f o r m u l a t ă de L a b o r a t o r u l de P s i h o l o g i e din Bucureş t i .

î n a i n t e de a începe e x e c u t a r e a m ă s u r ă t o r i l o r p rop r iu z i se , a n t r o p o l o g u l t r e b u i e să c u n o a s c ă b ine t ehn ica m ă s u r ă t o r i l o r şi i n s t r u m e n t e l o r de folosi t . Condi ţ i i le de lucru şi i n s t r u m e n ­t e l e să fie a c e l e a ş i î n t o t d e a u n a . Subiec ţ i i de m ă s u r a t să fie t r a t a ţ i cu f a m i l i a r i t a t e iar t o a t e m ă s u r ă t o r i l e t r ebu ie să fie fă­cu te p e g r u p u r i o m o g e n e . La e x e c u t a r e a ace s to r m ă s u r ă t o r i , să nu fim g răb i ţ i , ci s ă se r e p e t e când c r e d e m că ceea ce a m pr imi t nu e s t e t ocma i s i gu r . R e s p e c t â n d u - s e a c e s t e condi ţ i i , c u n o s c â n d u - s e punc t e l e de r epe r , fo los i te la m ă s u r ă t o r i , p u n c ­t e l e d e pe corp , oe u n d e se fac d i fe r i t e le m ă s u r ă t o r i , p e n t r u a păş i la e x e c u t a r e a m ă s u r ă t o r i l o r , ne m a i t r ebu i e sc şi a p a ­r a t e l e : T o a y a a n t r o p o m e t r i c ă , c â n t a r u l , s p i r o m e t r u l , d i n a m o -m e t r u l , eche ru l şi m e t r u l p a n g l i c ă T o a y a fo los i tă d e noi nu e s t e a ş a de p rac t i că . Cea m a i prac t ică e s t e cea cu g r a d a r e a l a t e ­r a l ă . S e n s i b i l i t a t e a c â n t a r u l u i se c o n t r o l e a z ă pr in d a r e a în m â n a subiec tu lu i a une i g r e u t ă ţ i de 100 g r . D a c ă c â n t a r u l e s t e sens ib i l Ia a c e a s t ă g r e u t a t e , e s t e bun . Nu e s t e r e c o m a n ­dabi l c â n t a r u l cu a r c . S p i r o m e t r u l cel m a i bun e s t e cel cu burduf. M ă s u r ă t o r i l e , ce t r e b u e s c să se facă conform m e t o d e i a n t r o p o m e t r i c e ş c o l a r e , f o r m u l a t ă de L a b o r a t o r u l d e Ps iho lo ­g i e din Bucure ş t i , sun t cupr inse în fişa a n t r o p o m e t r i c ă . A c e s t e m ă s u r ă t o r i se fac d u p ă o a n u m i t ă t ehn ică , cupr insă în b r o ş u r a — T e h n i c a m ă s u r ă r i l o r a n t r o p o m e t r i c e — d e I. M. Ni s to r . B r o ş u r a se af lă d e v â n z a r e la L a b o r a t o r u l de p s iho log i e din Bucu re ş t i .

E x p u n e r e a a c e s t e i t ehn ice , a r ce re p r e a m u l t loc a ic i . D a t e l e p r i m i t e la m ă s u r ă t o r i s e t r e c în t ab lou l d a t e l o r

a n t r o p o m e t r i c e ori în f işele a n t r o p o m e t r i c e . e l e cons t i t ue sc o m e t o d ă m o r f o l o g i c ă de o b s e r v a ţ i e . P r in e l e p u t e m d e t e r m i n a con fo rma ţ i a mor fo log i că a ind iv idu lu i . D a t e l e p r im i t e se ra ­p o r t e a z ă la b a r e m e l e r e s p e c t i v e ori la u n e l e m e d i i ' a l e v a l o ­r i lor . Din a c e s t e r a p o r t u r i s e pot cons t ru i d i fer i te g ra f i ce : d i a g r a m e , prof i le a n t r o p o m e t r i c e or i un t a b l o u s in te t i c .

C o n s t r u i r e a unei d i a g r a m e , a une i a n u m i t e m ă s u r ă t o r i

fizice se face ca şi d i a g r a m a unei facul tă ţ i ps ih ice . Astfel :

o

o CD O)

CO « E o •~ c_> o. * a <

> <! cu S_H Kî < ~£

DS S _ o

« ¡ 3 _ _2

T3 C

e cu N cu o. 0>

! i 'VA 'e-CM 1 | 1 | ! • 1 ( ! ,'

<u "Wd co <§ ! 1 ' 1 i ! cu "0 'O CM 1 - fa, I V co

CM a ! [

c uoimg co o co

CM 00 00 CM CM •CM CM CO CM CD LO evi CM r3 ŢJ S CM : m |

O — •I QO CM 9 j

— H

cu • V H co 9 . 1 I 0 CM CO •

CQ T V 1—1

CD uoiBia co

~~

CT>

CM CT) CM oo oo

CM CM CM r-CM

CO CM CO IO CM CM _ "d o co

co ~~ ! ! 1 1 ! i

cu CM |

•a 'i ou CM

• 1 _____ cu fa

CT> CM 1 cu fa

"WD O co

• | uojma CM

co CTI CM 00 CM _-

CM CM CO CM CO CM IO CM LO *tf CM CM

— •O'S oo CM • ; 1 !

i

C •i -s CM ! 1 1 ! ! ! ! ! • ca O

co •

_ _ . I _ _

1

Ol ._, T J o CD ! 1 Ol

+—•

cu =c_

• v ò O) CM B _ _ ! +—•

cu =c_ o>

CM ! ! : i ! ; ! • v a T—'

CD © j I • v a O

CO ì® |

;

nc-feia ->*

CO ai CM

00 CM CM CM CO CM CO CM

IO CM LO TJI CM CM 9[IlUaQ o o O ~o

00 p o t> CD

O LO

O O CO

O O CM »-<

Profi lul a n t r o p o m e t r i e e s t e un graf ie s in te t i c al s t ruc tur i i mor fo log ice a unui individ . Un profil a n t r o p o m e t r i e , l in iar , se c o n s t r u i e ş t e ca mode lu l de mai jos , iar c o n s t r u i r e a sa se face as t fe l : în c o l o a n a p r i m ă , din s t â n g a , se t r ece n u m e l e suh iec -

tu lu i , în a d o u a se t r ec cen t i l e l e . Res tu l de h â r t i e se î m p a r t e d u p ă v o i e în spa ţ i i , după câ t e m ă s u r ă t o r i a m făcut . D u p ă a-c e a s t ă î m p ă r ţ i r e , prin p u n c t e l e f ixa te , se t r a g rubr ic i v e r t i c a l e , iar o r i z o n t a l , pen t ru f iecare cenţ i i , se c o n s t r u e ş t e c â t e o ru­br ică . In r ându l de sus de rubr ic i , s e t rec m ă s u r ă t o r i l e făcu te . In c e l e l a l t e rubr ic i , în sens v e r t i c a l , p en t ru m ă s u r ă t o a r e a fă­cu tă , şi în s ens o r i zon ta l , p e n t r u cent i lu l c o r e s p o n d e n t va lo r i i ob ţ inu tă la e x e c u t a r e a m ă s u r ă t o r i i , se face un punct . După fi­x a r e a a c e s t o r punc te se unesc , c o n s t r u i n d u - s e un gra f i c c a r e ne p o a t e indica, după pos ib i l i t ă ţ i l e c u n o s c u t e , s t ad iu l de d e s -v o l t a r e fizică a indiv idulu i ,

•dsaj -iiOBde^ i • {BllA - J 3 0 3 ; •

Bipaui

BJeimcpàtiui bIìoj • : bSubjs bubuj

BJB[niipànui BlJOJ !

• : — — — _ BjdBajp BUBIII BJB.niqoèniu bìjoj

! • ! — — — _

•ubjo -jmoojiQ ! • 1 ! 1 1 1 ! 1 ea}ein3JQ 1 | * 1 1 1 1 1

•g Bauii î iuui | | _ , i • 1 | l |B IBDIJJ3À lUBjQ 1 1 •

_ , i • 1 | l

•X B9UJjţ[CUI 1 | 1 ! • 1 1 1 ! 9J0SBO 1 • ! 1 1 ! ! !

•dxa ¡6 -dsui jj 'muad Bipsw i 1 1 l » 1 1 i 1 1

. ţBlUJOU ipunjj |B 'subjj 'IUbiq 1 ! • ! 1 1 1 1 1 |

IBIlHOJDB-iq 'UIBIQ 1 • 1 1 i •d BOlBlIOBdBQ 1 1 1 1 • 1 1 ! 1 1 1

a u ; u 3 3 o o o o o o o o o o T—1

Num

ele

şcol

arul

ui

B.

Ş.

T a b l o u l s in te t i c e s t e o a l t ă s i n t e t i z a r e a r e z u l t a t e l o r ob ­ţ inu te la m ă s u r ă t o r i . O s i n g u r ă rubr ică o r i z o n t a l ă a aces tu i t ab lou cupr inde , în cen t i le , g ra f icu l unui profil a n t r o p o m e t r i e .

t

'TO'

CO M

o . "O

H c

W H > cu Z "3

-S t/J

cu CJ

o me

o 03 o 03

< C CC

H CU

« 3

c cu o .

CU

ca

CU

a.

o ¿ 3

ca O)

CO­

CO

> CJ

•ŢBJLDB3J o - *

© © ©

o •* Ò

00

• 1 I A - J 9 O 0 o t^-

© ©

o ©

' o ©

© ©

cu O I O

© CO.

o I O

o I O

© I O

3 AŢPAIU

•OSNIU BJ.LOJ O CD

o CD

o <N

o I O

© CD

S S-i

EGLLBŢS BUE N B( 'OSNUI E } J O J

O CO

o >O

o CO

© I O

©

O BLDB3JP BUEIU B( 'DSNIU B J J O J

O CD

© co

© © ©

o ©

BUEIU -EJD JUOD4J3

O

00 © 00

© ©

© © ©

©

• i n g j r j o CD 8 o

00 © ©

© ©•

•q '\Wi O o © © o ,—1

O mimqDun.1) IE J J 3 A - U Ì E I Q

O • o ©

© 00

© OO

© ©

>ee o CD

© © © ©

© ©

S-I

3 9 I 9 S B O O o

I O

© ©

o ©

CN 'DXA ie 'DSUI

•J} 'CNJGD BJPOIV © co

© ©

o © OO

•IUJOU ipuruţ IE 'ASUBJ) IUEIQ

© © ©

o ©

© OO

© ©

IBIUIOJDB-IQ JN.I(3UIBÌA

© © ©

o o © © O

© r—1

• î p e d u f ) o CD

© ©

o ©

© I O

© © y—i

B 1 S J B Y \ CO R - t— !co CD

o

u

O mai v a l o r o a s ă i n t e r p r e t a r e a d a t e l o r a n t r o p o m é t r i c a , pen t ru fo los i re în d e t e r m i n a r e a t ipu lu i s t ruc tu ra l mor fo log ic , sc p o a t e afla pr in fo rmule le i nd iv idua l e , c a r e nu sun t a l t c e v a decâ t a f l a r ea d e r a p o r t u r i î n t r e d i fer i te v a l o r i b r u t e , c ă p ă t a t e pr in m ă s u r ă t o r i . I n d i v i d u a l i t a t e a fizică a omulu i se d e s v o l t ă d u p ă un st i l un i t a r , şi cu câ t c o r e l ă m ma i m u l t e pă r ţ i a l e a-ces te i i nd iv idua l i t ă ţ i , o b s e r v ă m ma i b ine specif icul . In fişa pe ­d a g o g i c ă , o as t fe l de fo rmulă e s t e coef ic ientu l de r o b u s t i c i t a t e .

A c e a s t ă fo rmulă a g ă s i t cr i t ici , î n t r u c â t f o rmu la to ru l ei , P igne t , n ' a d a t nici t ehn ica m ă s u r ă t o r i l o r din ca re se s coa t e aces t coef ic ient iar p e n t r u no i , Român i i , nici nu ex i s t ă un ba­r em al coef ic ien tu lu i de r o b u s t i c i t a t e

In fişa a n t r o p o m é t r i c a sun t m a i m u l t e fo rmule i nd iv idua l e . F i eca re d i n t r e a c e s t e fo rmu le , a u o s emn i t i c a ţ i e pen t ru de t e r ­m i n a r e a con fo rma ţ i e i mor fo log ice a ind iv idu lu i , da r n u m a i d o u ă din e le au e t a l o a n e , c e l e l a l t e , chiar d a c ă l e - a m ca lcu la , nu le p u t e m va lor i f ica , n e a v â n d e t a l o a n e .

A c e s t e fo rmule s u n t : V o l u m u l = V. A c e a s t ă fo rmulă r ep rez in t ă v o l u m u l

t runch iu lu i şi s e află d u p ă fo rmula af lăr i i volumului , la o r ice co rp , pr in p r o d u s u l ce lor t re i d i m e n s i u n i : D i a m e t r u l ve r t i ca l a l t runchiu lu i X D i a m . a n t e r o - p o s t e r i o r a l t runch iu ­lui X D i a m . t r a n s v e r s a l a l t r unch iu lu i .

L a fel s e p o a t e af la şi v o l u m u l c ran iu lu i = c a p a c i t a t e a c r a n i a n ă . In fişă, a c e a s t ă c a p a c i t a t e se î n s e a m n ă pe scur t cu C. şi s e a f l ă : D i a m . a n t e r o - p o s t e r i o r c r a n i a n X D i a m . v e r t . c r an i an + D i a m . t r a n s v e r s a l c r an i an . P r o d u s e l e , ob ţ i nu t e la cal­cu l a r ea a c e s t o r v o l u m e , se i m p a r t cu 3 .

A l t e d o u ă f o r m u l e : X şi Y au ma i m u l t ă semni f i ca ţ i e d e c â t V. şi C.

X = y ( R a p o r t u l d in t r e v o i . t r unch iu lu i şi c a p a c i t a t e a c r a n i a n ă ) . A c e s t indice ne a r a t ă : c r e ş t e r e a , for ţa fizică şi in­suf ic ienţa t r unch iu lu i .

Y = se af lă a s t f e l : q = ( v o l u m u l t runch iu lu i î m p ă r ţ i t la r e z u l t a t u l o a s e l e ) . Aces t r a p o r t c o n d i ţ i o n e a z ă for ţa de m i ş c a r e . A c e s t e r e z u l t a t e se p r i m e s c pr in u r m ă t o a r e l e c a l c u l e : A m b e l e r e z u l t a t e se î n m u l ţ e s c cu coef ic ientul e r ó n o s . Cronos e s t e v â r s t a în ani î n m u l ţ i t ă cu 2. (Un copil de 10 ani a r a v e a c ronos de 20), X c rono n e indică v â r s t a c reş te r i i în î n ă l ţ i m e iar Y c rono

ne indică v â r s t a d i n a m i c ă . P e n t r u aceş t i doi indici , nu s ' au ca l ­cu la t încă e t a l o a n e pe v â r s t e .

F o r m u l a ^ se află î m p ă r ţ i n d r ezu l t a tu l la forţa muscu­la ră , la o a s e . Aces t r e z u l t a t ne indică for ţa fizică în funcţie de l u n g i m e a b ra ţ e lo r .

C a p a c i t a t e a r e s p i r a t o r i e se află făcând d i fe ren ţa în t r e d ia ­m e t r u l t r a n s v e r s a l a l t r unch iu l n o r m a l şi d i a m e t r u l t r a n s v e r ­sa l al t runch iu lu i în i n sp i r a ţ i e .

S e g m e n t u l a n t r o p o m e t r i c S. a. s au indicele de o b e s i t a t e : Pr in aces t r e z u l t a t a f l ăm s t a r e a de s l ăb i r e ori de obes i ­

t a t e a ind iv idu lu i . S. a. = G r e u t a t e a în k i l o g r a m e : la n u m ă ­rul de c e n t i m e t r i din t a l i e ce t r ec p e s t e 100.

In fişa a n t r o p o m é t r i c a , con t r a r fo rmule i din fişa p e d a g o ­gică , coef ic ientul de r o b u s t i c i t a t e e s t e t r e c u t ă fo rmula coefi­c ientul v i t a l , f o rmu la t de Speh l .

Coef ic ientului de r o b u s t i c i t a t e din fişă, fo rmula t de P igne t , i s ' au ma i a d u s şi a l t e cr i t ic i , pe l â n g ă cele a r ă t a t e ma i sus şi a n u m e : nu cup r inde c a p a c i t a t e a r e s p i r a t o r i e şi că P igne t a ca lcu la t cu ta l i i m a r i ; de la 154 cm. — 195 cen t ime t r i .

Coef ic ientul v i t a l e s t e e g a l c u : c a p a c i t a t e a p u l m o n a r ă î nmul ţ i t ă cu g r e u t a t e a şi t o a t e a c e s t e î m p ă r ţ i t e la î n ă l ţ i m e a în dec ime t r i .

La a c e s t r e zu l t a t , s ' a cons t ru i t de c ă t r e L a b o r a t o r u l d e P s i h o l o g i e din Bucure ş t i , b a r e m pen t ru v r â s t e l e dela 7 —15 a n i . Acest coeficient ne indică robus t i c i t a t ea ind iv idu lu i .

Spa ţ iu l r e s p i r a t o r e s t e r e z u l t a t u l d i ferenţ i i d in t r e per i ­m e t r u l t o rac ic în i n sp i r a ţ i e şi e x p i r a ţ i e . Aces t r e zu l t a t r e p r e ­z in tă funcţia m e c a n i c ă a r e s p i r a ţ i e i .

Indice le ske l i c s au indice le sche le t ic e s t e f o rmu la t de M a n u v r i e r şi se af lă as t fe l : L u n g i m e a m e m b r e l o r in fe r ioa re î nmu l ţ i t cu o s u t ă (100) î m p ă r ţ i t la bus t ( L u n g i m e a bus tu lu i ) . Indice le sk . = L m ^ x I 0 ° D u p ă a c e s t indice se c o n s t r u e ş t e m o ­bi l ie ru l p e n t r u ş co l a r i .

Ind ice le cefalic se ob ţ ine pr in f o r m u l a : D i a m e t r u l t r a n s ­v e r s a l c r a n i a n î nmu l ţ i t cu o su t ă (100), î m p ă r ţ i t la d i a m e t r u l a n t e r o - p o s t e r i o r c r a n i a n .

Aces t indice a r e c u v â n t h o t ă r î t o r în d e t e r m i n a r e a r a s e l o r . D u p ă con fo rma ţ i a c r an iu lu i , d u p ă indice le cefal ic , indivizi i s ' au î m p ă r ţ i t în 4 c a t e g o r i i : do l ihocefa l i , cu indice le p â n ă la 7 5 , 9 , —

capul e s t e l u n g u e ţ ; de la 7 6 - 8 0 , 9 mezocefa l i , — capul mijlociu ; c ă t r e 81 — 85,9 brah icefa l i , — craniu l r o tund şi scur t şi de la 85,5 în sus sun t h ipe rb rah ice îa l i i , cu capu l foa r t e scur t şi la t . Indi­ce le mor fo log ic ne indică m o r f o l o g i a co rpo ra l ă . Se află prin l o r m u l a : Ta l i a (în c e n t i m e t r i ) î m p ă r ţ i t ă la d i a m e t r u l b iax i la r (în c e n t i m e t r i ) .

D u p ă aces t indiciu indivizi i s ' au î m p ă r ţ i t în 3 c a t e g o r i i : Brev i l in î i , cu r e z u l t a t u l m a i mic de 5,5 ; Mediol ini i , cu re­

zu l t a tu l î n t r e 5,6—6 şi Lang i l in i i , cu r e z u l t a t u l ma i m a r e de 6. C o n f o r m a ţ i a mor fo log ică a r e foa r t e m a r e inf luenţă a s u p r a

fizicului şi a s u p r a s t ă r i l o r func ţ iona le . A c e s t e a sunt fo rmule le i nd iv idua l e cupr inse în fişa a n t r o ­

p o m e t r i c ă . A c e s t e fo rmule , pen t ru co re l a ţ i a psiho-fizică, au o mai m a r e i m p o r t a n ţ ă decâ t d a t e l e b ru te , d e o a r e c e indiv idul , în c o m p l e x u l său psiho-fizic, e s t e o un i t a t e , e s t e un to t un i t a r . In a c e a s t ă u n i t a t e ind iv idu l , mor fo log icu l , f iziologicul şi ps i ­ho log icu l sun t numa i n i ş te a spec t e ana l i t i c e c a r e s t au î n t r ' o s t r â n s ă co re l a ţ i e . Din a c e a s t ă co re l a ţ i e se p o a t e p r inde ma i b ine , cu cât pă r ţ i l e le l u ă m în ma i m a r e , cum ar fi r e z u l t a t u l unei fo rmule i nd iv idua l e şi nu r e z u l t a t u l une i m ă s u r ă t o r i s i m p l e . P e n t r u a c e a s t a , fo rmule l e i nd iv idua l e au o m a i m a r e s e m n i ­ficaţie d e c â t d a t e l e b r u t e .

P u t e m s c o a t e ma i m u l t e concluzi i din d a t e l e f o r m u l a t e de r e z u l t a t e l e b ru t e şi din fo rmule l e i nd iv idua l e când t r e c e m la i n t e r p r e t a r e a d i a g r a m e l o r , prof i le lor a n t r o p o m e t r i c e şi a t ab lou lu i s in te t i c .

O r a ţ i o n a l ă i n t e r p r e t a r e a unui r e z u l t a t se face când se c a u t ă a se r ă s p u n d e Ia î n t r e b ă r i l e : p e n t r u c e • a ce s t r e zu l t a t ? Căror factor i se d a t o r e ş t e ? Ca re sun t consec in ţ e l e pen t ru indi­v id şi e d u c a ţ i e ? Când r e z u l t a t e l e sun t s u b n o r m a l e să a n u n ­ţ ă m pă r in ţ i i şi m e d i cu l . O b u n ă i n t e r p r e t a r e a r e z u l t a t e l o r a n t r o p o m e t r i c e e s t e a j u t a t ă de v i z i t e l e la domic i l iu şi pr in a n c h e t e .

G. M. S t a n i c ă .

EDUCAŢIA CETĂŢENEASCA IN ŞCOALA PRIMARA

O m u l e s t e m e n i t s ă t r ă i a s c ă în s o c i e t a t e . Ca o u r m a r e a aces t e i neces i t ă ţ i , r e i e s e că ind iv idul t r e b u e să se a c o m o d e z e soc ie tă ţ i i . Da r n o ţ i u n e a d e s o c i e t a t e fiind p rea g e n e r a l ă , în ce le ce u r m e a z ă , m ă vo iu m ă r g i n i la s t a tu l r e s p e c t i v din ca r e face p a r t e ind iv idu l . Se ş t i e : i nd iv idu l , în soc i e t a t e , a r e a t â t d r e p ­tur i cât şi da to r i i , iar a r m o n i a pe r fec tă ce t r e b u e să e x i s t e în t r e a c e s t e d r e p t u r i şi da to r i i î n t r e individ şi s t a t , individ şi v a l o r i l e s o c i a l e : e conomice , r e l i g i o a s e c u l t u r a l e şi i s to r i ce , cons t i t ue e d u c a ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă .

E d u c a ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă a fost i n t e r p r e t a t ă , d e mar i i peda ­g o g i , în difer i te ch ipur i , a v â n d la b a z ă ce le s p u s e m a i s u s . D u p ă D o m n i i : S t anc iu şi S t o i a n «educa ţ ia c e t ă ţ e n e a s c ă e s t e a c e e a a c t i v i t a t e a p e d a g o g u l u i p e n t r u f o r m a r e a c e t ă ţ e a n u l u i , a ind iv idu lu i capab i l s ă dea d o v a d ă d e s i m ţ i r e c iv ică şi d e conş t i in ţ ă , d r e p t şi r e s p o n z a b i l i t a t e car i d e c u r g din a c e a s t ă s imţ i r e» . Dl Rădu le scu Motru s p u n e că c e e a c e a d e t e r m i n a t a p a r i ţ i a conş t i in ţe i , a fost v i e a ţ a soc ia l ă .

K e r s c h e n s t e i n e r î n ţ e l e g e pr in e d u c a ţ i a c e t ă ţ e a n u l u i , edu­ca ţ ia pol i t ică şi p ro f e s iona l ă .

F o r s t e r ident if ică a p r o a p e e d u c a ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă cu edu­ca ţ i a m o r a l ă . M a r e l e soc io log D u r k h e i m s p u n e că s t a t u l , a v â n d la b a z ă s o c i e t a t e a , e s t e log ic ca să se b a z e z e pe o e d u c a ţ i e c e t ă ţ e n e a s c ă pu t e rn i că . To t el s p u n e că în s o c i e t a t e fiind r e ­gu l i , — sp i r i tu l de d isc ip l ină şi a t a ş a r e a la g r u p u l socia l v a r e a l i z a e d u c a ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă .

S e a f i rmă şi se c e r e d e c ă t r e to ţ i p e d a g o g i i e d u c a ţ i a ce ­t ă ţ e n e a s c ă ; s e n a ş t e î n t r e b a r e a : când şi c u m se face e d u c a ­ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă ? In p r i m u l r â n d ea se face în cea d in tâ i so ­c i e t a t e a copi lu lu i , în fami l ie . In cea m a i m a r e m ă s u r ă se d e s ­f ă ş o a r ă în ş c o a l ă , u n d e se pun şi b a z e l e v ie ţ i i c e t ă ţ e n e ş t i .

Educa ţ ia ce tă ţeneasca în şcoala p r imara

Şcoala lucrează în sensul acesta, desvoltând în copil dispozi-ţiuni favorabile elementelor componente ale societăţii, care sunt : spiritul de disciplină şi ataşarea la grupul social din nare face parte, fără a nesocoti personalitatea individului, după afirmaţia Dior Stanciu şi Iorgu Stoian.

Mijloacele potrivite pentru ajungerea acestor ţinte vor fi, în şcoala primară, direcle şi indirecte, iar cele directe, teore­tice şi practice. Copi i i , trăind mereu în societatea mai mică sau mai mare, după împrejurări, vor observa că nu toţi au drepturi egale, unii, mai multe, alţii, mai puţine şi că este nevoie de un conducător. De mici vor observa necesitatea acestuia şi astfel, indirect, li se va desvolta ideea ierarhiei. Această idee va fi observată mai bine în şcoală, sub conduce­rea distantă a învăţătorului.

Intr 'o societate, toţi lucrează în vederea unei ţinte ul­time, în vederea aceluiaşi scop şi astfel, tot indirectei se va desvolta sentimentul solidarităţii colective.

Fiecare elev, dintr 'o clasă, are un rol oarecare de îm­plinit; un elev, supraveghetor, altul, la curăţenie, etc. pentru cari servicii elevii vor fi răspunzători. In felul acesta, tot in­direct, li se desvolta sentimentul răspunderii. Educatorul va supraveghea şi controla cu multă bunăvoinţă şi cu iubirea de părinte a unui Pestalozzi, întreaga activitate a copiilor. In mod direct, teoretic, educaţia cetăţenească se va desvolta a-proape prin toate materiile de învăţământ, pătrunse de spiri­tul cetăţenesc. In special prin următoarele mater i i : Drept, sau cum i se mai spune Datoriile omului şi ale cetăţeanului. învăţă­torul va preda acest învăţământ, într 'un mod intuitiv şi va arăta, în culorile cele mai pronunţate, necesitatea educaţiei ce­tăţeneşti , Se va pregăti în copii spiritul de jertfă pentru stat — împrumutul de înzestrare a ţării, ajutorarea ostaşilor con­centraţi, — se vor da sfaturi pentru subordonarea intereselor personale, profesionale şi de clase celor ale statului. Se va infiltra în sufetul copiilor că statul garantează drepturile indivizi­lor, munca lor, păzeşte pământul scump, udat de sângele sfânt al strămoşilor noştri şi garantează ordinea şi liniştea în ţară. Apoi ar fi Istoria în serviciul educaţiei cetăţeneşti, prin evo­carea trecutului neamului ; se va ţinea mereu trează conşti­inţa naţională necesară educaţiei ; Limba română, prin materi-

a iu l , b o g a t şi v a r i a t , de poezi i , t e a t r u , p roză , e tc . car i con t r i -bue , în m a r e m ă s u r ă , la d e s v o l t a r e a s e n t i m e n t u l u i c i v i c ; Educaţia fizică, pr in exerc i ţ i i , v a r ea l i za , î n t r ' o m ă s u r ă m a r e , e d u c a ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă ; Geografic, p r in c u n o a ş t e r e a ţ â r i i , fapt c a r e cons t i t ue un e l e m e n t e s e n ţ i a l unui bun r o m â n , d u p ă cum scr ie în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă Dl M e h e d i n ţ i : «Cine nu-ş i c u n o a ş t e de a p r o a p e ţ a r a şi poporu l ace l a nu n i m e r e ş t e c a l e a vie ţ i i s a l e şi cu a t â t mai m u l t nu p o a t e p u n e pe a l ţ i i la ca le» .

I n t r ' un m o d prac t ic , se v a r ea l i za în ş coa l a p r i m a r ă edu­ca ţ ia c e t ă ţ e n e a s c ă , prin c o n d u c e r e a de s ine a c l a se i . Pr in ea se d e s ă v â r ş e ş t e m u n c a în comun , a t a ş a r e a la g r u p u l so ­cial , d isc ip l ina pr in c o n v i n g e r e şi p r e g ă t i r e a , în mic , a v ie ţ i i de ma i t â r z iu . Şcoa la a fost şi e s t e în cea ma i s t r â n s ă l e g ă ­t u r ă cu s o c i e t a t e a , c o n c e n t r â n d în s ine t o a t ă g â n d i r e a ace lo r a ca r e se s t r ă d u e s c să g ă s e a s c ă mi j l oace l e ce le m a i ef icace pen ­tru a fo rma pe om, d u p ă i dea lu l epoci i . P e d a g o g i i de l a sfâr­ş i tu l seco lu lu i al X lX- l ea şi cei din seco lu l a l XX- lea a r a t ă ce m a r i fo loase a d u c e a c e a s t ă conduce re d e s ine . In i ţ i a to ru l ei e s t e For s t e r în l u c r a r e a sa de s e a m ă : «Şcoa la şi c a r a c t e ­ru l» . La noi au scr is d e s p r e c o n d u c e r e a d e s i n e : Dd . R a d u P e t r e , pen t ru cursu l p r i m a r , Moisescu , pen t ru cursu l s ecu n d a r şi A n t o n e s c u , p e n t r u cursu l supe r io r .

In «Conducerea d e s ine a c lasei» d e R a d u P e t r e s e s p u n e că e l ev i i , cu e x c l u d e r e a î n v ă ţ ă t o r u l u i d i n t r e ei , sun t m e m b r i i soc ie tă ţ i i . î n v ă ţ ă t o r u l îşi v a m e n ţ i n e ro lu l de s u p r a v e g h e t o r il bunei p r o s p e r ă r i a a c e s t e i a . In u n e l e şcoli s e dă l i b e r t a t e

dep l ină e l ev i lo r la conduce re , în deoseb i în ce le e l v e ţ i e n e . In a l t e l e , însuş i î n v ă ţ ă t o r u l e s t e î n c a d r a t în conduce re , la un loc cu e levi i şcoa le i . Pr in a c e s t e soc i e t ă ţ i , p e d a g o g i a p rac t i că a făcut un p a s m a r e în locuind n u i a u a s t r ă m o a ş e a s c ă a sf. Ni-c o l a e . Ş e d i n ţ e l e soc ie tă ţ i i sun t p r e z i d a t e d e un p r e ş e d i n t e , ju­d e c ă t o r şi a l ţ i m e m b r i i a l e ş i p r in v o t s ec re t de s o c i e t a t e . Aci se vor judeca a b a t e r i l e de l a c a l e a cea d r e a p t ă , p e d e p s i n d u - s e pr in sc r i e rea unei lecţ i i , î n v ă ţ a r e a une i poezi i , e t c . în r a p o r t cu fap ta c o m i s ă .

Al t mij loc d e e d u c a ţ i e c e t ă ţ e n e a s c ă e s t e s t r ă j e r i a , i zvo-r î t ă din imboldu l Mare lu i S t ră je r , Ma je s t a t ea Sa R e g e l e Carol al I l - l ea . A c e a s t a a re făcu t c o m p l e t ş coa l e l e şi v i e a ţ a c e t ă ţ e ­neasca , m e n i t ă să f ău rea scă v i i t o ru l Român ie i p u t e r n i c e . Cu

Educa ţ i a cetă ţenească .in şcoala p r imară

a c e a s t ă o r g a n i z a ţ i e cu t o a t e că s u n t e m la început , t o tuş i s ' au tăcut a t â t e a r ea l i ză r i p rac t i ce , r e î n o i n d u - s e o R o m â n i e t a r e , so l i da r ă şi fer ic i tă .

A s i t e l p r o c e d â n d u - s e , s e v a l e g a ind iv idu l , ma i t â rz iu , de c o l e c t i v i t a t e a din c a r e face p a r t e , fără a se neg l i j a pr in a c e a ­s ta f o r m a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i a u t o n o m e , scopul s u p r e m al edu­ca ţ i e i . A c e a s t a v a fi a t â t în in te resu l lui cât şi al soc ie tă ţ i i , fe-r ic indu-se r ec ip roc .

Pop Mureşianu Lucreţia.

INDEPENDENŢA ŞCOALEI PRIMARE DE STAT

In a r t i co lu l t r e c u t s ' a s t r e c u r a t o g r e ş a l ă d e t i pa r şi a-n u m e : în anu l f inanciar 1932, din s u m a d e 349.139 lei s 'a î ncasa t n u m a i 197.907 în loc d e 797.907, r o g c i t i tor i i să facă c u v e n i t a rec t i f ica re .

S t a t i s t i c a d a t ă a fost l u a t ă de l a c e a m a i m a r e ş coa l ă din p l a s a V a l e a lui Miha i , iar ca o c o m p l e c t a r e , şi a v â n d în v e d e r e că nu pot da s t a t i s t i c ă de l a f iecare ş coa l ă , las să ur­m e z e încă o s t a t i s t i că de l a cea m a i m i c ă ş c o a l ă din a c e a s t a p l a s ă , ad i că o ş c o a l ă cu d o u ă pu te r i d idac t i ce .

Ş t iu c ă s t a t i s t i c e l e şi n u m e r e l e s u n t cam p l i c t i s i t oa r e , da r n u m e r e l e d e ma i jos , v o r b e s c de l a s ine şi a r a t ă a d e v ă r a t a s i t u a ţ i e a şcoa le i , din punc t de v e d e r e m a t e r i a l .

S ă m a i p r e c i z ă m că d a t e l e sun t a b s o l u t e x a c t e şi p r o ­v in din c o m u n a A. , una d i n t r e ce le m a i b ine s i t u a t e c o m u n e d in p l a s ă . 1934—35 p r e v . b u g e t . 112.610 lei S u m a î n c a s a t ă 11.105 lei 1935—36 » » 115.640 » » » 13.102 » 1936—37 » » 79.950 » » » 13.511 • 1937—38 » » 176.015 » » » 18.502 » 1938—39 •» » 187.817 » » » 163.996 »

Ul t imul an ş c o a l a e r a în c o n s t r u c ţ i e . In p r o c e n t e s e con­s t a t ă că , a f a r ă de u l t i m u l an , p r o c e n t u a l s ' a î nca sa t î n t r e 9 şi 1 7 % din p r e v e d e r i l e b u g e t a r e a p r o b a t e .

Cum se v e d e , s t a t i s t i c a d e m a i sus e s t e câ t se p o a t e d e e l o c v e n t ă , da r ja ln ică p e n t r u şcoa la popo ru lu i .

La ce le d e ma i sus , s ă ne fie î n g ă d u i t a pune t re i î n t r e b ă r i : 1. Ce s a l a r a a v u t g u a r d u l c o m u n a l în c o m u n a a c e e a ? 2. Cât a fost s a l a r u l d-lui p r i m a r ? 3 . Cât a fost i n d e m n i z a ţ i a d-lui n o t a r ? S ă z icem că cel m a i mic s a l a r a fost d e 1000 lei l una r ,

şi t o tuş i în anu l 1 9 3 4 - - 3 5 , o s i n g u r ă p e r s o a n ă a r id ica t din cas i e r i a comune i m a i m u l t cu 895 lei , decâ t a fost î n t r e ţ i n e -

Independenta şcoalei primare de stat

rea totală a şcoalei primare de stat cu două posturi, locuinţă pentru director şi plata servitorului şcolar.

O altă în t rebare : cum se face că în aceea comună, în a-nul financiar 1934—35, s'a încasat numai. 11.105 lei, iar în anul financiar 1938—39, a fost posibilă încasarea sumei de 163.396 lei ?

Probabil s'a înbogăţit subit comuna sau contribuabilii au devenit mai platnici. Eu cred că nici una nici alta ci faptul că a intervenit o cauză mai puternică, cu care nu era de glumit şi în urmă s'a făcut totul. Nici nu vrem să cercetăm cauza, ci să constatăm reali tatea.

Scriind acestea rânduri, mi-am adus aminte de vorbele unui venerabil protopop, care, ocazional, a spus «Dacă în bu ­getul comunei X, s'ar fi) înscris în ultimii 5 ani, pentru clă­direa bisericei, o sumă egală cu onorarul primarului, azi ne­am închina în biserică frumoasă, nu în capelă ca oamenii să­raci.» Am reprodus textual vorbele părintelui «Ioan Gură de Aur,» cu biciu usturător în mână, deoarece adevărul, adevăr rămâne deapururea; păcat că nu se închină toţi în faţa lui.

In ceea ce priveşte noua situaţie materială a şcoalei, creată prin legea administrativă, să nu anticipăm nimic. Am cetit cu mare plăcere expunerea d-lui jurisconsult al Asociaţiei învă­ţătorilor sălăjeni, care, ca eminent jurist, a lămurit perfect pro­blema pusă şi credem că, pe calea sugerată de Dsa, vom câ­ştiga cauza.

G/2. Bătoj.

DIN T R E C U T U L DĂSCÂLIMIi SĂLĂJENE

XIII.

P e a c e l a ş i d r u m

Dacă îna in t e de Un i r ea d in anu l 1918, î nvă ţ ă to r i i r o m â n i din jud. Să la j n ' a u p u t u t să ia ho tă r î r i în ches t iun i l e puse în o rd inea de zi p e n t r u C o n g r e s u l c o n v o c a t la Cluj în anu l 1913, bucur i a lor a fost cu a t â t mai m a r e , când d u p ă Uni re , în 1919, s ' au v ă z u t l iberi în Ţ a r ă l iberă , p u t â n d să ^discute cu tot curajul şi c o m p e t e n ţ a a s u p r a t u t u r o r p rob lemelor , cari în ace le m o ­m e n t e p r e o c u p a u î n v ă ţ ă t o r i m e a şi şcoa la r o m â n e a s c ă .

P e l ângă t o a t e f r ămân tă r i l e şi nea junsu r i l e pe cari t r e ­bu i a să le î n d u r e î n v ă ţ ă t o r i m e a r o m â n ă î n a i n t e de Uni re , ori p o a t e , chiar pen t ru a c e s t e mo t ive , n ' a u a b a n d o n a t ideea în­fi inţări i une i soc ie tă ţ i cu scop de a veni în a ju to ru l celor lipsiţi de mi j loace , s a u loviţi de s o a r t e , fie pr in r i d i ca r ea u n u i «Orfel inat» p e n t r u fii de î n v ă ţ ă t o r i , fie prin în f i in ţa rea une i soc ie t ă ţ i b a n c a r e , a unei soc ie tă ţ i de a ju tor m u t u a l (de î n m o r m â n t a r e ) , s a u a unu i Cămin î n v ă ţ ă t o r e s c (Casă de od ihnă . )

T e n d i n ţ a de a se a ju ta r ec ip roc î n v ă ţ ă t o r i i , era fără în­do ia lă . Se d i scu ta în t o a t e a d u n ă r i l e î n v ă ţ ă t o r e ş t i î n f i in ţ a rea unu i «Orfelinat» pen t ru fii de î n v ă ţ ă t o r , cu sed iu l la Bla j . In a d u n a r e a gen . a î n v ă ţ ă t o r i l o r din E p a r h i a Mi t ropo l i t ană a Blajului , în anu l 1911, la ca re au lua t p a r t e r e p r e z e n t a n ţ i i t u tu ro r R e u n i u n i l o r î nvă ţ ă to r i l o r a p a r ţ i n ă t o a r e , * ) în u n a n i m i ­t a t e au ho tă r î t î n f i in ţa rea s u s m e n ţ i o n a t u l u i «Orfel inat ,» iar Mi t ropol i tu l , Dr . Victor Mihalyi de Apşa , care e ra p r e z e n t la a c e a s t a a d u n a r e m e m o r a b i l ă , a ce ru t a s u p r a lucră r i lo r dăscă l imi i b i n e c u v â n t a r e a şi a ju toru l Celui de S u s , p r o m i ţ â n d so l emn cel mai larg spri j in mora l şi m a t e r i a l , p en t ru r id ica rea «Orfel inatului» î n v ă ţ ă t o r i l o r .

*) Reuniunea înv . Rom Hălăjeni a fost reprezenta tă ln aceasta ail,u» nare prin dl Simion Qros, secre tarul reuninnei-

Vor fi, p o a t e , uni i , cari ne vor î n t r e b a : da r de ce nu s 'a r id icat aces t «Orfel inat .»?

R ă s p u n s u l îl vor găs i în împre ju ră r i l e ne favorab i l e şi d u ş m ă n o a s e de atunci- Fo rma l i t ă ţ i l e c e r u t e şi impuse de gu­vernu l m a g h i a r : s t a t u t e , r e g u l a m e n t e , au to r i za ţ i i , comple tă r i de s t a t u t e e t c , a c o n s u m a t a t â t a t imp, p â n ă î n t r ' o b u n ă zi n e - a m t rez i t în plin r ă z b o i : I zbucn ise r ăzbo iu l din anu l 1914, ca re a p u s capă t ori că re i mişcă r i , ori că ru i d e m e r s în di recţ ia î n c e p u t ă , u r m â n d apoi o p a u z ă , o s t a g n a r e a or icăre i ac t iv i ­tăţ i t imp de 5 an i . In anu l 1919, după r e s t ab i l i r ea păci i , î n -v ă ţ ă t o r i m e a începe iar s ă - ş i d e s f ă ş o a r e ac t iv i t a t ea î n t r e r u p t ă în a n u l 1914.

La no i , în S ă l a j , ches t ia înf i inţăr i i unu i «Orfel inat» s 'a p u s din n o u în d i scu ţ ie după Uni re , în a d u n a r e a g e n e r a l ă din 25 Iulie 1920.

P r e ş e d i n t e l e Asocia ţ ie i î n v ă ţ ă t o r i l o r Sec ţ ia S ă l a j , d l . Emil P o c o l a , v ă z â n d că p r o b l e m a înf i inţăr i i unu i «Orfelenat» cu sed iu l la Bla j , e s t e cu mul t mai g reu de r ea l i za t decâ t se c r edea la î ncepu t , şi t o t u ş i , să se facă ceva bun p e n t r u în ­v ă ţ ă t o r i , e s t e p r imul , ca re se g â n d i s e şi a c t i v a s e p e n t r u r i ­d ica rea unu i «Cămin î n v ă ţ ă t o r e s c » j u d e ţ e a n . Ca d o v a d ă , lă ­s ă m să u r m e z e aci c ă ldu rosu l ape l a d r e s a t î nvă ţ ă to r i l o r în anu l 1923, so l i c i t ându- l e tot spr i j inul posibi l mora l şi m a t e r i a l .

« A p e l ,

Invă fă to r imea r o m â n ă din jud. Să l a j , c o n ş t i e n t ă de a p o s t o l a t u l cu l tu ra l s ă v â r ş i t în t r ecu t şi r â v n i t o a r e de aceeaş i m i s i u n e şi în R o m â n i a î n t r eg i t ă , îşi va da şi de acum î n a i n t e t o a t ă s i l in ţa , ca m u n c a sa să fie r o d n i c ă şi î n c o r o n a t ă de succese poz i t ive . A ş t e a p t ă î n să ca a c e a s t ă lup tă cu l t u r a l ă şi n a ţ i o n a l ă în ace laş i t imp să nu fie s t â n -gen i t ă şi c o n t r a r i e r a t ă b a r e m de că t r e l up t a p e n t r u a s i ­g u r a r e a v i i to ru lu i în ce p r i v e ş t e u rmaş i i a ce s to r apos to l i ai cu l tur i i . D o r e ş t e ca să a ibă tot posibi lul şi t o a t ă pos i ­b i l i t a t ea educa ţ i e i famil i i lor lor şi în a j u n g e r e a a c e s t u i scop face aces t ape l publ icu lu i c o n ş t i e n t , r u g â n d u - 1 ca unu l f iecare să dea m â n ă de a ju tor p e n t r u r e a l i z a r e a scopu lu i pref ipt . Care e s t e acel scop la ca re n e î n d e a m n ă p r e z e n t u l şi p e n t r u ce se face ? F r a ţ i r o m â n i şi On . noş t r i

c o l e g i ! Scopul nostru es te înfiinţarea unui cămin pentru băiejii de învăţător. Acest cămin ar urma să fie zidit pe lângă Liceul «Simion Bărnuţiu» din Şimleul -Si lvanie i ! Iată scopul nostru, iată cererea noastră. Şi facem apel publicului din simplul motiv că, bine ştim şi cunoaştem situaţia noastră de azi, când numai prin inimile nobile şi gata de jertfă sperăm a realiza acest vis , având Ţara destule nevoi şi puţin putem aştepta dela ea.

Făcând noi paşii necesari la forurile suprapuse am primit o autorizaţie dela Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Socia le Nr. 5207 — 1923, pentru deschiderea unei colecte publice, dar numai în judeţele m ă r g i n a ş e : Sălaj , Bihor, Satu-Mare, So lnoc-Dobâca şi Cojocna. In conformitate cu aceasta autorizaţie vă facem acest apel şi vă rugăm ca sumele dăruite să se trimită la «Banca Silvania» din Şimleul-Si lvanie i . Mulţumiri primiţi şi pe aceasta cale şi ulterior pe cale ziaristică.

Cu toată dragostea, Prezidiul Asociaţiei învăţătorilor, Secţ ia Sălaj

EMIL POCOLA prezident.» Apelul acesta n'a avut rezultatul la care iniţiatorul s'a

aşteptat . S'a adunat suma de 7000 lei numai. Faptul însă totuşi este o dovadă incontestabi lă că învăjătorimea a pornit la lucru constructiv.

Dela aceasta dată deci , ideea înfiinţării «Căminului învă­ţătorilor» a fost mereu Ia ordinea zilei şi a format obiect de discuţie aproape în toate adunările noastre . Subsemnatul , ca urmaş al dlui Emil Pocola , se adresează mai multor Căminuri înv. cerându-le statutele pentru a fi studiate şi uti l izate, după împrejurări.

Dăm aci una dintre ace s t e adrese : «Nr. 1 — 1927. Dumnule Administrator, Asociaţia înv.

din jud. Sălaj s'a pus pe lucru ser ios cu scopul de a-şi aduna fondurile necesare pentru ridicarea unei «Case In-văţătoreşti» în judeţ.

Pentru orientare avem nevoie , pe de o parte, de s fa­turi bune, pe de alta parte, de a studia statutele altor instituţii de acest fel, cari funcţionează de mai mult timp,

In consecinţă, vă rugăm, domnule Administrator, să binevoiţi a pune la dispoziţie un exemplar din statu­tele «Casei înv.» de sub administraţia dv., pe cari, după studiete, vi-le vom înapoia cu mulţumirile noastre .

Şimleu la 2 Ianuarie 1927. Preşedinte, Secretar,

SIMION OROS. VALERIA LOBONŢIU.

Dupăce conducerea Asociaţiei a redactat statutele şi s 'au desbătut în mai multe şedinţe, ale corn. central şi aprobat în ad. gen. din anul 1927, aceasta, printr 'un apel adresat învăţători­lor, le ce rea se înscrie ca membri Ia «Cămin» şi a achita suma de 1200 Lei fixată de Comitet drept contribuţie benevolă pentru ri­dicarea acestui «Cămin». Dar Declaraţia au semnat 'o abia un număr de 106 învăţători. Deşi s'a intervenit în mai multe rân­duri, chiar personal, Ministerul n'a aprobat să se facă reţineri pentru Cămin dela toţi înv. membrii ai asociaţiei, numai dela acei cari au semnat declaraţiile.

Văzând aceasta situaţie, conducerea Secţie Sălaj solicită Asociaţiei Regionale a înv. din Transilvania un ajutor bănesc, pentru ridicarea proiectatului Cămin, iar în adunarea gen. ţi­nută în Satu-Mare în anul 1927 se aprobă, în principiu, acor­darea unui ajutor de 150.000 Lei Sălăjenilor, dar cu condiţia unor formalităţi, cari, în definitiv, n 'ar fi cauzat nici o piedică la realizarea şi desăvârşirea acestei dorinţi a învăţătorilor. Aceasta condiţie e r a : contribuţia noastră materială. Nu e ca­zul să deschidem aci o paranteză, ca să discutăm motivele pentru cari nu s'a putut atunci trece la realizarea «Căminului». Să ne mulţumim doar cu atât că, ideea «Căminului» nu ne-a părăsit niciodată, e şi azi la ordinea zilei. Poată însă să treacă multă vreme până când «Căminul» va fi o realitate şi va fi r i­dicat şi dat destinaţiei. Timpul n u n e favorizează nici azi, cum nu ne-a favorizat nici în trecut.

A doua problemă, cea mai importantă, înfiinţarea băncii învăţătorilor, şi în legătură cu aceasta înfiinţarea Societăţii de ajutoare reciprocă (societate de înmormântare), azi e rea­litate. Cu aceste realizări, vechea dorinţă a învăţătorilor a fost satisfăcută, iar azi membrii se bucură de ajutoare şi împru­muturi considerabile, pentru asigurarea unei situaţii mai su­portabilă, iar in unele cazuri chiar foarte bună.

Am s ă v â r ş i un păca t s t r i gă to r Ia cer dacă am t rece s u b t ă ­cere , ori nu am r e c u n o a ş t e mer i tu l ace lu ia , ca re cu «mâna sa de fier» şi cu voinja şi p u t e r e a sa de m u n c ă , ap rec i a t ă nu n u m a i de î n t r e a g a î n v ă ţ ă t o r i m e Să l ă j ană , ci şi de au to r i t ă ţ i l e s u p e ­r i o a r e , a făcut ca v isul nos t ru să se prefacă în r e a l i t a t e . Acest b ă r b a t a fost dl. D u m i t r u M ă r g i n e a n u , fostul r ev izo r şco la r al jud. S ă l a j , azi Inspec to r şco lar , Şeful serv ic iu lu i î n v ă ţ ă m â n ­tului p r imar al Ţ inu tu lu i S o m e ş .

Azi, Sălă jeni i s e pot m â n d r i cu o b a n c ă î n v ă ţ ă t o r e a s c ă , u n a d in t re cele ma i pu t e rn i ce pe ţ a r ă şi cu o S o c i e t a t e de î n m o r m â n t a r e , ca re în f iecare caz de deces , aco rdă câ t e un a jutor de 60—70 mii lei.*)

S i m i o n O r o s .

*; A se r edea darea de t e a m ă a Băncii î nv . Sălâţerii. in nr-ul de t'nţâ. (N R,)

E U G E N I A C Ă S Ă T O R I E I

La mul ţ i d e s i g u r li se v a p ă r e a c a m c iuda t ace s t t i t lu , g â n d i n d u - s e că face p a r t e din ceva f r a g m e n t de r o m a n sau n u v e l ă , cu c e v a E u g e n i e . D e s i g u r că vo r îi m u l t e Eugen i i nenoroc i t e , a junse în necaz , din pr ic ina unor c a u z e pe cari nu le p r e v e d e a u a tunc i când au î n c h e i a t că să to r i i . Chiar pen t ru a e v i t a u n e l e nenoroc i r i , cari s e l o v e s c în capu l m u l t o r t iner i de a m b e l e s e x e , v r e a u ca să l ă m u r e s c a c e a s t a doc t r ină nouă , ca re v a pu tea folosi şi pen t ru mul ţ i car i au t r ecu t pe s t e aces t p r a g , da r p o a t e li se v a cere să d e a c â n d v a î n d r u m ă r i o-d r a s l e l o r lor ;, car i vor t r ebu i să facă ace laş i p a s .

Mă g â n d e s c cu g r o a z ă la o famil ie în c a r e o b ia t ă Eu­gen i e , nefer ic i tă , c ă s ă t o r i t ă la t impu l ei , c a m fără vo i a pă­r inţ i lor , cu un t â n ă r des tu l de bine, da r c a r e la 35 ani , căzut î t i t r 'o s t a r e d e me lanco l i e , s 'a s inucis fără nici un m o t i v . Ta tă l lui m u r i s e la fel. Un f ra te a a p u c a t d r u m u r i r e l e . Şi de l a aces t om, E u g e n i a a r e 2 c o p i i : unul s u r d o : m u t şi a l tu l i n t e r n a t la boli m i n t a l e .

Aces t e nenoroc i r i , car i u r m ă r e s c ca un b l e s t e m pe unii bieţ i o a m e n i n e v i n o v a ţ i , c a t ă să fie î n l ă t u r a t e prin e u g e n i a c ă s ă t o r i e i . E u g e n i a , — nu E u g e n i a .

A c e a s t a e s t e o ş t i in ţă r e l a t i v n o u ă , î n t e m e i a t ă de F r a n -cisc Ga l ton , c a r e s t u d i a z ă condi ţ i i le în car i se pot î m b u n ă t ă ţ i r a s e l e s au cu a ju toru l c ă r o r a se p o a t e c o n t r o l a e v o l u ţ i a şi p r o g r e s u l r a se i o m e n e ş t i .

La noi , ab ia e s t e cunoscu t ă a c e a s t ă ş t i in ţă . E u g e n i a v r e a un om perfect , î n l ă t u r â n d de fec t e l e şi î n m u l ţ i n d ca l i t ă ţ i l e , pe ca le e r e d i t a r ă . E u g e n i a m a i î n s e a m n ă şi b ine nă scu t . Şi cum n a ş t e r e a e s t e fructul c ă să to r i e i , ea se mai ocupă , p r i n t r e a l t e l e , şi de a l e g e r e a so ţ i lo r , d u p ă a n u m i t e n o r m e . A d e s e o r i , so ţu l p c ca r e n i l a l e g e m , nu ş t im ce p o a r t ă în cl , se p rea p o a t e că nici cl însuş i nu ş t ie . Eugen ia , pr im mi j loace le cc-i s t au la d i spoz i ţ i e , ne î n v a ţ ă şi a c e a s t a .

A r t a d e a-şi a l e g e s o ţ u l ni-1 indică E u g e n i a . Ş t im cu to ţ i i p r e a b ine ace l p r o v e r b că «din s te jar , s te ja r

r ă sa re» şi c a r e , în decu r su l t impu lu i , s ' a ver i f ica t şi s e ver i f ică s u b ochii noş t r i . Aşa s t ă m şi cu f a m i l i i l e : d i n t r ' o fami l ie cu m e m b r i s ă n ă t o ş i şi buni nu vo r ieşi d e c â t as t fe l de m e m b r i . Din famili i r e l e , ce p o a t e să i a s ă ? D a r c â t e e x e m p l e n ' a v e m noi , când famili i c u r a t e , pr in că să to r i i r e l e , au fost in fec ta te cu di fer i te bol i , d e f e c t e m o r a l e , c a r e a p a r la copii şi d i ­s t r u g a t â t e a căsnici i fer ic i te .

La b a z a famil ie i s t ă u n i r e a d in t r e b ă r b a t şi femeie , în s f ân ta t a ină a c ă s ă t o r i e i . A c e a s t ă t a ină a r e d e scop pr inc ipa l p r o c r e a r e a şi e d u c a r e a copi i lor , iar ca scop s ecunda r , a ju toru l î m p r u m u t a t la g r e u t ă ţ i l e v ie ţ i i şi r e m e d i u în c o n t r a concu­p i scen ţe i . S o c i e t a t e a c o n j u g a l ă d e v i n e s o c i e t a t a t e p a r e n t a l ă , a tunc i când r e a l i z e a z ă scopul pr inc ipa l al c ă s ă t o r i e i , în p r o ­c r e a r e a şi c r e ş t e r e a copi i lor .

F i e c a r e d o r e ş t e să a ibă copii s ă n ă t o ş i şi f rumoş i . E u g e n i a v r e a să a s i g u r e c a l i t a t e a cop i lu lu i . A m b i ţ i a f iecăru ia t r e b u e să fie, că să d e a na ţ i e i o g e n e r a ţ i e m a i b u n ă decâ t pă r in ţ i i , i a r nu ma i r e a , cum se î n t â m p l ă a d e s e o r i . Lin ia e v o l u ţ i e i să fie m e r e u p r o g r e s i v ă , iar nu s t a ţ i o n a r ă şi nici d e c u m r e g r e ­s i v ă . G e n e r a ţ i i l e noi le p r o d u c e c ă s ă t o r i a . De felul cum se p rac t i că înso ţ i r i l e în c ă s ă t o r i e , v a dep inde v i i t o ru l n e a m u l u i . De câ t e or i nu v e d e m în d i scu ţ i i l e n o a s t r e , cum unii ş t iu sa­şi l a u d e bunici i , car i e r a u ma i v i g u r o ş i , vo in ic i , r ez i s t en ţ i , t a l e n t a ţ i , a t r i b u i n d u - l e to t felul d e ca l i t ă ţ i . Se p r ea p o a t e că t impu l c r e a z ă o a u r e o l ă a t r e cu tu lu i , c a r e a c o p e r e cu culor i t randaf i r i i to t ce a fost , t o tu l a r ă t â n d m a i bun. T r e c â n d p e s t e a-ce s t e cons ide ra ţ i i , d e a p r e a m ă r i t r e c u t u l , s u n t e m si l i ţ i a c o n s t a t a că în m u l t e famil i i copii i s e p r e z i n t ă a ş a d e p ros t , î n s e m n â n d o d e g e n e r a ţ i e . Mul te famil i i , car i o d a t ă e r a u v e ­s t i t e , dând din s â n u l lor o a m e n i d e s e a m ă , a s t ă z i nu mai e-x i s t ă . A c e s t e famil i i , car i a u fost o d a t ă v e s t i t e şi apoi s ' au s t ins or i au căzu t în d e g e n e r a r e , sun t o s p ă r t u r ă i r e p a r a b i l ă în n a t u r a b io log ică a na ţ i e i . T o a t e p r o v i n d e aco lo că nu s ' au r e s p e c t a t a n u m i t e ches t iun i la î nche ie rea că să to r i e i .

Mai sun t d e s i g u r şi a l ţ i factori car i con t r ibu ie sc la a c e s t e d e g e n e r ă r i , cum ar fi d e e x e m p l u , a l coo lu l , sau di fer i te b o a l e şi mai a l e s sifi l isul c a r e p r o d u c e a d e v ă r a t e d e z a s t r e . T o a t e

aceste nenorociri au la baza lor căsătoriile greşite. Putem să spunem că de multe ori căsătoria se face prea la întâmplare şi după nişte criterii cari n'au nici o legătură cu interesul omului. In familie trebue să existe emulaţie, o mândrie de a proemina, o dorinţă de a produce oameni de seamă. In legă­tura irezistibilă, morală, între ascendenţi şi descendenţi, fiecare să simtă nevoia de a însemna ceva mai mult în viaţa na­ţiunii decât generaţia anterioară. Ne trebue aceea conştiinţă de familie, care să treacă, ca un patrimoniu, dela o generaţie !a alta, ştiind că pe progresul fiecărei familii se sprijină pro­gresul naţiei. Naţiunea ne cere, şi este un imperativ al fie­cărei naţiuni, ca să aibă oameni viguroşi, pentrucă de tăria oamenilor sănătoşi .atârnă fericirea naţiunii. Naţiunea e un conglomerat, care se sprijineşte pe aceasta totalitate a oame­nilor ei, cari, dacă vor fi întregi din toate punctele de ve­dere, va putea conta pe ei ori de câteori va îi nevoie. De unde vei putea insufla spiritul de jertfă şi de patriotism, când tu nu ştii de unde ai venit, nu cunoşti străbunii şi când nu simţi în sângele tău legătura trecutului ? Un postulat pri­mordial eugenie este mândria fiecăruia de a aparţinea «fami­liei», «neamului» cutare şi de a contribui, cu puţinul tău bun, la acel renume. Când te însoţeşti în căsătorie, fii atent ca să nu strici cu nimic ci, dacă este posibil, să adaugi, căutând familii cu care însuşirile familiei tale se pot completa cât mai bine. Nu tebue să privim căsătoria numai sub raportul celor ce se căsătoresc. E adevărat, şi nici nu se poate tăgădui, că prin căsătorie fiecare-şi caută un colţ de fericire pe aceasta lume, plină de necazuri. Eugenia, care voeşte să păzească naţiunile de pieire şi să le ducă la progres moral, cere ca în căsătorie să ne gândim şi la copil. Ce este o casă fără copii ? Un clopot fără limbă, al cărui sunet, ce doarme, ar fi frumos dacă cineva ar fi să-1 deştepte. Nici nu cred să existe mai mare nefericire în familii, decât ca acelea să fie lipsite de copii, căci copilul aduce pacea într 'o căsnicie turburată, cuviinţă şi cinste într 'o căsnicie desordonată, ordine şi economie într 'o căsnicie risipitoare. In faţa acestei creaturi curate şi nevino­vate, patimile tac, viţiile se ascund, familia se purifică. Ce mare bucurie poate fi pentru o tânără când ştie că bunul Dumnezeu a chemat-o la marea demnitate de a fi Mamă.

Deşi e g r e a d e m n i t a t e a ei , î n să Sf. Scr ip tu ră ne s p u n e că bu­cur ia ei d u p ă n a ş t e r e e s t e m a r e , ş t i ind că s 'a născu t om în l u m e .

La fel e s t e bucur ia t a t ă l u i . Cei ce se în so ţe sc , t r e b u e să ş t ie că f iecare p a r t e în ei e s t e o z e s t r e e r ed i t a r ă a famil iei lor şi a tunci t r e b u e să se g â n d e a s c ă se r ios , că d a t o r i a lor , de depoz i t a r i v r eme ln i c i al aces tu i m a t e r i a l e red i t a r , e s t e de a l p ă s t r a m ă c a r n e a t i n s , d a c ă nu-1 pot spor i . In copi lu l , c a r e ia n a ş t e r e , se va uni e r e d i t a t e a t a t ă l u i cu a m a m e i şi a co lo , dacă nu s u n t e m p recau ţ i , se î n t â m p l ă ca în n a t u r ă : m e r e l e p u t r e d e s t r i că pe ce le b u n e . E s t e u d e v ă r a t că la v i i to ru l copi lu lu i con -t r i b u e ş t e şi m e d i u l ; da r e s t e ma i b ine să-i a s i g u r ă m din na ­ş t e r e o e r e d i t a t e b u n ă , ca el să p o a t ă r ez i s t a mai uşor la o r i ­ce t en t a ţ i un i nep r i e ln i ce a l e med iu lu i î ncon ju ră to r . Şi chiar clacă ar pr imi o e d u c a ţ i e bună , t r e b u e să ş t im că ind iv idul născu t să fie rău , da r d e v e n i t bun p r i n t r ' o educa ţ i e bună , când v a a v e a şi el d e s c e n d e n ţ i , la r ându l s ău nu v a t r a n s m i t e e-fectul med iu lu i , ci v a da copi i lor to t e r e d i t a t e a lui p r o a s t ă , ca re , în a l t ă g e n e r a ţ i e , în l ipsa educa ţ ie i bune , v a isbucni fa ta l , p r i n t r ' o c r e a t u r ă in fe r ioa ră .

C ă s ă t o r i a e u g e n i c ă t inde să î n l ă t u r e a s e m e n e a acc iden te . Ea c a u t ă să se c u r e ţ e f iecare fami l ie de ce e r ău , de rău l p e r m a n e n t a l educa ţ i e i in fe r ioa re şi să înnobi leze pr in a c e a s t a n e a m u l î n t r e g . Indiviz i i , cu defec te e r e d i t a r e , t r e b u e să r e n u n ţ e la c ă s ă t o r i e ! T r e b u e să î n ţ e l e a g ă in t e re su l supe r io r al na ţ iune i , c a r e le ce re aces t sacrif iciu. In locur i le unde nu e s t e nici o r e g l e m e n t a r e în c ă s ă t o r i e , u n d e concubina ju l e s t e în f loare , cei r ă i se î n m u l ţ e s c ma i m u l t d e c â t cei buni . T o a t e s t a t i s t i ce le a r a t ă că cei ră i sun t ma i prolifici decâ t o a m e n i i cum se c a d e . Or i e u g e n i a v r e a s ă i n v e r s e z e l uc ru r i l e , c ă u t â n d să î n l ă t u r e pe cei ră i de l a p r o c r e a ţ i e . Ţă r i l e din A p u s au î n t rodus s t e r i ­l i z a r e a c o n d a m n a ţ i l o r , iar p e n t r u î n l ă t u r a r e a celor b o l n a v i d e l a c ă s ă t o r i e , e u g e n i a ce r e a s t ăz i cer t i f ica tu l p r e n u p ţ i a l . Pr in a c e a s t e căi se p o a t e a s i g u r a o a s e m e n e a c ă s ă t o r i e şi se p o a t e a s i g u r a un p r o g r e s d e l a o g e n e r a ţ i e la a l t a . D a r v o r fi mu l ţ i car i v o r ob iec ţ iona : ce se face cu ace l f enomen c a r e t u r b u r ă a t â t e a t i ne re ţ i , c a r e ch inueş t e a t â t e a in imi , c a r e face să pa lp i t e şi s ă t r e s a l t e a t â t e a fi inţe a v â n t a t e cu p a s i u n e u n a c ă t r e a l t a ? Ce face e u g e n i a în faţa că să to r i e i « d i n ' d r a g o s t e » ca re

n ' a r e t i m p să e x a m i n e z e r e g u l e l e e u g e n i c e , c a r e nu v r e a să ş t ie d e cer t i f ica te , c a r e nu ţ ine s o c o t e a l ă de famil ie ? Şi aici e u g e n i a d ă r o a d e s ă n ă t o a s e , ş t iu t fiind că. . . d r a g o s t e a m â n ă unul c ă t r e a l tu l t ocmai o a m e n i car i se c o m p l e c t e a z ă , car i se î n t r e g e s c pr in însuş i r i l e l o r ; că s t ă r i l e e ro t i ce au la bază in­s t inc tu l g e n e s i c , c a r e tocmai a s t a u r m ă r e ş t e , să a s i g u r e v i g o a ­rea g e n e r a ţ i e i v i i t o a r e . Un i r ea prin d r a g o s t e e s t e un proces in­s t inc t iv , d ic ta t din a d â n c u r i l e dor in ţe i de v i a ţ ă , din v o i n ţ a su rdă de p e r p e t u a r e a spec ie i , c a r e ce re g e n e r a ţ i e i a c t u a l e să l a s e m e r e u în loc o g e n e r a ţ i e n o u ă . N i m e n i nu se î n d r ă g o s t e ş t e de un p ros t sau d e un u r â t . N a t u r a însăş i a r e g r i j e să-ş i a-l e a g ă , pen t ru c o n s t r u i r e a v ie ţ i i , f i inţele ce le ma i b ine î n z e s t r a t e .

Se i v e ş t e însă î n t r e b a r e a : ce e de făcut cu indivizi i pe cari e u g e n i a îi g ă s e ş t e înap ţ i p e n t r u c o n t r a c t a r e a c ă s ă t o r i e i ? Civi l iza­ţ ia n o a s t r ă t o t d e a u n a a ş t iu t şi a cu l t i va t s e n t i m e n t u l ca r i t ă ţ i i , s e n t i m e n t nobi l , de î na l t ă u m a n i t a t e , c a r e a î m b r ă ţ i ş a t pe cei s labi şi-i o c r o t e ş t e cu to t felul de mi j loace ş i 'n to t felul d e a ş e z ă m i n t e : az i le , ospici i , s ana to r i i , închisor i co rec ţ i ona l e , t o a t e a c e s t e a ca e x p r e s i e a ca r i t ă ţ i i u m a n e , c a r e nu p o a t e p r iv i ind i fe ren tă la m a r e l e n u m ă r a l ce lor n e d r e p t ă ţ i ţ i de s o a r t ă . C ruz imea na tu r i i a fost a t e n u a t ă de i n t e r v e n ţ i a c ivi l i ­za ţ ie i , a ş a că şi a ce ş t i a sun t în p a r t e p ro te j a ţ i de e u g e n i e .

C ă s ă t o r i a nu ma i t r e b u e să se facă la î n t â m p l a r e . E a t r e b u e a r a n j a t ă cu t o a t ă p r e c a u ţ i a , p e n t r u a a s i g u r a c a l i t a t e a g e n e r a ţ i e i v i i t o a r e şi a î n d e p ă r t a a t â t e a n e a j u n s u r i . Cei ce se p r e g ă t e s c p e n t r u a înche ia c ă s ă t o r i e , t r e b u i e sfătui ţ i ca nu din i n t e r e se m a t e r i a l e , soc ia le , p r o f e s i o n a l e ori nu m a i ş t iu de ce ordin , s ă o facă. T â n ă r u l , când se c ă s ă t o r e ş t e , t r e b u e sâ-ş i dea s e a m a , ca v i i t o a r e a lui so ţ i e să -ş i -o a l e a g ă d u p ă ca l i t ă ţ i su ­f le teş t i şi d u p ă ap t i t ud in i p e r s o n a l e , în r a p o r t cu l e g ă t u r a de v i a ţ ă , nu d u p ă cons ide ra ţ i i î n ş e l ă t o a r e ca: f r u m u s e ţ e , g r a ţ i o -z i t a t e a m a n i e r e l o r , de felul de a - se p r e z e n t a în s o c i e t a t e , z e s t r e ori l e g ă t u r i f ami l i a r e . T r e c e f r u m u s e ţ e a , se duce a-v e r e a şi o r ice a l t e r a p o r t u r i s e d o v e d e s c inu t i l e , pe l â n g ă t r i s t a r e a l i t a t e că ş i -a c r e a t o c ă s ă t o r i e nefer ic i tă , pe u r m a c ă r e i a cel s l a b de inge r d e c a d e şi t o a t ă fami l ia , p o r n i t ă cu a t â t e a năde jd i , r ă m â n e nefer ic i tă ! F a t a să a i b ă în v e d e r e , a c e l a ş i lucru : î n t r ă î n t r ' o l e g ă t u r ă pe v i a ţ ă ; că a r ii ma i b ine să r ă ­m â n ă n e m ă r i t a t ă decâ t să se n e n o r o c e a s c ă cu un bă rba t , pen-

t ru c a r e n ' a r e a t r a g e r e , pe ca r e al ţ i i i-l-au a l e s , d u p ă c ine ş t ie ce cons ide ra ţ i i . Ea a r e to t d r e p t u l să şi a l e a g ă pe v i i toru l t o v a r ă ş a l v ie ţ i i , că ru ia v r e a să-i fie ( o v a r ă ş e n e d e s p ă r ţ i t ă ; să ţ ină la a c e a s t a l i b e r t a t e a e i , ca să p o a t ă apo i s u p o r t a sa rc ina l u a t ă , pr in î nche i e r ea c ă s ă t o r i e i . Ar fi r e c o m a n d a b i l ca ambi i , î n a i n t e de î n c h e i e r e a c ă s ă t o r i e i , să p rez in t e un cer t i f ica t m e ­dical de s ă n ă t a t e p e n t r u a fi în mai m a r e s i g u r a n ţ ă . Prin a-p l i ca rea eugen i e i , d e s i g u r că s ' a r î n l ă t u r a şi a t â t e a p r o c e s e d e d ivo r ţ , c a r e au năpăd i t s o c i e t a t e a n o a s t r ă , d i s t r u g â n d v a t r a famil ie i , î n t i nz ându - se ca o a d e v ă r a t ă p l a g ă .

Să ţ i n e m s o c o t e a l ă de r e c o m a n d a ţ i i l e e u g e n i e i , p rof i tând d e t o a t e p r o g r e s e l e ş t i in ţe i , ma i a l e s când e le po t fi puse în s lujba unui ideal a ş a de înal t ca pe r f ec ţ i ona rea însuş i r i lo r n e a m u l u i . De ce să l ă s ă m ca n u m a i cu l t i va to r i i d e flori , p l a n t e , d e a n i m a l e să prof i te de m e t o d e l e ş t i inţ i f ice a îmbu­nă tă ţ i r i i r a s e l o r ? Să facem ca şi omu l să benef ic ieze d e a-van ta j i i l e pe cari ş t i in ţa m o d e r n ă i-le p u n e la î n d e m â n ă . Apl i ­c a r e a e u g e n i e i la c ă s ă t o r i e , r e p r e z i n t ă c e a m a i fecundă î n t r e ­b u i n ţ a r e a p r ecep tu lu i ş t i inţ if ic în s lu jba idea lu lu i n a ţ i o n a l . E s t e ş t i in ţa p u s ă în s lu jba r o m â n i s m u l u i c a r e ne ce re , pr in g l a s u l s â n g e l u i g e n e r a ţ i i l o r a n t e r i o a r e , ce a u l u p t a t şi sufer i t în seco le d e v i te j ie , s ă î n t ă r i m , s ă pe r f ec ţ i onăm şi să a f i r m ă m to t m a i m u l t v i r t u ţ i l e aces tu i n e a m , c a r e se p r e g ă t e ş t e să -ş i f ixeze un loc d e f runte în i s to r ia omen i r i i .

L e o n t i n F i l ip .

aoo -

P O V E S T E CU T Â L C

î n a i n t e v r e m e , pe când nu se d e s c o p e r i s e ca ru l de foc, va lo r i f i ca rea p r o d u s e l o r de to t felul, d a r m a i a l e s ce le a g r i ­cole, s e făcea cu m a r e g r e u t a t e . G r â u l , p o r u m b u l şi c e l e l a l t e ce rea l e t r e b u i a u t r a n s p o r t a t e la m a r i d e p ă r t ă r i , la p o r t u r i l e de pe D u n ă r e , de unde se încă rcau p e v a p o a r e şi se t r i m i t e a u în s t r e i n ă t a t e .

Pen t ru a c e a s t a , se f o r m a u a d e v ă r a t e c a r a v a n e , c a r e m e r g e a u câ te o s ă p t ă m â n ă , două , d u p ă caz . Insă d r u m u r i l e e rau n e s i g u r e , p e n t r u c ă a c e s t e c a r a v a n e t r e c e a u prin locuri ne locu i t e şi e r a u , din a c e a s t ă cauză , şi g r e l e . Că lă to r i i t rebu­iau să p lece cu m e r i n d e , p e n t r u c ă nu e r a u h a m u r i s au a l t e p răvă l i i de a l i m e n t e .

* * *

P e a tunc i , din s a t u l De len i , din ţ i nu tu l Vas lu iu lu i , o ca­r a v a n ă porni Ia G a l a ţ i , cu g r â u . D u p ă o zi şi o n o a p t e de că l ă to r i e , a j u n s e r ă Ia m a r g i n e a unui s a t din jurul B â r l a d u l u i . D e o a r e c e v e n i s e s e a r a , îşi s c o a s e f iecare m e r i n d e a , de unde o a v e a , ca să c ineze .

N i ţ ă Onofrei , un om tânăr , , d e cu rând în su ra t , vo i să facă şi el ca şi ce i l a l ţ i . C ă u t ă t r a i s t a Ia locul u n d e o p u s e s e la a m i a z ă , da r n ' o g ă s i . Se î n v â r t i încoace şi înco lo . A ş ! T r a i s t a n i c ă i e r i ! N ' o l e g a s e b ine şi c ă z u s e .

Ce să f a c ă ? E r a t a r e f l ămând , ia r t o v a r ă ş i i lui nu-1 pu­t e a u a ju ta . Unul d in t r e cei cari c ă l ă t o r e a u cu el , îl sfătui să m e a r g ă în sa t , sâ-ş i c u m p e r e m e r i n d e . Ceia ce şi făcu.

Ajuns în sa t , bă tu la p o a r t a cele i ma i a r ă t o a s e c a s e . — Ce do reş t i ? îl î n t r e b ă s t ă p â n u l case i . — U i t e , b a d e , sun t că lă to r şi m i - a m p ie rdu t m e r i n d e a .

N ' a i p u t e a să m ă ajuţi ? Cum să nu ! Pof t e ş t e în ca să !

Şi s t ă p â n u l g o s p o d ă r i e i îl d u s e î n t r ' o oda ie c u r a t ă şi-i puse p e m a s ă o p â i n e î n t r e a g ă şi un cuţ i t .

O m u l n o s t r u m a n c ă p â n ă se s a t u r ă b i n e . Apo i vo i să m u l ţ u m e a s c ă g a z d e i .

A c e s t a luă o nu ia bună d e d u p ă u ş ă şi începu să-1 lo­v e a s c ă . II b ă t u b ine -b ine şi apo i îl făcu s c ă p a t . . . * * *

Anul u r m ă t o r , o m u l n o s t r u e r a i a r ă ş i în c ă l ă t o r i e . D e a s t ă d a t ă nu - ş i ma i p i e rdu t r a i s t a . Se î n t â m p l ă însă să ş i -o

p i a r d ă unu l din o r tac i i să i . O m u l nos t ru , Ni ţă Onofreiu , z i s e : — Cred că eş t i f l ămând şi a ş p u t e a să- ţ i dau un sfa t .

T e - a ş p u t e a î n d r e a p t ă u n d e v a , unde să cape ţ i m â n c a r e câ t ă pof teş t i . Ce ţ i - e , că nu-i bun s fâ rş i tu l .

— Cum a s t a ? î n t r e a b ă o r t a c u l . — Zic, că d u p ă ce t e -a i s ă t u r a t b ine , s t ă p â n u l ia un

b a s t o n şi- ţ i t r a g e o s f ân tă d e b ă t a i e , d e zici ce-i a s t a ? — P o a t e să m ă şi o m o a r e , s t r i g ă f l ă m â n d u l . N u m a i

s ă - m i dea să m â n ă n c . B a t ă r să mor s ă t u l . — Dacă- i a ş a , z i se Ni ţă , apo i in t r ă la casa ace ia d e

l â n g ă b i se r i că . — M u l ţ u m e s c ! D a r o a r e mi-a da de m â n c a r e ? — Nici v o r b ă . Şi o m u l n o s t r u b ă t u la p o a r t ă . — Eş t i f l ămând ? Bine ! Pof t im i n t r ă ! Şi 1 i n t r o d u s e în o d a i a de c ins te . Apoi îi p u s e p â i n e a şi

cu ţ i tu l pe m a s ă şi-1 îmbie să m ă n â n c e . Apoi ieşi după t r e b u r i . Şi o m u l nos t ru m a n c ă b ine . A p r o a p e de p l e c a r e , v e n i şi

g a z d a şi-1 î m b i e cu un p a h a r d e v in . D a r el a r fi vo i t să t r e a c ă m a i iu te p e s t e p a r t e a a d o u a a a v e n t u r e i , căci s ' a r fi dus în t r e a b a lui . D e a c e i a z ise :

— Om bun ! A m m â n c a t cum nu se p o a t e ma i b ine , a m b ă u t şi un p a h a r de v in bun , a c u m faceţ i -mi ce mi- ţ i face, că m ' a ş d u c e !

— Ce să - ţ i fac ? î n t r e b ă m i r a t g a z d a . — Pă i , a ş a mi s 'a spus , că la a c e a s t ă casă c a p ă t ă cel

l ipsi t m â n c a r e , d a r c a p ă t ă , d u p ă ce se s a t u r ă , şi o bă t a i e b u n ă . Eu a m m â n c a t b ine , deci f ace ţ i -vă o b i c e i u l . . .

— D a r b ine , o m u l e , c ine a scorn i t minc iuna a s t a ? — A ş a mi -a spus un o r t a c de -a l m e u , că ai făcut cu el

anu l t r ecu t , când ş i -a p i e rdu t şi el m e r i n d e a ca şi m ine , a c u m . — Nu erii unul îna l t , c a m a d u s de s p a t e ? — B a chiar a ş a ! — Apoi , a c e l a m e r i t a şi m a i m u l t e lov i tu r i , iar dacă a r

ma i ven i la p o a r t a m e a , nu n u m a i că nu l-aş a ju ta , da r l -aş p r imi cu n e t e v e i u l .

— Cum a ş a ? — Apoi , ş t i i ce a făcut ? Ii pun p â i n e a şi cuţ i tu l pe m a s ă ,

cum făcui b u n ă o a r ă cu d u m n e t a . D a r pe când d u m n e a t a a i t ă i a t o felie de pâ ine şi ai m â n c a t - o , apo i a l t a şi a l t a , p â n ă când t e -a i s ă t u r a t , ă l a a t ă i a t t o a t ă p â i n e a felii şi apo i s 'a a p u c a t să m â n â n c e . Ce-a r ă m a s de la d u m n e a t a se p o a t e oferi la o r ic ine , p â n ă când ce-a r ă m a s d e l a el nu ma i e bun de n imic . De ace i a , d a c ă m i - a r c ă d e a o d a t ă în m â n ă . . . D u m ­n e a t a m a i poţ i l ua şi p a h a r u l ă s t a de v in şi apo i po ţ i p leca . . .

(Auz i t ă de l a E. N.) Gh. Hobjilă.

Pag ina Şcoalei de copii mici.

ÎNVĂŢĂTOAREA NOASTRĂ. . .

Dacă este adevăra t că, pe măsură ce civilizaţia îşi adaugă ani în decur su l vieţei ei, în aceiaşi măsu ră or izontul deschide , pe zi ce t rece , tot mai mul te posibil i tăţ i , to t mai numeroase că­răr i ne tede ori a c c i d e n t a t e ; nu mai puţ in adevăra t este însă şi faptul că secolul X X şi mai ales t impur i l e ce t ră im, ne-au pus şi ne pun mereu a tâ tea probleme ce-şi aş teaptă , — aproape toate, o imediată şi radicală rezolvare.

I n împre jurăr i le gre le prin care t rece omenirea, fiecare faptă, oricât de ne însemna tă ar părea , poate să ducă la realizări mar i şi poate fi î ndemn de imi tare şi pen t ru alţii, căci azi, mai mu l t ca oricând, este necesar ca toţi , dela mic la mare , să ac t ivăm pe ogorul sănătos al în tăr i r i i şi deci a păs t ră r i i l ibertăţ i i pământu­lui s t rămoşesc ; azi, mai mul t ca oricând, un popor îşi păs t rează nea tâ rna rea n u numai cu a rma, da r şi cu sufletul, căci sn fh tu l este acela care în tă reş te b ra ţu l apără to ru lu i de hotar , sufletul este cel care-i a lungă gândur i l e ori îi îndulceş te pa r t e d in necazuri . . .

Undeva , î n t r ' u n colţişor de ţa ră . . . Crestele albe ale munţ i lor coboară ver t ig inos căt re dealur i ;

se opresc pu ţ in din d r u m , admi rând par ' că zăpada viscolită de p e terase le regula te , munc i te cu des tu lă t rudă , ca să se scoată as igurarea t ra iu lu i de mâine, apoi îşi cont inuă mersu l pen t ru a şi-1 cu rma în vale.

U n sat micuţ , în t ins pe această vale, r case de pi t ră ori de lemn, acoper i te cu ţ iglă ori cu paie, caută să-şi arr_ mizeze fumul eşit pe hoa rne sau acoperiş , cu na tu ra înconjurătoare .

îna in tez i pe s ingura lui s t radă , ce-1 ta ie în lung , şi t e afunzi căt re inter ior , t r ecând deopar te şi de al ta a văii ce-1 s t răba te , ca să te opreşt i în mijlocul lui, să admir i şi să nu- ţ i v ină a crede ochilor.

T e găseşt i în faţa a t re i clădiri , a supra cărora armonia sti­lului românesc s'a în t r ecu t în a oferi f rumosul şi estet icul . I n mijloc este Pr imăr ia , în d reap ta Şcoala P r imară , iar în s tânga Şcoala de Copii Mici.

Şcoala Noas t re

Din t u rnu l bisericei de pes te d r u m , locaş de închinăc iune c i r e îşi poartă pe umer i cele 9 deceni i , clopotul ne ves teş te ora 16 şi imediat ce al pa t ru lea sune t se p ierde căt re fundul văii, roiul de copii mari şi mici ump le p ia ţa ca apoi, în g r u p u r i , să se î nd rep te în susul sau în josul satului .

D u p ă pu ţ in t imp , poar t a Şcolii d e Copii Mici s'a deschis din nou, ca să se închidă în u r m a învă ţă toa re i care, cu 2 copi­laşi de mân», a luat-o pe vale în sus, lăsându-i pe fiecare la ca­sele lor, iar ea, după câtva t imp de mers , a în t ra t î n t r ' o casă.

I n pat zăcea o femeie, pe ai cărei obraji semi în tuner icu l îi mărea paloarea suferinţei , iar alături , agăţa t cu un cârl ig de bâ rna din tavan , u n leagăn, în care un copilaş de 3—4 luni căuta să-şi p r indă picioruşul p e n t r u a şi-1 duce la gură . Lângă sobă, o fe­meie s t rângea pe fus firul râsuc i t din caieruJ alb caşi păru l ei, iar lângă fereastră, o fetită de 5 —6 ani împletea la u n ciorap.

Le-a da t b imă-seara , a da t mâna cu bă t râna ce şi-a scos furca din brâu şi a ş ters u n scaun pe care i 1-a oferit, a mân­gâiat pe sufer indă, p e voinicul d in leagăn şi pe fetita dela fe­reas t ră , a desfăcut d in hâr t i e o sticlă, al cărui conţ inut 1-a t u r n a t în lampă, apoi a făcut lumină în odaie.

Aşezată lângă pat , le-a cit i t r ândur i l e sosite dela cel ce se găsea de strajă la ho tar şi s'a bucura t cu ai casei de veşti le pr imi te .

Chemând pe fetită mai lângă lampă, i-a cerceta t lucrul şi, cons ta tând că a începu t să facă greşi t călcâiul dela ciorap, i 1-a s tr icat şi i-a a ră ta t cum t r ebue făcut.

— Să ier.atji, Domnişoară dragă , că copili ta nu a fost nici ieri şi nici azi la şcoală. I s 'au r u p t de t c t opincute le şi n ' a r e cu ce se încălţ >, în schimb, însă, lucrează toată ziua la ciorapi, căci, zice ea, v rea să-i t e rmine curând şi să : i t r imeată ta tă lui ei. Va veni la şcoală de Viner i , căci o să t r imi tem la oraş pe cineva, să-i cumpere opincuţe .

— Bine Mam.3 F loare , n u este nimica. Când am văzu t că Dochia este lipsită, am crezu t că va fi răcit şi am veni t să văd ce e cu ea şi ce mai faceţi şi Dv . Acum vă las cu bine , căci v reau să t r ec şi pe la Lelea Măria lui Achim, să văd ce face.

— Să te t ină D-zeu Domnişoară , că b u n suflet mai ai. A plecat !

I a casa Măriei lui Ach im era mai mare t r i s te ţe , căci sin-

304 -

gură , biata femeie, cu trei copii mici, zăcea şi ea în pa t şi n u avea nici cine să-i facă focul.

D u p ă ce şi-a lăsat ha ina pe laviţă, î nvă ţ ă toa rea a luat o oală, a spălat-o cu apă, s'a dus în grajd, a muls vaca şi, îna­poiată în casă, a da t zor focului şi a făcut o mămăl igă de toată bună ta tea .

I-a ospătat pe cei mici, a da t şi Măriei, r idicată în per in i să mănânce , apoi s'a întors grăb i tă sp re locuinţă.

N ' a apuca t bine să-şi pregătească ceva de ale. gure i , când auzi u n ciocănit în uşă, d u p ă care, u n unch iaş cu plete albe până pe umer i , u r m a t de u n al tul mai pu ţ in vârs tn ic şi de două femei, au în t ra t t imizi în cameră.

— Să ier ta ţ i de îndrăsnea lă Domnişoară , dar , deşi nu eşti d in satul nos t ru şi deşi eşti. . . adică n u eşti bărbat , da r nu ştiu cum că paşii noştr i i tot la D-ta ne-au dus . Eş t i t ânără da r eşti învă ţa tă şi ai umbla t p r in t r e domni , aşa că, te mai r u g ă m să ne mai dai u n sfat...

— B a d e Savule , sun tem nevoiaşi , es te d rep t , da r să ne gând im că şi Ţara are l ipsur i mar i . E u cred că băia tu l D-tale va veni acasă pe o lună, aşa cum ţi-am făcut rugarea , şi te va ajuta. D.-tale, B a d e Gheorghe , îţi va da caii înapoi , căci, scrie în ga­zete, s 'a luat ho tă râ rea să-i schimbe cu alţii . E u n u zic că nu este g reu , da r ce să facem ? Mai bine să suferim şi p r in sufe­r in ţa noas t ră să ajutăm pe cei ce s tau de v e g h e la hotare , decât să fim cu toţi şi cu toate acasă şi să ne pomenim cu duşmani i peste noi.

— Aşa e, maică, b ine zici, da r vezi , eu sun t bă t r ână şi ne­put incioasă. Nu mai pot munc i şi s tan s ingură ca u n cuc.

— B a să nu mai stai s ingură , Mamă Ano, şi să faci ce te-am ruga t şi mai zilele t r ecu te : v ino la mine, stai aici cât pof­teşti , îmi mai ţii şi mie de urâ t şi cel pu ţ in ai unde- ţ i încălzi băt râneţe le , până ce ţi s'o în toarce băiatul dela a rmată .

— Apoi de asta am veni t , ca să văd dacă n u ţi-ai lua t vorba înapoi şi să-ţi mai spun că mai am şi eu niscaiva ouă, vre-o câteva gal i ţe , vre-o două coaste de porc, pe cari să le aduc aici, să am ce mânca .

— Rămâi , Mamă Ano, şi D-zeu este bun , ne va ajuta la toţ i să apucăm zile mai bune. . .

P e D-ta, Lele Safto, te-am r u g a t să vii ca să vedem dacă

cu par tea noas t ră de sat vom pu tea gă ta lucrur i le ce le facem pen t ru soldaţi .

—• A m lucra t to tul , D-ră, şi dacă mai ai, să faci bine şi să ne mai dai vre-o două gheme de lână, pen t ru mânecare . . .

Către ora 2 1 , a fost vizitată de colega dela Şcoala P r imară şi de soţul ei.

I s'a adus la cunoşt in ţă că va t rebu i să plece şi el la con­cen t ra re , astfel oă, în loc de 3 învăţător i câţi erau în mod no r ­mal, va r ămânea numai soţia Iui.

— D-le Coleg, mă ofer cu toată in ima să fac cursur i numai de d iminea ţă cu copilaşii mei, iar d u p ă masă să te supl inesc la 2 clase.

—Iţ i mu l ţumesc Domnişoară şi D-zeu să-ţi răsplă tească din belşug inimoasa D-tale ac t iv i ta te . Deşi sun t localnic, totuşi re­cunosc că, mai t ână ră fiind, ne-ai în t recu t pe toţi . . .

Şi astfel, în zilei» u rmătoa re , pu tea i vedea pe această gin­gaşă învă ţă toa re , — veni tă la cerere în acest colţ re t ras , deşi pu tea să stea la oraş, — în f run tând in temper i i le na tur i i şi i n t r ând ba în t r 'o casă, b i în alta, ducftnd pes te tot o a l inare , o nădejde, o mângăiere , iar băt râni i satului , pr ivind-o cu d r a g şi descope-r indu-se cu venera ţ ie când, t recând pe lângă ei, le da bună-z iua sau bună-seara .

Unora le scria scrisori p e n t r u cei plecaţ i , a l tora le citea veş­ti le p r imi te , pe uni i ii îmbărbă ta , pe alţii îi ajuta cu ce pu tea ; Mamei F loarea îi ducea la 2—3 zile g a z d e pus în lampă, Măriei lui Achim îi mulgea vaca şi-i ospăta pe toţi ai casei cu mămă­ligă şi lap te , iar la şcoala p r imară făcea lecţii a tâ t de frumoase, încât , în clasă, copiii s tă teau aşa de linişti ţ i şi de a tenţ i , de cre­deai că sala este goală !

I o*" itile ei d<- p r e t recu tu l nos t ru sbuciumat , sfaturi le şi îndemnur i l e la fapte bune , la iubi rea de Ţară şi Tron , erau as­cul ta te şi u r m a t e cu ral igiozi tate , iar, când, — în t r 'o zi s'a în­t âmpla t ca răceala s'o ţ ină în pat , — copiii se r u g a u cu lacrămi în ochi ca bunu l D-zeu să facă sănătoasă pe Domnişoara lor, în t imp ce, în camera ei, era u n adevăra t peler inaj , căci toţi şi toate au veni t să vadă ce s'a în tâmpla t „bunei Domnişoare" . . .

U n crâmpei din via ţa de apostolat a unei inimi t inere , dor-

306 -

nică de o act ivi ta te cât mai prodigioasă, cât mai bogată în lucrur i bune.

0 inimă care, ajunsă în faţa unu i d r u m neted , d r e p t şi lu­minos, 1-a părăsit , deşi îi oferea un rod frumos şi apropia t , p e n t r u a apuca pe cărarea încâlcită a necunoscutu lu i , a o netezi şi pe aceasta, a o înfrumuseţa cu florile sufletului ei cura t , a o face a t răgă toare şi a t inde, să ajungâ ia capă tu l ei, foarte depă r t a t faţa de ce! al d rumulu i frumos dela N a t u r ă pen t ru a-şi odihni acolo t r u p u l obosit şi a culege cel mai nep re ţu i t rod : m u l ţ u ­m i r e a s u f l e t e a s c ă p e n t r u î n d e p l i n i r e a d a t o r i e i !

Să fie acest exemplu u n imbold şi p e n t r u noi, să ne în t re-cem în a imita pe colega noastră , să cerce tăm şi noi pe mamele copilaşilor ce ne sunt încredinţa ţ i , să le dăm o mână de ajutor şi s i act ivăm pen t ru înăl ţarea morală şi mater ia lă a celor ră­maşi acasă.

Numai făcând astfel, în toa te ramur i le de act ivi ta te , vom contr ibui la în lă turarea griji lor ce copleşesc pe mulţ i din apără­torii Ţâri i , la înăl ţarea lor sufletească, p e n t r u c a să fie n u m a i cu ochiul înainte, să-şi poată concentra în t reaga lor voinţă în această direcţ ie şi când Pa t r i a va cere, d in t r ' o s t răfulgerare , să oprească şi să nimicească pe năvăli tori !

A l e x a n d r i n a Trifu H a l a s .

P a g i n a ju r i sconzu l tu lu i Asoc ia ţ ie i

CONDICA P R O C E S E L O R INVÂŢÂTOREŞTI

II. — D. V. A. — R. In c a u z a e v e n t u a l e i DV. ac ţ iuni în con tenc ios , c o n t r a Min. Ed. Na ţ . , p e n t r u a n u l a r e a deciz iunei m i n i s t e r i a l e de n u m i r e a lui P . J. în pos tu l v a c a n t din co­m u n a în ca r e a v e ţ i i n t e r e se m a t e r i a l e , Vă pot comun ica ur­m ă t o a r e l e :

L e g e a n o u ă pen t ru o r g a n i z a r e a şi funcţ ionarea î n v . pr i ­m a r , din 27 Mai 1939, r e g l e m e n t e a z ă a c e a s t ă m a t e r i e la Cap . X. a r t . 139, u n d e s p u n e : «Când sunt ma i mu l ţ i candida ţ i pen­t ru ace l a ş loc, se v o r lua în c o n s i d e r a ţ i e pen t ru numi re , în o rd inea de p r e f e r i n ţ ă : vechimea pe t ab lou l de c a p a c i t a t e , media d i p lome i . D a c ă sun t ma i mul ţ i cand ida ţ i din aceaş i se r i e , pen t ru ace laş i pos t , v a a v e a î n t â i e t a t e a , soţul s au soţia de învăţător, iar î n t r e cei cu m e d i e e g a l a , se v a pre fe ra cel din Comuna natală. ..»

Din a c e a s t ă d i spoz i ţ iune e x p r e s ă a leg i i , r e z u l t ă că s p e ţ a cazulu i DV. , nu se p o a t e î ncad ra , în aces t t ex t al o rd ine i de p re fe r in ţă la numi r i , î n t rucâ t faptul de a p o s e d a casă şi t e ren de cu l tu ră , î n t r ' o comun'ă cu pos tu r i v a c a n t e , nu s ch imbă or­d inea de p re fe r in ţă , s t ab i l i t ă în a r t . de mai su s .

Or, i n t e n ţ i u n e a l eg iu i to ru lu i , sp re d e o s e b i r e de l e g e a v e c h e , a fost ca să a v a n t a g e z e pe ace i cari s ' au născu t în l oca l i t a t ea cu pos tur i v a c a n t e , faţă de cei cu i n t e r e s e m a t e ­r ia le , f>e chiar şi în a ceeaş i l oca l i t a t e . Es t e a d e v ă r a t , că a c e a s t ă disr J Z fi ,e, în r r* ' e cazur i , e s t e d ă u n ă t o a r e pen t ru i n t e r e s e l e m a t e r i a l e a l e so l i c i t an tu lu i . Nu t i e b u i e însă u i t a t faptul , că Min. Ed. Na ţ . , c a r e e s t e o a u t o r i t a t e de o rd ine publ ică , nu p o a t e t r e ce p e s t e a c e a s t ă d i spoz i ţ iune l e g a l ă , fără ca ac tu l său de a u t o r i t a t e , să nu p o a t ă fi c e n z u r a t de i n s t an ţ e l e de con­tenc ios a d m i n i s t r a t i v !

Pen t ru a c e s t e a m o t i v e , cred că Min. Ed. N a ţ . b ine a p roceda t şi în c o n g l ă s u i r e cu L e g e a , a tunc i când , c o n s t a t â n d că DV. nu Vă găs i ţ i în condi ţ iuni de p re fe r in ţă faţă de cole­gu l Dv . P. J., ca re s 'a născu t în acea loca l i t a t e , 1-a numi t pe

aces t a , în pos tu l d e v e n i t vacan t , e p u i z â n d u - s e pr in a c e a s t a o rd inea de pre fe r in ţă la t r a n s f e r a r e . . .

Deci , r e g r e t â n d faptul de a nu-Vă p u t e a lua a p ă r a r e a în faţa ins t an ţe i de con tenc ios a d m i n i s t r a t i v , Vă r e c o m a n d cal ­mul şi r e s e m n a r e a c u v e n i t ă , până la iv i r ea unui pos t vacan t , în l oca l i t a t ea DV. de n a ş t e r e . . .

III. — D. M. J. — Z. La î n t r e b a r e a Dv . , dacă pu te ţ i a t a c a ac tu l Min. Ed. Na ţ . prin ca r e a fost numi t în loca l i t a ­tea Dv . la pos tu l v a c a n t Nr . 3 E. L., a cărui so ţ i e e s t e în­v ă ţ ă t o a r e în c o m u n a v e c i n ă C h . . . , deşi D v . a v e ţ i în a c e a l oca l i t a t e o m a m ă v ă d u v ă , ca re n ' a r e cu ce se su s ţ i nea sin­g u r ă , fiind b ă t r â n ă şi nepu t inc ioasă , e tc . . . . î nvocând prin a c e a s t a , v i o l a r e a legi i c a r e îi f avo r i zează pe sol ic i tanţ i i cu i n t e r e se f ami l i a re r,u r e g r e t t r e b u e să Vă comunic , ace laş i r ă s p u n s ca în cazul p receden t . Iată-1 :

Pr in n u m i r e a , pe ca r e v re ţ i să o a t a c a ţ i în con tenc ios , nu s 'a v i o l a t nici o d i spoz i ţ iune l e g a l ă , î n t rucâ t l e g e a nouă a înv . pr im. , nu p r e v e d e p r in t r e cond i ţ iun i l e de p re fe r in ţă , î n ş i r a t e la a r t . 139 şi i n t e r e se l e fami l ia re , cum e s t e cazul D v . ca re a v e ţ i o m a m ă v ă d u v ă , în l o c a l i t a t e a cu pos tu l d e v e n i t v a c a n t . Es t e a d e v ă r a t , că l e g e a v e c h e a înv . p r im. la a r t . 124 lit. c) p r e v e d e a aces t caz, p r i n t r e condi ţ i i le de p re fe r in ţ ă . Mai mu l t , a cea l e g e , nici nu ce rea ca marna v ă d u v ă a solici­t an tu lu i , să fie s ă r a c ă s au n e p u t i n c i o a s ă şi deci , a v i z a t ă spr i ­jinul fiului său î n v ă ţ ă t o r , ci e r a suficient ca să locu iască în l oca l i t a t ea , unde e r a pos tu l v a c a n t . P e n t r u a c e s t e m o t i v e , Min. Ed. Na ţ . bine a p r o c e d a t , când a numi t , în Corn. D. pe co legu l Dv . E. L. ca re a r e so ţ ia î n v ă ţ ă t o a r e în c o m u n a ime­diat vec ină , celei cu pos tu l v a c a n t .

Deci şi în cazul Dv . v ă r e c o m a n d r e s e m n a r e şi l in iş te ! . . " Nu e s t e aceeaş i s i tua ţ i a la t r an s f e r ă r i , u n d e l eg iu i t o ru l ,

a fost mai l a r g în s t ab i l i r ea c r i t e r i i lo r la o rd inea de pre fe ­r in ţă ! Astfel în a r t . 173 din L e g . înv . p r i m a r , d i spune că se v a a v e a în v e d e r e :

«a) A p r o p i e r e a soţ i lor m e m b r i ai corpulu i d idac t ic ;

b) A p r o p i e r e a soţ i i lor de p r e o ţ i ;

c) A p r o p i e r e a so ţ i i lo r inva l iz i lo r de râsbo i de soţ i i lor, ei înşişi funcţ ionar i publici ; a so ţ i i lor de ofiţeri ac t iv i , de

m a g i s t r a ţ i a so ţ i i lor s au so ţ i lo r de funcţ ionar i publici şi p a r t i ­cu la r i s au pens iona r i ;

d) I n t e r e s e f ami l i a re : copii cari u r m e a z ă la şcol i , m a m ă v ă d u v ă , pă r in ţ i bă t r ân i sau infirmi ;

e) I n t e r e s e m a t e r i a l e : c a s ă sau t e r e n de cu l tu ră ; şi f) v e c h i m e a în se rv ic iu . In f iecare din a c e s t e cazur i , în condiţ i i e g a l e , se dă î n t â i e t a t e celui mai îna l t în g r a d , iar dacă sunt m a i m u l ţ i ega l i , în inspec ţ ie şi fără p e d e p s e . D e a s e m e n e a se v a ţ inea s e a m ă , la condiţ i i e g a l e , de med ia de la e x a m e n , p r ecum şi de r e c o m a n d a r e a Strâj i i Ţar i i şi Se rv ic iu lu i Socia l , d u p ă ca l i f i ca t ive le d a t e » , e t c . . .

IV. — D. A P. GH. ~ T. La î n t r e b a r e a Dv . , că faptei Inculpa ţ i lor L. D. , P . V., D . I. şi I. U., car i au p r o v o c a t s canda lu l în t impu l des fă şu ră r i i i e r b ă r i i de sf inţ i re a d r a p e ­lului cen t ru lu i P . P . din a c e a c o m u n ă , pr in b r u s c a r e a D v . în ca l i t a t e de c o m a n d a n t u l cen t ru lu i local P . P . şi t u l b u r a r e a li-n iş te i t u t u r o r of ic ia l i tă ţ i lor car i p a t r o n a u şi p a r t i c i p a u la se r ­b a r e , — zădărn ic ind , î n t r ' o o a r e c a r e m ă s u r ă , însăşi des făşu­r a r e a serbăr i i , — ce î n c a d r a r e l e g a l ă i-se p o a t e da , v ă co ­m u n i c u r m ă t o a r e l e :

A c e s t e f ap te , sunt î n c a d r a t e de Codul nos t ru p e n a l , la cap i to lu l de l ic te lor s ă v â r ş i t e de p a r t i c u l a r i , în c o n t r a funcţ io­nar i lo r sau au to r i t ă ţ i l o r publ ice (a r t . 253—255) .

Şi a n u m e , a r t . 253 c. p . se s p u n e : «Acela ca re , pr in cu­v i n t e , g e s t u r i s au ac te a d u c e a t i n g e r e onoa re i sau p r e s t i g iu ­lui unui funcţ ionar publ ic , în t impu l exerc i ţ iu lu i funcţ iuni i , s au pen t ru fap te îndep l in i t e în exe rc i ţ iu l funcţiunii , în p re ­zen ţ a aces tu i a , ori pr in mi j loace de c o m u n i c a r e d i rec tă , comi te del ic tu l de u l t ra j con t ra func ţ ionaru lu i publ ic şi se p e d e p s e ş t e cu î n c h i s o a r e co rec ţ iona l ă de la 1—6 luni şi a m e n d ă de la 2000 la 3000 Lei», iar d a c ă fap ta se s ă v â r ş e ş t e în c o n t r a unei au ­to r i t ă ţ i , în p r e z e n ţ a a c e s t o r a şi în exerc i ţ iu l funcţiunii lor ( cum e s t e în cazul Dv . ) , comi t e de l ic tu l de u l t ra j con t r a au­to r i t ă ţ i i publ ice şi se p e d e p s e ş t e cu î nch i soa re co rec ţ i ona l ă de la 6 luni la un an şi a m e n d ă 2000 la 5000 Lei .

In cazul D v . da t , a v â n d în v e d e r e că fap ta in i ţ ia lă a in­cu lpa tu lu i p r inc ipa l L. D. a fost î n d r e p t a t ă con t r a c o m a n d a n ­tu lu i p r emi l i t a r local , adecă , în con t r a Dv. , ca o r e v a n ş a re p e n t r u une le m ă s u r i cu c a r a c t e r co rec t iv , pe car i l e -a ţ i l ua t ,

con t r a unor a b s e n ţ e de la î nda to r i r i l e ce ru t e de ins t ruc ţ i a p r e -mi l i t a ră , la c a r e faptă s ' au a t a ş a t ma i t â r z iu şi ce i la l ţ i inculpaţ i ;

Cons ide rând că a c e a s t ă faptă c o m u n ă a inculpa ţ i lo r a fost s ă v â r ş i t ă în chiar sânu l se rbăr i i , în fa ţa t u t u r o r a s i s t en ţ i lo r , p r in t r e cari s e aflau şi m u l t e p e r s o a n e oficiale ( C o m a n d a n t u l Cent ru lu i P . P . din p la să , P r i m p r e t o r u l p lăşe i şi mai mul ţ i c o m a n d a n ţ i de l a d ive r s e Subcen t r e P. P.) t o a t e v e n i t e în nu­m e l e cal i tă ţ i i ce a v e a u şi ru a t r ibu ţ iun i l e aces te i ca l i t ă ţ i .

Ţ inând s e a m ă , că în a c e a s t ă îm; r e j u r a r e p e t r e c â n d u - s e fap ta incu lpa ţ i lo r şi că pr in n a t u r a ei (de s c a n d a l ) a a v u t ca efect zădă rn i c i r ea , î n t r ' o o a r e c a r e m ă s u r ă a însăş i s ă rbă to r i i , t u r b u r a r e a l inişt i i î n t r ege i a s i s t e n ţ e , ş t i rb i r ea une i a t m o s f e r e de fast , fapta însăş i fiind po rn i t ă şi s ă v â r ş i t ă de incu lpa ţ i , chiar cu i n t en ţ iunea d e a ofensa , de a pa r a l i z a a u t o r i t a t e a m o r a l ă , c e r u t ă d e î m p r e j u r a r e , d e a s lăbi cons ide ra ţ i unea d a ­t o r a t ă p e r s o a n e l o r cari oficiau în a c e a s e r b a r e , de a desf i inţa efectul u r m ă r i t de D v . ;

Că, deş i la începu t a c e a s t ă a t i t u d i n e po rn i t ă n u m a i în con t ra Dv . p e r s o n a l , u l t e r io r , prin d e s f ă ş u r a r e a pe ca r e a l ua t -o fapta incu lpa ţ i lo r , a d e v e n i t un u l t r a g i u a d u s t u t u r o r of ic ia l i tă ţ i lor pa r t i c ipan t e la s e r b a r e , p e n t r u c ă t o a t e se g ă s e a u aco lo în exerc i ţ iu l unei ca l i t ă ţ i of iciale , în funcţ iunea aces t e i ca l i t ă ţ i , căci , funcţ iunea fiind c e v a ou to tu l l i m i t î t în t imp, nu n u m a i p e r s o a n a ca r e p o a r t ă t i t u l a t u r a unei of icial i tă ţ i e s t e funcţ ionar publ ic ( s i tua ţ i a D v . spec ia l ă ) , ci or ic ine se g ă s e ş t e î n t r ' un m o m e n t da t , în exerc i ţ iu l unei funcţiuni publ ice , ( s i tua ­ţ ia p e r s o a n e l o r oficiale p r e z e n t e ) , c ă r o r a pen t ru acel m o m e n t , Ie r e v i n e în î n t r e g i m e şi d r e p t u r i l e şi da to r i i l e oficiului pub ­lic ce î ndep l inesc . Exerc i ţ iu l unei funcţiuni publ ice e s t e ce iace dă t i t lul şi c a l i t a t e a , indiferent de t i m p şi loc . Apoi , p r e s t a r e a or icărui se rv ic iu cu c a r a c t e r publ ic , u n a n i m recunoscu t , indi­ferent de n o m e n c l a t u r ă şi r e t r ibu ţ i i , e s t e o funcţ iune publ ică . Ast fe l , s ă r b ă t o r i r e a unui e v e n i m e n t n a ţ i o n a l , a unei împre ju­ră r i soc ia le , a unei ac t i v i t ă ţ i cu c a r e c t e r educa t i v - soc i a l , e s t e o funcţ iune publica şi t oa t e p e r s o a n e l e car i iau p a r t e e fec t iv la acea s ă r b ă t o a r e , se g ă s e s c în exe rc i ţ iu l unei funcţiuni pu­bl ice şi sunt pas ib i l e de a fi u l t r a g i a t e .

De u n d e rezu l tă , că însăş i s e r b a r e a sfinţirii d r ape lu lu i

cu t o a t e accesor i i l e ei , fiind m a n i f e s t a r e a m a t e r i a l ă a unei funcţiuni publ ice şi a î n t r e g u l u i publ ic a s i s t e n t , or ice t u r b u -r a r e cu scop o fensa to r , a d u s ă î n t r ' o as t fe l de s ă r b ă t o a r e , con-s t i t ue ş t e un u l t ra j la a d r e s a t u t u r o r pa r t i c ipan ţ i lo r , căci toţ i se g ă s e a u în ace l m o m e n t în exerc i ţ iu l une i funcţiuni publ ice , — ceeace î n s e a m n ă , că deş i din toa tă m u l ţ i m e a u l t r a g i a t ă , n u m a i Dv . s i ngu r cere ţ i sa t i s fac ţ ie din p a r t e a jus t i ţ ie i , t o tuş i , l ipsa p l ânge r i i ce lor la l ţ i l ega ţ i , nu p o a t e a p ă r a de r ă s p u n d e r e pe infractor i i de ma i sus , car i v ' a u a d u s ofensă n u m a i D v . , pen -t rucă u l t r ag iu l e s t e o in f rac ţ iune e m i n a m e n t e de o rd ine pu­bl ică, p e n t r u u r m ă r i r e a că re i a , nu e s t e n e v o i e de p l â n g e r e p rea l ab i l ă , m in i s t e ru l publ ic p u t â n d s i ngu r porn i a c ţ i u n e a pu­bl ică şi fiind ob l iga t ca din oficiu să o su s ţ i nă .

* T u t u r o r , ce lo ra car i mi -au ceru t op in iu n ea jur idică, în di­

fer i te cauza p e n a l e , c iv i le s au g r a ţ i o a s e , le voi r ă s p u n d e în n u m e r e l e v i i t o a r e a l e «Şcoalei N o a s t r e » .

Dr. Ionel Ciobanii

CRONICĂ-INFORMAŢIUNI

— Comite tu l Centra l al S e c ţ i e i Să la j a A s o c i a ţ i e i g e n e r a l e a î n v ă ţ ă t o r i l o r d in R o m â n i a ş i -a ţ inut ş e d i n ţ a o r d i n a r ă în ziua de 25 F e b r . a. c. în Z a l ă u cu u r m ă t o a r e a

O R D I N E D E Z I : 1. D e s c h i d e r e a ş ed in ţ e i . 2. Ci t i rea şi ver i f icarea p r o c e s u l u i - v e r b a l al ş e d . an t . 3. R a p o r t a s u p r a Căminulu i de od ihnă al î n v ă ţ ă t o r i l o r

Să lă jen i , r a p o r t o r dl. P e t r e P o p e s c u s u b i n s p e c t o r şco la r , p r e ­ş e d i n t e l e de lega ţ i e i p e r m a n e n t e a Comit, de C o n s t r . al Că­minu lu i .

4. R a p o r t a s u p r a s i tua ţ i e i rev is te i «Şcoala N o a s t r ă » , r a -rjortor dl Macedon O l a r i u a d m i n i s t r a t o r u l r ev i s t e i .

5. R a p o r t a s u p r a s i tua ţ ie i f inanc ia re a S e c ţ i e i : c a s s a , e tc . r a p o r t o r dl . T r a i a n Cionfi, cas ier al Sec ţ ie i .

6. R a p o r t u l comisiei jur idice a secţ ie i , r a p o r t o r dl. Qh. C o r n i ş - P o p .

7. F i x a r e a da te i şi ordinei de zi a Adunăr i i g e n e r a l e a secţ ie i .

După mai mul t e ore de discuţ i i , t oa t e ches t iun i le din o rd inea de zi s ' au d e s b ă t u t pe la rg . Concluzi i le , cu mer su l g e ­ne ra l al a d u n ă r i i , s ' au c o n s e m n a t î n t r ' u n P r o c e s - V e r b a l c a r e se va publ ica în n u m ă r u l vii tor al rev is te i «Şcoala Noas t r ă .»

— D e c e s . In 9 Mar t ie a. c a deceda t Ş te fan Oros sen ior , în v â r s t ă de 83 de an i . Numi tu l a fost un bun r o m â n , ca re a a c t i v a t p e n t r u i n t e r e s e r o m â n e ş t i ca m e m b r u a les în d o u ă r â n d u r i , în Consi l iul o r ă ş e n e s c al o raşu lu i Ş imleu l -S i lvan ie i .

T r a n s m i t e m şi pe a c e a s t a cale s e c r e t a r u l u i nos t ru de r e d a c ţ i e , dl. S imion Oros , s incer i le n o a s t r e c o n d o l e a n ţ e , ca re în deceda tu l ş i -a p ie rdu t pă r i n t e l e .

— Aviz . B a n c a înv . Să lă j an face c u n o s c u t membr i lo r să i , că p u n e în v â n z a r e un s toc de 450 p a c h e t e b u m b a c : p e n t r u b ă t u t şi urzi t Vor primi b u m b a c acei membr i i cari vor cere , a n e x â n d ce re re i şi o d o v a d ă că dela Coopera t iva locală s au în r a ionu l că re ia se găse sc , n ' a u p imit s a u n ' a u c u m p ă r a t b u m b a c . Sol ic i ta tor i i se vor a d r e s a Bănc i i . — Banca . înv . Să ­lăjan Ză lau .

O Ă H Ţ ! » H E ; M I S T E

Din problemele Culturii Europene de N, Bagdasar , 140 pag. lei 50.

Cum rubr ica aceasta n ' a r e p re ten ţ i a să fie o cercetare simul­tana, la zi, a cărţilor apă ru te (lucru imposibil la revis ta noastră din di ler i te motive) cronicarul modest are l ibertatea de a recurge la cărţi mai vechi, în cari biinueşte sau o tendin ţă de actual izare, un efluviu de a t rac ţ ie magnet ică la moment ui aciuai sau probleme cari mer i tă a fi cunoscute de cititorii noştn", pent ruca din ansamblul lor să-şi formeze anumi te jaloane, cu ajutorul cărora să poată, in l ibertate , măsiin.. .spaţiu) spir i tual <•<< temporari.

Doar bine se ştie ca „nouţ" nu înseamnă „mai bunu l" , „a-devăra tu l " , „exclusivul" ; problemele vieţii se culeg din toate operele r ă s p â n l i t e în t imp, fără -să se poată, hotărnici , p r in t r 'o secţ iune verticala, .limita căutării adevărur i lor fundmenta le . Iată dece, în spnţiul iacă disponibil , am recurs la o carto veche, a-părută acum nouă ani , care, însă, pr in felul cum desioagă anu­mite ecuaţii spir i tuale, este mereu nonS, proaspătă.

N. B a g lasar , autorul „Filosofiei istoriei", o car te de defi­ni t iva sinteza, colaboratorul ia monumenta la „Istorie a filosofiei moderne" îşi ant icipează anumi te at i tudini spir i tuale î u t r ' u n vo­lumaş de vreo 140 pagini . Desigur, bh.e şt:ai că valoarea unei cărţi nu stă deloc în proporţ ie directă cu înt inderea sau cu ma­sivi tatea ei ; sunt adevărur i cari au fost fixate în câteva „foi" de t imp, sun t altele, des igur , cari după răsfoirea a mil iarde de pagini tot en igme rămân.

Sub et icheta a pa t ru t i t lur i , filosoful Bagdasa r încearcă să su rp r indă puae tu i archiinedic din ca ic so pot vedea boaîele de­ceniului al 3-!ea din veacul douăzeci . Carteaa fost cerută d t anii 30—35 , dar, f i n d c ă datele culturi i deficiente de atunci n u s 'au rezolvat în t r ' o hn i ş te creatoare, ci s'au p re lung i t în t r 'o desfăşu­rare răsboinică în arm 1938, 39, 40, ?, ? este actuală pr in acte.

Bagdasar rezolvă ovina cul tur i i din anii t recuţ i în pa t ru capitole. Cul tura europeană, (' :za culturii moderne , Bab ind rana th Tagore şi Civilizaţi? auro ţie n">. şî în fine, Spir i tu l faustic.

In Cultura europeană, B ; ;das . r încearcă să definească fondul acestui concep';, caracter izând cei tn . i componenţ i mai î n s e m n a ţ i : isvorui francez, englez şi garnian . Din lipsă de spaţ iu n u ne p u t e m opri a supra acestor chest iuni cari azi, mai ales, când dra­matismul ideilor s'a deplasat în d ramat i sm al morţi i , când soarta înt regei lumi se hotărăş te în svârcolir i le uriaşe ale acestor trei

popoare , conţ inu tu l culturi i f iecăruia aliază sau face d u ş m a n i . Au to ru l , când a scris cartea, uici n ' a bănui t măcar aceasta de-slegare. Dealtfel , dacă ar fi scris opera cu câţ iva ani mai târz iu , ar fi descoper i t şi al te aspecte , mai ales la Germani .

P e n t r u clari tatea expuner i i , s'a secţ ionat cul tura europeană în p a t r u : domeni lu l şt i inţei , al moralei , al estet icei şi al religiei. La tot pasul se fac comparaţ i i în t re europeism şi celelalte cul­tu r i . F o a r t e mul te afirmaţi i însâ, azi nu mai sunt valabile, în mul te părţ i ale Europe i : „Adevărul înainte şi mai presus de toa­te, iată deviza or icărui om de ş t i inţă din E u r o p a . " In compara­ţie cu alte cont inente , da, în E a r o p a însă, mai ales în E u r o p a după 1933, lucrur i le stau altfel — probele se găsesc la tot pasul . A p o i : „Conşt i in ţa europeană este în adevăr convinsă că p rogresu l n u poate fi a s igura t decât p r in t r ' o r e spec ta re in tegra lă a do­menii lor de creare spi r i tua lă ." Nu e des tu lă convingerea când faptele unor popoare desmint şi acest adevăr e lementar . Lozinca , , 'o ta l i tară" n u mai face aceste d iscr iminăr i ci amestecă totul în tot .

Capitolul cel mai înt ins şi cel mai impor tan t este Criza culturii moderne. L a începu t se clarifică noţ iunea de cultură apoi de criză, la u r m ă criza cul tur i i la Nietzsche, Spengler , Georg Simmel, Ar t l iur L ieber t şi H. Massis. Aceasta problemă a fost aşa de mult d iscutată , în atâtea feluri rezolvată, încât în t inderea capito­lului prezintă numai schemat ic problemele. Criza e actuală şi a-cută, se încearcă ieşirea din cercul vicios pr in dezastrul răsboiului , după care popoarele „ t ine re" cred că vor da naş te re la o altfel J e cul tură , decât aceasta, veclnt ' . i răîmbătrâni tă . Că va mur i cul-„ a p u s e a n ă " sau nu , vom v c d t a ; până a tunci avem obligaţia s'o cunoaş tem, să par t ic ipăm din plin la datele ei p e n t r u a supor ta mai uşor ceea ce se în tâmplă .

P r i n t r e anii 1925—30 se vo ;bea la noi .foarte mul t de I la-b ind rana th Tagore din pr i sma a n t a g o n i s m u l u i : cu l tură şi spir i t occidental , cu l tură şi spiri t indian, or iental . î n suş i marele filosof, poet şi în ţe lept şi-a pus aceasta p rob ' emă bipolară şi-a rezolvat -o fie ca o aspră critică la adresa „civil izaţ iei" europene , fie ca o b lândă în ţe legere a celor două lumi cari nu se pot întălni .

Găseş te „boala europe i" în „nevoia de a se izola şi c redin ţa de a putea numai în chipul acesta rezista şi p rogresa" , în at i­tud inea duşmănoasă faţă de na tură , în pr ivirea apari ţ iei omului în un ivers ca o en igmă iresolvabilă şi pe om ca o crea tură de alta esenţă decât lucrur i le şi animalele, în pr ivirea lumii ca o mult i­plici tate de lucrur i , în na ţ ional ismul agresiv, intolerant . Des igur toate crit icele pornesc din premizele pe cari le-a resp i ra t din-t r 'o cu l tu ră şi suflet milenar , plin de enigme şi f rumuseţ i .

I n Spiritul faustic se d iscută „st i lul" culturi i e u r o p e n e : a-polinic, dionisiac şi faustic. Sun t p robleme foarte in teresante ,

foarte suges t ive ca să n u mer i te s tudiu aprofundat . Citirea unor asemenea cărţi aduce, pe lângă o integrală

desfătare în u r m a înţelegeri i , anumi te punc te luminoase în hao­sul spir i tual pe care sun tem blestemaţi să-1 t ră im în repe ta tă bâjbăire.

Vitrina revistelor S'au primit ia redacţie, pen t ru schimb, următoare le R e v i s t e : — T i n e r i m e a R o m â n ă , revis ta Societăţii Ştiinţifico-li-

terară . Bucureş t i , anul L V I I . Nr. 5 Ianuarie 1940. — Ş c o a l a S a t u l u i d i n S e c u i m e , revistă de educţ ie

şi învă ţământ . Odorheiu, anul I I I . Nr. 1 - 2, Ian. —.Febr. 1940. — R e v i s t a A s o c . î n v . M e h e d i n f e n i , Turnu l -Sever in ,

anul X I I I . Nr . 4 Ianuar ie 1940. — D u h N o u , revis ta Asoc. î n v . diu jud. a. Bâr lad ,

anul IV . Nr. 9 şi 10, Noembr ie - Decembrie 1939. — î n v ă ţ ă t o r u l B ă n ă ţ e a n , organ of ;cial al Asoc. î n v .

din jud. Severin , Lugoj , anul IV . Nr. 1 I anua r i e 1940. — O g o r u l Ş c o a l e i , revis ta învăţător i lor din jud. Turda ,

anul VI . Nr . 5, Ianuarie 1940. — C ă m i n u l N o s t r u , o rgan al Asoc. î n v . din jud. Cali-

acra, anul I I . Nr. 2 Fe b rua r i e 1940. — C a t e d r a , revistă culturală-ilustra ' tă, Galaţi, anul X I I I .

Nr . 126—127, F e b r u a r i e - M a r t i e 1940, — V o i n ţ a Ş c o a l e i , foaia înv. din Bucovina, Cernăuţ i ,

anul X V I I I . Nr. 1 - 2 şi 4 - 5 , Fe b rua r i e 1940. — i z v o r a ş u l , revistă de muzică, artă naţională, folklor şt

teatru sătesc. B i s t r i ţ i - Mehedinţ i , anul X X . Nr. 11 — 22 No­embr ie— Decembrie 1939.

— S o l i d a r i t a t e a , organul Asoc, î n v . din jud. Soroca, anul X V I I . Nr .7 Sep tembr ie 1939.

— R e v i s t a Ş c o l i i , o rganul Asoc. î n v . din jud Botoşani , anul X V I I Nr . 1 I anua r i e 1940.

— î n v ă ţ ă m â n t u l P r i m a r , revistă pedagogică, cul turală şi socială. Organul of. a Asoc. înv. din jud. Făgă ra ş , anul X V I I . Nr . 2 F e b r u a r i e li>40.

— Ş c o a l a S ă t m ă r e a n ă , revistă de învă ţământ , educaţ ie şi l i t e ra tură . Sa tu-Mare , anul X V I I . Nr. 1 Ianuar ie 1940.

- - V l ă s t a r u l , revista Asoc. Corp. Did. pr im. Buzău , anul X I I I . Nr. 1 4 - 1 5 Dec . 1939 Ianuar i e 1940.

— S c â n t e i a , revis tă lunară , ştiinţifică şi de folklor a e-levi 'or dela Gimnaziul „Pe t ru Maior" şi Liceul comercial d in Gherla , anul X . Nr . 4 - 8 Apr i l ie—Mai 1939.

— Şcoala Şi Viaţa, revis ta Asoc. Gen. a î n v . Bucureş t i , anul X. Nr. 4 - 5 Doc, 1939 Ian . 1940.

— Şcoala Albei, revistă pedag< gică, cul turală , socială a Asoc. î n v . din jud. Alba. Alba-Iulia, tuiul, V I I . Nr . 1 I an . 1.940.

—- Căminul Şcolii , organul Asoc. î n v . din jud. Covur-lui, anul X . Nr. 1 — 2 - 3 ăi 4 S e p t . - D o. 1939.

— Straja M o l d o v e i , rev is tă cul tura lă i lus t ra tă . Bucureş t i , anul , I I I . Nr. 27 Dac. 1939 Ian. 1940.

— Cuvânt Moldovenesc, foaie săp tămânală pen t ru no­rod a F u n d . Cult . l i eg . „Pr inc ipe le Carol." Chişinău, anul X X V I Nr. 1 - 2 ianuar ie 1940.

— L u m i n a t o r u l , foaie săp tămânală p e n t r u pop . Timi­şoara anul I I . Nr. 3 Ianuar ie 1940.

— A g r u , o rganul Asoc. Gen. a Români lor Uni ţ i . Cluj, anul X I . Nr. 2 - 3 F e b r u a r i e — M a r t i e 1940.

— Şcoala Someşană, revis tă pedagogică şi social?:. Or­gan al Asoc, Înv . din jud. Someş, Gherla, anul X V I . N. \ 1 1 — 12 Novembr ie - Decembr ie 1939.

— Drapelul Nostru, organ al apărări i nevoilor m u t i ­laţilor d in războiu şi foştilor combatanţ i , Bucureş t i , anul VI.

R e v i s t a A s o c . î n v . o r a ş u l ş i j u d . B ă l ţ i , anul V I L Nr. 8 - 9 Augus t - Sep temvr ie 1939.

— Ev N o u , revistă pen t ru l i tera tură , ş t i inţă şi cul tură . Bucureşt i , anul I I . Nr. 3 — 4.

— Revista Generală a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , Bucureş t i , anul X X V I I . Nr. 9—10 Nov. Dec. 1939.

— Acţiunea Cooperatorilor, publ icaţ ie de ideologie s tudiu şi informaţie cooperat is tă . Bucureş t i , anul I I . Nr. 1 Ia ­nuar ie 1940.

(s. o.) B u l e t i n u l c ă r ţ i i

1. I. D . Chirescu şi G. B r e a z u l : l i epe r to r coral pen t ru şcoli, 52 p. Lei 50.

2. Campus Eugen : L i te ra tu ra pen t ru copii cu un catalog comenta t al scrieri lor pen t ru copii, 288 p . Lei 80.

3. Alice Băile)' : De la intelect la intui ţ ie , 220 p., Lei 70.

4. P a p u E d g a r : Ar tă şi imagine, 136 p . Lei 60. 5. Uţă Miha i l : Pascal , 284 p . Lei 65. 6. T i tu Maiorescu : î n semnăr i zilnice, voi. I . şi I I . a 120 L. 7. Nicolae Roşu : Critică şi s inteză, 300 p . Lei 80. 8. C. G e o r g i a d e : Psihologia gândi r i i copilului, 360 p.

Lei 250. 9. I . M. N e s t o r : Tehnica măsură tor i lor an t ropomet r i ce

88 p . Lei 60. 10. E u g e n i u Speran ţ ia : I n t roduce re în sociologie voi. 1—II

Lei 580 4 250. 1 1 . Gli. I. B ră t i anu : O enigmă şi un miracol istoric. Po­

porul român . 138 p . Lei 60. 12. Gli. I . B r ă t i a n u : Ac ţ iunea politică şi mil i tară a Ro­

mâniei în 1919. Lei 100. 13 . Charles D i e h l : B izan ţ . Mărire şi decădere . 408 p. L. 85. 14. Tudor Arcan : Măsurarea intel igenţi i la adul ţ i . 80 p .

Lei 60. 15. Zevedeiu Ba rbu : Minciuna în lumea copilului. 132 p .

Lei 60. 16. Mihail Codreanu : Sta tui . Sonete şi evadăr i din sonet .

362 p . Lei 180. 17. Ioachim Botez : î n semnăr i l e unu i belfer, voi. I I . L. 60. 18. Ilie Anesia: Chemarea cea sfântă ( Imnur i străjereşti) L. 40. 19. A. S. Goia : Aplicaţ i i le noduri lor . Lei 6. 20. I d e m : Luc ră r i de tabără . 32 p . Lei 6. 2 1 . I d e m : I sprăv i le celor 6 străjeri . Lei 60. 22. Zenia Nicoiau : Crâmpeie de viaţă strâjerească şi le­

genda Sfântului Gheorghe , Pa t ronul străjorilor. 128 p. Lei 32. 23 . A. Pe t r e scu : I sp răv i l e cuibului de străjerie, Lei 00. 24. Măria Enăchescu : Tea t ru şcolar, 48 p. Lei 50.

Publ icaţ ie d e C o n v o c a r e a a d u n ă r i i g e n e r a l e ord inare .

B a n c a P o p u l a r ă „ învă ţă to ru l S ă l ă j a n " 20 Mart ie 1940. din Z a l ă u - S ă l a j .

Convocarea No. 130. In conformi ta te cu dispozi{iunile art . 37 din s ta tut şi po ­

trivit ho tă râ re i consi l iului d e admin is t ra ţ i e din ş ed in ţ a d e l a 25 F e b r u a r i e 1940, se a d u c e la cunoş t in ţ a membr i lo r Bănci i Po­p u l a r e „ învă ţă to ru l Să l ă j an ' ' din Z ă l a u jude ţu l Să la j , c ă sun t convoca ţ i în

A D U N A R E A G E N E R A L Ă O R D I N A R Ă in z iua d e 4 Mai 1940 o r a 8 a. m. în loca lu l Şcoa le i P r i m a r e d e Stat No. 1 din Z ă l a u , pen t ru a d i s c u t a şi hotăr î a s u p r a ches t iuni lor p r e v ă z u t e în o r d i n e a d e zi.

D a c ă la a c e i a o ră n u se v a întruni ma jo r i t a t ea m e m b r i ­lor, c u m p r e v e d e art . 38 din statut , ş e d i n ţ a a d u n ă r i i g e n e r a l e se v a ţ inea tot în z iua d e 4 Mai 1940 la o ra 9 a. m. a d i c ă cu o o ră ma i târziu, în a c e l a ş local , cu a c e i a ş o rd ine d e zi şi c â n d se v a t ine cu ori câ[i membr i i vor fi p rezenţ i .

Bilanţul , contul d e profit şi p i e rde re , pa r t ida fiecărui s o ­cietar şi registrele d e contabi l i ta te , s e pot v e d e a d e Domni i membr i i conform art. 37 din s ta tut , ch ia r d e a c u m la s ed iu l bănci i în orice zi, în ore le d e b i rou .

O r d i n e a d e z i : 1. Const i tu i rea biroului şi c o n s t a t a r e a membr i lo r prezenţ i . 2. D a r e a d e s e a m ă a consi l iului d e admin i s t ra ţ i e a s u p r a

mersu lu i opera ţ iun i lo r societăţ i i p e a n u l 1939. 3. Rapor tu l Comisiei Cenzor i lor . 4. A p r o b a r e a b i lanţu lu i şi con tu lu i d e profit şi p i e rde re ,

împăr ţ i rea beneficiului net şi d e s c ă r c a r e a Consi l iului d e A d m i ­nistraţ ie d e ges t iunea s a p e a n u l 1939.

5. F ixa r ea s u m e i m a x i m e p e c a r e b a n c a o p o a t e împru­m u t a de la F e d e r a l ă , Incoop . e tc .

6. Stabi l i rea d o b â n z i l o r ce b a n c a o va l u a d e l a împru­mutur i le a c o r d a t e societar i lor .

7. F i x a r e a m a x i m u l u i d e i m p r u m u t ce se p o a t e a c o r d a u n u i socie tar .

8. Rat i f icarea înscrierii bănc i i n o a s t r e c a m e m b r ă la So­c ie t a t ea Coope ra t i vă „ Ş c o a l a P o p o r u l u i " din Bucureş t i , cu un capi ta l social d e lei 10.000.

9. Stabi l i rea condi j iuni lor d e pr imirea depuner i lo r sp re fructificare şi d o b â n d a ce u r m e a z ă a li s e plăti .

10 Să se ia cunoş t in ţa d e imprumutu r i l e membr i lo r din consi l iu! d e admin is t ra ţ i e şi cenzor i .

11. V o t a r e a buge tu lu i pe a n u l 1940. 12. Să se ia cunoş t in ţ ă d e rezul ta tu l inspecţi i lor făcute d e

cenzor i în cursu l anu lu i . 13. A l e g e r e a a 3 membr i i î i consi l iul d e admin i s t r a ţ i e în

locul D-lor: Dumit ru Ilea, A l e x a n d r u P o p şi G h e o r g h e Aposto l . 14. A l e g e r e a a 3 cenzor i şi 3 sup lean ţ i . 15. A - s e lua c u n o ş t i n ţ ă şi ratifica in t ra rea şi ieş i rea m e m ­

brilor din b a n c ă în cursu l a n u l u i 1939. 16. A u t o r i z a r e a consi l iului d e admin i s t ra ţ i e de a face o p e ­

raţ iuni c o m e r c i a l e prin d e s c h i d e r e a u n o r secţii ce va c r e d e d e c u v " n '., u m ă r f u r pe con t p ropr iu şi în comis ion , p r e c u m şi î ncuv i in ţ a r ea d e a t a c e chel tuel i şi p e s t e p reveder i l e b u g e t a r e pent ru noui le opera ţ iun i ce se vor înfiinţa.

17. Diverse în l egă tu ră cu b u n u l m e r s al bănc i i .

Votur i le a d u n ă r e i se fac prin r id icare d e mâini , B fară d e cazu l c â n d se va ce re votul secret , în conformi ta te cu art. 39 din s ta tu te .

Deciz iuni ie lua te d e a d u n a r e a g e n e r a l ă în l imitele ac tu lu i consti tut iv, s ta tu te lor şi legei coopera ţ i e i sun t obligatori i pen t ru toţii societari i .

Nici un soc ie ta r nu p o a t e a v e a ma i mult d e c â t un s ingur vot, o r icare a r fi n u m ă r u l părţ i lor soc ia le ce p o s e d ă .

Cei a b s e n p pot fi r eprezen ta ţ i prin un m a n d a t a r socie tar , c a r e t rebuie s ă a i b ă m a n d a t scris ! Un a soc i a t n u p o a t e fi m a n ­da t a ru l d e c â t al unu i s ingur asoc ia t .

Adminis t ra tor i i şi funcţionarii bănc i i nu pot pr imi m a n d a t d e r e p r e z e n t a r e în a d u n a r e a gene ra l ă , s u b p e d e a p s ă d e nuli­tate , p r e c u m nici pentrt t a lua pa r t e la v o t ; pen t ru a p r o b a r e a bugete lor , b i lanţului şi pen t ru rezoluţ iuni le ce p r ivesc r e spon ­sab i l i t a tea lor, art 39 din s t a tu te şi 163 c. corn.

Membri i consi l iului d e admin is t ra ţ i e , a le căror m a n d a t e a u expirat , pot fi rea leş i .

B I L A N Ţ U L înche ia t pe z iua de 31 Decemvr i e 1939, îna in te d e r epa r t i z a r ea

beneficiului net. A c t i v : P a s i v :

D e n u m i r e a S u m e : D e n u m i r e a S u m e :

O

o cotiturilor Lei u

6 contur i lor Lei

1 C a s s a . . . . 221.465 1 Capita! Soc i a l . . 2,987 000 2 Capi ta l F e d e r a l ă . 40 000 2 Depuner i spre fruct 813.771 3 Efecte de primit: 3 F o n d d e r eze rvă . 143 400

In portofoliu 3,385 53! 4.158.231

4 F o n d cul tura l . . 5 4 1 0 0 Scontate 772.700 4.158.231 5 F o n d efecte pubi . 7.000

4 Eiec'e pub l i ce 89.210 6 F o n d imobil . . 110.986 5 Imobil . . . . 427 765 7 Fond dobânzi datorate 10 242 6 Mobi l i e r . . . . 22 200j 8 Divers Creditori . 61.315 7 D o b â n z i d a t o r a t e 10.242: 9 F o n d d e ajutor . 36.623 8 T a b l o u l Agricol . 1.400 10 Fond pt r.stit cotiz 54.260 9 Asocia ţ i . . . . 100.676 1 Ajutor m u i u a i . . 77.850

10 C u p o a n e . . 1.475 2 D i v i d e n d e . 10816 1 Depuner i F e d e r a l ă 17 887 3 Dobânz i r epe r i a t e 48 335 2 Capital Incoop 35.112 4 F o n d rie p r e v e d e r e 8 200 3 Diverse Debitori . 11.138 5 An gaj. E! Prim Scont. 772.700 4 Depozit.; Bănci (Fed ) 157350 6 Profit şi P ie rdere 97 553

\ \

\ \

Total acl iv L e i : . 5,294 151 Tota l pas iv Lei : . 5.294 151

Se certifică d e noi exac t i t a t ea şi rea l i t a tea .

P r o f i t ş i P i e r d e r e î nche ia t la 31 D e c e m v r i e 1939.

Debit: Credit:

D e n u m i r e a S u m e : D e n u m i r e a S u m e :

| N

o.

cri

contur i lor Lei u o

z contur i lor Lei

1 Chel tuel i g e n e r a l e 8 4 8 2 1 Veni tul imobi le lor 1 8 0 0 0 2 Salarii . . . . 88.100 2 Dobânz i şi beneficii 267.634 3 Jetoane şi chelt. depl. 1 6 6 9 5 3 Veni tur i din v â n ­4 Contribuţie de Control 5.815 z a r e a b u m b a c u l u i 3 405 5 Asigurări (Cesa Cerc.) 4 636 6 I m p o z i t e . . . . 29.645 7 Dobânzi Depuneri frlf 38.113

Tota lul chel tuel i lor 191 486

Beneficiul n e t . . 97.553

Tota l L e i : . . . 289 039 Tota l veni tur i . L.: 289.039

Se certifică d e noi exac t i t a t ea şi r ea l i t a t ea .

P r e ş e d i n t e , Contab i l , Petre Popescu. Vasile I. Bălăneanu.

No. 140 din 21 Mart ie 1940.

Societatea de ajutor Din salari i le p e l u n a Mar t ie 1940, u r m â n d a se face re­

ţineri co ta d e 150 lei pen t ru u n c a z d e d e c e s — Ion Cos t ea Mirşid — facem c u n o s c u t tu turor membr i lo r societăţ i i car i n u ma i p r imesc salar i i prin s ta te le d e p la t ă ale- Insp . şc . jud . Să­laj d e a trimite prin curier, s a u m. p . s u m a respec t ivă .

Buletinul Inspectoratului Şcolar al Jud. Sălaj Circularele se vor înregistra imediat, comunica tuturor

membrilor corpului didactic şi executa întocmai

Nr. 1921—1940. D r e p t u r i l e d e s a l a r s a u s o l d ă a l e c o n c e n t r a ţ i l o r . Comunicăm mai jos ord. Min. Ed . Natj. Nr . 28698—1940 pen t ru luare la c u n o ş t i n ţ ă : Domnule Inspec tor , Avem onoare a vă t r imi te mai jos în copie ordinul genera l Nr . 201 din 10 F e b rua r i e 1940, cu pr ivi re la d rep tu r i l e de salar sau soldă ale concentra ţ i lor aflaţi în concediu, sp re a fi avu te în ve­dere şi a d i spune să fie apl icate persoanelor ce în t ră în această categorie . Vă rugăm a comunica celor în d rep t . p . Minis t ru , In­descifrabil, p . Di rec tor General , Indescifrabil .

C O P I E depe ordinul genera l Nr. 201 din 10 I I . 1940 (Mi­nisterul Apără r i i Naţ ionale ' — Direcţ ia In tenden ţe i .

Ca u r m a r e la ordinul general Nr. 69 din 29 Iul ie 1939, cu onoare se d i spune cele ce urmează, în ceace pr iveş te d rep tu r i l e în cazuri speciale ale concentraţ i lor , şi a n u m e :

I. P e t i m p d e î n v o i r i , p e r m i s i i ş i c o n c e d i i d e r e p a u s : învoi r i le , permisi i le şi concediile de repaus se acordă în

condiţ iuni le p revăzu te la a r t . 114—119 din r egu lamen tu l a supra serviciului in ter ior sau alte dispozi ţ iuni speciale.

P e t impu l învoirilor, permisi i lor şi concediilor de repaus , personalului mil i tar concent ra t dela va t ră i se cuvin d rep tu r i l e ce i-au fost stabili te p r in ordinul genera l Nr . 69 — 1939, plăt in-du-se d u p ă normele aplicate personalului mil i tar act iv, adică :

1. Cei retribuiţi, indiferent de grad , p r imesc d rep tu r i l e in­tegra le de soldă, salariu, d iu rnă sau pens iune , d u p ă cum în prealabil au optat , sau li s 'au cuveni t de drep t , afară de alocaţia de h rană care se plăteşte în funcţ iune de zilele de prezen ţă pe zona de concentrare .

Cei fără re t r ibu ţ ie (gradele inferioare : sergent , caporal, frun­taş , soldat) p r imesc solda, h r a n a şi în t re ţ inerea propr iu zisă, nu­mai pen t ru t impul de prezen ţă sub arme.

IT. P e t i m p d e c o n c e d i i p e n t r u i n t e r e s e p e r s o n a l e : In t r e concediile p e n t r u in terese personale se consideră atât

concediile aproba te pe bază de cereri individuale , cât şi cele a-proba te din oficiu, d u p ă dispozi ţ iuni le Marelui Stat Major.

P e t impu l acestor concedii, personalul mil i tar de orice grad , concent ra t dela va t ră , cu sau fără re t r ibu ţ ie , nu a re d rep tu l la solda g radu lu i mili tar şi în consec in ţă :

1. Cei cari în conformitate cu ordinul general Nr. 69 din 1939, au optat pen t ru solda gradului de militar, vor primi sala­riul , d iurna sau pensiunea civilă respect ivă, dela autor i tă ţ i le sau în t repr inder i le cari i a u plăt i t înainte de concentrare .

2. Cei cari potr ivi t aceluiaş ordin de mai sus, au optat pen t ru salariul civil, d iu rnă sau pens iune , îşi vor pr imi în con­t inua re aceste d rep tu r i dela autori tăţ i le , ins l i tu ţ iuni le şi în t re­pr inder i le cărora apar ţ in .

3 . t ens ionă r i i mili tari şi ofiţerii de rezervă deblocaţ i sau demisionaţ i , cărora li s'a cuveni t de d rep t solda gradului mil i tar pe t imp de concent rare , îşi vor pr imi respect iv pens iunea sau solda de rezervă, dela autor i tă ţ i le cari i-au plăti t înainte de con­cen t ra re . %

Fiecare din funcţionari i , t ens ionăr i i şi ofiţerii deblocaţi sau demisionaţ i , menţ ionaţ i la puncte le 1 şi 3 de mai sin- vor primi la plecare şi înapoiere din concediu, câte un cerţifV de înce­ta re de plată.

In cazul când dura ta concediilor pent ru interesa personale este mai mică decât o rană (de exemplu 15 zile din luna Ianua­rie), sau se s u p r a p u n în decursu l a două luni (de exemplu 25 Ianuar i e — 15 Februar i e ) , plata drep tur i lor se face pr in s ta te nominale de plată cu adăogir i şi scăderi de d rep tur i de soldă, potr ivi t dispozi ţ iuni lor ar t . 117 din legea asupra contabil i tăţ i i publice.

Statele nominale vor avea de bază c e r t i f i c a t e i de încetare de plată dela autor i tă ţ i le cari au plătit personalul pe t impul con­cediilor, în care t imp — este dela sine înţeles — că ins t i tu ţ iu-nile da Sta t cu buge te proprii şi în t repr inder i le par t iculare , nu mai au obligaţ iunea de a depune la Casa de Depuner i şi Con-semnaţ iun i , salariile, d iurne le şi pensiuni le achi ta te de acestea.

* Marele Stat Major va lua dispozi ţ iuni ca pe viitor, conce­

diile personalului chemat dela va t ră să fie acordate, fie sub forma unor desconcent răr i pe t imp limitat , fie cu clauza expresă „Fără drepturi la solda şi accesoriile gradului militar".

Dispozi ţ iuni le prezentulu i ordin general vor întră în vigoare cu începere dela data primiri i lor la comandamente , corpur i de t r u p ă şi servicii.

Ordinul de faţă, rugăm a fi adus la cunoşt in ţa tu tu ro r co­mandamente lo r şi uni tă ţ i lor ce apar ţ in de Dv., pen t ru întocmai executare . Minis t rul Apărăr i i Naţionale, General de Divizie ss. I lcuşu .

Inspec toru l Gen . al In tenden ţe i , In t . Genera l ss. Nicolaescu.

1090—1940. D i s p o z i ţ i u n J p r i v i t o a r e la r i d i c a r e a s a ­l a r i i l o r . Cu d is t r ibu i rea salariilor dnii şefi de salar izare în­t â m p i n ă diferi te g reu tă ţ i , fiind conturbaţ i în t impul lecţiilor, la locuinţă, iar uni i d in t r e învăţă tor i p rezen tându-se p e n t r u ridica­rea salariilor cu mari întârzieri , care împre ju ra re p roduce în­târz ierea prezentăr i i State lor de plată pen t ru decontare . P e n t r u a p re în tâmpina aceste inconveniente şi ca să fie la curen t şi şefii de salar izare cu p rezen ta rea la t e r m e n a Statelor de plată , fixăm obligatoriu numai 2 zile — 10 şi 11 ale fiecărei luni , când învă­ţători i se pot prezenta pen t ru r idicarea salariilor. Dni i învăţă tor i , cari n u se vor conforma prezente i d ispozi ţ iuni , vor supor ta con­secinţele. Absenţa dela şcoală, pen t ru r idicarea salariilor în alte zile decât cele fixate aci, se va considera ca nemot iva tă şi va fi sancţ ionată .

POŞTA REDACŢIEI

— F i l i p L e o n t i n — O r a d e a . T ipăr i rea clişeelor es te o ches t iune cost isi toare din toate puncte le de vedere . Hâr t ia , pe care t ipă r im revis ta , nu le redă clar. To tu l e o muncă degeaba, Tr imi te ţ i articolele promise şi fără clişee.

— G h . S t a n i c ă — G h e r l a . Revis ta se t r imi te pe actuala adresă . Ches t iunea adnotării a fost o s implă marginal ie indispen­sabilă pen t ru respec tarea adevărului , prac t ica tă şi a iurea. Grafi­cele n u se pot t ipăr i întocmai din cauze t ipografice. In fiecare rubr ică s'a t ipăr i t numai câte un punc t , imaginaţ ia ci t i torului va t rasa profilul.

— T u t u r o r c o l a b o r a t o r i l o r : R u g ă m să se t r imi tă ar­ticolele, pen t ru n u m ă r u l de pe Apr i l ie a. c , până la 10 Apr i l ie inclusiv. Voiin să apărem până la 20—22 ale luni i .

C ă t r e c o l a b o r a t o r i : Când se t r imi t scheme, grafice să ni se t r imi tă şi clişee sau, pe cât posibil , să se evi te aceste

grafice,