Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România · Împreună cu doamna Lucia Mihoc şi cu consilierul...

Stimate Doamne Profesoare, sti maţi Domni Profesori,Respectaţi membri ai corpului didacticde limba ucraineană,Dragi părinţi şi ocrotitori legali,Iubiţi copii ucraineni din România,

Ca şi restul anului, şi chiar mai mult înaceastă zi luminoasă de în ce pere a anului şco -lar, sunt cu gândul şi sufletul alături dedumnea voastră şi de interesele învă ţă mân tu -lui în limba noastră maternă. Cu noaşteţi căapli carea în practică a dreptului la învă ţă -mânt în limba maternă consacrat de Con s -

tituţie are multe im plicaţii sau dificultăţicon crete care tre buie depăşite. Este datorianoas tră, a celor din condu cerea Uniu niiUcrai nenilor din România, să le cu noaş tem şisă ne zbatem pentru rezol va rea lor. Vă asi gurcă aşa acţionăm.

Spre exemplu, s-a acumulat în ani proble-ma manualelor. Abordând-o mai decis şi cupropuneri precise de rezolvare, găsind înţele -gere la auto rităţile statului, putem spune căpro blema va fi, treptat, soluţionată. Un exem-plu sunt manualele pentru clasa a cincea,pentru care nu a existat editor. Am stăruit săfie acceptate manua lele auxiliare, obţinândacordul conducerii Ministerului Educa ţieiNaţio nale prin derogare de la regimul ge neralşi cu promisiunea fermă de rezol vare eşalo -

nată a tutu ror celorlalte probleme. În luna octombrie vom organiza o Con -

sfătuire pe ţară a cadrelor de lim ba ucrai nea -nă. Cu ajutorul şi expe rien ţa dumneavoastră,practicienii, vom inventaria toate cerinţeleînvăţă mântului ucrainean. Aşteptăm însă, şisubliniez asta, ca participanţii să analizeze cuexigenţă şi munca di dac tică, neîmplinirile ei,cum ar fi re zultatele nesatisfăcătoare labacalaureat.

Regret că nu sunt prezent şi la serbărileşco lare, dar, chiar în aceste zile, mă aflu cu oimportantă de le gaţie guvernamentală la Kiev,unde, printre altele, se vor aborda şi pro ble -

mele în vă ţă mântului minorităţilor naţio naledin cele două ţări. Pot spune deci, că oriundeşi ori când, şcoa la în limba ma ternă se află întopul grijilor noastre, ale condu ce rii UniuniiUcrai ne nilor şi ale deputatului dumnea -voastră.

Din adâncă solidaritate vă urez succes laînvăţătură, dragoste pentru limba şi culturanoastră ucraineană, înalt spirit cetăţenesc şiorizonturi largi spre lumea civilizată.

Cu dragoste şi respect,Nicolae Miroslav PEtREţChI,preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România,deputat

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 341-344 / august-septembrie 2017

Forumul Tineretului Ucrainean din Diasporă

Din agenda deputatului UUR pag. 2

Din activitatea conducerii UUR

Vizita ambasadorului ucrainean în Maramureş

pag. 3

pag. 4

Ziua Independenţei Ucrainei sărbătorită în filialele UUR pag. 6-7

Sfânta Cruce, semn al mântuirii pag. 7

pag. 7

Festivitatea de deschidere a noului an de învăţământla Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret pag. 5

Primele atestări documentare ale elementelor româneşti de origineucraineană pag. 15

Liceul Pedagogic Ucrainean „Taras Şevcenko“ din Sighetu Marmaţiei

Curierul UCRAINEAN2

În perioada vacanţei parlamentare, progra-mul şi activitatea deputatului ucrainean aufost reorientate pe trei direcţii principale:

1. Legătura şi mai strânsă cu teritoriul,cunoaşterea la faţa locului a trebuinţelor şiaspiraţiilor populaţiei din localităţile în caretrăiesc şi etnici ucraineni.

2. Întâlniri la nivelul administraţiei centra-le pentru a transmite doleanţele populaţieiucrainene şi a pregăti viitoarele demersuri cevor fi făcute de la tribuna Camerei Depu -taţilor, odată cu începerea sesiunii de toamnă.

3. Analiza profundă şi detaliată a crizeimaualelor şcolare în limba ucraineană.

*

În teritoriu, deputatul a făcut, în luna iulieşi începutul lunii august, vizite de documen-tare în judeţele Suceava, Caraş-Severin, Ti -miş, Tulcea, Cluj şi, bineînţeles, Mara mu reş.Acestea vor fi urmate de vizite în celelaltejudeţe cu electorat ucrainean semnificativsau cu probleme de actualitate.

*

Dintre întâlnirile cu demnitari ai admi -nistra ţiei centrale, remarcabile sunt douăîn tâl niri cu domnul Victor Alexandru Micula,se cretar de stat în Ministerul Afacerilor Ex -ter ne, precum şi preconizatele întâlniri de lu -cru cu doamna Lacziko Enikö Katalin, secre-tar de stat al Departamentului pentru RelaţiiInter etnice de pe lângă Guvernul României şicu domnul Liviu Pop, ministrul EducaţieiNaţionale. Asupra ultimei iniţiative revenimîn ştirile ce urmează.

*

Preocupat de datele şi informaţiile tot maialarmante privind criza manualelor şcolarepentru elevii ucraineni, observând că paşiirealizaţi la finalul mandatului fostului minis-tru al educaţiei, Pavel Năstase, (despre caream relatat în numerele anterioare ale „Curie -rului ucrainean“) se pierd odată cu schimba-rea ministrului, precum şi eficienţa scăzută areprezentanţilor minorităţilor naţionale înstructurile de resort, s-a hotărât atragerea re -pu tatei profesoare Lucia Mihoc în calitate deconsilier permanent pentru problemele deînvăţământ.

Împreună cu doamna Lucia Mihoc şi cuconsilierul parlamentar, domnul deputatPetreţchi a făcut în ziua de 8 august a.c. orăb dătoare şi meticuloasă analiză a crizeimanualelor şcolare.

Se ştie că editarea manualelor nu stă înputerea şi posibilităţile UUR, depinzând de o

serie întreagă de competenţe şi proceduri, încare se implică atât Ministerul, cât şi CentrulNaţional de Evaluare şi Examinare (CNEE),alţi specialişti, organizatorii licitaţiilor şi,desigur, editurile.

Consecinţă a unor carenţe şi neglijenţecare s-au acumulat de-a lungul anilor, în pre-zent, când licitaţiile s-au încheiat iar manua-lele pentru anul şcolar viitor se află sub tipar,pentru cele de limba ucraineană nu existăeditori. Cea mai mare vină o poartă structuri-le MEN care, fără ştirea UUR, au inclus încaietul de sarcini tiraje derizorii, eronate,care au eliminat interesul editorilor.

Pe de altă parte, au fost identificate anumi-te exigenţe exagerate ale reglementărilor învi goare, cum ar fi dublarea formei scrise cuma nuale virtuale, sau dublarea efortului deela borare prin traducerea integrală în limbaro mână a proiectelor sau formalităţile gre oa -ie pentru procurarea manualelor din import.

În funcţie de aceste constatări, au fost con-turate următoarele direcţii de acţiune:

• Calendarul de elaborare-aprobare-licita-re pentru anul şcolar viitor fiind depăşit, gru-pul de lucru va coordona începerea procedu-rilor de aprobare-licitaţie încă de pe acumpentru anii şcolari viitori.

• Pentru cea mai urgentă situaţie – manua-lele pentru clasa a cincea, a căror programăşcolară a fost schimbată la începutul acestuian – s-a luat măsura tipăririi unor manualeau xiliare, al căror conţinut a fost aprobat deCNEE, dar nu s-au găsit editori la licitaţiileMEN, Uniunea va finanţa tipărirea lor pri n tr-o contractare directă.

• Încă de la începutul sesiunii parlamenta-re, deputatul va depune toate stăruinţele per-mise de statutul său pentru a se îndepărtaimpedimentele legislative sau funcţionaleconstatate până acum.

• Convocarea, în toamnă, a unei consfă-tuiri pe ţară a profesorilor ucraineni pentruaprofundarea problematicii.

*

Ulterior întâlnirii de lucru mai sus relatateşi, bineînţeles, independent de ea, în contex-tul nemulţumirilor provocate de excesul dema terial didactic (manuale pentru educaţiafizică!), ministrul Educaţiei Naţionale, dom-nul Liviu Pop, a declarat public că va interzi-ce cu desăvîrşire folosirea manualelor auxi-liare. Alertat, domnul deputat Petreţchi a soli -ci tat imediat, în scris, o întâlnire cu domnulministru.

Spicuim din scrisoarea pe această temă:

„UNIUNEA UCRAINENILOR DINROMÂNIA a luat la cunoştinţă cu consterna-

re de Comunicatul Domniei Voastre din 9 au -gust 2017 prin care anihilaţi dintr-o singurămişcare exerciţiul dreptului fundamentalconsfinţit prin art.32 alin.(3) din ConstituţiaRomâniei pentru populaţia de etnie ucrai-neană, a treia ca mărime din România.

Anunţaţi că „începând de astăzi, manua-lele auxiliare nu mai sunt valabile“. Poatecă, pe plan general, norma are o noimă, darpentru miile de copii de etnie ucraineanăînseamnă că, începând cu anul şcolar 2017-2018, primul an de învăţământ aflat subautoritatea Dumneavoastră, clasele cu pre-dare în limba ucraineană să fie desfiinţate.Manualele auxiliare reprezintă pentru noisingura soluţie de suport didactic, în condi-ţiile în care, după ani de obstrucţii şi obsta-cole succesive, clasele de limba ucraineanăse descurcă numai cu manuale vechi de 20 deani sau mai mult.

Exemplul cel mai concret al crizei createşi al responsabilităţii MEN îl constituiemanualele pentru clasa a V-a, pentru care înanul curent s-a aprobat o nouă programăşcolară. Dintr-o eroare scandaloasă ce apar-ţine Ministerului, în caietul de sarcini pus ladispoziţia editorilor licitanţi s-a trecut untiraj probabil de 25 de exemplare, cândpopulaţia elevilor ucraineni de această vâr-stă, respectiv necesarul de manuale comuni-cat de noi şi existent în baza de date aMinisterului, este de 500 de exemplare. Seînţelege că, pe baza acestei dezinformărigrosiere, nicio editură nu s-a oferit să tipă-rească o carte în 25 de exemplare. Ieşind dincalendarul licitaţiei, elevii noştri au rămasfără cărţi. Pentru a găsi o rezolvare în cadrulconstituţional şi pentru a evita scandalizareapărinţilor şi copiilor din comunitatea noas-tră etnică, inclusiv efectele negative externeîn relaţiile dintre România şi Ucraina, ca şipentru imaginea politicii naţionale a statuluinostru, cu eforturi financiare şi ale specialiş-tilor proprii, UUR a iniţiat şi predat la tiparmanuale auxiliare pe deplin conforme pro-gramei şcolare aprobate.

Acum se creează perspectiva ca ele sădevină maculatură iar orele de predare înlimba maternă să fie sistate.

Pentru a vă expune mai pe larg aceastăsituaţie de criză în care se înscriu şi alteexem ple de îngreunare a exerciţiului dreptu-lui constituţional menţionat, vă rugăm să neprogramaţi o audienţă.

Până atunci, sperăm că, pentru debloca-rea situaţiei şi evitarea comentariilor inci-tante, să faceţi public precizări în legătură cune aplicabilitatea măsurii în situaţiile deexcepţie“.

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

Continuăm să informăm cititorii noştri şimem brii UUR despre activitatea conduceriiUniu nii Ucrainenilor din România.

Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţa -rea Congresului Mondial al Ucrainenilor (CMU),la invitaţia preşedintelui Congresului Mon dial alUcrainenilor, dl Evhen Cholij, în pe rioada 25-27august, membrii Consiliului UUR au participat lalucrările adunării anuale a Congresului Mondialal Ucrainenilor, care s-au desfăşurat la Kiev şiLviv.

În cadrul lucrărilor adunării anuale a CMU,preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România,Nicolae Miroslav Petreţchi, a prezentat activita-tea Uniunii Ucrainenilor din România, pe perioa-da de la Congresul anterior şi până în prezent. Petimpul lucrărilor Congresului, Uniunea Ucraine -nilor din România a organizat o expoziţie de carte

şi publicistică, cu ultimele apariţii editate deUUR, apreciată de participanţii la Congres.

Cu aceeaşi ocazie, în ziua de 25 august a.c.,Ministerul Afacerilor Externe al Ucrai nei a orga-nizat o întâlnire cu membrii Consiliului Directoral CMU şi repre zen tanţii organizaţiilor membreale acestuia. Au fost prezenţi reprezentanţii Bise -ri cii Ortodoxe Ucrai nene şi Bisericii Greco-Cato -lice Ucrainene, ministrul de externe Pavlo Klim -kin, ministrul educaţiei L. Hrynevyci, mi nis trulculturii E.Neşciuk, ministrul sănătăţii U.Supruh,preşedintele CMU Evhen Cholij, preşedintaCEU, Jaroslava Harteanyi etc. La întâlnire dinpartea UUR au participat dnii Nicolae MiroslavPetreţchi şi Ştefan Buciuta. La întâlnire au fostabor date probleme de interes comun.

În ziua de 27 august a.c., preşedintele UniuniiUcrainenilor din România, deputatul Nicolae

Miroslav Petreţchi, împreună cu vicepreşedinţiiUUR, Herbil Ioan şi Traista Mihai, au fost în pla-toul postului naţional de Radio Lviv.

Folosind timpul avut la dispoziţie, a avut locşedinţa extraordinară de lucru a Consiliului UURpentru rezolvarea unor probleme curente, precumşi analiza şi aprobarea devizelor şi a referatelorde necesitate transmise de filialele Uniunii Ucrai -nenilor din România. Şedinţa de lucru a fost legalconstituită, fiind îndeplinit cvorumul.

La punctul unu al ordinii de zi, au fost prezen-tate devize estimative însoţite de referate, precumşi celelalte documente privind acţiunile propuse ase desfăşura în luna septembrie 2017, care s-aureferit la organizarea Consfătuirii naţionale acadrelor didactice care predau limba ucraineană.Membrii Consiliului au propus ca la această con-sfătuire să participe toate cadrele didactice, dacălucrul acesta este posibil, şi să se facă propunericoncrete pentru aducerea unor amendamente laLegea educaţiei şi la alte acte normative care pri-vesc învăţământul în limba minorităţilor. Cel de-al doilea deviz viza organizarea şi desfăşurareaunei acţiuni culturale la Filiala Suceava a UUR.

La punctul doi de pe ordinea de zi, au fost pre-zentate 19 referate de necesitate ale filialelorjudeţene ale UUR cu privire la alocarea unorsume de bani pentru cheltuieli gospodăreşti, achi-ziţionarea unor bunuri de strictă necesitate (biro-tică, aparatură electronică, mobilier, reparaţii lasedii şi autoturisme ale UUR etc.), deplasări ladiferite evenimente în baza unor invitaţii în acestsens din ţară şi din Ucraina, organizarea unor cur-suri de perfectionare şi documentare, replanifica-rea unor activităţi din motive întemeiate, toatefiind aprobate de către Consiliu cu excepţia uneisolicitări venite de la o persoană, caz în care nus-a respectat algoritmul înaintării unor astfel desolicitări (nu s-a solicitat prin filială).

Punctul trei al ordinii de zi a fost dedicat ma -nualelor auxiliare în limba ucraineană având învedere ordinul ministrului educaţiei prin care aufost anulate manualele auxiliare existente. În con-tinuare, au fost prezentate demersurile făcute decătre conducerea UUR pentru deblocarea si -tuaţiei mai sus menţionate, urmând ca la ultimulpunct al ordinii de zi să fie discutate diverse pro-bleme curente.

La finalul discuţiilor Consiliul a votat hotărâripentru adoptarea măsurilor propuse la fiecarepunct al ordinii de zi.

Următoarea şedinţă de lucru a Prezidiului vaavea loc în luna septembrie 2017 la o dată ce vafi convenită ulterior şi comunicată preşedinţilorde filiale.

Material realizat de vicepreşedintele UUR Victor hRIhORCIUC

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Uniunea Ucrainenilor din România organi -zea ză Conferinţa Internaţională „Ucraineniidin România. Istorie, contemporaneitate şipers pective“, care va avea loc în perioada 17-19 noiembrie 2017 la Bucureşti.

Participarea la conferinţă este gratuită.Transportul pe teritoriul României, cazarea şimasa sunt oferite de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia.

Toţi cei care doresc să participe la confe -rinţă sunt rugaţi să completeze formularul deînscriere şi să-l trimită, până la datade 1 octombrie 2017, la [email protected]

FORMULAR DE ÎNSCRIERE

Numele şi prenumele:Locul de muncă şi funcţia:Titlul universitar:Adresa de contact (număr de telefon şie-mail):

Denumirea lucrării prezentate:Forma de participare la conferinţă:participarea la conferinţă şi publicarea unui articol în volumul „Ucrainenii din România“);prin corespondenţă (publicarea unui articolîn volumul „Ucrainenii din România“)

Echipament tehnic:proiectorsonorizarealtele:

Pentru informaţii suplimentare scrieţi la adresa [email protected] comitetului de organizare: 021 222 07 37; 0725 05 72 51 (persoana de contact: Mihai Traista).

Anunţ

54 Curierul UCRAINEAN

„Marea teroare“ este o campanie de represiuni înmasă de mari proporţii împotriva cetăţenilor, desfă-şurată în URSS, în anii 1937-1938, din iniţiativaconducerii sovietice şi a lui Iosif Stalin personal,având ca scop lichidarea opozanţilor politici reali şipotenţiali, intimidarea populaţiei, modificareastructurii naţionale şi sociale a societăţii. Teroareacomunistă din Ucraina a avut ca rezultat distrugereaelitei politice, artistice şi ştiinţifice, deformarearelaţiilor sociale, ruinarea orientărilor valorice tra-diţionale, instalarea drepresiei sociale şi deznaţio-nalizarea.

Potrivit istoricilor, în timpul „Marii terori“, peteritoriul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene(RSSU) au fost condamnate 198.918 persoane dincare aproape două treimi la pedeapsă cu moarteaprin împuşcare. Restul au fost aruncaţi în temniţe şitrimişi în lagăre (alte pedepse au fost aplicate unuinumăr de sub 1%, iar eliberate au fost doar 0,3%).

Operaţiunile represive în masă din anii 1937-1938, în concepţia lui I. Stalin, trebuiau să încheielupta cu „elementele social duşmănoase“, să supunăpopulaţia prin teroare, să întărească stilul autoritarde conducere şi să realizeze „revoluţia de cadre“. Labaza terorii a stat teza lui I. Stalin despre desfăşura-rea luptei de clasă pe măsura succeselor construcţieisocialiste.

„Marea teroare“ s-a declanşat oficial după emi-terea ordinului operativ al NKVD al URSS nr.00447 „Privind reprimarea foştilor chiaburi, a per-soanelor condamnate penal şi a altor elemente anti-sovietice“ din 30 iulie 1937, aprobat de BiroulPolitic al Comitetului Central al PartiduluiComunist (bolşevic). Totuşi, documentele NKVDexistente (ordine, corespondenţă, telegrame) aratăcă represiunile în masă au fost pregătite din timp,iar prin acest ordin ele au fost doar oficializate.

Prin ordinul nr. 00447 erau stabilite limitele(pla nurile) de pedepsire a cetăţenilor. Sentinţelepentru prima categorie erau „pedeapsa cu moarteaprin împuşcare“, pentru cea de a doua categorie –trimiterea în GULAG-urile NKVD. Dacă limita ini-ţială pentru RSSU la prima categorie era de 26.150de persoane, în ianuarie 1938 ea a fost ridicată la83.122 persoane. Nu de puţine ori, comisarii po -poru lui pentru afaceri interne ai RSSU, IzrailLeplevskyi şi Oleksandr Uspenskyi, se adresauMos covei pentru a cere baremuri suplimentare.

Încă înainte de intrarea în vigoare a ordinuluioperativ nr. 00447, o atenţie deosebită a fost acorda-tă „epurării“ partidului şi a organelor de securitatecare trebuiau să asigure îndeplinirea necondiţionatăa directivelor represive venite de la centru. Iar în

luna iunie 1937 au şi început arestările în masă. La10 iulie 1937, Biroul Politic al CC al PC (b) alUcrainei a difuzat în regiunile RSSU o directivă pri-vind crearea organului represiv extrajudiciar –„troici“ regionale formate pentru simplificarea pro-cedurii de condamnare. În componenţa „troicii“ in -trau, de regulă, şeful NKVD regional (preşedinte),pro cu rorul regional şi primul secretar al Co mi -tetului regional sau republican al PC (b). Existenţa„troicilor“ şi a altor organe represive extrajudiciarecontravenea total legislaţiei sovietice, inclusiv,Constituţiei din 1936.

Persoana arestată era practic lipsită de dreptul laapărare (la avocat) sau la o cale de atac împotrivasentinţei. Prin presiuni psihice şi torturi inumaneanchetatorii penali obţineau de la arestat mărturisiride care aveau nevoie. În 1937, s-a aprobat la cel maiînalt nivel al CC al PC (b) folosirea „influenţei fizi-ce împotriva suspecţilor“ (adică a torturilor).Cazurile de condamnare pe nedrept erau considera-te ca fiind admisibile, ele fiind justificate de prover-bul „când tai pădurea, sar şi surcele“.

În conştiinţa de masă a populaţiei din URSS,„Marea teroare“ este marcată de spaimă totală şineîncredere. Arestarea pe timp de noapte a vecini-lor, suspectarea colegilor de muncă, a prietenilor şirudelor, identificarea spionilor şi a sabotorilor,teama de denunţuri şi obligaţia de a-i condamnapublic pe duşmanii poporului au fost prezenţe zilni-ce în viaţa oamenilor. O persoană putea să scrie undenunţ împotriva unui coleg de teamă ca acesta sănu facă el primul un denunţ împotriva ei. Aceasta adevenit o metodă tipică de rezolvare a unor conflic-te personale cu conducerea, cu cadrele didactice, curudele etc.

Procesele demonstrative împotriva conducători-lor unor celule de partid şi de stat desfăşurate dupăun anumit scenariu aveau în vedere nu numai înlă-turarea sau marginalizarea ultimilor reprezentanţi aivechii elite, ci şi influenţarea noilor cadre şi a socie-tăţii în ansamblu. Participarea la aceste procesedemonstrative însemna confirmarea loialităţii poli-tice şi ideologice, respectarea voinţei conducătoru-lui şi recunoaşterea metodelor teroriste ale conduce-rii de stat. La indicaţia conducerii superioare de par-tid sovietice, „Marea teroare“ a fost restrânsă. La 17noiembrie 1938, CC al PC (b) şi Radnarkom-ulURSS au adoptat hotărârea „Privind arestul, procu-ratura şi urmărirea penală“ prin care „se îndrumau

organele de ordine spre oprirea „marii epurări“ şirestabilirea unei legalităţi elementare. Pasul urmă-tor a fost lichidarea fizică a organizatorilor şi execu-tanţilor direcţi ai „Marii terori“.

Reabilitarea victimelorIlegalitatea „Marii terori“ a fost recunoscută încă

de pe vremea URSS după moartea lui Stalin când înanii de „dezgheţ“ a avut loc reabilitarea parţială acelor represaţi. Procesele de reabilitare din a douajumătate a anilor 1950 – prima jumătate a anilor1960 au avut un caracter limitat. Cei mai mulţi cetă-ţeni condamnaţi politic nu au fost pe deplin reabili-taţi, iar drepturile lor nu au fost complet restabilite.

În anul 1991, în ultimele luni de existenţă aRSSU, a fost adoptată „Legea privind reabilitareavictimelor represiunilor politice din Ucraina“. Înaceastă lege sunt condamnate, pentru prima dată înUcraina, represiunile politice ca metodă de condu-cere a societăţii şi se face delimitarea de ele. Datfiind faptul că legea a fost adoptată încă în RSSU, oparte a represiunilor care erau comise chiar şi deorganele extrajudiciare au continuat să fie recunos-cute ca fiind „justificate“. Potrivit acestei legi, înanii 1991-2001, organele de procuratură şi tribuna-lele au reabilitat 248.810 cetăţeni şi au respins rea-bilitarea unui număr de 117.243 de persoane.

În 2015, Ucraina a condamnat crimele regimuluico munist totalitar prin „Legea privind condamnarearegimurilor comunist şi naţional-socialist totalitaredin Ucraina şi interzicerea propagandei simboliciilor“.

Anul acesta, Rada Supremă a adoptat în primalectură proiectul „Legii privind modificarea unoracte legislative ale Ucrainei referitoare la perfecţio-narea procedurii de reabilitare a victimelor represiu-nilor regimului comunist totalitar din anii 1917-1991“ (nr. 6574 din 9.06.2017), elaborat de Insti -tutul Ucrainean al Memoriei Naţionale împreună cudeputaţi. Legea lărgeşte în mod substanţial cerculpersoanelor care intră sub incidenţa reabilitării. Înlege se stipulează faptul că orice persoană condam-nată de organele extrajudiciare este în mod automatreabilitată, că sunt reabilitaţi toţi aceia care au luptatcu arma în mână pentru independenţa Ucrainei, careau fost întemniţaţi, închişi forţat într-o instituţie psi-hiatrică, în detaşamente de muncă, cei cărora li s-aconfiscat averea „prin expropriere“ sau „deschiabu-rire“ sau au fost deportaţi pe considerente naţionale.

Institutul Ucrainean al Memoriei Naţionale

Date istorice privind „Marea teroare“

În perioada 4-5 septembrie 2017, la invitaţiaUniunii Ucrainenilor din România (UUR), Exce len -ţa Sa dl Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucraineila Bucureşti, a efectuat o scurtă vizită în Mara -mureş. Printre punctele de interes s-a aflat şi LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ cu predare în limbaucraineană din Sighetu Marmaţiei. Excelenţa Sa dlOleksandr Bankov a fost însoţit de preşedinteleUUR Nicolae Miroslav Petreţchi, deputat în Par la -mentul României, şi de preşedintele UUR Maramu -reş, Miroslav Petreţchi. La liceu, onorata delegaţie afost întâmpinată de directorul liceului, CasianPiţura, şi de colectivul de cadre didactice, de repre-zentanţii IŞJ Maramureş, dna Ana Maria LucreţiaMoldovan, inspector şcolar general, dl GheorgheAndraşciuc, inspector şcolar general adjunct, dnaSimona Malearciuc, inspector şcolar pentru minori-tatea ucraineană, dna Elvira Codrea, consilier înMinisterul Educaţiei Naţionale şi dna Ildyko Bereş,viceprimar al oraşului Sighetu Marmaţiei. Exce -lenţa Sa dl Oleksandr Bankov, împreună cu cei pre-zenţi, au vizitat unitatea de învăţământ, sălile declasă, curtea şcolii, iar dl Casian Piţura a prezentatstadiul pregătirilor pentru începutul noului an şco-lar, specificând că a fost asigurată finanţarea pentrulucrările de reabilitare care vor începe la primăvarăşi vor cuprinde: schimbarea instalaţiei electrice laetaj şi parter, amenajarea unei toalete pentru preşco-lari, întrucât în viitor se doreşte înfiinţarea uneiclase de preşcolari, reabilitarea faţadelor interioare

şi exterioare. S-a punctat faptul că prin contribuţiatuturor factorilor implicaţi, de un an funcţioneazăîncălzirea pe gaz metan. Folosindu-se de acest pri-lej, dl Casian Piţura a lansat invitaţia la sărbătorireacelor 20 de ani de la reînfiinţarea Liceului Peda -gogic „Taras Şevcenko“ cu predare în limba ucrai-neană.

Dna Ana Maria Lucreţia Moldovan, inspectorşcolar general al IŞJ Maramureş, l-a felicitat peExce lenţa Sa dl Oleksandr Bankov pentru frumoa-sa limbă română vorbită, a prezentat situaţia elevi-lor ucraineni şi a unităţilor şcolare din judeţul Mara -mureş, proiectele transfrontaliere cu Ucraina aflateîn stadiul de implementare. Totodată, a ţinut să su -bli nieze foarte buna colaborare cu Uniunea Ucrai -nenilor din România, mulţumindu-i dlui deputatpentru atenţia pe care o acordă educaţiei şi învăţă-mântului, dlui Gheorghe Andraşciuc, care coordo-nează minorităţile etnice în cadrul IŞJ Maramureş,dnei Elvira Codrea, consilier în cadrul MinisteruluiEducaţiei Naţionale pentru limba ucraineană şiinspectorului şcolar pentru limba ucraineană,Simonei Malearciuc.

Excelenţa Sa dl Oleksandr Bankov, preşedinteleUUR, Nicolae Miroslav Petreţchi, deputat înParlamentul României, preşedintele UUR Mara mu -r eş, Miroslav Petreţchi, reprezentanţii ISJ Maramu -reş, dna Elvira Codrea, consilier în MinisterulEducaţiei Naţionale, şi dna Ildyko Bereş, vicepri-mar al oraşului Sighetu Marmaţiei, au stat la o masă

rotundă cu toate cadrele didactice ale LiceuluiPedagogic „Taras Şevcenko“ cu predare în limbaucraineană. În cadrul acestei discuţii, fiecare s-aprezentat şi şi-a expus doleanţele legate de procesulinstructiv-educativ de la clasă.

Excelenţa Sa dl Oleksandr Bankov a mulţumittuturor celor prezenţi pentru eforturile depuse încooperarea româno-ucraineană, fiind de părere căaceasta trebuie intensificată în cadrul unui dialogcât se poate de deschis, prin organizarea unor taberede vară pentru românii din Ucraina şi pentru ucrai-nenii din România, elevi şi studenţi şi contacte câtmai dese între instituţiile de învăţământ din Româ -nia cu cele din zonele Transcarpatia, Cernăuţi,Ivano-Frankivsk, Odesa. De asemenea, a ţinut sămulţumească autorităţilor locale pentru cuvintelefrumoase despre comunitatea ucraineană şi LiceulUcrainean, dar şi pentru sprijinul pe care-l oferăacestui liceu. Excelenţa Sa dl Oleksandr Bankov i-aasigurat pe cei prezenţi că pot conta pe sprijinulAmbasadei şi al său personal în ceea ce priveştedezvoltarea şi asigurarea cadrului legal pentrucooperarea şi mai strânsă dintre cele două ţări par-tenere şi prietene.

Se cuvine să aducem mulţumirile noastre dluiNicolae Miroslav Petreţchi, preşedintele UUR şideputat în Parlamentul României, iniţiatorul şi coor-donatorul acestei vizite de lucru, pentru oportunita-tea de a sta la aceeaşi masă, deopotrivă actori ai ac -tu lui educaţional, factori decizionali şi beneficiari aiactului educaţional, cu convingerea că astfel devizite se vor solda cu rezultate concrete şi măsura-bile.

Vizita ambasadorului ucrainean în Maramureş

Elvira CODREA,consilier MEN

55Curierul UCRAINEAN

La 11 septembrie 2017, un număr de 1.328 deelevi din clasele V-XII au început un an de învă-ţământ la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret.Festivitatea de deschidere a noului an şcolar aavut loc pe frumoasa bază sportivă a colegiului înpre zen ţa elevilor, a părinţilor acestora şi a profe-sorilor, alături de ei fiind directorul-prim alColegiului, prof. gradul I Doina Iuliana Puiu, şidirectorul ad junct, ing. prof. gradul IAntonio Musteaţă. Din partea Pri -măriei oraşului Siret a participat pri-marul Adrian Popoiu, precum şi Lă ză -rescu Sorin şi Odo vi ciuc Adrian, repre -zentanţii Poliţiei din Siret. Menţionezcă la Colegiul Tehnic „Laţ cu Vodă“ dinSiret, în anul şcolar 2017-2018, func-ţionează 49 de clase cu următoareleprofiluri: Mate ma tică-Informatică,Ştiin ţe ale Naturii, Filologie, FilologieUcrai nea nă, Me ca nică Auto, TehnicianTrans porturi, Teh ni cian IndustrieTextilă şi Pie lărie, Maistru Elec tro -mecanic Auto, iar la nivel de cla se deliceu funcţionează grupe de elevi carestudiază limba maternă ucraineană.

După slujba religioasă de începere anoului an şcolar 2017/2018, directoa-rea Co le giului Tehnic „Laţcu Vodă“, Doina Puiu,le-a urat elevilor bun venit şi succes în noul anşcolar şi a dat citire următorului mesaj din parteaInspectoratului Şcolar al judeţului Suceava:„Distinse cadre didactice, stimaţi părinţi, dragielevi! Începutul unui an şcolar este momentul încare pentru fiecare copil ritmul vieţii se reconfi-

gurează. Bucuria revederii colegilor, speranţa căaşteptările se vor materializa în reuşite şi emoţiaprimei zile de şcoală sunt sentimentele care îiîncearcă pe toţi cei implicaţi în procesul de învă-ţământ. Prima zi de şcoală nu reprezintă doar unprilej de bucurie pentru cei mici, pentru părinţiilor, pentru cadrele didactice şi comunitatea loca-lă, ci şi momentul în care educaţia îşi reafirmă

rolul, atât de important în societatea românească.Inspectoratul Şcolar al judeţului Suceava se vapreocupa, la fel cum a făcut-o şi până acum, deîndeplinirea programului de guvernare în dome-niul învăţământului, cuvintele de ordine fiindseriozitate, profesionalism, performanţă şi refor-mă. Efortul nostru susţinut a fost răsplătit în anul

şcolar precedent nu doar prinperformanţele olimpicilor latoate disciplinele, la nivel naţio-nal şi internaţional, ci şi prinrezultatele elevilor din clasa aVIII-a la evaluarea naţională şiprin notele obţinute de elevii deliceu la bacalureat. Mai mult,spre bucuria noastră, pe parcur-sul noului an şcolar, în 234 deşcoli din judeţ se vor derula pro-iecte prin PNDL în valoare de328 de milioane lei (mult pesteestimările iniţiale). Este meritulunei fructuoase colaborări din-tre instituţiile de învăţământ şiautorităţile locale, dar este şi o

mare responsabilitate pentru noi toţi, căci organi-zarea activităţilor va trebui realizată eficient înparalel cu procesul de învăţământ. Este deopotri-vă meritul şi efortul elevilor, profesorilor şi părin-ţilor şi îi felicităm sincer pe toţi.

Dragi elevi, vă dorim un an şcolar bun! Săînvăţaţi temeinic, fiind conştienţi că şcoala estedefinitorie în evoluţia voastră. Stimaţi colegi şipărinţi, vă urăm putere de muncă şi răbdare. Co -piii trebuie îndrumaţi şi sprijiniţi în această etapăde formare atât de importantă în existenţa lor pen-tru că acest an şcolar va sta sub semnul unităţii,căci în 2018 vom sărbători centenarul Marii Unirine dorim să fim uniţi de aceleaşi idealuri şi să

găsim împreună calea spre îndeplini-rea lor“.

În continuare, a luat cuvântul pri-marul oraşului Siret, Adrian Popoiu,care adresându-se celor prezenţi aspus: „Astăzi când s-au deschis porţi-le noului an şcolar, doresc din suflettuturor elevilor sănătate, entuziasm şisă fiţi însoţiţi mereu de dorinţa de adescoperi lumea din cărţi, de a asimi-la noi cunoştinţe. Totodată, profesori-lor le urez să aibă parte de sănătate,putere de muncă, înţelepciune, iardăruirea dumneavoastră să fie încu-nunată de rezultate cât mai bune dinpartea celor îndrumaţi“. În intervenţiasa, reprezentantul Poliţiei oraşuluiSiret, Lăzărescu Sorin, a spus:„Poliţia Română urează mult succes,

în anul şcolar 2017-2018, tuturor celor care astăzitrăiesc emoţia şi bucuria unui nou început plin deprovocări şi speranţe. Fie că sunteţi şcolari,liceeni, dascăli sau părinţi, vă asigurăm de spriji-nul necondiţionat al fiecărui poliţist, astfel încâtîmpreună să putem găsi soluţii la problemelevoastre. Vă doresc mult succes la ore şi să aveţimulte rezultate frumoase în acest an şcolar“.

În continuare, fiecare diriginte, împreună cuelevii pe care îi reprezintă s-au deplasat la claselerepartizate pentru prima oră de consiliere. Dacămă refer la încadrarea şcolii pot să afirm că estefoarte bună fiindcă la Colegiul Tehnic „LaţcuVodă“ din Siret în anul şcolar 2017-2018 îşi des-făşoară activitatea 81 de cadre didactice din care63 de profesori şi ingineri şi 18 maiştri instruirepractică şi de conducere auto, 14 angajaţi ca per-sonal didactic auxiliar, 20 de angajaţi ca personalnedidactic.

Distribuţia pe grade didactice a personaluluididactic este următoarea: 13 cadre didactice cudefinitivat, 18 cadre didactice cu gradul II, 45 ca -dre didactice cu gradul didactic I şi 2 cu doctorat.

ing. prof. Jeaneta MAIDANIUC

Festivitatea de deschidere a noului an de învăţământla Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret

La 24 august 1991, Rada Supremă aRepublicii Sovietice Socialiste Ucrainene aadoptat Actul de proclamare a independenţeiUcrainei, care a devenit un punct de referinţă alstatalităţii ei moderne.

Independenţa Ucrainei nu a fost o întâmplare,determinată doar de lovitura de stat care a avutloc la Moscova în organizarea Comitetului deurgenţă. Evenimentele din anul 1991 reprezintărealizarea aspiraţiilor seculare ale ucrainenilor dea avea un stat independent.

Proclamarea independenţei de stat a Ucraineia jucat un rol hotărâtor în destrămarea URSS şilichidarea definitivă a sistemului comunist totali-tar din întreaga lume. Astăzi, Ucraina îşi apărăindependenţa în lupta cu agresorul rus, conti-nuând, astfel, lupta începută în 1917 când ucrai-nenii au pornit pentru prima dată pe calea creăriipropriului stat.

Proclamarea independenţei a contribuit la

afirmarea actualului stat ucrainean. S-a împlinitvisul ucrainenilor privind dezvoltarea liberă aculturii naţionale, posibilitatea de a deveni mem-bru cu drepturi depline al familiei europene şi alcomunităţii internaţionale.

Alegeri oneste şi transparente, libertateacuvântului şi cea confesională, respectul reciprocinteretnic şi interconfesional, toleranţa au devenitprincipalele cuceriri democratice ale Ucrainei.

Pe arena internaţională, Ucraina acţionează caun stat paşnic cu opţiune clară de integrare înUE, ca un stat care împărtăşeşte valori democra-tice, respectă principiile şi normele dreptuluiinternaţional şi aspiră spre o colaborare reciprocavantajoasă cu toţi membri ai comunităţii inter-naţionale.

Astăzi, constatăm cu plăcere că planurilenoastre de reglementare paşnică a situaţiei dinestul Ucrainei sunt susţinute de majoritateacovârşitoare a statelor lumii, inclusiv de Româ -

nia vecină, ţară membră a UE şi NATO.Ucraina promovează, în condiţii extrem de

complexe, reforme în toate sferele vieţii. A fostîmbunătăţită atractivitatea investiţională aUcrainei ceea ce deschide perspectiva creşteriieconomice. Ucraina a reuşit să treacă la ridicareastandardelor sociale chiar şi în condiţiile agresiu-nii hibride a Federaţiei Ruse asupra sa şi ale pier-derii unei părţi însemnate a potenţialului econo-mic al ţării.

S-a încheiat etapa finală extrem de complexăa ratificării Acordului de Asociere a Ucrainei cuUE. Iar deschiderea uşilor UE prin acordarearegimului fără vize constituie o recunoaştere arezultatelor obţinute de ţara noastră pe caleareformelor.

Ucraina depune eforturi pentru consolidarearelaţiilor cu diaspora ucraineană care numărămulte milioane de oameni, diasporă care contri-buie în permanenţă la intensificarea colaborăriiîntre patria sa istorică şi ţara de reşedinţă.

26 de ani de independenţă au demonstratlumii că Ucraina este un stat suveran, capabil săafirme valori democratice şi să apere libertatea.

Ambasada Ucrainei în România

La 24 august Ucraina celebrează a 26-a aniversare a Independenţei sale


Bucureşti. Sala „Dalles“, aflată în plin centrulCapitalei, a fost gazda, la 5 septembrie 2017, unuiconcert cu totul excepţional, dedicat Zilei Inde -pendenţei Ucrainei, care este şi Ziua Naţională aacestei ţări. Consfinţită prin Actulproclamării Independenţei Ucraineidin 24 august 1991, aprobat de RadaSupremă, Ziua Naţională este unadintre cele mai încărcate de semnifi-caţii din în trea ga istorie a ţării. StatulUcrai nean democratic, o speranţămul ti seculară, este astăzi un vis îm -pli nit şi o realitate istorică de 26 deani.

Înainte de a începe manifestarea aufost intonate imnurile naţionale aleUcrainei şi României. Alături de pu -blicul bucureştean, la eveniment auparticipat reprezentanţii AmbasadeiUcrainei în România, cei ai Minis -terului Culturii şi ai unor minorităţinaţionale din România. Organi za torul şi modera-torul evenimentului a fost dna Iaroslava Colotelo,preşedinta filialei Bucureşti a UUR.

În alocuţiunea rostită înaintea începerii con-certului, Excelenţa Sa Ievhen Leveţkyi, împuter-

nicitul cu afaceri a.i. al Ucrainei în România avorbit despre semnificaţia Zilei IndependenţeiUcrainei pentru ucrainenii de pretutindeni. Deasemenea, vorbitorul a calificat drept excelente

relaţiile dintre România şi Ucraina, aceasta deoa-rece au cea mai solidă bază umană – comunitateaucrainenilor din România şi comunitatea româ-nească din Ucraina.

A urmat concertul, un moment artistic superb,

care a adus în sală copii, tineri şi vârstnici, cu toţiiataşaţi de Ucraina, de ţara a cărei celebrare aînsemnat o mare sărbătoare. A fost o zi în careformaţiile artistice care au evoluat pe scenă i-au

încântat pe cei prezenţi cu cântece şidansuri ucrai nene, care ne-au dus maiaproape, măcar din punct de vedereemoţional, de Ucraina.

Cunoscutul duet „Skrynea“ dinCernăuţi, special invitat din Ucraina,i-a entuziasmat pe cei prezenţi cu fru-moase cântece ucrainene, pentru cămulte dintre ele au fost aplaudate întact şi, uneori, fredonate. Lui i s-aualăturat ansamblul de cântece şi dan-suri „Kolomyika“ din Siret, condus deZirka Ianoş, şi grupul „Zorea“ dinBcureşti, care au făcut într-adevărpublicul să freamăte de bucurie. Artaşi cultura, un mijloc de comunicareîntre artişti şi public, rămân, fără

îndoială, purtătoare de frumos, echilibru, lucidita-te şi susţinere sufletească.

A fost cu adevărat o aniversare de excepţie, deneuitat, încheiată cu un cocktail.

Ion ROBCIUC

Ziua Independenţei Ucrainei sărbătorită în filialele UUR

Tulcea. Anul acesta, pentru manifestărilededicate aniversării Independenţei Ucrainei amavut o altă abordare ca urmare a modului de pre-gătire, înţelegere şi implicare a membrilor filialeinoastre. Astfel, am reuşit pregătirea şi vernisareaexpoziţiei de pictură şi sculptură a lui Ion Sirota,un pictor original şi de un real talent, născut şicrescut în Delta Dunării, în satul Letea.

După o scurtă prezentare despre ziua în careUcraina a devenit un stat independent, s-apăstrat un moment de reculegere pentrueroii căzuţi în lupta pentru apărarea inde-pendenţei şi integrităţii teritoriale în estulUcrainei.

Domnul viceprimar Petre Marinescu,fondatorul primei organizaţii a grecilordin Tulcea, prezent în calitate de repre-zentant al Primăriei municipiului Tulcea,a afirmat că „din păcate, este adevărat că,în prezent, ucrainenii sunt nevoiţi să-şiapere cu arma în mână integritatea terito-rială, iar această situaţie dificilă cu care seconfruntă constituie pentru noi, cei aflaţiîn afara zonei de conflict, un motiv în plusde reflecţie. Realizăm cât de norocoşisuntem să trăim în pace, să ştim că ceidragi sunt în siguranţă şi ne bucurăm dearmonie şi toleranţă reciprocă.

Dl Marinescu a mai subliniat că „Ion Sirota, serevendică pe deplin ca om al locului. În opiniamea, artistul cu valenţe duble, foloseşte ca sursede inspiraţie peisajul dobrogean, universul del-taic, tradiţiile ancestrale, materia în esenţa sa,frustră, dar şi prelucrată, toate învăluite într-oundă patriarhală, modernă şi cu multă sinceritate.Observaţiile mele profane, au doar rolul de asublinia faptul că lucrările artistului au ajuns la

mine, că au trecut dincolo de retină, că sper săpicteze şi să sculpteze în continuare, păstrându-şidesăvârşitul stil, făcându-ne bucuroşi că trăim înacelaşi timp şi spaţiu generos, dătător de idei şifrumos, concretizat în ultimă instanţă în talent,imaginaţie şi multă inspiraţie, dublată de muncăpe măsură“.

În continuare, a luat cuvântul doctor IbrahimaKeita, cercetător ştiinţific, specialist în artă con-

temporană românească, care a apreciat că „odatăcu ocazia aniversării a 26 de ani de la dobândireaindependenţei faţă de Rusia, comunitatea ucrai-neană vă întâmpină, la această sărbătoare, cu oexpoziţie de artă plastică foarte frumoasă, fiindvorba de o expoziţie de pictură şi de sculptură,semnată de Ion Sirota. Artistul urmează demersulregretatului artist Maxim Gherasim, scoţându-neîn lumină frumuseţile şi beneficiile localităţii

Letea din Delta Dunării, din punct de vedere alponderii temei abordate. Artistul ne prezintălucrări foarte vibrante, cu dominantă caldă. Eltransfigurează portretul localităţii Letea, tărâmulunde s-a născut“.

Aşa cum observă domnul Keita, „Ion Sirotaeste interesat de toate aspectele vieţii, peisaje,bărci cu pescari, cai salbatici în alergare, întinde-re de luciu a apei în drumul spre Tulcea, mori de

vânt ce existau în trecutul îndepărtat,personaje şi ocupaţiile lor, natură sta-tică şi anumite aspecte ale vieţii. Deasemenea, Ion ciopleşte sculpturi înlemn, dar şi cu asocierea compoziţieide metal, cu o importantă doză de in -ven tivitate, de un impresionant im -pact vizual. Personajele zugrăvite neîntâmpină cu căldura nuanţelor so -lare, care sunt izvorul unei mari sen-sibilităţi emotive. Loviturile de penel,conferă lucrărilor un dinamism util deimpresionist.

În dialog cu natura, artistul reuşeş-te să surprindă personaje cu trăsăturispecifice localnicilor de toate vârstelecare înfăţisează atitudini şi expresivi-tatea trăirilor sănătoase ale unor oa -meni ce îşi câştigă existenţa cu su -

doa rea frunţii. Cântecul acestor meleaguri ne este redat prin

filtrul sensibilităţii lui Sirota. Năvălnicia faunei,gingăşia florei, sunt redate cu dinamism şi vigoa-rea trăsăturilor de penel, ale căror vibraţii neîncântă privirea.

(Continuare în pagina a 7-a)Dumitru CERNENCU

Satu Mare. La 23 august a.c., Ucraina asărbătorit Ziua Drapelului de Stat, iar la 24august 26 de ani de la declararea Indepen -denţei Ucrainei.

În acest context, miercuri, 23 august 2017,Comitetul filialei sătmărene a Uniunii Ucrai -nenilor din România, ucrainenii din SatuMare, au depus jerbe de flori la bustul poetu-lui ucrainean Taras Şevcenko din ParculVasile Lucaciu.

După depunerea jerbelor de flori, partici -pan ţii la acţiune au continuat cu o masă ro -tundă la sediul filialei sătmărene a UURconsa crată Zilei Drapelului de Stat şi ZileiInde pen denţei Ucrainei, în cadrul căreia s-adiscutat despre importanţa adoptării Actuluiproclamării Independenţei Ucrainei, la 24august 1991, de către Rada Supremă din Kiev.

Acest eveniment remarcabil a devenit unfel de „punct de reper“ al istoriei contem-porane a Ucrainei, al prezentului ei intere-sant, dar şi complicat.

S-a discutat, totodată, şi despre faptulcă oficial drapelul albastru-galben a deve-nit drapelul Ucrainei la 18 septembrie1991, conform hotărârii Prezidiului RadeiSupreme a Ucrainei. La data de 24 august1991, când Rada Supremă de la Kiev aadoptat Actul proclamării IndependenţeiStatului Ucrainean a a fost arborat şi stea-gul albastru-galben pe clădirea RadeiSupreme. Doar din 2004 a început să fiesărbătorită Ziua Drapelului la nivel naţio-nal.

Mihai MACIOCA


(Urmare din pagina a 6-a)

Ne emoţionează atitudinea surprinsă a fetiţelorsatului, cocoţate pe un podeţ ce se prelungeştedea supra apei, dar şi acele galopuri pribegite alecailor sălbatici, ce sunt specifice luminişurilor dela lizierea pădurii Letea. În fine, trebuie să vămăr tu risesc că Ion Sirota este un pictor care prinlucrările sale ne dezvăluie un real talent şi resursenebănuite de inventivitate pe tărâmul artelor plas-tice“.

După vizionarea expoziţiei şi după momentebune de socializare şi şedinţe foto, grupul vocal-instrumental „Zadunaiska Sici“ din Tulcea aîmbo găţit substanţial, evident muzical, atmosferainterpretând câteva melodii ucrainene, din care

nu au lipsit şi cântece din Letea, amintindu-neparcă de locul unde s-a născut, a copilărit şi s-ainspirat Ivan Sirota.

A doua zi, conform planificării, ne-am depla-sat cu mic, cu mare către pădurea Teliţa în apro-pierea Mănăstirii „Celic“ (mănăstire fondată decălugărul Afanasie Lisavenco, la jumătatea seco-lului al XIX-lea) unde, într-o poiană largă lângăun izvor cu apă rece, până către orele 9.30, ne-amîntâlnit cu peste o sută de persoane.

După câteva momente de organizare şi socia-lizare, în jurul orei zece, Dumitru Danilencu,prim-vicepreşedinte al filialei Tulcea, în calitatede coordonator al acţiunii, a luat cuvântul arătândparticipanţilor rolul şi însemnătatea dobândiriiIndependenţei Ucrainei la 24 august 1991, dar a

insistat asupra efortului pe care-l depune poporulucrainean pentru păstrarea integrităţii teritorialeîn partea de est a Ucrainei.

Programul manifestării a continuat cu un spec-tacol muzical-artistic susţinut de grupurile vocal-instrumentale „Lilia“ din Fântana Mare, la acor-deon profesor Virgil Sapca, coordonator ŞtefanaGheor ghe, grupul „Bila makovka“ din Chilia Ve -che, la armonie şi coordonator Florea Lisa ven cu,grupul „Dunai“ din Pardina, la acordeon şi coor -do nator Dumitru Danilencu, „Zadu naiska Sici“se niori, coordonator Paula Condrat şi tinerii dan-satori din Tulcea din cadrul ansamblului de cânte-ce şi dansuri „Zadunaiska Sici“, coordonator Şte -fa na Cernencu.

Ziua Independenţei Ucrainei sărbătorită în filialele UUR

Între 21 şi 26 august a.c. a avut loc a VII-a edi-ţie a Forumul Tineretului Ucrainean din Diasporăcare a reunit tineri ucraineni din peste 20 de ţări,precum: Letonia, Estonia, Finlanda, Ungaria,Germania, Pakistan, Italia, Spania şi altele. Dele -gaţia română, formată din 12 persoane, reprezen-ta mai multe judeţe din România:Maramureş, Tulcea, Su cea va, Arad,Caraş-Severin şi Bucureşti. Scopulforumului a fost de a uni toţi ucrai-nenii din diasporă şi nu numai şi dea discuta unele probleme de mareactualitate. Programul a fost făcutîn aşa fel, încât sesiunile şi discuţii-le asupra problemelor importantecu care se confruntă Ucraina (prin-tre care şi integrarea acesteia înUniunea Europeană) să se interca-leze cu un program de activităţi derelaxare. Forumul a fost împărţit îndouă: între 21 şi 23 august a avutloc partea oficială, iar din 24 pânăîn 26 august partea neoficială.

Partea oficială a fost dedicatădiscutării problemelor economiceşi cum poate fi popularizată pro-ducţia ucraineană. Un accent deosebit s-a pus perăspândirea informaţiei şi ştirilor adevărate des-pre situaţia de astăzi a Ucrainei, cum acest lucrupoate fi realizat prin intermediul reţelelor de so -cia lizare. Probabil, de aceea printre primele locuripe care le-au vizitat participanţii au fost locurispecial amenajate şi dedicate victimelor războiu-

lui, în special primul muzeu dedicat oamenilorcare au murit în zona de acţiuni antiteroriste.Muzeul este compus din două părţi, dintre careuna în aer liber, unde au fost aduse maşini, ambu-lanţă, diferite rămăşiţe ale aeroportului dinDoneţk şi chiar un tanc. Ghidul, curatorul muzeu-

lui, păşind pe drumul care duce spre clădirea încare se află a doua parte a muzeului, arată şiexplică cum s-au desfăşurat lucrurile în ultimiiaproape 4 ani în estul Ucrainei. Prima sală amuzeului aminteşte de câmpul de luptă pentru căeste plină de lucruri aduse de rudele victimelorrăzboiului. A doua sală este dedicată comemorării

celor care au murit pentru Patrie, de aceea esteplină de poze cu cei decedaţi. În a treia sală teaşteaptă ceva surprinzător – un filmuleţ de 24 deminute, care rulează în jurul tău, un cinema la 365de grade.

Însă nu doar muzeele şi minunatul oraş Dniproau surprins participanţii, ci şi toate activităţile lacare aceştia au fost invitaţi să ia parte. De exem-plu, de Ziua Drapelului Naţional, 23 august, s-astabilit recordul – cel mai lung drapel pictat cu otehnică cu totul specială, numită tehnica „petre-

kivka“, acesta fiind lung de 23 de metri.Desigur, cu cele mai frumoase amintiriparticipanţii au rămas în urma sărbători-rii Zilei Inde pendenţei Ucrainei. Aceas -tă ţară minunată a sărbătorit 26 de ani deindependenţă, participanţii forumuluiîm preună cu conducerea oraşului şi atuturor locuitorilor au participat la cere-monia oficială de depunere a florilor lamonumentul dedicat marelui Cob zarucrainean, Taras Şevcenko. O altă acti-vitate importantă a fost concluzionareaflash mob-ului „Tridentul reprezintăUcrai na“, care a fost iniţiat de preşe din -tele Congresului Mondial al Orga ni za -ţiilor Ti neretului Ucrainean, MiroslavHo ceak. Acesta s-a desfăşurat în 50 deţări şi în mod simbolic s-a terminat înUcraina de Ziua Inde pendenţei.

În urma târgului de organizaţii, 29dintre ele au semnat contracte de colaborare.Acest forum, organizat cu atâta migală, a unit cele20 de ţări participante, ne-a făcut să realizăm câtde mult poate face pentru Ucraina tineretul ucrai-nean de pretutindeni şi cât de frumoasă este isto-ria şi cultura ucraineană.

Crina hRINI

Forumul Tineretului Ucrainean din DiasporăForumul Tineretului Ucrainean din Diasporă

An de an, la data de 14 septembrie (27 septem-brie pe stil vechi), Biserica aniversează două eve -nimente importante din istoria sa. În primul rând,cu acest prilej ne aducem aminte de aflarea Cruciipe care a fost răstignit Hristos de către mamaSfântului Constantin cel Mare, Sfânta Ele na, şiridicarea acesteia în biserica Învierea dinIerusalim la 14 septembrie 335.

Al doilea eveniment comemorat în legătură cuSfânta Cruce este ridicarea solemnă a acesteia înbiserica Sfântului Mormânt în anul 630 de cătreîmpăratul Heraclius (ea fusese luată ca pradă derăzboi de perşi, în anul 614, şi restituită ulterior).

Nu vom intra în amănunte legate de acestedouă evenimente istorice. Ne vom opri asuprasem nificaţiei şi rolului sfintei cruci în viaţa Bise -ricii.

În creştinism, crucea nu este venerată ca unobiect în sine. Ea este percepută întotdeauna înstrânsă legătură cu întreaga operă mântuitoare alui Hristos. Când creştinul se închină sfintei cruci(o venerează), el nu se închină unei bucăţi delemn, fier, piatră (ar fi idolatrie). El evocă şi, ceeste mai important, îşi împropriază roadele Jerfeide pe Cruce: pătimire, moarte şi mai ales Înviere.Isus Hristos a realizat împăcarea omului cu

Dumnezeu odată pentru totdeauna pentru întreagaomenire. Cu toate acestea, Dumnezeu nu sileştepe nimeni spre a merge pe un anumit drum. Deaceea Hristos a lăsat sfinţilor apostoli, şi prin eiîntregii Biserici, posibilitatea de a beneficia deopera Lui până la sfârşitul veacurilor. Aceastăposi bilitate se poate realiza prin întreaga operăharică, sfinţitoare a Duhului Sfânt, operă în cen-trul căreia se află sfânta cruce.

Pe de altă parte, cinstind sfânta cruce, creştinulcaută să recapituleze, cu smerenie, în propria-iviaţă, etapele mântuirii prin Hristos. Astfel, aşaprecum El, Hristos, S-a smerit până la moarte, şiel, creştinul, trebuie să se smerească, crucificân-du-şi elementele de existenţă negativă, pentru aputea beneficia de învierea întru Hristos. Înaceastă viziune, crucea nu mai este un simplu ele-ment de suferinţă, ea devenind cale spre apo -teoză, deoarece în absenţa ei nu poate fi înţeleasăde să-vârşirea prin Înviere. Nu întâmplător,Sfântul Apostol Pavel, în Epistola I către Corin -

teni, identifică Crucea lui Hristos cu Jertfa Sa:„Noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentruiudei sminteală, pentru neamuri, nebunie. Darpentru cei chemaţi, şi iudei şi elini, puterea luiDum nezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu”. Şipentru a sublinia această egalitate între Jertfă şiCruce, ţine să afirme „Căci cuvântul Crucii pen-tru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi, cei carene mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (I Co -rinteni, cap. 1).

Dintr-o altă perspectivă privind lucrurile, chiardacă semnul crucii nu este un simplu simbol,putem face o paralelă între cruce şi însemnelestatale. Astfel, fiecare ţară are o stemă, un steag,care îi reprezintă identitatea, steag pe care, ladiverse ceremonii, de la şeful statului, până laultimul soldat îl sărută cu respect şi veneraţie. Dece atunci să ne ferim a săruta cu veneraţie crucea,ca simbol al biruinţei lui Hristos?

Pr. dr. Dumitru COlOtElO,

SFÂNTA CRUCE, SEMN AL MÂNTUIRII

paroh al Bisericii ucrainene „Sf. Petru Movilă“

Curierul UCRAINEAN8

În perioada 23-30 iulie 2017,caravana cinematografică sosită înjudeţul nostru a poposit, rând perând, în cadrul organizaţiilor localeFântâna Mare, Ciucurova, Teliţa,Tulcea, Pardina, Chilia Veche, Sfân -tu Gheorghe, Crişan, Letea şi Sulina,unde au fost prezentate câteva pro-ducţii artistice, documentare, despreistoria cazacilor zaporojeni sosiţi pemeleagurile nord-dobrogene înce-pând cu secolul al XVIII-lea şi filmede desene animate pentru cei mici.

Pe timpul desfăşurării festivalu-lui am fost însoţit de o delegaţie dinUcraina formată din Alla Kendzera,se cretar general al Asociaţiei„Ucrai na – Lumea“, Valentyn Sper -kaci, cunoscut regizor şi producător

de filme artistice şi documentare dinUcraina, Volodymyr Gonskyi, cant-autor, unul din protagoniştii „Maida -nului“ din Kiev, iar către final ni s-aalăturat şi Svitlana Nikonorova,cunoscută banduristă din Ucraina.

Pe parcursul vizitelor în localită-ţile mai sus amintite, delegaţia noas-tră, pe lângă prezentarea de filme

documentare şi artistice, a purtat unviu dialog cu membrii organizaţiilornoastre, a luat contact cu aspecteconcrete ale vieţii socio-culturale şia purtat un dialog constructiv cuorganele administraţiei locale.

Toate întâlnirile s-au încheiat cuprograme artistice în care cântecul şidansul ucrainean au arătat încă o

dată valoarea şi importanţa lor pen-tru tradiţia noastră ucraineană.

Oaspeţii noştri au fost plăcutimpresionaţi de faptul că pe străziledin localităţile Sfântu Gheorghe,Letea, Crişan, Pardina, Chilia Ve -

che, au auzit vorbindu-se în limbaucraineană şi ce i-a surprins în modplăcut a fost faptul că au putut discu-ta cu copii în limba maternă.

Prin această acţiune culturală ne-am propus ca împreună cu oaspeţiidin Ucraina să prezentăm publiculuinostru câteva repere istorice despreînaintaşii noştri, vestiţii cazaci zapo-rojeni care, după desfiinţarea „SiceiZaporojene“ în 1775, ca urmare auca zului dat de către Ecaterina aII-a, au fost nevoiţi să migreze pe di -ver se meleaguri, o parte dintre aceş -tia ajungând până în zona Deltei Du -nării unde, după mai multe încercări,au reuşit să pună bazele cunoscutei„Zadunaiska Sici“ de la Duna văţude Sus, cetate care a funcţionat întreanii 1813-1829.

Realizând acest fapt, am încercatşi cred că am reuşit în bună parte sătrezim în memoria etnicilor noştri unsentiment de apartenenţă la etnie şi

totodată am reamintit tuturor locul,rolul şi importanţa etnicilor ucrai-neni în dezvoltarea şi promovareavalorilor noastre socio-economice şiculturale.

Dumitru CERNENCU

CĂZĂCIMEA REFLECTATĂ ÎN ARTA CINEMATOGRAFICĂ

Gălăţenii pasionaţi de muzică veche au fost invitaţi, din nou, în grădinaMuzeului Culturii Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos din Galaţiunde s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional deMuzică Veche Tradiţională „Dimitrie Cantemir“. Această a doua ediţie afestivalului a fost organizată de Asociaţia pentru Promovarea PatrimoniuluiCultural Gălăţean în colaborare cu Muzeul Eparhial, Centrul Muzical„Dunărea de Jos“, Teatrul Muzical „Nae Leonard“, Consiliul Judeţean şiPrimăria Municipiului Galaţi. Festivalul şi-a propus să dezvolte capacitateade a înţelege şi de a aprecia asemănările şi diferenţele ce există între diver-sele culturi universale conform mottoului Uniunii Europene „Unitate îndiversitate“ precum şi dezvoltarea capacităţii de a înţelege frumosul. Dupădeschiderea oficială a concertat formaţia „Murza“ din Ucraina. Apoi, au fostprogramaţi să urce pe scenă formaţia „Ali Rizev Erdogan“ şi Alev Gafar dinIstanbul, Turcia. A venit apoi rândul componenţilor ansamblului de dans tra-

diţional „Olympos“ care a încântat publicul, precum şi formaţiei „Psal -tirion“ cu soprana Adelinda Diaconu de la Teatrul Muzical „Nae Leonard“din Galaţi şi formaţiei „Kalofonis“.

Sute de gălăţeni au asistat la manifestările în cadrul festivalului. Încuvântul de la finalul evenimentului, arhiepiscopul Dunării de Jos,Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a subliniat că voievodul, savantul şi cărtu-rarul Dimitrie Cantemir a ştiut să respecte cultura lui, dar în acelaşi timp aştiut să respecte şi cultura altora. El a cunoscut foarte bine muzica dinImperiul Otoman, fiind şi cel care a scris un vast şi extraordinar tratat demuzică ce include 450 de piese instrumentale, ca un exerciţiu de cooperareculturală, a mai spus Preasfinţitul Părinte Casian.

Vichentie NICOlAICIUC

Festivalul Internaţional de Muzică Veche Tradiţională „Dimitrie Cantemir“ la a II-a ediţie

Ziua limbii române este sărbătorită în fiecare an, la 31 august.La 19 februarie 2013, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect

de lege prin care se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române.Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

În lege se arată că Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de cătreautorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din

străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţiiromâneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestăricultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific.

Ziua Limbii Române este o zi specială pentru românii de pretutindeni,dar şi pentru toţi cei care cunosc, vorbesc şi preţuiesc limba română. Ucrai -nenii din România consideră Ziua Limbii Române ca fiind şi ziua proprieiminorităţi. Aproape toţi membrii comunităţii ucrainene sunt bilingvi, utili-zând în mod curent limba ucraineană şi limba română. Unii intelectualiucraineni scriu şi publică româneşte. Ca oameni de ştiinţă, scriitori sau capublicişti ei există şi prin limba română. Ne-a fost dat acest destin şi ni-lasumăm cu mândrie.

Ion ROBCIUC

ZIUA LIMBII ROMÂNE


Uniunea Ucrainenilor din România filialaTimiş a organizat, la data de 25 iunie 2017, înlocalitatea Remetea Mică „Ziua CulturiiUcrainene“. Programul a început dis-de-diminea-ţă, atunci când delegaţia UUR în frunte cu dlNicolae Miroslav Petreţchi, preşedintele UUR şideputatul minorităţii ucrainene în ParlamentulRomâniei, împreună cu soţia domniei sale, alăturide dl Mihai Traista, vicepreşedinte al UUR şidoamna Liuba Horvart, secreter greneral al UUR,au sosit în localitatea Remetea Mică, fiind întâm-pinaţi de biroul UUR din localitate şi cândîmpreună au mers la biserică, asistând la Sfântautrenie şi Sfânta liturghie. Începând cu ora 14 auînceput să sosească invitaţii, în frunte cu dl IvanLiber, preşedintele UUR Caraş-Severin. A fostprezentă presa, TVR Timişoara, Radio Timişoara,primarul localităţii, dl Ionel Lupu, alături de 3consilieri, primarii din localităţile vecine, Fibis şiGiarmata. La ora 15, delegaţia UUR condusă dedl Nicolae Miroslav Petreţchi, a vizitat sediul

UUR din localitate, fiind întâmpinată de „TrioHrin“ şi de dl Vasile Drozd, prim-vicepreşedinte

UUR, filiala Timiş, cu pâine şi sare, conform tra-diţiei ucrainene. La sediul UUR s-a discutat mult

pe teme cultura-le, despre inves-tiţiile făcute etc.Momentul urmă-tor a fost paradacostumelor înacompaniamen-tul muzicii for-maţiei „Huţuliidin Banat“.Cuvântul de des-chidere a festiva-lului l-a rostit dlVasile Drozd,care a urat bunvenit tuturorinvitaţilor. Auluat cuvântul

domnul Nicolae Miroslav Petreţchi, dl MihaiTraista, dl Ivan Liber, după care dl Vasile Drozda dat startul spectacolului. Primii care au cântatau fost „Trio Hrin“, apoi formaţia ucraineană„Huţulii din Banat“, a urmat ansamblul „Şovkovatrava“ din Lugoj, ansamblul „Molodi dubky“ dinDragomireşti, ansambluri din Ştiuca, Pietroasa,Variaş, Giarmata. În fiecare an, am invitat câte unansamblu muzical de la altă filială a UUR. Anulacesta, ne-a onorat cu prezenţa şi ne-a prezentatcântece ucrainene specifice zonei ansamblul„Tinerii huţuli“ din Valea Vişeului, filiala Mara -mureş, sub conducerea dnei profesoare MariaPapariga care i-a acompaniat pe tinerii artişti laacordeon. Momentul forte a fost atunci când„Tinerii huţuli“ din Maramureş au dansat dupămuzica instrumentiştilor „Huţulii din Banat“. Înîncheierea festivalului, dl Hrin Nicolae a mulţu-mit tuturor celor prezenţi şi i-a poftit pe toţi invi-taţii şi pe toţi artiştii la o agapă frăţească.Începând cu orele 20, s-a dat startul balului ucrai-nean, cu formaţia muzicală ucraineană „Huţuliidin Banat“. A fost joc şi voie bună până după mie-zul nopţii.

Ana hRIN

Bucovina este binecuvântată de Dumnezeu, cumulte biserici şi mănăstiri, cu dealuri şi câmpii,cu munţi înalţi acoperiţi cu cele mai frumoase

ornamente naturale, un loc liber şi sfânt unde tră-iesc în bună înţelegere şi multe minorităţi. Buco -vina este cel mai frumos buchet de flori multico-lore naturale. După mine, este cel mai atrăgătorloc pentru turiştii care iubesc şi vizitează frumoa-sa noastră ţară. Acesta este şi motivul pentru carela Câmpulung Moldovenesc se organizeazăFestivalul Internaţional de Folclor ,,În tâlniribucovinene“ care a ajuns la a 28-a ediţie.

De la an la an, festivalul parcă are mai multăculoare, mai multă prospeţime şi mai multă fru-museţe. Festivalul a început în Polonia, în anul1990, la iniţiativa domnului Zbigniew Kowalskicare este şi directorului acestei manifestări.Acesta este un amplu proiect la care participă în

prezent 6 ţări: Polonia, Ungaria, Ucraina, Ro -mânia, Republica Moldova şi Slovacia. Pe par-cursul celor 3 zile ale festivalului au urcat pe

scenă peste 1500 de artişti de toatevârstele, prezentând ceea ce au maifrumos în portul popular, în tradiţiişi obiceiuri. Festivalul este un eve-niment cultural multietnic ce nu areechivalent în Europa şi reprezintăistoria iniţierii le -găturilor bazate peparteneriat întreţările care au sem-nat un protocol decolaborare (Po lo -nia, Ro mâ nia, Un -garia şi Ucraina).Scopul acesteimanifestări estepro tejarea, conser-varea şi promova-

rea folclorului bucovinean înBucovina şi între emigranţiibucovineni din aceste ţări. Acestfestival demonstrează importanţaculturii în procesul înţelegerii şicunoaşterii, a respectului reci-proc, toleranţei în convieţuire şia bunei vecinătăţi între diferitegrupuri etnice. De asemenea, pe parcursul celor 3zile de festival, 28-30 iulie 2017, s-a desfăşurat şi,,Târ gul Meşterilor Po pu lari“, ce a reunit 40 demeşteri populari din judeţul Suceava şi din ţară,precum şi din Ucraina, pentru prima dată în acestan.

În cadrul Festivalului Internaţional de Folclor

,,Întâlniri bucovinene“ s-a desfăşurat şi faza fina-lă a Festivalului-concurs judeţean de folclor ,,Co -mori de suflet românesc“, ediţia a XV-a, la careau concurat formaţiile de amatori care au obţinutlocul I la fazele zonale din februarie-martie 2017.Aici există şi secţiunea Minorităţi, în cadrul căre-ia au concurat şi ucrainenii, făcând cinste etnieinoastre, situându-se pe cea mai înaltă treaptă. Dela Negostina s-au prezentat două formaţii: ansam-blul de dansuri ,,Cervona kalyna“ şi grupul vocalucrainean „Vocile Negostinei“, fiecare obţinândpremiul I.

Evenimentul de la Câmpulung Moldovenescreprezintă o importantă carte de vizită a judeţuluiSuceava, contribuind la promovarea Bucovinei,care a devenit o Europă în miniatură. Cele 6 ţări

participante anul acesta au serbat portul popular,tradiţiile şi obiceiurile specifice, iar Bucovina afost pentru 3 zile centrul cultural al României,dând dovadă că înfrăţirea funcţionează în celemai bune condiţii.

Felicia GRIGORAŞ

Ziua Culturii Ucrainene la Remetea Mică

ÎNTÂLNIRI BUCOVINENE


Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturaleÎn vara aceasta se împlinesc 6 ani de la înfiin-

ţarea Grupului vocal ucrainean ,,Vocile Ne gos -tinei“. La început a fost mai greu, dar câteva„voci“ cu spirit ucrainean adevărat s-au hotărât săînceapă să culeagă cele mai frumoase cântece dinlada cu zestre a strămoşilor din Negostina şi săcânte în grup. Încet, încet am adunat cântece dedragoste, despre frumuseţile naturii, despremuncă, satirice şi aşa am urcat pe diferite sceneale unor localităţi învecinate, dar pentru primadată am cântat pe scena Căminului Cultural dinNegostina, în august 2011, când amsărbătorit 60 de ani de activitate cultu-rală. Am fost doar 8 voci feminine, darpe parcurs ni s-au alăturat mulţi iubitoriai cântecului popular ucrainean, încâtam devenit un grup vocal mixt.

Domnul Mihai Voloşciuc ne-a fostprimul instructor, care ne acompania laacordeon. A scris chiar şi câteva versurişi le-a pus pe note special pentru noi.Apoi ne-a preluat domnul profesorCramar Nicolae, care vine la repetiţiitocmai din Suceava, deoarece este unfoarte bun ucrainean şi iubeşte cânteculetniei noastre. Multe diplome şi premiiam primit în aceşti ani. Am cântat, amcolindat, am or ganizat chiar şi o şeză-toare în „Casa ţărănească“ de la Că -minul Cultural, dar vara aceasta a fostuna specială pentru noi.

Până acum am participat la diferite manifestăriorganizate de Uniunea Ucrainenilor în Mara mu -

reş, Bucureşti, Iaşi, Suceava, chiar şi la Cernăuţi(Ucraina), dar invitaţia specială pe care am pri-mit-o din partea domnului profesor Ivan Liber,preşedintele Organizaţiei judeţene Caraş-Severina UUR, ne-a bucurat foarte mult. Îi mulţumim din

suflet. Pentru prima dată am făcut o frumoasăexcursie în Banat, la Copăcele, localitate cuoameni care vorbesc limba ucraineană ca la noi.

Acolo s-a desfăşurat unfrumos şi interesant festi-val, intitulat „Mi graţiaucrainenilor din Trans -carpatia în Banat“.

Traseul din Negostinapână în Banat a fost foar-te lung, dar pe placulnostru. Ucrainenii suntfoarte buni creştini pen-tru că numai bunulDumnezeu îi ajută întoate. De aceea, în dru-mul nostru, am poposit lacâteva biserici şi mănăs-tiri să-i mulţumim luiDumnezeu pentru tot ce

ne oferă, pentru bunătatea Lui şi ne-am rugat pen-tru toţi ucrainenii ca să trăiască în pace, în linişte,în înţelegere şi armonie pentru că aşa este bine şifrumos. Manifestarea de la Copăcele a avut loc ladata de 22 iulie 2017. Acolo ne-am întâlnit şi cu

domnul Nicolae Miroslav Petreţhi –preşedintele UUR şi deputatulucrainenilor în Parlamentul Ro -mâniei, care ne-a asigurat că va fimereu sprijinul nostru. Îi mulţumimşi îi suntem alături. Ne-am întorsdin acea excursie cu sufletul plin debucurie.

Duminică, 30 iulie 2017, amparticipat la faza finală a concursu-lui „Comori de suflet românesc“ lasecţiunea „Minorităţi“ unde amobţinut locul I, iar cu premiul câşti-gat am planificat să facem excursiela o mănăstire din Bucovina noastrăcea dulce şi frumoasă şi considerămcă ea va fi un alt moment al sărbă-torii noastre. Apreciez devotamen-tul şi consecvenţa tuturor membri-

lor grupului, care cuprinde oameni de diferite vâr-ste şi diferite profesii, dar toţi cu un spirit ucrai-nean adevărat. Unii lucrează în ture, alţii suntpensionari, alţii sunt cadre didactice care au multeobligaţii faţă de şcoală, dar când vine vorba derepetiţie, toţi îşi aranjează timpul în aşa fel, încâtsă nu lipsească. Tuturor le place să cânte, mai alescă avem un dirijor care nu oboseşte niciodată.

„Vocile Negostinei“ caută în continuare înlada cu zestre cântece cu valoare sentimentalăpentru ucraineni, iar noi interpretăm mai multcântece locale, din Negostina noastră, care are unizvor nesecat de frumuseţe artistică. Câtevaimagini din activitatea grupului vor dovedi auten-ticitatea vorbelor şi aşteptăm să ni se alăture şialţi iubitori ai cântecului ucrainean ca să refacemîn Negostina corul de altădată, care a dus faimanoastră în toată România.

Felicia GRIGORAŞ

„Vocile Negostinei“ în sărbătoare

Sunt Dana Grijac, profesoară de educaţie fizi-că la şcoala din comuna noastră. În urmă cu 5 ani,am început să lucrez la sală, împreună cu priete-nele mele. La început mai nesigură, dar iată cărezist şi azi. Am achiziţionat saltele, steppere,gantere, o staţie şi boxe apoi am mun-cit din greu pentru pregătirea coregra-fiilor care în fiecare săptămână deve-neau mai complexe. Gândeam camaşa: eu cred că pot, eu ştiu că pot, euaş dori să pot, eu întotdeauna voiputea. Ca număr de participante erampuţine, apoi ne-am înmulţit, unele auabandonat, dar locul lor a fost ocupatde altele interesate de mişcare. Nuavem limită de vârstă, participă per-soane între 12 si 50 de ani. Este singu-rul sat în zonă, unde se face sală şisunt foarte mândră de asta. Aş puteaspune că „pasiunile devin foarte maridin începuturi foarte mici“. Sănătatea,ca şi fericirea, este o decizie. Deciziade a exista în armonie cu tine însuţi,cu nevoile şi cu visele tale.

Răbdarea este un adevărat exerciţiu, care ceremultă practică, sau, mai bine zis, practică zilnică,constantă. Foarte multe lucruri cer timp. Şi e

valabil mai ales atunci când este vorba de cevaimportant. Dacă ai reuşit să îţi înfrângi teama, eştipregătit să treci la fapte, iar acţiunile te vor ajutasă îţi creşti încrederea în forţele proprii. Dacădoar stai să te gândeşti la ceea ce ai de făcut, nu

reuşeşti decât să îţi alimentezi starea negativăinterioară. În schimb, începând un lucru şi finali-zându-l vei descoperi acea senzaţie nemaipome-

nită pe care munca dusă până la capăt ţi-o oferă.Provocările pe care le accepţi, însoţite de riscurilepe care ţi le asumi, îţi construiesc încet, dar sigur,încrederea în propriile tale forţe, indiferent dacăvei da greş, ori vei reuşi, pentru că oricare ar firezultatul, asumarea riscurilor înseamnă şi învin-gerea fricilor.

Când vine vorba de step aerobic sau kangoojumps, cu cât lucrezi mai intens, cu atât te simţimai bine. Pasiunea pe care o depun în predare

m-a făcut să o numesc mai mult decât unantrenament, o „stare de bine“, pe care oiei cu tine acasă, de fiecare dată. Aceastăsenzaţie rămâne în memoria ta până laurmătoarea şedinţă de antrenament, iarmuzica pe care lucrăm coregrafiile netrezeşte din inerţie, ne aşterne covor devise frumoase drept terapie pentru sufletşi ne armonizează simţurile.

Sportul este un proces de igienizare atrupului, a minţii şi a spiritului. Ungarant al sănătăţii, al energiei şi al stăriinoastre de bine. O metodă excelentă dea rămâne tineri şi în formă. O cale de adeveni oameni mai buni, mai înţelegă-tori. Şi de a dobândi noi prieteni, cu caresă împărtăşim bucuria mişcării.

Am multă energie şi îmi place să măimplic în multe activităţi, ador ceea cefac şi le felicit pe toate fetele care iubesc

mişcarea şi sunt alături de mine.

Dana GRIJAC

Step aerobic şi kangoo jumps la Rona de Sus


Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Considerată, pe drept cuvânt, o adevăratăperlă a naturii, Delta Dunării este recunoscutăpentru valorile biodiversităţii naturale, cu por-ţiuni încă neatinse de om, cu o floră şi o faunădiversificată, aproape aceeaşi de peste două sutede ani. Aceasta i-a atras în mod miraculos peînaintaşii noştri, vestiţii cazaci zaporojeni, prinbogăţiile naturale oferite, similare cu cele dinbălţile Niprului. Delta Dunării atrage şi astăziatenţia asupra valorilor sale naturale, culturale şispirituale, prin faptul că aici omul, cel care trăieş-te în Delta Dunării, a fost până de curând primulcare, prin prezenţa sa firească, ecologică volunta-ră, raţională, profundă, a fost mereu cu gândul lageneraţiile viitoare şi a utilizat coerent resurselenaturale oferite, a asigurat perpetua-rea speciilor şi a îmbrăţişat în modconstant armonia cu natura.

Este de remarcat că, odată cu so -sirea primilor zaporojeni în DeltaDunării, aceştia au adus cu ei credin-ţa, obiceiurile şi tradiţia ucraineană,păstrate de-a lungul vremii, în ciudaatâtor vicisitudini.

Din respect pentru înaintaşiinoştri şi tradiţiile acestora, ne-amgân dit că la nivelul etniei noastremerită prezentată şi promovată, înmod consistent, gastronomia ucrai-neană din Delta Dunării, cu ale salepreparate pe bază de peşte, având învedere că acest eveniment merităpromovat local, naţional şi interna-ţional.

Prin experienţa acumulată de la ediţiile prece-dente, prin discuţiile preparatorii purtate cumembrii noştri şi ca urmare a sugestiilor primitede la alţi cetăţeni, ne-am străduit ca la aceastăediţie să ne organizăm mai bine şi să contribuimdin plin la reuşita acestui eveniment major.

Conform planului stabilit pentru acest an pri-vind proiectele culturale, „Festivalul BorşuluiPes căresc“ a coincis cu finalul unei acţiuni deanvergură culturală: „Festivalul de film căză-cesc“, desfăşurat în perioada 23-30 iunie 2017,care a beneficiat de prezenţa unor invitaţi deseamă atât din Ucraina, cât şi din România.

În plină seară ucraineană, surpriza a venit dinpartea inimosului regizor ucrainean, ValentynSperkaci, care, dominat mai tot timpul de „duhulcăzăcesc“ şi prin contribuţia financiară a unorucraineni de suflet, a donat membrilor comunită-ţii noastre, mai ales copiilor, un instrument muzi-cal de suflet al cazacilor – bandura. Această sur -pri ză dă viaţă iniţiativei noastre comune româno-ucrai nene „Şcoala de bandură 2017“, de la Tul -cea, organizată sub conducerea cunoscutei ban-duriste Svitlana Nikonorova.

Îmi face plăcere să menţionez oaspeţii deseamă prezenţi la manifestarea noastră, cum ar fi:Mychailo Ratuşnyi, preşedintele ConsiliuluiUcrainean Mondial de Coordonare, Alla Kend ze -ra, şeful Secretariatului Asociaţiei pentru Rela -ţiile cu Ucrainenii din Străinătate (Asociaţia„Ukraina - Svit“), Valentyn Sperkaci, regizor şise cretar general, Volodymyr Gonskyi, artist,Svitlana Nikonorova, аrtistă.

Surpriza a venit şi din partea UUR, prin faptulcă, la acest important eveniment pentru comuni-tatea noastră, am primit vizita prezidiului UUR,în frunte cu domnul deputat şi preşedinte alUUR, Nicolae Miroslav Petreţchi, care a contri-buit substanţial la reuşita festivalului nostru.

Înainte de a da startul concursului am luatcâteva măsuri organizatorice, legate de pregăti-rea celui mai bun loc pentru desfăşurare, a usten-silelor necesare, a peştelui, legumelor etc., aspec-te menite să contribuie la o mai bună organizareşi desfăşurare a concursului.

Începând cu ora 09.30, ni s-au alăturat oaspeţide seamă din administraţia locală, domnulDumitru Mergeani, vicepreşedinte al ConsiliuluiJudeţean Tulcea şi domnul Nicolae Raduş, pri-marul oraşului Sulina. Alocuţiunile rostite deaceştia şi de preşedintele UUR, domnul NicolaeMiroslav Petreţchi, de domnul Mychailo Ra tuş -

nyi şi doamna AllaKendzera, ne-auîntărit convingereacă ceea ce facemnoi, etnicii ucrai-neni, prin păstrareaşi prezentarea tradi-ţiilor noastre, nueste altceva decât ocontribuţie normalăşi necesară la pro-movarea şi menţine-rea unui climat deconvieţuire şi tole-ranţă, la nivelul di -rectivelor europene.

A urmat startulpreparării borşuluipescăresc ucrainean,

unde au participat zece echipe. Sur pri za a venit şidin partea familiei Ratuşnyi, care a pregătit unborş pescăresc zaporojean specific cazacilorzaporojeni din zona Niprului, în timp ce, din par-tea noastră, am consemnat debutul echipei dinMurighiol, coordonate de Iordana Ivanov, prepa-ratul lor fiind bine apreciat de juriul concursului.

Timp de două ore, cât a durat prepararea bor-şului tradiţional, un alt „concurs“ a prins viaţă,un maraton artistic, la care grupurile vocale„Perva zora“ din Sulina – coordonator Maria

Crimschi, „Bila roja“ din Letea – coordonatorIon Maxim, „Bila makovka“ din Chilia Veche –coordonator Florea Lisavencu şi „Rybalka“ dinCrişan – coordonator Lucica Gherman, au evo-luat rând pe rând, contribuind din plin la contura-rea unei bune dispoziţii, menite să dea gust bor-şului de peşte şi să creeze o stare de armonietuturor participanţilor.

La acest moment artistic au contribuit şi invi-taţii noştri din Ucraina – Svitlana Nikonorova şiVolodymyr Gonskyi, care atât în duet, cât şi indi-vidual, prin stilul interpretativ şi calităţile vocaledeosebite, puse atent în valoare, au contribuit dinplin la calitatea actului artistic prezentat pentruparticipanţii la acest eveniment.

Prin imaginile şi interviurile rea-lizate, echipa TVR, condusă de reali-zatoarea emisiunii „Europolis“,doamna Nicoleta Epure, coincidenţăSulina – Europolis-ul de altă dată alcăpitanului de port Eugeniu Botez,adică Jean Bart, a creat noi şi inediteemoţii care, sunt convins, ne vorajuta în prezentarea şi promovareaacestui important eveniment pentruetnia noastră.

Începând cu orele 12.00, juriulformat din Valentyn Sperkaci, AllaKendzera, Svitlana Nikonorova, Vo-lo dymyr Gonskyi şi Cristian Năs taseau supus jurizării preparatele celorzece echipe.

În urma acestei acţiuni au fostdeclaraţi câştigători toţi participanţii,

dar excelenţa a trebuit să fie răsplătită suplimen-tar, astfel că locul I a fost atribuit echipei dinlocalitatea Murighiol atât pentru prepararea bor-şului pescăresc, cât şi pentru aranjamentul deose-bit al peştelui şi al legumelor de pe platoul deprezentare. Pe locurile următoare s-au clasatechipele din Letea şi Sf. Gheorghe.

Afirmaţia de mai sus, cum că toţi au fost câş-tigători, a fost demonstrată în scurt timp, prinfaptul că, în cel mult 30-40 de minute ceaunele încare a fost gătit borşul pescăresc, erau deja„lustruite“.

După o pauză binemeritată şi o vizită în oraş,şi ulterior la plaja Sulina, a fost servită cina.Aceasta a fost urmată de un regal muzical susţi-nut de duetul Svitlana Nikonorova şi VolodymyrGonskyi, care au fost susţinuţi în anumite mo -mente de Dumitru Cernencu, care i-a acompaniatla acordeon.

În speranţa că acest eveniment a fost „gustat“de toţi participanţii şi susţinătorii comunităţiinoastre, ne bucurăm ca de fiecare dată, la fiecareeveniment, să oferim celor prezenţi o mică partedin sufletul nostru ucrainean, prin transmitereacelor mai frumoase elemente care fac parte dintradiţiile şi obiceiurile transmise de-a lungulgeneraţiilor de ucraineni care au îmbrăţişat viaţape aceste locuri minunate, în inima preaiubiteinoastre delte.

La final, mulţumim încă o dată organizatorilorşi participanţilor deopotrivă pentru efort şi răbda-re, pentru gândurile bune care ne-au însoţit petimpul acţiunii, gazdelor şi colaboratorilor noştri:Primăria Sulina, Casa de Cultură Sulina, colecti-velor de la pensiunile Casa Sibiană şi PortoFranco din Sulina.

Încheiem cu speranţa că până la ediţia viitoarevom trage concluziile necesare pentru ca la anulreuşita acestei manifestări să fie pe măsura dorin-ţelor noastre şi ale participanţilor.

Dumitru CERNENCU

Festivalul Borşului Pescăresc Ucrainean

Curierul UCRAINEAN12

Zilele oraşului Siret s-au desfăşurat, în perioa-da 14-16 iulie 2017, în zona Centrului Cultural„Mihai Teliman“.

Deschiderea oficială a zilelor oraşului Siret aavut loc la 14 iulie 2017 de către primarul oraşu-lui Siret, Adrian Popoiu, care a amintit faptul cămanifestarea culturală intitulată „Zilele Siretului“a ajuns, în acest an, la ediţia cu numărul 10 şisperă că cei prezenţi din Siret şi din localităţiînvecinate cu Siretul se vor simţi bine.

În continuare, primarul oraşului AdrianPopoiu a spus: „Adresez celor care vor urca pescenă şi organizatorilor mult succes şi sperăm caşi dumneavoastră să petreceţi momente frumoase.Totodată, vă mulţumesc că sunteţi pre-zenţi aici şi să deschid oficial Zilele oraşu-lui Siret“. Vreau să spun că încă din primazi a sărbătorii oraşului organizatorii şi-aupropus să aducă evenimentul cultural încentrul oraşului prin muzică, dans, folclor,tradiţie şi meşteşuguri locale. În prima zia manifestării, au urcat pe scenă cei de lafanfara „Mugurii“ din Siret, apoi au urmatrând pe rând copiii de la grădiniţele dinSiret. Primii care au urcat pe scenă au fostmicuţii de la Grădiniţa cu ProgramNormal „Luminiţa“, îndrumaţi de MirelaPopoiu, copiii de la Grădiniţa cu ProgramPrelungit „Luminiţa“ îndrumaţi deCristina Pârghie şi Vasa Erastov. În conti-nuare, pe scenă a apărut Clubul Copiilor şiElevilor din Siret. Vreau să spun că în paralel cureprezentaţiile oferite pe scenă, copiii dar şi adul-ţii pasionaţi de tenis de masă s-au întrecut înincinta Casei de Cultură din Siret. Locul I a fost

ocupat de Ovidiu Simionese, locul II de SebastianState, iar locul III de Cătălin Chiţan.

Seara s-a încheiat cu spectacolele pregătite deAsociaţia Culturală „Kolomyika“ sub îndrumarea

prof. Zirka Ianoş, formaţia „Miraj group“ Su -ceava, formaţia „Dunakord“ Hliboka (Ucrai na).

Zilele oraşului Siret au continuat sâmbătă, 15iulie, începând cu ora 17, cu Festivalul de Folclor

„Siretul“, ediţia a V-a. Spectacolele au fost susţi-nute de ansamblul „Kozaciok“ din Bălcăuţi subîndrumarea talentatului şi neobositului prof. PetruŞoiman, ansamblul „Stejărelul“ din Cajvana,

ansamblul „Codrişorii“ din Dorneşti, recital sus-ţinut de Ana Maria Popescu, ansamblul „Bră -duţul“ din Horodnic de Jos, grupul folcloric „Dorstrăbun“ din Bilca, recital Laura Haidău, ansam-

blul „Flori vicovene“ din Vicovu de Sus, ansam-blul „Cervona kalyna“ din Negostina sub îndru-marea viceprimarului comunei Bălcăuţi, prof.Iulian Petru Chideşa, care au încântat publicul cu

frumoase dansuri ucrainene, recitalAgatha Gazda, iar în continuare, a urmatconcertul susţinut de invitatul special alserii, Fuego.

Duminică, 16 iulie 2017, programul aînceput la ora 15 cu cea de a doua parte aFestivalului de Folclor „Siretul“, ediţia aV-a cu reprezentaţiile corului „DragoşVodă“ din Cernăuţi, Ucraina, ansamblului„Siretul“ din Siret condus de D. Popovici,recitalul susţinut de Grigore Gherman,grupul „Dor bucovinean“ din Siret,ansamblul „Kolomyika“ din Siret, condusde prof. Zirka Ianoş, care a interpretatfoarte frumoase cântece populare ucraine-ne, recital Angelica Flutur, Marius Leonte

Group, Royal Group Suceava. Seara „Zilele ora-şului Siret“ s-a încheiat cu trupa „Fără zahăr“.

Nicolae MAIDANIUC

Zilele oraşului Siret, ediţia a X-a

Soca, o localitate situată în sud-vestul judeţu-lui Timiş, la graniţa cu Serbia. Localitate în careîn urmă cu 40 de ani au început să migreze ucrai-neni din Maramureş, mai precis din localitateaCrasna Vişeului.

În anul 2002, în Soca a fost înfiinţată Orga -nizaţia locală a Uniunii Ucrainenilor din Româniaşi prin această organizaţie a luat fiinţă ParohiaOrtodoxă Ucrai neană Soca, ce aparţine de Pro to -popiatul Ortodox Ucrainean din Lugoj, subordo-nat Vicariatului Or todox Ucrainean din SighetuMarmaţiei.

Primul preot paroh al acestei nou-înfiinţateparohii, a fost numit autorul acestui articol, Arde -lean Cristian Vasile. La 10 no iembrie 2002, s-apus piatra de temelie a viitoarei biserici, iar înanul 2012, luna septembrie, ziua 23, a fost târno-

sită noua biserică. În primii aniparohia număra 30, 40 de fami-lii ce au aderat la nou-înfiinţataparohie ortodoxă ucraineană, iarastăzi parohia numără în jur de100 de familii, ţinând cont că înSoca locuiesc în jur de 350 depersoane, majoritar ucraineni.

Atât viaţa duhovnicească, câtşi cea culturală sunt la înălţime.

În imediata apropiere a bise-ricii, co mu nitatea a construit şio fru moasă casă parohială în

care lo cuieştepreotul cu fa -mi lia lui.

Duminică,13 august2017, în satulnostru şi înparohia noas-tră a popositdomnul Ni -colae Miroslav Petreţchi, pre -şe dintele Uniunii Ucrai ne nilordin Ro mânia şi deputat în Par -la men tul Ro mâniei, împreunăcu stimata lui soţie, Larisa Pe -treţ chi. Bucuria a fost cu atât

mai mare, cu cât am avut onoa-rea să ne rugăm împreună înbiserica noastră ucraineană şiîn limba noastră maternă pen-tru tot poporul drept-credinciosşi pentru pace între ucraineni şiîn Ucraina.

După Sfânta Liturghie,dom nul preşedinte s-a adresatcredincioşilor cu un cuvânt deîncurajare şi îmbărbătare, ru -gându-ne să ne păstrăm credin-ţa, limba şi tradiţiile noastreucrainene. În curtea bisericii, dlpreşedinte a discutat cu fiecareom în parte.

Mulţumindu-i pentru fru-moasa vizită, am obţinut pro-misiunea dlui preşedinte că vareveni la Soca în luna septem-brie când vom sărbători Hra -mul Bisericii „Naşterea Mai ciiDomnului“.

Pe această cale, urăm domnului preşedinteMiroslav Nicolae Petreţchi, multă sănătate, înţe-lepciune, răbdare şi la cât mai multe realizări peplan profesional.

Paroh, Pr. Ic. Stavr. Cristian Vasile ARDElEAN

UN OM ÎN MIJLOCUL OAMENILOR


În ziua de 6 august 2017, în Sala Voievozilordin cadrul Primăriei oraşului Siret s-a desfăşuratSimpozionul dedicat scriitorului ucrainean, peda -go gului şi activistului pe tărâm social din Buco vi -na, Sylvestr Ihnatiovyci Iarycevskyi. Mulţi invi-taţi, însă au răspuns puţini la invitaţie, dar poateacest lucru nu are prea mare importanţă, atâtavreme cât la finalul întâlnirii s-au cristalizat câte-va idei şi propuneri demne de luat în consideraţie.În primul rând, s-a convenit că, dacă ediţiile cares-au desfăşurat până în prezent au fost mai multîntâlniri exploratorii, care şi-au propus să reînvieîn faţa participanţilor crâmpeie din viaţa şi activi-tatea literară a scriitorului, a sosit momentul să setreacă la o etapă superioară, la o aprofundare arolului şi locului scriitorului şi pedagoguluiSylvestr Ihnatiovyci Iarycevskyi pentru culturaucraineană şi nu numai având în vedere că ultimiiani din activitate şi de viaţă, din 1909 şi până înanul 1918, şi le-a petrecut la Siret în calitate deprofesor la Şcoala Gimnazială şi mai apoi direc-tor şi primar al oraşului. S-a propus ca următoareaacţiune dedicată scriitorului să se desfăşoare pebaza unui program mai cuprinzător, care să inclu-dă prezentarea aspectelor inedite din perioada câtacesta şi-a desfăşurat activitatea la Siret, recenziiale unor opere ale poetului şi scriitorului, recita-rea unor poezii ale poetului etc.

În al doilea rând, având în vedere că în 2018 seîmplinesc 100 de ani de la moartea scriitorului, arfi de dorit ca opera sa să fie republicată într-o edi-ţie revăzută şi completată cu studii şi analize cri-tice şi literare ale scriitorilor ucraineni din Româ -nia, însoţită de o biografie a scriitorului adusă lazi cu perioada petrecută în România.

O altă propunere ridicată în cadrul simpozio-nului a fost legată de o idee mai veche, care nus-a mai materializat din motive obiective, şianume de a se demara o acţiune de amploare pen-tru culegerea datelor în vederea realizării uneimonografii a scriitorilor de etnie ucraineană dinBucovina de Sud. Ar fi două variante de abordare:să se facă colective de lucru pe zone de domici-liere a scriitorilor, din rândul membrilor filialelorSuceava, Botoşani şi Iaşi ale UUR cu sprijinulscriitorilor consacraţi de la Bucureşti, care săculeagă şi să sistematizeze materialele după un

plan convenit în vederea realizării monografieisau în planurile de activităţi să se prevadă organi-zarea unor simpozioane dedicate câte unui scrii-tor, la care să fie prezentate comunicări ştiinţificedespre viaţa şi activitatea scriitorilor în cauză,după un plan pre stabilit, care în final să vizezerealizarea monografiei sus-amintite.

În ce priveşte structura monografiei ar putea fifolosite materialele pregătite anterior, la prece-denta încercare de realizare a monografiei, după oprealabilă analiză şi avizare din partea Comisieide cultură şi editare cărţi a UUR.

Şi propunerile nu s-au oprit aici. A mai venit opropunere interesantă şi care merită a fi studiatăde Comisia de cultură şi editare cărţi, şi anumerevenirea la publicarea anuală a almanahului deliteratură ucraineană „Orizonturi“ sau sub o altădenumire în special pentru scriitorii şi poeţiitineri şi începători, pentru elevii şi studenţiinoştri, care din diferite motive nu se regăsesc pepaginile revistei „Naş holos“. Pe de o parte,aceas ta ar fi pentru ei ca o recompensă pentru ac -ti vitatea desfăşurată pe parcursul unui an, iar, pede altă parte, ar fi şi o încurajare pentru alţi tineride a scrie în limba maternă, cu atât mai mult pen-tru studenţi, posibili viitori scriitori şi poeţi, pen-tru a-şi putea exersa talentul şi deprinderile înacest domeniu.

Sunt doar câteva din propunerile şi ideile dis-cutate cu ocazia simpozionului dedicat scriitoru-lui şi poetului ucrainean Sylvestr IhnatiovyciIarycevs kyi. Rămâne ca cei în drept să analizezeşi să ia măsurile ce se impun. Dar oamenii aceştiamerită un răspuns la ele, chiar dacă nu toate vorgăsi o rezolvare pozitivă acum. Poate mai târziu...

Să reamintim câteva date din biografia scriito-rului: „S-a născut la 16 ianuarie 1871 în orăşelulRohatyn (acum Ivano-Frankivsk), în familia unuicroitor. După terminarea şcolii elementare a învă-ţat la gimnaziul din Berejany, unde împreună cuBohdan Lepkyi a întemeiat un cerc literar şi artis-tic, al cărui motto erau cuvintele lui Goethe „Maimultă lumină!“. În anul 1891, a început să publicepoezii în ziare şi reviste, a intrat la Facultatea deFilosofie a Universităţii din Lviv, unde l-a cunos-cut pe Ivan Franko şi Mychailo Pavlyk şi a deve-nit membru al Partidului Radical, condus de ace-

ştia. Dorind să înveţe limbi slave, poetul se trans-feră la Universitatea din Viena, unde audiază cur-surile renumitului om de ştiinţă, slavistulVatroslav Jagić.

În Viena, S. Iarycevskyi desfăşoară o muncăde creaţie activă – a scris multe poezii, eseuri,povestiri scurte, precum şi articole despre viaţaartistică a Capitalei. De o mare importanţă pentruel este prietenia cu Marko Ceremşyna, MeletiKichura, corespondenţa cu Osyp Makovei. Petimpul studiilor a participat la publicarea almana-hului „Sici“, a publicat poezii în ziarul „Buko -vyna“, în revistele „Dzvinok“, „Zorea“,„Komar“, „Curierul ştiinţific şi literar“ şi altele.

După terminarea Universităţii din Viena, S.Iarycevskyi a primit funcţia de profesor de limbaşi literatura ucraineană la gimnaziul din Prze -mysl, unde a lucrat timp de zece luni. De laPrzemysl S. Iarycevskyi se mută la ŞcoalaGimnazială din Kolomyia. A fost dificil să lucre-ze acolo, deoarece cadrele didactice, în frunte cudirectorul, propagau o stare de spirit antiucrainea-nă, ceea ce a provocat o reacţie puternică din par-tea poetului. Directorul l-a demis din funcţie peprofesorul neascultător.

S. Iarycevskyi se mută în curând la Cernăuţi,unde lucrează un timp la ziarul „Bukovyna“, iarîn toamna anului 1904 se angajează ca profesor laGimnaziul din Kiţman. În Kiţman, cu energia sacaracteristică, S. Iarycevskyi desfăşoară activităţieducaţionale, sociale, culturale şi artistice. Eldirijează corul Societăţii „Bojan“, organizează însatele din Kiţman Societatea „Sici“, are relaţii deprietenie cu scriitoarea Kosteantyna Maliţka.

Sylvestr Iarycevskyi a lucrat la Şcoala Gimna -zială din Kiţman doar doi ani. Pentru că conduce-rea acesteia şi funcţionarii imperiali au ajuns laconcluzia că scriitorul are un impact negativ asu-pra elevilor, oferindu-le o orientare politică falsă,l-au eliberat din funcţie. Poetul devine din nouşomer, dar rămâne în Kiţman, unde lucrează dingreu la opera sa.

În 1909, scriitorul obţine funcţia de profesor lagimnaziul din orăşelul din Bucovina de Sud, Si -ret. Câţiva ani mai târziu, locuitorii oraşului îlaleg ca primar. În acelaşi timp el devine şi direc-tor al gimnaziului.

Scriitorul a murit la 30 martie 1918 în Siret,unde a fost înmormântat“.

Victor hRIhORCIUC,vicepreşedintele UUR,

preşedintele filialei Iaşi a UUR

Idei se nasc şi la nivelul organizaţiilor

O săptămânaă valurile de arşiţă dinAfrica, localizate ca fiind sahariene, s-aunăpustit fără cruţare şi pe meleagul nostruizvorean cu ravagii nebănuite asupra oame-nilor locului, temperaturile maxime ale zile-lor oscilând chiar între 30 şi 40 de gradeCelsius. Şi este, totuşi, greu de crezut, dar înperioada de timp amintită, mulţi gospodari,chiar mai vârstnici (unii cu afecţiuni cardio-vasculare, nesocotind cu bună ştiinţă sfaturi-le medicilor) s-au avântat, cu provizii de apălângă ei şi cu creştetele protejate de tempe-raturile sufocante, la făcutul fânului (polo-gului în termen local) folosind motocositoa-rele, coasele, furcile, greblele, unelte indis-pensabile unei astfel de îndeletniciri.Trupurile li se îmbibau cu şiroaie de sudoa-re, momentele de retragere la umbra fânare-lor erau doar acelea când îşi mai trăgeau res-piraţia pentru mâncare şi sorbirea suficientă,intermitentă, a lichidului vital. De ce atâtaostoială? Ei, tocmai fiindcă ierburile date înpârg erau în aşteptarea retezării lor pentru adeveni furajul principal necesar sezonuluirece şi deja perioada recoltării lor era propi-

ce unei astfel de ocupaţii ale gospodarilor.Zorind zi-lumină, în condiţiile climatericerespective, şi încă cu un patos, în repetaterânduri, epuizant, fiecare ţinând cu sfinţeniela porţiunea lui de glie în proprietate, crescă-torii de animale din satul Izvoarele Sucevei,în majoritatea lor, au încheiat săptămâna tre-cută punerea la adăpost în clăi sau în fânare,prin aerul ucis de vreo boare de vânt, subbiciul suliţelelor de foc ale soarelui – fânul.Duminica, previziunile meteorologice de laprincipalele posturi TV s-au adeverit. Orevărsare de apă, din norii ca nişte bivolinegri (ce au invadat spre amiază bolta încăsenină) într-o înfruntare fără precedent, s-arevărsat acompaniată de fulgere, trăsnete,gheaţă asupra satului, trezind izvoraşelemunţilor la viaţă şi apa Sucevei ajunsă pânăla dezlănţuirea furtunii, după cum publicamîn ziar, într-o vară secetoasă din anii trecuţi,până la ,,genunchiul broaştei“. Feno menulmeteo binevenit, ce a durat neîntrerupt douăore şi a continuat cu intensitate scăzută pânăspre seară, a răsplătit din plin curajoşii gos-podari, aceştia considerându-l ca un dar albunului Dumnezeu căruia i-au rostit rugă-ciuni de mulţumire.

Decebal Alexandru SEUl

Paula Alexander este fiica doamnei director CrizantemaAlexander. În 2013, finalizează cursurile Şcolii GimnazialeIzvoarele Sucevei. Este absolventă a Colegiului Naţional „Pe -tru Rareş“ din Suceava, secţia Ştiinţele Naturii, promoţia 2017.

A realizat o performanţă până acum neegalată, reuşind laUniversitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş,Facultatea de Medicină, unde au fost înscrişi 572 candidaţi pen-tru 130 de locuri la buget, concurenţa fiind de 4,4/loc. Deci, dinţinutul nostru de la cumpăna apelor, cu o natură mirifică am pre-zentat un elev, dar au mai devenit şi alţii studenţi printre careamintesc: Adelin Char – la Teologie Cluj, Maria Severen – laŞtiinţele Educaţiei Suceava, Gianina Moţco – la InginerieGeodezică Iaşi şi Bianca Pârvu – la Informatică EconomicăCluj.

Zinici Marius Simon, absolvent al Colegiului Militar „Ştefancel Mare“ Câmpulung Moldovenesc şi Zinici Ciprian, absolvental Colegiului Naţional „Mihai Eminescu“ Suceava au reuşit laAcademia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ Bucureşti, primulfiind admis la Drept, iar celălalt la Poliţia de Frontieră.

Cinste lor!Decebal Alexandru SEUl

FurtunaPerformanţă până acum unică!


Au trecut 24 de ani (de la 28 august 1992)când a fost sfinţită piatra de temelie a mănăstiriicu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ de peDealul Hryţkov, pe un teren donat de un bun cre-

dincios, fiu al satului Rona de Sus. De atunciacest lă caş sfânt, trecut prin multe încercări, adevenit centrul spiritual al ucrai -nenilor din Ma ra mureş şi nunumai. Mii de creştini ortodocşiucraineni de rit vechi se adunăaici în fiecare an, la 28 august,să celebreze Ador mirea MaiciiDom nu lui, la singura mă năstireucraineană din ţară care prăznu-ieşte an de an aceas ta împără-tească sărbătoare.

Iată după 24 de ani, în pre-zenţa Preasfinţitului Părin teVar laam Ploieş tea nul, epis copvi car patriarhal a fost sfinţităpiatra de temelie a noii biserici aaşezământului monahal, de ase-menea, în cadrul slujbei, diaco-nul Mihai Sacaloş a fost hiroto-nit preot al parohiei ValeaVişeului, iar după oficierea sluj-bei, ierarhul l-a prezentat pe

noul stareţ al lăcaşului de cult monahal în persoa-na părintelui arhimandrit Atanasie Nemzet. Toto -dată, PS Varlaam Ploieşteanul a acordat Or di nulSfântul Ioan Gură de Aur părintelui vicar IoanPiţura şi Or dinul Sanctus Stephanus Magnus sta-reţului mă năstirii. De asemenea, Preasfinţia Sa aoferit diploma Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena deputatului ucrainenilor din România,Nicolae Miroslav Petreţchi, şi mai mul tor binefă-

cători ai aşezământului mona-hal.

În cadrul festivităţii, pri-marul localităţii a conferitPrea fe ri citului Părinte Daniel,Pa triarhul Bisericii OrtodoxeRo mâne, şi Prea sfinţitului Pă -rinte Var laam Ploieşteanul tit-lul de cetăţeni de onoare ailocalităţii.

Din delegaţia care l-a înso-ţit pe Preasfinţitului PărinteVar laam Ploieşteanul au făcutparte: părintele arhimandritVe niamin Goreanu, consilierpa triarhal, şi părintele arhi -man drit Clement Haralam,mare eclesiarh al CatedraleiPatriarhale.

Mihai tRAIStA

MĂNĂSTIREA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI“ DIN RONA DE SUS – CENTRUL SPIRITUAL

AL UCRAINENILOR DIN MARAMUREŞ

Înainte de anul 1989, ctitorulSchitului, Dumitru Cureş, a dorit săconstruiască un lăcaş de cult ortodoxînchinat părinţilor care i-au lăsat camoştenire o frumoasă avere situatăpe un întins platou al cătunului Salaşcare, după Legea administrativ-teri -to rială din 1968 este împărţit îndouă: nord-estul aparţine comunei

Ul ma, iar sud-vestul a revenit comu-nei Izvoarele Sucevei – două unităţiadministrativ-teritoriale mari ale ju -deţului Suceava cu suprafeţe întinsede păduri de foioase, păşuni pe po - ieni întinse ce aparţin cetăţenilor şistatului, cu gospodăriile răsfirate ceacoperă întreaga suprafaţă a terenuri-lor destinate agriculturii montane.

Autorităţile regimului comunist,la solicitarea cetăţeanului DumitruCureş, blagoslovită de stareţul Mă -năs tirii Putna – ca noul proprietar alte renului donaţie a familiei DumitruCureş, au aprobat construirea uneica pele, după cum a rostit, în cazaniapri lejuită de sfinţirea Bisericii Schi -tului „Sfântul Ilie“ săvârşită în ziuade 30 iulie a.c., cu condiţia să fie unmic loc de închinare.

Vrednicul gospodar Dumitru

Cureş aflat la o vârstă înaintată, dar,încă în putere, cu voia şi ajutorulCelui de Sus, a trecut începând cuprimăvara anului 1990, la construi-rea unei biserici şi a unor dependinţe.Înaltpreasfinţitul arhiepiscop alArhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilora hotărât ca acestea să fie organizateca Schitul Salaş, pus sub ocrotireaSfântului Proroc Ilie şi care să apar-ţină duhovniceşte şi administrativ deMănăstirea Put na, păstrându-se toto-dată rânduiala slujbelor după calen-darul pe stil vechi, păstrat cu sfinţe-nie de marea majoritate a cetăţe ni lordin cele două comune: Ulma şiIzvoarele Su cevei.

În 2001, părinţii Sfintei MănăstiriPutna au început construirea uneiclopotniţe şi a unei biserici de lemnmai potrivite pentru slujbe. Lucrăriample de refacere şi mai cu seamă deextindere a schitului au început în2009. Bisericuţa a fost înlo-cuită cu o biserică maimare, tot de lemn, care din2011 este îm podobită cuornamente sculptate şi cuicoane pictate la mănăstire.Slujbele sunt săvârşite re -gulat de către preoţii Mă - năs tirii Putna. Biserica afost sfinţită la 30 iulie 2017de către Înalt preasfinţitulPi men, arhiepiscop al Su -cevei şi Ră dău ţilor, alăturide care a slujit Prea sfin ţitulDamas chin Dor nea nul,Epis cop vicar al Arhi epis -co piei Su cevei şi Rădău -ţilor, arhi man dritul Mel -chisedec Velnic, stareţul Mănăs tiriiPutna, un sobor de preoţi şi diaconi,în prezenţa unui numeros public decredincioşi, venit din toate colţurilejudeţului, lucrarea fiind anunţatăprin mijloacele mass-me dia. Amvăzut maşini înmatriculate în Neamţ,Bucureşti, Bacău, Iaşi. A fost lume,cum niciodată nu era prezentă înaceastă zonă. Oamenii de ordine auîncercat să afle numărul celor pre-

zenţi prin numărarea autoturismelor,autobuzelor, apreciind la 600, deunde, luând în seamă şi pe localnicişi pe cei din împrejurimi care au ve -nit cu motociclete, moto scutere,putem aprecia că la această manifes-tare religioasă au luat parte pestecinci mii de credincioşi. Pre zenţaatât de numeroasă este o plăcută pre-mieră pentru această zonă.

Biserica de lemn, destul de încă-pătoare, cu un interior primitor,împodobită cu icoane ieşite din mâi-nile prefesioniştilor frumos aşezatepe peretele bisericii, cu spaţiu întreele dau o atmosferă de reculegere şilinişte sufletească, iar liniştea şipacea de care Dumnezeu ne vorbeşteeste acea stare în care omul este con-ştient că Cel de Sus ştie de el, de pro-blemele lui.

Liniştea sufletească şi-o agoni-seşte cel care îşi păstrează conştiinţa

cu rată faţă de Dumnezeu, faţă deaproapele şi faţă de cele materiale.Împlinind poruncile lui Dumnezeu,ne păstrăm conştiinţa curată faţă deEl. Dacă nu facem nimic din celecare l-ar întrista pe aproapele, nepăs trăm conştiinţa curată faţă de El,iar faţă de cele materiale ne păstrămcon ştiinţa curată atunci când le între -buin ţăm pe toate spre slava luiDumnezeu.

Sufletul omului nu-şi găseşteodihna în nimic altceva decât în sme-renia lui Hristos „Învăţaţi-vă de laMine că sunt blând şi smerit cuinima şi veţi găsi odihnă sufletelorvoastre“ (Matei, 11, 29).

În rugăciunea domnească „Tatălnostru“ ne rugăm cu cererea cea maideplină a smereniei „facă-se voiaTa“. Nimic nu-l odihneşte pe om casme renia şi supunerea faţă de voialui Dumnezeu. Fapta cea mai folosi-toare şi mai odihnitoare pentru liniş-tea sufletească a omului este unireadintre voia lui şi voia lui Dumnezeu.

Venind aici, la Biserica SfântuluiSchit, cu gândul şi inima curată,omul se va simţi mai împlinit sufle-teşte, iar cadrul natural, de o rară fru-museţe, cu siguranţă, va ajuta caomul să se simtă împlinit spiritual căa ajuns să simtă, cu adevărat, puterealui Dumnezeu dătătoare de liniştesufletească.

Aici, în jurul Schitului „SfântuluiIlie“ din Salaş, pe un diametru de 4km, se află mai multe biserici. LaPloşcii, se află Biserica cu hramul

„Sf. Ap. Petru şi Pa vel“aco lo unde Uniunea Ucrai -ne nilor din România, dupăSfân ta Slujbă, organizeazăfestivalul huţulilor dinzonă. Tot aici, la o distanţăde 1 km de Biserica dinPloşcii, se află o nouă bise-rică construită în locul nu -mit „Oseredok“. Peste pâ -râu, ceva mai la deal, seaflă Bise ri ca satului Măgu -ra cu hramul „Aco peră -mân tul Maicii Domnului“,apoi în imediata apropierea schitului se află bisericanouă din lemn ridicată defamilia Popiuc, sfinţită de

Înalt prea sfinţitul arhiepiscop alArhi episco piei Sucevei şi Rădăuţilorîmpreună cu Preasfinţitul Damas chinDorneanul, episcop vicar al Arhi -epis copiei Sucevei şi Rădău ţilor,arhimandritul Melchi sedec Velnic,stareţul Mănăstirii Putna, un soborde preoţi şi diaconi, în aceeaşi zi cuBiserica Schitului „Sf. Ilie“.

Gheorghe CEGA

Sfinţirea bisericii Schitului „Sfântul Ilie“din Salaş, comuna Ulma, Suceava


Împrumuturile lexicale ale unei limbi au orăspândire inegală nu numai în spaţiu, ci şi întimp. Dacă referitor la ierarhizarea teritorială(după ariile de circulaţie) a elementelor ucraine-ne mijloacele noastre de investigaţie sunt destulde însemnate (studii monografice, atlase lingvis-tice, alte izvoare dialectale), în ceea ce priveştestratificarea cronologică a împrumuturilor ucrai-nene posibilităţile de care dispunem sunt limita-te şi, evident, mai puţin sigure. Cauza principalărezidă în imposibilitatea de a urmări prin atestăriistoria cuvintelor româneşti mai devreme desecolul al XVI-lea (de fapt, înainte de 1521).Până la această dată nu ni se păstrează decât unnumăr redus de cuvinte româneşti, de regulătoponimice şi antroponimice, înregistrate îndocumentele slavone, latine şi maghiare.

După opinia majorităţii cercetătorilor, înce-puturile influenţei ucrainene asupra vocabularu-lui dacormân datează din secolul al XII-lea. Estede presupus însă că primele împrumuturi(proto)ucrainene au putut pătrunde în limbaromână cu cel puţin un secol mai devreme, în -trucât ucraineana, în varianta ei vorbită, capătătrăsăturile sale caracteristice în secolele al XI-lea şi al XII-lea. Constituirea ei ca idiom aparteîncă din această perioadă este admisă şi de alţilingvişti ucraineni de renume: P. Žytec kyj, O.Potebnja, A. Krymskyj, L. Bulachovskyj.

Din păcate, trăsăturile esenţiale ale limbiiucrainene sunt consemnate, în general rar, încele mai vechi texte scrise în slava bisericeascăsau vechea rusă pe teritoriul de azi al limbiiucrainene. Faptul nu trebuie să surprindă, deoa-rece majoritatea textelor ucrainene din secoleleal XI-lea şi al XII-lea, care aparţin literaturiireligioase, sunt traduceri literare, realizate decăr turari a căror principală grijă se rezumă la ex - primarea exactă a conţinutului originalelorvechi slave, la aceasta contribuind şi dogma cu -vântului sfânt, care impunea ca traducerea săurmeze cu maximă fidelitate litera textului. Tra -di ţia grafică, influenţa limbii vechi slave în do -meniul lexicului, caracterizează (este adevărat,într-o măsură mai mică) şi scrierile istorice saubeletristice din acea vreme.

Problema periodizării împrumuturilor ucrai-nene ale limbii române a preocupat o serie decercetători. Nu avem intenţia de a face un istorical acestei chestiuni. Vom aminti doar că cea maiamplă şi mai documentată periodizare a influen-ţei est-slave în dacoromână este cea elaborată deV. Vascenco (Elemente slave răsăritene în limbaromână. Periodizarea împrumuturilor lexicale,în „Studii şi cercetări lingvistice“, 1959, nr.3, p.394-408), care distinge trei pe rioa de: veche(sec. XII-XVIII, 2) modernă (sec. XVIII-lea -prima jumătate a sec. XIX-lea) şi 3) actuală (dedupă 1917). Totuşi, această periodizare - ca şicele precedente - lasă impresia, fal să, că împru-muturile ucrainene încetează în secolul al XVI-lea. Se ştie însă că în limba română au continuatsă pătrundă şi în secolele următoare, în funcţiede necesităţi, cuvinte din limba ucraineană,având în vedere contactul marginal şi intraregio-nal româno-ucrainean. De aceea nu considerămpotrivită pentru elementele lexicale de origineucraineană periodizarea alcătuită de V. Vas cen -co. După părerea noastră, cuvintele de origineucraineană pot fi împărţite, din punct de vederecronologic, în două mari pe rioade, şi anume: 1)veche (între sec. XI-XVII) şi 2) nouă (din sec.XVIII până în zilele noas tre). Dterminareaîmprumuturilor efectuate în fiecare din celedouă perioade (între care nu există o delimitarenetă) reuşim s-o facem, mai ales, pe baza crite-riilor fonetic, semantico-onomasiologic, cultu-ral-istoric şi geografic, precum şi pe baza datării

prin texte scrise (deşi vechimea unui împrumutnu coincide întotdeauna cu prima atestare aacestuia).

În ceea ce priveşte perioada veche, nu avempro be sigure pentru a data începuturile influen-ţei limbii ucrainene asupra dacoromânei. Deo -camdată contactul populaţiei româneşti cu tri bu -rile protoucrainene ale ulicilor şi tiverţilor în re -giunile dintre Carpaţi şi Nistru (nord-estul Ro -mâniei de azi, regiunea Cernăuţi şi Repu bli caMol dova), în secolele al IX-lea şi al X-lea,reprezintă o ipoteză. Abia în secolele al XI-lea şial XII-lea putem socoti că au pătruns primeleelemente de limba ucraineană în dacoromână,iar cele marginale, regulate şi trainice, tocmai însecolul al XIV-lea, odată cu existenţa Moldoveica stat.

Cercetarea fonetismului împrumuturilor dinlimba ucraineană este unul din mijloacele celemai importante de cunoaştere a stratificării isto-rice a cuvintelor româneşti de origine ucrainea-nă. Astfel, sunetul [h] pe care-l conţin unele ele -men te lexicale (báhnă, holtéi, humélnic etc.) saunume de locuri (Dorohoi, Hliboca, Horo dişte,Horodnic etc.) arată că ele nu au putut apăreaînainte de secolul al XI-lea, deoarece trecerea dela [g] exploziv la [ɣ] fricativ (care apoi a devenit[h] faringal) în limba ucraineană începe să aibăloc de-abia în această perioadă (A. Krymskij,Ukrainskaja grammatika, I, Mos co va, 1907,p.119). De remarcat, totuşi, că vechiul [g] semenţine, sporadic, în cuvinte de origine ucrai-neană (grivnă); în poghibálă, [g] alternează cu[h] (v. şi, Dicţionarul limbii române, s.v.). Înacest caz, avem a face fie cu un fonetism ante-rior secolului al IX-lea (teoretic, faptul esteposibil, doarece criteriul geografic funcţiona, fiecu un împrumut dintr-un grai ucrainean care nuprezenta trecerea lui [g] la [h] (În graiul huţuldin Valea Sucevei [g] este reprezentat, uneori,prin fricativa velară [ɣ] care constituie stadiulintermediar în procesul [g] > [h]. Unii foneti-cieni au dedus că acestă rostire se păstreză dintimpul când [g] se pronunţa [ɣ]).

În cuvintele împrumutate din ucraineană, [g]şi [h] sunt, de asemenea, atestate în documente-le de cancelarie ale Moldovei (de redacţie ucrai-neană) din secolul al XV-lea şi următoarele. Înunele dintre ele se observă o alternanţă a grafii-lor cu [g] şi [h]: (antrop.) Horaeţ (a.1400, Do cu -menta Romaniae Historica (DRH) I, nr. 10,11)/Go r aeţ (a.1400, DRH I, nr.12), Grinco (a. 1421,DRH I, nr.22) / Hrinco (a. 1409, DRH I, nr.25),Gu dici (a. 1421, DRH I, nr.48) / Hudici (a.1456, DRH II, nr.58), (top.) Go ro dişte (a. 1420,DRH I, nr.47) / Horodişte (a. 1470, DRH I,nr. XIII) ş.a.

Amestecul celor două rostiri din exemplelecitate mai sus dovedeşte că scriitorul de cance-larie cunoştea atât pe [h], cât şi pe [g] (primulsemn fiind majoritar în paginile textelor). Acestlucru ne dă dreptul să presupunem că în uneledocumente grafiile cu [g] corespundeau uneirostiri reale; în alte documente este posibil ca [g]să fie pur grafic, explicându-se prin tradiţie.

Textele folosite în cercetarea nostră pentruperioada veche (documente, literatură istorică,be letristică etc.) conţin numeroase elemente le -xi cale de origine ucraineană, concentrate maiales în partea de est şi de nord-est a României.Ele sunt bine adaptate la sistemul fonetic şi mor -fologic românesc (chiar acelea al căror ca racterregional este evident). Iată câteva exemple deacest fel înregistrate înainte de anul 1700:bahnă, balamut, barilcă, buhai, calic, cuhn(i)e,cut, grivnă, holm, holtei, horciţă, hrişcă, iarma-roc, jalobă, jerebie, lască, leah, loză, mancă(mam că), medelean, omăt, poroboc, prostire,

sahaidac, sâlţă (silţă), sobol, voloc, vorovi ş.a.Marea majoritate a împrumuturilor enumera-

te mai sus au pătruns pe cale directă (care are uncaracter popular). Hotărâtoare în adoptarea lor afost, fără îndoială, convieţuirea pe pământulMoldovei a populaţiei româneşti cu cea ucrai -nea nă (într-o continuă simbioză etnică şi cu asi-milarea parţială a celor mai vechi elemente alepopulaţiei ucrainene de la noi). Toponimia ro -mânească de origine ucraineană, cu deosebiredin Moldova centrală şi de nord (Asupra carac-terului ucrainean al troponimiei slave de pe teri -to riul Moldovei, v. E. Petrovici, Roma no sla vi ca,1960, IV, p. 59-60), vine să confirme adevărulacestei afirmaţii. Nume de locuri ca Bilca, Bo -ho tin (a.1411), Crasna (a. 1436), Dorohoi (a.1421), Hliboca, Horodnic (a. 1439), Hulubăţ(a.1469), Huşi (a.1487), Putna (a.1423), Ră -dăuţi (a.1437), Solonţ (a. 1415), Vorona (a.1433), Voroneţ (a. 1472), Zahorna (a. 1447) ş.a.,care prezintă caracteristicile limbii ucrainene([g] > [h], [*ĕ] > [i], [o] în silabă închisă > [i],dial. [oʸ], [u]; corespondentul rom. -ăuţi al su -fixului toponimic ucr.-ovci; preponderenţaabsolută a formei contrase a adjectivelor toponi-mizate), implică prezenţa în locurile respective apopulaţiei ucrainene înainte de asimilarea eidefinitivă, aproximativ, în secolele al XII-lea şial XIV-lea.

O dovadă peremptorie a vechimii unorîmprumuturi ucrainene sunt toponimele care aula bază apelative româneşti (sau nume de per-soane româneşti) de origine ucraineană: Bahna(a. 1431), Cutul (a. 1468), Holmul (a. 1577),Hra niţa (a. 1593) ş.a. Preexistenţa unui apelativeste cu atât mai evidentă în cazul toponimelorderivate: Băhniţa (a. 1488), Cuhneşti (a. 1484),Hrişcani (a. 1588), Hulubeşti (a. 1571), Me de -leni (a. 1490) ş.a. Toate aceste nume de locuri seîntemeiază pe elemente ucrainene ale limbiiromâne bahnă, cut, holm, hulub etc., fiind createde români. Aşadar, se poate presupune că forma-rea lor a putut avea loc numai într-o perioadă detimp mai îndelungată. Acest mod de a tratalucrurile îşi găseşte justificarea în teza lui IorguIordan potrivit căreia: „Foarte multe toponimiceexistă sau au existat ca nume apelative în limbade toate zilele. Este clar că izvorul lor trebuiecăutat totdeauna şi fără nici o şovăire în lexiculvorbirii curente. Prin urmare, indiferent de ori-ginea lor lingvistică, aceste denumiri trebuie tra-tate la fel cu elementele lexicale propriu-zise,aşadar ca cuvinte româneşti în sens strict. Căcinumai după ce au ajuns să le întrebuinţeze cuvaloare de nume apelative au putut să le extindăuzul, folosindu-le în aceeaşi vreme cu ambelevalori de cuvinte obişnuite şi de toponimice“(Iorgu Iordan, Topo ni mia românească, Bu cu -reşti, 1963, p. 7).

Vechimea unor cuvinte de origine ucraineanăeste evidentă atunci când ele denumesc realităţidin Evul Mediu, mai ales în Moldova: cámănă„impozit (pe pivniţe şi cârciumi)“, ciobote (pl.)„amendă care se plătea pentru alergătură (ruptulciubotelor)“, desetină (deseátină) „zeciuială“,desét nic (deseátnic) „slujbaş însărcinat cu strân-gerea desetinei“, hátman „titlu purtat de mariicomandanţi ai oştilor polone şi ai celor căză-ceşti“; „al patrulea dregător moldovean“, hu -melnic „dregător care avea grijă de magaziile cugrâne ale curţii domneşti; jitnicer“, jálobă„plân gere, reclamaţie (făcută în scris)“, pisár„scriitor de cancelarie“, sótnic „centurion, su -taş“, vătămán „conducător al obştii dintr-un satli ber“; „reprezentant al stăpânului de pământdintr-un sat aservit“ ş.a. Aceşti termeni, careaveau o circulaţie regională şi în secolele alXVI-lea - al XVII-lea, s-au menţinut până astăziîn graiurile populare (adesea, cu sens modificat,altele, mai strâns legate de vechea organizare avieţii sociale au dispărut din limba română sauau trecut în fondul pasiv, devenind arhaisme.

(Continuare în numărul următor)

Ion ROBCIUC

Primele atestări documentareale elementelor româneşti

de origine ucraineană

Sub egida şi cu finanţarea Uniunii Ucrai ne ni -lor din România, a apărut în aceste zile volumulII al monumentalei lucrări „Pagini ale Şevcen -kianei din România“ a reputatului universitarIoan Rebuşapcă, profesor onorific al Universităţiidin Bucureşti şi al Universităţii Naţionale „IuriFedkovych“¹ din Cernăuţi.

După cum remarca prof. univ. dr. OctaviaNedelcu în prefaţa la volumul I (apărut în 2016),masiva lucrare a lui Ioan Rebuşapcă în ansamblu(vol. I, 696 pagini; vol. II, 590 pagini) „reprezintăo impresionantă sinteză a receptării lui Şevcenkoîn România prin cercetări succesive, sincronizatecu evoluţia fenomenului exegetic literar euro-pean“.

Dacă primul volum al lucrării profesoruluiIoan Rebuşapcă se deschide cu substanţialul săustudiu introductiv „Fenomenul Taras Şevcenko –în lumina receptărilor succesive româneşti“ (258pagini, în română şi ucraineană), după care„Pagini ale Şevcenkianei din România“ încep,aşa zicând, cu începutul receptării genialului poetucrainean în spaţiul românesc, adică cu lucrareadin 1894 a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea„Taras Şevcenko“ şi urmăresc apoi un drum alamplificării fenomenului Şevcenko la noi până în1995, cel de-al doilea volum continuă acest drumpână-n zilele noastre, adică până în anno Domini2015. Astfel, amploarea şi întinderea în timp acercetării acestui fenomen statornicesc convinge-rea că lucrarea lui Ioan Rebuşapcă, rezultat alunei laborioase activităţi ştiinţifice de ani şi anide zile, reprezintă o tratare cvasiexhaustivă aŞevcenkianei în România.

Structura volumul II al lucrării „Pagini aleŞevcenkianei din România“, ca de altfel şi a pri-mului volum, o constituie studiile, exegezele şiarticolele unei serii întregi de scriitori, critici şiistorici literari, slavişti, traducători şi jurnalişticontemporani români şi ucraineni care au deter-minat nu numai continuarea procesului de recep-tare în spaţiul românesc a fenomenului Şevcenko,dar i-au lărgit coordonatele, i-au limpezit şi i-auîmbogăţit semnificaţiile.

Fiind o lucrare bilingvă, la antologarea contri-

buţiilor numeroşilor autori, Ioan Rebuşapcă folo-seşte o metodă logică: prezintă mai întâi origina-lul studiului (în română sau ucraineană), urmat detraducerea lui în cealaltă limbă. Dar traducerea nueste întotdeauna integrală, ci adesea ni se oferădoar un rezumat sau un fragment al lucrării origi-nale, asta, desigur, în funcţie de dimensiunea, dar

mai ales de valoarea şi importanţa scrierii respec-tive sau a interesului pe care-l poate stârni poten-ţialilor cititori.

Al doilea volum al antologiei „Pagini aleŞevcenkianei din România“ se încheie cu câtevacapitole interesante, care completează şi rotun-jesc tematica lucrării: Versuri închinate lui TarasŞevcenko de autori străini, Versuri închinate luiTaras Şevcenko de poeţi ucraineni din România,Cele mai des traduse poezii (în română, fireşte)ale lui Taras Şevcenko, Melodii pe versuri deTaras Şevcenko şi Cântece închinate lui TarasŞevcenko. În finalul volumului II, este ataşată oinspirată addenda: Şevcenkiana din România înimagini, în care sunt prezentate pe parcursul a 40de pagini toate coperţile ediţiilor apărute la noidin opera marelui fiu al poporului ucrainean (atât

ale traducerilor româneşti editate de-a lungul ani-lor, cât şi ale operelor originale). Urmeazăimagini ale ediţiilor româneşti despre viaţa şiopera lui Taras Şevcenko (de asemenea, în româ-nă şi ucraineană). Sunt inserate apoi imagini de lasimpozioane internaţionale închinate mareluipoet, desfăşurate în diferite localităţi dinRomânia. Un bogat material ilustrativ oferă capi-tolele referitoare la manifestările omagiale, prile-juite de dezvelirea busturilor lui Taras Şevcenko,precum şi al Zilelor Şevcenko în România,addenda încheindu-se cu imagini ale monumente-lor închinate lui Taras Şevcenko în România.

Recunoscuta acribie ştiinţifică a lui IoanRebuşapcă – prestigios literat, folclorist, etnolog,competent cunoscător şi cercetător al multilatera-lelor relaţii româno-ucrainene – oferă atât specia-liştilor, cât şi cititorului de rând, iată, o lucrare nunumai complexă şi de o asemenea întindere, darşi unică în cultura celor două popoare. Vasta cule-gere de studii „Pagini ale Şevcenkianei dinRomânia“, desigur, nu încheie, nu pune capătacestui amplu proces, ci – citez din nou autorizatapărere a prof. univ. dr. Octavia Nedelcu – „des-chid cu generozitate calea unor noi reflecţii şi aunei recitiri obligatorii privind locul şi rolul crea-ţiei lui Taras Şevcenko în literatura universală“.

Mult prea succinta prezentare a celor douămasive volume de „Pagini ale Şevcenkianei dinRomânia“ pe care o facem acum este totuşi, cred,suficient de acoperitoare pentru afirmaţia că prof.univ. dr. Ioan Rebuşapcă oferă cititorilor – atâtcelor avizaţi, cât şi numeroşilor iubitori ai genia-lului Şevcenko – o operă de mare interes, operăcare, neîndoielnic, va dăinui ca un moment dereferinţă în cultura popoarelor român şi ucrai-nean.

¹Mă surprinde tot mai frecventa „molipsire“poluantă în ultima vreme a ortografiei româneşti,mai ales de către cea engleză, dar nu numai. Dece, bunăoară, să scriem Fedkovych, dacă îl avempe ci? Să scrie aşa englezii; în cazuri asemănă-toare, pentru ci al nostru, francezii scriu tch, ger-manii tsch ş.a.m.d. Şi nu e singura aberaţie orto-grafică întâlnită azi, dar poate voi reveni cândvacu exemple şi consideraţii mai ample (C. Ir.).

Corneliu IROD


Un remarcabil eveniment editorial

O broşură destinată consemnării vieţii celorzece etnii prezente în judeţul Galaţi a fost lansatăîn Sala Artelor a Teatrului Cultural „Dunărea deJos“. Este un prim pas către o cercetare sistemati-că. Broşura este destinată comunităţilor, dar şibibliotecilor din ţară şi străinătate, întrucât artico-lele semnate de preşedinţii celor zece etnii sunttraduse şi în limba engleză. Este vorba de închi-derea unui proiect cultural „Artmundi“ derulatsub egida Consiliului Judeţean Galaţi, finanţat deAd ministraţia Fondului Cultural „Dunărea deJos“. Centrul Cultural umează să editeze pe viitorşi o monografie a etniilor gălăţene, după cum ade clarat directorul Centrului Cultural. Broşuralan sată are ataşat şi un DVD cu aspec-te de la colocviul şi spectacolul folclo-ric internaţional din deschiderea pro-iectului, precum şi un documentarefectuat în timpul cercetării întreprin-se în Grecia şi la Galaţi pentru a con-stata cât anume din tradiţiile din patriade origine s-au păstrat în ţara de adop-ţie. Deschiderea evenimentului a fostfăcută de directorul Centrului Cultural„Dunărea de Jos“ urmată de LauraToader, consilier principal al Consi -liului Judeţean Galaţi.

Reprezentanţii minorităţilor gălă-ţene au contribuit direct la apariţiaacestei broşuri printr-un scurt istorical fiecărei etnii, materiale legate deobiceiuri şi tradiţii. Au luat cuvântul şimembrii comunităţilor prezente. Lalansarea broşurii au participat membrii din urmă-toarele etnii: Comunitatea elenă, Comunitatea

maghiară, Comunitatea Democrată Turcă, Comu -nitatea Armenilor, Alianţa Romilor, Co mu ni tateaDemocrată Germană, Comunitatea Ucrainenilor,Comunitatea Italiană „Casa Italia“, ComunitateaRuşilor-lipoveni şi Comunitatea Evreilor. Acesteorganizaţii etnice au avut şi au ca obiect principalprotejarea şi promovarea valorilor autentice şisprijinirea multiculturalităţii prin menţinerea

diversităţii culturale şi promovarea dialoguluiintercultural. Cele zece comunităţi etnice din

Galaţi colaborează în acţiunile culturale comune.Ele, comunităţile etnice, beneficiază şi de un spri-jin deosebit din partea Consiliului Judeţean Galaţişi Centrului Cultural „Dunărea de Jos“ şi de osusţinere morală. În concluzie, menţionăm că înprogramul de activităţi al Centrului Cultural„Dună rea de Jos“ este cuprins Programul Cultural„Rog vaiv“ care include proiectul „Seri culturale

ale etniilor“, proiect care are în vederederularea de evenimente, manifestărişi activităţi cultural-artistice şi in -structiv-educative specifice minorită-ţilor judeţului Galaţi, în funcţie decalendarul de desfăşurare a acestoracum ar fi: zile naţionale, ex po ziţii pearii tematice diverse, demonstraţii demeşteşuguri, seri culturale etc.

În cadrul acestui program se în -scrie şi proiectul cultural „Art mun di“,festival al comunităţilor etnice dinEuroregiunea „Dunărea de Jos“ care,în urma selecţiei/concursului de pro-iecte, a câştigat finanţare de la Admi -nistraţia Fondului Cultural Naţional şia desfăşurat activităţi culturale înscri-se în proiect, specifice minorităţilor.

Vichentie NICOlAICIUC

„Viaţa etniilor din Galaţi“ vede lumina tiparului


Mulţi îl cunosc pe Corneliu Irod, dar puţiniştiu că în luna august îşi aniversează ziua de naş-tere, iar anul acesta împlineşte o vârstă rotundă şifrumoasă. Nu în tâm plător este născut la 24august, când Ucraina serbează IndependenţaNaţională.

Corneliu Irod este vărul meu primar, mamelenoastre erau surori. Câteva amintiri din copilărieîmi răscolesc gândurile, deşi diferenţa de vârstăîntre noi este destul de mare. Ne-am născut înaceeaşi casă, am copilărit în aceeaşi curte mare,cu mulţi pomi fructiferi, în satul Măriţei, judeţulSuceava. În apropiere se află o minunată pădure,care era o binecuvântare pentru copiii care sejucau şi culegeau fructe sau ciuperci. Îmi amin-tesc că-i plăcea mult sportul, mai ales fotbalul şifrumoasele baluri care se organizau la CăminulCultural din Măriţei unde se adunau tineri dintoate satele învecinate.

Acasă la noi se vorbeau mai multe limbi, iarmamele noastre cunoşteau româna, ucraineana,germana şi polona. Corneliu Irod a frecventatşcoala primară în sat, clasele I-III în limba româ-nă, iar clasele IV-VII în limba ucraineană, conti-nuând cu liceul din Siret tot în limba ucraineană.A absolvit două facultăţi: filologie şi teologie.Este scriitor şi autor al mai multor cărţi, cât şi tra-ducător din alte limbi. A făcut o consistentă dona-ţie de carte pentru Biblioteca comunală dinNegostina. Ţinem legătura pe calea undelor des,iar când avem prilejul ne întâlnim.

La aniversarea vârstei de 80 ani doresc să îiurez, împreună cu familia mea, ,,La mulţi anibunecuvântaţi!“, multă sănătate, bucurii, iarbunul Dumnezeu să ne ajute să ne întâlnim încămulţi ani de acum înainte. Îi îmbrăţişez întreagafamilie.

Felicia GRIGORAŞ

La mulţi ani, Corneliu Irod!

Septembrie – ce minunată lună,

E-aşa de dulce ca o poezie,I-aş împleti din stele o cununăCa să o poarte-ntreaga

veşnicie.

Prin frumuseţea einepieritoare,

Mi-aduce-n suflet linişte deplină,

Ea-ntotdeauna-n faţa mea apare

Ca un buchet fantastic de lumină.

Septembrie e-o lună care-mi place,

Eu o păstrez, ca pe-o bijuterie,Ea parcă-mi spune zilnic

vino-ncoace,Să alergăm prin codru,

pe câmpie.

Vrea ca să văd un început de toamnă,

Cum codru-şi schimbă-n linişte culoarea,

Cum şi câmpia ca o mare doamnă

Devine precum e spre searăzarea...

Şi-ar vrea să văd cum ea cu măiestrie,

Copacilor şi văii-i dă culoare,Cum le transformă-n noua

măreţieÎn nişte creaţiuni nemuritoare.

Septembrie e-o lună adorată,Cu-atâta farmec şi melancolie,Pe-această lună-aş da chiar

lumea toată,Căci ea e ca o celebră

melodie.

Mihai VOlOŞCIUC

SeptembrieSeptembrie

Devenit octogenar, la 24 august 2017,Corneliu Irod are multă vitalitate, forţă demuncă în calitatea lui de scriitor, traducător şipublicist.

Dotat cu talent remarcabil, scriitorul Cor -neliu Irod a creat opere de mare valoare artisti-că care fac cinste literaturii ucrainene şi româ-ne, excelând în analiza psihologică a persona-jelor şi farmecul narativ. Ele se citesc cu inte-res, fiind mult gustate de cititori. Noi am citit totce ne-a oferit Corneliu Irod. Cărţile sale, nupuţine la număr, ne-au atras, ne-au făcut sărevenim, deseori, asupra unor părţi.

Pentru ceea ce reprezintă pentru noi bunulnostru prieten şi colaborator, Corneliu Irod,redactorii revistei „Curierul ucrainean“ îiurează „La mulţi ani!“, sănătate, noi împlinirişi să-şi păstreze inspiraţia.

Corneliu Irod la 80 de ani

În anii de dinainte de 1990, despre distinsuldomn profesor Nicolae Cureliuc nu am ştiut preamulte, de fapt am avut doar cunoştinţe şi maimult deosebite aprecieri, nu doar eu, ci şi soţiamea, Valeria, când citeam revistele „Magazin“,„Magazin istoric“ sau almanahul „Femeia“ undeapărea acest nume sub semnătura Kolea Kure -liuk.

Eu mă lăudam atunci cu acest nume în faţasoţiei mele, ea fiind româncă şi mă bucuram căun ucrainean scrie aşa de bine în revistele româ-neşti. Îmi era cunoscut acest nume, dar mai binene-am cunoscut de când activăm împreună înUniunea Ucrainenilor din România şi mai des dinpublicaţiile ucrainene de după revoluţie, când amputut afla mai multe despre profesorul Kolea

Kureliuk, cel care a organizat prima acţiune cul-turală „Convieţuiri“ la Măriţeia.

Din revista noastră am aflat că s-a născut la 10septembrie 1947 în Măriţeia Mică, şcoala primarăa făcut-o în limba ucraineană, liceul l-a absolvitla Şcoala Medie Mixtă Siret şi că a absolvitInstitutul Pedagogic de 3 ani din Suceava,Facultatea de Matematică-Fizică. M-a frapat fap-tul că domnul profesor de matematică-fizică aavut înclinaţie spre scris şi, mai mult de atât, acolaborat la multe publicaţii prestigioase dinRomânia.

Mă bucur că a colaborat şi colaborează şiacum la revistele Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia şi am fost de acord atunci când domnul redac-tor-şef al revistei „Curierul ucrainean“ a venit cu

propunerea ca domnul Kolea Kureliuk să fiecooptat ca redactor la această revistă, spun eu, pemerit.

Am avut ocazia să-l vizitez pe domnul profe-sor acasă la el în satul Măriţeia şi am vizitat şiBiblioteca comunală pe care a condus-o, cu careocazie am putut schimba diferite impresii despreactivitatea noastră în slujba comunităţii.

Sincer mă bucur că ucrainenii din România auun asemenea om şi aş dori pe această cale să-imulţumesc mult de tot pentru prestigioasa activi-tate publicistică a dumnealui şi pentru cea comu-nitară în folosul etniei noastre.

Stimate domnule Kolea Kureliuk, din parteamea, a soţiei mele şi a familiei vă dorim la acestan aniversar să aveţi parte de sănătate, multebucurii şi viaţă lungă lângă cei dragi!

Ştefan BUCIUtA,preşedinte de onoare al UUR

Kolea Kureliuk la cea de-a 70 aniversare

Farisei cu stea în frunteadunaţi de prin coclauride la şes ori de la muntedragii ţării dinozauri,un omagiu v-aducă vouăşi am multe a vă spuneîmpărţit aşa în două...nu mai dormita, naţiune!

Cristian Ilie CEGA

Huseatynul tău natalŢi-ar fi vrut o altă soartăDar, cum tu te-ai răsculat

Împotriva uniunii polono-li tuaniene

Ce unise, la Seim, doar ambiţiiCe deşarte s-au văzut, mai...Prin istorii ce-s toate adevărateAi sfârşit tu, Severyn,Ars de viu de-acel poleacIar Ivan Ostreanyţea Cu alţi treizeci de tovarăşiRupţi în patru ca Ion-VodăIoan-Vodă şi NicoarăFraţii Pidkova, îi ştiţi?De cazaci zaporojeni Şi de fraţii moldoveniCe-s din veacuri pomeniţiIar Zynovi cu Tymofi,Fiul său din al său sângeÎmpuşcaţi la SubotivIar cadavrele lor arseDe hatmanul CzarnieckiCe-a primit „prea buna şleahtă“Vom vedea noi mai târziu...

Ionuţ MUtU

DeşteptareaDeşteptarea

SeverynNalyvaiko

şi IvanOstreanyţea


(Urmare din numărul 339/340)

* * *

După război, când îmbătrânise în aşa hal, cănici mustaţa nu-i stătea ţeapănă în lături, ci-icăzuse la colţurile gurii şi se rărise de se vedeaprin ea, tot mai înota prin zăpada până la genunchica să ajungă în serile întunecoase la şedinţele con-ducerii, unde nu-l mai asculta nimeni şi nimeni nuse mai sfătuia cu el în nicio chestiune, ci doar îlîntrebau cu reproş: „De ce oi fi venit dumneata,nene, pe o vreme aşa de câinoasă? Să fi statacasă...“.

„I-auzi, de ce-am venit! – se supăra Markian.Oamenii fură cu sânul grâul din depozit ziua-namiaza mare. Ce rânduială-i asta? Iar voi – la ce-ai venit...”

Până la urmă, a răzbit: conducerea l-a numitpaznic la depozit, pentru că ştia: Markian nunumai că n-o să-i lase pe alţii să fure nici măcarun bob de grâu, dar nici el n-o să ia.

De atunci, nu mai era văzut aproape deloc peacasă, iar dacă şi apărea, atunci venea să-şi cureţepuşca la căldură, „după cum zice regulamentul“,şi să mănânce ceva cald.

Stă uneori cu puşca lui lângă ieşirea dinCăminul Cultural (altă clădire pentru cereale lacolhoz nu era, căci nemţii, în retragere, au incen-diat hambarele), are ace de promoroacă înmustaţă, îşi suflă în pumni, strigă: „Unde-ai ple-cat, hă? Da’ grâul din cizme l-ai scuturat? Saupoate crezi că n-am văzut cum te afundai îngrămadă ca să-ţi intre în cizme? Ia, întoarce-teimediat!“.

N-o ierta nici pe Stecha, pe care a trimis-o lamuncă, pentru că „grâul se încinge şi nu-s destulebraţe“. Odată, când ea, obosită de căratul atâtorsaci, pleca acasă, Markian îi strigă din urmă: „Da’tu ce, eşti mai cu moţ? Ia întoarce-te şi scuturăgrâul din cizme!“.

S-a întors mirată, ascunzând sub basma unzâmbet îngăduitor: „Da’ ce, bărbate, ai orbulgăinilor? Nu vezi că am galoşi în picioare?...“.

Mai apoi, grâul a fost dus la bază conformplanului şi Markian iarăşi se plictisea acasă. S-arfi dus la colhoz la consfătuire sau la şedinţacomitetului executiv – are cizmele rupte, ar citiştirile din ziarul raional – copiii i-au scos lentilele

de la ochelari şi le-au rătăcitpe undeva. I-ar trage un toc debătaie, dar nu ştie cine i-afăcut stricăciunea, iar să-i baţi

pe toţi – nu-i corect. Aşa că stătea toată ziua pecuptor şi înjura de după horn, dacă făceau copiiigălăgie în casă.

Într-o duminică, zi de hram, Stecha măturănişte rămăşiţe de făină şi, cu ce a putut şi ea, afăcut o tavă de plăcinte: câteva cu miez deseminţe şi călină, câteva cu fasole. A împărţitcopiilor câte una, lui Markian i-a dat două, iarpentru ea a oprit-o pe cea care se arsese puţin într-o parte. Copiii mâncau încet, câte puţin, ca săsimtă gustul copturii de hram. În casă era cald, cade sărbătoare, podeaua era aşternută cu paieproaspete, iezii băteau toaca pe laviţă cu copitelelor mici, dar nu se supăra nimeni – era hram.

Mâncându-şi porţia, Markian scoase capul dedupă horn şi întrebă: „Nu mai e? Hm, doar mi-amîntărâtat stomacul“, – şi tăcu. După un timp, semişcă din nou şi vorbi încet, cu blândeţe cătrefiica cea mică: „Mania, dă-i lui tăticu’ măcarjumate de plăcintă“.

Mania holbă spre tavan ochii mari şi negri caai tatălui ei şi chicoti:

„De unde să-ţi dau, dacă nu mai am?“„Da’ tu, Andriiko, mai ai?“„Hm, – se miră Andriiko. – Pe a mea am halit-

o demult“.Markian oftă şi tăcu. Însă nu pentru mult timp.„Pavluşa, – îl chemă mai apoi pe cel mare. – Ia

uită-te, fiule, în tavă: n-a mai rămas nicioplăcintă?“

Pavlo îşi luă ochii de la geam, dincolo de carecădea zăpada pieziş, se uită încruntat pe cuptor:

„Este una, a mamei. Nouă tuturor ne-a revenitcâte una, iar dumitale – două. Dumneata le-aimâncat? Le-ai mâncat. Asta lasă-i-o mamei. E şiaici o regulă – s-o respectăm!“

Se pare că Markian îşi opri până şi respiraţia,s-a lungit şi a stat mult timp nemişcat. Apoi coborîde pe cuptor, scoase de sub laviţă un ceaun mic şi,surâzând cumva timid şi stânjenit, îi spuseStechei:

„Eu, femeie, îmi pun la fiert nişte cartofi... Sauo supă. Trage-mi nişte jar spre prichici“. Turnăapă în ceaunaş, îl puse pe jar şi începu să sufle întăciuni, muindu-şi mustaţa pleoştită în cenuşă.Jarul se învioră şi fu cuprins de o flăcăruie firavă.Iar când Markian iarăşi se îndreptă de şale, nu maiavea o jumătate de mustaţă, o pârlise...

Aşa i-a rămas el Stechei în minte cu o ziînainte de a se îmbolnăvi: stă încovoiat lângăsobă, îşi jumuleşte smocul cărunt şi pârlit, îizâmbeşte ei trist, copilăreşte.

„Na-ţi-o bună, la bătrâneţe ai rămas fărămustaţă!“ – atât a mai zis el.

Dar pentru copii a început distracţia: s-auadunat în mijlocul casei, pufnesc în râs unul în

ceafa celuilalt şi-şi daucoate, prefăcându-se cănu râd de tatăl lor, ciglumesc între ei...

Atunci ea a luat dintavă plăcinta ei şi i-a

pus-o lui în mână: „Urcă-te pe cuptor, – zise, – cămai răceşti la picioare. Iar supa o termin eu“.

De atunci, Markian s-a îmbolnăvit şi probabilpână a murit n-a mai pomenit de ordine şidisciplină. Doar o singură dată, când a venit să-lvadă vechiul lui prieten Hryţko Matacecika, aspus încet, abia mişcând limba uscată: „Eu demoarte nu mă tem, Hryţko... Da’, uite, îmi parerău de ceva... Aş vrea să mai trăiesc ca să văd cerânduială va fi mai departe“.

„Păi, da... – se învoi cu blândeţe Matacecika şi,ca să-i abată bolnavului gândul de la moarte, luăaltă vorbă: – Da’ ţii minte, Markiane, noapteaaceea din nouă sute treizeci şi cinci, ce furtunăgrozavă a fost? U-u... Prin toate livezile se auzeaatunci numai buf-buf, buf-buf. Cădeau merele şiperele! De cum apărea luna dintre nori, în iarbă,sub pomi, se vedeau mari rotocoale albe de atâteafructe... Atunci, nici moara n-am deschis-o, că demăcinat nici nu putea fi vorba – s-ar fi frântbraţele morii. Straşnic vînt!”

„E, nu, nu ţin minte... Eram plecat la Poltava,la conferinţă. Eh, să fi văzut tu şi să fi auzit ce-afost acolo!... – Markian îşi mişcă iute degetele pecămaşa lipită de pieptul căzut, iar în obraji îiapăru o rumeneală palidă, bolnăvicioasă. – Fan -fară... Aplauze... Luase cuvântul toată conducerearegiunii... Mi-au dat şi mie atunci cuvântul... Iarde dormit am dormit la hotel... Patefoane, mân-care – de care pofteşti... Ordinea-i ordine...“ – şităcu, suflând hârâit.

Iar a doua zi a murit.

* * *

Trecuse de mult de miezul nopţii. Mesenii auobosit să bea, să mănânce şi să se veselească, iarpe deasupra unii bărbaţi, nu se ştie de ce, s-au luatla bătaie în tindă, încât abia i-au despărţit, şiparticipanţii la parastas au început să plece pe lacasele lor, căzând prin nămeţii înalţi, şi nimeni nuse mai gândea la Markian, ci fiecare se ocăra pesine însuşi pentru că stătuse atât de mult.

Numai Hryţko Matacecika, fostul morar şi pri-eten al lui Markian, trecând prin faţa cimitirului,se oprin în dreptul singurului mormânt negru, îşiscoase căciula şi mormăi beat: „Zici că treberespectată ordinea? Hă! Iote că ai ordine!...“.

traducere din limba ucraineanăde Corneliu IROD

Vitrina literarăhryhir tIUtIUNNYK

Parastas pentru Markian

Bărbate, n-am ce îmbrăca! Voi merge goală lacumpărături.

— Draga mea, dacă tot mergi la magazin,cumpără-mi nişte ţigări şi vodcă.

— Aveţi timbre de 50 de cenţi?— Da.— Cât costă unul?

— Copilul seamănă foarte mult cu soţia ta.— Nu-i nimic, bine că este sănătos.

— Vă convine să vindeţi ceasuri atât deieftin?— Sigur. Câştigăm din repararea lor.

— Soţul meu este tare gelos, dar eu de cândlucrez aici n-am decât un iubit, pompierul unită-ţii.

— Da, Mariano, dar ei se schimbă în fiecareseară.

Afiş pe un stâlp de graniţă:„Din lipsă de cartuşe, tragem fără somaţie!“

— Ce zici, Jane, nu bem câte 100 de vodcă?— De ce nu?— Ei dacă nu, atunci nu...

— Zici că bei de 30 de ani fără întrerupere?— A, nu, au fost şi pauze: am fost internat la

dezalcoolizare de două ori, câte o zi...

— Doctore, este adevărat că sănătatea nupoate fi cumpărată cu bani?

— Cine v-a spus aşa o prostie?

O blondă goneşte pe contrasens, poliţistul oopreşte:

— Unde vă grăbiţi?— Nu mai are importanţă, văd că toţi se întorc

deja de acolo.

Mitică se sfătuieşte cu veterinarul:— Calul meu uneori merge bine, uneori şchio-

pătează, ce mă sfătuiţi?— Când merge normal, să-l vindeţi.

— Au fost mulţi la nuntă?— Mda. La spital n-au rămas locuri libere!

— Ioane, tu citeşti ziare, te uiţi la televizor?— Se înţelege. Altfel de unde aş şti că avem o

viaţă atât de fericită?

Poliţistul către şofer:— Unde mergeţi, nu vedeţi că este roşu?— Sunt daltonist.— Cine? Cine?— Daltonist...— Atunci circulaţi.

— Eh, un om cinstit trăieşte greu...— Şi de când ai devenit un om cinstit?— De când este greu...

După o beţie straşnică:— Cu cât mă uit mai mult în oglindă, cu atât

mai mult îi dau dreptate lui Darwin.

Kolea KURElIUK

Miniglume


Primele informaţii despre creaţia „celui maimare poet (român) de la Eminescu încoace“ (M.Ralea), Tudor Arghezi, au fost publicate, înUcraina, în cele două ediţii, din 1964 şi 1978, aleEnciclopediei ucrainene şi ele se datorează profe-sorului Stanislav Semcinskyi, căruia îi aparţine şiarticolul, ceva mai amplu şi mai nuanţat, despreArghezi, din Enciclopedia literară ucraineană.

Urmare, probabil, a „redescoperirii“ şi „recu-noaşterii (sale) ca poet naţional“ (Eugen Simion),opinia literară ucraineană manifestă un vădit inte-res faţă de creaţia sa. Într-un studiu sintetic,Căutări creatoare în lirica românească postbeli-că, publicat în revista ucraineană de literaturăuniversală, „Vsesvit“ („Universul“), din 1974,Oleg Gainiceru îl consideră pe Arghezi drept unul„dintre cei mai reprezentativi continuatori ai tra-diţiei lui M. Eminescu“. Un număr de câteva poe-zii din ciclurile Flori de mucigai şi Blesteme întraducerea Tamarei Severniuk, a SofieiMaidanska şi a lui Moisei Fişbein, apar, într-ungrupaj de lirică românească contemporană, înnumărul 8 pe anul 1974, a aceleiaşi reviste, prefa-ţat de un substanţial articol, Umanism, umanitate,om, în care Eleonora Solovei demonstrează că,datorită influenţei sale active, timp de o jumătatede secol, asupra literaturii româneşti, a importan-ţei covârşitoare asupra configuraţiei poezieiromâne din perioada de după cel de al DoileaRăzboi Mondial, datorită poeticii sale originale, atematicii cu profunde implicaţii filosofice şi unlarg diapazon cu rezonanţă universală, umanita-ristă, bazat pe solul naţional şi tinzând să cuprin-dă „cerul şi pământul“, lumea cu preocupările ei,Arghezi „din ce în ce mai deplin pătrunde în con-ştiinţa estetică a propriului său popor, cât şi în ceaa omenirii întregi“.

În anul centenarului naşterii poetului, 1980,aceeaşi revistă publică un mare grupaj de poezii,

în traducerea Sofiei Maidanska şi a lui MychailoTkaci, grupaj însoţit de o scurtă dar revelatoareprezentare din partea redacţiei, în care, printrealtele, putem citi: „Tot ceea ce ştim azi despreeminentul scriitor român Tudor Arghezi, tot ceeace se spune despre el acum cu prilejul centenaru-lui naşterii sale spulberă întru totul odinioară„clasica“ iar azi naiva închipuire precum că poe-tul ar fi fost un singuratic introspectiv, un„demiurg“ izolat de frământările omeneşti coti-diene. Calea parcursă de Arghezi, biografia şiopera sa impun un tip de scriitor total diferit – unscriitor revoluţionar al secolului al XX-lea, des-chis „tuturor furtunilor“, de o inepuizabilă bărbă-ţie şi angajament social. Calea artistului, începutăspre sfârşitul secolului trecut (secolul al XIX-lea– I.R.) şi încheiată în a doua jumătate a anilor ’60,traversează câteva epoci sociale şi literare.Artistul nu ar putea fi considerat nici simplu, niciuşor. Asemenea altor reprezentanţi ai acestui tipde scriitori, Arghezi apare în faţa urmaşilor ca unom cu o fire titanică, manifestând, după expresialui Tudor Vianu, un „protest universal“.

Centenarul naşterii lui Arghezi a fost marcat şide editura kieveană de literatură „Dnipro“ printipărirea în ucraineană a unui volum din poeziilesale, selectate din ediţia Scrieri (vol. 1-31, Buc.,1962-1979), volum îngrijit de StanislavSemcinskyi, căruia îi aparţin, de asemenea, câte-va traduceri, notele şi studiul introductiv intitulatRăzvrătitul şi vrăjitorul cuvântului, prin care citi-torul străin este familiarizat, laconic, cu cele douălaturi fundamentale ale creaţiei argheziene.Latura contestatară a operei sale este relevatănuanţat printr-o permanentă raportare a creaţiei laepoca în care a trăit poetul, luându-se în conside-raţie totodată „drumul său contradictoriu, oscila-ţiile şi îndoielile“, continua nelinişte „a inimii şiminţii“ ce tinde să pătrundă esenţa lucrurilor şi

fenomenelor, dar şi „încrederea sa în oameni şipermanenta căutare a binelui şi adevărului“. Odeosebită apreciere se acordă, în acest sens, poe-mului Cântare omului, în care Arghezi, „ întor-cându-se parcă la viziunea asupra lumii caracte-ristică poeţilor antici sau iluminişti, o înnoieşteradical, creând o „sociogonie“ proprie datorităînţelegerii adecvate a drumului istoric parcurs deom în cunoaşterea universului, ajungând în zilelenoastre la conştientizarea rolului său în stăpânireaputerilor naturii şi cucerirea cosmosului“.Originalitatea stilului arghezian este explicatăprin particularităţile eului său creator şi prin func-ţionalitatea organică a mijloacelor de expresiepoetică.

Urmare a multitudinii genurilor literare practi-cate, a vastei activităţi de traducător şi editor, aprezenţei sale sociale, arată Semcinskyi, Arghezia fost un scriitor „total“, iar prin valoarea realiză-rilor sale, „fără îndoială, cel mai mare poet românal secolului al XX-lea, deschizător de noi drumuripentru literatura umanistă“.

Aceste disocieri ale introducerii cititoruluiucrainean în vasta operă argheziană sunt dublatede traduceri ce pot fi considerate un serios pasînainte în planul general al receptării poezieiromâneşti în ucraineană. Aceasta deoarece, maiîntâi, selecţia versurilor îl familiarizează pe citito-rul străin cu temele dominante ale operei luiArghezi, dezvăluind bogatul său univers spiritualşi nuanţând admirabil componentele eului poetic,începând cu diversele faţete ale atitudinii saleradicale şi încheind cu profunda delicateţe sufle-tească a poetului, spiritul său de o rară gingăşie.Iar în al doilea rând, datorită faptului că traduce-rile atestă apariţia unor noi nume de buni traducă-tori, care se încadrează, în genere, bine în notaimpusă de talentatul poet şi traducător MychailoTkaci, căruia de altfel, îi aparţine majoritatea tra-ducerilor, din care cauză valenţele arghezieneexpresive în multe cazuri înregistrează echivalăricu totul remarcabile.


Ioan REBUŞAPCĂ

– Mykola, dă-mi-o pe soţia ta, te rog ca peDumnezeu!

Din automobilul deschis răsuna muzica, iarMykola, absorbit de muncă, nu a auzit că îl strigacineva din stradă. S-a obişnuit să nu acordeatenţie gălăgiei care pătrundea până-n curtea lui.Vecinii aduceau în stradă cu mare satisfacţie,toate problemele lor şi nu o dată făceau maretămbălău, la care participa cu bucurie şi soţia saOryna care se lipsea de toate, numai să fie în cen-trul oricărui eveniment, cât ar fi el de mic.Taciturnul Mykola Kyseliuk niciodată nu sealătura femeilor care bârfeau şi evita pe cât puteasă fie implicat în conflictele dintre vecinii săi,fapt pentru care, soţia sa îi reproşa mereu că nueste în stare să o apere împotriva limbutei deHafia Pyţuryha.

– Mykola, dă-mi-o pe soţia ta, te rog ca peDumnezeu!

Nu-i venea să-şi creadă urechilor, de aceea s-aapropiat de portiţă şi a deschis-o brusc. Simţindmâna puternică a gospodarului, portiţa cu ţâţânileneunse cine ştie de când, a scârţâit jalnic (acestscârţâit era un semnal de alarmă pentru gospodaride aceea înadins nu ungeau ţâţânile portiţei). Înfaţa portiţei stătea Vasyl Varenciuk smerit, cumstă elevul în faţa profesorului sever când nu aînvăţat lecţia. În ciuda acestei smerenii ciudate şineobişnuite, în faţa lui Mykola nu stătea un omneputincios – statura sa uriaşă a împietrit înmijlocul drumului, ca o stană de piatră, iar subcămaşa largă de in, se vedeau mişcându-semuşchii pectorali puternici şi mari ca două pietrede moară. Mâinile, la fel de smerite ca şi stăpânullor se odihneau pe burta masivă, numai degeteleîi trădau neliniştea. Strâns întrepătrunse unele

printre altele, tremurau atât de tare, încât se auzeacum trosneau. „Poate îşi rupe dracului degetele”,se gândi oarecum speriat Mykola, şi cu toate

acestea spuse accentuând fiecare cuvânt:– Ce tot îndrugi tu acolo, Vasyl?!– Ce ai auzit, Mykola: dă-mi-o pe soţia ta!– Nu mă face de ruşine în faţa oamenilor, du-

te cu Dumnezeu, te rog frumos!– Iar eu te rog să mi-o dai pe Oryna ta, ţie nu-

ţi mai trebuie, tu nu o mai iubeşti, asta poate să-ţispună orice om din Kutnyi!

– Eu sunt cununat cu Oryna, ce ai cu ea?!– O iubesc la nebunie, iar tu îţi baţi joc de ea,

ai transformat-o în slujnică!– Nu e treaba ta, noi trăim ca două suflete

pereche! Mykola de abia se abţinea să nu urle laVasyl Varenciuk.

Varenciuk l-a simţit că nu poate să sestăpânească şi i-a spus pe un ton domol:

– Nu sări în sus, ca nu cumva, Doamne fe -reşte, să te lovească damblaua. Dă-mi-o pe Oryn -ka, am s-o port pe braţe, am să-i cumpăr hainefrumoase, căci la tine umblă îmbrăcată ca osărăntoacă!

– Nevasta mea umblă îmbrăcată ca o doamnă,şi să nu-mi dai tu mie lecţii cum să-mi îmbracnevasta. Tu ţi-ai dus nevasta la cimitir, iar acumvrei s-o îngropi şi pe Oryna mea?

Varenciuk nu s-a aşteptat la o asemenealovitură, pentru o clipă s-a pierdut cu firea, însăşi-a revenit repede şi a spus fără a sta prea multpe gânduri:

– Ce ştii tu, bietul de tine, despre răposata meaMaricika?

Era o femeie sfântă – Dumnezeu s-o ierte! Amtrăit ca doi porumbei, însă s-a îmbolnăvit de oboală grea, a ucis-o cancerul – ce puteam să fac?

– Ai ucis-o tu cu beţiile tale!– Eu? Tu de unde ştii, tu vezi pe cineva în

afară de munca ta? Umbli după fuste, iar la Orynanici nu te uiţi!

– Trăznite-ar fulgerul drept în capul ăla prost!a spus Kyseliuk făcând un pas către Varenciuk,care se legăna de pe un picior pe altul, privindu-şi rivalul cu ochii săi albaştri în care nu era pic derăutate, ameninţare sau batjocură.

– Du-te de aici, te rog, nu te juca cu nervii mei,du-te nu căuta ceartă cu lumânarea! a spusMykola, observând cu coada ochiului cum semişcă perdelele la fereastra vecinei sale HafiaPyţuryha care şi-a întins antenele ca să poatătransmite imediat următoarea bârfă – urbi et orbi.

– Fără Orynka nu plec! – dintr-o dată smerenial-a părăsit pe uriaşul parcă sculptat din piatră, iarbaritonul moale s-a transformat în oţel şi dintr-odată deasupra străzii şi a caselor s-a auzit voceade bas a lui Varenciuk: – Dă-mi-o pe Oryna, totce am îţi dau pentru ea!

Kyseliuk, încruntându-şi sprâncenele, a maifăcut un pas către Varenciuk. Ochii săi negri s-auumplut de ură, fălcile i s-au încleştat, iar nărilenasului său subţire şi alb ca o coală de hârtie seumflau ca nişte foale. Trei metri îi despărţeau peuscăţivul Mykola Kyseliuk, turbat de furie, deuriaşul Vasyl Varenciuk care părea de neclintit.Se priveau fix în ochi, ca doi boxeri înainte demeci. Numai că în loc de ring se aflau pe stradaprăfuită, plină cu pietriş şi criblură, iar în loc depublic o aveau pe Hafia Pyţuryha, ascunsă dupăperdeaua de la fereastra casei sale.


traducere de Mihai hafia tRAIStA

«Cheile» geniului verbal, în ucraineană «potrivite».La a 50-a comemorare a morţii lui Tudor Arghezi (1880-1967)

NEVASTA ALTUIA

Oleksandr Masleanyk

20 Curierul UCRAINEAN20

Mult stimaţi preşedinţi Tusk şi Juncker, Stimaţi membri ai Comisiei Europene,Doamnelor şi Domnilor,

Sunt foarte fericit să vă salut, la Kiev, la celde-al XIX-lea summit Ucraina – Uniunea Euro -peană care a intrat şi va intra în istorie ca summital regimului fără vize şi al asocierii. Este extremde important că aceste rezultate ale muncii noas-tre se pot vedea cu ochiul liber, deoarece noi nune facem doar planuri, ci aducem rezultate con-crete ale muncii noastre.

Aş vrea să aduc mulţumiri partenerilor noştridin UE pentru munca extrem de mare pe care aufăcut-o şi colegilor mei pentru partea lor de con-tribuţie.

Acest summit este important şi profund sim-bolic pentru relaţiile noastre. La 11 iunie, ucrai-nenii au simţit cu adevărat gustul libertăţii de a sedeplasa liber, fără vize în ţările UE.

Aş dori să vă informez, stimaţi colegi, căpeste o sută de mii de cetăţeni ucraineni care aupaşapoarte biometrice au apelat la dreptul lor dea călători fără vize şi au văzut ce înseamnă regi-mul fără vize, ce înseamnă UE, spre ce se în -dreaptă Ucraina şi pentru ce merită să lupţi, pen-tru ce fel de viitor luptă astăzi tânărul StatUcrainean.

Sunt ferm convins că regimul fără vize adevenit o adevărată cumpănă între viitorul euro-pean şi trecutul sovietic al Ucrainei. Eu am maispus-o şi altă dată că el este un „Adio!“ spusUniunii Sovietice şi Imperiului rus şi că el repre-zintă revenirea Ucrainei în familia popoareloreuropene.

Aş dori să vă mulţumesc încă o dată tuturorpentru susţinerea extrem de mare oferită Ucrai -nei în ceea ce priveşte regimul fără vize, dum-neavoastră domnilor preşedinţi Donald Tusk şiJean-Claude Juncker. Fără Dvs. şi echipa Dvs.acest lucru nu ar fi fost posibil.

Mi-au rămas până acum în memorie câtevadintre ultimele noastre convorbiri tensionatelegate de lista totală a paşilor pe care urma să-ifacă Ucraina pentru a obţine regimul fără vize. Şichiar aici, în această sală, am semnat lista finalăcuprinzând 144 de puncte şi reforme pe care tre-buia să le realizeze Ucraina, iar Dvs. aţi crezut căle vom realiza. De aceea, noi şi Dvs. suntemcoautori ai regimului fără vize.

La 11 iulie, Consiliul Europei a încheiat mara-tonul lung şi complicat privind ratificarea Acor -du lui de Asociere. Nu voi dezvălui public ceefort a însemnat pentru noi finalizarea ratificării.Am aşteptat 1.110 zile extrem de lungi din mo -men tul adoptării şi semnării, la Bruxelles, în pre-zenţa Dvs., a Acordului de Asociere.

Desigur, noi ne aşteptam să se realizeze mai

repede. Dar, faptul că am atins acest obiectiv esteextrem de important.

Acordul este acel document pentru care auparticipat la Revoluţia Demnităţii milioane deucraineni. El a devenit simbolul luptei poporuluiucrainean pentru libertate, independenţă, valoricomune Ucrainei şi UE, pentru dezvoltarea liberăşi democratică a Ucrainei, pentru dreptul de aalege liber viitorul statului nostru.

Dreptul de a-şi alege viitorul aparţine exclusivucrainenilor şi nici o ţară din lume nu are voiesă-i împiedice. În acelaşi timp, nicio naţiune nu aplătit un preţ atât de mare pentru apropierea deUE.

Ucraina şi-a proclamat clar aspiraţiile europe-ne şi opţiunea europeană şi noi nu vom ceda înfaţa nimănui. Şi nimeni nu are dreptul să ne iaacele lucruri. Sunt recunoscător că UE declarăferm că recunoaşte şi susţine aspiraţiile de liber-tate, democraţie şi de afirmare a valorilor europe-ne comune ale poporului ucrainean.

În ultimii trei ani, Ucraina s-a afirmat pe caleareformelor care au la bază standardele europene.

Cu trei ani în urmă, am fost ales preşedinte şiatunci când am fost întrebat care este programulmeu, răspundeam prompt că este Acordul deAsociere şi reformele pe care le cuprinde acesta.Noi am făcut pentru transformarea Ucrainei maimult decât tot ce s-a realizat în cei 23 de ani deindependenţă anteriori şi pot să subliniez faptulcă nicio ţară din lume nu realizează reforme atâtde profunde şi vaste ca noi în condiţiile uneiagresiuni externe prelungite. Sunt fericit că deaceeaşi părere sunt şi partenerii noştri, în primulrând din UE, din organizaţii internaţionale, dincapitalele celor mai importante ţări ale parteneri-lor noştri. Acest lucru este foarte important pen-tru noi. Formula „Implementarea Acordului deAsociere este drumul nostru spre UE“ va devenio directivă pentru puterea şi societatea ucrainea-nă. Sarcina noastră strategică este afirmareaUcrainei ca o democraţie europeană de succes cuinstituţii de stat solide, cu o economie competiti-vă integrată în spaţiul economic al UE.

Vrem ca avantajele integrării europene să lesimtă fiecare cetăţean al Ucrainei, vrem ca busi-nessul ucrainean să continue să cucerească şi săpătrundă pe pieţele UE, ca în Ucraina să vinăinvestiţii mari şi tehnologii noi, să se asigure unsalt în dezvoltarea contactelor interumane, vremca tinerilor să li se deschidă noi perspective înceea ce priveşte efectuarea studiilor sau ocuparealocurilor de muncă pentru că toate acestea suntinvestiţii nu numai în viitorul Ucrainei, ele suntinvestiţii în viitorul Europei.

Vrem ca prin reformele interne pe care le pro-movăm să crească independenţa energetică a sta-tului nostru, ca, ajutaţi de UE, să aducem infras-

tructura noastră naţională la nivelul standardeloreuropene. Am în vedere drumurile, aeroporturile,porturile maritime şi fluviale, vrem ca UE sădevină partenerul nostru de nădejde în dezvolta-rea sistemului nostru de autoadministrare locală.

Vă mulţumesc foarte mult pentru faptul căsimt o puternică susţinere din partea UE a politi-cii mele de descentralizare care a fost şi ea inclu-să în programul meu electoral, cu trei ani înurmă.

Pentru atingerea acestui scop suntem obligaţisă învingem cea mai mare provocare cu care seconfruntă Ucraina după dobândirea independen-ţei – agresiunea rusă prelungită, ocuparea uneipărţi a teritoriului ei, anexarea ilegală a Crimeei,războiul hibrid dus pe toate fronturile – militar,politic, economic, umanitar, informaţional şicibernetic.

Asigurarea unei rezolvări durabile şi cuprin-zătoare a acestei crize este posibilă numai în con-diţiile revenirii totale şi ireversibile a Rusiei înlimitele dreptului internaţional.

De aceea, menţinerea unităţii în interiorul UEare o importanţă crucială. Şi când, acum trei ani,mă întrebaţi, domnilor preşedinţi, ce-mi dorescîn primul rând din partea UE, eu vă dădeam unrăspuns cât se poate de clar: avem nevoie de uni-tatea UE şi de solidaritatea ei cu Ucraina. Vămulţumesc foarte mult că, în aceşti trei ani, UE adat dovadă de această solidaritate. Drept dovadăa acestei susţineri constituie continuarea sancţiu-nilor economice ale UE împotriva Rusiei până înianuarie 2018 şi a pachetului de sancţiuni privindCrimeea până în iunie 2018, precum şi sublinie-rea faptului că sancţiunile vor fi menţinute pânăla implementarea totală a Acordurilor de laMinsk.

Avem speranţa că rolul principal al UE în con-solidarea procesului de reglementare paşnică asituaţiei în Donbas va creşte şi că iniţiativeleUcrainei privind retragerea Rusiei din Crimeease vor bucura în continuare de sprijin. Este foarteimportant că în formatul Normandia care consti-tuie un important instrument de rezolvare a con-flictului şi al retragerii armatelor ruse în afarateritoriului Ucrainei se găsesc Franţa şi Ger ma -nia care nu reprezintă doar ţările lor, ci întreagaUE. Sper că va veni timpul, permiteţi-mi aceastăpresupunere, când următoarele summituri Ucrai -na-UE le vom organiza la Doneţk şi Ialta. Eu aşface orice pentru aceasta.

Stimaţi domni preşedinţi,Astăzi, deschidem împreună o nouă pagină a

istoriei noastre comune a succesului. Cred căîntâlnirea noastră va da un semnal clar poporuluiucrainean, cetăţenilor UE, lumii întregi cu privirela solidaritatea noastră, la credinţa noastră comu-nă în puterea valorilor noastre.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Cuvântul preşedintelui Ucrainei rostit în deschiderea celuide-al XIX-lea summit Ucraina – Uniunea Europeană

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România · Împreună cu doamna Lucia Mihoc şi cu consilierul...

Documents

Transcript of Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România · Împreună cu doamna Lucia Mihoc şi cu consilierul...