NicoLae MirosLav Petreţchi, dePutatuL uur îN LegisLatura ... · prevăzut de Legea electorală....

La 11 decembrie 2016, cetăţenii ro mâ -niei au avut posibilitatea să acorde votullor senatorilor şi deputaţilor noii legisla-turi 2016-2020 a Parlamentului româniei.

constituţia româniei şi Legea elec -torală prevăd dreptul fiecărei organizaţii,le gal con stituite, care reprezintă o minori-

tate na ţio nală, să candideze în cadrul ale -gerilor par lamentare pentru un mandatde deputat. de menţionat că acest mandatnu este acordat în mod automat candi da ţi -lor care re pre zintă o organizaţie a cetă ţe -ni lor apar ţinând unei minorităţi na ţio -nale, aceştia trebuind să obţină în modobli gatoriu, pentru a fi confirmaţi, un nu -măr de voturi stabilit după un algoritmprevăzut de Legea electorală.

consiliul (rada) uniunii ucrainenilordin românia a propus drept candidat pen-tru man datul de deputat în Parlamentulro mâ niei pe preşedintele uur, NicolaeMiroslav Petreţchi.

candidând în circumscripţia electoralănr. 26 din judeţul Maramureş, judeţ cu ceamai numeroasă populaţie ucraineană, dlNicolae Miroslav Petreţchi a obţinut unnumăr suficient de voturi pentru a fi de -cla rat de Biroul electoral central (Bec)drept deputat al tuturor ucrainenilor dinromâ nia. îl felicităm şi îi dorim succes înnoua misiune, una deloc simplă şi delocuşoară. îi dorim să fie mereu la înălţimeasperanţelor celor care l-au ales şi l-au tri -mis în Par lament. Părerea noastră este cădeputatul Nicolae Miroslav Petreţchi e unom pe care ne putem baza.

Prezenţa lui în cel mai înalt for legisla-tiv al ţării va însemna o contribuţie pentru

mai binele comunităţii ucrai nene dinromânia. Prin alegerea re pre zentantuluiuur în Parlament avem şansa să existe ovoce care să vibreze la rezolvarea pro -blemelor noastre.

vom avea, astfel, posibilitatea de a neexprima, în mod argumentat, convingerile

noastre, punctul nostru de vedere; vom ex -prima poziţia uniunii ucrainenilor din

românia în probleme majore ale vieţiieconomice, politice şi sociale ale ţării; vommilita, cu maximă dăruire, pentru apă -rarea identităţii ucrainene prin punerea învaloare a moştenirii culturale, religioase şiprin studierea limbii ucrainene în şcoli,pen tru că o comunitate nu poate existafără limba ei, după cum o limbă nu poate

exista fără comunitate; vom putea acţiona,în spirit democratic, pentru soluţionareaproblemelor de existenţă ale ucrainenilordin românia, din toate segmentele noastrecomunitare.

Fără îndoială, membrii comunităţiiucrai nene, îndeosebi cei care se confruntă

cu unele dificultăţi, au multe aşteptări dela noul deputat.

cunoscând, însă, situaţia reală şi pro -blemele din teritoriu, deputatul NicolaeMiroslav Pe treţchi va găsi cele mai bunesoluţii pentru rezolvarea acestor difi cul -tăţi. avantajul lui este că se află în contactpermanent şi la faţa locului cu membriicomunităţii ucrai nene, fiind, în acelaşitimp, preşedintele uur.

în plus, după cum îl cunoaştem, avemîn faţă un om dinamic, cu mare putere demuncă şi cu voinţa de a reuşi.

Pentru rezolvarea problemelor conside -rate cele mai grele este bine ca deputatulnostru să găsească cele mai bune moda li -tă ţi de conlucrare cu forţele politice şi ad -mi nistrative decidente.

relaţiile cu ucraina vor trebui să ră mâ -nă în continuare o prioritate. în toateadunările electorale, la toate întrunirileor ganizate de ambasada ucrainei în ro -mânia şi de uur, preşedintele uur şi-amanifestat sprijinul pentru ucraina însituaţia dificilă prin care trece aceasta, so -li daritatea faţă de suferinţele po pulaţieiameninţate de rachetele ruseşti şi şi-a ma -ni festat speranţa că încetarea focului se vatransforma într-o pace durabilă.

Ion ROBCIUC

NicoLae MirosLav Petreţchi, dePutatuL uur îN LegisLatura 2016-2020

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 327-328 / ianuarie 2017

Curierul UCRAINEAN2

strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

telefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:[email protected]

redactor-şef:ion robciuc

redactori:Kolea Kureliuk

tehnoredactare:Ştefania ganciu

tiparul executat latipografia

„s.c. sMart orgaNizatioN srL“

issN 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu -mã obli ga þiile legate de conþinutul mate ria -lelor ºi nu retur neazã articolele nepublicate.

La data de 20 decembrie 2016, Plenul ca -merei deputaţilor a validat mandatul domnu-lui Nicolae Miroslav Petreţchi ca deputat dinpartea uur, iar a doua zi, 21 decembrie, dlPetreţchi a depus jurământul de parlamentar,începându-şi activitatea în grupul parlamen-tar al minorităţilor naţionale.

debutul activităţii parlamentarului nostrunu a fost scutit de curiozităţi neaşteptate. îndiferite modalităţi, colegii care fuseseră depu-taţi şi în legislatura 2012-2016 s-au interesatde atmosfera şi starea de fapt din uur, des-pre care primiseră anterior cele mai fantas -ma gorice informaţii negative. Noul deputat aluniunii noastre a dat lămuririle necesare,asu mân du-şi o adevărată campanie de lim -pezi re a imaginii uniunii ucrainenilor dinro mânia, grav afectate de colportările vehi-culate până acum.

deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi vain forma Prezidiul executiv al uur în proxi-ma şedinţă despre neadevărurile care au lezatimaginea uniunii ucrainenilor din româniaîn Parlamentul româniei, urmând a se decide

ce măsuri se impun.*

ca urmare a prestaţiei convingătoare înfaţa colegilor, grupul parlamentar al minori-tăţilor naţionale l-a recomandat pe deputatulnostru, Nicolae Miroslav Petreţchi, să deţinărăspunderea de secretar al comisiei perma-nente pentru cultură, învăţământ şi mass-me -dia a camerei deputaţilor. astfel, s-a re luatcutuma ca reprezentantului minorităţii ucrai-nene să-i revină o demnitate mai importantădecât aceea de simplu membru al unei comisiiparlamentare (ca în legislatura 2012-2016).

comisia permanentă pentru cultură, învă-ţământ şi mass-media este una dintre cele mailaborioase şi influente comisii parlamentarepermanente.

*

Noul secretar al comisiei permanente par -la mentare pentru cultură, învăţământ şimass-media, deputatul uur Nicolae Mi ro -slav Petreţchi, şi-a început într-un mod foarte

de cis şi responsabil activitatea în această co -mi sie. La audierea candidatului pentru func-ţia de ministru al culturii şi identităţii Na ţio -nale, ionuţ vulpescu, dl Nicolae Mi ro slav Pe -treţchi a solicitat următoarea lămurire: „în cemăsură şi prin ce metode adău garea sin tag -mei „iden tităţii naţionale“ în denumirea Mi -nisterului cul tu rii va îmbunătăţi conlucrareadintre Ministerul pe care îl veţi conduce şidepar tamentul pentru relaţii inter etnice?“.

dl ionuţ vulpescu a dat următorul răs-puns: „Minorităţile naţionale ocupă un rolfoarte important în societatea noastră. dinaceste motive Ministerul culturii urmăreşterealizarea de proiecte comune prin care săscoatem în evidenţă rolul minorităţilor naţio-nale precum şi păstrarea culturii, limbii, tra-diţiilor si obiceiurilor minorităţilor naţionaledin românia. se urmăreşte o colaborare cutoate departamentele, nu doar cu dri, astfelîncât toate aceste valori să fie păstrate şi valo-rificate“.

Observator

Agenda deputatului şi preşedintelui UUR v Agenda deputatului şi preşedintelui UUR

dragi alegători,dragi ucraineni din românia,

La încheierea mult disputatei campanii electorale pentru alegerea noului Parlament, măadresez dumneavoastră, fraţilor şi surorilor noastre de neam, dar şi tuturor compatrioţilorcare s-au prezentat la urne, cu mulţumiri pentru participarea la vot. Mă alătur celor caresunt de părere că alegerile din 11 decembrie 2016 marchează un mare pas înainte pentruconsolidarea democraţiei în ţara noastră.

Ştiţi cu toţii că pentru uniunea ucrainenilor din românia exercitarea şansei de a fi re pre-zentată în camera deputaţilor a fost mai grea ca oricând, mult mai dificilă decât pentruceilalţi competitori electorali, punând în cumpănă nu numai rezultatul electoral, ci însăşiexistenţa organizaţiei noastre. Nu este momentul să analizăm atacurile îndreptate împotrivaintereselor dumneavoastră legitime şi nici cauzele lor. o vom face la timpul potrivit, cuchibzuinţă şi nepărtinire, pentru a trage învăţămintele necesare mai în amănunt. dar estemomentul să vă făgăduiesc că încrederea pe care mi-aţi acordat-o va fi pe deplin confirmată.

vă spun cu mâna pe inimă: ne aflăm în faţa unui nou mod de îndeplinire a res pon sabi li -tăţilor mandatului de deputat, prin exercitarea reală şi nu doar de faţadă a îndatoririloracestei demnităţi, cât şi a unui nou stil în viaţa organizaţiei noastre.

Prea mult ne-au subminat dezbinarea şi lipsa de principii. Prea mult ne-au pătat imagineaminciunile şi trădările. Prea mult ne-au îmbâcsit activitatea ambiţiile şi interesele meschine.

alături de colegii din conducerea organizaţiei sunt decis să deschidem ferestrele şi săîncepem o nouă viaţă, pe deplin închinată comunităţii noastre etnice şi dorinţei tuturor de ao face mai activă, mai respectată şi mai solidară cu dorinţele şi proiectele de progres şi pros-peritate ale tuturor locuitorilor româniei.

Fiţi siguri că voi veni cu iniţiative şi proiecte concrete. de la bun început, vă promit şi vărog să ne promitem reciproc că vom duce activitatea ghidaţi permanent de trei principii degranit. să le aşezăm la temelia tuturor abordărilor şi comportărilor noastre! sunt principiiindispensabile unei vieţi cu adevărat democratice. Ni le impun morala socială dar şi ne -cazurile de neînchipuit pe care ni le-am produs singuri. aşadar, principiile de neclintit carevor orienta atât activitatea, cât şi judecăţile noastre de valori vor fi: uNitate, LegaLi-tate, resPoNsaBiLitate.

cu ele vom merge înainte. Prin ele ne vom judeca activitatea.aşa să ne ajute dumnezeu!

Nicolae Miroslav PETREŢCHI,preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România,

deputat

Curierul UCRAINEAN 3

Mesaje de felicitareadresate UUR şi preşedintelui UUR

Stimată comunitate ucraineană, Dragi prieteni,

Vă rog să primiţi din partea mea şi a colecti-vului Ambasadei Ucrainei sincere felicitări cuprilejul Anului Nou.

Vă dorim să întâmpinaţi Anul Nou în bunădispoziţie, cu gânduri curate şi bune intenţii caresă se realizeze în mod obligatoriu. Fie ca acţiuni-le noastre să contribuie la consolidarea înţelegeriişi păcii, la creşterea bunăstării. Vă dorim sănăta-te, fericire, voioşie şi succese!

Cu stimă,

Ievhen Levyţkyi,Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei

în România

Un An Nou fericit şi Sărbători cu bucurie!

Dragi prieteni şi colegi, vă dorim multă sănă-tate şi realizarea tuturor proiectelor şi ideilor înnumele unui viitor prosper al Ucrainei şi al dez-voltării ucrainismului în lume.

Vă mulţumim pentru înţelegerea şi susţinereamişcării de tineret din Diasporă.

Congresul Mondial al Organizaţiilor deTineret Ucrainene (SKUMO)

Dragi ucraineni,

Sfintele sărăbători să vă lumineze casele, săvă aducă linişte în suflet şi fericire alături de ceidragi!

Crăciun fericit şi un An Nou plin cu bucurii!La mulţi ani!

Nicolae Miroslav Petreţchi,preşedintele UUR,

deputat

Stimatului domnMykola Myroslav Petreţchi,

preşedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia

Stimate Domnule Preşedinte,

Congresul Mondial al Ucrainenilor vă felicităsincer pentru victoria în alegerile parlamentaredin decembrie 2016 din partea Uniunii Ucrai -nenilor din România şi depunerea, la 21 decem-brie 2016, a jurământului de deputat.

Congresul Mondial al Ucrainenilor vă cunoaş-te ca un lider pe tărâm social care, de multăvreme, depune eforturi susţinute pentru afirmareacomunităţii ucrainene din România. De aceea,susţinerea candidaturii Dvs. pentru ParlamentulRomâniei la alegerile din decembrie reprezintă omanifestare firească a respectului şi încrederiialegătorilor, dar şi o mare responsabilitate în ceeace priveşte apărarea intereselor comunităţii ucrai-nene.

Alegerea Dvs. în Parlamentul României are şio mare însemnătate pentru întreaga comunitateucraineană.

Congresul Mondial al Ucrainenilor vă doreştemultă sănătate, binecuvântare dumnezeiască şimari succese în îndeplinirea obligaţiilor de depu-tat al Parlamentului României în folosul statuluidumneavoastră, al Patriei noastre spiritualecomune - Ucraina şi al întregului popor ucrai-nean.

Cu stimă,

Congresul Mondial al UcrainenilorEvhen Cholij,

preşedinte

Domnului Nicolae Miroslav Petreţchi,preşedintele UUR,

deputat

Cu prilejul Crăciunului şi al Anului Nou vădorim ca Hristos cel nou-născut să vă dăruiascănoroc, bucurii în familie şi pace.

Ştefan Buciuta cu soţia

Dragi colegi şi prieteni,

Vă urez un Crăciun fericit, iar Noul An 2017să vă aducă multe bucurii, sănătate deplină şi rea-lizări frumoase, dvs. şi celor dragi!

La mulţi ani!

Cu multă stimă,Iaroslava-Oresea Colotelo

Dragi prieteni,

Ne luăm rămas bun de la un an greu pentruPatria noastră, de la încă un an de război. Dinmila lui Dumnezeu, nădăjduim că va veni şi AnulPăcii, Victoriei şi Binecuvântării.

Mulţumim pentru munca neobosită şi gene-roasă a ucrainenilor de bună credinţă, pentrusacrificiul şi eroismul lor.

Trăim cu speranţa că Dumnezeu nou-născutcare vine la noi în seara sfântă în slava celor treicrai de la răsărit, cu colinde şi cu încă precreştina„kutea“ ne va dărui tuturor bucuria Crăciunului,a Anului Nou şi a Bobotezei, putere inepuizabilă,adâncă credinţă, multă sănătate, bunăstare, linişteîn familie şi muncă creatoare.

Să păşim în Anul Nou cu toată această avere anaţiunii.

Hristos se naşte!

Iryna Kliucikovska,Institutul Internaţional al EducaţieiCulturii şi Relaţiilor cu Diaspora

Dragi colaboratori şi prieteni,

Fie ca spiritul Sfintelor Sărbători să ningă asu-pra voastră doar bucurie şi mulţumire sufleteas-că, prosperitate, veselie şi sănătate în anul cevine! Sărbători fericite! La mulţi ani!

Echipa RCR Print vă urează sărbători fericite!

Domnului Nicolae Miroslav Petreţchi,preşedintele UUR

Cu ocazia Anului Nou, 2017, doresc să trans-mit fiecărui membru al comunităţii în parte, pre-cum şi ucrainenilor de pretutindeni un an bun, cusănătate şi belşug.

Kolea Kureliuk,redactor

Dragi colegi şi prieteni,

Cu prilejul Anului Nou, urez conducerii UURşi redacţiei „Curierul ucrainean“ „La mulţi ani!“,cu bucurii, pace şi prosperitate!

Elvira Codrea,consilier MECTS

Domnului Mykola Myroslav Petreţchi, pre-şedintele Uniunii Ucrainenilor din România,

deputat în Parlamentul României

Vă felicit sincer cu prilejul Sfântului Nicolaeşi al obţinerii statutului de deputat al Parla men -tului României.

De acum, aţi devenit apărătorul în Parlamental intereselor tuturor ucrainenilor care trăiesc peteritoriul României. Sunt fericit că la conducereaucrainenilor din România ajung tineri serioşi şiinteligenţi ca Dvs., domnule Mykola, care iubesclimba lor maternă, ştiu care le sunt rădăcinile,respectă tradiţiile lor.

Sunt convins că în această funcţie veţi trans-pune în fapte multe dintre ideile, planurile şi pro-iectele Dvs. menite să ducă la îmbunătăţirea vieţiiucrainenilor atât din România, cât şi din Ucraina.

Fie ca Sfântul Nicolae să vă apere pe Dvs. şifamilia Dvs. Vă doresc fericire şi bucurii!

Cu stimă şi speranţă în continuarea unei cola-borări fructuoase,

M. I. Hadenko,artist al poporului din Ucraina

54 Curierul UCRAINEAN

Uniunea Ucrainenilor din România este repre-zentată în Parlamentul României la Camera Depu -taţilor de preşedintele ei, domnul Nicolae MiroslavPetreţchi, ales în mod democratic la cel de alVII-lea Congres în luna octombrie 2015.

Conform Statutului UUR, art. 23(h), Consiliul(Rada) aprobă participarea UUR în campaniileelectorale şi propune candidaţi proprii la alegerilelocale; alege prin vot secret candidaţii pentru ale-gerile parlamentare şi stabileşte ordinea lor pe listaelectorală, preşedintele fiind primul pe listă.

Reprezentanţii aleşi ai UUR în cadrul adminis-traţiei locale şi parlamentare răspund în faţa Con -siliului UUR pentru activitatea lor, iar trimestrialprezintă raportul de activitate.

Deci, preşedintele UUR, Nicoale MiroslavPetreţchi, fiind primul pe lista de candidaţi la ale-gerile parlamentare din 11 decembrie 2016, a fostdeclarat de Biroul Electoral Central deputat ales lanivel naţional în Camera Deputaţilor, făcând partedin Grupul parlamentar al minorităţilor naţionaleîn legislatura 2016-2020 şi a depus jurământul faţăde ţară şi popor de la tribuna Parlamentului în ziuade 21 decembrie 2016.

Deputatul Petreţchi Nicolae Miroslav, născut ladata de 16 septembrie 1985 în comuna Rona deSus, judeţul Maramureş, este absolvent al Liceului„Dragoş Vodă“ din Sighetu Marmaţiei, al Fa cultă -ţii de Studii Economice de lungă durată aUniversităţii „Ba beş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi acursurilor masterale ale Universităţii de Vest„Vasile Goldiş“ din Arad cu profilul „Drept admi-nistrativ şi statutul funcţionarului public“.

Deputatul are o vastă activitate în cadrulUniunii Ucrainenilor din România, fiind membrufondator al Organizaţiei din Cluj, apoi preşedinteleOrga ni za ţiei de Tineret a UUR.

Dintre funcţiile administrative ale domnului Pe -treţchi putem aminti că a fost consilier al deputatu-lui Buciuta Ştefan din anul 2011-2012, consiliereconomic al preşedintelui UUR din 2012-2014, iarapoi director economic al UUR până la alegeriledin octombrie 2015 când a fost ales preşedinte alUUR.

Petreţchi Nicolae Miroslav are şi o activitatebogată în promovarea educaţiei şi culturii în rândultineretului ucrainean fiind un exemplu în acestsens.

A fost olimpic la limba şi literatura ucraineanăpentru care a fost recompensat cu participarea la otabără internaţională din Odesa alături de alţi copiiucraineni din România. A fost membru al corului„Vo cile Ronei“, al ansamblului de dansuri „So -koly“ din Rona de Sus şi al ansamblului de mando-line, fiind absolvent al Şcolii Populare de Artă dinSighetu Marmaţiei.

Toate aceaste activităţi, precum şi pregătireaprofesională dobândită de-a lungul anilor alături depersoane mai în vârstă, îl recomandă ca să fie unbun conducător al ucrainenilor din România atât înfruntea Organizaţiei, cât şi ca reprezentant în ca -drul Parlamentului României.

Dar, pentru a menţine Uniunea Ucrainenilor dinRomânia pe linia de plutire, pentru a obţine re zul -tate remarcabile în activitatea sa şi pentru a do bân -di recunoaşterea naţională şi internaţională a tre-buit să par curgem un drum lung şi anevoios, învin-gând toate obstacolele care ne-au fost puse în cale.

Cu toate vicisitudinile create de indivizi ires-ponsabili, dornici de parvenire, dornici de câştiguriuşoare, cu un tupeu ieşit din comun, controversaţi,puşi pe căpătuială, periculoşi pentru comunitateaucrainenilor din România care au încercat în faţaGuvernului României, a instituţiilor publice, aso cie tăţii româneşti, a multor organe de stat sădenigreseze Uniunea Ucrainenilor din România,delaţiunea, invidia şi rea-credinţa au ieşit la supra-faţă, iar Uniunea a ieşit învingătoare şi caută săintre pe făgaşul ei normal de funcţionare, iar con-ducerea ei din aceste înfruntări a ieşit mai întărită.

Deşi acei indivizi au căutat cu tot dinadinsul careprezentanţi ai UUR să nu poată participa la ale-geri parlamentare din 2016, totuşi lista candidaţilor

aprobată de Consiliul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia a fost validată şi alegătorii din Ma ra mu -reş care au susţinut Uniunea, au reuşit să realizezepragul necesar pentru ca reprezentantul Uniu nii înper soa na domnului Nicolae Petreţchi, preşedinteleUUR, să fie ales deputat în Camera Deputaţilorpen tru legislatura 2016-2020. Lupta a fost dură dars-a finalizat cu un rezultat bun pentru comunitateaucrainenilor din România, membrii conduceriiUUR în frunte cu preşedintele lor i-au învins peim pos tori şi au reuşit să-l propulseze în Parlamentpe reprezentantul cel mai autorizat al lor.

Propunerile de membri din conducerea UURcare au fost votaţi de Consiliul UUR ca să fieînscrişi pe lista de candidaţi la alegeri au fost:

1) Nicolae Miroslav Petreţchi, preşedinteleUUR;

2) Vasile Pasenciuc, prim-vicepreşedinteleUUR Maramureş;

3) Bogdan Moisei, prim-vicepreşedintele UURBucureşti;

4) Lucia Mihoc, preşedinta Organizaţiei UURSuceava;

5) Ivan Liber, prim-vicepreşedinte, preşedinteleOrganizaţiei Caraş-Severin;

6) Irina Liuba Horvat, secretar general al UUR,preşedinta Organizaţiei judeţene Satu Mare.

După cum se prezintă situaţia, conducerea UURa căutat ca la alegerile parlamentare să fie repre-zentanţi din cele mai importante regiuni unde tră-iesc ucrainenii (Maramureş, Suceava, Banat şiBucu reşti, Tulcea).

Consider că orientarea Consiliului (Rada) UURde a propune candidaţi din toate zonele ţării a fostdemocratică, dar nu li s-a dat ocazia alegătorilordin aceste zone să-şi voteze candidaţii. Cred cămulţi alegători din Bucovina, Banat, Tulcea, Bu -cureşti şi Satu Mare au avut speranţa ca să-şi vote-ze reprezentanţii lor, dar din păcate nu i-au pututgăsi pe buletinele de vot din cauză că unii „bine-voitori“ aşa-numiţi „reprezentanţi ai tuturor ucrai-nenilor“ au făcut toate demersurile posibile şiimposibile ca să împiedice candidaturile reprezen-tanţilor Uniunii Ucrainenilor.

De votarea candidaţilor lor s-au bucurat uniialegători ucraineni şi simpatizanţii lor din judeţulMa ra mureş care au considerat că ucrainenii dinRomâ nia au dreptul de a avea un reprezentant înParlamentul României.

Meritul important în alegerea deputatului Uniu -nii Ucrainenilor din România îl are Or ga ni za ţiajudeţeană Maramureş care s-a mobilizat exemplarşi într-un scurt timp a întocmit lista de susţinătoriaşa cum a prevăzut Legea privind alegerea Se na -tului şi Camerei Deputaţilor nr.208/2015, art.54(2).

Campania electorală a fost susţinută de candi-daţii propuşi pe listă, cât şi de ceilalţi membri aiComitetului UUR Maramureş.

S-au făcut mai multe deplasări în localităţile cupopulaţie majoritar ucraineană, în zile de târguriunde s-a stat de vorbă cu cetăţenii localităţilor res -pec tive, cu care ocazie s-a prezentat şi programuldeputatului UUR. Organizaţiile locale ale UUR dinMaramureş au convocat adunări generale şi au dis-cutat cu membrii UUR despre situaţia în care seaflă Uniunea şi rolul important pe care îl are un de -pu tat al etniei ucrainenilor în Parlamentul Ro -mâniei.

Consiliul UUR m-a delegat pe mine să repre-zint Uniunea Ucrainenilor din România în BiroulElectoral al circumscripţiei nr.26 Maramureş pen-tru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor dinanul 2016.

Dar şi propunerea mea a fost contestată de unii„binevoitori“. Contestaţia care a fost pusă în discu-ţie în Biroul Electoral Judeţean Maramureş şi faceobiectul procesului-verbal încheiat la data de 2 no -iembrie 2016 cu ocazia completării Biroului Elec - toral al circumscripţiei nr.26 judeţul Mara mu reş cureprezentanţi ai partidelor politice, organizaţieice tă ţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,alianţelor politice şi alianţelor electorale. În proce-sul-verbal se specifică: „Conform art.13, alin. (8)

din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatuluişi a Ca merei Deputaţilor, precum şi pentru organi-zarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Perma -nen te, cu modificările şi completările ulterioare,com ple tarea birourilor electorale de circumscripţiecu re pre zentanţii partidelor politice, organizaţiilorce tă ţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,alianţelor politice şi alianţelor electorale care parti-cipă la alegeri, ale căror date privind identitatea aufost comunicate conform alin.(6), în ordinea numă-rului candidaturilor definitive în circumscripţiaelectorală respectivă. În caz de egalitate a număru-lui de can didaturi, ordinea de completare a birouluielectoral de circumscripţie, până la concurenţanumărului maxim de membri, se stabileşte prin tra-gere la sorţi, în şedinţă publică.

Văzând adresa BEC nr.294/31.10.2016 potrivitcăreia completarea birourilor electorale de circum -scrip ţie conform art.13 alin.8 din Legeanr.208/2015 se va face avându-se în vedere candi -da turile care sunt definitive la data completăriibirourilor electorale;

Luând în considerare Decizia nr.2348/ A/02 .11.2016 a Curţii de Apel Cluj prin careau fost admise candidaturile propuse de UniuneaUcrainenilor din România la alegerile parlamenta-re din anul 2016 pentru Senat şi Camera Depu -taţilor,

Ţinând cont de împrejurarea că au fost înregis-trate în termen legal următoarele propuneri dereprezentanţi în Biroul Electoral de Circumscripţienr. 26 Maramureş,

Partidele politice neparlamentare/organizaţiiale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionalecare au depus candidaturi la Biroul Electoral deCircumscripţie nr. 26 judeţul Maramureş, au pro-pus pentru completarea biroului, în a doua etapă,următorii reprezentanţi: domnul Buciuta Ştefan,reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România,de sem nat prin adresa nr.2.102/04.10.2016, înregis-trată la Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 26judeţul Maramureş sub nr.14/05.10.2016.

Se completează Biroul Electoral de Circum -scripţie nr. 26 judeţul Maramureş cu reprezentanţiipropuşi de partidele neparlamentare/organizaţii alecetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale alecăror candidaturi au rămas definitive, după cum ur -mea ză: dom nul Buciuta Ştefan, reprezentantUUR“.

Deci, nici cu această ocazie contestatarii nu auavut sorţi de izbândă.

Rezultatele alegerilor parlamentare din 2016 pelo calităţi unde Uniunea Ucrainenilor are organi -zaţii se prezintă astfel la voturi valabile: Baia Mare- 79, Sighetu Marmaţei - 130, Vişeu de Sus - 10,co mu na Bistra - 99, comuna Bocicoiu Mare - 103,co muna Poienile de sub Munte - 154, Remeţi -108, Repe dea - 43, Rona de Sus - 214, Ruscova -142.

Se pot aminti şi alte localităţi din Maramureşunde s-au obţinut voturi multiple cum ar fi Rona deJos, Bârsana, Bogdan Vodă, Borşa, Ocna Şugatag,Câmpulung la Tisa, Sarasău, Strâmtura, Vadul Izei,Vişeu de Jos, ceea ce ne determină să credem căacolo trăiesc ucraineni sau simpatizanţii lor.

Rezultatele bune obţinute la alegerile parlamen-tare din 11 decembrie 2016 de Uniunea Ucrai ne -nilor din România în judeţul Maramureş au condusBiroul Electoral Central la recunoaşterea alegeriiunui deputat la nivel naţional aparţinând minorită-ţii naţionale ucrainene şi anume a primului înscrispe lista de candidaţi în persoana domnului NicolaeMiroslav Petreţchi (Legea nr.208/2015, art.56(1).

Toată strădania intruşilor care au încercat să seautopropună drept candidaţi la alegerile parlamen-tare din 11 decembrie 2016 a fost zadarnică, ceeace demonstrează că minciuna are picioare scurtesau că adevărul iese întotdeauna la suprafaţă, iarnemernicia este întotdeauna dezaprobată deoameni adevăraţi.

Ştefan BUCIUTA, preşedinte de onoare al UUR

Uniunea Ucrainenilor din România s-a întărit după alegeri parlamentare

55Curierul UCRAINEAN

iaNuarie

denumirea acţiunii/proiectului data desfăşurării Loculdesfăşurării

MARAMUREŞ1). A 24-a ediţie a Festivaluluiinternaţional de colinde, datini şi obiceiuri de iarnă la ucraineni

ianuarie SighetuMarmaţiei

SATU MARE1). Participare la Festivalul inter naţionalde colinde, datini şi obiceiuri de iarnă laucraineni (ediţia a 24-a)

ianuarie SighetuMarmaţiei

2). Întrunirea Comisiei pentru problemesociale ianuarie Satu Mare

CLUJ1). Sărbătorile de iarnă la ucrainenipe stil vechi: Crăciunul, Revelionul, Boboteaza (analiză şi evocare)

ianuarie Cluj-Napoca

ARAD1). Tradiţii de Anul Nou la ucraineni(ediţia a III-a) ianuarie Chişlaca

CARAŞ-SEVERIN1). Participare la Festivalul inter na ţionalde colinde, datini şi obiceiuri de iarnă laucraineni (ediţia a 24-a)

10-15 ianuarie SighetuMarmaţiei

2). Obiceiuri de iarnă la ucraineni, cân-tec şi joc 13 ianuarie Caransebeş

TIMIŞ1). Evocarea sărbătorilor de iarnă la ucrainenii din Timiş 6-7 ianuarie Timişoara

BUCUREŞTI1). 420 de ani de la naştereacărturarului de talie europeană, mitropolit al Ucrainei, Petru Movilă

3 ianuarie Bucureşti

GALAŢI1). Evocarea poetului M. Eminescu(opera tradusă în limba ucraineană) şi ascriitorului Ştefan Tcaciuc

ianuarie Galaţi

TULCEA

1). Tradiţii şi obiceiuri de iarnă laucraineni 6-16 ianuarie

toateorganizaţiile

locale2). Masă rotundă „Poetul şi jurnalistul Mihai Eminescu dedicat cauzeinaţionale“

15-20 ianuarie Tulcea

IAŞI1). Simpozion „Crăciunul la ucraineni“ 7 ianuarie Iaşi2). Masterclass pentru coordonatoriigrupurilor de dansuri ucrainene

ianuarie -februarie Iaşi

3). Evocare literară „Ş. Tcaciuc,Mihai Eminescu, in memoriam“ 15 ianuarie Iaşi

4). Ziua studentului (masă rotundă) 22 ianuarie Iaşi

SUCEAVA1). Eminescu şi Ucraina 15 ianuarie Suceava

UFUR1). Concert de colinde „Să ne bucurămde naşterea lui Hristos“ ianuarie Sighetu

MarmaţieiFeBruarie

MARAMUREŞ2). Simpozion „Ziua internaţională alimbii materne” 21-22 februarie Sighetu

MarmaţieiSATU MARE

3).Concurs pentru elevi: „Limbamaternă – cea mai de preţ comoară“ 21 februarie Micula

CLUJ2). Ziua internaţională a limbiimaterne februarie Cluj-Napoca


3). 205 ani de la naşterea scriitoruluişi fabulistului Ievhen Hrebinka(1812-1848)

februarie Cluj-Napoca

ARAD2). Ziua internaţională a limbii mater-ne: „Mult e dulce şi frumoasă limbace-o vorbim“

22 februarie Tîrnova

CARAŞ-SEVERIN3). Şezătoare literară, recital de poezii şi ghicitori, momente vesele 18 februarie Zorile

TIMIŞ2). Ziua internaţională a limbii materne 19-20 februarie Timişoara

BUCUREŞTI2). Două decenii de activitate aansamblului artistic ucrainean„Zorea“

februarie Bucureşti

3). Serată literară româno-ucraineană.Ziua internaţională a limbii materne februarie Bucureşti

TULCEA3). Participarea la Festivalulinternaţional de colinde, datini şi obi-ceiuri

10-20 ianuarie Tulcea

4). Concurs de recitare a poeziei şi de interpretare a cânteculuişi dansului tradiţional ucrainean

1-25 februarietoate

organizaţiilelocale

5). Ziua internaţională a limbii materne 20-22 februarie Tulcea

6). Inaugurarea atelierului de creaţie 20-28 februarie Tulcea

IAŞI5). Simpozion „Ziua limbii materne.Istoricul şi semnificaţia evenimentu-lui

19 februarie Iaşi

6). Masă rotundă şi activităţi practic-demonstrative pe tema „Istoriculbucătăriei ucrainene“.

26 februarie Iaşi

SUCEAVA2). Ziua internaţională a limbiimaterne 22 februarie Bălcăuţi

3). Comemorarea scriitorilorucraineni din Bucovina februarie Ipoteşti

BOTOŞANI1). Ziua internaţională a limbii materne februarie Cândeşti

COMISIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UUR

1). Ziua internaţională a limbii materne 21 februarie

Colegiul Na ţio -nal „Iulia Ha s -deu“, Lugoj,jud. Timiş

MartieMARAMUREŞ

3). Simpozion ,,Rolul femeiiucrainene în societate” 5 martie Sighetu

Marmaţiei4). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) 10-12 martie Sighetu

MarmaţieiSATU MARE

4). Masă rotundă „Femeia ucraineanăîn societate“ 8 martie Satu Mare

5). „Cunună de onoare mareluiCobzar Taras Şevcenko“ martie Satu Mare,

MiculaCLUJ

4). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) martie Cluj-Napoca

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE PE ANUL 2017

(Continuare în pagina a 6-a)


PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE PE ANUL 2017denumirea acţiunii/proiectului data desfăşurării Locul

desfăşurăriiARAD

3). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) martie Tîrnova

CARAŞ-SEVERIN4). a). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861);b). Ziua Internaţională a Femeii

4 martie Reşiţa

TIMIŞ3). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) 9-10 martie Lugoj4). Rolul femeii în păstrarea identităţiiucrainene. Ziua Femeii 8 martie Timişoara

BUCUREŞTI4). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) martie Bucureşti5). Ziua Internaţională a Femeii martie Bucureşti

GALAŢI2). Ziua Internaţională a Femeii 8 martie Galaţi 3). Omagiu memoriei poetului TarasŞevcenko 14 martie Galaţi

TULCEA7). Ziua Internaţională a Femeii.„Rolulmamei în păstrarea identităţii ucrainene” 8 martie toate org. loc.8). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) 20-31 martie Tulcea, Sulina

IAŞI7). Simpozion „Ziua internaţională adreptului femeilor şi a păcii”.„Ziua internaţională a scriitorilor”

5 martie Iaşi

8). Simpozion „Receptarea operei lui Şevcenko în România” martie Iaşi9). Simpozion „Ziua internaţională apoeziei – poezia lui Şevcenko în limbileminorităţilor din Iaşi”. Prezentarea scri-itorilor ucraineni din Bucovina.

26 martie Iaşi

SUCEAVA4). Rolul femeii în în păstrarea limbii materne – Ziua Internaţională a Femeii 8 martie Suceava5). 203 ani de la naşterea poetului Taras H. Şevcenko (1814-1861) martie Suceava6). Olimpiada de limba ucraineană(etapa judeţeană) martie Suceava

BOTOŞANI2). Concurs interdisciplinar «Revistaşcolii mele» 10 martie Mihăileni3). 203 ani de la naşterea poetului TarasH. Şevcenko (1814-1861). „Pentru tinedragă doamnă“

4-5 martie Botoşani

OTUR1). „Împădurirea Maramureşului drag“ -acţiune de plantat copaci în pădurilemaramureşene

martieRona de Sus,

Poienile de subMunte

2). „Cupa OTUR“ – Campionatulnaţional de minifotbal , ediţia a II-a(la care participă toate organizaţiilejudeţene a UUR şi OTUR)

31 martie-2 aprilie Cluj-Napoca

COMISIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UUR

2).Olimpiada de Limba şi literaturaucraineană, etapa judeţeană martie

Judeţele MM,SV, BT, SM, AR,

TM, CS, TL

3). Concursul naţional „Istoria şitradiţiile ucrainenilor“

31 martie-2 aprilie

ColegiulNaţional „Mihai

Eminescu“,Suceava

aPriLie

MARAMUREŞ5). Concurs de recitare a poezieiucrainene (etapa judeţeană) 9 aprilie Rona de Sus

6). Concurs de recitare a poezieiucrainene (etapa naţională) 23 aprilie Sighetu

Marmaţiei


SATU MARE6). Întâlnire cu personalităţile culturiiucrainene aprilie Micula

CLUJ5). Literatura şi publicistica ucraine-nilor din România (întâlnire cu scri-itorii şi jurnaliştii ucraineni)

aprilie Cluj-Napoca

CARAŞ-SEVERIN5). Simpozion „Migraţia ucrainenilordin regiunea Subcarpatică spreBanat“

aprilie Copăcele

TIMIŞ5). Atelier de creaţie „Creatori de artăucraineană“ (poezie, pictură,sculptură)

23-24 aprilie Timişoara

BUCUREŞTI7). Paştele la ucraineni 17 aprilie Bucureşti8). Seară culturală interetnică„Simfonii de primăvară“ aprilie Bucureşti

TULCEA9). Concurs „Cel mai bun sportival comunităţii la şah, tenis de masăşi fotbal”

15-25 aprilie Tulcea

10). Festivalul Bujorilor – tradiţie şicontinuitate la ucraineni 20-30 aprilie Fântâna

MareIAŞI

10). Simpozion dedicat zilei monu-mentului şi locurilor istorice. 23 aprilie Iaşi11). Simpozion „Ziua internaţionalăa cărţii şi a dreptului de autor” 23 aprilie Iaşi

SUCEAVA7). Obiceiuri de Paşte la ucraineni aprilie Paltinu8). Istoria şi tradiţiile ucrainenilor dinRomânia – concurs naţional. aprilie Suceava

BOTOŞANI4). Încondeierea ouălor. Expoziţie decusături. Culegerea materialelorpentru album.

15-16 aprilie Rogojeşti

5). Suntem alături de botoşăneni laZiua Municipiului Botoşani 24 aprilie Botoşani

OTUR3). „Forumul tineretului ucraineandin România” - necesitatea implicăriitineretului ucrainean în activităţilecivice (la care participă toateorganizaţiile judeţene ale UUR şiOTUR)

28 aprilie-5 mai SighetuMarmaţiei

UFUR

2). Dezbateri pe tema prevenirii can-cerului uterin şi a cancerului de sân:„Preţuieşte-ţi viaţa“

aprilie

în toateorganizaţiile

judeţeneUUR din

Maramureş

3). Dezbateri pe tema preveniriiviolenţei domestice „Violenţa, armacelor slabi“

aprilie


judeţeneUUR din

MaramureşCOMISIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UUR

4).Olimpiada de Limba şi literaturaucraineană, etapa naţională 19-22 aprilie UBB Cluj-

NapocaMaI

MARAMUREŞ

7). Cinstirea veteranilor de război 7 mai Poienile desub Munte

8). Spectacol artistic „Cântece şi dan -suri ucrainene pe Valea Rus co vei” 21 mai Ruscova

SATU MARE7). Ziua cămăşii ucrainene mai Micula

(Continuare în pagina a 7-a)


PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE PE ANUL 2017denumirea acţiunii/proiectului data desfăşurării Locul

desfăşurăriiCLUJ

6). Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Memorie, istorie

şi rugă ucraineanămai Cluj-Napoca

7). Deplasarea cu trupa de teatru«Жар-птиця» („Pasărea de foc“) dincadrul Org. jud. Cluj a UUR la Org.jud. Botoşani.

mai/ iunie Botoşani

ARAD4). Concurs de recitare a poezieiucrainene (etapa judeţeană) mai Tîrnova

CARAŞ-SEVERIN6). Concurs de recitare a poezieiucrainene (etapa judeţeană) 12 mai Caransebeş

TIMIŞ6). Concurs de recitare a poezieiucrainene (fază judeţeană) 5 mai Ştiuca

7). Concurs de interpretare a cântecu-lui ucrainean 26 mai Dragomireşti

BUCUREŞTI

8). „Ziua Europei“ şi „Zilele culturiiucrainene” 9 mai Bucureşti

9). Sărbătorirea sfinţilor Chiril şiMetodiu, fondatorii literaturii slave 24 mai Bucureşti

TULCEA11). „Spivaiemo i jarymo pyrohy”.Întâlnire artistică şi gastronomicăucraineană

1-10 mai Letea

12). Zilele culturii ucrainene 6-7 mai Sf. GheorgheIAŞI

12). Masă rotundă „Personalităţiucrainene care au legătură cu Iaşul” 21 mai Iaşi

SUCEAVA9). Ucrainenii din Bucovina – sesiunede comunicări ştiinţifice mai Siret

10). Specificul culturii ucrainene încontext multicultural mai Brodina

11). Cupa minorităţii ucrainene lasporturi de echipă, ediţia de primăvară mai Negostina

12). Concurs de recitare a poezieiucrainene (fază judeţeană) mai Bălcăuţi

BOTOŞANI6). Noaptea muzeelor 17 mai Botoşani

7). Călătoria mea multiculturală 20 mai Botoşani

OTUR

4). „Flashmob“ – Ziua iei ucrainene 18 maiSighetu

Marmaţiei - Lic.„Taras Şevcenko“

UFUR4). Excursie la mormântul lui TarasŞevcenko mai Kaniv (Ucraina)

COMISIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UUR5). Simpozion Internaţional –Comunicare interculturală româno -ucraineană. Direcţii şi perspective

mai Suceava

iuNieMARAMUREŞ

9). Prezentare de obiceiuri şi tradiţiiucrainene „Vara la stână” iunie Rona de Sus

SATU MARE8). Program artistic pentru copiiiucraineni „Copilărie, fantezie, vis şirealitate”

iunie Micula

9). Drumeţ în ţara mea (excursie) iunie excursii în org.jud. UUR


CLUJ8). 115 ani de la naşterea poetului şi prozatorului Iuri I. Ianovskyi(1902-1954)

iunie Cluj-Napoca

ARAD5). Sărbătorirea a 30 de ani de la sta-bilirea primilor ucraineni în jud. Arad iunie Tîrnova

CARAŞ SEVERIN7). 1 iunie „Să ne cunoaştem judeţul“(excursie pe Clisura Dunării) 3 iunie Clisura Dunării

TIMIŞ8). Tradiţii culinare ale ucrainenilordin Banat 6 iunie Timişoara

9). Caravana Ucraineană 10-11 iunie Gottlob,Remetea Mică

BUCUREŞTI10). Aniversarea scriitorilor ucraineni:Iuri I. Ianovskyi (1902-1954) şiIevhen Huţalo (1937-1995)

iunie Bucureşti

GALAŢI5). Participarea la expoziţia de carte,publicaţii şi fotografie, organizată decele10 comunităţi etnice din Galaţi

iunie Galaţi

TULCEA13). Ziua copilului în familiaucraineană. Concurs – cel mai bunrecitator, interpret şi dansator

1-5 iunie Tulcea

14). Festival de film documentar şiartistic „Căzăcimea reflectată în artacinematografică”

10-20 iunie

Tulcea, Sulina,Caraoman, Sf.

Gheorghe,Letea, Chilia

Veche, Pardina,Teliţa,

Ciucurova,Făntâna Mare,

CeatalchioiSUCEAVA

13). Ziua internaţională a copilului 1 iunie Suceava

14). Festivalul internaţional de muzicăde estradă ucraineană în memoria luiNazarie Iaremciuk

iunie Negostina

15). Convieţuiri, ediţia a XXIV-a iunie Rădăuţi

BOTOŞANI8). Ziua internaţională a copilului 1 iunie Dorohoi

OTUR5). Finala “Miss Vyşyvanka” – con-curs de frumuseţe (la care participătoate organizaţiile judeţene ale UURşi OTUR)

iunie Bucureşti

UFUR

5).Întrecere între grupuri de elevi„Zâmbet de copil ucrainean” iunie


judeţene UURdin Maramureş

(Continuare în numărul următor)

Nicolae Miroslav Petreţchi, preşedintele uur

Mihai traista,preşedintele comisiei de cultură

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Dacă ai credinţă adevărată în bunul Dum ne -zeu, atunci şi El te ajută în toate. Ucrainenii suntoameni cu suflet mare, cu inimă plină de bunătateşi cu o imensă credinţă în Dumnezeu.

Iarna aceasta ne-a cam dat bătaie decap, nu prea se putea ieşi din case dincauza viscolului, a vântului puternic şi agerului năpraznic, a zăpezilor abundentecare au închis multe drumuri, dar atuncicând ucrainenii sărbătoreau pe stil vechiNaşterea Mântuitorului, a Sf. Vasile celMare de Anul Nou şi Botezul Domnului(Boboteaza), parcă totul s-a schimbatdintr-odată. Soarele a zâmbit şi a ieşitdintre nori, drumurile erau libere pentrucirculaţie, temperatura aerului a fostprielnică iernii.

La 15 ianuarie 2017, la Sighetu Mar -ma ţiei, pe meleaguri maramureşene s-adesfăşurat cel de-al 24-lea Festival decolinde, datini şi obiceiuri la ucraineni.Ca de fiecare dată au fost prezente foarte multegrupuri şi formaţii de colindători. Este un festivalinternaţional la care au participat ucraineni dinUcraina, Ungaria, Franţa, ucraineni din judeţele

ţă rii noastre. S-au prezentat pe scenă 23 de for-maţii care au prezentat cele mai alese colinde şiobiceiuri specifice. Din judeţul Suceava a partici-pat Grupul vocal ucrainean „Vocile Negostinei“.

Duminică dimineaţa toate grupurile au participatla Sf. Liturghie de la Biserica ucraineană, dupăcare s-a format coloana pentru parada portuluiucrai nean specific fiecărei zone, îndreptându-se

spre sala de festivi-tăţi.

Vor scrie poateşi alţii despre fru -mo sul programartistic prezentat pescenă care merităapreciat cu notamaximă, dar eu aşvrea să spun căucrainenii sunt ceimai iubitori oameniai folclorului auten-tic, care au scormo-nit în lada de zestre

şi au scos la iveală tot ce e mai frumos şi maiminunat.

Această excursie din Suceava pe meleagurimaramureşene a fost pentru noi ca o gură de aerproaspăt după atâta ger şi viscol, a fost o binecu-vântare de la Dumnezeu pentru credinţa noastră,pentru curajul nostru şi pentru că nouă ne placemult să cântăm ucraineşte. Nu voi da nici unnume al celor prezenţi din grupul nostru, dar câte-

va ipostaze vor dovedi frumuseţea acesteide plasări mirifice. Am trecut şi pe la Mă -năstirea Bârsana, care este construită dinlemn în totalitate, fără nici un cui, numaiprin îmbinare. Treceam Carpaţii noştri şi neminunam de câtă frumuseţe am avut parte,parcă ne luau în braţe şi ne ridicau pe cren-gile falnicilor brazi încărcaţi cu promoroa-că. Se spune că dacă de Bobotează pomiisunt încărcaţi cu promoroacă vom avea unan cu rod bogat. Dă, Doamne!

Tot drumul am cântat, am colindat, amadmirat mirifica lume a peisajului româ-nesc. Iarna e frumoasă când nu e prea frigu-roasă, iar noi am avut parte de ea în cele 3zile, că după aceea iar s-a schimbat vremea.Un vechi proverb spune: „Unde punem noimâna, pune şi Dumnezeu mila“.

Mulţumim organizatorilor, mulţumim celorcare ne-au invitat, totul a fost impecabil.

Felicia GRIGORAŞ

Mirifica lume a ucrainenilor

România, patria noastră frumoasă, poate fiasemănată cu un buchet imens de flori multicolo-re, care este aşezat într-o vază, Marea Neagră, deunde îşi trage apa pentru a se menţine mereuproas pătă.

Românii convieţuiesc şi sunt înconjuraţi demulte alte etnii, fiecare cu specificul său, cu tra-diţiile şi obiceiurile sale, cu portul specific, iarfiecare popor are frumuseţea sa.

Ce poate fi mai minunat decât să se prindă toţiîntr-o horă a etniilor şi să-şi etaleze tot ceea ce aumai frumos, mai reprezentativ. Ne bucurăm că şiucrainenii din cele patru zări ale ţării fac parte dinacest minunat buchet de flori şi nu sunt puţini,este a 3-a minoritate ca număr, după ultimul re -censământ.

La 18 decembrie 2016, când se sărbătoreşteZiua Minorităţilor, pe scena Casei de Cultură„Mi hai Teliman“ din Siret, judeţul Suceava, auurcat pe scenă câteva formaţii artistice ca să-şiexprime talentul specific şi bucuriacă fac parte din această frumoasăţară. Acţiunea face parte din proiectul„Crăciun în Bucovina“ al ConsiliuluiJu deţean Suceava. Bucovina esteacea parte a ţării binecuvântată deDumnezeu şi de Maica Domnuluiunde se întâlnesc mai multe etnii în -tr-o bună înţelegere, iar ca numărucrainenii deţin majoritatea. Aici tră-iesc ucraineni, polonezi, ruşi-lipo-veni, germani, evrei, rromi etc.

Centrul Cultural Bu co vi -na, Consiliul Judeţean Su cea -va şi Primăria oraşului Siret,având ca parteneri UniuneaUcrainenilor din România,filiala Suceava şi Uniunea Polonezilor dinRomânia, au avut ca scop promovareaautenticităţii specifice fiecărei etnii. Tâ -năra prezentatoare Ilinca Haiura din Sireta anunţat programul zilei şi formaţiile carevor evolua pe scenă: ansamblul munteni-lor polonezi „Solonceanka“ din SoloneţulNou, comuna Cacica, coordonator AnaZelonca; ansamblul ucrainean „Ko za -ciok“ din Bălcăuţi, coordonator prof.Petru Şoiman; ansamblul „Florile Guliei“al rromilor din Gulia, comuna Dolhasca,

coordonator prof. Gheorghe Crăciun; grupul vo -cal ucrainean „Vocile Negostinei“ din Negostina,dirijor prof. Nicolae Cramar, coordonator educ.Felicia Grigoraş; ansamblul ucrainean „Cervonakalyna“ tot din Negostina, instructor ValentinVlâgea, coordonator prof. Iulian Chideşa; ansam-blul polonez „Mica Poiană“ din Poiana Micului,coordonator Agnieszka Polaczek; grupul folcloric

„Kolomyika“, copii şi adulţi (separat) din Siret,coordonator prof. Zirca Ianoş; grupul vocal româ-nesc „Dor bucovinean“ tot din Siret, coordonatorprof. Vasile Huţanu.

Ziua Minorităţilor Naţionale este sărbătorităde toate minorităţile etnice din ţara noastră şi pro -mo vează diversitatea culturală, convieţuirea ar -mo nioasă, respectul reciproc şi tot ceea ce aremai frumos şi mai valoros fiecare popor în parte.

Felicia GRIGORAŞ,Negostina

SĂRBĂTOAREA MINORITĂŢILOR LA SIRET

Sufletul omului este hrănit şi crescut cu noţiu-nea reală a existenţei unui Creator atotputernic şibun, căruia toate îi sunt supuse. Creştinismul îşiare izvorul în minunata Întruchipare a Fiului luiDumnezeu.

Prin actul Întruchipării, Dumnezeu S-a sălăş -luit între oameni, făcând ca sărbătoarea NaşteriiSale ca om să fie bucuria imensă ce îmbracăaceastă zi prin cântările de slavă şi prin colindele,obiceiurile şi datinile născute din impulsuri pro-prii sensibilităţii creştine. În fiecare anNaşterea Domnului trăieşte în amintireacreştină, actualizându-se şi reînoindu-sepe pământ.

Crăciunul este sărbătoarea bunătăţii luiDumnezeu, care prin Fiul Său, îl salveazăpe om, îl eliberează din starea de sclavie şide singurătate, este pătrunderea iubirii înaceastă lume întunecată şi rece, în inimilenoastre, este sărbătoarea colindelor străbu-ne, a familiei creştine.

Colindatul este o practică rituală veche,de esenţă creştină, ce cuprinde obiceiurilede iarnă în perioada cuprinsă între 19

decembrie şi 19-20 ianuarie (pe stil vechi).Colindele lucesc ca stelele în salba datinilor deCrăciun, de aceea rolul colindelor ocupă loculîntâi în formarea religioasă a copiilor din şcoală.Pe fondul dezvoltării sentimentului

lor religios, alpătrunderii lorîn miezul învă-ţăturii dumneze-ieşti, colindelesunt cele care lestrăjuiesc ordi-nea înţelegeriică la Tabor seajunge trecândmai întâi pe laBetleem loculunde s-a născutIsus Hristos.Organizându-seîn cete, copiiiduc din casă-n

casă dulcea cântare despre Isus, însufleţiţi de gân-dul că sunt purtătorii mesajului divin.

Realizând sensul acestei responsabilităţi copiiivor rămâne ca nişte mlădiţe vii şi roditoare însânul Bisericii străbune, formându-i încă de pe

băncile şcolii în cel mai autentic duh ortodox. Eisunt creştinii de mâine ai acestui neam, învăţaţi săconserve valorile tradiţionale şi spirituale, con-centrate în jurul credinţei milenare.

La data de 17 decembrie 2016, elevii LiceuluiPedagogic „Taras Şevcenko“, cu sprijinul UniuniiUcrainenilor din România, au participat la Festi -valul Naţional de Folclor „Cum e datina străbu-nă“, ediţia a VIII-a, organizat de Clubul Copiilordin Sighetu Marmaţiei, la care au luat parte gru-puri de colindători din ţară: Alba, Sălaj, Vaslui,

Iaşi, Dorohoi, Vatra Dornei, Bistriţa Nă săud,Negreşti Oaş, din localităţile maramureşene şi dinstrăinătate - Ucraina, iar la data de 22 decembrie,la Baia Mare, în amfiteatrul şcolii „DimitrieCantemir“ la Festivalul de colinde „Astăzi s-a

născut Hristos“, ediţia a XVI-a la care auparticipat şcolile şi liceele din judeţulMaramureş, fiind prezentă şi doamna pro-fesor Tilca Mariana, inspector şcolar la IŞJMa ramureş, şi domnul profesor GavrilPaş ca, director la Şcoala Gimnazială „D.Cantemir“ din Baia Mare.

Elevii au încântat publicul cu frumoa-sele colinde tradiţionale ucrainene. Aducmulţumiri conducerii Uniunii Ucrainenilordin România pentru sprijinul acordat, asi-gurând transportul la aceste festivaluri.

prof. Geta PETREŢCHI


Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Elevii Liceului Pedagogic ,,Taras Şevcenko“ au participat la două festivaluri de colinde

La 18 decembrie 2016, Organizaţia judeţeanăTimiş a UUR a organizat Festivalul de colindeucrainene din Banat, ediţia a XVI-a, gazda festi-valului fiind dl Hleba Gheorghe, preşedinteleUUR Timiş. Invitaţii acestui festival au fost dlMiculaiciuc Gavrilă, preşedintele Organizaţieijudeţene Arad a UUR, două delegaţii ucrainenedin Serbia, una din Novisad şi alta din Kula, o de -legaţie din Lviv-Ucraina, toţi preşedinţii organi-zaţiilor ucrainene locale, presa, radio Timişoara,TVR Timişoara. Programul a început cu unmoment de reculegere în memoria victimelor dinDecembrie 1989, după care delegaţia dinUcraina, care a adus focul din Betleem, a urcat pe

scenă şi a împărţit lumânări aprinse pentru toţi ceiprezenţi. Imediat după aceasta gazda festivalului,dl Hleba Gheorghe, a dat startul spectacoluluipropriu-zis. La acest festival au luat parte ansam-

bluri ucrainene din Timişoara, Po go -neşti, Lugoj, Ştiuca, Giarmata, Re -metea Mică, Pă dureni, Gelu, Va riaş,Zorile, Dragomireşti, Cornuţel, dar şidin judeţele Tulcea şi Arad, precumşi două ansambluri din Serbia, Kulaşi Novisad. Toţi participanţii s-au

prezentat la un nivelridicat, foarte binepre gătiţi, dovadăfiind aplauzele înde-lungate ale spectato-rilor care au fost înnumăr mare. Dupăterminarea festivalu-lui, dl Hleba Gheor -ghe a mulţumit tutu-ror participanţilor, aurat sărbători fericiteşi la mulţi ani, iar înîncheiere toţi cei pre-zenţi au cântat tradi-ţionala colindă „UVefleiemi novyna“.

După acest moment, toţi cei prezenţiau fost invitaţi la o agapă frăţească înacompaniamentul muzicii ucrainenecântate de Trio Hrin. Ana HRIN

Festivalul de colinde ucrainenedin Banat ediţia a XVI-a


După cum se ştie, la 18 decembrie 1992,Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declaraţiacu privire la drepturile persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi reli-gioase“. România, la rândul său, prin H.G. nr.881din 1998 a adoptat această declaraţie, stabilind cadata de 18 decembrie a fiecărui an să devină ZiuaMinorităţilor Naţionale din România. Astfel, ZiuaMinorităţilor Naţionale este sărbătorită de toateminorităţile naţionale, care sunt reprezentate înParlamentul României: maghiari, rromi, ucrai-

neni, polonezi, germani, evrei, ruşi-lipoveni,armeni, sârbi, turci, tătari, cehi, slovaci, ruteni,greci, italieni etc. Ca în fiecare an, şi la Tulcea,acest important eveniment nu a fost trecut cuvederea, ci dimpotrivă, Consiliul Judeţean Tulceaîn parteneriat cu minorităţile etnice l-au marcatcum se cuvine, arătând încă o dată că înDobrogea, ţinut binecuvântat de Dumnezeu,armonia, toleranţa, traiul în comun sunt o con-stantă proactivă desprinsă din contextul europeanal diversităţii culturale din cadrul UniuniiEuropene.

Conform calendarului cu principalele proiecteculturale, Consiliul Judeţean, prin Centrul Cul -tural „Jean Bart“, a organizat în după-amiaza zileide 18 decembrie, în sala mare a Teatrului „JeanBart“ „Festivalul Multietnic“, ediţia a XVI-a.

Intrată deja în tradiţie la Tulcea, de data aceas-ta, sărbătoarea etniilor a cunoscut o amploaredeosebită datorită faptului că a fost un evenimentorganizat, în care ansamblurile minorităţilor etni-ce din judeţul nostru au urcat pe scena teatrului cuprograme artistice deosebite, susţinute de tineriaparţinând etniilor, dar şi de calitatea publiculuiparticipant la acest mare eveniment.

Astfel, manifestarea a fost deschisă de prefec-tul judeţului Tulcea, Alexandru Cristian Iordan,care ne-a felicitat şi ne-a încurajat spunând urmă-toarele: „De aproape 20 de ani, la 18 decembrie,

sărbătorim Ziua Minorităţilor Naţionale dinRomânia. Pentru Dobrogea, una dintre zonele cucea mai mare varietate etnică din ţara noastră, săr-bătoarea este cu atât mai importantă. În provincianoastră convieţuiesc de sute de ani comunităţietnice cu tradiţii religioase, lingvistice şi culturalespecifice. Toate etniile conlocuitoare sunt, alăturide români, proprietarii de drept ai Dobrogei.Pacea acestui ţinut se datorează traiului liniştit încomun. Trăim în pace pentru că suntem diferiţi“.

Au urcat pe scenă, primarul oraşului Tulcea,Constantin Hogea, împreună cu pre-şedintele Consiliului JudeţeanTulcea, Horia Teodorescu, iar încuvântul său, primarul oraşului a rei-terat respectul faţă de etniile trăitoareîn judeţul nostru şi faptul că armoniaeste o constantă şi datorită contribu-ţiei permanente şi proactive atât apopulaţiei majoritare, cât şi a etniilordin judeţ.

La rândul său, preşedinteleConsiliului Judeţean Tulcea, HoriaTeodorescu, a apreciat rezultatelepozitive şi conlucrareapermanentă între admi-nistraţia locală şi mino-

rităţi dând ca exemplu materialulînregistrat şi promovat de neobosi-tul şi mereu tânărul maestru core-graf Roman Jora, etnic şi dumnea-lui, care susţinut finaciar deConsiliul Judeţean a imprimat câte-va CD-uri cu cântece şi dansuri tra-diţionale specifice minorităţilor dinDobrogea şi o importantă carteunde cântecele şi dansurile sunt înmod profesionist descrise şi pre-zentate.

Ulterior am fost informat căanul acesta, 2017, va ieşi de subtipar materialul referitor la etnia noastră ucrainea-nă, material ce va cuprinde cântece şi dansuri tra-diţionale specifice aduse de strămoşii noştri înurmă cu aproximativ 300 de ani care încă se mairegăsesc şi se mai aud în satele ucrainene dinjudeţul nostru. Manifestarea a continuat cu înmâ-narea diplomelor de excelenţă oferite de cătrepreşedintele Horia Teodorescu tuturor reprezen-tanţilor minorităţilor din judeţ, un gest elegant derespect şi apreciere a activităţii noastre.

După încheierea momentului oficial, pe scenaCentrului Cultural „Jean Bart” din Tulcea, gazdanoastră generoasă, au urcat rând pe rând, repre-zentanţii etniilor prezente la manifestare.

Minoritatea noastră a fost reprezentată cu suc-

ces de ansamblul de cântece şi dansuri, „Za du -naiska Sici“ din Tulcea.

Echipa de copii coordonată de ŞtefanaCernencu a prezentat pe scenă un program decântece, dansuri şi colinde ucrainene, bine struc-turat, program care a impresionat prin muzicalita-te, estetică, armonie scenică, dublate de bucuriacopiilor, precum şi de eleganţa costumelor.

Au urcat apoi pe scenă tinerii noştri coordonaţide către Diana Arghir şi Octavian Vasiliev, careau prezentat o suită de dansuri tradiţionale ucrai-nene deosebite, pline de tinereţe, graţie, eleganţă,prezenţă scenică, manifestări care pe bună drepta-te au generat multă emoţie în rândul participanţi-lor la spectacol.

Prezenţa tinerilor noştri pe scenă l-a determi-nat pe reprezentantul unei alte comunităţi să-mispună la finalul manifestării că tinerii săi în com-paraţie cu ai noştri „au prezentat pe scenă doarcostumele tradiţionale şi atât“.

Manifestarea propriu-zisă s-a încheiat cătreseară când, prin grija Consiliului Judeţean Tulcea,toţi participanţii la spectacol au fost premiaţi cucâte un cadou care a constat în dulciuri oferite cugenerozitate ca semn al preţuirii pentru contribu-ţia adusă la actul artistic prestat pe scenaCentrului Cultural „Jean Bart“ din Tulcea.

La final, mă simt dator să mulţumesc copiilorşi coordonatorilor acestora, care în ciuda timpuluiliber limitat au găsit resurse afective şi de timp

pentru a pregăti şi prezenta publicului din Tulceaşi nu numai, în condiţii de total voluntariat, unprogram artistic bine conturat cu accente deosebi-te pe arta şi tradiţia ucraineană, menit să aducă unmoment de bucurie în sufletele spectatorilor.Totodată ţin să mulţumesc organizatorilor pentruefortul depus în pregătirea şi desfăşurarea mani-festării pentru a celebra cum se cuvine ziua de 18decembrie, o adevărată sărbătoare a minorităţilortrăitoare în judeţul nostru.

Dumitru CERNENCU,preşedintele Organizaţiei judeţene

Tulcea a UUR

Ziua Unirii se sărbătoreşte, în fiecare an, la 22ianuarie. Este ziua în care, în 1919, a fost procla-mat Actul unirii Republicii Populare Ucrainenecu Republica Populară Ucraineană de Vest.

Ideea unirii îşi are sorgintea în unirea pămân -tu rilor vechi ruse în jurul tronului domnesc alKie vului. De-a lungul secolelor, pentru rea li za -rea practică a acestei idei au luptat hatmaniiucrai neni Bohdan Hmelnyţkyi, Ivan Mazepa,Petro Doroşenko, Pylyp Orlyk. În sec. XVIII -în ceputul sec. XX, această idee şi-a găsit expre-sia în lucrările celor mai valoroşi gânditoriucraineni.

O etapă decisivă în realizarea practică a ideiiunirii pământurilor ucrainene au constituit-oevenimentele din anii 1917-1919. La 7 noiem-brie 1917, a fost proclamată Republica PopularăUcraineană (RPU) în componenţa căreia au intratnouă gubernii ucrainene. Sub influenţa acestoreve nimente, la 19 octombrie 1918, a fost pro -clamată, la Lviv, Republica Populară Ucraineanăde Vest (RPUV). Din acel moment, între guver-nele RPU şi RPUV s-au purtat negocieri privindunirea lor. La 1 decembrie 1918, a fost semnat la

Fastiv, „Acordul preliminar“ privind unirea RPUcu RPUV în care a fost declarată intenţia fermăde creare, în cel mai scurt timp, a unui stat uni-tar. La 3 ianuarie 1919, Rada Naţională a RPUVa adoptat, la Stanislav (Ivano-Frankivsk), Legeaprivind unirea Republicii Populare Ucrainene deVest cu Republica Populară Ucraineană de peNipru şi crearea Republicii Populare. La 21 ia -nuarie 1919, Adunarea Populară a adoptat, laChust, alipirea Transcarpatiei la Republica Po pu -lară Ucraineană.

Proclamarea Unirii s-a produs la 22 ianuarie1919. Cele mai importante festivităţi legate deunire au avut loc în Piaţa Sfânta Sofia din Kiev.

La această imensă adunare a fost proclamată

unirea Republicii Populare Ucrainene de Vest cuRepublica Populară Ucraineană.

Actul unirii a fost profund determinat istoric,fiind bazat pe visul de veacuri al poporuluiucrainean de a avea un stat naţional independentşi unitar. El a constituit o puternică manifestare avoinţei ucrainenilor de consolidare etnică şiteritorială, o dovadă a autoidentificării, a creăriinaţiunii politice care a continuat şi în timpulRevoluţiei Demnităţii.

Dar, Ucraina a întâmpinat ziua de 22 ianuarie2014 în război. Serhi Nikoian, Mychailo Jy nev s -kyi, Iuri Verbyţkyi, care au luptat pentru oUcraină unitară şi independentă, şi-au dat viaţapentru acest deziderat.

Ziua Unirii Ucrainei are, în zilele noastre, oimportanţă politică şi de conţinut specială pentrucetăţenii Ucrainei şi pentru ucrainenii de pre-tutindeni, deoarece ea este marcată în condiţiileanexării temporare a Crimeei de către Rusia şisusţinerii de către Moscova a separatiştilor înunele zone ale regiunilor Doneţk şi Luhansk.

ambasada ucrainei în românia

Comunicat de presăprivind Ziua Unirii

Ucrainei

Ziua Minorităţilor la Tulcea


Când s-au împlinit 400 de ani de la naştereamitropolitului Kievului, Haliciului şi al întregiiUcraine, Petru Movilă, Ucraina l-a canonizat peacest faimos mitropolit de origine română.

Iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro mâ -ne a aprobat, în martie 2002, prăznuirea SfântuluiIerarh Petru Movilă, mitropolitul Kie vu lui, la 22decembrie (data mutării sale la Dom nul). Biserica

ucraineană l-a sărbătorit, în acest an aniversar, peparcursul unei luni întregi.

Organizaţia municipală Bucureşti a UUR şi-apropus să desfăşoare, la 7 ianuarie 2017, acţiunea

„420 de ani de la naşterea şi 370 anide la moartea mitropolitului Ucrainei,sfântul Petru Movilă“.

Această acţiune am reuşit s-orealizăm prin intermediul bisericiiucrainene din Bucureşti care are cahram „Sf. Petru Movilă“ şi care aoferit, împreună cu Biserica „Sf.Ilie“, locaţia atât pentru slujbă, cât şipentru conferinţă şi apoi pentru masafestivă. Ne-am bucurat şi de sus ţi ne -rea Ambasadei Ucrainei în România.

Având în vedere că această acţiunea coincis cu sărbătorirea Crăciunuluipe stil vechi, a fost organizată o sluj -bă religioasă, la care a fost prezent caoaspete de la mănăstirea maramu re -şea nă Ruscova, pr. Ieromonah Boci -co rec Ivan – Ignatie, slujind îm preu -nă cu părintele paroh Dumitru Colo -telo. Corul bisericii, alcătuit în partedin membrii formaţiei „Zorea“, i-aîncântat pe credincioşi cu un scurtconcert de colinde ucrainene.

La ceremonie ne-au onorat cuprezenţa oaspeţi de seamă, care au şiluat cuvântul la conferinţă, precum:ministrul secretar de stat al Se cre ta -ria tului de Stat pentru Culte, dl VictorOpaschi, dl director Ste lian Gomboşde la aceeaşi in stit u ţie, dl Ievhen

Levyţkyi, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei înRomânia, dl Ion Robciuc, redactor-şef al revistei„Curierul ucrainean“, dl Nicolae Havrileţ, pre şe -dinte al ANRE. Domnul Bogdan Halic, doctor în

istorie, a ţinut o interesantă prelegere despre per-sonalitatea istorică a mitropolitului Petru Movilă.

Masa festivă s-a desfăşurat în trapeza bisericii,fiind pregătită de câteva vrednice femei credin-cioase.

Toţi cei prezenţi, reprezentantul RadioRomânia Internaţional, dl Onujec Nicolae, care avenit să mediatizeze evenimentul, şi eu personal,ne-am bucurat să putem aduce un omagiu acestuimare om de spirit şi cultură, Petro Mohyla(numele lui în limba ucraineană), canonizat desfintele Patriarhii ale Ucrainei şi României.

Iaroslava-Oresea COLOTELO, preşedinte al UUR Bucureşti

„420 de ani de la naşterea şi 370 de ani de lamoartea mitropolitului Kievului, Galiţiei şi

întregii Ucraine, sfântul Petru Movilă“

Îmi face o deosebită plăcere să particip astăzila un eveniment important, deopotrivă religios şicultural, din viaţa comunităţii ucrainene dinBucureşti. Doresc mai întâi să salut organizatoriireuniunii dedicate comemorării marii per so na li -tăţi bisericeşti care a fost Sfântul Ierarh PetruMovilă, un adevărat simbol al prieteniei dintreromâni şi ucraineni.

Viaţa spirituală a credincioşilor ortodocşiucrai neni din ţara noastră este coordonată de Vi -cariatul Ortodox Ucrainean din România, o uni-tate bisericească administrativă, cu regim specialmisionar-pastoral. Din punct de vedere canonic,Vi cariatul este sub jurisdicţia Pa triarhiei Bise -ricii Ortodoxe Române, iar din punct de vedereadministrativ, este autonom.

Conform recensământului din anul 2011,numărul credincioşilor ortodocşi ucraineni estede cca 40.000 de persoane.

În cadrul Vicariatului Ortodox Ucrainean dinRomânia funcţionează 27 de preoţi deservind 32de parohii grupate în două protopopiate; după1990 au fost înfiinţate 3 mănăstiri.

Anul trecut, la solicitarea preşedintelui PetroPo ro şenko şi cu binecuvântarea PreafericituluiPărinte Patriarh Daniel, comunitatea ucraineanădin Bucureşti a primit acest lăcaş de cult în Bu cu -reşti pentru a-şi ţine slujbele religioase până lamomentul în care nou-înfiinţata parohie ucrai -neană din Bucureşti îşi va construi propriul lăcaşde cult.

De-a lungul timpului şi mai ales în ultimii ani,Secretariatul de Stat pentru Culte a sprijinit fi -

nan ciar Vicariatul Ortodox Ucrainean şi, cu si -guranţă, vom fi foarte disponibili să sprijinim şiconstrucţia primului lăcaş de cult ucrainean dinBucureşti.

Secretariatul de Stat pentru Culte îşi asumă cutoată responsabilitatea aplicarea fără rezervă aLegii 489/2006 privind libertatea religioasă şi re -gi mul general al cultelor. Mă refer aici la aplica -rea principiului proporţionalităţii, dar mai ales lafaptul, aproape deloc invocat în discursul pu blic,că în România nu vorbim de minorităţi religioase.Spiritul democratic al Legii Cultelor im pune tra -ta rea tuturor comunităţilor religioase ca fiindegale în faţa legii, indiferent de numărul de mem-bri. În acest context, deschiderea Secre ta ria tuluide Stat pentru Culte pentru sprijinirea construiriiunui lăcaş de cult propriu al co mu ni tăţii ucrai -nene, care este o minoritate etnică, dar nu şi unareligioasă, este un gest de normalitate într-odemocraţie.

Distins auditoriu,Comemorarea Sfântului Petru Movilă, mitro-

politul Kievului, ierarh de origine română, esteun eveniment care subliniază relaţia deosebitădintre români şi ucraineni, o relaţie construităde-a lungul mai multor sute de ani în special însfera religioasă şi culturală. Evocând şi perso -nalitatea şi efortul deosebit al Sfântului Paisie dela Neamţ, stareţ de origine ucraineană al Mă năs -tirii Neamţ, suntem de acord că între cele douăpopoare există, aşa cum sublinia PreafericitulPărinte Patriarh Daniel o relaţie de frăţietate

duhovnicească extrem de dinamică chiar şi înpre zent. Relaţiile cultural-religioase dintre Ro -mâ nia şi Ucraina sunt dintre cele mai dinamice,fapt demonstrat de miile de români şi ucrai nenicare merg în pelerinaj în cele două ţări.

Afirmăm despre marile personalităţi, aşa cuma fost şi Sfântul Ierarh Petru Movilă, că trebuiesă ne fie modele şi, deseori, le închinăm eveni-mente comemorative, dar uităm să interiorizămadevărata esenţă a personalităţii lor. În cazulmitropolitului Petru Movilă mi se pare potrivit săconsemnăm şi să fim foarte atenţi la europeni-tatea acestuia. Petru Movilă nu a fost doar osdomnesc, monah din vocaţie şi strălucit ierarh, cimai ales un intelectual al epocii sale, educat înuniversităţi faimoase ale Europei, cunoscător almai multor limbi străine şi în special o persona -litate care prin disponibilitatea la dialog filosoficşi teologic a pus bazele modernităţii.

Europa modernă nu s-ar fi putut construi fărăprecondiţii esenţiale ale epocii medievale, dintrecare trebuie să amintim aici în primul rând rolulextrem de important al ortodoxiei atât de sorgintelatină, cum este cea românească, cât şi de sor gin -te slavă, cum este cea ucraineană. În răsăritul eu -ro pean, ortodoxia a fost pentru multe secole loculde naştere şi funcţionare a culturii, edu ca ţiei şiasistenţei sociale. Multe dintre rea lităţile carenouă ni se par astăzi naturale şi ne sunt la dis -poziţie (educaţia, cultura, conservarea tra diţiei şipatrimoniului, filantropia), nu ar fi fost posibilefără dinamica extraordinară şi vocaţiaeuropeană a ortodoxiei luminate de personalităţi,precum Sfântul Ierarh Petru Mo vilă.

În încheiere, doresc să vă transmit cele maicalde urări cu ocazia sărbătorii Naşterii Dom nu -lui şi să vă urez un An Nou plin de bucurie şisperanţă!

La 11 ianuarie 2017, domnul Ion Robciuc apăşit calendaristic în al 81-lea an de viaţă. Cuocazia acestei frumoase vârste, domnia sa a pri-mit numeroase mesaje de felicitare de la prie-teni, colegi şi cunoştinţe. Redăm mai jos unuldintre aceste mesaje, semnat de dna Iaroslava-Oresea Colotelo, preşedinta Organizaţiei muni-cipale Bu cureşti a UUR: „Cele mai sincere feli-citări cu prilejul zilei Dvs. de naştere!

Noi toţi din familia Colotelo vă dorim multăsănătate, fericire, bunăstare Dvs., soţiei Dvs. şiminunatei Dvs. familii!

Întreaga perioadă în care aţi fost prim-vice-preşedinte al UUR, v-aţi îndeplinit aceastăfuncţie cu discreţie, onestitate şi înţelepciune.Dumnezeu să vă dăruiască putere şi sănătatepentru a mai putea sluji mulţi ani cu bucurie şilinişte sufletească comunitatea ucraineană, peDumnezeu şi tradiţiile noastre ucrainene.

Aceleaşi urări vă transmit membrii Or ga -nizaţiei municipale din Bucureşti a UUR carevă poartă o deosebită consideraţie şi respect.

Fiţi binecuvântat de izvorul tuturor binecu-vântărilor cu ani mulţi, sănătate şi bucurie acreativităţii!“.

Redacţia „Curierului ucrainean“

Alocuţiunea secretarului de stat Victor Opaschi în cadrul conferinţei

La mulţi ani, Ion Robciuc!

Curierul UCRAINEAN12

Sărbătorile creştine au gustul aducerii aminte,când conştientizăm cât de dor ne este de auritainocenţă a primilor ani de viaţă. De sărbători se facacţiuni umanitare care au loc sub diferite generice.Văzându-le, în fiecare dintre noi tresare gândul cănu am făcut niciodată îndeajuns pentru cei de careni se leagă, inevitabil, primele amintiri. Exilaţi înbătrâneţea lor, bunicii noştri sunt tot mai copleşiţide singurătate. Slăbiţi, bolnavi şi osteniţi după oviaţă de trudă, nu mai au puterea să ne viziteze şi,pe nedrept uneori, nici nu prea ne dă ghes inimasă-i invităm. În prea puţin timp liber care ne rămâ-ne la capătul luptei de fiecare zi, nu vrem să neasumăm răsunderea de a cântări, prin ochii întris-taţi ai bătrânilor noştri, nedreptatea destinului carene aşteaptă şi pe noi. Copiii noştri pe care i-amnăscut din iubire se vor face mari şi vor plecadeparte (unii chiar peste hotare), la casele lor. Ovreme vor veni din ce în ce mai rar. Abia după ce

li se vor naşte copii, vor reveni pentru a ne îngăduiprivilegiul de a ne creşte nepoţii, de a le da şi lor,din când în când, dreptul la concedii tihnite fărălarma de prunci. Timpul se rostogoleşte întruna,iar vieţile curg după acelaşi tipar. După ce şi nepo-ţii se vor fi făcut mari şi vor fi plecat la casele lorvor veni, inevitabil, uitarea şi înstrăinarea. Doar încâte un vis răzleţ oamenii mari şi independenţi semai văd forfotind prin casa bunicilor şi-şi amin-tesc de pacea şi lumina anilor în care părinţiipărinţilor lor îi alintau aşa cum numai bătrâniipogorâţi din basme ştiu s-o facă. Există în aminti-rile oricui o casă a bunicilor, a părinţilor, un loc alrăsfăţului şi al mirosului fructelor din grădină.Există în străfundul sufletului fiecăruia dintre noiun glas cald care se roagă în şoaptă la căpătâiulpatului nostru, chemând îngerii să ne ocroteascăsomnul şi viaţa. Nu de puţine ori oamenii deseamă, care s-au realizat şi au trăit în alte ţări s-auîntors pentru totdeauna pentru a-şi petrece bătrâ-neţea în locurile unde s-au născut şi au copilărit.Anii se scurg şi îi vedem pe bunici tot mai aplecaţide nevoi, mai umili. Şi fugim, de multe ori, fiindcă

nu avem putere să îndurăm suferinţa de a-i ştiaproape de stingere. Suntem în pragul sărbătorilorşi autorităţile, diferite fundaţii, întreprinzători cusuflet au pregătit daruri pentru cei pe care propriicopii sau nepoţi i-au uitat. Astfel, cei ce dăruiescdevin bucuria celor necăjiţi, mângâierea celor ceplâng, mântuirea sufletelor lor. Fiindcă fiecaresuflet omenesc este mai presus decât oricare din-tre comorile lumii. Trebuie să ne aducem amintecă fără ei, bunici, părinţi, n-am fi fost niciodatăceea ce suntem acum. Lor le datorăm seninătateaşi pacea din noi, ei ne-au însămânţat în suflet cre-dinţa şi smerenia, iertarea şi bunătatea. Din poveş-tile pe care ni le-au spus seara, înainte de culcare,ne-am construit mai apoi visele, îmbrăţişarea lortandră ne-a smuls din ghearele plânsului şi ale fri-cii. Ar trebui să ne fie dor de ei, aşa cum ne e dorde noi, cei care am fost cândva. De sărbători, darşi în împrejurările grele ale vieţii cei ce ne conductrebuie să dovedească bunăvoinţă, dragoste şi milăfaţă de cei pe care-i călăuzesc.

Artemizia GHEORGHI

De sărbători...

Decembrie... Moş Nicolae a tre-cut deja pe la copii cuminţi şi chiar şipe la cei năzdrăvani lăsându-le câteceva în ghetuţele bine lustruite.Cadourile au fost pe măsura cuminţe-niei fiecărui copil. Şi vocile de colin-dători se aud deja în ogrăzile cerului.Atât satele, dar mai ales oraşele seîntrec în podoabe pentru sărbătorilede iarnă. Vine Crăciunul. Vin marilesărbători de iarnă cu alaiul lor delumini pe care le aşteptăm cu aceeaşiemoţie, an de an. Şi pentru ca bucuriasă fie întreagă, nu vor lipsi nici cetelede colindători, care de mult timp s-auformat şi au început repetiţiile decolinde. În fiecare an îi primesc cubucurie pe toţi colindătorii care vin lafereastra mea pentru că atunci retră-iesc raiul amintirilor din copilărie.Am umblat şi eu cu colindatul, darîmi amintesc, cu câtă atenţie ascul-tam colindatul echipei bisericeşti. LaDărmăneşti, satul meu drag, „colindabisericească“ poposea la fiecare casă.Era o mare ofensă dacă ocolea vreocasă, fie ea şi sărăcăcioasă. Şi pânănu termina de colindat pe la caseleîntregului sat, nu se duceau acasă.Aşa încât, de multe ori, îi prindeaziua. Se colinda în limba ucraineană„Гой дай боже“. În colindă se pome-nea numele gospodarului unde nu

erau copii. Unde erau fete, se colindapentru cea mai mare. Noi eram treifete: Felicia, Ştefania şi Mizica(Artemizia). Doamne, cum ciuleamurechile, le lipeam aproape de geam,cu toate că nu aveam deficienţe deauz, poate-poate vor pronunţa şinumele meu. Se colinda după normebine stabilite, fără să se abată de laele şi fără a folosi vreo „ordonanţă deurgenţă“. Se luau după vârstă. Cândam mai crescut şi eu, în sfârşit, amauzit şi numele meu, Mizica. Cebucurie, ce sărbătoare! Din toate săr-bătorile copilăriei mele acel Crăciuna rămas întipărit pentru totdeauna însufletul meu. Bucuria, că şi eu amfost luată în seamă. A doua zi nuaveam astâmpăr, „plină de sine“,„zburam pe uliţă“, doar-doar mă va-ntreba cineva „pe cine au colindat lacasa mea“. Dar oamenii treceaunepăsători pe lângă un copil bucurosşi vesel. Atunci căutam prieteni dejoacă. Şi dacă ei nu mă întrebau ce-icu fericirea mea, întrebam eu pe cineau colindat la casele lor. Apoi aveamşi eu „intrare“ să spun pe cine aucolindat la casa lui „Caştan“. Îmi maiaduc aminte de cea mai dragă fiinţă -mama, care a plecat de mult dintrenoi (eu eram în clasa a VII-a) luândcu ea toată copilăria mea. De atunci

am închis în cel mai adânc colţ al ini-mii, ca într-un sipet nepreţuit, toateamintirile legate de vremea minuna-tă, când grijile erau departe. Le rea-duc în minte în clipele mele de liniş-te, ca să mă bucur de ele şi să revăd,ca într-o oglindă, zilele acelea, celemai fericite din câte au fost pepământ. Mă cuprinde, preţ de câtevaclipe, cât îmi amintesc, o stare debine, de bucurie şi împăcare, ca şiatunci când, copil fiind, mama mămângâia. Revăd aievea tot: ferestrelemari ale bucătăriei, lampa agăţată deperete sau de tavan, cuierul în carestăteau atârnate vase de lut sau aramăcare, de sărbători, erau curăţate pânăluceau de curate ce erau. În zilele fri-guroase mă cuibăream pe cuptorulimens şi cald, apoi pe laviţa de undepriveam cum mama frământa pâineape care o cocea în cuptorul cu jăra-tec. Din restul de aluat care rămâneape marginea covatei de lemn, coceape plită pogăcele rotunde, pe care leungea cu gem sau unt proaspăt şiDoamne, ce gustoase mai puteau fi.Sorbeam cu ochii închişi, ghemuităpe laviţa de lângă geam, aromelesuave, fine de legume şi verdeţuriamestecate în oale de pământ, dupăreţete numai de ea ştiute. Încercam săghicesc, fără să mă uit, ce minunăţie

găteşte şi care va fi felul de mâncarecu care va răsfăţa cei 5 copii ai săi(Tata a murit de tifos în 1945). Iar dejocul acesta de-a „baba oarba mâncă-rurilor“ nu mă plictiseam niciodată.Cel mai mult îmi plăcea de sărbători,când mirosul de sarmale sau fripturăne făcea să simţim mai intens bucu-ria. Iar peste toate acestea pluteaaroma de cozonac cald, pufos, auriu,din care mama îmi rupea un colţişormie, că eram cea mai mică dintrefraţi şi ca răsplată pentru hărnicie şicuminţenie (Se mai postea până-najunul Crăciunului). Toate acesteamintiri minunate pe care fiecare leavem despre copilărie, sunt comorilenoastre, trăiesc odată cu noi, suntbogăţia noastră sufletească cea maide preţ, de care nu îndrăznim să neatingem, ci doar s-o privim pentru că,dacă am pierde-o, ne-am pierdebunătatea, căldura şi speranţa. Aşvrea să-mi pot readuce mama înapoidin negura vemurilor, măcar şi pen-tru o clipă, să-i sărut mâinile truditeşi să-i mulţumesc pentru tot ce m-aînvăţat, atunci demult, să-i spun cănu trece o zi fără să mă gândesc la ea.Ori de câte ori ţin în mână fileleîngălbenite de vreme, pe care dragamea mamă şi-a notat câteva reţete deprăjituri şi dulceţuri, mă întorc întimp, în vremea aceea minunată, încare totul avea gust, parfum şi culoa-re.

Artemizia GHEORGHI

Un an trece, altul va să vină. Îşidau mâna şi foarte elegant îşi văd dedrum. „Un sfârşit e-n toate, dar deunde oare vin anume toate şi pe rânddispar“ (T. Şevcenko). Timpul sescurge cu repeziciune şi iată că amajuns în anul cu numărul…17. Unnumăr impar, dar care se pare că ne

va aduce linişte şi în ţelepciune. Anulvechi, ostenit şi îmbătrânit, a predatştafeta. Anul Nou, tânăr, voinic şi

împăciuitor a preluat frâiele zilei demâine şi ne-a promis cer senin, liniş-te, lefuri decente, cumin ţenie şiarmonie. S-au privit în ochi, s-au

aşezat la masă, au discutatpe îndelete, la umbra unuipocal de Cotnari, toate vor-bele fiind pe în ţelesul şispre binele neamului. Anulvechi are experien ţă şi-ibun! Anul Nou este tânăr,cu doctorate şi-i tare price-put! Asta e! Eu doar am pusdoi ani pe cântar. Judeca ţicum vre ţi! N-au semnat niciun protocol. Au purces peîncredere, care încotro.Dacă arunc privirea în jur şifac ochii roată bag seama că

pădurile de molid îmbrobodite cupromoroacă creează un contrast şi oarmonie feerice cu albul imaculat al

păşunilor şi fâne ţelor de sub geanade munte. Un lătrat de câine şi zurgă-lăii de la o sanie bătrânească trasă decalul hu ţul spintecă aerulsatului. Înveselesc inimacelui intrat în acest căuş demunte şi îndeamnă la medi-ta ţie. O plimbare pe uli ţasatului î ţi aduce în nas miro-suri ademenitoare răspândi-te de bujarni ţe şi izuri de co -zonaci aburinzi. Auzi cumbolborosesc sarmalele înoale de lut şi cum fluierăvântul prin ogradă. Dar olicoare fiartă cu chiper şiunt face bine, nu- ţi trebuiefarmacia…„Catena“. Mun -te le este „un uriaş sanctuar undeomul se poate întâlni cu Dumnezeu“.In di ferent de anotimp, muntele î ţipune pe… masă o sumedenie de

binefaceri. Diminea ţa, după răsăritulsoarelui, mai cu seamă vara, se ridicăo negură măruntă, care, dacă setrans formă în nori, ca o căciulă pevârful Rosohata, se anun ţă ploi după-amiază. Poate să fie o invita ţie spreObâr şii le Sucevei, undeva, sus, la

munte. Nu vă costă mult. Ceva bună-voin ţă şi câ ţiva cocoşei în buzunaruldin dreapta… femeii.

prof. Ion AFLOREI

CEASUL DINTRE ANI

Amintirea copilăriei - comoara sufletului meu


Familiarizarea adecvată a cititorului străin cuopera lui Eminescu se realizează, afară de altemodalităţi, şi prin relevarea în traduceri a unuiatribut definitoriu al creaţiei sale, cum ar fi cate-goria departelui, considerată de Edgar Papu drept«una din cheile de pătrundere în viziunea şi crea-ţia eminesciană», de reliefare a faptului cum serealizează «extinderea zonei umane la Emi nes -cu», a «facultăţii transgresive şi a existenţei canatură, prin care el intră în contact cu acea depăr-tare, şi-i imprimă un caracter atât de viu, încât eacapătă puterea să-l absoarbă până la contopire înelementele ei»¹.

O primă «cheie» de pătrundere nemijlocită îndepărtarea eminesciană ne oferă romantismul, înspeţă cel german, în care, datorită promovării înepocă a unor ştiinţe ipotetice noi, cum ar fi astro-logia cu un rol deosebit în viaţa spirituală, poeţica Goethe ori Schiller, descriind poziţia constela-ţiilor şi a semnelor zodiacale sub care s-au născuteroii lor, puneau în acord viaţa acestora cu conţi-nutul mesajelor stelare, ceea ce înseamnă că, din-colo de ceva din împrejurările apropiate alemomentului dat, în viaţa unui om intră şi acelceva aflat la distanţe imense în spaţiu. În acest fel,incredibila depărtare devenea o componentă lăun-trică, hotărâtoare în actele comportamentale alepersoanei respective. Pe de altă parte, o serie deipoteze privind atracţiile, magnetismele, cores-pondenţele, poligenezele ş.a., cât şi miturileromantice au dus la crearea vestitei uniuni dintreom şi tot, care, după Ricarda Huch, constituiaesenţa romantismului german. În cazul luiEminescu, arată Papu, mai este vorba şi de iniţie-rea sa hinduistică, cunoaşterea doctrinei brahma-ne, a acelui tot twan asi (= Acesta eşti tu) ce pre-supune, de asemenea, revelaţia unei infinitedepărtări posesive, «când omul simte eliberareafericitoare din propriile sale limite, identitatea cutotul ei, şi, ca atare, cuprinderea într-însul a aces-tui tot»². Asimilând reprezentările cosmice, înce-pând cu cele tracice, trecând prin cele occidentaleşi până la reprezentările indice, Eminescu a deve-nit «poate cel mai mare poet al depărtării pe carel-a dat omenirea, dotat cu o neîntrecută puteretrans gresivă în străbaterea spaţiilor şi a erelor.Lungimea de undă a antenelor sale intuitive, lan-sate în aria universului cuprins de el (gânduri ce-au cuprins tot universul), o depăşeşte şi pe aceeaa romantismului, privit chiar în culmile sale»³. Înlegătură cu această trăsătură a poetului, TudorVia nu formulează o observaţie cu caracter defini -to riu, şi anume faptul că Eminescu priveşte lucru -ri le «foarte de sus şi foarte de departe»4, observa-ţie la care Papu, pentru înţelegerea fizionomieiacestui nedepăşit fenomen de depărtare lăuntrică,adaugă şi faptul că Eminescu priveşte lucrurile nu

numai «de foarte de sus şi foarte de departe», ci şi«de foarte din adânc», cuprinzând, adică, şiincandescenţa magnetică a centrului teluric, care,deopotrivă cu întregul univers, «s-ar cuprinde şiea în vastul volum interior al poetului». Categoriadepartelui eminescian cel mai bine reprezentatăapare în Memento mori, Luceafărul, Scrisoarea I,Mureşanu, Povestea magului călător în stele, încare poetul «frământă colosale geneze sau prăbu-şiri de lumi» (Papu).

În redarea departelui, Eminescu utilizeazăstructuri vizuale, ce se adresează ochiului, vizua-litatea fiind cel dintâi liant în «asamblările» struc-turale ale depărtării cosmice, ca în Scrisoarea I:

Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui hainăroasă-n coate,Într-un calcul fără capăt tot socoate şisocoate........................................................................Pe când luna străluceşte peste-a tomurilor bracuri,Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri,La-nceput, pe când fiinţa nu era, nici nefiinţă,Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...În traducerea (1974) poetului ucrainean con-

temporan Andri Miastkivskyi, afară de omitereaactantului (a «bătrânului dascăl»), depărtarea întimp este redată poetic, se vrea a fi şi cu un «spor»al tainelor începuturilor universului:

Поки місяць заглядає в товсті книги, пиломвкриті,

Всі століття з волі думки ув одній вмісти-лись миті–

Від тих пір, як ще ні смерті не було, ні існу-вання

В мовчазній безмежній пустці – ні спонуки,ні бажання,

Ані таїнств, ні загадок – в таїні ж усебуло,

Непроникне проникалось, все собою прой-няло...

Sensul traducerii lui Andri Miastkivskyi ar fiurmătorul:

Până luna priveşte-n cărţile groase, prăfuite,Toate secolele din voia gândului s-au cuprins

într-o clipită –Pe când nici moarte nu era, nici nefiinţăÎn nemărginita pustietate liniştită – nici voin-

ţă, nici dorinţă,Şi nici taine, nici enigme – o taină totul că era,Nepătrunsul se pătrundea, tot de el era

pătruns... După părerea noastră, Miastkivskyi «opaci-

zează» întrucâtva dimensiunea cosmică a depar-

telui datorită neechivalării simetriilor cu semnifi-caţiile lor fundamentale (fiinţă:/:nefiinţă, ni -mic:/:totul, cel pătruns de sine însuşi [astrul-sfinx, păzitor pecetluit al unor secrete cosmice]:/odihnea nepătruns [tradus exact invers şi neclardatorită utilizării noţiunii, a categoriei filosofice,şi nu a cuvântului care să sugereze pe acel stăpânfără margini peste marginile lumii, din versul demai jos]:

Nepătrunsul se pătrundea, totul de el erapătruns,

dar mai ales a versului eminescian atât de clarformulat, ce redă, totodată, şi marea viteză cucare gândul străbate, îndărăt, imensa depărtarepână la originile universului:

Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii deani,

redat, în traducere, printr-unul care se vreasinonimic, fiind însă echivoc şi lipsit de emines-ciana mişcare unidirecţională de străbatere fulge-rătoare a depărtărilor în timp:

Всі століття з волі думки ув одній вмісти-лись миті

(Toate secolele din voia gândului s-au cuprinsîntr-o clipită).

În al doilea rând, cum demonstrează Papu, pri-mele două forme negativ-antinomice:

La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţăexclud şi moartea şi nemurirea (adică nu era

nimic nemuritor), iar cea de a treia negaţie:Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţădesluşeşte enigma: nu era nici moarte, nici

nemurire, deoarece nu exista nici viaţă. «Iar dinmoment ce nu apăruse creaţia, nu putea să existenici timpul, ceea ce înseamnă că nu era nici azi,nici mâine, nici ieri, nici totdeauna». «Negaţiileconverg spre desluşirea tabloului originilor şi nefac să simţim cât de deosebit este întregul ansam-blu evocat deschizându-ne astfel sugestia dimen-sională a incalculabilei sale depărtări în timp»(Op. cit., p.65). Traducătorul ucrainean «simte»spiritul originalului, echivalând întocmai structu-ra negaţiilor, dar versiunea sa păcătuieşte prininexactitatea traducerii unor termeni, care, dinaceastă cauză, nu se constituie în negaţii antino-mice (nu era moarte – nici îndemn – nici dorinţă).

Note

¹ Edgar Papu, Poezia lui Eminescu. Ediţia aII-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Junimea,1979, p. 36.

² Idem, p. 46.³ Ibidem, p. 47.4 Tudor Vianu, Cuvânt despre Eminescu, în

vol. «Studii de litreratură română», Bucureşti,Editura Didactică şi Pedagogică, 1965, p. 296.

(Continuare în numărul următor)

Ioan REBUŞAPCĂ

Echivalări ucrainene ale categoriei departelui eminescian

Ca în fiecare an, în cadrul Festivalului literar„Mihai Eminescu“, cu sprijinul Primăriei din

Şerbăuţi, la Călineşti Cuparencu, elevii şcolilorgimnaziale Şerbăuţi şi Călineşti Cuparencu,îndrumaţi de profesoarele Dragomir Roxana-Iulia, Mândrişteanu Loredana şi Costiuc La -vinia au oferit oaspeţilor un emoţionant momentartistic cu recitări şi cântece din lirica emines-ciană.

Spiritul eminescian a reînviat prin ecoul ver-surilor din „Cete legeni...“,„Re vedere“, „Pelân gă plopii fărăsoţ“, „S-a dusamo rul...“, „Dinstrăinătate“ şi al„Lu cea fărului“recitat în şaptelimbi: română,spaniolă, fran-ceză, en gle ză,germană, ucrai-neană, ru să.

Momentul afost marcat şi de

lansarea volumului „Pi rami da viselor“, o micăantologie de poezii ale elevilor Cenaclului„Gheorghe Emi novici“ de la Şcoala GimnazialăŞerbăuţi, coor donaţi de poeta Viorica Petrovicişi profesoara Dragomir Roxana-Iulia.

Kolea KURELIUK

Porni Luceafărul

Curierul UCRAINEAN14

În spaţiul generos al Secţiei de Etnografie aMuzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei,a avut loc vernisajul expoziţiei retrospective apictorului Aurel Dan, intitulate sugestiv Mara -mureşul ancestral şi veşnic. Despre expoziţie,despre artistul şi omul Aurel Dan au vorbit ing.Horia Scubli, primarul municipiului SighetuMarmaţiei, sculptorul dr. Ioan Marchiş, directorulDirecţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu şiprof.dr. Ioan Dorel Todea, care a fost şi modera-torul evenimentului. Au mai împărtăşit impresiidouă artiste venite pe meleagurile maramureşenedin capitala Angliei, Londra. Au participat, deasemenea, artişti plastici din oraş şi din BaiaMare, consilieri locali, reprezentanţi ai instituţii-lor de cultură, iubitori de artă, prieteni ai artistu-lui. Maestrul Aurel Dan a vorbit celor prezenţidespre activitatea sa artistică, despre Maramureş,

despre satul care a avut o influenţă covârşitoareasupra tematicii picturilor.

Pictorul Aurel Dan s-a născut la 6 februarie1946, în localitatea Aspra, Maramureş. Esteabsolvent al Institutului de Arte Plastice „IonAndreescu“ din Cluj-Napoca. Activitatea profe-sională se concretizează în profesii ca învăţător,profesor de desen şi pictură, decorator pentrureclama comercială, designer ambiental, frescă,zgraffitto, grafică de carte, sculptură în lemn, pic-tură de şevalet.

Stilul de lucru al artistului Aurel Dan este întreclasic, neoclasic, realism narativ, hiperrealism,ab stract. Cele mai întâlnite teme în operele pic -toru lui sunt cele istorice, etnologice, cronici, obi-ceiuri, semnificaţii ale ancestralului şi credinţei,irepetabilul.

De-a lungul carierei a avut numeroase expozi-ţii personale: prima expoziţie a deschis-o în sep-tembrie 1966 la Târgu Lăpuş urmată de cea de laCasa de Cultură din Sighetu Marmaţiei, în anul1970. Între 1979-2015 au fost expuse peste 2000de tablouri în expoziţii din Baia Mare, SighetuMarmaţiei, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Rona deSus, Dej, Cluj-Napoca, Satu Mare, Braşov, TârguMureş, Timişoara, Iaşi, Utrecht (Olanda),Bruxelles şi Ondervaarde (Belgia), Bucureşti.

Dintre expoziţiile colective, de grup sau parti-cipant ca invitat în acţiuni expoziţionale amintim:expuneri în Baia Mare, Satu Mare, SighetuMarmaţiei, Cluj-Napoca, Bucureşti, Bacău,Chişinău, Târgovişte, Buzău, Târgu Mureş, Arad,Suceava, Reşiţa, Alba Iulia, Bari (Italia),Barcelona (Spania), Utrecht (Olanda), Przemysl(Polonia), Ujhorod (Ucraina), Paris, Tours, Elne,Colliure (Franţa), Viena (Austria), Budapesta,Debrecen, Gyor, Nyireghaza (Ungaria), Copen -haga (Danemarca).

Din creaţia proprie sunt expuse lucrări înmuzee din România: Bucureşti, Tulcea, Cluj-Napoca, Baia Mare, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe,lucrări în colecţii de instituţii şi particulare, înfundaţii sau custodii din ţară şi 39 de ţări.

Pentru activitatea sa artistică Aurel Dan a pri-mit numeroase diplome de onoare, diplome deexcelenţă şi aniversare, nominalizări pentru pre-

miere în Romania şi străinatate şi Marele premiu„Artistul anului“ în 2008 pentru promovare prinartă a eposului ancestral maramureşean,precum şi pentru contribuţia adusă la pro-movarea valorilor „Centrului artistic“ BaiaMare.

Artistul a avut numeroase referinţe criti-ce, cronici de expoziţie în presa locală şi despecialitate, în presa centrală sau străină, laTV, Radio România, în enciclopedii şi albu-me. Pictorul Aurel Dan este membru alUniunii Artiştilor Plastici din România şi alU.A.P. Baia Mare şi a fost desemnat preşe-dinte de onoare al Cenaclului de pictură depe lângă Centrul Cultural Sighetu Ma r -maţiei.

De-a lungul carierei, Aurel Dan a abordatpictura de şevalet, frescă clasică, frescă «al

secco», zgraffitto, coperte şiilustraţii de carte, graficăpublicitară, xilogravură, linogravu-ră, desen grafic, pastel, guaşă,structuri în lemn şi artă ambientală.

În lucrările sale, Aurel Dan sur-prinde locurile şi momentele celemai dense şi expresive ale rânduie-lii satului. Bucuria picto-rului este lumina, sensibi-litatea şi energia umană,filtrată prin eul său crea-tor, rostit în armonie şicumpătare. Folosind cupricepere o paletă croma-tică relativ restrânsă - ga -me de griuri, alb, albastru,brunuri - artistul are spon-

taneitatea comunicării prin culoare.Am spus adeseori că în Maramureş

culorile naturii sunt unice: vara iarba emai verde, cerul mai albastru, iar iarnaalbul, albastrul spre violet dau o stare demister întregului peisaj. Iarna este ano-timpul liniştii, dar şi al celor mai fru-moase obiceiuri şi datini. Tematica abordată deartist îi confirmă originalitatea şi valoarea indis-cutabilă, Aurel Dan fiind unul dintre cei mai valo-roşi pictori ai Maramureşului.

Iată care ar fi principale teme care fac posibilăo grupare a tablourilor: vatra satului (tabourile in -titulate: „Satul“, „Maramureş“, „Poartă maramu-reşeană“), viaţa socială, obiceiuri, datini, („Lavâl tori“, „Vânzătorii de covoare“, „Covoare“,„Gos podărie cu oi“, „Ţărani la poartă“, „Ţăranimaramureşeni“, „Bobotează la Rona“, „Ve cer -nie“), biserica satului ca axis mundi („Biserica

din centrul satului“, „Biserica de pe coastă“,„Biserica din Şurdeşti“, „Ieşind din biserică“ şi,bineînţeles, tablourile în care sunt prezente silue-te ale bisericilor), peisaje de iarnă în diferitemomente ale zilei („Pădure cu mesteceni“, „În -serare“, „Mărul din Aspra“, „Feerie în pădure“,„Măgura soarelui“, „Fânaţe“, „Peisaj hibernal“),un grupaj de tablouri cu valoarea documentar-

istorică şi multe altele, din cuvântarea prof. dr.Ioan Dorel Todea.

Criticul de artă Valentin Ciucă spunea: „Printalentul şi filosofia sa de viaţă, prin arta desăvâr-şită a trecerii de la sfiala unei miniaturi la îndrăz-neala unei largi compoziţii, Aurel Dan este ulti-

mul mare pictor român al satului de pretutindeni“.Pictorul Aurel Dan a primit Diploma de Ex ce -

lenţă din partea Direcţiei Judeţene pentru Culturăşi Patrimoniu, înmânată de directorul acesteiinstituţii, sculptorul dr. Ioan Marchiş.

În încheiere, solistul Vasile Boiciuc Rogneanua interpretat o doină maramureşeană, iar cei pre-zenţi l-au felicitat pe maestrul Aurel Dan.

Expoziţia a fost deschisă în perioada 19 au -gust-19 septembrie 2016.

Ileana DAN

EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ A PICTORULUI AUREL DAN

Cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înfiin-ţarea Forţelor Armate ale Ucrainei, însărcinatulcu afaceri a.i. al Ucrainei în România, dl IevhenLevyţkyi şi ataşatul militar, colonelul GheorghiOlchovskyi, au organizat în sala bizantină aCercului Militar Central din Bucureşti, la 12decembrie 2016, o întâlnire cu ataşaţii militari aiţărilor acreditate în România.

La această manifestare au mai participat ofi-ţeri şi generali din partea Ministerului ApărăriiNaţionale al României, din partea ministruluiApărării Naţionale al României, reprezentanţi aiUniunii Ucrainenilor din România, precum şipersonalul Ambasadei Ucrainei în România.

Domnul Ievhen Levyţkyi, luând cuvântul în

deschiderea acestei întâlniri, a spus că este plă-cut impresionat că ataşaţi militari au dat cursinvitaţiei Ambasadei Ucrainei în România şi aurat în limbile ucraineană, română şi engleză„Bun venit“.

În continuare, dl ataşat militar, colonelulGheorghi Olchovskyi, a ţinut o cuvântare înlimba engleză legată de situaţia actuală militarădin Ucraina (Crimeea ocupată de Federaţia Rusăşi luptele care au loc în estul Ucrainei, în regiu-nile Doneţk şi Luhansk).

Concomitent cu cuvântarea respectivă au fostproiectate pe ecran aspecte din războiul purtat înpartea de est a Ucrainei între unităţi militareruseşti şi cele ucrainene.

Domnul Ievhen Levyţkyi s-a întreţinut amicalcu fiecare participant la această manifestare.

Întrunirea s-a terminat cu un cocktail oferit deAmbasada Ucrainei în România.

Mihai POCORSCHI

25 de ani de la înfiinţarea

Armatei Ucrainene


Vasyl Stefanyk a fost unul dintrescriitorii care au orientat literaturaucraineană spre modernism. Crea ţii -le sale literare, elaborate de-a lungula două perioade (prima, 1897-1901,când scrie 30 de nuvele şi po vestiriadunate în 3 volume («Синя кни-жечка», «Камінний хрест» şi «До -ро га») şi cea de-a doua, 1916-1933,când apar 20 de nuvele ce au intrat învolumele «Земля» şi «Твори»), i-auadus consacrarea nu doar în Ucraina,ci şi peste hotare, fiind traduse în po -lo nă, germană, rusă, italiană etc.Con sistenţa expresionistă şi simbo -lis tă a nuvelelor lui Stefanyk a sus ci -tat interesul estetic şi ştiinţific alcer cetătorilor, începând cu L.Ukrain ka, care a remarcat atât tonu-rile preponderent în negru ale silue -te lor creionate, cât şi încălcarea tra-diţiei idealizării eroilor şi a acorduri-lor lirice ce însoţesc portretizările, şicontinuând cu I. Franko, V. Le syn,B. Lepkyi, M. Hryţiuta, D. Lukia no -vyci, S. Iefremov etc. Deli mitarea descriitorii din vechea generaţie se pro-duce mai ales în maniera portretiză-rilor, căci tipurile zugrăvite, lipsitede orice nuanţă romantică sau mira-culoasă, nu sunt nişte şabloane depo-sedate de individualizare, chiar dacă,la prima vedere, par pasivi şi inerţi,ci sunt impregnate de o suferinţă vieîn faţa căreia cititorul nu poate rămâ-ne impasibil.

O. Kobyleanska a fost unul dintrepuţinii critici ai operei scriitoruluicare a identificat, pe lângă culoarea(mai bine spus nonculoarea) domi-nantă, neagră, motivată şi îndreptăţi-tă de materialul ilustrat – sărăcia şinecazurile ţăranului galiţian aflat lacumpăna secolelor – şi prezenţaalbului, chiar dacă, la prima vedere,ar părea că pentru lumină şi nuanţedeschise scriitorul nu a mai lăsat loc.Aşadar, negrul simbolizează tragis-mul ce însoţeşte existenţa perso na -jelor, iar albul – sufletul acestora,lu minos în esenţa sa.

Noutatea creaţiei lui Stefanyk,caracterizată de un profund sensconceptual şi ideatico-estetic, constăîn iniţierea unui tip de nuvelă mini-malist, în care conţinutul dramaticacut este po tenţat delaco nis mul exprimării.Sti lul minimalist ce ca -rac terizează proza scur-tă a acestuia i-a inspirat,cu precădere, pe tineriiscriitori din Galiţia, darşi pe cei din străinătate,impulsionând naştereaunei şcoli în cadrulcăreia a fost continuat şidezvoltat. „Apostolii”acestui tip de scriiturăau preluat de la Ste -fanyk atât maniera, câtşi tematica, accentuânddestinul ţăranului ucrai-nean.

Iniţiind un nou curent în literaturaucraineană, şi anume expresionis-mul, mişcare literară ce presupuneînfăţişarea lumii din perspectivăstrict subiectivă, Stefanyk atingeteme universale ale umanităţii carese întrepătrund în creaţia sa irigatăde sânge, durere, pierderi şi dispera-re: moar tea («Діточа пригода»«Mo rituri»), pierderea celor maidragi fiinţe («Сини»), patriotismul(«Ма рія»), supunerea omului de

către om, injustiţia («Воєнні шко -ди»), căutarea fericirii («ДідГриць») etc. Aprofundarea unei rea-lităţi psihologice în detrimentul înre-gistrării evenimentelor exterioare,surprinse în secvenţa lor logică,devine crezul oricărui scriitor deorientare expresionistă. Ca reprezen-tant al acestui cu rent şi, implicit,ideologii, Ste fanyk înlătură nu doarelementele de co rative etnografice, cichiar şi descrierile acţiunilor, ajun-gând până la pau perizarea fabuleinuvelei. Tin zând, aşadar, spre sim-plitatea dusă deseori la extrem, scrii-torul recurge chiar şi la comprimareapână la epuizare a posibilităţilor lin-gvistice. Toate acestea sunt însăcompensate de dialogurile, monolo-gurile şi aluziile expresive.

În majoritatea nuvelelor sale, prinprisma dramelor individuale şi co -lective trăite de ţăranii ucraineni,asupra cărora planează, încă de lanaştere, sărăcia lucie, foametea şimoartea, Stefanyk condamnă între-gul sistem social al perioadei dedupă reformă. Astfel, în sfera lui deobservare pătrund oameni aflaţi însi tuaţii ex treme, iar tragismul ce

înconjoară destinele acestor familiisau indivizi atinge cote maxime. Iatăcum, de exemplu, în nuvela «Свя -тий вечір» este ilustrată povara sin-gurătăţii: „Tre mura pe cuptor [...] şise lovea cu capul de pereţi”, daramin tindu-şi că se afla în Ajun deCrăciun, mama se adresează bătrâ-nului păr de dincolo de geam: „Co -

lindă-mi, păruţule,colindă-mi, pentrucă nimeni nu-miva colinda înaceastă seară [...]doar tu [...]“. Atentcunoscător şi ob -ser vator al psiho -lo giei copiilor,scriitorul le dedicăunele dintre celemai lirice şi emo-ţionante nuvele,«Но вина», «Ка -тру ся», «Кленовілистки», în care,considerându-levictime inocente

ale unui sistem putred care-i va sa -cri fica inevitabil, empatizează cusuferinţa acestora.

În nuvela «Новина» este relevatdestinul tragic al unei familii deţărani, mai exact al unui tată şi al fii-celor sale. Nuvela debutează cu dez-nodământul: Hryţ Letiucii şi-a înecatfiica cea mică, pe Doţika. Însă auto-rul nu-l condamnă pe tatăl ucigaşpentru abominabila faptă, ci demas-că condiţiile sociale care l-au deter-

minat să ia o asemenea decizie radi-cală. Rămânând văduv cu doi copiiminori într-o societate care-i refuzădreptul legitim la muncă, tatăl levede pe cele două fiice, potenţialevictime ale unui sfârşit iminent, cape nişte „trupuri vii”: „[...] doarpatru ochi negri, care erau vii şiaveau o imensă greutate. Se părea căacei ochi cântăresc cât plumbul, iarrestul corpului, dacă n-ar fi fostochii, ar zbura precum o pană”. Dacăpână la săvârşirea crimei, tatăl cu ceidoi copii trec neobservaţi de comu-nitatea în care-şi duc existenţa, niciaceasta din urmă neavând posibilita-tea sau interesul de a le veni în aju-tor, odată cu înfăptuirea infanticidu-lui mica familie devine „vizibilă”. Oaltă nuvelă, «Кле нові листки», esteconstruită tot în jurul unei drame defamilie. Aducând pe lume cel de-alpatrulea copil, mama se îmbolnăveş-te, iar tatăl, disperat că-şi vede copiiiorfani de mici, se luptă cu neajunsu-rile ce au pus stăpânire pe familie.Presimţindu-şi sfârşitul, mama îşicheamă copiii la patul suferinţei,luându-şi rămas bun de la ei în celmai liric şi emoţionant mod, prin

cântec. Cânteculdespre frunzelede arţar duse devânt nu estealtceva decât ometaforă pentrudestinele copii-lor care-şi vorlua, la un mo -ment dat, zborulîn lume. Mi siu -nea de a o substi-tui pe mamă îirevine frateluicel mare, Se -men ko, în vârstăde şase ani. Dra -

ma tismul nuvelei este dat tocmai defaptul că cititorul poate intui lipsa deperspectivă a destinului unui copilresponsabilizat cu mult înainte devreme, a unui copil fără copilărie.

Marcat de fenomenul emigrării înmasă, peste ocean, a ţăranilor gali-ţieni, de la începutul secolului alXX-lea, Stefanyk scrie nuvela «Ка -мі н ний хрест» pecare o dedică acesto-ra. Din mărturiilescriitorului putemafla că principalacau ză care a provocatexo dul populaţieiucrai nene a fost cău-tarea unei vieţi maibune. În decursul ani-lor 1890-1910, doardin Galiţia au emigratpeste 300.000 de oa -meni, iar din satulnatal al lui Stefanyk,Rusiv, 500 de persoa-ne. Prototipul erouluinuvelei este un con-sătean al lui Stefanyk, Ştefan Diduch(în operă – Ivan Diduch), care a emi-grat împreună cu familia lui înCanada. Înainte, însă, de a părăsi gliastrămoşească, Ştefan Diduch lasă pebucata sa de pământ o cruce de pia-tră, cruce care există şi în zilelenoastre în satul Rusiv şi care simbo-lizează dramele sufleteşti provocatede dezrădăcinare. Nuvela reprezintăun studiu psihologic profund asupraţăranului ucrainean, galiţian în speţă,

pe care condiţiile sociale îl determi-nă să rupă legăturile ancestrale cupământul care-i asigura cândva exis-tenţa (pe Diduch nu-l sperie muncaistovitoare, căci aceasta dă sens vie-ţii sale, ci lipsa acesteia). Gestul de alăsa în urma sa o cruce de piatră pedealul moştenit de la părinţi, udat,de-a lungul vremii, cu sânge şisudoare, are cel puţin două valenţesimbolice: pe de o parte, eroul îşiîngroapă spiritul pentru a rămâne însatul său, alături de strămoşii săi, iarpe de altă parte, de a-şi continuaexistenţa în memoria localnicilor defiecare dată când aceştia vor vedeacrucea.

Atunci când „eroii lui Stefanykapar în faţa noastră ţintuiţi de mâhni-re şi nevoi, se pare că suferinţa lor adepăşit pragul răbdării”. Şi totuşi,„ei caută ieşire, speră, uneori recurgla gesturi extreme pentru a depăşisituaţia disperată în care se află, fărăsucces însă” conchide M. Hryţiuta.Deşi sunt mutilaţi de viaţă şi opri-maţi de lipsa oricărei perspective,personajele lui Stefanyk posedă omorală sănătoasă. Chiar şi atuncicând corpul cedează în lupta cu fri-gul şi foamea, puritatea sufleteascăstrăbate şi răzbate prin tenebreleunei existenţe damnate la înfrângere.Tocmai această scânteie a imaculăriispirituale, de care vorbea O. Ko by -leans ka, împiedică omul să-şi piardăumanul. În concluzie, se poate afir-ma că forţa operei literare a lui V.Stefanyk rezidă în acea îndrăzneală aautorului de a privi viaţa în ochi,înlăturând, în acelaşi timp, şi vălulde pe ochii celorlalţi.

Având în vedere împlinirea a 145de ani de la naşterea scriitoruluiVasyl Stefanyk, Organizaţia jude ţea -nă Cluj a UUR împreună cu speciali -zarea Limba şi literatura ucraineanădin cadrul UBB au marcat aniversa-rea într-un mod festiv, prin orga ni -zarea unei manifestări ştiinţifico-cultu ra le la care au luat parte atâtstudenţii, cât şi cadrele didactice şisimpatizanţii limbii şi culturii ucrai-nene. Evenimentul a avut loc, aşa-dar, la 22 octombrie 2016, la Fa cul -tatea de Litere, unde evocarea perso-

nalităţii creatoare ascriitorului s-a reali-zat prin citirea unorcomunicări dedicatevieţii şi activităţiiliterare ale acestuia(Vasyl Stefanyk -iniţiatorul expresio-nismului în literatu-ra ucraineană – Pau -lina Cail, Значе ннятворчості ВасиляСтефаника в укра-їнській літературі– Beatrisa Popovici,Câteva observaţiisti listice pe margi-nea operelor lui M.

Koţiubynskyi şi V. Stefanyk – Mi -haela Herbil şi Сим во лiч ні образи уновелі В. Стефаника «Камі ннийхрест» – Ioan Herbil), vizionarea descurte filme documentare, precum şidramatizarea unor fragmente dinnuvelele «Новина» şi «Каміннийхрест» (în interpretarea lui Serioja-Ioan Hrin, Petru Pancec, OxanaSlavita şi Sara Deac).

Mihaela HERBIL

145 de ani de la naşterea scriitorului Vasyl S. Stefanyk

16 Curierul UCRAINEAN16

La 16 ianuarie 2017, vicepreşedintele Sta -telor Unite, Joe Biden, a efectuat o vizită delucru în Ucraina. În urma convorbirilor care auavut loc, preşedintele Ucrainei, Petro Poro -şenko, a făcut următoarea declaraţie:

Stimate vicepreşedinte al Statelor Unite aleAmericii, marele Joe Biden, stimate doamne şistimaţi domni,

Sunt bucuros să-l salut pe marele prieten alUcrainei şi prietenul meu, vicepreşedintele JoeBiden.

Domnule vicepreşedinte, aţi ridicat foartesus ştacheta stimei, colaborării, activităţii noas-tre, mai ales în problema ucraineană.

Sunteţi un prieten adevărat al Ucrainei, care,începând chiar din vremea Revoluţiei Dem ni -tăţii, a Maidanurilor, aţi făcut mult pentru ca înlupta noastră atât în plan intern, cât şi în cel ex -tern să se înregistreze progrese notabile. Pentruaceasta, vă sunt sincer recunoscător.

Vizita Dvs. de astăzi în Ucraina este un pasextrem de simbolic. Ea ne-a dat posibilitatea săre zumăm foarte exact drumul eroic pe careUcraina, noi împreună cu Dvs., a trebuit să-lpar curgem în ultimii ani. Iar acest drum estede-a dreptul impresionant.

Noi construim astăzi o Ucraină nouă, puter-nică, democratică. Statul nostru nu mai este nicipe departe aşa cum era el în momentul fugiiputerii falimentare şi ticăloase la începutulagre siunii militare ruse. Este o Ucraină demnăcare aspiră să realizeze reforme democratice. OUcraină care nu se va mai întoarce niciodată înimperiul rus. O Ucraină care va apăra cu tărievalorile democratice, drepturile şi libertăţilecetăţenilor. Valori care sunt comune şi Ucrainei,şi Statelor Unite ale Americii. O Ucraină cagarant al nerevenirii la vremurile reci aleUniunii Sovietice. O Ucraină cu o armată nouă,puternică, profesionistă, capabilă de luptă. OUcraină care are o poliţie nouă, care are infras-tructură anticorupţie. O Ucraină cu un plan clarde reforme şi o voinţă politică puternică pentruimplementarea acestor reforme.

Noua Ucraină nu mai poate fi concepută fărăaceste procese reformatoare care schimbă zilnicfaţa statului nostru. Vreau să subliniez faptul cănoi, preşedintele, Parlamentul, Guvernul şi par-tenerii noştri strategici din Statele Unite aleAmericii, din Uniunea Europeană şi din lumelucrăm în echipă în cadrul solidei coaliţii prou-crainene care a fost creată inclusiv prin efortu-rile Dvs., domnule vicepreşedinte.

Descentralizarea se realizează cu succes şiaduce deja unele rezultate. Sistemul judiciar încadrul căruia am operat modificări la Con sti -tuţia Ucrainei şi, în prezent, finalizăm creareanoii Curţi Supreme care asigură dreptulUcrainei la echitate. Este noul sistem fiscal,

reforma administrativă, paşi mari care asigurăstabilitatea în sferele macrofinanciară şi banca-ră.

Într-o perioadă scurtă de timp, şi subliniez,în condiţii de agresiune, de război, de anexareilegală a Crimeei şi de ocupare a estului statuluinostru, noi am făcut mai mult decât în întreagaexistenţă a Ucrainei. Şi aceasta nu este doaraprecierea mea, aprecierea noastră internă.

De aceea, aş vrea să-mi exprim încă o datămulţumiri sincere pentru sfaturi, mulţumiri pen-tru ajutor bunului meu prieten, vicepreşedinte-lui Biden, şi actualei Administraţii a StatelorUnite ale Americii şi mizez foarte mult pe dis-ponibilitatea continuării colaborării noastre anoii Administraţii a SUA.

În timpul discuţiilor de astăzi am examinat,evident, şi problema agresiunii Rusiei împotrivaUcrainei. Anul acesta se împlinesc trei ani decând Rusia a declanşat un adevărat război împo-triva statului nostru. Este un război în care aufost ucişi 10 mii de ucraineni - civili şi militari.Acest război continuă şi astăzi. Numai în ulti-mele trei zile, asupra militarilor noştri s-a trasde peste 250 de ori. Ucraina este conştientă defaptul că noi nu suntem singurii duşmani aiMoscovei. Pentru Kremlin, toţi cei ce împărtă-şesc valori democratice sunt duşmani. Deaceea, apărarea Ucrainei înseamnă apărareavalorilor şi a lumii libere.

Pericolele rămân. Rusia vrea să evite respon-sabilitatea. Pentru a compensa eşecurile milita-re, ea încearcă să destabilizeze situaţia internădin Ucraina, să provoace haos. Ea doreşte săscin deze unitatea transatlantică şi europeană.Noi avem forţă să contracarăm aceste planuri.În primul rând prin punerea în operă a foii deparcurs de implementare a Acordurilor de laMinsk concomitent cu continuarea cu succes areformelor interne.

Îi mulţumesc domnului vicepreşedinte alSUA pentru poziţia sa foarte clară şi consecven-tă în această problemă şi pentru recenta hotărârea Washingtonului de a extinde sancţiunile împo-triva Federaţiei Ruse. Subliniem faptul că aces-te sancţiuni rămân în vigoare până când va firestabilită integritatea teritorială a Ucrainei înlimitele frontierelor recunoscute pe plan inter-naţional, incluzând şi Crimeea. Sunt convins căvom învinge pentru că dreptatea este de parteaUcrainei, iar dreptatea este întotdeauna maiputernică decât armele.

Stimate doamne şi stimaţi domni,Astăzi, am făcut cu domnul vicepreşedinte

al SUA un schimb detaliat de opinii privindcăile de dezvoltare în continuare a parteneriatu-lui strategic americano-ucrainean. Noi respec-tăm opţiunea democratică a poporului americanşi suntem gata să colaborăm eficient şi fructuoscu noua Administraţie. Ucraina s-a bucuratîntotdeauna de susţinere şi eu am simţit acest

lucru, stimate domnule vicepreşedinte, în Con -gresul SUA când, în 2014, am avut ocazia să iaucuvântul în faţa congresmenilor şi senatorilor.Subliniez că Ucraina continuă să se bucure desprijinul ambelor partide din Congresul ameri-can, a Administraţiei şi poporului american. Noipreţuim acest sprijin şi mizăm sincer pe faptulcă el va continua. Sper că problema ucrai neanăva continua să unească clasa politică americanăşi că ea va continua să reprezinte una dintre pri -me le priorităţi. Salut primele semnale încuraja-toare date în timpul audierilor la Senat alecandidaţilor la funcţiile de secretar de stat şiministru al apărării ale SUA.

Da, actuala Rusie agresivă este o prioritate şipentru SUA, şi pentru Ucraina. Da, Rusia ainvadat teritoriul Ucrainei, ocupând o parte aDonbasului şi Crimeea. Crimeea este Ucraina.Noi suntem recunoscători că reprezentanţii noiiAdministraţii stau ferm pe aceste poziţii. Da,sancţiunile nu sunt un scop în sine, ci un impor-tant instrument de presiune, de influenţă şi demotivare a Federaţiei Ruse de a se aşeza la masatratativelor, de a implementa Acordurile de laMinsk, de a opri agresiunea şi ocuparea şi de aasigura integritatea teritorială a statului nostruîn cadrul dreptului internaţional. Este un instru-ment de influenţă pentru ca Federaţia Rusă sărespecte dreptul internaţional.

Da, responsabilitatea faţă de parteneri şialiaţi este o particularitate foarte importantă aStatelor Unite ale Americii ca lider global aşacum au fost ele întotdeauna, sunt şi, am convin-gerea, că vor rămâne.

În încheiere, aş dori să spun următoarele.Stimate Joe, aceasta este ultima Dumneavoastrăvizită în Ucraina în calitate de vicepreşedinte alSUA, dar nu şi ultima vizită în calitate de prie-ten bun şi de nădejde al Ucrainei, de prieten alpreşedintelui Poroşenko, al meu personal.Intensitatea, consistenţa şi sinceritatea dialogu-lui nostru sunt extrem de eficiente. Zeci de orede convorbiri telefonice şi nenumărate întâlniripersonale reprezintă un proces deloc simplu,dar deosebit de eficient de identificare a soluţii-lor corecte care au grăbit în mod substanţialprogresul reformelor de care depindeau viaţasau moartea, uneori soarta statului şi a milioa-nelor săi cetăţeni.

Stimate domnule vicepreşedinte, simt onemărginită recunoştinţă şi mândrie că mi-arevenit mie înalta cinste de a fi împreună cudumneavoastră în aceste vremuri, că am pututfăuri împreună istoria, istoria succesului celeimai mari ţări din Europa. Experienţa dobândităîn cadrul acestui dialog este nepreţuită. Avemcu ce să ne mândrim.

Vă mulţumesc pentru atenţie.Şi îţi mulţumesc ţie personal, Joe.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

declaraţia preşedinteluiucrainei privind

rezultatele întâlnirii cu vicepreşedintele sua

NicoLae MirosLav Petreţchi, dePutatuL uur îN LegisLatura ... · prevăzut de Legea electorală....

Documents

Transcript of NicoLae MirosLav Petreţchi, dePutatuL uur îN LegisLatura ... · prevăzut de Legea electorală....