2 3П е р и о д и ч е с к о е и з д а н и е Т а м о ж е н н о й с л у ж б ы

P U BLICAT IE P ERIO DICA A SERV ICIU LU I VA M A L MARTIE-APRILIE

ISS

N 1

85

7-

29

79

2011 ¹2(20)

Tema numărului:Inovaţiile legislaţiei

vamale. pag. 4-11

Cupr

ins/С

одер

жан

ие:

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”.Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM;numărul de înregistrare – 1003600038290.Redactor: Tatiana SmeşnaiaReporteri: Olga Colari, Tatiana MihailovaColegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Eduard Grama, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion MaguDesing: Nicolai VerbiţkiAdresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181

Indexul de abonare: 31952Tipar executat la tipografia „Metrompas”

Interviul numărului:Dorel Fronea:«Serviciul Vamal va reprezenta un capitol important al poveştii de succes al RM în drumul ei spre modernizare»pag. 2-3

Tema numărului:Inovaţiile legislaţiei vamalepag. 4-7

Noi condiţii de introducere temporară a automobilelorpag. 8-11

Aniversare:Două decenii de dezvoltare continuăpag. 12-13

Reguli:ИНКОТЕРМС 2010стр. 14-16

Lansarea procesului de management al performanţei în Serviciul Vamal pag. 17-20

Noi abordări în domeniul analizei de riscpag. 21-24

Comentarii:Основные параметры закона о бюджете на 2011 годстр. 25-27

Sector:Тугие тиски для рынка крепкого алкоголястр. 28-31

Colaborare:Таможня Украины: навстречу ЕС и ЕВРО-2012стр. 32-35

Reuniunea Consiliului Consultativ al EUBAMpag. 36

Performanţe franceze pentru Moldovapag. 37

Revizuirea condiţiilor de activitate a brokerilor vamalipag. 38

Evenimente:Ziua Europeipag. 39-40

Experienţa vămii Moldovei – în centrul atenţiei autorităţilor vamale din Europapag. 41

Deconspirare a unei grupări internaţionale de traficanţi extasypag. 42

Contrabandă cu 3,5 kg articole din aur pag. 43

Marfă în valoare de 300 000 lei transportată ilegalpag. 44

Statistica vamalăpag. 46-47

2

INTERVIUL

- Domnule Fronea, cum aţi devenit consilier al Serviciului Vamal al Republicii Moldova din partea UE – UNDP?

- Încă la sfîrşitul anului 2009, Guvernul Republicii Moldova s-a adresat către Uni-unea Europeană cu rugămintea de a de-lega experţi care să activeze şi în calita-te de consilieri ai conducătorilor celor mai importante instituţii ale statului în vederea implementării reformelor democratice şi accelerarea asocierii şi integrării economi-ce între Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi aducerii celor mai bune prac-tici din UE în domeniile respective. Deci, la moment, sînt 12 astfel de consilieri din partea EUHLPAM-UNDP (urmînd să fie 15 în perioada imediat următoare), care activează pe lîngă conducătorii celor mai importante structuri din Guvernul Repu-blicii Moldova, Serviciul Vamal fiind una din acestea. Revenind la întrebarea dum-neavoastră, pot să vă spun că obţinerea funcţiei de consilier UE-UNDP s-a făcut pe bază de concurs, iar numărul candida-ţilor la post a fost de ordinul zecilor.

- Care este obiectivul de bază al consultanţilor EUHLPAM-UNDP în Republica Moldova?

- Scopul acestei misiuni (EUHLPAM – European Union High Level Policy Advice Mis-sion) este acordarea suportului pentru dez-voltarea democratică şi durabilă a Republi-cii Moldova prin consiliere politică la nivel înalt în procesul de implementare a pro-gramului de activitate a Guvernului “In-

tegrarea europeană – Libertate, Democra-ţie, Bunăstare” 2009-2013, avînd un ac-cent particular pe integrarea europeană, relansarea economică şi reformele demo-cratice. Bineînţeles că pentru fiecare insti-tuţie există obiective specifice. Astfel, pentru Serviciul Vamal obiec-tivul principal este de a întări capacitatea administrativă a instituţiei în vederea mo-dernizării acesteia în conformitate cu cele mai bune practici din Uniunea Europeană prin consolidarea componentei de control, transparenţa actului decizional şi reduce-rea vulnerabilităţii la corupţie. Bineînţeles că pe întreg mandatul meu îmi ofer dispo-nibilitatea de a contribui şi la consolidarea altor componente ce ţin de activitatea Ser-viciului Vamal în detaliu. Ţin să menţio-nez faptul că obiectivele susmenţionate au fost stabilite împreună cu domnul Direc-tor general Tudor Baliţchi, fiind raporta-te spre monitorizare la Delegaţia Uniunii Europene EUHLPAM – UNDP.

- Ce măsuri concrete recomandaţi conducerii Serviciului Vamal să întreprindă pentru implementarea obiectivelor stabilite?

- Cu privire la întărirea capacităţii admi-nistrative pot să vă spun că aceasta va re-prezenta un obiectiv permanent al Servi-ciului Vamal, fiind un proces viu în con-tinuă evoluţie, iar pentru început mă voi axa pe optimizarea activităţii de analiză de risc şi conectarea acesteia la celelalte ac-tivităţi de control în vederea eficientizării acestora. Astfel, în luna martie a.c. Direc-

torul general a emis un ordin prin care s-a instituit un sistem unitar de management al riscurilor, prin înfiinţarea unor grupuri de management al riscurilor la nivel cen-tral şi la nivel local, astfel încît să fie o le-gătură şi o conlucrare mai bună între cen-tru şi teritoriu. Alte acţiuni ce vor urma pe acest segment vor ţine de întărirea compo-nentei de audit postvămuire prin institui-rea unui sistem de desfăşurare a controa-lelor pe baza analizei de risc. Fiindcă dacă discutăm despre o vamă la standard euro-pean, atunci trebuie să luam în considera-re că după intrarea în vigoare, în ţările UE, a Codului Vamal Comunitar Modernizat, care ar trebui să fie în a doua jumătate a anului 2013, la vămuire vor fi necesare mai puţine documente, iar procedura simplifi-cată de vămuire va fi destul de des întîl-nită. Atunci o componentă importantă a controlului vamal va fi reprezentată de au-

Interviul numărului

«Serviciul Vamal va reprezenta un capitol important al poveştii de succes al RM în drumul ei spre modernizare»

Dorel Fronea:

Interviu cu domnul Dorel Fronea, Consilier al Serviciului Vamal din partea Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova, EUHLPAM – UNDP.

3

INTERVIULINTERVIULditul postvămuire sau, cum i se mai spune, control ulterior. Practic, principiul după care trebuie sa funcţioneze o vamă la standard euro-pean este “Întărirea componentei de con-trol pentru agenţii economici „incorecţi” şi simplificarea procedurilor vamale pen-tru agenţii economici „corecţi”. Anume în conformitate cu acest prin-cipiu Serviciul Vamal al Republicii Moldo-va îşi doreşte să funcţioneze. Iată de ce în perioada următoare va fi emis un act nor-mativ prin care va putea fi aplicată o pro-cedură de vămuire la domiciliu. Este o ac-ţiune foarte importantă, care poate fi im-plementată în condiţiile actualei legislaţii, bineînţeles cu stabilirea de criterii obiecti-ve, riguros analizate şi transparente, repre-zentînd un prim pas, pentru că atunci cînd legislaţia vamală va fi pe deplin updatată legislaţiei comunitare, să se poată aplica următoarea procedură simplificată cu mai multe avantaje pentru agenţii economici. Practic prin aplicarea procedurii simplifi-cate sînt atinse cumulativ mai multe obiec-tive: reducerea birocraţiei, diminuarea tim-pilor de aşteptare şi reducerea vulnerabili-tăţii la corupţie. O altă măsură ce duce la îndeplinirea obiectivelor menţionate anterior o repre-zintă transparenţa actului decizional. Ast-fel, una din acţiunile propuse şi susţinute de conducerea Serviciului Vamal o repre-zintă întărirea dialogului instituţional între autoritatea vamală şi reprezentanţii mediu-lui de afaceri. Întîlnirea din data de 18 mar-tie a aşezat la aceeaşi masă, pentru prima dată, reprezentanţi ai industriei de tutun din Republica Moldova şi România, con-ducerile autorităţilor vamale din cele două ţări, pe şeful Inspectoratului Fiscal şi pe vi-ceministrul Finanţelor din Republica Mol-dova. De remarcat că întîlnirea a avut un ecou pozitiv în mass-media din Moldova, - semn ca asemenea întîlniri sînt binevenite. Şi dacă vorbim despre cooperare transfrontalieră, permiteţi-mi să mă pun în postura fostului director adjunct din

Autoritatea Naţională a Vămilor din Ro-mânia (funcţie ce am deţinut-o pînă a veni în noul post) şi să menţionez că, în ultimul an, la acest capitol Serviciul Vamal al Re-publicii Moldova s-a dovedit a fi un par-tener de dialog extrem de activ, onest şi profesionist, astfel încît Vama Română, ca gardian al frontierei Uniunii Europe-ne, nu a avut cu nici o ţară nemembră UE o asemenea colaborare cum a fost şi este cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Mai mult decît atît, Serviciul Vamal a con-tribuit substanţial inclusiv la diminuarea traficului ilicit cu ţigarete la frontiera Ro-mâniei cu Republica Moldova. Totodată, după cîte cunosc, această colaborare este foarte bine apreciată şi la nivelul instituţi-ilor europene de profil, fiind de multe ori dată ca exemplu de colaborare la frontiera Uniunii Europene. Aşa cum am spus la începutul inter-viului, unul din obiective reprezintă redu-cerea vulnerabilităţii la corupţie. Trebuie să recunoaştem că acest fenomen nu poate fi eliminat în totalitate. De altfel, nu ştiu dacă există vreo ţară care a reuşit să adu-că nivelul acestui fenomen la zero, dar, cu siguranţă, putem întreprinde acţiuni ce vor reduce vulnerabilitatea la corupţie şi acest obiectiv putînd fi îndeplinit prin măsuri de ordin procedural şi măsuri de ordin administrativ, cum ar fi un sistem performant de management al riscurilor, aplicarea procedurilor simplificate de vă-muire pentru agenţii economici „corecţi”, cooperarea interinstituţională între autori-tăţile de aplicare a legii, intensificarea dia-logului instituţional cu societatea civilă şi mediul privat şi, nu în ultimul rînd, dialo-gul instituţional management – reprezen-tanţi ai colaboratorilor. - În opinia dumneavoastră, colaboratorii vamali vor reuşi să implementeze noile standarde şi să preia aceste noi practici de activitate?

- Vreau să vă spun că sînt plăcut impresi-onat de buna pregătire a colaboratorilor

vamali, de determinarea şi bunăcredinţa conducerii Serviciului Vamal şi de dorin-ţa acestora de a efectua o modernizare. Vă felicit pentru acest lucru. Dar ce este important de reţinut: chezăşia succesului rezidă în dialog şi susţinerea reciprocă în tandemul management – colaboratori. Fi-indcă orice reformă are etape mai difici-le şi etape mai uşor de parcurs. Dar toate sînt necesare, pînă la urmă, cel mai im-portant este rezultatul. De altfel, din analiza pe care am efec-tuat-o în primele două luni, am remarcat că Serviciul Vamal trece printr-un amplu proces de reformă, iar determinarea, pro-fesionalismul şi bunăcredinţa conducerii şi a colaboratorilor vamali sînt de apreci-at. Sînt convins că, în final, toate aces-tea vor duce la crearea unei administraţii vamale moderne deschise către cetăţeni, care lucrează pentru ei, în beneficiul lor şi al Republicii Moldova, fiindcă acesta este, de fapt, scopul reformei. Totodată, aş vrea să vă mai spun că Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în unele aspecte, este, cel puţin, la nive-lul altor administraţii vamale din Uniunea Europeană şi credeţi-mă că ştiu ce spun, acesta nu este un compliment, ci o consta-tare sinceră. În acelaşi timp, dacă se va merge în acelaşi ritm de dezvoltare, dar nu văd nici un motiv pentru care nu ar fi aşa, refor-mele vor fi duse la bun sfîrşit, iar Serviciul Vamal va reprezenta un capitol important al poveştii de succes al Republicii Moldo-va în drumul acesteia spre modernizare în conformitate cu standardele europene. Din punctual meu de vedere, am de-plina convingere că aşa va fi şi, în calitatea mea de consultant EUHLPA – UNDP, îmi doresc să contribui la modernizarea şi eficientizarea Serviciului Vamal al Re-publicii Moldova cu respectarea celor mai bune practici din Uniunea Europeană.

Tatiana Mihailov

Interviul numărului

4

LEGISLATIETema numărului

şadar, pe data de 18 februa-rie 2011 Curtea Constituţi-onală (în continuare – Cur-tea) a adoptat Hotărîrea nr.

5 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.175 din 9 iulie 2010 „Pentru modificarea şi com-pletarea Legii nr.440-XV din 27 iu-lie 2001 cu privire la zonele economi-ce libere”, din Legea nr.176 din 15 iulie 2010 „Pentru modificarea şi completa-rea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 cu privire la reglementarea prin licen-ţiere a activităţii de întreprinzător” şi a Legii nr.193 din 15 iulie 2010 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. Această hotărîre a intrat în vigoare la data adoptării şi a fost publi-cată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 34-36 din 4 martie 2011. Conform Legii nr. 193 din 15 iulie 2010, amintim, declarată neconstituţi-onală, s-a abrogat alineatul (6) al arti-colului 101 din Codul fiscal, care pre-vedea următoarele: „Dacă suma TVA la valorile materiale şi/sau la servicii-le procurate de către întreprinderile ce desfăşoară activitate de leasing depă-şeşte suma TVA la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contrac-telor de leasing financiar şi/sau opera-ţional, diferenţa se restituie din buget

în limitele cotei-standard a TVA înmul-ţite cu valoarea acestor livrări de bu-nuri sau servicii. TVA se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un ter-men ce nu va depăşi 45 de zile”. De asemenea, prin Legea numită, la articolul 103 alineatul (1) din Codul fiscal, care prevede scutirile de TVA, după punctul 23) s-a introdus punctul 23 cu indicele 1) cu următorul cuprins: “23 cu indicele 1) livrările de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de lea-sing (financiar sau operaţional);”. Tot prin Legea nr. 193 din 15 iu-lie 2010 a fost abrogat alineatul (7) al articolului 108 din Codul Fiscal, care prevedea că „În cazul livrării de măr-furi şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră data specifica-tă în contract pentru plata ratei de lea-sing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului”. În ceea ce ţine de modificările Co-dului vamal, prin Legea nr. 193 din 15 iulie 2010 legiuitorul a stabilit că arti-colul 73, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „La punerea în liberă circula-ţie a unui obiect al leasingului, ca ur-mare a realizării de către locator a opţi-unii de procurare a acestui bun la expi-

rarea contractului de leasing şi a achită-rii integrale a plăţilor de leasing, drep-turile de import nu se calculează şi nu se achită”. Specificăm că pînă la modifica-rea respectivă, articolul 73 alineatul (2) avea următorul cuprins: „În cazul pu-nerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării de către locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitări integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui rezi-duală, dar nu mai puţin de 50% din va-loarea de intrare a bunului dat în lea-sing, în cazul leasingului financiar, şi, respectiv, valoarea de transfer a propri-etăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de părţi”.

Inovaţiile legislaţiei vamaleEugeniu Gluşcenco, şef Secţia juridică

D---------------------------------------------------------------------------------------------------------- De data aceasta ne-am propus să elucidăm în rubrica „Tema

numărului” schimbările în legislaţia vamală din primele luni ale anului curent. În luna februarie a fost declarată neconstituţională Legea nr. 193 din 15 iulie 2010

„Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, prin care au fost introduse modificări şi completări în Codul vamal şi Codul fiscal. Acest fapt a rămas neobservat

de mulţi. Nici în bazele de date juridice (atît comerciale, cît şi guvernamentale) hotărîrea respectivă a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nu şi-a găsit reflectare.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

A

5

LEGISLATIELEGISLATIE

Ultima modificare care a fost ope-rată prin Legea nr.193 din 15 iulie 2010 a constat în abrogarea alineatului (3) al articolului 125 din Codul vamal, care statua că „Prin derogare de la prevede-rile alin. (2), drepturile de import, în cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, se calculează în funcţie de tarifele şi cotele existente la data expirării contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing”. Analizînd prevederile Legii nr. 193 din 15.06.2010 Curtea a reţinut că art. 131 alin. (4) din Constituţie impune condiţia ca orice propunere legislativă sau amendament ce ţine de veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi de îm-prumuturi, să fie acceptată în prealabil de Guvern. Prin lipsa acestui accept se încalcă procedura stabilită de Consti-tuţie în materie de legiferare în dome-niul bugetar. De asemenea, statul tre-buie să asigure reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii, precum şi protejarea intereselor naţio-nale în activitatea economică, financia-ră şi valutară (art.126 alin. (2) din Con-stituţie). În Hotărîrea sa, Curtea a făcut tri-mitere şi la Hotărîrea nr. 29 din 22 mai 2001, în care a constatat că, prin pre-vederile art. 131 alin. (4) din Constitu-ţie, se urmăreşte asigurarea reală a exe-cutării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezenta-te sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţi-onală, care prevede că propunerea le-gislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare poate fi adopta-tă numai după ce este acceptată de Gu-vern, are drept scop menţinerea echili-brului bugetar.

Prin Legea nr. 193 Parlamentul a operat modificări în Codul fiscal şi în Codul vamal, în partea ce ţine de scu-tirea de TVA pentru livrările de măr-furi şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar şi operaţional), precum şi neachitarea drepturilor de import la punerea în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului la expira-rea contractului de leasing, fără avizul

Guvernului, deşi legea are repercusiuni asupra veniturilor bugetare. Astfel, Curtea a apreciat că prin ignorarea procedurii de elaborare şi adoptare a amendamentelor care atrag majorarea sau reducerea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare Parlamentul a în-călcat art. 6, art. 126 alin. (2) şi art. 131 alin. (4) din Constituţie. Curtea Constituţională a conchis că Legea nr. 193 din 15 iulie 2010 vizea-ză direct sursa de venituri sau cheltuieli bugetare prevăzute de legea anuală a bugetului, instituie, modifică şi anulea-ză impozite, taxe, granturi şi alte înca-sări la buget şi cheltuieli bugetare, prin urmare, contravine prevederilor consti-tuţionale. Astfel, în temeiul art. 28 din Le-gea cu privire la Curtea Constituţiona-lă, Legea nr. 193 din 15 iulie 2010 a de-venit nulă şi nu se aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale. Totodată, Guvernul, în termen de cel mult trei luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţio-nale, urmează să prezinte Parlamentu-

Tema numărului

Eugeniu Gluşcenco, şef Secţia juridică

6

OBIECTIVELE

lui proiectul de lege cu privire la mo-dificarea şi completarea sau abrogarea Legii nr. 193 din 15 iulie 2010 declarate neconstituţionale. Pînă la acel moment, urmează a fi aplicată redacţia alineatu-lui (2) al articolului 73 din Codul va-mal, existentă pînă la intrarea în vigoa-re a Legii nr. 193 din 15 iulie 2010. De asemenea, rămîn în vigoare alineatul (3) al articolului 125 din Codul vamal, alineatul (6) al articolului 101 şi alinea-tul (7) al articolului 108 din Codul fis-cal. La fel, este inaplicabil punctul 23 cu indicele 1) al alineatului (1) al artico-lului 103 din Codul fiscal. O altă normă, declarată ilegală de instanţele judecătoreşti se conţinea în Regulamentul cu privire la vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vama-lă a Republicii Moldova de către per-soane fizice, aprobat prin Ordinul Ser-viciului Vamal nr. 56-O din 21 februa-rie 2008. Astfel, pe data de 10 februarie a.c., Curtea Supremă de Justiţie, examinînd recursurile în pricina civilă la cererea de chemare în instanţa de contencios administrativ a dlui Vladislav Gribin-cea împotriva Serviciului Vamal a re-cunoscut drept ilegală, în fond, fiind contrară prevederilor legii, sintagma „La cerinţa colaboratorului vamal sau” din primul alineat al pct. 14 din Regu-lamentul cu privire la vămuirea bunuri-lor trecute peste frontiera vamală a Re-publicii Moldova de către persoane fi-zice. Curtea Supremă de Justiţie a stabi-lit că Regulamentul cu privire la vămu-irea bunurilor trecute peste frontiera

vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice a fost aprobat prin Or-dinul Serviciului Vamal nr. 56-O din 21 februarie 2008 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldo-va pe data de 11 aprilie 2008. Totoda-tă, conform art. 173 din Codul vamal, la trecerea frontierei vamale mărfurile urmează a fi declarate doar în cazuri-le stabilite de lege, iar art. 4 al Legii cu privire la modul de introducere şi scoa-tere a bunurilor de pe teritoriul Repu-blicii Moldova de către persoane fizi-ce nr. 1569 din 20. 12. 2002 prevede expres, fără excepţii, că bunurile tre-cute de persoana fizică peste frontie-ra vamală sînt supuse declarării obli-gatorii conform prezentei legi, Codului vamal şi altor acte normative adoptate în corespundere cu acestea, cu excep-ţia valorilor valutare specificate la art. 31 alin. (1) lit. d). În acelaşi timp, con-form lit. d) a alin. (1) al art. 31 din Le-gea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, persoanele fizice au dreptul de a declara bancnotele, monedele şi ce-curile în moneda naţională a RM, pre-cum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Moldova şi scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană. Cu alte cuvinte, persoana fizică nu este obligată de a declara valorile valutare trecute peste frontiera vamală a Repu-blicii Moldova dacă acestea nu depăşesc suma de 10000 Euro (sau echivalentul lor) de persoană. Cu toate acestea, pri-

mului alineat din pct. 14 al Regulamen-tului cu privire la vămuirea bunurilor trecute peste frontiera Republicii Mol-dova de către persoane fizice statuea-ză că „La cerinţa colaboratorului va-mal sau la decizia persoanei, care tre-ce bunuri peste frontiera vamală, aces-tea sunt declarate organului vamal în scris”. Colegiul civil şi de contencios ad-ministrativ al Curţii Supreme de Justi-ţie a considerat că sintagma „La cerin-ţa colaboratorului vamal sau” din pri-mul alineat al pct. 14 din Regulamen-tul cu privire la vămuirea bunurilor trecute peste frontiera Republicii Mol-dova de către persoane fizice este con-trară art. 4 al Legii cu privire la mo-dul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul RM de către per-soane fizice. De asemenea, reieşind din prevederile normelor de drept material enunţate, Colegiul civil şi de contenci-os administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a considerat că este ilegală obli-garea persoanei de a declara verbal sau în scris mijloacele băneşti trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană. Or, o asemenea obligaţie de a declara nu re-iese din prevederile Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bu-nurilor de pe teritoriul Republicii Mol-dova de către persoane fizice, care pre-vede doar dreptul de a le declara la do-rinţă. La fel, instanţa de judecată a re-ţinut că prin primului alineat din pct. 14 al Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera Repu-

Tema numărului

7

OBIECTIVELEblicii Moldova de către persoane fizice, a fost creat mecanismul ilegal de obli-gare a persoanelor fizice de a declara în scris şi bunurile prevăzute de art. 31 alin. (1) lit. d) din Legea cu privi-re la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice. Curtea Supremă de Justiţie a mai statuat că, în conformitate cu art. 73 alin. (3) din Legea cu privire la acte-le normative ale Guvernului şi ale al-tor autorităţi ale administraţiei publi-ce centrale şi locale, care reglementea-ză modul de elaborare a actelor emise de Serviciul Vamal, actele normative se vor limita strict la cadrul stabilit de ac-tele superioare în a căror executare se emit şi nu pot să contravină prevederi-lor acestora. Totodată, prin instituirea mecanismului de obligare a persoane-lor fizice de a declara în scris şi bunu-rile prevăzute în art. 31 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la modul de intro-ducere şi scoatere a bunurilor de pe te-ritoriul RM de către persoane fizice a fost, de fapt, modificat art. 4 al acele-iaşi legi, care nu prevede excepţii, fapt ce contravine art. 73 al Legii privind actele normative ale Guvernului şi ale

altor autorităţi ale administraţiei publi-ce centrale şi locale. Deci, Colegiul civil şi de contenci-os administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia că pretenţia dlui Vladislav Gribincea cu privire la anularea sintagmei „La cerinţa colabo-ratorului vamal sau” din primul alineat al pct. 14 al Regulamentului cu privi-re la vămuirea bunurilor trecute peste frontiera Republicii Moldova de către persoane fizice, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 56-O din 21 fe-bruarie 2008 este întemeiată şi urmează a fi admisă cu anularea acesteia ca ile-gală. O altă inovaţie normativă în dome-niul vamal constituie Ordinul Serviciu-lui Vamal cu privire la clasificarea se-minţelor de pepeni verzi şi pepeni gal-beni nr. 76-O din 15 martie 2011, pu-blicat în Monitorul Oficial al Republi-cii Moldova nr. 43-45 din 25 martie 2011. Astfel, în conformitate cu norme-le metodologice cu privire la clasifica-rea seminţelor de pepeni verzi şi pepeni galbeni, aprobate prin ordinul nomina-lizat, pepenii verzi şi pepenii galbeni sînt fructe din specia Citrullus vulgaris

Schrad şi Cucumis melo, iar seminţele de pepeni verzi şi pepeni galbeni, desti-nate însămînţării se clasifică la poziţia tarifară 1209 „Seminţe, fructe şi spori, folosite pentru însămînţat”, şi anume: la subpoziţia 1209 99 „Altele”. Totuşi, unii consideră că pepenii verzi şi pepenii galbeni sînt plante le-gumicole, deci, legume, dar nu fructe, şi ca specie sînt clasificate în clasa dico-tyledoneae, familia cucurbitaceae. Aşadar, nu există o opinie unani-mă dacă pepenii verzi şi pepenii gal-beni sînt fructe sau legume. În acest context, însă, trebuie să amintim că, în conformitate cu art. 1412 alin.alin. (2) şi (3) din Codul va-mal al Republicii Moldova, Serviciul Vamal este împuternicit să emită pen-tru unele tipuri de mărfuri norme me-todologice cu privire la clasificarea lor, asigurînd publicarea acestor norme, iar decizia Serviciului Vamal cu privire la clasificarea mărfurilor este obligatorie. În concluzie, atît timp cît este în vigoa-re Ordinul Serviciului Vamal nr. 76-O din 15 martie 2011, în raporturile ju-ridice vamale pepenii verzi şi pepenii galbeni se consideră fructe.

Tema numărului

8

OBIECTIVELETema numărului

n cadrul conferinţei susţinute de Iurie Ceban, Director al De-partamentului de aplicare a legii, Serviciul Vamal; Vladislav Şveţ, şef-adjunct al Direcţiei control

şi destinaţii vamale, Serviciul Vamal; Severin Serghei, locţiitor-şef al Direc-ţiei informare analitică şi prognozare, Serviciul Grăniceri, şi Volentir Edu-ard, locţiitor-şef al Direcţiei control de frontieră, Serviciul Grăniceri, au fost prezentate rezultatele activităţii comu-ne de contracarare a cazurilor de trecere ilegală a mijloacelor de transport peste frontiera de stat şi măsuri de preveni-re a acestor tipuri de fraude, după cum urmează.

1. La iniţiativa Guvernului Republicii Moldova, prin modificarea Legii cu pri-vire la modul de introducere şi scoate-re a bunurilor de pe teritoriul Republi-cii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002, începînd cu 30 martie 2010, persoanele fizice-rezi-dente ale Republicii Moldova, care se află peste hotare, beneficiază de drep-tul legal de a introduce temporar în ţară mijloace de transport, aflate la evidenţă în alte state, şi care sînt prohibite pentru import datorită cenzului de vîrstă, fără a depune garanţia financiară. Modificările respective în cadrul le-gal au fost elaborate la iniţiativa Guver-nului şi sînt menite să elimine obstaco-lele pentru rezidenţii Republicii Moldo-

va, care se află peste hotare şi vizitează ţara cu diferite ocazii. Astfel, conform amendamentelor organul vamal nu mai cere în asemenea cazuri depune-rea unei garanţii financiare, la momen-tul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto prohibite datorită cenzului de vîrstă, garanţie al cărei cuantum este egal cu drepturile de import. Conform reglementărilor vamale în vigoare, pînă la expirarea termenului acordat pentru admitere temporară, - 90 de zile, mijloacele de transport auto tre-buie să fie scoase de pe teritoriul Repu-blicii Moldova. Însă unii cetăţeni au creat o practi-că vicioasă de utilizare continuă a auto-turismelor prohibite pentru a se deplasa prin ţară cu eschivarea de la plăţile va-male şi nerespectînd măsurile de poli-tică economică, cauzînd astfel prejudi-ciu bugetului de stat vizavi de persoane-le care legal declară în regim de import autoturisme cu achitarea drepturilor de import şi cu respectarea termenului li-mită de exploatare a acestora care nu poate depăşi 7 ani pentru autoturisme (p.t. 8703) etc. În asemenea împrejurări, persoane-le fizice introduc temporar mijloace de transport auto înmatriculate în alte sta-te şi le utilizează pe teritoriul R. Moldo-va permanent, fiind obligaţi numai ca o dată la 90 zile să iasă din ţară pentru a evita încălcarea termenului de 90 zile,

după care peste o zi intră înapoi în ţară şi utilizează în continuare aceste mijloa-ce de transport contrar scopului legii, aceste mijloace de transport, de fapt, fiind în proprietatea persoanelor fizice din R. Moldova. În cadrul cooperării interinstituţio-nale în domeniul contracarării cazurilor de trecere ilegală peste frontiera de stat a R. Moldova a mijloacelor de transport, Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri au întreprins un şir de măsuri operative şi de control, care s-au soldat cu urmă-toarele constatări şi rezultate.

2. Serviciul Vamal şi Serviciul Grăni-ceri au creat un grup comun de mana-gement al riscurilor care a supus analizei de risc procesul de vămuire a mijloace-lor de transport de către persoanele fizi-ce cu aplicarea formei de declarare - de-clarare prin acţiune. Cadrul legal: Conform Codului Va-mal al RM (art.1841) persoanele fizice au dreptul, cu titlu de excepţie, să in-troducă temporar în ţară, pe un termen de pînă la 90 de zile, mijloace de trans-port auto prohibite importului datorită cenzului de vîrstă. În aceste cazuri nu se completează şi nu se eliberează careva acte vamale, cu condiţia prezentării or-ganelor vamale de frontieră: a). a actelor de înmatriculare a mijlocului de trans-port auto, care confirmă aflarea acesto-ra la evidenţă permanentă în alte state b). acte ce confirmă că persoana fizică

Noi condiţii de introducere temporară a automobilelor

L---------------------------------------------------------------------------------------------------------- La începutul lui aprilie, Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri au făcut

publice rezultatele unei investigaţii a situaţiei de-facto, create în Republica Moldova în urma aducerii masive în ţara noastră

a automobilor străine, introduse temporar şi declarate prin acţiune.----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Î

9

OBIECTIVELEOBIECTIVELErezidentă deţine mijlocul de transport în proprietate sau cu drept de folosinţă (cu prezentarea actelor confirmative), c). persoana nerezidentă urmează să con-firme documentar că este proprietar al mijloacelor de transport auto şi locuieşte temporar în R. Moldova. Faptul declară-rii prin acţiune se înregistrează în siste-mul informaţional al Serviciului Vamal. Pînă la expirarea termenului de ad-mitere temporară pe teritoriul R. Mol-dova, care este limitat la 90 de zile, au-tovehiculul urmează a fi scos de pe te-ritoriul ţării, iar pentru nerespectarea termenului nominalizat, persoană vi-novată riscă o amendă de la 2800 lei pînă la 3000 lei şi după caz, mijlocul de transport este supus confiscării specia-le (conform art.287, art.431 Cod contra-venţional).

În acest sens, atenţionăm că, după publicarea Legii privind modificarea Codului Vamal la 4 aprilie 2011, cetă-ţenii au fost lipsiţi de posibilitatea uti-lizării schemei vicioase susmenţiona-te, şi anume vor putea circula tempo-rar cu mijloacele de transport menţio-nate doar pe parcursul a maxim de 90 zile cumulativ în cadrul unui an. Astfel, odată cu prima intrare pe teritoriul R. Moldova termenul de 90 zile va înce-pe să curgă, iar după expirarea acestuia persoana fizică va fi obligată să scoată autoturismul din ţară, fără a avea drep-tul de a-l introduce a doua sau a treia zi în ţară, cum este posibil în prezent. Ca urmare, dreptul persoanei de a intra ulterior cu autoturismul, care deja s-a af lat temporar în ţară timp de 90 zile, va fi posibil tocmai peste un an, adi-

că după expirarea anului calculat de la data primei intrări în ţară. În urma analizei efectuate, au fost depistate mai multe mijloace de trans-port auto, care sunt radiate din regis-trele de evidenţă permanentă în Litu-ania, au termen de exploatare ce depă-şeşte cenzul de vîrstă permis de legisla-ţie pentru import în R. Moldova şi cir-culă în baza procurilor presupus false, se constată a fi false. În baza grupului comun de mana-gement al riscului, doar în ultima lună a anului, au fost reţinute 34 mijloace de transport cu numere de înregistra-re lituaniene şi 5 mijloace de transport înregistrate în Bulgaria, toate în baza procurilor notariale false sau nevala-bile, cazuri care sînt instrumentate de SV. Atenţionăm că, în majoritatea ca-zurilor, procurile prezentate la intrare în ţară preventiv s-au adeverit a fi false. Faptele respective sînt catalogate ca încălcări ale legislaţiei, care prejudi-ciază interesele şi bugetul de stat. Per-soanele implicate în organizarea sche-melor frauduloase şi trafic ilicit cu au-toturisme prohibite riscă sancţiuni con-form Codului contravenţional şi Codu-lui penal. Ţinînd cont de rezultatele obţinu-te, grupul comun de analiză de risc al Serviciului Vamal şi Serviciului Grăni-ceri, au întreprins acţiuni de contraca-rare şi prevenire a introducerii pe te-

Tema numărului

10

OBIECTIVELEritoriul R. Moldova a mijloacelor de transport prohibite, printre care:- crearea profilului de risc pentru iden-tificarea automatizată a unităţilor de transport cu numere de înregistrare li-tuaniene şi a persoanelor fizice care pă-răsesc teritoriul ţării fără mijlocul de transport anterior introdus temporar, în vederea eficientizării controlului la tre-cerea frontierei;- asigurarea accesului colaboratori-lor din punctele de trecere a frontierei la bazele de date cu informaţii privind unităţile de transport (numere de înma-triculare) furate sau înregistrate anteri-or în bazele de date lituaniene. De ase-menea, colaboratorii au acces la lista no-tarilor acreditaţi în Lituania pentru ve-rificarea veridicităţii procurilor/actelor aferente autovehiculelor;- colaboratorilor din punctele de trece-re a frontierei le este difuzată informa-ţia operativă şi actualizată privind rute-le folosite şi schemele frauduloase utili-zate la introducerea autovehiculelor în ţară, alte informaţii care asigură identi-ficarea mijloacelor de transport suspec-te şi a actelor falsificate. Asigurarea interconexiunii bazelor de date ale Serviciului Grăniceri cu cele ale Serviciul Vamal cu privire la profilul de risc asupra persoanelor care au intro-dus temporar mijloace de transport pro-hibite în ţară şi nu le-au scos în termen. Ca urmare, în cazul ieşirii persoanei din ţară fără mijlocul de transport introdus, acesta va fi stopat la frontieră cu remi-terea cazului spre examinare Serviciului Vamal şi sancţionare conform compe-tenţelor legale. Asigurarea accesului Poliţiei rutie-re a Ministerului Afacerilor Interne la baza de date a Serviciului Vamal pri-

vind mijloacele de transport şi persoa-nele care au introdus temporar autove-hicule prohibite în ţară şi nu le-au scos în termenul prevăzut. Echipele mobile ale Serviciului Va-mal şi cele ale Poliţiei rutiere ale Mi-nisterului Afacerilor Interne au primit indicaţii de rigoare în vederea stopării mijloacelor de transport suspecte aflate pe teritoriul ţării şi verificării legalităţii introducerii şi aflării legale a acestora pe teritoriul ţării. Atenţionăm şi îndemnăm persoa-nele să nu procure mijloace de trans-port înregistrate în Lituania, Bulgaria şi alte state în cazul în care aceste autotu-risme au un termen de exploatare pes-te 7 ani, fiind prudente atunci cînd de-vin proprietari ale acestora în bază de procuri sau delegaţii, deoarece în majo-ritatea cazurilor procurile notariale eli-berate sînt false sau nevalabile. În ase-menea cazuri, cetăţenii riscă să rămînă fără mijlocul de transport prin confisca-rea specială a acestuia, fiind sancţionate cu amendă contravenţională - în cel mai bun caz, iar dacă fapta se va încadra sub aspect penal, în dependenţă de valoa-rea autoturismului, atunci această faptă cade sub incidenţa infracţiunii de con-trabandă şi persoanele riscă confiscarea specială a autoturismului şi o pedeapsă cu privaţiune de libertate de pînă la 10 ani. Atenţionăm, totodată, că deţine-rea sau folosirea procurilor false pe care persoanele le prezintă la frontieră pentru a introduce temporar mijloacele de transport în ţară sînt calificate prin prisma infracţiunii prevăzute de art.361 Cod Penal, iar persoanele care vor fi gă-site vinovate riscă o pedeapsă cu priva-ţiune de libertate de pînă la 5 ani.

Cu atît mai mult, cu cît conform le-gii persoanele ce obţin în proprietate voalată astfel de autoturisme prohibite sau care le introduc temporar fără a le scoate din ţară în termen, sînt lipsite pe viitor de dreptul de a mai intra tempo-rar în ţară cu un alt mijloc de transport, fiind stopate la intrare în ţară şi obligate să facă o cale întoarsă spre ţara din care vin cu mijlocul de transport prohibit. Atît în baza controlului ulterior efectuat de Serviciul Vamal, cît şi în baza informaţiilor de la Centrul Resur-selor Informaţionale de Stat „Registru” şi de la „dealerii oficiali” au fost depista-te un şir de încălcări ale legislaţiei în vi-goare la importul mijloacelor de trans-port şi anume: importul mijloacelor de transport prohibite introducerii în Re-publica Moldova. Unele autoturisme (de la p.t. 8703) sînt prohibite pentru import dacă ter-menul de exploatare a acestora depă-şeşte 7 ani. Întru evitarea interdicţiilor legale se apelează la scheme ilicite prin care aceste autoturisme sînt declarate neautentice ca fiind de tip camion (de la p.t. 8704 sau 8702) pentru care restricţia de vîrstă este mai mare şi anume de pînă la 10 ani. Prin aceste scheme frauduloa-se, ilegal se introduc mijloace de trans-port prohibite (de la p.t.8703 - peste 7 ani). Totodată, prin asemenea scheme persoanele se eschivează şi de la achita-rea accizelor pentru autoturismele de la p.t. 8703 cu capacitatea cilindrică a mo-torului foarte mare şi care poate avea o valoare de 10 de mii de euro, faţă de plă-ţile pentru tip camion care sînt de 5-10 ori mai mici şi nu prevăd impunerea cu accize. Atenţionăm persoanele cu tendinţe de a prejudicia statul şi care prezintă do-cumente, procuri false la trecerea fron-tierei că aceste acţiuni pot cădea sub in-cidenţa infracţiunii de contrabandă, iar persoanele găsite vinovate riscă o sanc-ţiune cu privaţiune de libertate de pînă la 10 ani cu posibila confiscare specială a mijlocului de transport. Cu referire la cenzul de vîrstă a mij-loacelor de transport, de Serviciul Va-mal au fost depistate 37 unităţi de trans-port vămuite la import în perioada anu-lui 2010, care conform codului VIN erau prohibite introducerii în ţară. Pentru aceste mijloace de transport prin Ordi-nul SV au fost anulate adeverinţele va-male de înregistrare, iar informaţia a fost remisă la Centrul Resurselor Informaţi-onale de Stat „Registru” pentru anularea actelor de înmatriculare a acestora. Mai

Tema numărului

11

OBIECTIVELE

multe din aceste autoturisme au fost deja scoase de pe teritoriul ţării. Actualmente încă 36 unităţi de transport sînt exami-nate prin prisma aceloraşi circumstanţe care, de asemenea, toate vor fi scoase în afara ţării. Cadrul legal. Conform legislaţi-ei (art.10 alin.(11) al Legii nr.1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de intro-ducere şi scoatere a bunurilor de pe teri-toriul Republicii Moldova de către per-soane fizice) drept bază la calcularea ter-menului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia anul de producţie. Anul de produc-ţie se stabileşte în baza datelor ce se con-ţin în certificatul de înmatriculare (paşa-portul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespun-derii datelor ce se conţin în documente-le de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În ca-zul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare, anterior elibe-rate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile aces-tor acte, anul de producţie se stabileşte în

baza datelor uzinei producătoare. La sta-bilirea anului de fabricaţie a mijlocului de transport, caroseriei şi a motorului, organele vamale sînt în drept să utilizeze informaţia obţinută de la dealerii autori-zaţi ai producătorilor de maşini (pct.13 din HG nr.1185 din 30.09.03 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul RM de persoanele fizice”);- declararea neautentică a mijlocului de transport de tip marfar drept tip pentru transportarea pasagerilor, schimbîndu-i ilegal destinaţia contrar caracteristicilor tehnice ale producătorului. Cele mai frecvente cazuri depista-te de Serviciul Vamal în cadrul verifică-

rilor ulterioare în anul 2010 se referă la schimbarea tipului de transport din ca-mion (gr.8704) în pasager (gr.8702). Uni-tăţile date de transport au fost vămuite ca fiind destinate pentru transportul de pasageri, însă după informaţia de la pro-ducător tipul caroseriei s-a adeverit a fi camion. Referitor la persoanele vinovate au fost luate măsuri de constrîngere. Toate acţiunile antifraudă şi de ca-racter preventiv întreprinse de Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri asigură de-pistarea şi sancţionarea oricăror tentati-ve de introducere ilegală a mijloacelor de transport. Autorităţile competente vor întreprinde şi în continuare toate măsu-rile adecvate pentru contracararea aces-tui flagel.

Tema numărului

12

ANIVERSAREAniversare

in 4 septembrie 1991 înce-pe o nouă istorie a sistemu-lui vamal, într-o ţară recent proclamată independentă

şi suverană. Evidenţierea tendinţelor de dezvoltare stabilă şi durabilă a sistemu-lui vamal al ţării, contribuţia lui la dez-voltarea şi statornicia economiei naţio-nale, contracararea tendinţelor infracţi-onale, anihilarea relaţiilor tensionate va-mă-client au fost dintotdeauna dezidera-tele de esenţă ale activităţii colectivului. Prin munca de zi cu zi ei au reuşit să re-leve anumite subtilităţi, care au condus la schiţarea unor prognoze eficiente vizînd evoluţia activităţii instituţiei vamale şi implementarea unor modificări benefice pentru funcţionarea ritmică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova, cu titlul de „aflat în slujba poporului”. Ţara noastră a obţinut locul ei pe piaţa comună europeană. Dar drumul as-cendenţei n-a fost deloc uşor. Devenirea şi statornicia sistemului vamal a fost po-sibilă doar prin restabilirea legăturii tim-purilor în istoria activităţii vamale pe me-leagul nostru, prin recuperarea celor mai bune tradiţii ale strămoşilor şi, respectiv, a speranţei de bunăstare a ţării. Prime-le atestări ale activităţii vamale pe pla-iul nostru datează din 8 octombrie 1407, cînd domnitorul Alexandru cel Bun a îm-părţit vămile în cele de hotar, de strajă şi de vaduri, unde se taxau mărfurile im-portate sau exportate. Au urmat schim-bări dictate de cerinţele timpurilor, de războaie, împărţiri şi reîmpărţiri ale pă-

mînturilor, zonelor de influenţă etc., dar întotdeauna instituţia vamală era prezen-tă în viaţa economică. Etapa parcursă în perioada de după 1990 a declanşat un nou curs în viaţa Re-publicii Moldova şi poate fi caracterizată ca etapă de suveranitate şi independenţă, etapă a marilor speranţe, marilor posibi-lităţi şi transformări. Au loc realizări con-siderabile în domeniul dezvoltării demo-cratice, a consolidării forţelor progresis-te şi a schimbării mentalităţii oamenilor. Transformările care au loc în societate duc la destrămarea definitivă a sistemu-lui centralizat şi la trecerea treptată către economia de piaţă şi o nouă administra-ţie publică; a fost pusă în lumină necesi-tatea existenţei unei influenţe directoriale în orientarea eforturilor pentru manage-mentul calităţii totale, astfel încît să atin-gă obiectivele organizaţionale prin creş-terea productivităţii, inovaţie, satisfacţie şi angajare plenară. La acest proces a par-ticipat activ şi efectivul Serviciului Va-mal. Istoria contemporană a vămii Mol-dovei are subtilităţile ei de dezvoltare, specificăm doar că activitatea sistemului vamal al Republicii Moldova începe ime-diat după proclamarea independenţei, cînd la 4 septembrie 1991 a intrat în vi-goare Decretul Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea in-stituţiilor vamale situate pe teritoriul Re-publicii Moldova”. Decretul dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Re-

publicii Moldova, la acel moment acti-vînd vămile Ungheni, Leuşeni şi Chişi-nău. Necesităţile perioadei respective au dictat înfiinţarea în regim de urgenţă, în anul 1992, a birourilor vamale Sculeni, Costeşti, Cahul, Giurgiuleşti, iar, în 1993, a 22 puncte de trecere la frontiera Repu-blicii Moldova cu Ucraina, legalizate prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabine-tul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale”. La 9 martie 1993 Parlamentul Repu-blicii Moldova a adoptat Codul Vamal – actul legislativ de bază, care reglementea-ză principiile de organizare şi activitate a instituţiei vamale. În anul 1993 Repu-blica Moldova a aderat la Consiliul Con-ducătorilor Serviciilor Vamale ale state-lor-membre ale Comunităţii Statelor In-dependente. În cadrul acestei iniţiative se conlucrează în domeniul de speciali-tate, principalele fiind stimularea relaţi-ilor economice comerciale, intensifica-rea controlului vamal asupra traficului de substanţe toxice, radioactive, de poluare a mediului ambiant, schimbul de infor-maţii informative în vederea prevenirii şi curmării cazurilor de contrabandă. Din octombrie 1994 Republica Moldova a de-venit membră cu drepturi depline a Uni-unii Mondiale Vamale, iar participarea în această structură internaţională de profil facilitează contractele bilaterale cu servi-ciile vamale ale diferitor state, urmînd în activitatea sa normele recunoscute una-nim. Nu mai puţin importantă este şi sar-

Două decenii de dezvoltare continuă

A---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Anul acesta vom sărbători 20 de ani de la fondarea organelor

vamale ale Republicii Moldova. Cu acest articol începem publicarea unei serii de materiale prilejuite de acest eveniment.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

D

13

ANIVERSAREANIVERSARE

cina de armonizare a dreptului vamal în scopul contribuirii la buna desfăşurare a comerţului internaţional, unificarea şi fa-cilitarea procedurilor vamale, combate-rea contrabandei şi evaziunilor fiscale. Sistemul vamal al Republicii Moldo-va, aflat în proces continuu de perfecţio-nare, are trasată linia sa directorie de dez-voltare, în evidenţă fiind direcţiile princi-pale: Optimizarea tehnologiilor de con-trol vamal; Dezvoltarea infrastructurii; Reciclarea colaboratorilor vamali, spo-rirea nivelului de pregătire profesională; Combaterea contrabandei şi încălcărilor regulilor vamale; Perceperea drepturilor de import/export; Perfecţionarea cadru-lui juridic; Colaborarea cu structurile in-ternaţionale de profil; Formarea statisti-cii vamale şi informatizarea sistemului vamal. Despre ascendenţa sistemului vamal în cei 20 de ani de activitate s-a pronun-ţat cu aprecierea relevantă Secretarul Ge-neral al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) Kunio Mikuriya, în cadrul vizitei la Chişinău la 3-5 septembrie 2010, care a declarat că instituţia vamală a Republi-

cii Moldova a înregistrat progrese semni-ficative în modernizarea procedurilor şi, în special, în implementarea măsurilor de securizare la frontieră cu Uniunea Euro-peană. “Pot spune că Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare şi im-plementare a performanţelor la vamă, fi-ind consecventă în procesul de fortifica-re a capacităţilor vămii. Ceea ce am vă-zut îmi permite să spun că rezultatul este chiar remarcabil, mai ales la capitolul de adoptare a tehnicilor de gestionare a ris-curilor. Desigur că pe viitor aveţi multe de făcut, dar, la moment, e important că vama moldovenească este pe calea dreap-tă. Am avut ocazia să mă întîlnesc cu re-prezentanţii mediului de afaceri care au spus că în activitatea organelor vamale se resimte ridicarea nivelului transparenţei, ceea ce le inspiră mai multă încredere în vamă. Businessul este satisfăcut de redu-cerea timpului controlului vamal la fron-tieră. În plus, am avut ocazia să discut cu reprezentanţii organelor vamale din sta-tele vecine şi anume - Ucraina şi Româ-nia, care au apreciat înalt colaborarea cu

vama Moldovei. Toate acestea prezintă o bază bună pentru progres”, a specificat oficialul de rang internaţional. Dintotdeauna acţiunile desfăşura-te în cadrul instituţiei vamale au reieşit, în mare parte, din necesitatea stringentă de reorganizare instituţională şi de folo-sire mai eficientă a resurselor disponibile. Aceasta s-a reuşit în ultimii ani, cînd au fost operate modificări corespunzătoare, revizuită şi ajustată structura organizaţi-onală a Aparatului central devenită mai efectivă în mai multe domenii de activi-tate vamală, în special în elaborarea poli-ticii şi a legislaţiei vamale. Pentru susţinerea întregului proces de reformă, unul dintre obiectivele prio-ritare l-a reprezentat formarea unei echi-pe de manageri profesionişti şi motivaţi, cu viziuni de perspectivă, fiind supuşi atestării mai mulţi angajaţi ai birourilor vamale. Rezultatele procesului manage-mentului resurselor umane a cunoscut o etapă dificilă, a scos în evidenţă lacunele care persistă în gestionarea personalului, ceea ce a impus o abordare corespunză-toare, care a schimbat calitativ accentele întru completarea subdiviziunilor cu spe-cialişti consacraţi, cu un potenţial pentru soluţionarea sarcinilor pornite de la ne-cesitatea asigurării securităţii economice a statului, direcţionarea eforturilor spre asigurarea colectării drepturilor de im-port şi export, prevenirea şi combaterea evaziunilor fiscale şi altor fraude vamale. Datorită măsurilor de eficientizare a con-trolului vamal promovate, a fost înregis-trată o evoluţie pozitivă a veniturilor de pe urma activităţii vamale, care se înca-drează armonios în Implementarea mă-surilor de stabilizare şi relansare econo-mică a ţării, aprobate de Guvernul Repu-blicii Moldova.

Ion Magu, şef Serviciul presă şi relaţii cu publicul

Aniversare

14

ИНКОТЕРМС 2010Александр Шевчук, консультант Отдела методологии и надзора таможенной стоимости

С 1 января 2011 года любая ссылка на ИНКОТЕРМС в контракте, подписанном 1 января или после этой даты, будет подразумевать ссылку

на ИНКОТЕРМС 2010, если сторо-ны не договорятся по-другому. И зарубежные, и внутренние по-требители должны подумать, какие поправки нужно внести, чтобы при-вести новые договоры в соответствие с ИНКОТЕРМС 2010.

О каких ОснОвных изменениях в инкОТеРмс 2010 вам неОбхОдимО знаТь:1. Исчезли 4 (DAF, DES, DEQ и DDU) и вводятся два новых условия поставки (DAP - доставленно до ме-ста (Delivered at Place) and DAT - до-ставлено на терминал (Delivered at Terminal). 2. Создание двух классов ИНКО-ТЕРМС: (1) правил для любого вида транспорта и (2) правил для морских и речных перевозок (ИНКОТЕРМС 2000 имел четыре класса). 3. Правила, которые теперь работа-ют как для международных, так и для внутренних поставок. 4. Введение ссылок на использование электронных записей в случае согла-

сия сторон, или когда это общепри-нято.5. Пересмотренное страховое по-крытие с учетом правок внесенных в Institute Cargo Clauses (Институт лон-донских страховщиков).6. Четкое указание ответственности за уплату хранение на Терминале.

сТРукТуРа инкОТеРмс 2010: - группа Е: обязательства продавца минимальны и ограничиваются пре-доставлением товара в распоряжение покупателя; - группа F: обязательства продавца ограничиваются отправкой товара, основная перевозка им не оплачена;- группа С: продавец организует и оплачивает перевозку без принятия на себя связанных с ней рисков; - группа D: расходы и риски продав-ца максимальны, так как он обязан предоставить товары в распоряжение покупателя в оговоренном месте на-значения (обеспечить прибытие). Внутри групп основные обязатель-ства различаются незначительно. Например, в группе С по базисам СIF и CIP продавец обязан дополнитель-но застраховать товар, а в группе D по условию DDP - уплатить импорт-ные пошлины. Внутри групп F и D есть отличия, связанные с погрузкой (разгрузкой).

Следует помнить, что ИНКО-ТЕРМС не представляют собой пол-ный договор купли-продажи. Правила ИНКОТЕРМС только указывают, какая из сторон договора купли-продажи должна осуществить необходимые для перевозки и страхо-вания действия, когда продавец пере-дает товар покупателю, и какие рас-ходы несет каждая из сторон. Прави-ла не указывают подлежащую уплате цену или способ оплаты. Они также не регламентируют переход права соб-ственности на товар или последствия нарушения договора. Эти вопросы обычно определяются в ясно выражен-ных условиях в договоре купли- прода-

T---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Те, кто занимается международной торговлей, уже, возможно,

знают, что 1 января 2011 года вступила в силу новая версия ИНКОТЕРМС. ИНКОТЕРМС (International Commercial Terms) - это свод международных правил по

использованию наиболее широко употребляемых во внешней торговле терминов, опубликованный Международной торговой палатой и широко используемый в

международных торговых операциях.. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

S

Правила

15

жи или в праве, применимом к тако-му договору. Стороны, однако, долж-ны учитывать, что строго обязатель-ный национальный закон (mandatory local law) может иметь преимущество в отношении какого-либо аспекта дого-вора купли-продажи, включая избран-ный термин ИНКОТЕРМС.

ЭлекТРОнные кОммуникацииПеред каждым термином ИНКО-ТЕРМС 2010 вы найдете пояснения. Они выделяют основные моменты по каждому термину ИНКОТЕРМС, на-пример, когда их следует применять, когда переходит риск, каким образом распределяются расходы между про-давцом и покупателем. Эти поясне-ния не являются частью действующих правил ИНКОТЕРМС 2010, их целью является помощь пользователю в акку-ратном и эффективном выборе соот-ветствующего международного торго-вого термина для конкретной сделки. Предыдущие версии правил ИН-КОТЕРМС определяли документы, ко-торые могли быть заменены электрон-ными сообщениями (EDI messages). ИНКОТЕРМС 2010 за электронны-ми средствами сообщения признает-ся тот же эффект, что и за бумажны-ми сообщениями, если стороны дого-ворились об этом или если это являет-ся принятым. Данная формула облег-чает эволюцию к новым электронным процедурам в период действия ИНКО-ТЕРМС 2010.

РасхОды пО ОбРабОТке на ТеРминалеСогласно терминам ИНКОТЕРМС CPT, CIP, CFR, CIF, DAT, DAP и DDP продавец обязан осуществить все не-обходимые меры для обеспечения пе-ревозки товара до согласованного пун-кта назначения. Когда фрахт оплачивается продав-цом, по существу он оплачивается по-купателем, так как расходы по фрахту обычно включаются продавцом в об-щую цену товара. Расходы по перевоз-ке иногда включают расходы по обра-ботке и перемещению товара в порту или на контейнерном терминале, и пе-ревозчик или оператор терминала мо-гут возложить оплату этих расходов на покупателя, получающего товар. При таких обстоятельствах покупатель за-интересован в исключении двойной оплаты одной и той же услуги – один раз продавцу в виде части общей цены

Александр Шевчук, консультант Отдела методологии и надзора таможенной стоимости

Правила

16

Правила

товара и второй раз отдельно перевоз-чику или оператору терминала. ИН-КОТЕРМС 2010 удалось избежать это-го путем четкого распределения таких.

пОследующие пРОдажиВ торговле сырьевыми товарами, в отличие от торговли готовыми из-делиями, груз часто несколько раз последовательно продается в пери-од перевозки. Если это имеет место, продавец в середине цепочки «не осуществляет отгрузку» товара, по-скольку товар уже отгружен первым продавцом в этой цепочке. Поэтому продавец в середине цепочки выпол-няет свои обязанности в отношении покупателя, осуществляя не отгрузку товара, а предоставление отгружен-ного товара. С целью уточнения в соответствующие термины ИНКО-ТЕРМС 2010 включена обязанность по «предоставлению отгруженно-го товара» как альтернатива обязан-ности по отгрузке товара в соответ-ствующих терминах ИНКОТЕРМС. Иногда стороны желают допол-нить какое-либо правило ИНКО-ТЕРМС. Последняя редакция не за-прещает подобное дополнение, од-нако в отношении этого существу-ет опасность. Во избежание нежела-тельных сюрпризов сторонам целе-сообразно в договоре как можно бо-лее точно предусмотреть ожидае-мый от таких дополнений эффект. Например, если в договоре измене-но распределение расходов по срав-нению с правилами ИНКОТЕРМС 2010, сторонам необходимо ясно указать, намерены ли они изменить

пункт, в котором риск переходит с продавца на покупателя. Для содействия пользователям ниже приводится содержание обо-значений, используемых далее по всему тексту.

пеРевОзчик- для целей ИНКОТЕРМС 2010 пере-возчик является стороной, с которой заключен договор перевозки.

ТамОженные фОРмальнОсТи- требования, которые должны быть выполнены в соответствии с приме-нимым таможенным регулировани-ем и могут включать обязанности в отношении документов, безопасно-сти, информации или фактического осмотра товара.

пОсТавка- данное понятие является много-гранным в торговом праве и прак-

тике, однако ИНКОТЕРМС 2010 ис-пользует его для обозначения, когда риск утраты или повреждения товара переходит с продавца на покупателя.

ОТгРузОчные дОкуменТы- по многим терминам ИНКО-ТЕРМС 2010 отгрузочным докумен-том является транспортный доку-мент или соответствующая элек-тронная запись. Однако по терми-нам EXW,FCA, FAS и FOB отгрузоч-ным документом может быть и рас-писка. Отгрузочный документ может иметь и другие функции, например, составлять часть механизма платежа.

ЭлекТРОнная запись или пРОцедуРа- набор информации, состоящий из одного или нескольких электрон-ных сообщений, и, когда это приме-нимо, функционально выполняет ту же функцию, что и бумажный доку-мент.

упакОвка- данное понятие используется для нескольких целей:- упаковка товара должна соответ-ствовать требованиям договора купли-продажи;- упаковка товара означает, что товар пригоден для перевозки;- хранение упакованного това-ра в контейнере или ином средстве транспорта. В ИНКОТЕРМС 2010 понятие упаковка включает и первое, и вто-рое указанное значение. ИНКО-ТЕРМС 2010 не регулирует обязан-ности сторон по укладке товара в контейнер и, более того, в случае необходимости, сторонам целесоо-бразно предусмотреть это в догово-ре купли-продажи.

M

17

Lansarea procesului de management al performanţei

în Serviciul Vamal Natalia Calenic,

şef Direcţia managementul strategic şi relaţii internaţionale

Situaţia actualăÎncepînd cu anul 2009, Serviciul Va-mal al Republicii Moldova (în continu-are - SV) îşi desfăşoară activitatea în baza Planului de Dezvoltare Instituţi-onală a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011 (PDI SV). Acesta este pri-mul document de planificare strategică pe termen mediu, care a fost aprobat în cadrul Reformei Administraţiei Publi-ce Centrale. Elaborarea PDI SV a avut drept scop reunirea într-un singur cadru de management a unui şir de aspecte cum ar fi: planificarea politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea priori-tăţilor şi planificarea organizaţională în cadrul SV şi a creat premisele pen-tru o abordare holistică a managemen-tului strategic, contribuind astfel la efi-cientizarea întregului proces de plani-ficare, prioritizare, identificare a nece-sităţilor, monitorizare şi raportare din punct de vedere strategic. Procesul de implementare a PDI SV şi atingere a obiectivelor strategice pe parcursul anilor 2009 şi 2010 a fost influenţat de o serie de factori interni şi externi, printre care: reorganizarea in-stituţională cu implicaţii esenţiale asu-pra politicii de resurse umane şi asigu-rarea continuităţii activităţilor planifi-

cate pe termen mediu şi lung. Cu toate acestea, caracterul schimbător al me-diului intern şi al celui extern a condi-ţionat direcţionarea eforturilor în arii-le de interes strategic naţional şi anu-me: asigurarea colectării drepturilor de import şi export, prevenirea şi comba-terea evaziunilor fiscale şi altor fraude vamale. Pe parcursul anului 2010, în domeniile menţionate s-a înregistrat o evoluţie pozitivă şi performanţe consi-derabile. Cu toate acestea, constatăm că managementul performanţei ca ele-ment indispensabil al managementu-lui strategic modern a fost implemen-tat în mod fragmentar, fiind insufici-ent dezvoltat procesul de evaluare şi control intern (de exemplu, indicatorii de performanţă au fost utilizaţi, pre-ponderent la etapă evaluării rezultate-lor (post-control), pe cînd în contextul managementului performanţei, acestea reprezintă un instrument util la etapa planificării (control prealabil) şi moni-torizării (control curent). Alt factor im-portant – nivelul insuficient de implica-re a conducătorilor subdiviziunilor SV în procesul de planificare şi evaluare a performanţei subdiviziunilor din sub-ordine prin prisma impactului asupra atingerii obiectivelor strategice ale SV).

De remarcat că, în ultimii doi ani, una din tendinţe a fost îmbinarea între ma-nagementul performantei strategic şi managementul performanţei individu-ale prin introducerea noţiunii de obiec-tive individuale. Acest concept prevede reflectarea obiectivelor instituţionale în obiectivele individuale, respectiv in-dicatorii la nivel individual urmînd să fie corelaţi cu cei la nivel organizaţio-nal, cu scopul de a spori responsabili-tatea tuturor angajaţilor în procesul im-plementării strategiei organizaţionale. Procesul respectiv urmează să se des-făşoare în continuare în cadrul SV ca parte componentă a conceptului mana-gementului performanţei. De la PDi SPre PDS Pe parcursul anului 2011, care este şi ultimul an din primul ciclu de planifi-care strategică, SV urmează să revizu-iască PDI SV, astfel încît acest docu-ment să reflecte evoluţia sistemului va-mal prin prisma unei abordări moder-ne a managementului strategic. În acest context, pînă la sfîrşi-tul anului 2011, SV va elabora un nou document de identitate a instituţiei – Programul de Dezvoltare Strategică (PDS), care reprezintă principalul do-cument de planificare managerială şi

M----------------------------------------------------------------------------------------------------------Materialul dat s-ar putea să vă pară destul de complicat. De fapt – aveţi dreptate, tema

anunţată în titlul articolului, într-adevăr, este una foarte complexă şi absolut nouă pentru sistemul vamal naţional, dar nu numai - este ceva nou pentru administrare

publică în general. Totuşi vă încurajăm să-l citiţi cu atenţie, deoarece implementarea sistemului de managementul performanţei va avea un impact direct asupra fiecărui

colaborator vamal şi asupra modului de funcţionare a sistemului în general.----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reguli

18

Reguli

strategică a activităţii în cadrul institu-ţiei şi care va înlocui PDI. PDS va ser-vi drept bază pentru toate sistemele de management şi pentru elaborarea pla-nurilor operaţionale anuale de activita-te a SV. Totodată, conform Planului de ac-tivitate a SV, pentru anul 2011, unul din obiectivele anului vizează dezvol-tarea sistemului de control intern, în corelare cu Standardele naţionale de control intern în sectorul public, apro-bate prin Ordinul Ministerului Finan-ţelor nr.51 din 23.06.2009, unul din elementele fiind „Managementul per-formanţelor” precum şi Hotarîrea Gu-vernului nr. 597 din 02.07.2010 cu pri-vire la aprobarea Programului de dez-voltare a controlului financiar public intern. Cele expuse denotă că noul ciclu de planificare strategică a SV va fi mar-cat de abordări moderne în manage-mentul strategic, implementate în co-relare cu reforma administraţiei publi-ce, standardele naţionale în domeniul managementului autorităţilor publice, precum şi cerinţele specifice ale pro-cesului de management al autorităţi-lor vamale, promovate de Organizaţia Mondială a Vămilor.

totul Se încePe De la concePtActualmente este în proces de definiti-vare proiectul Conceptul Managemen-tului Performanţei în Serviciului Va-mal. La elaborarea acestui document s-au avut în vedere numai conceptele şi principiile de bază relevante procesului de aplicare a managementului perfor-manţei, evitîndu-se detaliile şi tehni-cile speciale aplicabile la anumite eta-pe de implementare a Conceptului. S-a considerat că o astfel de abordare este mult mai adecvată primei etape, înce-putului de drum, eliminîndu-se, toto-dată, riscurile de blocare a procesului de implementare, din cauza unei pro-ceduri complicate şi extrem de tehnice. Acest Concept va constitui un ghid ce va orienta SV în abordarea manage-mentului performanţei, a cărui imple-mentare derivă din necesitatea aplicării standardelor de control intern şi mode-rinzarea vămii conform recomandări-lor promovate de organisme insterna-ţionale specializate în domeniul vamal.

Definiţii Termenul “Managementul performan-ţei” este utilizat, de regulă, pentru a descrie un proces strategic şi integrat orientat spre monitorizare, măsurare şi ajustare a aspectelor ce ţin de perfor-manţa individuală şi instituţională. Performanţa managerială a fost definita de Day şi Klein încă din 1987 ca rezultatul realizării unor sarcini conform unor criterii de performanţă, ca urmare a delegării lor de către o au-toritate. Managementul performanţei, în contextul sectorului public, poate fi ca-talogat ca un imperativ pentru susţine-rea sistemului managementului strate-gic şi reprezintă activitatea autorităţilor guvernamentale în domeniul planifică-rii, realizării, revizuirii, evaluării şi ra-portării privind eficacitatea politicilor, obiectivelor şi activităţilor implemen-tate. Aceste acţiuni apar într-un ciclu continuu, permiţînd identificarea op-ţiunilor pentru dezvoltarea şi îmbu-nătăţirea proceselor de lucru, astfel fi-ind descoperite şi implementate tehnici mai eficiente. MP este un instrument care con-tribuie la îmbunătăţirea calităţii, can-tităţii, eficacităţii şi eficienţei adminis-traţiei publice, reprezintînd, în acelaşi timp, o bază concretă şi obiectivă de motivare diferenţiată a colaboratorilor vamali, în funcţie de gradul de reali-zare a obiectivelor stabilite şi nivelul performanţelor obţinute. Sistemul de MP este un pro-ces continuu care presupune utiliza-rea feedback-ului (conecţiunea inver-să) pentru identificarea realizărilor şi a ajustărilor ce trebuie făcute, pentru ca strategiile sau iniţiativele să asigure un progres permanent în îndeplinirea mi-siunii, în concordanţă cu obiectivele instituţionale. Astfel, Managementul performan-ţei în SV reprezintă un ansamblu de ac-ţiuni manageriale menite de a îmbună-tăţi rezultatele personalului, subdivizi-unilor şi ale întregului Serviciu Vamal. Astfel, MP, fiind o subcomponen-tă a managementului strategic, se apli-că la trei niveluri diferite: - MP la nivel strategic - cel mai înalt nivel de aplicare a principiilor manage-mentului performanţei, deoarece se re-feră la atingerea obiectivelor generale trasate în cadrul instituţiei.

În sectorul public, obiectivul prin-cipal al instituţiei este ţine cont de in-teresul general, adică prevede produ-cerea unui serviciu public sau oferi-rea unui beneficiu pentru publicul larg. Organizaţia îşi desfăşoară activitatea într-un mediu reglementat şi, prin ur-mare, inevitabil sunt conturate obiec-tive ce derivă din cadrul elgal. Totoda-tă, obiectivele organizaţiei nu se rezu-mă numai la cele derivate din scopurile pentru care a fost creată. Pentru atin-gerea scopurilor, organizaţia utilizează anumite resurse, de unde reiese necesi-tatea definirii unor obiective legate de gestionarea eficientă a acestora. - MP la nivel operaţional – este axat pe atingerea obiectivelor funcţionale ale subdiviziunilor SV sau a scopuri-lor unor proiecte speciale. Obiectivele operaţionale (la nivelul fiecărei activi-tăţi) trebuie exprimate prin indicatori de rezultate, în acest fel putînd fi moni-torizate. De aceea, obiectivele susmen-ţionate apar ca “rezultate scontate”.- MP la nivel individual – este di-recţionat spre îmbunătăţirea continuă a performanţelor tuturor angajaţilor şi implică definirea obiectivelor individu-ale, evaluarea performanţei şi conso-lidarea, motivarea, stimularea angaja-ţilor spre îmbunătăţirea performanţei individuale. care Sunt beneficiile Principalul beneficiu adus de un sis-tem eficient de MP sunt chiar perfor-manţele. Din această perspectivă, prin implementarea MP SV urmăreşte două obiective primordiale: - asigurarea unui control intern adecvat pentru monitorizarea evoluţiei SV şi a subdiviziunilor acestuia în atin-gerea obiectivelor stabilite (MP la nivel intra-instituţional)- informarea şi raportarea progrese-

19

lor SV altor autorităţi publice, organe de control şi Guvern, precum şi soci-etăţii civile (MP extra-instituţional). Implementarea MP va permite de a prezenta, într-un mod clar şi transpa-rent, performanţele SV tuturor celor interesaţi (agenţilor economici – im-portatori, exportatori, brokeri vamali, transportatori, expeditori etc., persoa-ne fizice, NGO) fiecare categorie avînd criterii şi percepţii specifice în aprecie-rea performanţelor SV. Conceptul managementului per-formanţei în SV (în continuare – Con-cept MP) are ca scop consolidarea ca-pacităţilor instituţionale ale SV şi pro-movează o abordare holistică a mana-gementului strategic în SV şi defineşte scopul managementului performanţei în sistemul vamal, principiile de im-plementare a acestuia la nivel strategic, operaţional şi individual în cadrul SV. Implementarea Conceptului MP concomitent cu trecerea la noul ciclu de planificare strategică în baza noului PDI SV, începînd cu anul 2012, va răs-punde cerinţelor actualului cadru insti-tuţional şi ale procesului de integrare vamală europeană, marcînd, în acest mod, o nouă etapă de modernizare a SV.

PrinciPii generale ale managementului Performanţei MP în SV urmează a fi implementat luîndu-se în considerare următoarele principii fundamentale: • MP trebuie promovat în scopul optimizării rezultatelor, sporirii efici-enţei, îmbunătăţirii activităţii angajaţi-lor pe termen lung, ci nu ca instrument de penalizare a personalului sau a sub-diviziunilor SV.• Pentru implementare eficientă, MP trebuie integrat la toate nivelurile, şi anume: strategic, operaţional şi in-dividual. Din această perspectivă MP trebuie să aibă întotdeauna în vedere contextul general, nu doar elementele punctate.

• MP impune modificarea stilului de management. MP este un proces transformator, care nu se rezumă doar la constatarea lipsei performanţelor în trecut, dar necesită un efort susţinut din partea managerilor pentru a face schimbări în vederea obţinerii unor re-zultate mai bune în viitor. Totodată, un management performant nu se limitea-ză la viitorul imediat, ci ia în conside-rare şi perspective mai îndepărtate, ast-fel încît managementul proactiv devine un management prospectiv. Dezvolta-rea MP trebuie să constituie o preocu-pare permanentă a întregii echipe ma-nageriale a SV şi nu doar a subdiviziu-nii ce ţine de managementul strategic, de resurse umane sau audit intern. • Rolul aparatului central al SV în consolidarea MP este unul decisiv şi constă în identificarea direcţiilor şi concentrarea atenţiei asupra priorită-ţilor strategice. Concomitent, aparatul central acordă asistenţă şi consultanţă la implementarea MP în cadrul birou-rilor vamale. Este important de a elu-cida toate aspectele ce ţin de divizarea responsabilităţilor între aparatul cen-tral şi subdiviziunile teritoriale ale SV. • MP trebuie să fie susţinut de un sistem de indicatori de performanţă unitar, dar şi diversificat, reieţind din particularităţile tuturor celor trei nive-luri ale MP. Procesul de stabilire a indi-catorilor generali şi specifici de măsu-rare a performanţei şi metodologiei de aplicare a acestora urmează a fi docu-mentat, iar implementarea acestuia să fie asigurată pe principii de continuita-te.• Consolidarea MP implică indis-pensabil implementarea managemen-tului riscurilor, care, la fel, reprezintă un element al controlului intern cu o importanţă deosebită pentru SV ca or-gan de drept. Managementul riscuri-lor, care include etapele de identifica-re, evaluare, gestionare şi monitoriza-re a riscurilor, este unul din mijloacele importante prin care se realizează con-trolul intern şi se asigură evaluarea ne-cesară a problemelor ce ar putea avea un impact negativ asupra obiectivelor strategice. În aceste condiţii manage-mentul riscurilor devine o responsabi-litate care trebuie asumată.• În scopul dezvoltării MP pot fi utilizate diverse instrumente şi tehnici, însă pentru o aplicare eficientă a lor e

necesar să se ia înconsiderare specifi-cul instituţiei. Evident, nu toate instru-mentele aplicabile sectorului privat pot fi transpuse cu succes în cel public, - acestea urmînd să fie adaptate la condi-ţiile actualului sistem vamal.

cum Să imPlementăm Procesul de implementare urmează a fi abordat pe etape, care se vor aplica consecutiv, fiecare avînd impact direct asupra întregului proces şi, respectiv, asupra rezultatului final. Datorită faptului că, pe parcursul anului 2011, SV urmează să elaboreze noul PDS, inevitabil acest proces se va desfăşura concomitent cu cel de dez-voltare a sistemului de managmentul performanţei. Astfel, revizuirea PDI a SV şi elaborarea PDS va constitui prin-cipala etapă în implementarea MP con-form prezentului Concept. Noua abordare a managementului strategic, privită în contextul pregătirii noului ciclu de planificare strategică a SV şi elaborarea noului PDS, inevita-bil elucidează necesitatea revizuirii mi-siunii şi obiectivelor strategice ale SV pentru perioada medie, identificarea obiectivelor specifice, rezultatelor aş-teptate şi impactul acestora, precum şi indicatorilor şi standardelor de perfor-manţă prin care progresul şi evoluţia SV urmează să fie evaluate în raport cu obiectivele stabilite. Scopul PDS este dublu: instrument de planificare/prioritizare a obiective-lor la nivelul autorităţii şi instrument de management pentru instituţie. Pentru planificare operaţională vor fi utilizate şi în continuare Planuri anuale de activitate, care vor include acţiuni concrete de realizare a PDS, constituind, totodată, instrumentul de monitorizare şi evaluare a acestuia. În PDS urmează a fi reflectate an-

Reguli

20

M

Reguli

gajamentele instituţiei care sînt stipu-late în diverse acte internaţionale/tra-tate, recomandările OMV, UE. Anu-me din aceste considerente la elabo-rarea PDS vor fi luate în considera-re atît metodologia aprobată la nivel naţional (Hotărîrea Guvernului nr. 176/22.03.2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programe-lor de dezvoltare strategică ale autori-tăţilor administraţiei publice centrale), cît şi metodologia care este unică pen-tru toate autorităţile publice centrale, precum şi metodologia, instrumente-le de planificare strategică recomanda-te de Organizaţia Mondială a Vămilor (Compendiumul de dezvoltare a ca-pacităţilor în cadrul Programului Co-lumbus) şi documentul Comisiei Eu-ropene „Customs Blueprints”. Aceas-tă abordare devine indispensabilă în condiţiile armonizării sistemului va-mal naţional cu cel internaţional, pre-cum şi se bazează pe tendinţa şi vo-inţa fermă de a dezvolta un proces de management corelat cu concepte ba-zate pe cele mai avansate practici şi, ca urmare, acceptate pe plan internaţio-nal. Totodată, asimilarea conceptelor de bază ale managementului strategic în domeniul vamal va facilita comu-nicarea cu organismele internaţionale şi experţii străini, prin uniformizarea limbajului, făcînd posibil un schimb de cunoştinţe şi experienţe. O etapă de importanţă majoră în elaborarea PDS şi, finalmente, pentru MP reprezintă descrierea proceselor.

Descrierea proceselor se va efec-tua în conformitate cu Metodologia de documentare a proceselor operaţi-onale elaborată de Ministerul Finan-ţelor conform Standardelor naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.51 din 23 iunie 2009. Documentarea proceselor opera-ţionale va include identificarea siste-melor / proceselor prin stabilirea tu-turor activităţilor care se desfăşoa-ră în cadrul instituţiei. Pentru fiecare proces urmează a fi stabilite standar-de, indicatori de performanţă şi va fi descris procesul de măsurare a acesto-ra. Ulterior procesele urmează a fi prioritizate, ţinînd cont de valoarea adăugată şi impactul acestora asupra atingerii obiectivelor strategice ale in-stituţiei. SV gestionează o multitudine de procese care, în majoritatea cazuri-lor, sînt corelate şi interacţionate între ele. În rezultatul documentării proce-selor acestea urmează a fi divizate în trei categorii: • manageriale - care includ toate procesele de asigurare a resurse-lor necesare pentru execuţie, pentru administrarea, asigurarea contextu-lui şi direcţiei de activitate pentru instituţie (de exemplu, procesul plani-ficării strategice). • operaţionale - activităţile de bază ale instituţiei care includ toate procesele ce asigură obţinerea rezul-tatelor dorite şi astfel au un rol esenţi-

al în realizarea obiectivelor (de exem-plu, control vamal, contracararea fra-udelor vamale, perceperea drepturilor de import); • de suport – includ, de pil-dă, managementul resurselor umane, achiziţiile publice, serviciile juridice etc. Descrierea procesului elucidează modalitatea de funcţionare a fiecărui proces, oferind managerilor un in-strument de evaluare şi revizuire a modului în care este efectuată acti-vitatea subdiviziunilor structurale de care sînt responsabili. Descrierea pro-ceselor se realizează prin intermediul diagramelor şi descrierilor narative şi reflectă activităţile real desfăşurate în cadrul unui proces, ci nu doar ceea ce este expus în legi, acte normative, reglementări interne etc., punîndu-se accentul pe înregistrarea procedu-rilor de control intern reale. Următorul pas constă în evalua-rea necesităţilor pentru dezvoltarea şi fortificarea proceselor prioritizate, prin identificarea lacunelor în ceea ce priveşte capacităţile autorităţii de rea-lizare a misiunii sale, venind cu pro-puneri concrete pentru remedierea acestora. În final, urmează a fi elaborat Pla-nul de performanţe ce include rezulta-tul scontat, procedura de măsurare şi monitorizare permanentă.

concluziiEste de remarcat că în managementul performanţei nu modelele şi tehnici-le sînt cele mai importante, ci atitudi-nea faţă de întregul proces, iar acesta este, în primul rînd, un aspect al cul-turii organizaţionale ce se formează în timp, ci nu un rezultat al unor nor-me imperative. Din această perspectivă, eforturi consolidate, o abordare complexă ba-zată pe o viziune clară asupra derulării întregului proces precum şi finalitatea acestuia constituie elementele indis-pensabile şi factorii de succes. Este de conştientizat şi faptul că implementa-rea MP va necesita implicarea între-gului personal sub conducerea unei echipe de manageri bine motivaţi, ca-pabili să adapteze conceptul la un me-diu schimbător care persistă în activi-tatea sistemului vamal naţional.

21

MNoi abordări în domeniul

analizei de riscDorin Purice, şef Direcţia analiza riscurilor şi audit postvămuire

anagementul riscului este o parte integrantă din Convenţia de la Kyo-to revizuită, un subiect

mereu actual abordat de către Orga-nizaţia Mondială a Vămilor (OMV), care oferă clar şi incontestabil benefi-cii pentru comunitatea internaţiona-lă vamală şi trebuie să conducă per-manent la îmbunătăţirea eficienţei şi performanţelor în activitate, asigu-rând un nivel înalt al transparenţei, responsabilităţii şi al profesionalis-mului.

Dar ce Se află în SPatele aceStui concePt? cum Se reflectă în Domeniul activităţii vamale? Acesta va fi subiectul cercetării noas-tre în continuare. Ca administraţie vamală, sîntem poziţionaţi strategic la frontierele ex-terne ale ţării şi sîntem obligaţi să fa-cem faţă traficului în creştere de măr-furi, de mijloace de transport, de că-lători. Suntem, de asemenea, obligaţi să folosim toate cunoştinţele şi expe-rienţa acumulată de-a lungul anilor, pentru a aplica, în gestionarea fronti-erei, principiile de analiză a riscurilor. În termeni generali, sunt convins că şi conceptul, şi beneficiile de ges-tionare a riscurilor sînt bine înţelese şi cunoscute de toţi. Cu toate aces-tea, am încrederea că se poate face

mai mult pentru a asigura o înţelege-re mai bună şi o aplicare cît mai vastă şi uniformă pe fundalul întregii acti-vităţi vamale.

care Sînt avantajele şi beneficiile?Beneficiile unui program eficient de management al riscurilor includ: • O mai bună alocare şi redistribu-ire a resurselor umane,• Creşterea nivelului de conforma-re rigorilor legale, • Creşterea şi asigurarea colectări-lor suplimentare la buget,• Prevenirea şi combaterea fraude-lor vamale şi a contrabandei,• Asigurarea transparenţei în acti-vitatea vamală şi în procesul decizio-nal, • Stabilirea unui dialog constructiv între vamă şi reprezentanţii mediului de afaceri, • Facilitarea transportului şi co-merţului internaţional. Îmbunătăţirea proceselor de ma-nagement pretutindeni asigură o mai bună imagine şi autoritate vămii ca instituţie publică, asigură capacitatea de a lucra mai eficient cu aceleaşi sau mai puţine resurse, permite o aborda-re mai inteligentă a problemelor, în-curajează profesionalismul persona-lului, susţine întregul sistem vamal în realizarea obiectivelor sale organiza-ţionale şi naţionale.

un alt moD De aborDare a lucrurilor Pentru a gestiona riscul, administraţia vamală trebuie să se distanţeze de me-todele tradiţionale şi să adopte o nouă cultură şi noi modalităţi de rezolvare a problemelor, inclusiv prin asumarea responsabilităţii pentru luarea decizii-lor la orice nivel managerial. Metodo-logia de gestionare a riscurilor ar tre-bui să fie flexibilă, adaptabilă şi să ia în considerare schimbările din mediul de operare, inclusiv în proceduri şi le-gislaţie. Managementul riscului în dome-niul vamal, inclusiv activitatea de in-teligenţă, trebuie să se bazeze pe regle-mentări moderne, care în mod expres ar permite activităţile de colectare şi schimb de informaţii sensibile la nivel local şi la nivel internaţional. Volumul în permanentă creştere al comerţului global continuă să fie o provocare semnificativă pentru multe administraţii vamale, ne străduim şi noi să menţinem şi să sporim capacita-tea de a proteja interesele noastre soci-al-economice. Managementul riscului este che-ia generală de concordare a cerinţelor faţă de procesul de aplicare a legii, de asigurare a securităţii şi de facilitare a condiţiilor de dezvoltare a economiei naţionale. Una dintre cele mai mari provo-cări cu care se confruntă astăzi admi-

----------------------------------------------------------------------------------------------------------Managementul riscului este aplicarea sistematică a politicilor de management,

proceduri şi practici în vederea identificării, analizei, evaluării şi monitorizării riscurilor cu scopul anticipării apariţiei eventualelor pericole şi provocări.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reguli

M

22

Reguli

nistraţiile vamale este necesitatea de a determina modul aplicării celor mai bune metode şi căile de gestionare a riscurilor pentru a identifica şi a dimi-nua riscurile de nivel operaţional.

evaluarea riScului, Profi-larea şi SelectivitateaLa nivel operaţional, evaluarea riscu-rilor, profilarea şi administrarea selec-tivităţii constituie o parte importantă din activitatea vamală. În ceea ce priveşte controalele la frontieră, scopul lor este de a ne asigu-ra ca toate mişcările de bunuri, mijloa-ce de transport şi persoane care traver-sează graniţele naţionale să se integre-ze în cadrul legal, să corespundă cerin-ţelor tuturor reglementărilor şi proce-durilor stabilite prin lege. O caracteristică comună a situaţi-ilor la punctele de trecere a frontiere-lor este volumul mare al importurilor, exporturilor şi traficului de pasageri, ceea ce face imposibilă verificarea to-tală a volumului de trafic. Soluţia este de a concentra resur-sele privind identificarea şi examina-rea pasagerilor, mărfurilor şi mijloace-lor de transport cu risc sporit, punînd în condiţii avantajoase acele persoane sau bunuri care nu prezintă riscuri.

Sprijinind şi încurajînd ţările membre să aloce mai eficient resur-sele şi eforturile sale pentru identi-ficarea zonelor cu risc ridicat, Secre-tariatul Organizaţiei Mondiale a Vă-milor (OMV) a dezvoltat mai multe module de instruire pe evaluarea ris-curilor, profilare şi selectivitate des-tinate mai multor categorii de func-ţionari vamali: pentru ofiţerii vamali antrenaţi în controlul traficului aeri-an de mărfuri, pentru lucrătorii va-mali care controlează traficul de pa-sageri în aeroporturi, pentru acei ce participă la controlul navelor mariti-me şi f luviale, programe de training pentru ofiţerii care efectuează supra-vegherea activităţii vamale şi pentru ofiţerii care-şi îndeplinesc atribuţii-le la frontierele terestre (în puncte-le de trecere). Versiunile actualiza-te ale documentelor menţionate mai sus sînt disponibile pentru membrii OMV în 2011. Profilarea riscurilor este mijlocul prin care vama pune în practică me-canismele de gestionare a riscurilor. Aceasta înlocuieşte examinarea alea-toare de documente şi bunuri cu cea planificată şi bazată pe metode spe-cifice de lucru, bazată pe rezultatele analizelor de risc, făcînd posibilă fo-

losirea la maximum a resurselor va-male.

conlucrarea şi coorDonarea acţiunilor la nivelul central şi local Procesul de management al riscuri-lor va putea atinge rezultatele sconta-te numai atunci cînd întregul personal vamal de orice nivel va contribui prin acţiuni şi deprinderi concrete la apli-carea în practică a politicilor de gesti-onare a riscurilor. Acest proces com-plex nu se poate baza doar pe specia-liştii Autorităţii centrale, se face din ce în ce mai simţită necesitatea acţiu-nilor coordonate în acest domeniu şi la nivel local. Tocmai pornind de la aceste idei, în martie curent a fost emis Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. 86-O Cu privire la institu-irea Consiliului de management al ris-curilor, Grupului de management al riscurilor şi Grupul local antifraudă. Prin urmare, s-a reuşit instituirea în cadrul Serviciului Vamal a unor en-tităţi organizatorice noi de profil, care vor participa în procesul de organiza-re şi optimizare a activităţii de gesti-onare a riscurilor în cadrul aparatului

23

central al Serviciului Vamal şi a unită-ţilor teritoriale ale acestuia. Membri ai Consiliului de manage-ment a riscurilor (CMR) sînt:- Directorul general al Serviciului Vamal – coordonator;- Directorul Departamentul de aplicare a legii;- Directorul Departamentul veni-turi şi tehnologii informaţionale;- Şeful Direcţiei tehnologii infor-maţionale şi statistică vamală;- Şeful Direcţiei control şi destina-ţii vamale;- Şeful Direcţiei reglementări tari-fare şi netarifare;- Şeful Direcţiei analiza riscurilor şi audit postvămuire. Consiliului îi revine misiunea de a aborda problemele şi aspectele interne din domeniu la un nivel strategic şi de politici vamale. Consiliul determină priorităţi la nivel naţional pentru activitatea de analiză de date / informaţii şi gesti-onarea riscurilor şi stabileşte parame-trii naţionali de selectivitate pentru dirijarea automată pe culoare de con-trol a declaraţiilor vamale. Consiliul se întruneşte în sesiuni de lucru lunare, dar în cazuri şi cir-cumstanţe speciale, membrii Consi-liului pot fi convocaţi pentru şedinţe extraordinare. Este important de menţionat că pentru buna conlucrare şi coopera-re pe plan intern, Subdiviziunile din

cadrul Aparatului central al Serviciu-lui Vamal, care deţin informaţii cu un grad sporit de relevanţă pentru efec-tuarea analizei de risc, vor asigura ac-cesul la această informaţie Departa-mentului de aplicare a legii (DAL), la solicitarea persoanelor împuternicite din DAL, în scopul efectuării evalu-ării şi elaborării produselor de analiză de risc strategice. În baza prevederilor aceluiaşi Or-din a fost instituită o altă entitate cu un specific funcţional mai executoriu şi o componenţă mai largă – Grupul de Management a Riscurilor (GMR). Coordonatorul Grupului este Direc-torul general al Serviciului Vamal, iar membrii permanenţi sînt directo-rii departamentelor, şefii celor mai re-levante direcţii ale Aparatului central şi şefii birourilor vamale. La şedinţe-le de lucru ale GMR pot fi invitaţi să participe şi alţi colaboratori din sub-diviziunile Aparatului central şi biro-urile vamale.

gruPul De management a riScurilor exercită următoarele atribuţii:• Contribuie la organizarea activită-ţii de gestionare a riscurilor în cadrul Aparatului central al Serviciului Va-mal precum şi la nivelul subdiviziuni-lor teritoriale.• Analizează rezultatele aplicării în practică a produselor de analiză de risc distribuite de la nivel central.

• Analizează temele de studiu pro-puse de către birourile vamale.• Analizează rezultatele activi-tăţii Grupurilor Locale Antifraudă (GLAF).• Analizează cazurile importante de fraudă descoperite în ultima perioadă de timp (de la ultima sesiune de lucru a GMR).• Analizează raportările pe margi-nea acţiunilor de control întreprinse ca urmare a transmiterii în teritoriu a produselor de analiză de risc (feed-back).• Stabileşte priorităţile activităţii de control pentru perioada următoare. Membrii Grupului de Manage-ment a Riscurilor se întrunesc în sesi-uni de lucru lunare. Şedinţele sînt con-duse de către coordonatorul Grupului, iar în lipsa acestuia de alt membru de-semnat de Coordonator. Reieşind din prevederile Regula-mentului de funcţionare al GMR di-recţiile din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal vor transmite lu-nar, către structurile responsabil de analiza şi managementul riscurilor din cadrul DAL, toate informaţiile deţi-nute, necesare / utile pentru activita-tea de analiză a riscurilor, în special:a) informaţii furnizate persoanelor juridice cu privire la clasificarea tari-fară a mărfurilor;b) informaţii cu privire la deciziile tarifare prealabile cu privire la clasifi-carea mărfurilor emise;

Reguli

24

Reguli

c) informaţii cu privire la certifica-tele de origine care, în urma verifică-rilor, s-au dovedit a fi false sau a fost eronat declarată originea preferenţială în ţările de export;d) rezultatele analizelor de laborator efectuate asupra mărfurilor din care s-au prelevat probe (inclusiv fotocopii ale buletinelor de analiză);e) rezultatele verificărilor efectuate asupra operaţiunilor de tranzit neîn-cheiate;f ) informaţii cu privire la declaraţi-ile vamale care, in urma verificărilor, s-au dovedit a fi completate incorect; g) situaţia statistică a declaraţiilor vamale selectate pe culoare de vămui-re;h) informaţii cu privire la agenţii economici care, în urma contestării în instanţă a unui act de control întoc-mit de autoritatea vamală, nu au avut cîştig de cauză;i) alte informaţii, la cerere. Şefii birourilor vamale vor asigura pentru sesiunile lunare a GMR rapor-tarea următoarelor informaţii:1. riscurile constatate şi tendinţele de fraudare a legislaţiei în cadrul zo-nelor de activitate;2. indicatorii de performanţă atinşi pe următoarele compartimente:a. utilizarea raţională a resurselor umane;b. rezultatele activităţii antifraudă;c. integritatea internă;d. comunicarea internă şi externă;e. dialogul cu mediul de afaceri;

3. propuneri vizînd îmbunătăţirea activităţii;4. identificarea rezervelor nevalorifi-cate;5. alte aspecte relevante activităţii. Rapoartele elaborate în baza pro-cesului-verbal al şedinţei GMR se coor-donează cu Consiliul de Management a Riscurilor şi ulterior, se prezintă Di-rectorului general al Serviciului Vamal spre aprobare. Dispoziţiile menţionate în proce-sul-verbal al şedinţei Grupul de Ma-nagement a Riscurilor, aprobat de Di-rectorul general al Serviciului Vamal, au caracter obligatoriu. Toate subiec-tele abordate în cadrul GMR vor for-ma, în mod inevitabil, un material de lucru amplu şi generos pentru unitatea de analiză a riscurilor, care va identifi-ca, evalua şi profila noile riscuri şi ten-dinţe frauduloase. Grupul Local Antifraudă este enti-tatea care va activa pe plan local în ve-derea identificării de noi tendinţe şi ris-curi. Grupul Local Antifraudă (GLAF) se constituie la nivelul fiecărui birou vamal şi este compus din:- Şeful biroului vamal - coordonator;- Şefii-adjuncţi ai biroului vamal;- Şefii posturilor vamale;- Şefii secţiilor din cadrul biroului vamal;- Şeful sectorului managementul ris-curilor. La şedinţele de lucru GLAF pot fi invitaţi să participe responsabilii de

analiză de risc şi alţi colaboratori din cadrul biroului vamal.

gruPurile locale antifrauDă: a) stabilesc priorităţile locale an-tifraudă în acord cu priorităţile na-ţionale, inclusiv cu cele propuse de GMR;b) propun măsuri de îmbunătăţire a activităţii antifraudă la nivelul birou-lui vamal;c) propun măsuri de îmbunătăţire a criteriilor de selectivitate;d) direcţionează controalele vama-le în acord cu priorităţile şi riscurile identificate;e) duc la îndeplinirea sarcinilor şi dispoziţiilor stabilite în cadrul GMR. Personalul vamal care face parte din Grupul de Management al Riscu-rilor precum şi din Grupurile Loca-le Antifraudă este obligat, în legătură cu deciziile şi măsurile luate în cadrul acestor grupuri, să păstreze confiden-ţialitatea datelor şi informaţiilor des-pre care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor sale în cadrul grupurilor. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a preluat cele mai bune prac-tici europene în procesul stabilirii ca-drului legal al activităţii acestor enti-tăţi importante. Sîntem siguri şi, în acelaşi timp, optimişti că acesta este un pas corect care va ridica nivelul şi capacităţile Serviciului Vamal în domeniul mana-gementului riscurilor.

DE

25

COMMENTARII

ще осенью 2010 года стало понятно, что до начала но-вого бюджетного года, па-кет бюджетных документов

принят не будет. На такие случаи ста-тья 39 Закона о бюджетной системе и бюджетном процессе предусматрива-ет, что, в случае если закон о бюджете на год не принят и не опубликован до 31 декабря, финансирование расходов текущего года осуществляется ежеме-сячно в размере одной двенадцатой части объема расходов предыдущего бюджетного года. Бюджетные обсуждения затяну-лись в текущем году на максималь-но возможный срок. Все бюджетно-налоговые документы страны на 2011 год были проголосованы законода-тельным органом в конце марта.

налОгОвО-бюджеТная пОлиТикаВ нынешнем году налогово-бюджетная политика государства практически не изменилась, однако операторам не-скольких отраслей экономики были преподнесены первоапрельские сюр-призы. Так, с 1 апреля увеличен раз-мер акцизов на крепкие алкогольные напитки и табачные изделия. Ставка акциза на крепкие алко-гольные напитки увеличена с 0,45 леев до 0,67 леев за градус абсолютного ал-коголя в одном литре. Ставка акциза на дивины возросла с 0,5% до 0,75% от

стоимости продукта. В результате ак-цизные сборы с крепкого алкоголя, как планируют авторы изменений, прине-сут в бюджет около 210 млн. леев. Табачная продукция. Послед-ние два года «индексации» подверга-лась лишь адвалорная часть акциза. А вот в 2011 году повышены оба ак-цизных компонента: фиксированная часть возросла с 6,60 леев до 10,00 леев за 1000 сигарет, адвалорная - с 12% до 18% от максимальной розничной цены (МРЦ). Ставка акциза на сигаре-ты без фильтра увеличена с 7 леев до 10,5 леев. Утверждение бюджетно-налоговой политики на 2011 год привнесло и нововведения в об-ласти импорта в Молдову авто-мобилей. Так, теперь акцизы на автомобили с дизельным двига-телем объемом 2500 кубических сантиметров и более увеличива-ются втрое. Если раньше стои-мость одного кубического санти-метра составляла 1,13 евро, теперь эта цена возрастет до 3,5 евро. В нынешнем году отменен пре-дельный размер местных сборов. Это означает, что их величина бу-дет устанавливаться самостоятель-но местной администрацией, как того требуют европейские стандар-ты финансовой децентрализации. С целью улучшения финансо-вой ситуации в независимых СМИ

из Налогового кодекса исключено их обязательство уплачивать местный сбор за рекламу в размере 5%. Для повышения эффективно-сти деятельности налоговых органов, улучшения и упрощения налогового администрирования предложено вве-сти обязательное представление фи-нансовой отчетности с использовани-ем автоматизированных методов, что позволит исключить любые ошиб-ки при обработке представленной ин-формации. Этот порядок представле-ния отчетности будет внедряться по-степенно. На первом этапе он будет распространяться на

Основные параметры закона о бюджете

на 2011 год

D----------------------------------------------------------------------------------------------------------Дебаты о параметрах и сроках принятия бюджетных документов на 2011 год

начались еще в начале осени прошлого года. В Молдове бюджетный год длится ровно 12 месяцев - с 1 января по 31 декабря (хотя в нескорых странах мира он

начинается 1 апреля или 1 июля).----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Комментарии

E

Бюджет разрабатывается по следующей схеме:

Февраль – Март: Министерство финансов составляет

проект государственного бюджета. Параллельно

уточняется бюджетный прогноз на среднесрочный

период.

Апрель-Май: После предварительного согласования

проекта госбюджета с органами публичной власти,

документ представляется на рассмотрение и

утверждение Правительству.

Июнь-Июль: Правительство дорабатывает проект

документа.

Август-сентябрь: Правительство представляет на

рассмотрение Парламенту проект закона о бюджете

на год. Документ рассматривается парламентскими

комиссиями.

Декабрь: Парламент принимает закон о бюджете на

следующий год в трех чтениях.

26

COMMENTARIIплательщиков НДС, с установлением различных сроков внедрения новой системы отчетности в период с 1 янва-ря 2011 года по 1 марта 2013 года. Впо-следствии автоматизированный метод подачи финансовой отчетности охва-тит и другие категории налогопла-тельщиков. В части подоходного налога пред-усматривается расширение источни-ков налогооблагаемых доходов, по-лучаемых физическими лицами-резидентами Молдовы из-за рубежа, кроме их финансовых доходов и инве-стиций для деятельности на этой тер-ритории. Это положение не касается денежных переводов гастарбайтеров, а ограниченного числа граждан, вла-дельцев дорогостоящей недвижимо-сти, автомобилей, которые не платят налогов. Важным аспектом в укрепле-нии налогового администрирования в 2011 году станет расширение приме-нения косвенных методов оценки до-ходов и собственности людей с целью последующего налогообложения. До конца года Минфин планирует разра-ботать законопроект, предусматриваю-щий все приемы расчетов, позволяю-щие не допустить уклонения от уплаты налогов юридическими лицами.

бюджеТ пРиняТ!Доходы госбюджета Молдовы в 2011 году составят 19,087 млрд. леев, а рас-ходы – 20,354 млрд. леев. Дефицит госбюджета Молдовы в рассматрива-емом периоде достигнет 1,266 млрд. леев против дефицита в 1,621 млрд. леев годом ранее. Доходы госбюджета, как ожидается, увеличатся в 2011 году в

сравнении с 2010 годом на 11,2%, а рас-ходы - на 8,3%. Источником покрытия дефицита бюджета Молдовы будут средства от продажи государственных ценных бумаг - 300 млн. леев, помощь внешних доноров - 1,643 млрд., доходы от приватизации госимущества - 280 млн.леев. Планируется, что в целом доходы консолидированного бюджета Мол-довы в 2011 году составят 31,016 млрд. леев, увеличившись по сравнению с 2010 годом на 12,6%. Расходы консо-лидированного бюджета, как пред-усмотрено в законе, составят 32,611 млрд. леев или на 11,3% больше, чем в прошлом году. Дефицит консолиди-рованного бюджета страны в текущем году составит 1,595 млрд. леев или 1,9% от ВВП. В 2010 году он составлял 1,778 млрд. леев или 2,5% от ВВП. По данным Министерства финансов, по отношению к ВВП доля доходов кон-солидированного бюджета сократит-ся с 38,3% в 2010 году до 37,8% в 2011 году. В структуре ВВП расходы нацио-нального публичного бюджета сокра-тятся с 45,6% в 2009 и 40,8% в 2010 до 39,7% - в 2011 году. Закон о государственном бюдже-те на 2011 год был сверстан с учетом прогнозируемого на этот период ро-ста ВВП на 4,5% - до 82,1 млрд. леев, инфляции в 7,5%, увеличения экспор-та на 14%, импорта - на 13,5%, средне-годового обменного курса националь-ной валюты - 12,4 лея за доллар США. Размер четырех внебюджетных фондов – специального фонда учеб-ников, фонда социальной поддерж-ки населения, национального и мест-

ных экологических фондов – опреде-лен в 2011 году в размере 296,9 млн. леев. Кроме них в бюджете преду-смотрены средства Фонда поддержки сельхозпроизводителей в размере 250 млн. леев, Национального фонда ре-гионального развития в размере 163,8 млн. леев, Дорожного фонда в разме-ре 788 млн. леев, из которых 631,5 млн. леев планируется получить от упла-ты акцизов на нефтепродукты. Кро-ме того, в составе госбюджета утверж-дается фонд финансовой поддерж-ки территорий в размере 3 877,68 млн. леев. Расходы на субсидирование сель-ского хозяйства сокращены на 150 млн. леев. В прошлом году фонд под-держки фермеров составлял 400 млн. леев. Фермерские ассоциации уже вы-разили свою озабоченность столь су-щественным сокращением поддерж-ки аграрного сектора, особенно, в кон-тексте непрерывного роста цен на то-пливо. Расходы госбюджета на государ-ственные услуги общего назначения составят в 2011 году 1097,4 млн. леев, на 128,8 млн. леев превысив аналогичные показатели в 2010-м. Больше полови-ны этих средств будет направлено на финансовую, налогово-бюджетную и контрольную деятельность госу-дарства. На содержание дипломатических миссий выделяется 171,3 млн. леев, на международное сотрудничество – 48 млн. леев. Общественный порядок и национальная безопасность обойдут-ся бюджету в 1280,3 млн. леев, что на 235 млн. леев больше, чем в прошлом году. На финансирование системы об-разования запланировано 2107 млн. леев, или на 115,9 млн. леев больше прошлогодних расходов. На здравоох-ранение будет направлено 2554,6 млн. леев – на 114,1 млн. больше показателя 2010 года; на мероприятия в области страхования и социальную помощь Минфин планирует направить 3660,1 млн. леев. На развитие транспорта, до-рожного хозяйства, коммуникаций и информатику выделено 1392,7 млн. леев - на 553,2 млн. больше, чем в про-шлом году. Расходы на науку и иннова-ции сократятся на 28,8 млн леев и со-ставят 328,2 млн. леев; на культуру, ис-кусство, спорт и мероприятия для мо-лодежи финансирование несколько увеличится – до 283,1 млн. леев. В этом году будут удвоены капи-таловложения в строительство из го-

Комментарии

27

COMMENTARII

сударственного бюджета, они соста-вят 1,87 млрд. леев. В первую очередь средства пойдут на восстановление до-рожного и коммунального хозяйства. Впервые за многие годы от разгово-ров о необходимости совершенство-вания инфраструктуры Молдова пе-реходит к реальным делам. Инвести-ции в строительство дорог превысят 1 млрд. леев и достигнут 2% ВВП. Также будут реализованы три проекта, фи-нансируемых из зарубежных источни-ков, на сумму 457,6 млн. леев. К слову, по международным оценкам Молдова занимает предпоследнее место в мире по качеству дорог. В 2011 году нас вновь ожидают вы-боры, на этот раз – местные. В Зако-не о госбюджете на эти цели заложе-на сумма в размере 52 млн. леев. Еще 18 млн. будут выделены из Резервного фонда правительства. Иностранные гранты на поддерж-ку бюджета превысят 1,5 млрд. леев. Еще около 505 млн. леев из зарубеж-ных грантов будут направлены на фи-нансирование целого ряда проектов. Основными донорами будут Европей-ская комиссия ($123,1 млн.) и прави-тельство Голландии ($3,7 млн.). Фи-нансирование проектов будет осу-ществляться и на средства Всемирно-го банка - $19,4 млн., Фонда «Вызовы тысячелетия» - $13 млн., Глобально-го фонда борьбы со СПИДом, тубер-кулезом и малярией - $ 3,9 млн. Госу-дарственный долг в 2011 году составит 20,6 млрд. леев и достигнет 25,1% ВВП. В текущем году источники по-

крытия дефицита бюджета Молдовы не претерпели существенных измене-ний. Около 65% средств - 828,8 млн. леев, необходимых для латания «бюд-жетной дыры», планируется получить от внешних доноров. Продажа госу-дарственных ценных бумаг перекро-ет еще около 23% дефицита - 300 млн. леев. Остальное предполагается полу-чить за счет доходов от приватизации. пРиваТизация с РазмахОмВ нынешнем году Министерство эко-номики решило провести инвента-ризацию государственных активов и обновить список предприятий, под-лежащих приватизации. Ведь мно-гие компании с госучастием работа-ют с убытками, деградируют. В мар-те Агентство публичной собственно-сти при Минэкономики обнародова-ло новые списки объектов, которые планируется выставить на продажу. Не подлежат приватизации в Молдо-ве такие предприятия как Криковский и Мало-Милештский винные комби-наты, «Franzeluta», «Железная доро-га Молдовы», государственные пред-приятия «Вокзалы и автостанции», «Posta Moldovei», «Registru», «Cadastru», международный выставочный центр «Moldexpo» и пр. Значительную часть этого перечня составляют больницы, несколько НИИ, театры и концерт-ные залы. В то же время, из списка ис-ключены такие стратегические для республики предприятия, как Север-ные электрораспределительные сети (Бельцы), ТЭЦ-1 и ТЭЦ-2 (Кишинев),

ТЭЦ-Норд (Бельцы), «Termocom» и «Apa-Canal» (Кишинев), «Moldresurse», Кишиневский международный и Мэр-кулештский аэропорты. Руководитель Агентства публич-ной собственности Тудор Копач про-гнозирует гораздо больший, чем в прошлом году интерес инвесторов к госсобственности, а правительство ожидает гораздо больший объем по-ступлений. Хотя по итогам 2010 года вместо 430 млн. леев доходов от при-ватизации, заложенных в госбюджете, было получено лишь 100 млн.

сОцсТРахОваниеДоходы Национальной кассы соци-ального страхования запланированы в текущем году на уровне 9,16 млрд. леев, что на 8,9% больше, чем в 2010 году, а расходы – 9,34 млрд. леев или на 9,1% больше показателей прошлого года. Таким образом, дефицит бюдже-та соцстраха составит 180,7 млн. леев. Общий тариф взноса на соцстрах останется на уровне 29%, из которых 23% будет перечислять работодатель, а 6% - работник. Фиксированный взнос для учредителей ИП, владель-цев предпринимательского патента, адвокатов, нотариусов, судебных ис-полнителей в этом году составит 4368 леев. А фиксированный тариф добро-вольного страхования для собствен-ников сельхозземель, самостоятельно обрабатывающих землю, – 1080 леев. Парламент внес в действующее за-конодательство и Трудовой кодекс це-лый ряд поправок. Так, трудовой стаж, необходимый для получения пенсии, был увеличен с 30 до 35 лет: каждый год он будет повышаться на 6 месяцев, достигнув расчетных показателей к 2020 году. Нововведения ожидают полицей-ских, военнослужащих, судей и проку-роров: специальный стаж для выхода на пенсиaю судей и прокуроров будет увеличен с 12 лет и 6 месяцев до 15 лет, а полный стаж (сейчас он составляет 20 лет) будет расти, пока не достигнет общего уровня – 35 лет. Как и обещало правительство, начиная с 1 июля, в случае выхода на больничный, первый день трудящие-ся будут болеть за свой счет, второй им будет оплачивать работодатель, тре-тий и все последующие – Фонд соци-ального страхования. К 2014 году госу-дарство планирует вообще самоустра-ниться от оплаты больничных листов.

Ольга Коларь

Комментарии

28

режде чем перейти к «ча-рующей» арифмети-ке, стоит уточнить, что в классическом значении

крепкие спиртные напитки - это на-питки с содержанием алкоголя более 25 градусов. Крепкий алкоголь раз-личают, прежде всего, по сырью, из которого он изготовлен: водка про-изводится на основе ректификатов, а коньяк, виски, бренди, большая часть ликеров, ром и пр. – на основе дистиллятов. Крепкий алкоголь также делит-ся на выдержанный и невыдержан-ный. В процессе исторического раз-вития были выработаны достаточно четкие правила, определявшие тех-нологию производства и выдерж-ки различных спиртных напитков. Так, например, минимальные сроки выдержки, определенные для амери-канского виски, составляют 2 года, для шотландского и ирландского - 3 года, для коньяка - 2,5. Правда, че-ловечество не стало выдерживать все спиртное в бочках - это дорого, да и не всем нравится. Водки, джины и граппа по традиции не выдержива-ются, поступая к потребителю про-зрачными и бесцветными. А некото-

рые крепкие спиртные напитки, та-кие как ром, текила, виноградные и фруктовые бренди, производят как в выдержанном, так и в невыдержан-ном вариантах.

каРТина «в гРадусах»Точную картину рынка достаточ-но сложно точно отразить общи-ми цифрами, да и данные, пред-ставляемые разными ведомства-ми, - рознятся. Так, по информа-ции Национального бюро стати-стики, в 2010 г. производство креп-кого алкоголя в Молдове впервые за последние несколько лет продемон-стрировало положительную дина-мику. Объем производства крепко-го алкоголя в прошлом году соста-вил 487 млн. леев, увеличившись на 11% по сравнению с предыдущим пе-риодом. Однако это на 17,1% меньше, чем в докризисном 2008. В сопоста-вимых ценах на долю этой отрасли в прошлом году пришлось около 2,7% всего промпроизводства. По данным Ассоциации производителей креп-ких алкогольных напитков, объем производства в отрасли за последние несколько лет сократился вдвое и со-ставил в прошлом году 654 тыс. дал.

Статистика НБС учитывает лишь дистиллированные напитки, в которые по определению не вклю-чается водка. В информации также не отражаются данные крупнейших производителей и экспортеров этой продукции из Приднестровья, кото-рые зарегистрированы в Молдове и осуществляют экспорт на базе мол-давских сертификатов. Поэтому по-казатели производства и экспорта могут выглядеть совершенно несвя-занными друг с другом. Информация Таможенной служ-бы отражает положительный ба-ланс внешней торговли по товарной группе «Алкогольные напитки с со-держанием алкоголя свыше 25 гра-дусов». В 2010 г. экспорт крепкого алко-голя более чем в три раза превысил импорт, составив 538,1 тыс. дал на сумму 487,8 млн. леев. В то же время, по сравнению с 2009 г. экспорт уве-личился на 47% в натуральном вы-ражении и на 48% - в денежном. Импорт составил 174,2 тыс. дал на сумму 140,1 млн. леев, увеличив-шись по сравнению с 2009 г. на 49% в натуральном выражении и в 1,8 раза – в денежном.

SECTORТугие тиски для рынка крепкого алкоголя

P ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Для молдавского рынка крепких алкогольных напитков

2011 год будет довольно непростым. Негативные прогнозы экспертов связаны с ужесточением налоговой политики в отношении алкогольной продукции,

существенным ростом цен, и как следствие, – еще большим увеличением на рынке доли контрафактной продукции. Если пару лет назад основная борьба на

рынке шла между местными производителями и импортерами, то сейчас она будет разворачиваться между официальными производителями и импортерами и

нелегальным, теневым сектором. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Отрасль

П

SECTOR

29

SECTOR ОтрасльSECTORОтрасльОтрасль

Во всем мире, несмотря на мно-гообразие видов крепкого алкоголя, наибольшим предпочтением у потре-бителей пользуются пять напитков – водка, виски, бренди, ром и джин. В Молдове все пять категорий представ-лены в полной мере и в немалых ко-личествах, а молдавского потребите-ля уже не удивить заморскими брен-дами.

Основную часть молдавского экс-порта составляют дивины (коньяки) и винные дистилляты, на долю ко-торых приходится 83% всего объема экспорта. В 2010 г. экспорт дивинов составил 350,3 млн. леев, увеличив-шись на 44% по сравнению с 2009 г. Крупные партии молдавских дивинов отправились в Россию (199 млн. леев), Украину (107,3 млн. леев), Белоруссию (87,6 млн. леев). Винных дистиллятов экспортировано на сумму 79,6 млн. леев, что в 2,2 раза больше, чем в 2009 г. Большая часть этой продукции экс-портирована в Украину (71,1 млн. леев) и Германию (8,3 млн. леев). На долю водки и бренди при-шлось немногим более 11% экспорта, составив 27,9 млн. леев (на 24% боль-ше, чем в 2009 г.) и, соответственно, 11 млн. леев (на 25,1% меньше, чем в 2009 г.). Любопытно, что около 73% экс-порта водки из Молдовы приходится

на США (20,5 млн. леев и 28,9 тыс. дал в натуральном выражении), еще 2% экспорта поступило в Австралию (660 дал на сумму 0,6 млн. леев). Поставки в Румынию составили около 15% все-го экспорта водки. Молдавский бренди нашел свое-го потребителя: большая часть про-дукции уже не первый год экспор-тируется в Эстонию (5,2 млн. леев),

Казахстан (1,6 млн. леев) и Израиль (1,6 млн. леев). Интересно, что объ-

ем экспорта бренди в денежном выра-жении сократился, однако в натураль-ном выражении объемы увеличились в 1,6 раза. Граппа, ликеры, ракиу, настой-ки и аперитивы экспортируются в го-раздо меньших объемах, однако гео-графия поставок этих напитков весь-ма разнообразна. Например, 96% экс-портированной граппы отправилось в Беларусь (200 дал). Крупные пар-тии ликеров отправились в Китай и Польшу, ракиу – в Казахстан (54 дал). А большую часть экспортированных бальзамов и настоек поступили на рынок Папуа-Новая Гвинея. Крупнейшими экспортерами крепкого алкоголя из Молдовы явля-ются: Moldavschii standart, Sudvincom, Zolotoi Aist, Multival, АО Romanesti, СП Renaissance-Perfect, АО Kvint, ГП Vismos АО Barza Alba, СП ColusVin. Импортная продукция представ-лена в более разнообразном ассорти-менте. Однако лидирующие позиции принадлежат водке – на ее долю при-ходится около 40% всего иностранно-го крепкого алкоголя. В 2010 г. импор-тировано 64 тыс. дал водки на сумму 55,6 млн. леев, что на 53% в натураль-ном выражении и на 85% - в денежном больше по сравнению с теми же пока-зателями 2009 г. Большая часть импортной вод-ки поступает в Молдову из Украины (38 тыс. дал на сумму 24,8 млн. леев). Постоянными поставщиками также являются Россия – 11,5 тыс. дал (9,7 млн. леев), Германия – 8,1 тыс. дал (10,7 млн. леев), Финляндия – 2,5 тыс. дал (2,5 млн. леев).

30

SECTORОбъем винных дистиллятов, которые импортируются в Молдову, занима-ют второе место в списке, однако в ко-личественном выражении они на по-рядок превышают объемы водки (92,4 тыс. дал). В 2010 году импорт винных дистиллятов составил 36,4 млн. леев, увеличившись на 68,6% по сравнению с 2009 г. Более 18% импорта приходит-ся на виски. «Шотландский виски» или «скотч» крупными партиями им-портирован из Германии, Голландии, Великобритании. Всего по итогам 2010 г. импорт виски увеличился втрое в денежном выражении и в 3,5 раза – в натуральном. Аналогичная тенденция к росту импорта наблюдается по всем товар-ным позициям, в том числе, и по на-питкам, которые в достаточном ко-личестве производят и местные ком-пании. А такие напитки как текила (из Германии, Панамы), ром (Германия, Италия), джин и кальвадос, граппа (Германия) и пр. пользуются попу-лярностью в Молдове. Большая часть продукции представлена в магазинах беспошлинной торговли, в сегменте HoReca, и немного – в ритейле. Крупнейшими импортерами крепкого алкоголя в Молдове являют-ся Le Bridge Corporation LTD, UBFB Trade Group, Aurelia Brno, Repost Com, Consalcom, Global Spirit, Dufremol, Lion-Gri, Moldavschii standart, Zolotoi aist.

миссия выпОлнима, нО жеРТвы будуТ С 1 апреля 2011 года в Молдове уве-личена ставка акциза на крепкий ал-коголь. Данная мера позволит обе-спечить госбюджет дополнительны-ми поступлениями, а также будет спо-собствовать сокращению потребле-

ния этой вредной для здоровья граж-дан продукции – утверждают авторы инициативы. Предполагается, что в результате акцизные сборы с крепкого алкоголя принесут бюджету около 210 млн. леев. Согласно прогнозам, увели-чение акцизов на крепкие алкогольные напитки на 50% может дополнитель-но принести в бюджет 50-70 млн. леев. Эта цифра во многом будет зависеть от того, сохранят потребители свои пред-почтения употреблять крепкий алко-голь или нет после его подорожания. Поправки в Налоговый кодекс предусматривают увеличение акцизов по двум категориям алкогольной про-дукции с содержанием алкоголя выше 25 градусов. Так, для продукции, изго-товленной из ректификатов, акциз уве-личился с 0,45 леев до 0,67 леев за каж-дый градус на литр алкоголя. Для про-дукции, изготовленной из дистилля-тов, ставка акциза увеличилась с 50% до 75% от стоимости продукции (но не менее 0,45 леев на процент абсолютно-го алкоголя в литре). Минфин преду-преждает, что и в дальнейшем поли-тика государства в области акцизных сборов будет ужесточаться. По крайней мере, в проекте налоговой политики на 2011-2013 гг. планируется индекси-ровать ставки акцизов в соответствие с прогнозируемым уровнем инфляции (6%, 5,5% и, соответственно, 4,5%). И импортеры, и производите-ли считают не совсем логичной связь между акцизом и, как следствие, конеч-ной стоимостью продукции, и уров-нем потребления алкоголя. «Нас всег-да упрекали, что крепкие алкогольные напитки не позволяют развивать вну-треннее потребление вина и стимули-руют чрезмерное потребление алкого-ля, - говорит председатель Ассоциации производителей крепких напитков Молдовы Сергей Сырги. – Так сложи-

лось исторически, демографически и географически, что Молдова – «пью-щая» страна. Однако предпочтения людей никак не зависят от предложе-ний на рынке. Кто пил водку – всю жизнь ее будет пить, кто любил вино – так и останется любителем этого на-питка. А возникновение алкогольной зависимости имеет гораздо более глу-бокие корни». Что до роста бюджетных поступле-ний, то производители приводят при-мер 2006 г., когда акцизы были увеличе-ны в 2,5 раза, а поступления от акциз-ных сборов в госказну выросли лишь на 16%. «К сожалению, никто тогда не посчитал, сколько потерь вызвали эти поправки по другим направлениям, - говорит Сергей Сырги. – Мировой фи-нансовый кризис, сокращение продаж и жесткое налоговое давление привело к тому, что в последние годы производ-ство местной крепкоалкогольной про-дукции сокращалось в среднем на 20% в год, соответственно, пострадали все смежные области деятельности - про-изводители стекла, картона, этикеток. Соответственно, сокращались и вы-платы в бюджет. К тому же есть опыт Румынии, где рост акцизов оказался не-посильным для местных производите-лей, и отрасль крепкого алкоголя прак-тически вымерла за несколько лет. Зато сейчас там процветает импорт!». Участники рынка понимают обя-зательства Молдовы перед ВТО, ВОЗ и другими международными организа-циями. Однако они считают, что лю-бые меры налоговой политики долж-ны формироваться сбалансировано, заблаговременно и на долгосрочную перспективу. Для этого, по их мнению, необходимо разработать программу на 10-15 лет, чтобы все участники рынка планировали свою деятельность с уче-том грядущих изменений.

Один – сеРый, дРугОй - белыйОсновная проблема, возникающая при росте цен на внутреннем рынке, - это укрепление позиций контрафакт-ной продукции и увеличение про-изводства продукции домашних хо-зяйств (самогон, наливки). По неофи-циальной информации, в настоящее время до 30% оборотов рынка креп-кого алкоголя приходится на контра-фактную продукцию, а бюджет еже-годно не получает до 300 млн. леев. Два года назад в целях борь-бы с контрафактом в Молдове были

Отрасль SECTOR

31

SECTORSECTORОтрасльОтрасль

утверждены минимальные индикатив-ные цены на крепкий алкоголь. В на-стоящее время минимальная цена про-дажи крепких алкогольных напитков при оптовой торговле составляет 36 леев за литр, а для розничной торгов-ли - 50 леев за литр. Несмотря на по-лагающийся штраф за нарушение это-го положения в размере 10 тыс. леев (за каждый случай), благие намерения за-конодателей не оправдались: если в Кишиневе это положение кое-как со-блюдается, то в регионах несложно ку-пить бутылку водки даже за 12-15 леев. Кстати, после повышения став-ки акцизов новые минимальные цены на продукцию Минфин еще не уста-новил. Местные производители пред-ложили следующее: 54-56 леев – для оптовой торговли и 74-80 леев – для розничной. Но и без налоговых поправок сто-имость продукции для конечных по-требителей так или иначе должна была измениться: в стране подорожа-ли энергоресурсы, зерновые, этило-вый спирт (с 22-24 леев до 28-30 леев за литр). По предварительной оценке участников рынка, в результате роста акцизов стоимость алкогольной про-дукции для конечного потребителя увеличится на 14-40% в зависимости от вида и производителя. Операторы рынка в один голос за-веряют, что продажи легальных участ-ников рынка точно не увеличатся, зато нелегальный рынок будет процветать. Производители алкогольной продук-ции в прошлом году выступили с ини-циативой о создании межведомствен-ной структуры с участием представи-телей Минсельхоза, Налоговой ин-спекции, Центра по борьбе с экономи-ческими преступлениями и коррупци-ей и др. ведомств, которая целенаправ-ленно боролась бы с нарушениями за-конодательства в области производ-ства и оборота алкогольной продук-ции. Они также предложили ужесто-чить меры наказания как для продав-цов, торгующих контрафактным про-дуктом (вплоть до лишения лицензии и штрафа не менее 50 тыс. леев), так и для производителей (вплоть до уголов-ной ответственности). Но пока такой метод борьбы с контрафактом остался на уровне инициативы.

в защиТу «месТных» пОем мы песню Транснациональные компании ак-тивно работают на молдавском рын-

ке. Их затраты только на рекламу в сот-ни раз превышают весь суммарный производственный оборот молдав-ских компаний, производящих креп-кий алкоголь. Многие иностранные бренды известны, импортеры рабо-тают по существующей корпоратив-ной политике на базе готовых матери-алов. Соответственно, усилия импор-теров алкоголя по привлечению поку-пателей несравнимы с усилиями, ко-торые прилагают местные произво-дители. И вполне возможно, что если ситуация не изменится, импорт, ко-торый сегодня достигает до 30% вну-треннего потребления, полностью вы-теснит продукцию местных заводов. «Мы понимаем интересы государ-ства, но настаиваем на том, что про-изводство крепких алкогольных на-питков – все еще важная отрасль для страны. И государство должно сти-мулировать производство. Ведь мест-ные производители обеспечивают платежи в социальный, медицинский фонд страхования, платят подоход-ный и др. налоги. В области произ-водства крепких алкогольных напит-ков в Молдове занято более 2,2 тыс. че-ловек. Но по объективным причинам мы не можем конкурировать с произ-водителями мирового уровня, хотя ка-чество продукции у нас очень высокое. Поэтому уже не раз предлагали при-менять рычаги защиты местного про-изводства», - отметил Сергей Сырги.

самОе главнОе - лицензиРОвание. Стоимость лицензии на право импор-та крепкого алкоголя в Молдове одна их самых низких в регионе и составля-ет 40 тыс. леев (около 2,3 тыс. евро). Для сравнения, на Украине она составляет 170 тыс. евро, в России – 200 тыс. евро. В Беларуси до недавнего времени дей-ствовали квоты на импорт напитков, а сегодня ввезти продукцию в эту стра-ну можно только на условиях тендера. «Чтобы получить лицензию на импорт алкоголя в Молдову, фирме достаточно обладать уставным капи-талом в размере 15 тыс. леев и приоб-рести лицензию. Эта сумма не име-ет сдерживающего эффекта для тех, кто желает заработать в нелегальном сегменте. Потери, даже при начисле-нии штрафов за выявленные наруше-ния, - минимальны. Поэтому мы счи-таем, что в первую очередь, необходи-мо повысить стоимость лицензии на импорт алкогольной продукции хотя

бы до 500 тыс. леев, а в перспективе до-вести до 1,5-2 млн. леев (более 100 тыс. евро). Кроме того, необходимо ужесто-чить требования по формированию уставного капитала - до 2-3 млн леев. Для серьезных импортеров это не бу-дет проблемой, а для фирм–однодне-вок - станет определенной преградой. Кстати, для производителей алкоголь-ной продукции уставной капитал со-ставляет не менее 10 млн. леев», - счи-тает Сергей Сырги. Также операторы рекомендуют изменить систему оплаты акцизов для отечественных производителей. Например, уменьшить размеры аван-совых платежей: 30% выплачивать сра-зу, а 70% – в течение последующих 30 дней после отгрузки. Импортеры пока достаточно сдер-жанно комментируют текущую ситуа-цию на рынке. Мол, цены повысим, а там будем думать. Никто из них не со-мневается в необходимости повыше-ния акциза, но говорят, что налоги со-ставляют до 80% от стоимости товара.

ксТаТи…В начале года Молдова получила оче-редной «статус»: в докладе Всемирной организации здравоохранения она воз-главила список самых «пьющих» стран мира с годовым показателем 18,2 л чи-стого спирта на душу населения. Это почти втрое больше среднемирового показателя в 6,1 л. В «топ» самых пью-щих стран мира также вошли Чехия – 16,45 л, Венгрия -16,27 л, Россия - 15,76 л, Украина – 15,6 л, Эстония – 15,57 л, Андорра – 15,48 л, Румыния - 15,3 л, Словения – 15,19 л, Белоруссия -15,13 л, Великобритания – 13,37 л. Месяц спустя Национальное агентство по защите конкуренции обязало рекламодателей и произво-дителей распространять рекламу ал-когольной продукции только в печат-ных изданиях, программах радио и телевидения, предназначенных для взрослой аудитории, и штрафовать за ее размещение на рекламных щи-тах. Производители предложили ис-пользовать неохваченный и не проти-воречащий рекламному законодатель-ству сегмент: размещать внешнюю ре-кламу на республиканских трассах. Но в целом в этом вопросе производите-ли, импортеры и потребители придер-живаются общей позиции: прямую рекламу алкоголя надо ограничить, а продвигать алкоголь можно и другими маркетинговыми методами.

32

COLABORARE

исТОРия «Одним из первых учеников и после-дователей Иисуса Христа был Мат-фей, который до познания Бога соби-рал налоги для имперского Рима. Он был честным, умным и порядочным человеком и всегда ласково и внима-тельно относился к налогоплатель-щикам, а познакомившись с Иисусом Христом, отказался от своего богат-ства и пошел за сыном Божьим и всег-да был рядом. Именно как таможен-ник, Матвей выработал в себе заме-

чательную привычку все сверять, за-поминать и точно записывать. И, на-верное, поэтому он и стал автором са-мой величественной Евангелии от Матфея, которая ярко и полно расска-зывает о деяниях Христа от его рож-дения и до Воскресения ...» С этих строк на официальном сайте Государственной таможенной службы Украины (ГТСУ) начинает-ся раздел истории таможенных орга-нов страны. Несмотря на то, что офи-

циально украинская церковь не признавала Святого апо-стола Матфея как покрови-теля таможенников, похоже, таможенники Украины свя-то верят в высшую, «небес-ную» защиту. Впервые же в новейшей истории Свято-го апостола Матфея стали официально считать покро-вителем налоговых органов, банкиров и таможенников в 2000 году, после благосло-вения этого начинания Па-триархом Московским и всея Руси Алексием II. Существование та-моженного дела современ-

ной Украины исчисляется веками. Исторические данные это подтверж-дают: уже в 911 году в торговом дого-воре Киевского князя Олега с Визан-тийским императором оговаривался вопрос пошлин и таможенных отно-шений между двумя странами. За Ру-сью признавалось право беспошлин-ной торговли. «... Пусть, - говорится в договоре о русских купцах, - входят в город ... и торгуют, сколько им нуж-но, не уплачивая никаких сборов». В 1288 году был издан Острогомський таможенный устав, в котором упоми-наются единые правила, своего рода руководство для таможенников и куп-цов из Баварии, Польши, Чехии, Ав-стрии и Киевской Руси. В этот пери-од на подступах к Киеву, Вышгороду и к другим городам Киевского княже-ства строились крепости, где уполно-моченные князем сборщики собира-ли пошлину за перевозку товаров и прогон скота. Таможни назывались таможенными кладовыми, а в защиту государственных границ, как вспоми-нают народные былины, привлека-лись знаменитые Добрыня Никитич, Илья Муромец, Алеша Попович. В период правления гетмана Бог-

Таможня Украины: навстречу ЕС и ЕВРО-2012

Ж----------------------------------------------------------------------------------------------------------Специфика деятельности Государственной таможенной службы Украины

(ГТСУ) напрямую зависит от географического положения этой страны. Так уж сложилось, что Украина, как и Молдова, занимает приграничное

положение между востоком и западом. Понимая это, в стране стремятся развивать современную таможню, которая сможет обеспечить оперативный и

качественный пропуск транспортных и пассажирских потоков через украинскую территорию. При этом уже многие столетия таможня является одним из

важнейших гарантов государственности страны и ее финансового суверенитета. ------------------------------------------------------------------------------------------------------

Сотрудничество

32

COLABORARE

Сборщиков податей в казну Римской империи в древ-

ней Иудее называли мытарями и, мягко говоря, не лю-

били. Считали их изменниками, а общение с ними

почитали грехом. Не зря слова «мытарство», «мыкать-

ся» обозначают неприкаянность, отверженность. Ии-

сус допускал возможность попадания мытаря в рай,

подчеркивая этим, что милости Божией достоин и

вконец пропащий, при условии его полного раская-

ния. Апостол Матфей - по своей профессии был мы-

тарем, то есть сборщиком пошлин и нередко изобра-

жается со счетами или мешочком золота. Однажды,

услышав проповедь Христа, Матфей бросил собран-

ные налоги в пыль и налегке ушел за Иисусом или,

говоря современным языком, «совершил должност-

ное преступление».

33

COLABORARECOLABORARE

дана Хмельницкого главное таможен-ное управление процветало - ежегод-но в этот период (1654-1656 годы), - в казну государства поступало до 100 тысяч золотых. В это время начина-ется усиленная борьба в правитель-ственных учреждениях Московии за подчинение украинской таможенной системы и за введение новых «москов-ских» таможенных порядков. В Гет-манщине существовала лояльная та-моженная система, основой которой были таможенные тарифы: индукта (за ввоз товаров) и евекта (за вывоз то-варов), которые составляли 2% от сто-имости ввозимых и вывозимых това-ров. Украинские купцы были главны-ми поставщиками в страны Западной Европы рогатого скота, зерновых, ре-веня, икры, воска, конопляного мас-ла, смолы, клея. Московские товары, говоря современной терминологией, были неконкурентоспособными на украинском рынке. На территорию Гетманщины на-правляются разного рода «москов-ские люди», которые имели при себе тайные инструкции от правительства Московского государства (официаль-ное название России) по осуществле-нию экономической разведки и сбо-ра информации об экономической ситуации на Украине, чтобы выстро-ить в дальнейшем тактику и страте-гию захвата украинской экономики. После таких разведок следовали ука-зы московских царей о запрете укра-инским купцам вести свободную тор-говлю с Западом и заставляли укра-инских купцов ездить в Западную Европу через территорию Московии. Издавались разного указы о запре-

те вывоза украинских товаров из Гет-манщины, кроме как до московско-го государства, где право на дальней-ший провоз предоставлялось москов-ским купцам. В становлении украинского на-ционального рынка в XVII - XVIII вв. велика роль греческого и еврей-ского купечества (имеются в виду гре-ки и евреи, которые к тому време-ни уже были коренными жителями Украины). Даже на денежных знаках Центральной Рады 1917 года назва-ние денежного знака написано сразу на украинском, русском, польском и идише. В 1918 году по решению гетма-на Павла Скоропадского был органи-зован Корпус пограничной стражи, которому была поручена не только охрана границы Украины, но и осу-ществление отдельных таможенных функций. Костяком этой правоохра-нительной структуры стал Запорож-ский корпус, созданный Централь-ной Радой еще в 1917 году. Военные Корпуса вели борьбу с контрабан-дой, контролировали перемещения грузов и товаров через российско-украинскую и украинско-румынскую границу. Описывая исторический путь таможенной системы Украины, стоит отметить и положительный опыт, и про-фессиональное мастерство, которые таможенники приоб-рели в условиях союзной ре-спублики. В наследство от Советско-го союза Украина получила 25 таможен, 49 таможенных по-

стов с численностью личного состава в 1991 году две тысячи человек. Функ-ционировало 29 автомобильных пун-ктов пропуска, 14 железнодорожных, 4 авиационных и 17 морских и реч-ных пунктов пропуска. Они были со-средоточены преимущественно на западе и юге страны. Тем не менее, организацию тамо-женной деятельности в независимой демократической Украине пришлось начинать с нуля: не было ни правовых норм, ни таможенной инфраструк-туры. Государственная таможенная служба Украины (ГТСУ) начала свою деятельность 25 июня 1991 года, ког-да Верховная Рада Украины приняла Закон «О таможенной деятельности в Украине», в котором установила, что Украина как суверенное государство самостоятельно создает собственную таможенную систему и осуществля-ет таможенную деятельность. В дека-бре того же года Верховная Рада при-няла постановление о создании Госу-дарственного таможенного комитета как центрального таможенного орга-на Украины. Позже принимается пер-вый Таможенный кодекс страны. Таможня обеспечивает более 2/3 поступлений в государственную каз-ну Украины. По итогам прошлого года таможня перечислила в бюджет 86 миллиардов гривен, что на 36,5% больше, чем в предыдущем году. В 2010 году практически все таможни Украины увеличили поступления на 20-50%. Лидерами являются Южная, Днепропетровская, Киевская регио-нальная и областная таможни. Надо отметить, что в апреле 2010 года пра-вительство Украины аннулировало сбор НДС при таможенном оформ-лении газа, что, несомненно, отрази-лось на таможенной статистике: если в 2009 году из общего объема всех взысканных налогов и таможенных сборов 22% составляли платежи от импорта природного газа, то в 2010 году - лишь 2,5%.

Сотрудничество

33

В ноябре 1992 года Украина стала полноправным чле-

ном Всемирной таможенной организации, а в 1997

году выбрана в один из ее руководящих органов - Фи-

нансовый комитет. Участие Украины в такой автори-

тетной организации позволяет таможенной службе

активно обмениваться опытом с зарубежными колле-

гами, приводить свою систему пропуска и контроля в

соответствие с мировыми стандартами.

34

COLABORARE Однако стабильные поступле-ния в бюджет таможня обеспечила за счет усиления работы в борьбе с контрабандой и тщательной провер-ки декларирования товаров на грани-це по их реальной стоимости. В про-шлом году удалось перекрыть десятки «окон» на границе, через которые на территорию страны завозились кон-трабандные товары, контрафактная продукция, товары, не пригодные к употреблению или запрещенные для продажи в Украине, а также оружие, наркотики. В то же время, специалисты в ГТСУ отмечают, что в 2011 году им-порт целого ряда товаров осущест-вляется по льготному налогообложе-нию - природный газ, энергосберега-ющее оборудование, товары из стран, с которыми заключены соглашения о свободной торговле (общая сумма льгот только в январе 2011 года соста-вила 2,7 млрд. гривен). Поэтому, не-смотря на общую тенденцию к росту импорта в Украину (например, в ян-варе 2011 года он составил $4,5 млрд., или на 32,3% больше, чем в январе 2010 года), таможенные платежи в це-

лом сокращаются (в январе 2010 – $3,1 млрд., в январе 2011 – на 9,6% мень-ше). Прошлый год для ГТСУ был не-простым – сменилось руководство ве-домства, начались административная реформа и реорганизация таможни. Одна из задач реорганизации – соз-дание сбалансированной таможен-ной системы, не обремененной из-быточным количеством региональ-ных подразделений (в отдельных ре-гионах действовали 3-4 таможни). В рамках административной реформы ГТСУ количество таможен сократи-лось с 46 до 28, и оптимизация будет продолжена. Например, в конце про-шлого года инициирована ликвида-ция Энергетической региональной таможни, где осуществляется тамо-женное оформление энергоресурсов в связи с неэффективностью контро-ля таможенных платежей и нецеле-сообразностью содержания раздутой структуры. Вместо Энергетической таможни и занятых в ней 150 человек оформлением энергоресурсов будет заниматься соответствующее под-разделение Киевской региональной

таможни в составе 15 человек. Дан-ные меры вписываются и в планы по оптимизации персонала в ГСТУ, со-гласно которым таможенный аппарат будет сокращен на 30% - до 12,8 тыс. человек. Кстати, управленческий ап-парат уже был сокращен почти на 600 работников. Специалисты аппа-рата, в основном, перешли работать в «практические» отделы, чтобы непо-средственно осуществлять таможен-ное оформление. В 2011 году ГСТУ предстоит пе-речислить в бюджет 93,4 млрд. гри-вен, что примерно на 9% больше, чем в 2010 году. Однако украинские таможенники уверены, что справятся с этой задачей. «Экономическая ситу-ация стабилизировалась, бизнес вы-ходит из тени, потоки «черной» кон-трабанды уже перекрыты, последние действия правоохранительных орга-нов совместно с таможенниками на юге страны (в Одесском и Ильичев-ском портах) помогут закрыть мно-гие контрабандные схемы, остает-ся лишь следить за правильным де-кларированием товаров. Уклониться от уплаты налогов на границе не да-дим никому», - заявил в одном из ин-тервью действующий председатель ГТСУ Игорь Калетник.

ТамОжня бОРеТсяОбласти таможенных нарушений и методы борьбы с ними в Украи-не мало чем отличаются от молдав-ских «приемов». Применяются совре-менные технические средства, про-водятся анализ рисков, посттамо-женный контроль, происходит вза-имодействие с органами внутрен-них дел и межведомственное сотруд-ничество на международном уровне. Например, ГСТУ констатирует улуч-шение ситуации на одной из самых коррумпированных таможен страны – Львовской таможне, через которую проходил огромный поток контра-банды. Для предупреждения заниже-ния таможенной стоимости и пресе-чения попыток контрабанды налаже-на система предварительного обмена информацией. Польские таможенни-ки посылают украинским коллегам электронные сообщения с данными о товарах (их наименование, количе-ство и тому подобное) и транспорт-ных средствах, пересекших их грани-цу. Таким образом, украинские тамо-женники по прибытии автомобиля к пункту пропуска уже имеют инфор-

Сотрудничество

34

COLABORARE

35

COLABORARECOLABORAREмацию о том, какой груз должен в нем находиться. Проведен и кадровый апгрейд. В 2010 году из рядов таможенных орга-нов уволено более 400 человек за раз-личные нарушения, в том числе за коррупцию и содействие в осущест-влении контрабанды товаров через границу. В ближайшем будущем в Украине планируют оборудовать си-стемой видеонаблюдения все тамо-женные пункты – это 244 пункта про-пуска и 288 мест таможенного оформ-ления внутри страны. По предвари-тельным подсчетам, для установки видеокамер и создания мониторин-гового центра, который будет фик-сировать и передавать в интернет ви-деоинформацию с границы, необхо-димо 500 миллионов гривен. Правда, ГТСУ рассчитывает на международ-ную техническую помощь, посколь-ку собственными силами выпол-нить это пока невозможно. Напри-мер, в 2011 году на информационно-технические потребности украин-ской таможни выделено 20 миллио-нов гривен. Как и в Молдове, в Украине пе-риодически поднимаются вопросы установления на внутреннем рынке спекулятивных цен на различные то-вары. Стоимость фруктов в рознич-ной сети в шесть раз выше указанной в таможенной декларации. Для соз-дания механизма противодействия незаконному росту цен на внутрен-нем рынке в проекте поправок в Та-моженный кодекс ГТСУ предложила предоставить таможне право прове-дения постаудита в течение трех лет. Это позволит проверять законность любой внешнеэкономической опе-рации, и в случае выявление наруше-ний с таможенной стоимостью она сможет дополнительно начислять субъекту-нарушителю налоги, на-кладывать штрафы. Пока это пред-ложение обсуждается. В ближайшее время в стране бу-дет принят новый Таможенный ко-декс, который регламентирует упро-щенную схему проведения таможен-ных процедур, а также сокращение влияния человеческого фактора при таможенном оформлении. В частно-сти, предлагается сократить количе-ство контролирующих органов на границе. Сегодня в пункте пропуска экспортеров и импортеров проверя-ют фитосанитары, экологи, каран-тинная служба и др. После прохож-

дения всех служб таможенник ста-вит свою печать, которая удостоверя-ет его ответственность. При этом ни-каких лабораторий или заборов ана-лизов в таможенных пунктах пропу-ска нет. Все контролирующие орга-ны проверяют только документы, по-этому в Таможенном кодексе пред-лагается вместо девяти контролиру-ющих органов оставить на границе всего два (таможенников и погранич-ников), передав при этом функции осуществления первичной докумен-тальной проверки таможеннику. Но в случае необходимости может прово-диться расширенный анализ, с при-влечением необходимых специали-стов. Таким образом, предполагает-ся, что время таможенного досмотра и оформления уменьшится до четы-рех часов (по два часа каждый этап).

е-cuStomSВ начале апреля текущего года в трех таможнях страны Государственная таможенная служба Украины нача-ла реализацию пилотного проекта по декларированию, таможенному контролю и оформлению товаров с применением электронных декла-раций. Пока в нем принимают уча-стие пять компаний, включенных в реестр предприятий, к товарам ко-торых может применяться процедура электронного декларирования. О внедрении «Е-Customs» в Украине говорят еще с 2005 года. Украинские таможенники решили модернизировать собственную си-стему документооборота по приме-ру европейских коллег, которые об-мениваются информацией с субъек-тами внешнеэкономической деятель-ности в электронном виде. За четы-ре года таможенники провели модер-низацию собственных телекоммуни-кационных сетей, создали информа-ционные серверы и разработали ком-плексную систему защиты информа-ции. Первые результаты «электрони-зации» увидели свет в 2007 году. Тог-да импортерам и экспортерам пре-доставили возможность подавать в электронном виде предварительные уведомления о товарах, а чуть позже - и предварительные декларации. Все остальные документы должны быть подкреплены бумажными справками разных ведомств, что снижает ско-рость оформления таможенной до-кументации. Проект «Электронная

таможня» предусматривает поэтап-ный переход к электронному доку-ментообороту между таможней, го-сучреждениями, таможенными бро-керами и субъектами внешнеэконо-мической деятельности. ГТСУ на-меревается превратить «Е-Customs» в единую автоматизированную си-стему, в которой будет собрана вся информация об экспорте, импорте, транзите товаров, следующих через территорию Украины. Планируется, что полноцен-но система заработает только в 2013 году. И то, если вопрос электронного документооборота будет урегулиро-ван во всех ведомствах. Если сегод-ня таможенная служба Украины го-това работать в электронной форме, то подключиться к системе готовы лишь четыре государственных орга-на Украины: Гослесхоз, Националь-ная комиссия по вопросам регулиро-вания связи, Минэкономики и Мино-бороны.

евРО -2012В будущем году Украину ждет важ-ное событие и серьезное испытание - страна будет принимать Чемпионат Европы по футболу. Еще в 2005 году, на этапе отбора страны на право про-ведения финальной части чемпиона-та Европы по футболу 2012 года, ГТС Украины предоставила УЕФА «Га-рантию по обеспечению упрощен-ного порядка ввоза и вывоза участ-никами Евро-2012 товаров, необхо-димых для подготовки и проведения этого спортивного мероприятия, и освобождения их от пошлин». И ны-нешний год - решающий в процес-се подготовки Украины к Евро-2012. ГТСУ разработала проект упрощен-ной таможенной декларации для футбольных болельщиков. С польской стороной Украина договорилась о проведении совмест-ного контроля в период чемпиона-та – контроль таможен Украины и Польши будет осуществляться толь-ко на польской стороне. Кроме того, планируется создать и специальные коридоры «Евро-2012» для болель-щиков, пройти по которым можно будет по билету на футбольный матч. В ближайшее время польская и укра-инская таможни разработают специ-альную памятку о правилах перехода таможенной зоны, которая будет рас-пространяться бесплатно.

Ольга Коларь

Сотрудничество

35

36

COLABORARE

MCOLABORARE

vînd în vedere că în luna no-iembrie 2010 EUBAM şi-a marcat cinci ani de activita-te în Republica Moldova şi Ucraina , reuniunea Consiliu-

lui Consultativ al Misiunii a oferit un pri-lej potrivit pentru a pune în discuţie şi Ra-portul EUBAM privind progresele comu-ne înregistrate in perioada 2005-2010. Consiliul a remarcat, în special, ac-tivităţile vitale ale Misiunii EUBAM, în care se implică împreună cu partenerii săi, cum ar fi consolidarea capacităţilor ser-viciilor vamale şi grăniceri din Republi-ca Moldova şi Ucraina, iniţiativele de in-struire, susţinerea procesului de manage-ment integrat al frontierelor, optimizarea controlului la frontieră, transparenţa, de-marcarea forntierei moldo-ucrainene, cît şi eforturile de combatere a corupţiei şi criminalităţii transfrontaliere. Printre rezultatele obţinute în proce-sul de colaborare a Serviciului Vamal cu EUBAM şi partenerii din Ucraina dl Iurie Ceban a nominalizat umătoarele aspecte-le: crearea condiţiilor necesare pentru le-galizarea activităţii economice externe a agenţilor economici din regiunea transnis-

treană, schimbul de informaţie prealabilă cu partea ucraineană, armonizarea legisla-ţiei vamale naţionale cu normele UE, per-fecţionarea activităţii antifraudă (echipele mobile, analiza riscurilor, auditul posvă-muire etc.). Dl Iurie Ceban a menţionat necesi-tatea continuării cooperării comune con-form priorităţilor de integrare vamală eu-ropeană, în special în ceea ce priveşte im-plementarea managementului integrat al frontierei, simplificarea procedurilor va-male, schimbul de informaţie, combate-rea traficului ilicit de mărfuri, dezvoltarea infrastructurii vamale prin atragerea asis-tenţei externe, în acest sens fiind solicitat

suportul UE şi EUBAM în vederea iden-ticăriii fondurilor pentru dotarea Serviciu-lui Vamal cu scanere fixe pentru mijloace de transport de mare tonaj.

Notă: Misiunea EUBAM şi-a început ac-tivitatea în decembrie 2005, avînd un mandat care-i permite să acorde asisten-ţă şi recomandări tehnice partenerilor săi de bază - serviciilor vamale şi grăniceri ai Republicii Moldova şi Ucrainei - care tind să-şi armonizeze standardele de lucru cu cele existente în UE. Consiliul Consultativ reprezintă organul suprem al Misiunii şi se reuneşte de două ori pe an.

Serviciul presă

Reuniunea Consiliului Consultativ al EUBAM

L---------------------------------------------------------------------------------------------------------- La data de 12 aprilie, la Odesa, reprezentanţii

Serviciului Vamal - Iurie Ceban, Directorul Departamentului de aplicare a legii, Dumitru Volovei, şeful Secţiei relaţii internaţionale, - au participat, în componenţa delegaţiei

Republicii Moldova, la cea de-a 16-a reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). La reuniune au fost prezenţi

reprezentanţi guvernamentali din Moldova şi Ucraina, Comisia Europeană, PNUD şi OSCE, care au discutat asupra activităţilor şi realizărilor atinse de Misiunea EUBAM în

colaborare cu serviciile partenere din ambele state, exprimate în Raportul anual al EUBAM pentru perioada decembrie 2009-noiembrie 2010 şi Raportul de activitate

pentru perioada decembrie 2010 - februarie 2011.----------------------------------------------------------------------------------------------------------

AÎ

Colaborare

36

37

COLABORARE

n cadrul Direcţiei Generale a Vămi-lor şi a Drepturilor Indirecte a Re-publicii Franceze activează actual-mente 18 000 de colaboratori vamali în 250 de puncte vamale şi 270 de

unităţi mobile terestre şi aeromaritime.La capitolul celor mai importante realizări ale anului 2010 ar putea fi menţionate cap-turarea de stupefiante în valoare de 81 mil. euro şi de ţigări în valoare de 93 mil. euro. Sistemul vamal francez se modernizea-ză continuu. Unul dintre serviciile introduse recent este „Cybervama” – o modalitate mo-dernă de luptă cu „cibercriminalitatea”, fiind monitorizate tranzacţiile frauduloase înche-iate prin intermediul Internetului. Astfel, doar în anul 2010 au fost făcute circa 20 000 de constatări vamale. Una din priorităţile autorităţii vamale franceze o constituie dezvoltarea colaborării vamale internaţionale, fiind deschise 16 biro-uri pentru ataşaţii vamali în străinătate (ulti-mele trei – în Caracas, Dakar şi Dubai). În 2009, Franţa a deschis un birou regi-onal în Sofia, ataşatul vamal Pierre Salducci fiind acreditat pentru Bulgaria, Grecia, Ro-mânia şi Republica Moldova, astfel impulsi-onîndu-se cooperarea vamală moldo-france-ză prin transferul de cunoştinţe ale specialiş-tilor francezi. Pe parcursul anilor 2008-2010, Servi-ciul Vamal al RM a beneficiat de mai mul-te training-uri franceze. Au fost organizate o serie de seminare pe tema clasificarea tarifară a mărfurilor, precum şi pentru echipele mo-bile. De asemenea, a fost organizată o vizită de studii la laboratoarele vamale din Paris. Pe parcursul anului 2010, la Centrul

de instruire a colaboratorilor vamali exper-ţii francezi au ţinut două cicluri de prelegeri „Agent economic autorizat” şi „Impozite indirecte” pentru colaboratorii din cadrul Aparatului central şi subdiviziunilor terito-riale. La fel, anul trecut Direcţia Generală a Vămilor şi a Drepturilor Indirecte a Repu-blicii Franceze a organizat, în oraşul Perpi-gnan, un atelier de lucru cu tematica „Selec-tarea şi Controlul autovehiculelor rutiere”. La acest curs de instruire, pe lîngă reprezen-tanţi ai organelor vamale din diferite regiuni ale Franţei, au luat parte şi trei experţi ai Ser-viciului Vamal al RM. Programul de lucru al atelierului a inclus diverse studii despre metodologia controlului vamal; interdepen-denţa documentelor vamale; studierea unor cazuri concrete (cu descrierea amănunţită a ascunzişurilor şi metodelor de tăinuire a bu-nurilor) şi a practicii pe teren. Pentru anul 2011, Serviciul Vamal, în colaborare cu ataşatul vamal francez, a pla-nificat atît organizarea cursurilor la Centrul de instruire a colaboratorilor vamali, cît şi a unor vizite de studii în Franţa. Printre te-mele de instruire se preconizează a fi urmă-toarele: (I) regulile de origine; (II) garan-ţiile financiare în procedurile vamale şi (I) etica şi integritatea, implementarea Codu-lui de conduită. Pentru vizetele de studiu au fost propuse următoarele subiecte: (I) orga-nizarea controlului vamal şi (II) laborato-rul vamal. La propunerea Organizaţiei Mondiale a Vămilor, Serviciul Vamal al RM a iniţi-

at un dialog cu Direcţia Generală a Vămi-lor şi a Drepturilor Indirecte a Republicii Franceze în vederea semnării unui „Acord tripartit cu privire la consolidarea capacită-ţilor”. Prin încheierea acestui acord Fran-ţa, susţinută de OMV, va oferi un sprijin în vederea consolidării capacităţilor instituţi-onale, contribuind la aplicarea standardelor internaţionale şi la dezvoltarea organizaţi-onală a administraţiei vamale în domeniile prioritare conform planului de dezvoltare a Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Actualmente, se negociază domeniile con-crete în care dorim să beneficiem de asis-tenţa Franţei. Serviciul Vamal este deschis pentru noi metode de promovare a politicii vama-le, care ar asigura o securitate economică adecvată a statului, respectarea reglementă-rilor vamale, perceperea drepturilor de im-port şi export etc. Obiectivul final este de a dispune de o administraţie vamală profe-sionistă şi transparentă, care implementea-ză standardele internaţionale şi europene în vederea simplificării procedurilor de vămu-ire, protejează societatea aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală, îşi aduce con-tribuţia proprie la instituirea unui mediu de afaceri favorabil în ţara noastră şi se bucură de încredere şi respect pe plan intern şi ex-tern. Preluarea practicilor internaţionale şi a celor europene, în particular, şi schimbul de experienţă cu specialiştii străini, inclusiv cu cei francezi, oferă posibilităţi adiţionale în acest sens.

Performanţe franceze pentru Moldova

M---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Modernizarea sistemului şi administrării vamale

din Moldova, racordarea legislaţiei naţionale la cea a Uniunii Europene, preluarea experienţei şi bunelor practici comunitare ramîne o prioritate pentru

Serviciul Vamal al RM. Printre partenerii care susţin aceste transformări în cadrul Serviciului Vamal se numără şi Franţa.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Colaborare

37

COLABORARE

Î

Diana Griciuc, consultant Secţia management strategic şi integrare europeană

38

COLABORARE

„Revizuirea unor reglementări vi-zînd brokerii vamali se impune în contex-tul ajustării legislaţiei vamale la cea din sta-tele-membre UE, precum şi a faptului, că din anul 2006, cînd în Republica Moldova au apărut primii brokeri vamali autorizaţi, mai multe condiţii de activitate a acestora şi a Serviciului Vamal au suferit modificări”, a menţionat Corneliu Trofăilă, Directorul Departamentului venituri şi tehnologii in-formaţionale al Serviciului Vamal. Serviciul Vamal a propus Asociaţiilor de brokeri să se expună asupra oportunită-ţii abrogării procedurii de autorizare a ac-tivităţii specialiştilor în domeniul vămui-rii, astfel încît responsabilitatea pentru ac-tivitatea acestora să fie asumată integral de către brokerul vamal. Precizăm, că în pre-zent, conform Codului Vamal şi a Regula-mentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămu-irii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1290 din 09.12.2005, Serviciul Vamal elibe-rează “Atestatul de calificare al specialistu-lui în domeniul vămuirii” în baza documen-telor ce confirmă studiile persoanei respec-tive (atestat de calificare sau diplomă a unei instituţii de învăţămînt acreditate în dome-niu). Atestatul este valabil pentru o peri-oadă de 2 ani, iar pentru emiterea acestuia conform legii privind Tariful vamal, se în-casează taxa în valoare de 100 de euro. Actuală redacţie a Codului Vamal (art.

163) prevede, cu referire la responsabilita-tea financiară a brokerilor vamali, drept una din condiţiile de licenţiere - asigurarea res-ponsabilităţii pentru plăţile vamale calcula-te, de 8 mil. lei. Odată cu perfecţionarea sis-temului de evidenţă electronică a garanţiilor financiare, a fost înaintată propunerea de a utiliza preponderent garanţii particulare (pentru fiecare operaţiune vamală în parte). Astfel, brokerul vamal va trebui să prezin-te vămii garanţie financiară, care să asigu-re plata obligaţiei vamale pentru mărfurile ce constituie obiectul unei anumite decla-raţii vamale. Spre deosebire de garanţia pe care brokerul o prezintă conform legislaţiei în vigoare /garanţie globală/, suma garanţi-ei izolate va trebui să acopere taxele şi im-pozitele aferente mărfurilor pe care acesta le declară de-facto. În general, reprezentanţii brokerilor au susţinut propunerea Serviciului Vamal şi au remarcat că a venit timpul să fie revizuite condiţiile de activitate a acestora, în special prin prisma situaţiei actuale pe piaţă servi-ciilor de mediere în vamă şi a standardelor europene. Ambele propuneri au fost pe larg dezbătute în cadrul şedinţei, fiind invocate mai multe argumente şi expuse poziţii di-ferite. Cu toate acestea, s-a convenit asupra necesităţii examinării detaliate a propune-rilor, implicit a impactului acestora asupra

responsabilităţii şi riscurilor ce şi le asumă brokerii faţa de organul vamal şi clienţii săi - importatori/exportatori. De asemenea, re-prezentanţii brokerilor vamali s-au expus asupra oportunităţii revizuirii complexe a reglementărilor vamale, astfel încît să fie elaborat un nou cadrului normativ în dome-niu vamal. Dorel Fronea, consilier al Serviciului Vamal din partea Misiunii UE de consili-ere în Republica Moldova, s-a referit la ex-perienţa statelor-membre UE în domeniul activităţii brokerilor vamali, specificînd că acest gen de activitate este, de regulă, auto-rizat de serviciile vamale, care verifică co-respunderea brokerilor anumitor cerinţe şi supraveghează activitatea acestora, aplicînd după caz măsuri de constrîngere. Referin-du-se la agenda şedinţei, Dorel Fronea a sa-lutat transparenţa discuţiilor purtate între vama şi brokerii reiterînd, în mod deosebit, importanţa rolului ce se atribuie Asociaţii-lor de brokeri vamali în fortificarea meca-nismului constructiv şi sigur de colaborare între vama şi brokeri. La încheierea şedinţei, Corneliu Trofă-ilă a îndemnat brokerii să nu ezite să înain-teze propuneri constructive, menite să opti-mizeze activitatea acestora şi să le prezinte Serviciului Vamal spre examinare.

Serviciul presă

Revizuirea condiţiilor de activitate a brokerilor vamali

L---------------------------------------------------------------------------------------------------------- Necesitatea revizuirii condiţiilor de activitate a

brokerilor vamali a fost discutată la şedinţa de lucru organizată de către Serviciul Vamal, la care au participat conducătorii Asociaţiilor brokerilor vamali şi reprezentanţii

agenţilor economici ce prestează servicii de mediere în vamă. În cadrul şedinţei, convocate de conducerea Serviciului Vamal, au fost puse în discuţie

două subiecte actuale: cu privire la autorizarea activităţii specialiştilor în domeniul vămuirii şi cel mai sensibil - responsabilitatea financiară a brokerilor vamali, care

actualmente reprezintă condiţia de bază pentru licenţierea acestui gen de activitate. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Colaborare

38

EVENIMENTEL

39

COLABORAREEVENIMENTEa 9 mai 1950, Robert Schu-man, Ministrul Afacerilor Externe al Franţei, a făcut pu-

blic planul care a stat la baza Uniunii Eu-ropene de astăzi. Planul a fost o iniţiativă franceză în tentativa de a găsi o soluţie la problema germană prin intermediul unei integrări economice limitate sectoriale a ţărilor europene. Jean Monnet, înalt funcţionar de stat, şi Robert Schuman au fost cele două personalităţi franceze cărora le da-torăm această iniţiativă – primul a lan-sat ideea şi a pregătit planul, al doilea şi-a asumat riscul politic şi a reuşit promova-rea cu succes al acestuia atît în cadrul gu-vernului francez cît şi pe arena internaţi-onală. Planul propus a fost unul revolu-ţionar, care a trezit un interes deosebit în presa internaţională de atunci, dar şi anumite rezerve - trecuseră doar cinci ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, fiind încă vii memoriile ocupaţiei fasciste. În Declaraţia citită de Ministrul Afacerilor Externe al Franţei în faţa pre-sei, care a fost numită ulterior Declaraţia Schuman, se propunea crearea unei in-stituţii europene supranaţionale comune independente – Înalta Autoritate - însăr-cinată cu gestionarea industriei cărbune-lui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare şi industriale. Apelul era adresat Franţei şi Germaniei, la care erau invita-te să se alăture şi alte state europene. Planul se detaşa de la cooperarea economică tradiţională între state în favoarea unei abordări noi de integra-re economică sectorială în care statele transferă unele competenţe proprii către o nouă entitate supranaţională prin exer-citarea în comun a suveranităţii în anu-mite domenii stabilite de comun acord.

Declaraţia Schuman este considera-tă un punct de cotitură în procesul de re-conciliere franco-germană şi de lansare a procesului de integrare europeană, care a condus la formarea ulterioară a Uniunii Europene. Iniţiativa respectivă a apărut ca ur-mare a căutării unei soluţii la probleme-le bilaterale dintre Franţa ţi Germania şi a avut izbîndă, dat fiind faptul că fieca-re stat şi-a regăsit interesele naţionale în acest proiect. Din punctul de vedere al Parisului, Franţa obţinea acces nelimitat la zăcă-mintele de cărbune bogate din regiunea germană Ruhr şi la pieţele de desfacere pentru realizarea acestei producţii din Germania şi ţările ce aderau la acest pro-

iect. Astfel, se crea o bază pentru moder-nizarea industriei siderurgice din Franţa, realizîndu-se, în acelaşi timp, o reconci-liere franco-germană prin lansarea unui proiect european în care se regăseau inte-resele naţionale franceze. La rîndul său, Germania a susţinut planul francez fiindcă vedea în acesta o posibilitate de a depăşi izolarea sa inter-naţională de după cel de-al Doilea Răz-boi Mondial, printr-o politică de ancora-re în instituţiile europene şi Euro-atlanti-ce din Europa Occidentală. Mai mult ca atît, planul oferea Berlinului posibilitatea de a sista activitatea Autorităţii Interna-ţionale asupra regiunii Ruhr şi a Înaltei Comisii a Aliaţilor, instituite după cel de-al Doilea Război Mondial, care limitau

Ziua Europei

L

Evenimente

Diana Griciuc, consultant Secţia management strategic şi integrare europeană

40

EVENIMENTEsuveranitatea Germaniei. Ca răspuns la declaraţiile opozanţilor săi politici, pre-mierul german de atunci K. Adenauer aducea argumentul că integrarea euro-peană va contribui în final la unificarea celor două Germanii, deoarice Germania de Est avea să gravize spre Germania de Vest întărită economic şi integrată econo-mic şi politic în structurile occidentale. Astfel, Parisul şi Berlinul, care au avut animozităţi istorice pe parcursul a mai multor sute de ani, s-au transformat în două state partenere, cu interese co-mune, devenind motorul acestui proiect european. Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg au fost statele care au răspuns pozitiv şi s-au alăturat imediat la acest proiect eu-ropean. Alte ţări au rămas iniţial în afa-ra proiectului respectiv din diverse con-siderente: Marea Britanie şi ţările scan-dinave din cauza că nu acceptau princi-piul supranaţional, Spania era izolată dat fiind regimul lui F. Franco, iar statele din Europa Centrală şi de Sud-Est se aflau în zona de influenţă a URSS. Astfel, la 18 aprilie 1951, Franţa, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda au semnat Tratatul de la Paris cu privire la crearea Comunităţii Economi-ce a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Ul-terior, în 1957, prin Tratatul de la Roma, a fost înfiinţată Comunitatea Economică Europeană, precursoare a Uniunii Euro-pene de astăzi. Modelul de organizare instituit în ca-drul CECO a stat la baza UE de azi. Ast-fel, Înalta Autoritate, care a fost de la bun început o instituţie independentă de gu-vernele naţionale ale statelor participan-te, şi-a schimbat ulterior denumirea în cea pe care o cunoaştem azi - Comisia Europeană. Ca şi în zilele noastre, sta-tele membre ale CECO aveau posibilita-tea să-şi promoveze interesele naţionale prin intermediul Consiliului de Miniştri. Adunarea Comună, dimensiunea parla-mentară a CECO, şi-a schimbat denumi-rea, începînd cu 1979, în Parlamentul Eu-ropean. Astfel, proiectul francez iniţiat în 1950 prin Declaraţia Schuman s-a extins

gradual de la o integrare economică sec-torială limitată la piaţa cărbunelui şi oţe-lului la o piaţa comună care includea cele patru libertăţi (libera circulaţie a bunu-rilor, serviciilor, capitalului şi persoane-lor), monedă unică, integrare politică şi a ajuns de la un număr de şase state fonda-toare la 27 de ţări, cu o populaţie de peste 500 mil. de locuitori. Ziua Europei este sărbătorită la 9 mai în toate statele europene, începînd cu 1985, ca urmare a deciziei Consiliului Eu-ropean de la Milano. Anul acesta, sarbatorirea Zilei Euro-pei în Republica Moldova se va desfasura in luna mai pe parcursul a doua saptamini, Serviciul Vamal intenţionînd să organize-ze următoarele activităti:• o expoziţie de poze în incinta Birou-lui vamal Chişinău cu tematica: Activita-tea zilnică a Serviciilor Vamal şi Grăniceri la frontieră şi colaborarea cu EUBAM;• asigurarea unui aspect distinct cu simbolica Uniunii Europene a revistei specializate a Serviciului Vamal „VAMA” şi a paginii web www.customs.gov.md, inclusiv plasarea pe pagina web a unui sondaj de opinii cu tematica europeană; • publicarea unor articole şi interviuri cu experţi europeni pe pagina web www.customs.gov.md şi în revista specializată a Serviciului Vamal „VAMA”;• reflectarea prin canalele mass-media a activităţilor desfăşurate de Serviciul Va-mal în colaborare şi cu misiunea EUBAM;• participarea Serviciului Vamal, în co-mun cu EUBAM, la festivităţile desfăşu-rate, expunînd la standul rezervat Servi-ciului Vamal mijloacele speciale folosite pentru controlul la frontieră şi alte obiecte relevante din fondul muzeului Serviciului Vamal;• organizarea unei expoziţii de icoane şi unelte casnice din secolele XVIII-XX de către Muzeul Serviciului Vamal în in-cinta Muzeului de etnografie şi istorie cu ocazia sărbătoririi pe 18 mai a Zilei Inter-naţionale a Muzeelor.

textul Declaraţiei Schuman (9 mai 1950)Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă [...]. Asumîndu-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna efor-turile în slujba păcii. Nu am reuşit să rea-lizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie. Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci

prin realizări concrete care vor genera, în primul rînd, o solidaritate, de fapt. Ală-turarea naţiunilor europene implică eli-minarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere, în primul rînd, aceste două ţări. În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă. Guvernul francez propune ca pro-ducţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate co-mună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asi-gura imediat stabilirea unor baze comu-ne de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflicte-lor. Solidaritatea de producţie astfel sta-bilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai in-imaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei uni-tăţi de producţie puternice, deschisă tu-turor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării econo-mice, angajîndu-se să le furnizeze tutu-ror ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii ega-le [...]. Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Au-torităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea prime-lor baze concrete ale unei federaţii euro-pene, indispensabilă pentru menţinerea păcii. Pentru a promova realizarea obiec-tivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente [...]. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului în-tre statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale şi nu va fi afectată de ratele de transport diferenţiate [...]. Principiile şi acţiunile esenţiale defi-nite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratifica-re parlamentelor din fiecare ţară [...]. Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi indepen-dente numite de guverne, respectîndu-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte [...].

Evenimente EVENIMENTE

P

41

EVENIMENTEEVENIMENTEerformanţele Serviciului Va-mal al Republicii Moldova în domeniul antifraudă şi asigu-rare a securităţii frontierei ex-

terne cu UE, înregistrate pe parcursul anului 2010, au fost în centrul atenţiei în cadrul Conferinţei conducătorilor servici-ilor vamale ale statelor-membre ale Orga-nizaţiei Mondiale a Vămilor din regiunea europeană, desfăşurată săptămâna trecută la Luxemburg. Este pentru prima dată cînd Serviciul Vamal al Republicii Moldova a prezentat un raport de activitate la un astfel de eve-niment important în faţa conducătorilor autorităţilor vamale din statele-membre UE, CSI şi alte ţări din regiunea europea-nă, precum şi reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Vămilor, ai Comisiei Europe-ne, ai organismelor regionale specializate în domeniul vamal, care au manifestat un interes deosebit vizavi de reformele lansa-te şi implementate în sistemul vamal mol-dovenesc în anul 2010. Prezentarea Serviciului Vamal a cu-prins evoluţiile de prevenire şi combatere a traficului ilicit la frontiera cu România, stat-membru UE. Anume în acest dome-niu, pe parcursul anului 2010, au fost în-registrate rezultatele cele mai remarcabi-le. Participanţilor la Conferinţă le-au fost prezentate date statistice privind capturi-le realizate la frontiera moldo-română în anul 2010, care denotă creşterea eficacită-ţii Serviciului Vamal în depistarea şi pre-venirea contrabandei de ţigări de la 10%, în anul 2008, pînă la 60 %, în 2010, con-comitent cu reducerea semnificativă de la 30%, în 2008, pînă la 15%, în 2010, a cap-turilor de ţigări realizate de vama română. Un interes deosebit a fost manifestat la capitolul colaborării cu autoritatea va-mală din România în domeniul schimbu-lui de informaţii pentru analiza de risc, în special pentru verificarea datelor privind

valoarea şi cantitatea mărfurilor importa-te/exportate. Astfel, în cazul unor tran-zacţii suspecte, organele vamale efectuea-ză un schimb de informaţii şi, după caz, de documente, în rezultatul contrapunerii cărora pot fi depistate şi contracarate ten-tativele de eschivare de la plata drepturilor de import, restituire neîntemeiată a TVA şi alte fraude care prejudiciază bugetul de stat şi interesele economice ale ambelor ţări. Astfel, noul mecanism de colabora-re între vama Moldovei şi cea a Români-ei, implementat în august 2010 la punctele de trecere a frontierei, a semnificat un pas fără precedent, întreprins de Serviciul Va-mal spre eficientizarea contorului şi com-baterea tentativelor de scoatere ilicită a mărfurilor din Republica Moldova pe pia-ţa UE, întărind în acest mod securitatea frontierei. De menţionat că propunerea de a împărtăşi experienţa de colaborare între vămile din Moldova şi din România, ca exemplu al bunelor practici în regiune, a parvenit în cadrul vizitei Secretarului ge-neral al Organizaţiei Mondiale a vămi-lor (OMV) Kunio Mikuriya la Chişinău în septembrie 2010, care, deplasîndu-se la punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Al-biţa, personal a constatat progresul sem-nificativ în modernizarea procedurilor de control şi a măsurilor de securizare a frontierei cu Uniunea Europeană. În ca-drul Conferinţei de la Luxemburg, Secre-tarul General al OMV a reiterat susţine-rea eforturilor vămii moldoveneşti în con-textul dezvoltării instrumentelor de coo-perare vamală cu statele-membre UE, în special utilizarea comună a sistemelor de scanare şi schimbul prealabil de informaţii pentru analiza de risc. Secretarul General a declarat că anume această abordare vi-zavi de ţările vecine cu UE este promova-tă de OMV în dialog continuu cu Comisia Europeană.

În cadrul discuţiilor cu reprezentan-tul Comisiei Europene, delegaţia Servi-ciului Vamal a abordat subiecte ce ţin de perspectivele implementării controlului comun la frontiera moldo-română şi a schimbului prealabil de informaţii vama-le cu statele-membre UE. În acest context, a fost invocată eficienţa mecanismului de schimb prealabil de informaţii vamale, implementat între autorităţile vamale din Republica Moldova şi din Ucraina înce-pînd cu anul 2008 şi susţinut de EUBAM. Pe parcursul anului curent, acest instru-ment de colaborare vamală urmează a fi implementat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Aceste şi alte subiecte ce ţin de asis-tenţa UE pentru dezvoltarea capacităţi-lor instituţionale ale Serviciului Vamal şi racordarea la standardele europene vor fi şi în continuare pe agenda negocierilor în-tre Republica Moldova şi Uniunea Euro-peană. În acest context, Serviciul Vamal a fost invitat să participe la întrunirea ofici-alilor vamali din UE, intitulat „Coopera-rea vamală la frontierele externe ale UE”, organizată sub egida Preşedinţiei Ungari-ei în UE, care va avea loc la Budapesta în aprilie 2011, unde vor fi discutate toate as-pectele de colaborare vamală între statele-membre UE şi ţările vecine.

Serviciul presă

Experienţa vămii Moldovei – în centrul atenţiei autorităţilor vamale

din Europa

P

Evenimente

42

EVENIMENTEn luna iulie a anului 2010, în baza unei informaţii operative, precum că un grup de persoa-

ne este implicat în tranzitarea prin te-ritoriul Republicii Moldova a substan-ţelor narcotice şi psihotrope de tip ex-tasy în cantităţi deosebit de mari, a fost pornit un dosar penal în baza art.248 alin. 5 lit. “d” Cod Penal al Republicii Moldova. Colaboratorii Serviciului Va-mal aveau sarcina de a stabili persoane-le implicate în acest caz şi modalitatea de introducere şi scoatere a drogurilor pe/de pe teritoriul ţării. Ulterior, în cadrul acţiunilor de ur-mărire penală, întreprinse de Procura-tura Generală în comun cu Serviciul Vamal şi autorităţile competente din Belgia şi Federaţia Rusă, s-a constatat că în august 2010 persoana învinuită s-a înţeles cu fratele său, care locuieşte în Belgia, să-i expedieze prin autobuzul de rută Bruxelles - Chişinău substanţe psihotrope - extasy. Astfel, la sfîrşitul lui octombrie 2010, af lîndu-se în oraşul Bruxelles,

fratele i-a transmis învinuitului prin in-termediul autobuzului de rută 2 genţi, în care, printre obiectele de uz casnic, se af lau aproximativ 4500 de compri-mate extasy. Fratele din Moldova a fost reţinut de organele de drept imediat după primirea “mărfii” din Belgia.

În urma percheziţiei efectuate la domiciliul învinuitului a fost depistată şi ridicată o sacoşă cu 4 mii de pasti-le, care, conform raportului de exper-tiză, conţin substanţa MDMA 3,4 me-tiledioximetmfetamin, şi se atribuie la substanţe psihotrope. Tot la domici-liul acestuia au mai fost găsite şi 467 de comprimate extasy. Pastilele urmau a fi expediate pe teritoriul Federaţiei Ruse pentru o ulte-rioară comercializare. În rezultatul acestei operaţiuni, re-alizate în colaborare cu colegii din cele două state, au fost reţinute mai mul-te persoane bănuite de implicarea în această reţea de contrabandă cu psiho-trope. Actualmente, fratele învinuitului este cercetat de autorităţile din Belgia, alte 4 persoane fiind reţinute în Rusia. Cauza penală a fost transmisă spre examinare Judecătoriei sectorului Rîş-cani.

Serviciul presă

Deconspirare a unei grupări internaţionale de traficanţi extasy

Î

Evenimente EVENIMENTE

L

43

EVENIMENTEEVENIMENTEa mijlocul lui aprilie echipa-jul Echipei Mobile a Serviciu-lui Vamal şi colaboratorul Di-recţiei misiuni speciale a MAI

au realizat o captură de peste 3,5 kg de obiecte din aur şi argint cu pietre preţi-oase, calificată drept contrabandă. Pe traseul Băcioi-Chişinău pentru verificare regulamentară, echipajul a sto-pat automobilul de model „Volkswagen Sharan”, înmatriculat în UTA Gagauz Eri. În urma controlului au fost depis-tate mai multe colete cu marfă, fără acte de însoţire şi provenienţă, fapt care pre-zumă o bănuială rezonabilă de comite-re a fraudei vamale. Ulterior, unitatea de transport a fost escortată la Terminalul biroului vamal Chişinău pentru efectua-rea controlului fizic amănunţit. În cadrul procedurii, şoferul, benevol din compar-timentul marfar al automobilului a scos 10 pachete de diferite dimensiuni. În unul din ele au fost depistate 479 perechi de cercei din aur. Şi tot şoferul, din două

locaşuri special amenajate în prizele de aer ale felinarelor din spatele uşii portba-gajului a extras alte 7 pachete. În total au fost găsite 1111 articole din aur şi argint cu pietre preţioase, dintre care şi cercei pentru piercing cu o greutate totală de peste 3,5 kg. Valoarea estimativă a arti-colelor este de circa 3 000 000 lei.

Pe acest caz Serviciul Vamal a por-nit dosar penal în temeiul alin 5 art. 245 Cod penal - Contrabanda în proporţii deosebit de mari. Concomitent de către organul de urmărire penală a Serviciului Vamal s-a dispus expertiza obiectelor re-ţinute în vederea determinării compozi-ţiei şi valorii acestora. Cazul este cercetat de ofiţerii de ur-mărire penală a Serviciului Vamal în ve-derea stabilirii tuturor circumstanţelor cazului. Persoane vinovate riscă pedeap-să cu închisoare de la 3 la 10 ani. Menţionăm, că această nu este pri-ma captură cu articole din aur realizată de Serviciului Vamal, totodată este cea mai mare din istorie. De la începutul anului curent cola-boratorii Serviciului Vamal au înregistrat alte două cazuri de introducere ilegală în Republica Moldova a obiectelor şi artico-lelor din metale şi pietre preţioase, prin-tre care 9 bijuterii din aur şi o monedă din aur care datează cu anul 1898 şi 2 lin-gouri din aur a cite 31 grame fiecare as-cunse într-o jucărie.

Serviciul presă al Serviciului vamal şi MAI

Contrabandă cu 3,5 kg articole

din aur

L

Evenimente

44

EVENIMENTEfiţerii Sectorului Echipe Mobile “NORD” al De-partamentului de Aplicare a Legii al Seviciului Vamal, în

colaborare cu Direcţia Teritorială Edineţ a Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Direcţia Regională Otaci a Serviciului Grăniceri, au contracarat o tentativă de introducere ilicită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a unui lot de mărfuri de larg consum, valoarea estimativă a că-rora depăşeşte 300 000 lei. Astfel, în rezultatul măsurilor cu ca-racter operativ-investigativ, în or. Ocniţa, a fost reţinut forţat un microbuz de mo-del “Ford Tranzit” cu numere de înmatri-culare de Ocniţa, condus de către un ce-tăţean moldovean. În rezultatul contro-lului fizic al mijlocului de transport atît în salon, cît şi în compartimentul marfar au fost depistate mărfuri de larg consum.

La solicitarea colaboratorilor vamali de a prezenta acte de provenienţă sau care ar atesta achitarea drepturilor de import a lotului de marfă, Şoferul a declarat că nu are astfel de acte. Potrivit informaţiilor operative ob-ţinute în urma investigaţiilor, a fost sta-bilit că şoferul microbuzului este mem-bru al unei grupări criminale, care a creat un canal de întroducere ilegală, prin con-trabandă, în cantităţi deosebit de mari, a mărfurilor de larg consum, din Ucraina în Republica Moldova, prin postul vamal Ocniţa-Sochireanî (auto). Microbuzul reţinut a fost escor-tat la sediul terminalului vamal Edineţ, unde a fost efectuată examinarea şi de-scrierea detaliată a mărfurilor depistate în microbuz: parfumuri şi produse cos-

metice în asortiment, ale brand-urilor cu renume: “Dolce Gabana”, “Hugo Boss”, “Giorgio Armani”, “Calvin Klein”, “Jean Coutier”, “Dupont”, “Gucci”, “La Coste”, “Versace”, “Poemi Lancome”, “Chanel”, “Pupa”, “Max Factor”, “Loreal”, “Elseve”, “Maybelline”, “Bourjois”, “Gar nier”, genţi pentru dame, haine pentru maturi şi copii în asortiment, încălţăminte sportivă şi de gală, piese de schimb şi anvelope pentru biciclete sportive. Materialele acumulate împreună cu microbuzul şi mărfurile reţinute au fost transmise spre examinare organului de urmărire penală, care va stabili toate cir-cumstanţele cazului respectiv pentru a fi încadrate în prevederile legale.

Serviciul presă

Marfă în valoare de 300 mii lei transportată ilegal

O

Evenimente

45

EVENIMENTEanunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 49, 022 31 23 41

46

STATISTICASTATISTICAConform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada 01.01 –31.03.2011, importul total al mărfurilor în Republi-ca Moldova, efectuat de persoane juri-dice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 13 447,5 mil. lei, comparativ cu 9 718 mil.lei pe parcursul lunilor ia-nuarie-martie 2010, fiind în creştere cu circa 38,4% (+3 729,5 mil.lei).

Importul mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) în perioada 01.01 –31.03.2011 a constitu-it 11 169,4 mil. lei, ceea ce reprezintă 83,1% din totalul de import, compara-tiv cu 8 343,4 mil.lei pe parcursul pe-rioadei 01.01 –31.03.2010, fiind în creş-tere cu circa 33,9% (+2 826 mil.lei).

În regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 849,9 mil.lei, ceea ce reprezintă 6,3%

din import, comparativ cu 961,6 mil.lei pe parcursul primelor 3 luni ale anu-lui 2010, fiind în reducere cu circa 12% (-111,7 mil.lei). Totodată, în perioada respectivă în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, au fost introduse mărfuri în valoare de 1 510,5 mil.lei, ceea ce reprezintă 11,2% din import, comparativ cu 665,1 mil. lei pe parcur-

sul primelor 3 luni ale anului 2010, fi-ind în creştere de circa 2,5 ori (+845,4 mil.lei). De asemenea, în perioada respecti-vă în magazinele duty-free au fost im-portate mărfuri în valoare de 71 mil.lei, ceea ce reprezintă 0,5% din import, comparativ cu 22,4 mil.lei pe parcursul

primelor 3 luni ale anului 2010, fiind în creştere de circa 3,2 ori (+48,6 mil.lei). În dolari SUA importul total al

mărfurilor a însumat 1 117,2 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM în ianu-arie-martie 2011, comparativ cu 772,1 mil.USD în ianuarie-martie 2010 la cursul oficial mediu al BNM, iar im-portul definitiv al mărfurilor în Repu-blica Moldova (plasate în liberă circu-laţie) – 927,9 mil.USD, comparativ cu 615,8 mil.USD în ianuarie-martie 2010, fiind în creştere cu circa 50,6% (+312,1 mil.lei). Totodată, importul mărfurilor de către persoane fizice în perioada ianua-rie-martie 2011 a însumat 350,3 mil. lei sau 29,2 mil. USD, comparativ cu 320,2 mil.lei sau 25,5 mil. USD - pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2010. În total, în perioada 01 –31 mar-tie 2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 2 468,9 mil. lei, ceea ce constituie 206,6 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM, comparativ cu 1 826,2 mil. lei pe parcursul primelor 3 luni ale anului 2010, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 35,2% (+642,7 mil. lei). În perioada ianuarie-martie 2011 au fost calculate:- accize – 414,4 mil.lei, comparativ cu 291,7 mil.lei în ianuarie-martie 2010 sau cu 122,7 mil.lei mai mult în ianua-rie-martie 2011,- TVA – 1814,6 mil.lei, comparativ cu 1328,3 mil.lei în ianuarie-martie 2010 sau cu 486,3 mil.lei mai mult în ianua-rie-martie 2011,- taxe vamale – 170,3 mil.lei, compara-tiv cu 155,4 mil.lei în ianuarie-martie 2010 sau cu 14,9 mil.lei mai mult în ianuarie-martie 2011, - taxe pentru proceduri vamale – 62,2 mil.lei, comparativ cu 47,3 mil.lei în ia-nuarie-martie 2010 sau cu 14,9 mil.lei mai mult în ianuarie-martie 2011,

Statistica vamalăEmilia Cainarean, şef Secţia expertiza mărfurilor

Statistica

47

STATISTICA- alte taxe – 4,5 mil. lei, comparativ cu 3,0 mil.lei în ianuarie-martie 2010 sau cu 1,5 mil.lei mai mult în ianuarie-mar-tie 2011.În dolari SUA în perioada ianuarie-martie 2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 205,1 mil.USD, comparativ cu 145,1 mil.USD pe parcursul primelor 3 luni ale anului 2010, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 41,4% (+60 mil.USD).

STATISTICA Statistica

222331 - este linia fier-binte anticorupţie indepen-dentă a Consiliului Civic de pe lîngă Serviciului Vamal, la care vor putea apela cetă-ţenii RM pentru a face sesi-zări. Numărul dedicat de te-lefon şi fax funcţionează în regim non-stop la tarif obiş-nuit. Toate apelurile vor fi în-registrate şi procesate de că-tre membrii Consiliului Civic – platformă de consultare formată din experţi indepen-denţi, reprezentanţi ai asoci-aţiilor de business şi jurna-lişti. Această structură a fost creată în cadrul proiectu-lui „Intensificarea cooperării Serviciului Vamal cu socie-tatea civilă în vederea preve-nirii corupţiei”, implementat de IDIS „Viitorul”, cu spri-jinul financiar al Fundaţiei Est-Europene. La 4 august 2010, IDIS „Viitorul” şi Serviciul Vamal au semnat un Acord de cola-borare. Asta în condiţiile în care preocuparea IDIS faţă de sectorul vamal nu se re-zumă la combaterea corup-ţiei, experţii economici ai Institutului fiind cei care au analizat situaţia din comerţul exterior, insistînd pe facilita-rea, optiimizarea şi stimula-rea traficului de mărfuri şi a cetăţenilor prin punctele de trecere a frontierei de stat.

Linia fierbinte anticorupţie a Consiliului Civic de pe lîngă Serviciul Vamal