revista_master_turism_2015.pdf

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A

MASTERANZILOR

3

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE.

REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A MASTERANZILOR

2015

Coordonator volum: Conf. univ. dr. AUREL GHEORGHILAŞ

EDITURA UNIVERSITARĂ, BUCUREŞTI

EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE (C.N.C.S.) ŞI

INCLUSĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ŞI

CERTIFICATELOR UNIVERSITARE (C.N.A.T.D.C.U.) ÎN CATEGORIA EDITURILOR DE PRESTIGIU

RECUNOSCUT.

ISSN 2068-3871

4

C U P R I N S

BANU

VIOLETA - Importanţa hărţii turistice în promovarea turistică.

Studiu de caz – Judeţil Vrancea . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5

CONSTANTIN

ILEANA RALUCA - Vulnerabilitatea la riscuri geomorfologice a activităţilor

turistice pe Platoul Bucegi, Zona babele – Sfinxul . . . .

12

DĂESCU

TEODORA - Percepţia turiştilor asupra impactului practicării

sporturilor de iarnă în taţiunea Rânca . . . . . . . . . . . . . .

23

DIMA

RUXANDRA-MARIA - Rolul Castelului Peleş în ansamblul turistic al

Staţiunii Sinaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

29

IONESCU

AMALIA - Rolul turismului în dezvoltarea economiei locale a

oraşului Braşov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

35

OPREA

ALINA DANIELA - Posibilităţi şi direcţii de diversificare a spaţiului

destinat agrementului turistic în Municipiul Slobozia . .

48

PARASCHIV

DANIELA NICOLETA - Analiza componentelor activităţii de turism în

dezvoltarea Municipiului Turnu-Măgurele . . . . . . . . . .

56

STOENICĂ

ANDRADA CORINA - Turismul vitivinicol – o soluţie viabilă pentru

dezvoltarea economică a Olteniei ? . . . . . . . . . . . . . . . .

61

ŢURLEA

IOANA BIANCA - Modalităţi de integrare şi optimizare a produsului

turistic câmpulungean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

67

5

BANU VIOLETA Data și locul nașterii: 07.02.1992, Focșani.

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie și Geologie din cadrul

Universității Alexandru Ioan Cuza , Iași, Specializarea Geografia

Turismului. În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie

din București, Specializarea Gestiunea spațiului turistic și servicii

de ospitalitate.

Domenii de interes: Management turistic, turism cultural, turism

verde, problema poluării.

IMPORTANȚA HĂRȚII TURISTICE ÎN PROMOVAREA TURISTICĂ

STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL VRANCEA

BANU VIOLETA

Abstract: Nowadays,the tourism has become a very important activity and a powerfull industry. Travelling

sums up to 40% of the employees free time. Considering the tourist map a mandatory element in the tourist

journey, the graphic representation of the teritory becomes a way of “selling” a touristic region. The tourism

promoting is the part of the tourism industry that makes an important difference between degrees of atractivity of

a region. The tourist map is the most efficient way to inform the traveller about the beauty and richness of a

region. Creating a tourist map it’s a complex process due to various methods and aplications that have to be used

to make reading amap just a hobby for any unexperienced tourist.

Keywords: tourist map, tourism promotion, tourism potential, map

INTRODUCERE Turismul a devenit în prezent o activitate care ocupă aproximativ 40% din timpul liber al

indivizilor. Călătoriile reprezintă un element crucial în societatea actuală stresantă unde sănătatea

fizică și psihică a indivizilor este principalul motiv al deplasărilor1. Acest fenomen se poate observa în

statisticile care prezintă importanța economică a industriei turistice. Pornind de la premisa că harta

este principalul instrument util turistului în călătoriile sale, reprezentarea grafică a teritoriului devine

un mijloc de promovare turistică. Pentru că turismul modern este organizat în jurul dimensiunii

vizuale și a esteticii, implementarea unui panou turistic capătă o importanță de necontestat. Realizarea

unei hărți turistice este un proces destul de complex, acest lucru fiind datorat nu doar conceperii

cartografice a materialului ,dar și complexității pe care aceasta o are. Turismul în înțelesul general al

fenomenului, înseamnă relaxare, destindere și nu ar trebui să presupună depunerea unui efort special în

descifrarea hărților turistice.

Luând în considerare faptul că turismul poate deveni un motor al economiei societății moderne ,

întocmirea și amplasarea unei hărți turistice pe rutele principale de intrare în județ, este o modalitate

esențială de susținere a turismului din zonă precum și o normă imperios necesară într-o țară europeană.

METODOLOGIE Pentru realizarea prezentului articol principalele metode utilizate au fost în primul rând o

bibliografie de specialitate în ceea ce privește turismul practicat pe teritoriul județului Vrancea,

colectând și informații despre principalele obiective vizitate. Am utilizat în acest scop site-ul

Institutului de Memorie Culturală Cimec care oferă informații detaliate despre patrimoniul cultural ,

arhitectural ,etnofolcloric și istoric al județului și site-ul Direcției Județene pentru Cultură și

Patrimoniu național Vrancea. Pe lângă acestea au fost folosite și bazele de date ale programului de

analiză spațială ArcGis și Google Earth.

1 Goodall Brian, A. G. (1995). Marketing in the tourism industry the promotion of destination regions . London:

Routledge

6

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Cartografia nu reprezinta doar o muncă de reproducere a terenului ci și o muncă de creare a hărții

prin consemnarea obiectivelor în funcție de utilitatea acesteia, or acest lucru nu este posibil decât în

măsura în care geograful cunoaște foarte bine zona studiată. Harta turistică are proprietatea de a fi o

hartă tematică deoarece urmărește reprezentarea obiectivelor care aparțin aceluiași domeniu respectiv

turismului. Indiferent de modalitatea de reprezentare, cartografia prin noile tehnologii și metodele

moderne se adaptează în permanență cerințelor turistului. „Puterea” hărții îl constituie faptul că

aceasta leagă reprezentarea teritoriului cu ceea ce el oferă: hidrografie, relief, obiectivele turistice

prezente în zonă, etc.2 Indiferent de metoda de reprezentare a regiunii rezultatul nu are decât un

singur scop și anume acela al satisfacerii nevoilor turistului în ceea ce privește orientarea și

cunoașterea zonei vizate. Pornind de la premisa că harta este principalul instrument util turistului în

călătoriile sale, reprezentarea grafică a teritoriului devine un mijloc de promovare turistică a județului.

Pentru că turismul modern este organizat în jurul dimensiunii vizuale și a esteticii, implementarea unui

panou turistic al Vrancei capătă o importanță de necontestat.

Harta reprezintă reprezentarea micșorată la scară a suprafeței terestre. Harta turistică reprezintă

deci o hartă geografică creată pentru turiști. Aceasta se deosebește de prima prin faptul că trebuie să

fie simplificată în așa fel încât să reprezinte într-un mod corect datele cartografiate, dar utilizând o

manieră simplistă pentru o citife facilă de către turist. Harta ca instrument utilizat de către turist

include reprezentarea atât a elementelor geografice specifice precum: rețelele de transport, orașe, râuri,

lacuri, relieful dar și elemente caracteristice activității turistice, precum: locuri istorice și de

importanță arhitecturală, muzee, centre turistice, zone de camping, etc. Hărțile specializate în turism

servesc drept mijloace de publicitate pentru turism precum și modalități de a evidenția principalele

locuri de vacanță și principalele obiective turistice.

Rolul hărții turistice îl depășește detașat pe cel al hărților geografice prin simplul motiv că devine

un instrument de mediatizare a zonelor turistice. Într-o astfel de ecuație, un rol determinant îi revine

esteticului. Harta turistică iese din aria de simplă analiză a spațiului, utilizată în scopuri științifice și

devine o imagine a regiunii turistice pe care o reprezintă. Face parte ,astfel, din ansamblul de

materiale publicitare (pliante, ghiduri turistice, etc) care formează domeniul marketingului turistic.

Promovarea turistică reprezintă un anasamblu de acțiuni de transmitere și de comunicare a unor

mesaje destinate potențialilor clienți cu scopul de a-i informa asupra caracteristicilor anumitor produse

sau oferte. Prmovarea turistcă prezintă în continuare o serie de modificări convenabile și perfecționări

în scopul unei mai bune mediatizări a destinațiilor turistice. Astfel și harta turistcă este un produs care

intră, indubitabil , în această cursă de informare a turistului asupra bogățiilor anumitor zone turistice.

În prezent ,promovarea turistică este cea care face diferența între atracțiile turistice care nu au o istorie

atât de puternică în ceea ce privește turismul.

LIMBAJUL CARTOGRAFIC AL HĂRȚILOR TURISTICE

Mesajul cartografic pe care o hartă turistică îl transmite trebuie să fie unul clar și concis, pentru o

citire facilă de către turist a acesteia. Fiind vorba de o reprezentare convențională utilizarea semnelor

pentru transmiterea informației este impetuos necesară pentru o înțelegere corectă a materialului

cartografic. Mesajul cartografic este codificat intr-o serie de semne convenționale care alcătuiesc

limbajul cartografic. Acest tip de limbaj ,utilizat în realizarea hărții turistice, trebuie să răspundă

anumitor cerințe specifice. În primul rând trebuie să fie unul universal astfel încât fiecare utilizator al

hărții să poată interpreta și înțelege elementele reprezentate. Pe de altă parte claritatea și coerența sunt

caracteristici esențiale ale hărții pentru evitarea ambiguităților și a supraîncărcării care pot face

mesajul cartografic dificil de înțeles. În alcătuirea hărții turistice, limbajul cartografic utilizează cu

precădere semnele grafice elementare (linia și punctul) precum și simboluri specifice pentru

reprezentarea obiectivelor turistice. Înfățișarea teritoriului se face prin semne convenționale și prin

simboluri cartografice. Pentru ca limbajul să fie unul cât mai concludent și semnele trebuie să fie cât

mai clare posibil, fiind lizibile pentru utilizatori. Aspectele estetice sunt la fel de importante.

Cromatica și stilul în care semnele sunt reprezentate sunt esențiale pentru o citire facilă a conținutului

hărții.

2 Goodall Brian, A. G. (1995). Marketing in the tourism industry the promotion of destination regions . London:

Routledge.

7

Putem desigur considera hărțile ca o modalitate de dialogare între autor și cititor, sau mai corect

între autori și public. Astfel harta poate fi un intrument de interpretare personală a cititorului sau un

mesaj dialogat al autorului. Harta turistică este un instrument utilizat de un public larg care are sau nu

cunoștințe aprofundate de geografie sau cartografie. Legea minimului efort este cea aplicată de turist

în citirea conținutului hărții. De aceea ergonometria cu care cartograful reușește să reprezinte

elementele într-un mod atractiv din punct de vedere estetic și care solicită “cititorului” un timp scurt

dedicat studierii hărții, este un obiectiv important de atins în cartografierea turistică.

Hărțile turistice la nivelul județului fac parte deci din categoria hărților generale, oferind

turiștilor o privire de ansamblu asupra teritoriului, asupra obiectivelor turistice naturale sau antropice,

precum și asupra căilor rutiere care deservesc obiectivele respective. Aceste tipuri de hărți generale se

supun unor legi de generalizare care au în vedere mai multe aspecte , cum ar fi: scara la care se

reprezintă harta, numărul de obiective care se dorește a fi surprins în conținutul acesteia, destinația și

specializarea hărții. În generalizarea cartografică se iau în considerare câteva etape:

- schematizarea și simplificarea contururilor diferitelor detalii

- reducerea numărului deosebirilor cantitative ale diferitelor elemente reprezentate. Acest lucru

presupune gruparea elementelor în câteva categorii care vor fi reprezentate pe hartă în funcție de un

număr prestabilit de ecarturi.

- reducerea numărului deosebirilor calitative. De respectarea acestei etape depinde succesul

rezultatului final. Astfel , spre exemplu, ariile naturale care vor fi reprezentate pot fi de mai multe

tipuri ( floristice,faunistice, etc) însă vor fi incluse în categoria rezervațiilor naturale.

- înlocuirea detaliilor individuale prin grupe de detalii ( în locul semnelor speciale pentru reprezentarea

fiecărui tip de obiect cultural : arheologic, istoric, din secolul XVIII,etc, se pot utiliza semne

convenționale care să le includă pe toate).

- selecționarea celor mai importante obiective care vor fi reprezentate pe hartă din fiecare categorie în

parte. Această etapă vizează evitarea încărcării hărții cu detalii. Spre exemplu nu vor fi reprezentate

lăcașurile de cult ale tuturor satelor din Vrancea, ci vor fi reprezentate cele mai semnificative și cele

mai reprezentative pentru regiune.

În concluzie, în ceea ce privește generalizarea hărților, o hartă completă nu este cea care este

încărcată cu semne și elemente cartografice, ci este cea care acoperă foarte bine domeniul vizat și

oferă imaginea esențială și univocă a teritoriului reprezentat.

IMPORTANȚA HĂRȚILOR ÎN PREZENTAREA GRAFICĂ A TERITORIULUI.

STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL VRANCEA

Harta nu este doar un util geografic, ea concentrează esența județului prin reprezentarea succintă

a obiectivelor și ofertei turistice , naturale sau antropice de care județul dispune. Astfel este superfluă

ideea că harta ajută doar la orientare. Reprezentarea cartografică poate atrage prin modul corect,

explicit și ușor de descifrat în care a fost realizată. O hartă turistică reprezentativă pentru un județ, într-

o abordare mai literară, are trebui să reușească să vorbească turistului fără ca acesta să depună prea

mult efort în a o înțelege, să fie purtătoare de informație și de raționamente create pe baza unui melanj

de cromatică și simboluri. Județul Vrancea, datorită poziției sale geografice, dispune de o varietate de

forme de relief care scade în trepte de la vest spre est.

Vrancea este considerată punct de intersecție între provinciile istorice : Transilvania, Moldova și

Țara Românească, având un loc aparte în cadrul Unirii de la 1859. Ca provincie istorică, legendară

Vrancea deține un potențial antropic compus în primul rând din numeroase lăcașuri de cult ce datează

chiar din secolele XVII, precum și din numeroase monumente închinate victoriilor oastei române în

războaiele purtate pe teritoriul județului. Poziția strategică a județului se menține și în prezent,

Vrancea fiind traversat de magistrala care leagă Moldova de Muntenia (E85 București - Suceava),

precum și de numeroase drumuri naționale care fac trecerea spre Transilvania. În zonarea turistică a

României, care este privită ca o posibilitate de valorificare superioară a resurselor turistice, judeţul

Vrancea ocupă locul 18, privit prin prisma a nouă grupe de criterii (resurse turistice naturale, resurse

turistice antropice, căi şi mijloace de comunicaţie, baza tehnico-materială turistică, activităţile

turistice, potenţialul demografic, potenţialul economic, localităţi urbane şi rurale, gradul de poluare şi

de degradare a mediului.

8

SCURTĂ ANALIZĂ A POTENȚIALULUI TURISTIC

Turismul poate deveni un suport important al dezvoltării teritoriului prin dinamizarea

activităților economice tradiționale și prin punerea în valoare a particularităților culturale locale,

oferind numeroase oportunități de muncă stopând în aceeași măsură exodul rural al tinerilor.

Potențialul turistic al județului Vrancea este destul de puțin dezvoltat având în vedere diversitate

acestuia. De aceea reprezentarea acestuia este totuși dificilă în condițiile în care harta trebuie sa ofere

turistului o perspectivă corectă a ceea ce poate vizita fără însă să fie mult prea încărcată. Astfel

selecționarea obiectivelor reprezentative ale județului a fost făcută având în vedere valoare culturală,

turistică și naturală a obiectivelor.

Potențialul natural al județului Vrancea este în principal reprezentat de rezervații naturale de

importanță științifică, pentru protejarea speciilor rare, a florei , faunei și vestigiilor paleontologice.

Printre acestea se numără și arii naturale de mare importanțp turistică precum sectoare spectaculoase

de chei, Cascada Putnei, rezervații de turbărie dar și elemente de unicitate precum Focul Viu. Un loc

special în cadrul potențialului natural al Vrancei îl are parcul natural Putna care cuprinde în cea mai

mare parte specii de plante euroasiatice și alpine protejate de lege, avțnd statut de Sit de importanță

Comunitară și de Arie Specială de Protecție Acvifaunistică. Având o deosebită varietate de dispunere

a reliefului, județul Vrancea este înzestrat cu atracții turistice naturale deosebite.

Potențialul antropic este reprezentat în principal de cel cultural și religios, județul fiind unul cu

o importanță în ceea ce privește istoria României, consituind rolul de punct de frontieră între Țara

Românească și Moldova. Obiectivele culturale sunt caracterizate de un stil tradițional care aparține

mai mult spațiului folcloric vrâncean. Printre obiectivele turistice importante se numără :Mausoleul

Mărășești,simbol național, diverse muzee și biserici care datează încă din secolul XVII. Pe lângă toate

acestea, Vrancea s-a făcut cunoscut prin existența podgoriilor și soiurilor de vinuri premiate în

nenumărate rânduri peste hotare. Turismul oenologic devine o premisă importantă pentru dezvoltarea

9

industriei turismului pe teritoriul județului, marcarea drumului vinului fiind un prim pas către o mai

bună promovarea a acestor bogății a județului.

Foto. 1 Cascada Putnei; Sursa: www.turismland.ro Foto. 2 Focul Viu; Sursa: www.turism-360.ro

ROLUL PANOULUI TURISTIC ÎN PROMOVAREA TURISTICĂ

Fiecare proiect turistic este unic așa cum locul și originalitatea ideilor se schimbă de la un proiect

la altul. Investițiile reprezintă o oportunitate de activitate și de dezvoltare a turismului local. Procesul

de implementare a hărții turistice, ca proiect, reprezintă o investiție care presupune mai multe faze

precum utilitatea, rentabilitatea și costurile. Într-o fază inițială a proiectului se pune întrebarea cine va

beficia din utilizarea produsului finit precum și utilitatea acestuia. Astfel în afară de mecanismele

interne de concepere și reașezare a hărții turistice actorii implicați în acest proces de implementare

sunt foarte importanți. Trebuie în primul rând remarcată importanța hărții ca util al geografiei

turismului și ca un element distinctiv în dezvoltarea continuă a domeniului în cadrul județului

Vrancea. O astfel de hartă poziționată la intrarea în județ denotă modernizarea cadrului turistic. În mod

evident politicile locale județene în ceea ce privește turismul constituie baza cunoașterii eficienței

proiectului. Studiile de diagnosticare la nivelul teritoriului favorizează o mai bună cunoaștere a

contextului teritorial și al actorilor implicați. După cunoașterea aprofundată a activității turistice a

teritoriului, unitățile implicate vor pune în practică proiectul. Evaluarea pertinenței proiectului pune

accentul pe ceea ce poate însemna realizarea și implementarea unei hărți turistice la nivelul județului

Vrancea. Acest lucru presupune analizarea gradului în care la nivel județean este nevoie de o hartă

turistică la intrarea pe teritoriul județului și în ce măsură poate aceasta îmbunătăți și ulterior poate

crește valența turistică a județului. Daca avem în vedere faptul că turismul se bazează pe un astfel de

suport cartografic în traseele turistice, se poate afirma faptul că un astfel de proiect instituit la nivelul

unui județ cu un potențial turistic relativ ridicat nu poate decât să îmbunătățească și să îi dea o formă

estetică mult mai plăcută activității de turism.

10

Turismul este o parte integrantă a dinamismului economic al unei regiuni. Totuși acesta trebuie

să evolueze continuu în același ritm de creștere și dezvoltare a societății moderne, cu specificitatea că

evoluția trebuie să fie una durabilă pentru limitarea impactului asupra mediului. Atragerea turiștilor

către zone turistice constituie poate cea mai avantajoasă afacere al acestui mileniu. Astfel dintre toate

sectoarele economiei, turismul reprezintă ramura care are nevoie de cea mai agresivă și permanentă

publicitate pentru a menține activat interesul turistului și dorința acestuia de a călători. Promovarea

turistică presupune de asemenea construira și lansarea unor noi programe după normele prevăzute de

legislația europeană pentru valorificarea resurselor locale pe piața turistică din țară dar și din

străinătate. Aceste obiective se pot atinge prin mai multe prerogative precum: realizarea de materiale

tipărite, materiale foto, site-uri web dar și prin distribuirea pe canale specifice precum târguri de

turism, expoziții sau alte astfel de manifestări de profil naționale și internaționale.

Promovarea turistică reprezintă element primordial în domeniul turismului. Fără aceasta

destinațiile turistice nu pot beneficia de cadrul atractiv pe care metodele de promovare îl grefează.

Imaginea este ceea ce contează în turism. Fără estetica imaginii destinația turistică nu ar fi la fel de

căutată. Acest lucru subliniază rolul important în personalizarea imaginii județului prin hărți sau panou

turistic. Alături de acest panou turistic un rol primordial pare să îl aibă și crearea unui punct de

informare turistică, precum și distribuirea unor materiale publicitare precum ghid turistic al județului,

sau pliante care să conțină și panoul turistic. Centrele de informare turistică au ca principal obiectiv

informarea turiștilor și comercializarea materialelor informative cu privire la oferta turistică și orice

11

alte informații despre unitățile de cazare și infrastructuri turistice din județ. . Înființarea unui astfel de

centru poate colabora la promovarea și distribuirea eficientă și mai rapidă a hărții turistice, împreună

cu alte materiale cu privire la protecția mediului și dezvoltarea socio-economică

Înființarea unui astfel de centru turistic de informare reprezintă un deziderat în dezvoltarea unei

imagini moderne a turismului vrâncean, iar o astfel de hartă turistică ar putea reprezenta principalul

element de informare într-o formulă aproximativ completă. Centrul turistic are rol de monitorizare și

organizare a activităților turistice care să coincidă cu standardele și legislația europeană.

CONCLUZII

Turismul reprezintă un domeniu în plină ascensiune. Valorificarea potențialului turistic nu se

poate face eficient decât cu ajutorul diferitelor metode de promovare turistică. În acest capitol se

include și harta turistică alături de alte metode precumȘ înființarea unui centru turistic, plainte și

ghiduri turistice. Harta turistică, devine astfel cartea de vizită a regiunii turistice reprezentate oferind

posibilitatea turistului să se informeze într-un timp scurt și într-un mod facil în ceea ce privește oferta

turistică a județului sau orașului. Realizarea unui astfel de util poate creea o imagine pozitivă, de

adaptare la nou și o estetică a părții turistice mult mai plăcută. De asemnea, amenajarea drumului

vinului a fost primul pas în dezvoltarea acestui turism de nișă, care a și favorizat mediatizarea

vinurilor vrâncene.

Harta turistică, reprezintă deci, un util indispensabil oricărui călător, precum și o modalitate

eficientă și practică de promovare a regiunilor și obiectivelor turistice.

BIBLIOGRAFIE

Bănățeanu Tancred, S. G. (1988). Zona etnografică Vrancea, Edit. Sport-Turism, Bucureşti

Bernard, R. (1991). Methodes de la cratographie Paris: Presses du CNRS.

Chris, R. (1993). Recreational tourism , a social science perspective, London: Routledge.

Emil, G. (1977). Vrancea, ghid turistic al județului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti

Goodall Brian, A. G. (1995). Marketing in the tourism industry the promotion of destination regions

London: Routledge.

Năstase, A. (2005). Topografie-cartografie București: Edit. Fundației Romania de Mâine.

Rodolfo, B. (2006). Turismo , territorio y sociedad. En publicacion: America Latina; cidade, campo e

turismo.

Scott, J. (2006). Village tourism: Prodyct development and marketing strategy. International Institute

for culture, tourism and development. London: London Metropolitan University.

Sheldon. Pauline (1997). Tourism information technology. Wallingford: Cab international.

Tiroiu Vasile, K. D. (1968). Călătorind prin Vrancea, Edit. Meridiane, Bucureşti

Vișan Gheorghe, N. A. (2000). Cartografie aplicată, Edit. Universității Bucureşti

Zidaru Camelia (2009). Monografia orașului Focșani, Edit. Irco Script, Drobeta-Turnu Severin

www.travelplanplus.eu.

www.cjvrancea.ro

12

CONSTANTIN

ILEANA RALUCA

Data și locul nașterii: 21.12.1991, București

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul

Universității din București, specializarea Planificare Teritorială și

absolventă a Facultății de Management, din cadrul SNSPA

În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea

spațiului turistic și servicii de ospitalitate

Domenii de interes: Marketing turistic, Riscuri geografice în

turism, Managementul resurselor umane, Amenajarea spațiului

turistic, Management hotelier

VULNERABILITATEA LA RISCURI GEOMORFOLOGICE A ACTIVITĂȚILOR

TURISTICE PE PLATOUL BUCEGI, ZONA BABELE-SFINXUL

CONSTANTIN ILEANA RALUCA

Resumen:La necesidad de estudiar los fenómenos que generan riesgos geomorfológicos deriva de la

necesidad de evitar situaciones no deseadas, como pérdidas económicas o, peor, pérdidas de vidas. Las

características morphographical y morfométricos del relieve de Bucegi Montañas, en la zona Babele-Sfinxul, y

los elementos del clima, vegetación, lluvia excesiva, etc., han contribuido y contribuyen a la aparición y

desarrollo de los procesos geomorfológicos, que a menudo producen importantes daños humanos y materiales.

El concepto de riesgo incluye varios componentes, a saber: el que puede pasar, su contexto de desastre

ambiental, las consecuencias que pueden producir incertidumbre relativa del evento en sí. Característica

fundamental del riesgo es la incertidumbre, es decir, la parte que lo distingue de destrucción o impacto. La

investigación de vulnerabilidades a riesgo ayuda a identificar ciertas áreas de riesgo, para poder tomar medidas

que pueden limitar el daño causado por un proceso geomorfológico o lo pueden detener.

Cuvinte cheie: riscuri, turism, vulnerabilitate, activități turistice, procese geomorfologice, Bucegi

INTRODUCERE

Articolul de față își propune abordarea unei problematici complexe, legate de vulnerabilitatea la

riscuri geomorfologice a activităților turistice pe Platoul Bucegi, zona Babele-Sfinxul, și vine în

ajutorul celor care aleg această zonă ca destinație turistică și care își doresc să cunoscă riscurile la care

se expun atunci când o fac. Necesitatea și importanța studierii fenomenelor de risc din această zonă

rezidă din impactul pe care fenomenele naturale le au asupra omului și asupra activităților turistice

desfășurate de aceștia aici.

METODOLOGIE

Pentru elaborarea acestui articol am folosit mai multe metode și instrumente de cercetare. Acestea

m-au ajutat să analizez procesele geomorfologice de pe platoul Bucegi și impactul pe care acestea îl au

asupra activităților turistice desfășurate în această zonă. Pentru colectarea datelor am consultat

numeroase materiale bibliografice, am fost pe teren unde am făcut o serie de observații directe și cartări

ale proceselor observate. În urma prelucrării datelor colectate am putut întocmi mai multe hărți, cea mai

importantă fiind harta finală, cea a vulnerabilității la riscuri geomorfologice a activităților turistice în

această zonă. În ceea ce priveşte hărţile care se regăsesc în cadrul acestui articol ţin să menţionez că au

fost realizate de mine cu ajutorul aplicaţiei software QGIS 2.6.1, utilizând tehnicile GIS.

Metodologia de cercetare a riscului. Cercetarea riscului implică identificarea potențialelor

hazarde și evaluarea vulnerabilității, pe baza unor elemente fizice și umane și a unor dimensiuni socio-

culturale. Metodologia de cercetare a riscului presupune parcurgerea a trei etape: identificarea, analiza

13

și ierarhizarea riscului.1 Identificarea riscului este cel mai important pas în cercetarea și evaluarea

riscurilor. Identificarea zonelor cu risc geomorfologic vizează delimitarea arealelor ce vor fi considerate

mai fragile în raport cu altele din vecinătatea lor, care nu au fost niciodată afectate de asemenea

procese. Analiza riscului estimează probabilitățile și consecințele așteptate pentru un risc identificat sau

expunerile și efectele. Consecințele vor varia în funcție de magnitudinea evenimentului și de

vulnerabilitatea elementelor afectate. Ierarhizarea riscurilor poate fi realizată în funcție de vârstă,

intensitatea proceselor, eroziunii lineare, volumul de masă deplasată, frecvența sau ciclicitatea

proceselor sau hazardelor geomorfologice, impactul costuri/amenajare, relația cerere-ofertă în politicile

imobiliare sau agroturistice, dar și în funcție de prognoza realizată, prin reactivarea unor procese sau

continuarea lor.2

Definiții

Riscul, conform DEX-ului, reprezintă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de

înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil (din limba franceză risque). După

dicționarul IDNDR riscul este definit ca fiind numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite,

pagube asupra proprietăților și întreruperii activității economice în timpul unei perioade de referință

într-o regiune dată, pentru un fenomen natural. Arealele cu diferite grade de vulnerabilitate includ

elemente de risc, și anume: populația, clădirile și construcțiile de inginerie civilă, activitățile

economice, serviciile publice, unitățile, infrastructura supuse riscului într-o arie dată. 3

Vulnerabilitatea după dicționarul IDNDR (1992) reprezintă gradul de pierderi (de la 0% la

100%) rezultate din potențialitatea unui fenomen de a produce victime și pagube materiale. Având în

vedere că sunt procese geomorfologice care au un anumit potențial de a producere victime sau pagube

materiale, a apărut necesitatea studierii nu doar a proceselor în sine, ci și a vulnerabilității, a

potențialității lor de a produce victime și pagube materiale. Astfel, pentru a preveni producerea acestor

procese sau reducerea pagubelor rezultate în urma producerii lor sunt foarte importante activitățile de

conștientizare a riscului și gestionarea acestuia.

Totuși, conceptul de vulnerabilitate nu are o definiție unanim acceptată în întreaga literatură, astfel

că de-a lungul timpului s-au conturat trei curente de studiu în definirea vulnerabilității.

Primul curent se concentrează pe expunerea la pericole biofizice, condiții periculoase, gradul de

ocupare uman din zonele periculoase, gradul de pierderi datorate unor evenimente periculoase, precum

și analiza carcteristicilor și a impactului acestor evenimente periculoase.4 Al doilea curent apare în

contextul social al pericolelor și se referă la capacitatea comunității de a face față vulnerabilității și la

capacitatea de adaptare. Al treilea curent combină atât abordarea vulnerabilității ca pericol, precum și o

reacție socială și acțiune față de posibilele urmări5 și este cel care a căpătat cea mai mare importanță în

ultima perioadă.

Riscurile geomorfologice derivă din trăsăturile de instabilitate ale suprafeţei terestre.6 Ele

prezintă o diferenţă faţă de alte tipuri de risc deoarece impun, de cele mai multe ori, schimbări

progresive care pot lăsa loc la adaptări succesive din partea comunităţilor umane. Suprafeţe de teren

cele mai expuse la riscuri geomorfologice sunt versanţii, care susţin manifestarea accelerată a

proceselor gravitaţionale (rostogoliri, surpări, tasări, alunecări de teren, curgeri noroioase, etc.,).7

1 Irimuş, I. A., Riscurile geomorfice şi planningul teritorial. Aplicaţie în periurbanul

Municipiului Bistriţa, în Riscuri şi catastrofe, an IV, nr. 4/2007 2 Danci, I., Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană,

Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2014 3 Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale, București, 2009, Pagina 19

4 Alexander, D., Natural Disaster, 1993, Pagina 632

5 Weichselgartner, J., Disaster mitigation: the concept of vulnerability revisited. Disaster Prevention and

Management, 2001, Paginile 85-94 6 Gares, P. et al, Geomorphology and Natural Hazards, 1994, Paginile 1-18

7 Danci, I., Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană, Teză de doctorat,

Cluj-Napoca, 2014

14

STUDIU DE CAZ – MUNȚII BUCEGI, ZONA BABELE-SFINXUL

Prin complexitatea și măreția formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcătuiește una dintre cele

mai remarcabile individualități geografice și turistice din lanțul Carpaților românești și cea mai

reprezentativă dintre ele, prin multiplele posibilități ce le oferă pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de

stâncă. Pe conglomeratele și gresiile eterogene din Bucegi, ca efect al oscilațiilor climatice, s-au

format ”Babele” și ”Sfinxul”, importante atracții turistice. Inițial, șiroirea puternică a detașat placa mai

dură, pe fondul înghețului și dezghețului diferențiat, iar acțiunea eoliană a exercitat, concomitent, o

puternică coroziune. Reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice din spațiul montan

(Fig. 1), am considerat deosebit de importantă studierea vulnerabilității la risc a activităților turistice în

această zonă.

Fig. 1. Harta turistică a Munților Bucegi, zona Babele-Sfinxul

(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Procese geomofologice În urma investigaților făcute pe teren am întocmit o hartă (Fig. 2) care prezintă localizarea celor

mai frecvente procese geomorfologice identificate în arealul studiat, și anume: avalanșele, tasarea sub

acțiunea zăpezii, alunecările de teren, eroziunea lineară, șiroirea, ravenarea, dezagregarea fizică și

chimică, solifluxiunea și căderile de stânci.

Avalanșele sunt procese gravitaționale reprezentate de masele de zăpadă și gheață care alunecă

sau se rostogolesc la vale, mărindu-și în aval volumul, greutatea și viteza. Acestea antrenează de

multe ori pietre, stânci, arbuși și pot provoca distrugerea pădurilor, construcțiilor și chiar și pierderea

de vieți omenești. Sunt specifice regiunilor montane unde se înregistrează căderi bogate şi repetate de

zăpadă pe pante despădurite care depăşesc 30° (frecvent 35-45°).

Tasarea este procesul înregistrat pe platouri relativ netede în sectoarele în care zăpada este

acumulată pe grosime mare (îndeosebi prin troienire). Prin greutatea masei de zăpadă aceasta exercită

o presiune (apăsare) neuniformă asupra materialelor din depozit. Va fi accentuată în sectoarele cu

grosime mare unde persistă în intervalele de timp când se înregistrează topiri datorită temperaturilor

pozitive. De altfel, aici petecele de zăpadă vor fi mult timp sursa principală de alimentare cu apă a

depozitului şi rocii de dedesubt şi din vecinătate, favorizând procesele provocate de frig. Prin tasarea

15

materialelor rezultă microdepresiuni cu forme alungite (pe direcţia vântului care determină troienirea)

sau circulare.1

Alunecările de teren reprezintă atât procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau

depozitelor pe versanți, cât și forma de relief rezultată. În sens restrâns, strict, al noțiunii, alunecările

de teren sunt procese gravitaționale, în general, rapide de modelare a terenurilor în pantă, la care

masele sau materialele care se deplasează sunt separate printr-un plan sau sisteme de plane de

alunecare de partea stabilă, neantrenată în mișcare.2

Se disting câteva condiții de declanșare a aluncărilor de teren: presiune exercitată asupra rocilor

din versanți prin creșterea greutății unor elemente aflate pe ele (construcții, arbori dintr-o pădure, mai

ales dacă au rădăcini superficiale, etc.), fisurarea rocilor prin seisme naturale și antropice, adoptarea

unui sistem de folosințe a tereurilor neadecvat pantei și alcătuirii.3

Fig. 2. Harta proceselor geomorfologice în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


Eroziunea liniară apare în momentul în care scurgerea de suprafaţă (reprezentată prin şuvoaie

sau şiroaie mari) se concentrează „în contextul creşterii energiei cinetice a scurgerii lichide şi

micşorării rezistenţei substratului sau învelişului vegetal protector”.4 Eroziunea în adâncime este unul

unul dintre cele mai importante procese geomorfologice prezente, atât prin suprafaţa ocupată dar mai

ales prin efectele avute. Acest proces contribuie în proporţie variabilă (26-75%) la formarea eroziunii

totale.5 Eroziunea lineară se produce în albia râului în lungul firului de apă, adică acolo unde este

mare şi turbulenţa este activă. Aici se dezvoltă curenţi largi cu caracter helicoidal, iar pe de altă parte

curenţi verticali (vârtejuri). Şi unii şi alţii izbesc patul albiei producând aici erodarea acestuia. Se

dezvoltă scobituri, iar prin târârea bolovanilor, local apar şenţuleţe de zgâriere (striuri). Prin unirea

1 Ielenicz, M., Geomorfologie generală, București, 2004, Pagina 61

2 Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale, București, 2009, Pagina 19 3 Ielenicz, M., Geomorfologie generală, București, 2004, Pagina 52

4 Ioniţă, I., Formarea şi evoluţia ravenelor din Podişul Bârladului, Iaşi, 2000 5 Raport științific, Universitatea Al. Ioan Cuza – Facultatea de Geografie-Geologie, iunie 2007

16

acestora se realizează pe fundul albiei, porţiunea cea mai coborâtă şi cu cele mai multe denivelări

(talvegul).

Acest tip de eroziune este deosebit de activ în sectoarele de praguri care, în majoritatea

cazurilor, au caracter structural sau litologic (strate de roci cu rezistenţă mai mare intersectate de către

albia râului). Pe aceste praguri, şuvoiul de apă se prăbuşeşte izbind rocile de la baza lor. O parte din

apă încărcată cu pietriş este proiectată de izbitură spre prag, săpând în timp la baza acestuia o

excavaţie (marmită). Când dimensiunile marmitei devin foarte mari, stratele de roci de deasupra se

prăbuşesc. Efectele sunt două - fruntea pragului se retrage, iar patul albiei din aval se extinde în

amonte. Datorită modului în care s-a înregistrat eroziunea, aceasta deplasându-se din aval în amonte,

procesul este denumit ''retragerea cascadelor'' şi reflectă o formă de manifestare locală a eroziunii

regresive.

Şiroirea reprezintă procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee lineare care

constituie aliniamente joase în lungul versanţilor. Scurgerea apei pe acestea se face cu o viteză mare

impusă de masa de apă şi de pantă de unde o forţă a şuvoiului care se consumă prin erodarea

materialelor de pe patul curgerii şi transportarea lor. Procesul începe lent, se accentuează pe măsura

creşterii volumului de apă, sfârşeşte la scurt timp după ce ploaia a încetat şi este reluat la alte ploi

similare.

Ravenele sunt forme evoluate ale şiroirii, procesul repetându-se de mai multe ori; ca urmare,

eroziunea a creat forme negative alungite (de la mai mulţi zeci de metri la sute de metri), late de 0,5-

1,5 m, cu adâncimi de 1-1,5 m, dezvoltate pe toată grosimea depozitului de versant; sunt permanente

şi se asociază la obârşia torenţilor, pâraielor sau pe unii versanţi.1

Dezagregarea fizică reprezintă fragmentarea rocilor de suprafață ca rezultat al unor acțiuni

mecanice exercitate asupra lor, datorită presiunii și schimbărilor bruște de temperatură. Odată ce apa

pătrunde în fisurile rocilor aceasta poate îngheța, mărindu-și volumul și determinând fisurarea lor.

Dezagregarea chimică constă în descompunerea unor minerale din structura rocilor şi formarea

altor minerale noi. Ploaia reprezintă un important factor, care determină dezagregarea chimică. Apa

combinată cu dioxidul de carbon formează o soluţie acidă care dizolvă unele roci, precum calcarul.

Solifluxiunea reprezintă, în sensul larg, alunecarea pe versanţi a unor materiale noroioase

superficiale (sol sau pătură de alterare) datorită creşterii locale a conţinutului de apă la dezgheţ, de

obicei în regim periglaciar. Sensul restrâns se referă numai la acele alunecări mici şi lente, când apa

provine din dezgheţul solului, numite şi: gelifluxiuni, criosolifluxiuni sau congelifluxiuni.

Căderile de stânci sunt deplasări bruște, aproape instantanee, ce se produc sub efectul

gravitației, a unor bucăți de dimensiuni variate de stânci, ce au loc pe versanții cu declivitate mare.

Acestea au loc de cele mai multe ori în roci puternic coezive care au fost fisurate și dezagregate, ce au

contact direct cu agenții exerni.

Analize morfometrice şi morfografice și ierarhizarea riscurilor

În prezentul studiu, cuantificarea riscurilor de natură geomorfologică s-a făcut ținând cont de

faptul că magnitudinea riscului depinde de hazardele geomorfologice și de vulnerabilitatea

elementelor antropice, expuse la risc (turiști, , instalaţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, cabane,

trasee turistice, etc).

Harta geodeclevității (Fig. 3) a fost realizată în programul QGIS. Se remarcă predominanţa

pantelor cuprinse între 3 - 10

o, iar apoi a pantelor cuprinse între 10

o - 20

o, ca urmare a faptului că harta

ilustrează Platoul Bucegi, un podiș înalt, deci cu o înclinare redusă a pantelor. Cele mai mari valori,

cele de peste 45o, predomină în estul arealului, deteminând apariţia pronunțată a proceselor

gravitaţionale, cum ar fi prăbușirile, avalanșele, alunecările de teren, etc.

În vedere clasificării din punct de vedere al vulnerabilității la risc a intervalelor de pantă alese

pentru harta geodeclivității, am acordat o deosebită atenție în mod special densității circulației

turistice ce se desfășoară în zonă și mai puțin intensității propriu-zise a proceselor geomorfologice.

Astfel, am acordat cel mai mare grad de vulnerabilitate la risc intervalului cu cea mai mică

pantă, deoarece aici se află cele mai importante atracții turistice din întregul areal, Babele și Sfinxul,

și, totodată, se produce un proces geomorfologic foarte important, care pune în pericol viața turiștilor,

și anume avalanșele. Acestea au o forţă deosebită, care determină înlăturea cabanelor, a fâşiilor de

1 Ielenicz, M., Geomorfologie generală, București, 2004, Pagina 68

17

pădure cu arbori mai mari, distrugerea unor porţiuni de drumuri care se desfăşoară pe versanţi, a

instalaţiilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar turişti surprinși sunt omorâți. Tot aici, se mai

produc două procese mai puțin periculoase pentru turiști, dar cu o răspândire destul de mare: tasarea

și solifluxiunea.

Fig. 3. Harta geodeclivității în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


Fig. 4. Harta geodeclivității în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori

în funcție de vulnerabilitatea la risc a activităților turistice


Cel mai mic grad de vulnerabilitate la risc l-am acordat intervalului de mijloc, 20 - 30°, deoarece aici

ne depărtăm puțin de zona cu mare densitate turistică, și putem acorda o importanță mai mare pantei,

18

iar procesele geomorfologice de aici nu au o intensitate atât de mare ca cele din zonele cu pantă între

30 - 40° sau cu pantă de 40 - 50°.

Harta hipsometrică a fost realizată în QGIS (Fig. 5). Analizând această hartă putem observa că

cele mai mari altitudini se înregistrează în partea central-nordică a arealului ales, iar cele mai mici în

estul și vestul lui. Altitudinea maximă este de 2210 m, iar cea minimă de 1725 m. Altitudinile scad

constant din centru spre est şi spre vest, dar şi dinspre nord spre sud. De asemenea, se observă

predominanţa altitudinilor cuprinse între 1900 și 2100 m.

Fig. 5. Harta hipsometrică în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


Fig. 6. Harta hipsometrică în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori



Harta hipsometrică este relevantă pentru identificarea zonelor susceptibile pentru anumite

procese actuale sau pentru relaţionarea alitudinii cu tipul de relief creat. Astfel, la altitudini de 1800 m

19

apare relieful periglagiar, crio-nival, deoarece temperaturile scăzute şi prezenţa stratului de zăpadă

persistă chiar şi în lunile de vară. Acest lucru duce şi la apariţia formelor de relief reziduale rezultate

în urma proceselor periglaciare.1

În vedere clasificării din punct de vedere al vulnerabilității la risc a intervalelor de altitudine

alese pentru harta hipsometrică, am acordat, la fel ca în cazul hărții geodeclivității, o atenție sporită

densității circulației turistice ce se desfășoară în zonă și mai puțin intensității propriu-zise a proceselor

geomorfologice.

Astfel, cel mai mare grad de vulnerabilitate la risc îi revine intervalului cu cele mai mari

altitudini, 2100 – 2210 m, ca urmare a numărului mare de turiști ce se găsesc aproape în permanență

aici, excepție făcând anumite perioade din sezonul rece. Bineînțeles, acest flux de turiști se datorează

atracțiilor turistice Babele și Sfinxul. Acestă zonă coincide în mare parte cu spațiul căruia i-am

acordat cel mai mare grad de vulnerabilitate la risc în cazul hărții geodeclivității. Astfel, se produc

aceleași procese ca și în cazul anterior: avalanșe, tasări și solifluziune; la care se adaugă, în partea

dreaptă a zonei, dezagregarea chimică și fizică a rocilor. Cel mai mic grad de vulnerabilitate la risc l-

am acordat intervalului cu altitudinile cele mai mici, 1600 - 1800 m, deoarece acest areal este foarte

restrâns și este cel mai îndepărtat de zona intens circulată de turiști.

Harta umbririi a fost realizată în programul QGIS. Analizând harta se observă predominanţa

versanţilor umbriți, urmaţi de versanţii semiumbriți, cei însoriți, iar apoi de cei semiînsoriți. Orientarea

versanţilor este importantă pentru analiza influenţei radiaţiei solare, a insolaţiei şi a temperaturii

asupra favorizării evoluţiei unor procese geomorfologice sau de morfogeneză a formelor de relief.

Fig. 7. Harta umbririi în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


Versanţii sudici şi cei sud-estici primesc radiaţia solară cea mai puternică, fiind astfel cei mai

calzi şi mai uscaţi versanţi, fiind şi cei mai favorabili apariţiei proceselor geomorfologice actuale,

deoarece în cazul acestor versanţi încălzirea lor pe timpul iernii determină topirea mai bruscă a zăpezii

şi deci o perioadă mai mare de posibilitate de apariţie a proceselor. Versanţii cu orientare vestică şi

sud-vestică sunt versanţi semicalzi şi semiuscaţi, favorizând, mai puţin decât cei anteriori, apariţia

fenomenelor erozive. Versanţii semiumezi şi semireci, pe care procesele actuale se înregistrează mai

puţin, sunt reprezentaţi de versanţii estici şi cei nord-estici. Cei mai puţin favorabili versanţi pentru

apariţia proceselor geomorfologice actuale sunt cei reci şi umezi, adică cei nordici şi nord-estici

1 Teodor Mădălina, Particularităţi structurale ale Masivului Piatra Craiului, Lucrare de licență, 2011

20

deoarece aceştia, pe o lungă perioadă a anului sunt acoperiţi de zăpadă şi practic protejaţi. Solul este,

de asemenea, îngheţat o perioadă mai lungă de timp. Pe aceşti versanţi se poate observa apariţia

avalanşelor (ce se declanşează prin acumularea stratului de zăpadă, nu prin încălziri climatice).1

Fig. 8. Harta umbririi în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori



Privind harta umbririi în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori în

funcție de vulnerabilitatea la risc a activităților turistice, se poate observa că am acordat cel mai mare

grad de vulnerabilitate la risc versanților însoriți, deoarece, așa cum am menționat, sunt cei mai

favorabili apariţiei proceselor geomorfologice actuale, și sunt și cei mai circulați de turiști.

Cel mai mic grad de vulnerabilitate la risc l-am acordat versanților semiînsoriți, ca urmare a faptului

că aceștia sunt într-o oarecare măsură mai puțin circulați de turiști și au și o pantă destul de redusă față

de restul arealului.

Harta vulnerabilităţii

Unind cele trei hărți, cu ajutorul programului QGIS, am realizat harta finală, Harta

vulnerabilității la riscuri geomorfologice a activităților turistice (Fig. 9), pe care se poate observa o

clasificare, de la 1 la 5, din punct de vedere al vulnerabilității la risc a activitățile turistice, unde 1

reprezintă arealul cu cel mai mare risc și 5 arealul cu cel mai mic risc.

Managementul riscurilor Managementul riscurilor poate fi definit ca totalitatea politicilor, a deciziilor administrative și a

activităților operaționale care sunt legate de diverse stadii ale riscului, la toate nivelurile.

Obiectivul managementului riscului este de a pune în legătură toate elementele și actorii din

sistemul de management al dezastrelor, de a dezvolta instrumente de diminuare a dezastrelor bazate

pe strategii de prevenire și intervenție, transfer și schimb reciproc de cunoștințe, educație și tehnici de

luare a deciziilor. Un management durabil al riscului presupune menținerea și îmbunătățirea calității

1 Teodor Mădălina, Particularităţi structurale ale Masivului Piatra Craiului, Lucrare de licență, 2011

21

mediului și a calității vieții populației, creșterea responsabilității autorităților și a comunităților locale,

dar și o abordare integrată echitabilă.1

Fig. 9. Harta vulnerabilității la riscuri geomorfologice a activităților turistice în Munții Bucegi,

zona Babele-Sfinxul (după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Elementele managementului dezastrelor

Managementul dezastrelor trebuie să țină cont de etapele de manifestare ale unui dezastru și

cuprinde următoarele elemente: activități de prevenire, activităţi de management operativ, (constă în

activități ce se întreprind în timpul desfăşurări evenimentului), acţiuni ce se întreprind după trecerea

fenomenului (determinarea impactului dezastrului asupra societății).2

Activități preventive

Cea mai importantă activitate necesară în managementul riscului o reprezintă identificarea în

detaliu și delimitarea geografică a zonelor cu procese geomorfologice care asociază riscul de pe

teritoriul analizat, în cazul de față, Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul.

Apoi, foarte importantă este înscrierea acestora în planurile de amenajare a teritoriului şi de

urbanism general, precum şi prevederea în regulamentele de urbanism locale a măsurilor necesare

pentru atenuarea riscului.

În următoarea etapă se vor realiza măsuri structurale, cum ar fi împădurirea terenurilor degradate

şi a bazinelor hidrografice torenţiale, corectarea torenţilor, etc.

Și, nu în ultimul rând, este importantă și realizarea de măsuri nestructurale (programe şi măsuri

de protecţie, informarea publicului, comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului

natural).

1 Bădila, A., Managementul riscului la dezastru - Ghidul de lucru pentru ONG-urile de mediu în prevenirea

dezastrelor, 2007 2 Danci, I., Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană,

Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2014

22

Activităţi de management operativ - acele activități care se întreprind în timpul desfăşurări

evenimentului.

Alertarea și/sau alarmarea unităților și a subunităților pentru intervenție.

Deplasarea la locul evenimentului a unităților de intervenție.

Evacuarea răniților și a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflați sub

dărâmăturii, stingerea incendiilor, eliminarea scăpărilor de gaze naturale, evacuarea bunurilor,

depozitarea și asigurarea pazei acestora.

Luarea măsurilor pentru asigurarea alimentării cu apă, energie electrică, restabilirea sistemelor de

comunicații, menținerea în stare de funcționare a drumurilor de acces în zonele calamitate.

Acţiuni ce se întreprind după trecerea hazardului

Evaluarea evenimentului.

Ajutoare pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi revenirea

la viaţa normală.

Evaluarea activităţii de management în vederea îmbunătăţirii procesului de planificare a

intervenţiei în cazul unor evenimente viitoare în zona afectată, precum şi în alte zone.

CONCLUZII

Din nevoia preîntâmpinării unor situaţii nedorite, cum ar fi pierderile economice sau pierderile

de vieţi omeneşti, a apărut necesitatea studierii riscurilor geomorfologice. Particularităţi morfografice

şi morfometrice ale reliefului Munților Bucegi, în zona Babele-Sfinxul, dar și elementele climatice,

vegetaţia, precipitaţiile atmosferice excesive, etc, au contribuit şi contribuie la apariţia și dezvoltarea

proceselor geomorfologice, care de multe ori produc pagube materiale și umane importante.

Cercetarea vulenerabilității la risc a anumitor zone ne ajută să identificăm riscurile, ca mai apoi să

putem adopta măsuri care pot diminua daunele produse de un anumit proces geomorfologic sau chiar

îl pot stopa.

BIBLIOGRAFIE

Alexander, D., (1993), Natural Disaster (http://books.google.ro/books)

Bădila, A., (2007), Managementul riscului la dezastru - Ghidul de lucru pentru ONG-urile de mediu

în prevenirea dezastrelor

Danci, I., (2014), Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană, Teză

de doctorat, Cluj-Napoca

Florina Grecu, (2009), Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București

Gares, P., A., Douglas J. Sherman, Karl F. Nordstrom, (1994), Geomorphology and Natural Hazards

(http://books.google.ro/books)

Ielenicz, M., (2004), Geomorfologie generală, Editura Universitară, București

Ioniţă, I. (2000), Formarea şi evoluţia ravenelor din Podişul Bârladului, Editura Corson, Iaş

Irimuş, I. A., (2007), Riscurile geomorfice şi planningul teritorial. Aplicaţie în periurbanul

Municipiului Bistriţa, în Riscuri şi catastrofe, an IV, nr. 4/2007

Raport științific, (Iunie 2007) Universitatea Al. Ioan Cuza – Facultatea de Geografie-Geologie

Teodor Mădălina, (2011), Particularităţi structurale ale Masivului Piatra Craiului

V. Velcea, A. Savu, (1992), Geografia Carpaților și a Subcarpaților Românești, Editura didactică și

pedagogică, București

Weichselgartner, J., (2001), Disaster mitigation: the concept of vulnerability revisited. Disaster

Prevention and Management (10 www.periodici.caspur.it)

23

DĂESCU TEODORA

Data și locul nașterii: 28.03.1991, Motru, Gorj

Studii: Absolvent a Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, specializarea Geografia Turismului. În prezent

masterandă, specializarea Managementul resurselor și activităților

turistice

Domenii de interes: Geografia turismului, Management turistic,

Turism rural și cultural

PERCEPȚIA TURISTILOR ASUPRA IMPACTULUI PRACTICĂRII

SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN STAȚIUNEA RÂNCA

DĂESCU TEODORA

Abstract: Rânca receives over one million tourists each year and its popularity as a holiday destination is

increasing. Always ski areas are prone to growing pressure from tourism, which in some cases has already led to

environmental degradation in the area. The pressure on the local population can become a problem as well and

with several new resorts opened, competition increases and decreases economic benefit. I started from the

premise that tourism practice, regardless of area or type produces a range of impacts on the economic, social,

political and natural environment of an area, impacts that are both positive and negative. For a mountainous area

like Rânca, winter sports led to the economic development of the area, but also created a number of negative

environmental impacts, effects from deforestation for the construction of slopes and lifts facility, to which it is

added the construction of accommodations without following a specific plan. Thus the present analysis is

intended to highlight the opinion of tourists on the impact of winter sports, whether it is one minimal or one with

strong effects on the sustainable development of the area analyzed.

Cuvinte cheie: turism, impact, sporturi de iarnă, dezvoltare durabilă.

INTRODUCERE

Indiferent de zona de dezvoltare a regiunii schiabile, se folosesc resurse cum ar fi apa de zăpadă,

energie pentru telescaune de funcționare, precum și lemn din păduri sau areale ale faunei sălbatice

pentru teren activitate. Impactul acestor domenii asupra mediului include poluarea aerului din

echipament de întreținere, precum și eroziunea, fragmentarea habitatelor, introducerea de specii

exotice, precum și crearea pârtiilor de schi, proces ce presupune tăierea vegetației forestiere, nivelarea

terenului și multe altele.

În lucrarea de față am plecat de la premisa că practicarea turismul, indiferent de zonă sau de tip,

produce o serie de impacte asupra mediului economic, social, politic și natural al unei zone, impacte

atât pozitive, cât și negative. Idea pentru acest subiect a venit din dorința de a vedea dacă turiștii care

vin la Rânca sunt conștienți de impacte practicării sporturilor de iarnă atât asupra mediului natural, cât

și asupra mediului economic. Pe scurt, este interesant de văzut dacă aceștia conștientizează impactul

practicării asupra dezvoltării durabile a zonei. Lucrarea de față se concentrează pe două întrebări:

1. Cum văd turiști impactul practicării sporturilor de iarnă asupra stațiunii în devenire Rânca?

2. Ce înțeleg aceștia prin termenul de dezvoltare durabilă?

Scopul lucrării este acela de a afla percepția turiștilor despre impactul produs de practicarea

sporturilor de iarnă, dacă acesta este unul minimal sau unul cu efecte puternice asupra dezvoltării

durabile a zonei analizate. De asemenea, se dorește a se descoperii cum este văzută localitatea Rânca

în rândul turiștilor pasionați de sporturile de iarna.

24

METODOLOGIE

Cercetarea de față este una empirică cât și teoretică. Studiul empiric s-a bazat pe observare si pe

metode dezvoltate de studiul teoretic. Acesta a implicat colectarea de datele originale pentru analiză.

Pentru colectarea datelor au fost folosite două abordări și anume colectarea de date cantitative și

calitative.

Cercetarea cantitativă arată datele prin folosirea numerelor și procentelor. Deși acestea necesită

un eșantion destul de mare și reprezentativ, în studiul de față mărimea eșantionului a fost de 50 de

persoane, iar metoda de eșantionare a fost una aleatorie.

Cercetarea cantitativă răspunde la întrebări , cum ar fi: ce , unde , cât de mult și cât de des . Această

metodă de cercetare este adesea criticată, fiind considerată superficială, deoarece nu permite

cercetătorului să pătrundă suficient de adânc în interiorul subiectului cercetat. ( Finn , etc 2000, 8 - 9 ,

11 ; . Heikkilä 1998 , 15-16 )

Este necesar să precizez că subiectul a fost ales așa fel încât să nu există pericolul de a face

concluzii greșite despre rezultatele în special în cazul în care subiectul de cercetare ar fi fost unul

străin. Datele folosite au fost colectate de la respondenți cu ajutorul unui chestionar aplicat, turiștilor

care au vizitat Rânca, prin intermediul rețelelor de socializarea, cât și prin postarea acestuia pe pagina

oficială de Facebook al Portalului Novaci Rânca.

Chestionarul a fost așa realizat așa fel încât respondentul să nu-si piardă interesul și să se

evidențieze scopul cercetării. Acesta a avut un număr de 18 întrebări, dintre care ultimele trei au făcut

referire la genul, vârsta și statutul respondentului. Cei mai mulți dintre respondenți au fost femei cu

vârste cuprinse între 20-40 ani (85%) având statutul de elevă/studentă și angajată (aceste două

categorii fiind la egalitate cu un procentaj de 40% fiecare). Pentru fiecare întrebare la care participanții

au răspuns integral au fost întocmite diagrame pentru a scoate în evidență claritatea datelor. Datele au

fost analizate cu programul Microsoft Excel deoarece acesta era convenabil și la îndemâna.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Istoric și date generale despre localitate

Rânca este situată la o altitudine de peste 1.600 m, pe versantul sudic al Munților Parâng, la

poalele Vârfului Păpușa, la numai 62 km nord-est de municipiul Târgu-Jiu și la 16 kilometri de

Novaci. Localitatea datează încă din 1930 iar începuturile acesteia sunt legate de înființarea Băncii

Populare a Gilortului de către Dumitru Brezulescu, născut în Novaci și absolvent al Facultății de Drept

din București, și la a cărui inițiativă a fost realizată o rețea de drumuri în Novaci. Deși acesta moare în

anul 1916, planurile sale de modernizare a Novaciului și de crearea a unei stațiuni montane la Rânca

sunt puse în aplicare de Consiliul de Administrare a băncii. Astfel, sunt construite aici șase cabane,

fiecare având câte cinci camere. Prima dintre aceste cabane a fost dată spre folosință abia șapte ani mai

târziu.

Fig. 1. Amplasarea Pârtiilor în Rânca

25

Deși, inițial a aparținut din punct de vedere administrativ plasei și raionului Novaci, după cel de

al doilea război mondial, situația localității a fost incertă, deoarece acesta era revendicată atât de

primăria Novaci cât si cea din Baia de Fier. Astfel, datorită problemelor de ordin administrativ,

localitatea nu a fost omologată ca și stațiune turistică montană deși parte din pârtiile acesteia au fost

omologate de către Ministerul Turismului precum pârtiile M1 și M2 omologate de Ministerul

Turismului, conform certificatului de omologare nr. 53/26.01.2006.

În prezent Rânca dispune de șase pârtii cu grade diferite de dificultate, deși există unele date care

spun că de fapt numărul acestora ar fi cinci. În problema administrației, intră și situația acestor pârtii

care sunt administrate de diferite societăți. Astfel, pârtiile M1, M2, M3 și M4 sunt administrate de

firma C.T.M. Rânca SRL, pârtia Rânca 1 este administrată de firma S.C. Grup Primacons SRL prin

concesiune de la firma S.C. Vârful Păpușa SA, iar ultima dintre acestea, pârtia Plopu este administrată

de Obștea Cerbu. Frumusețea acestei localități este completată de prezența obiectivelor turistice existe

în zonă și care atrag mii de vizitatori, astfel parte din ei ajungând să cunoască Rânca ca și stațiune

turistică montană de practicare a sporurilor de iarnă, dar și a unor serii de activități pe timpul verii,

precum: drumeții montane, parapantă, ciclism și raliuri (ambele competiții anuale), canyoning, rafting,

pescuit sportiv și vânătoare, summer tubing. Dintre obiectivele turistice trebuie menționate

Transalpina, fiind cea mai înaltă șosea din România și care atinge altitudinea maxima în Pasul Urdele

(2145 m),dar și seria de lacuri glaciare (Roșiile, Călcescu, Mija, L.Verde etc.).

Rezultate

Interpretarea rezultatelor obținute s-a făcut având în vedere datele și obiectivele stabilite înainte

de realizarea chestionarului, iar pentru evidențierea unor rezultate clare, datele au fost reprezentate

folosind reprezentări grafice tip coloană și plăcintă.

Prin aplicarea chestionarului pe un eșantion de 50 de persoane, a rezultat faptul ca peste 90%

dintre cei intervievați au vizitat cel puțin o data localitatea cu scopul practicării sporturilor de iarnă, iar

durata medie a șederii a fost de un week-end pentru 67% dintre aceștia. De asemenea, 62% din cei

intervievați au precizat că merg cel puțin o data pe an la Rânca cu scopul practicării sporturilor de

iarnă, iar 57% dintre aceștia au spus ca au mai vizitat localitatea, pentru restul fiind prima data.

Pentru următoare întrebare, întrebarea numărul 6, răspunsurile au fost din cele mai variate având

în vedere faptul că aceasta a avut variante multiple de răspuns și a avut ca scop stabilirea principalelor

motive pentru care respondenții chestionați aleg aceasta destinație montană.

Fig. 2. Fig. 3

După cum se observă în graficul de mai sus, peisajul a fost varianta cea mai aleasa de către

respondenți (26%), urmată apoi de variantele cu un procentaj mai mic si anume cele care indică faptul

că cei intervievați preferă această localitate pentru distanță mica față de locuință cu un procentaj de

23% și pentru că au auzit lucruri bune despre ea (19%).

Ultimele două variante au un procentaj egal de 16%, respondenții vizitând această destinație în

mod egal din motive personale și pentru acesta le-a fost recomandată de prieteni sau rude.

Întrebarea numărul 7 are ca scop stabilirea celor mai practicate sporturi de iarnă. La această întrebare,

asemeni întrebări anterioare, deși răspunsurile au fost multiple, cei mai mulți dintre respondenți au ales

ca variantă săniușul în proporție de 48%, urmat apoi de schi (31%) și alte sporturi; 17%- în această

categorie au intrat: datul cu punga și alte materiale plastice, dar și patinajul (acesta poate fi practicat pe

patinoarul artificial al Pensiunii Alpin).

26

Întrebarea numărul 8 poate fi considerată

o continuarea a întrebării numărul 5 și are ca

scop stabilirea criteriilor în funcție de care

respondenți pasionați de sporturile de iarna aleg

această destinație pe perioada sezonului de

iarnă Criteriile utilizate în formularea acestei

întrebări sunt legate de distanță, starea pârtiei,

prețul de urcare, preț închiriere echipamente,

prețul de cazare, prețul mâncării și altele.

Răspunsurile au fost din cele mai variante

având în vedere faptul că respondenți au putut

alege variante multiple.

Fig. 4.

Cei mai mulți dintre cei intervievați au ales ca factor decisiv in alegerea destinație de practicarea

a sporturilor de iarnă distanța (28%), urmată de varianta alte, în această categorie presupunând a intra

diverse pachete sau motive personale.

La întrebarea 9, “În opinia dumneavoastră, este rezonabil prețul de 45 de lei pentru 12 urcări cu

teleski-ul?”, peste 80% din respondenți au răspuns “Da”. Acesta întrebare a avut ca scop identificarea

acordului sau dezacordului repondenților chestionați în legătură cu prețurile de urcare la teleski

practicate în Rânca pe perioada sezonului de iarnă si în același timp s-a dorit să se identifice gradul de

cunoaștere a prețurilor practicate.

Următoarea întrebare, numărul 10, a avut ca scop identificarea structurilor de cazare pe care

turiști le prefer. Cei mai mulți dintre aceștia, 76%, preferă să se cazeze pe durata șederii la vila sau

cabana. Acest lucru ne indică că cei intervievați prefer un mijloc de cazare mai ieftin, lucru stabilit la

ulterioara întrebare când aceștia au fost întrebați cat ar fi dispuși să plătească cazarea/ noapte. 67%

dintre aceștia au ales ca variantă 100 RON, iar restul cea de 50 RON, trecând peste faptul că erau 5

variante de răspuns. Acest lucru se poate datora și faptului că 40% din cei intervievați erau studenți/

elevi.

Ultima întrebare cu legătură direct în ceea ce privește practicarea sporturilor de iarnă a fost

legată de numărul unităților de cazare. Majoritatea respondenților întrebați dacă ar fi necesare noi

unități au răspuns “Nu” în proporție de 45 % , probabil datorită duratei scăzute de ședere. Următoarele

variante au avut procentaje apropiate. Cei care au răspuns “Da”- 30% iar cei care au răspuns “ Nu

știu”-25%.

În continuare, repondenților le-au fost adresate întrebări despre noțiunea de dezvoltare durabilă,

dacă sporturilor de iarnă ajută la dezvoltarea durabilă a zonei și cum. Astfel:

19 răspunsuri au fost exacte sau se apropiau de răspunsul corect

15 răspunsuri fac referire doar la dezvoltarea socio-economică a zonei analizate

8 răspunsuri fac referire la creșterea lungimilor pârtiilor

restul răspunsurilor au fost neconcludente, incomplete sau irelevante

Am ales să ilustrez mai jos un tabel cu o parte din răspunsurile date cu privire la conceptul de

dezvoltare durabilă.

Tabel nr. 1

Întrebare Răspuns

Ce

înțe

leg

eți

pri

n n

oți

un

ea

de

dez

volt

are

du

rab

ilă

?

dezvoltarea economica a locației cat si păstrarea calității mediului pentru

generațiile viitoare

totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică

Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de

dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui

echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului

natural

Specularea din punct de vedere financiar a atracțiilor turistice în armonie cu

mediul înconjurător

27

acea dezvoltare care permite îmbunătățirea situației actuale, fără a o compromite

însă pe cea a generațiilor următoare.

totalitate formelor si metodelor de dezvoltare

Dezvoltarea durabilă acordă o deosebită atenție gestionării teritoriului, considerat

ca un sistem de mediu. Totodată aduce o restructurare a ierarhiei valorice și

parametrilor funcționali, o reevaluare a priorităților

dezvoltare armonioasa sin raport cu mediul

in viitor pârtii mai lungi

in viitor pârtii lungi

ideea de reinventare a stațiunii o dezvoltare care sa dureze mult timp

o dezvoltare pe termen lung, una care durează

dezvoltarea durabila consta in gestionarea judicioasa a resurselor naturale pentru

ca aceste resurse sa poată fi utilizate si de către generațiile viitoare.

dezvoltare pe termen lung

se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale,

economice și ecologice și elementele capitalului natural.

se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale,

economice și ecologice și elementele capitalului natural.

Ce facem noi azi vor putea face și urmașii noștri peste ani, având la rândul lor la

fel de multe resurse și în stare bună, cât avem și noi astăzi

dezvoltarea ce ajuta atât comunitatea cat si întreaga regiune din punct de vedere

economic cat si social.

strategie de dezvoltare pe termen lung bazata pe fidelizarea clienților și strategii de

marketing pentru atragerea unor noi categorii de clienți

o dezvoltare ca întreg a unui loc sau o așezare.

La întrebarea „Considerați că practicarea sporturilor de iarnă ajută la dezvoltarea durabilă a

localității?” cei care au ales ca variantă de răspuns „DA” au fost rugați să spună în ce fel, iar cei care

au spus „NU” au trecut la următoarea întrebare. Astfel, cele mai întâlnite răspunsuri la întrebarea

„Cum credeți că practicarea sporturilor de iarnă ajută la dezvoltarea durabilă a stațiunii?” au fost

legate de aportul financiar și de numărul de turiști care aleg Rânca ca destinație turistică.

Ultima întrebare a chestionarului este legată de calitatea localității, respondenții fiind rugați să

acorde note de la 1 la 10 și dacă doresc aceștia își pot motiva alegerea. Cele mai mici note (5,6) au fost

acordate datorită lipsei amabilități personalului, numărului mic de piste cu nocturnă, starea „înghesuită

”a stațiuni, infrastructură reabilitată, funcționarea tuturor pârtiilor în același timp, etc. Notele de7 și 8

au fost motivate de lipsa tunurilor de zăpadă suplimentare, prețuri mari de parcare și per urcare, lipsa

unei delimitări a pârtiilor de schiat și a celor pentru săniuș.

CONCLUZII

Acest studiu a fost în mare măsură o explorare în natură și a constat în colectarea de date cu

privire la percepția turiștilor asupra dezvoltării durabile a zonei din prisma practicării sporturilor de

iarnă. Acesta a fost orientată spre înțelegerea conceptului de dezvoltare durabilă și a se ține cont de

părerea turiștilor în legătură cu bunele practici din zonă și a ceea ce trebuie îmbunătățit.

Crearea unor programele de mediu centrate în jurul acestui subiect ar ajuta la conștientizarea atât

a societății, cât și a turiștilor, despre rolul dezvoltării durabile în contextul dezvoltării comunității si

protejarea mediul în același timp. Deși 70% din respondenți cred că practicarea sporturilor de iarnă are

impact asupra dezvoltării durabile a stațiunii, aceștia nu au o idee clară asupra acestor impacte,

majoritatea spunând că ajută la dezvoltarea economiei, lăsând de o parte latura naturală, a mediului din

cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.

De asemenea, este necesară explicarea, atât turiștilor, cât și în scoli a termenului de dezvoltare

durabilă pentru o conștientizarea a implicațiilor pe care le au practicarea sporturilor de iarnă asupra

mediului și societății, în cazul de față.

28

În urma acestui studiu putem spune că practicarea sporturilor de iarnă are un impact negativ prin

defrișările efectuate în urma construiri noilor pârtii, dar si un impact pozitiv prin aportul economic

adus zonei.

BIBLIOGRAFIE

Andrew, Call (2012) - SUSTAINABLE SKI RESORTS IN THE STATE OF UTAH: WORKING

TOWARD THE FUTURE, UTAH STATE UNIVERSITY Logan, Utah

Băcanu, Bogdan (2009) – Management strategic în turism. Concepte și studii de caz, Editura Polirom,

București

Stănciulescu, G., Lupu N., Țigu G. (1988) – Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism,

Editura All, București;

Revista de turism,[3:54-56], DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI TURISM DURABIL ,Lector univ. dr.

Carmen NASTASE Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

http://novaciranca.ro (accesat în data de 27 decembrie 2014)

http://www.ranca.org (accesat în data de 27 noiembrie 2014)

http://www.rancaonline.ro (accesat în data de 5 ianuarie 2015)

http://www.transalpina.biz/ (accesat în data de 10 ianuarie 2015)

29

DIMA

RUXANDRA-MARIA

Data si locul nasterii: 27.01.1992 Bucuresti

Studii: Absolventa a Facultăți de Geografie din cadrul

Universității din Bucuresti .În prezent masterandă în cadrul

Facultății de Geografie – Gestiunea Spatiului Turistic si Servicii

de Ospitalitate

Domenii de interes:

turism cultural, turism montan, geomorfologie

ROLUL CASTELULUI PELES ÎN ANSAMBLUL TURISTIC AL

STAŢIUNII SINAIA

DIMA RUXANDRA

Abstract: The most lively resort of Prahova Valley is undoubtedly Sinaia mountain resort which represent

"Pearl of the Carpathians" both by settlement(emplacement) and because of architecture and historical

monuments that dominate the landscape. The construction of Peles Castle on one side of the creek with the same

name by King Carol I, to serve as a summer residence, but also the construction of railroad on the Prahova

Valley, has facilitated the development of this city. The cornerstone of Peles Castle was laid in 1875. The

architectural plan of this monument was developed by Wilhelm Doderer and the opening took place in 1883.

After Peles Castle was build, in proximity appeared residential areas (Dimitrie Ghica, Florescu, Constantinescu,

Catargiu, Brătianu, Kretulescu). At the beginning of the XXth century, Sinaia was in the full process of

development, the resident population exceeded 2000 inhabitants and in summer the tourists exceeded the number

of 2500-3000. Today Peles Castle annualy attract over 300.000 tourists who contribute more or less to the

development of tourism in Sinaia which is currently the most visited in Prahova Valley.

Keywords: Castel, Sinaia, cultura, turism, monarhie, dezvoltare, regele Carol I, ansamblul Pelisor, turisti, evolutie

INTRODUCERE Cea mai plină de viață stațiune din Valea Prahovei este, fără îndoială stațiunea montană Sinaia ce reprezintă "Perla Carpaților", atât prin așezare, cât și din cauza arhitecturii, a monumentelor istorice, dar și a abruputului prahovean ce domină peisajul. Sinaia este așezată pe Valea Superioară a Râului Prahova, la poalele Munților Vârful cu Dor și Piatra Arsă. Este una din cele mai de seamă stațiuni climatice din țara. Așezarea Sinaiei este însă foarte pitorească, casele fiind risipite la poalele Muntelui Furnica și Piatra Arsă. Localitatea este un amestec armonios de vile pitorești din secolul al XIX-lea, și hoteluri moderne. Construirea Castelului Peleș, pe malul pârâului cu același nume, de către Regele Carol I, spre a-i servi ca reședința de vară, dar și construirea caii ferate pe Valea Prahovei, a facilitat dezvoltarea acestui oraș. Stațiunea este populară și din cauza faptului că îmbină frumusețea cadrului natural-Munții Carpați- cu trecutul istoric glorios. Fiind o stațiune cu sezon permanent, Sinaia înglobează o parte materială însemnată a turismului. Datorită numeroaselor forme de turism: montan, de aventură, cultural, de odihnă și recreere, de afaceri și reuniuni, de tranzit, de sfârșit de săptămână, etc., orașul Sinaia are un profil complex, fiind o stațiune de rangul I internațională. Factorii principali care au condus la dezvoltarea rapidă a acestei stațiuni sunt: apele minerale folosite în tratamentul mai multor afecțiuni, relieful prielnic dezvoltării infrastructurii pentru sporturile de iarnă, dar și pentru drumețiile montane, dar și amplasarea Castelului Peleș, emblemă orașului, care a dezvoltat la maximum zona, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

30

METODOLOGIE Metodologia care a fost utilizată pentru realizarea acestui articol a fost completată de literatura științifică existentă, în acest mod reușind să identific punctele tari ale acestei zone ,oportunitățile pe care Castelul Peles le aduce statiunii Sinaia. Primul pas a fost studierea literaturii de specialitate, publicațiile despre acestă zonă fiind numeroase și cuprind informații referitoare la localizare, aspectele culturale, istorice, și totodata turistice. Al 2 lea pas l-a constituit analiza în teren în Sinaia. Acest lucru m-a ajutat să stabilesc anumite criterii de evaluare a potențialului turistic al Castelului Peles. REZULTATE ŞI DISCUŢII Stațiunea Sinaia se află pe cursul superior al râului Prahova, la o altitudine ce variază între 767-

980m, fiind dispusă sub formă unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Bucegii, situați în Vestul

Orașului, îl domină printr-un abrupt de peste 1000m. În partea de est se înaltă mai timizi munții

Gârbova. Sinaia se află la 122km nord de București, la 62km nord de Ploiești și la 49km sud de

Brașov. Coordonatele geografice sunt 45grade21'30" latitudine nordică și 25grade32'56" longitudine

estică. Este parte a județului Prahova, aflată la granița superioară a acestuia, și este străbătută de la

Nord la sud de răul Prahova.

Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul componentelor culturale și socio-economice, ce

oferă posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului.1

Patrimoniul turistic cultural cuprinde bunurile culturale mobile și imobile, cu valoare deosebită sau

excepțională, ce au reale valențe turistice și pot constitui puncte de bază în realizarea unor produse

turistice originale, generând diferite forme de turism, atunci când sunt asigurate serviciile de primire și

cele complementare. Potențialul turistic cultural este unul inepuizabil, fiind parte a unei dezvoltări

durabile și a creșterii calității vieții. Pentru promovarea și chiar conservarea monumentelor de

importanță culturală, sunt necesare fonduri de investiții. Prin promovarea turismului cultural, crește și

economia orașului, prin ocuparea unităților de cazare de către turiștii dornici de această formă de

turism.2

Pentru a cunoaste potentialul turistic antropic, este necesar sa cunoastem istoria si evenimentele

ce au condus la dezvoltarea turismului in aceasta zona. În timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-

1792, Sinaia a fost ocupată de austrieci, iar la plecare aceștia au pus foc lacașului de cult, lucrările de

reparare durând până în 1795. Drumul de pe Valea Prahovei, cel care face legătura între Țara

Romanesca și târgurile Transilvaniei, a fost recunoscut oficial în 1790, ca drum comercial de mare

importanță. Prin construirea șoselei de-a lungul râului Prahova, și mai departe până la Brașov (1847),

darea în funcțiune a caii ferate(1879), și construirea celui mai impozant edificiu din zonă, Castelul

Peleș (1875-1883), cătunele risipite din jurul hanurilor și-au sporit numărul de locuitori și numărul

gospodăriilor. Până în anul 1864, Sinaia era parte a comunei numite Podul Neagului. După acest an,

satele Podul Neagului și Posada se alipesc Comarnicului, iar Sinaia devine autonomă, fiind declarată

oraș în anul 1880-reședința plaiului Peleș din județul Prahova, cu judecătorie de ocol, ocol silvic,

unitate militară de dorobanți. Aceasta cuprindea cătunele: Izvor, Furnica, Poiana Țapului între

Prahovei și Predeal. 3

Piatra de temelie a Castelului Peleș, s-a pus în anul 1875. Planul arhitectural al acestui

monument a fost realizat de Wilhelm Doderer, iar insugurarea a avut loc în 1883, realizarea lui

costând 16000000 lei aur. După construcția Peleșului, au apărut în vecinătate vile particulare (Dimitrie

Ghica, Florescu, Constantinescu, Catargiu, Brătianu, Kretulescu). La începutul secolului al XX-lea,

Sinaia se găsea în plin proces de dezvoltare, populația stabilă depășea 2000 de locuitori, iar vara,

turiștii depășeau numărul de 2500-3000.4 Personalități precum I.L.Caragiale, Take Ionescu, Nicolae

Iorga sau George Enescu au promovat intens orașul Sinaia, stimulând vizitatorii să îi calce pragul.În

1914, la începutul Primului Război Mondial, în vila Costinescu, s-a ținut Ședința Consiliului de

Miniștri, pentru a se stabili poziția României. S-a confirmat neutralitatea României, în același an, în

Castelul Peleș.

1 Cândea M., Simon T., Bogan E.,Patrimoniul turistic al României, Editura Univeristară, 2012, p. 14

2 Teodorescu C., Turism cultural, Editura Transversal, Bucureşti, 2009, p. 21-22

3 Cucu V., Ştefan M., România Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979,p

385-386 4 Cucu V., România Ghid Atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifica, Bucureşti, 1974, p 386

31

Fig. 1. Obiective turistice din stațiunea Sinaia (autor: Dima Ruxandra-Maria)

32

Castelul Peleș a fost gândit în anul

1873, de către Carol I, regale României, spre a

îi servi ca și reședință de vară. Planurile

castelului au fost realizate de arhitectul vienez

Doderer, căreia i s-a reziliat contractual,

lucrările fiind puse sub observația arhitectului

Schulz. Inaugurarea castelului a avut loc în anul

1888, dar amenajările s-au întins până în 1914.

În anul 1896, castelul a fosr refăcut după

planurile arhitectului K. Liman. În afară de

Foișor, complexul alcătuit din Castelul Peleș,

Pelisor și clădirile adiacente, a fost realizat în

stilul Renașterii germane, cu elemente de chalet

elvețian. În interior întâlnim elemente: de

Renaștere italiană, engleză, stil baroc, rococo,

hispano-maur. 1

Pe terenul de lângă castel, au mai fost

construite Pelisorul, Corpul de Gardă,

Economatul, Casa de Vânătoare Foișor,

Grajdurile, Uzina electrică și Vila Șipot.

Castelul Peleș a fost primul castel electrificat

din Europa. După anul 1947, când Regele

Mihai I a fost forțat să abdice, complexul a

intrat în circuitul turistic, fiind însă închis în

ultimii ani ai comunismului. În prezent Foișorul

reprezintă reședința prezidențială, în timp ce

Economatul și Corpul de Gardă au fost

amenajate că și hoteluri și restaurante, iar

celelalte clădiri aparțin vilelor turistice și de

protocol. 2

Castelul Pelisor a fost construit între anii

1899-1902, arhitectul acestui monument fiind

K. Liman. Arhitectura exterioară a fost

executată în stilul Renașterii germane și stilul

elvețian Chalet, iar cea interioară a fost

influențată de cerințele principesei Maria, ce și-

a dorit atât elemente de arta 1900”, cât și

elemente pur românești.3

Foto: Castelul Peleş (autor: Dima Ruxandra-Maria)

Valorificarea potențialului turistic ține în primul rând de existența unui potențial atractiv, de

infrastructură și de structurile turistice. Materia primă, de la care se pleacă, este reprezentată de

resursele și atracțiile turistice. Se obține astfel produsul turistic, cel care este un amalgam de bunuri

materiale și servicii, care poate satisface nevoile legate de turism ale unei persoane, din momentul

sosirii și până în momentul plecării.

În urma analizării surselor ce ne-au furnizat bazele de date, și anume Primăria Sinaia și

Ministerul pentru IMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale (MIMMCTPL) au rezultat 180 de unități

de cazare și un total de 5789 de locuri. Evoluția numărului de turiști are la bază datele furnizate de

Primăria Sinaia privind numărul de înnoptări în stațiune, deși este un număr mare de turiști care vin

aici doar pentru o zi, pentru a vizita emblema orasului – Castelul Peles. Evaluarea turismului se va

face prin prelucrarea datelor oferite de acest indicator.

1 Cucu V., România Ghid Atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifica, Bucureşti, 1974, p 368

2 http://cazaresinaia.eu/castelul-peles/ Castelul Peleş, accesat la data de 13.05.2014

3 http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-pelisor/ Istoricul Castelului Pelişor, accesat la data de 13.05.2014

http://cazaresinaia.eu/castelul-peles/

http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-pelisor/

33

Total turiști Turiști rezidenți Turiști nerezidenți

2009 165233 138571 26662

2010 166706 140466 26240

2011 174525 147460 27065

2012 198157 169983 28174

Tabel 1. Evoluţia numărului de turişti rezidenţi şi nerezidenţi în perioada 2009-2012

(prelucrare după datele statistice ale primăriei Sinaia)

Castelul Peles atrage anual peste 300.000 de turisti, numarul acestora crescand de la an la an, si

ajungand si la 375.000. Acestia prefera turismul de weekend sau cel de o zi, in care prefera sa viziteze

ansamblul Peles, fara a innopta in statiune. În ceea ce privește structura numărului de turiști ce

innopteaza in Sinaia, marea majoritate sunt români, alcătuind o pondere de 80,3%, turiștii străini

reprezentând 19,7%.

Fig. 2. Evoluţia numărului de turişti in perioada 2000-2012

Țara Cota(%)

Israel 40,7%

SUA 7,5%

Federația Rusă 5,4%

Spania 4,1%

Italia 3,9%

Total: 61,7%

Tabel 2. Sosiri turistice internaţionale

(prelucrare după datele statistice ale primăriei Sinaia)

34

CONCLUZII

În concluzie, Statiunea Sinaia s-a dezvoltat din punct de vedere turistic datorita amplasarii intr-

un cadru natural extraordinar, dar si datorita castelului Peles, care a stimulat oamenii epocii in a-si

construi vile particulare si a investi in Sinaia. In prezent milioane de turisti au trecut pragul statiunii si

implicit al Castelului Peles, cei >300 000 de turisti ce vin anual dezvoltand zona din punct de vedere

turistic si bugetar.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simon T., Bogan E., 2012,Patrimoniul turistic al României, Editura Univeristară

Cucu V,1974, România Ghid Atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifica, Bucureşti

Cucu V., Ştefan M, 1979, România Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, Editura Sport-Turism,

Bucureşti

Teodorescu C.,2009, Turism cultural, Editura Transversal, Bucureşti

http://cazaresinaia.eu/castelul-peles/ Castelul Peleş, accesat la data de 13.05.2014

http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-pelisor/ Istoricul Castelului Pelişor, accesat la data de

13.05.2014

http://cazaresinaia.eu/castelul-peles/

http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-pelisor/

35

IONESCU AMALIA

Data si locul nasterii: 09.05.1992, Pitesti


Universității de Stat București, specializarea Geografia Turismului

În prezent, masterandă, specializarea Gestiunea spațiului turistic și

industria ospitalității

Domenii de interes: Geografia turismului, Marketing turistic, Turismul Cultural

ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE A

ORAȘULUI BRAȘOV

IONESCU AMALIA

Abstract: "The role of tourism in the development of local economy" represents an analysis of the touristic

industry, but also of the benefits that it brings in what concerns the economy of the city of Brasov, of the factors

that are at the basis of its development, rather than the extraction and processing industry. It will also analyse the

social impact that tourism has had upon the locals and the neighboring towns. Therefore, I have tried to highlight

for the period between 2000 and 2012, the evolution of the number of firms that are in the field of comparative

tourism as compared with the ones existing in both the primary and secondary sector, of its number of

employees, of the turnover but also of the profit obtained due to the development of this industry. Thus, it can be

said that Brasov became an important urban and touristic center, having a polarizing role and representing a pole

of attraction for the people in the neighboring towns.The natural and man-made potential the city has and the

government way to use these resources through diverse touristic activities and their advertising through a proper

infrastructure made Brasov one of the main choices where tourists spend their holidays.

Keywords: Brașov, sector terțiar, turism, activități turistice

INTRODUCERE

Orașul Brașov reprezintă unul dintre cele mai importante centre turistice ale României, datorită

atât importantelor resurse naturale pe care acesta le deține, cât și celor antropice, acestea din urmă

reprezentând obiective turistice de un real interes, fiind considerate adevărate monumente istorice și de

arhitectură. În trecut, funcția predominantă a orașului era cea industrială, municipiul cunoscând o

dezvoltare rapidă atât teritorială cât și economică, devenind într-un timp scurt un pol de atracție a

forței de muncă, înglobând în aria sa și localitățile limitrofe. Cu timpul, sectorul serviciilor a luat locul

industriei, în prezent principala sursă de venit a orașului este reprezentată de sectorul terțiar. Din

cadrul acestui sector, pe lângă comerțul care fost baza dezvoltării Brașovului datorită poziției sale în

centrul României, industria turistică cunoaște o evoluție din ce în ce mai pregnantă, mulțumită

potențialului turistic al acestei zone.

Motivația principală care a stat la baza alegerii acestui articol Rolul turismului în dezvoltarea

economiei locale a orașului Brașov a fost interesul crescut asupra potențialului turistic al acestei zone,

a modalităților care au facut ca acest oraș să evolueze și să se transforme dintr-un oraș industrial într-

unul predominat turistic, îmbinarea armonioasă dintre elementele cadrului natural, economic și social,

precum și felul cum această industrie influențează mediul economic local.

Am încercat o analiză a industriei turistice dar și a beneficiilor pe care aceasta le aduce în cadrul

economiei orașului Brașov, a factorilor care au stat la baza dezvoltării acesteia în defavoarea industriei

extractive și prelucrătoare, dar și impactul social pe care turismul l-a avut în rândul populației locale și

a celor din localitățile limitrofe municipiului. Astfel, am reliefat pentru perioada 2000-2012 evoluția

numărului de firme cu domeniu de activitate turismul comparativ cu cele din sectorul primar și

36

secundar, a numărului de salariați, a cifrei de afaceri dar și a profitului obținut datorită dezvoltării

acestei industrii.

Astfel, prin cele prezentate mai sus, pot concluziona ca orașul Brașov a devenit în prezent un

important centru urban și turistic al României, având un rol polarizator și reprezentând un adevărat pol

de atracție a populației localităților limitrofe. Potențialul natural și antropic pe care orașul îl deține dar

și modul statului de a gestiona aceste resurse prin diferitele activități turistice și a promovării lor

printr-o infrastructură turistică adecvată a facut ca municipiul Brașov să devină unul dintre orașele

principale ale țării unde turiștii aleg să-și petreaca vacanțele.

METODOLOGIE

Lucrarea are ca temă centrală dezvoltarea industriei turistice din cadrul orașului Brașov, fiind

analizați factorii care au avut o importanță majoră în această evoluție, prezentarea generală a

activităților turistice din prezent dar și modul cum acestea au influențat economia locală a

municipiului. Pentru realizarea studiului au fost folosite o serie de date statistice de pe site-ul oficial al

Municipiului Brașov și a Institutului Național de Statistică, precum și numeroase documente realizate

de aceasta având ca scop principal dezvoltarea durabilă a orașului.

Fiind un oraș a cărui dezvoltare s-a bazat în special pe funcția turistică pe care acesta o deține,

am analizat circulația turistică pentru perioada 2001-2012, pentru care am studiat evoluția numărului

unităților de cazare, capacitatea de cazare a acestora, numărul și diversificarea bazei de alimentație a

orașului, precum și numărul de turiști care au ales ca destinație de vacanță această locație și structura

de cazare preferată de aceștia. Astfel, s-a observat o creștere majoră a persoanelor care aleg să-și

petreacă concediul în cadrul Brașovului, iar diversitatea preferințelor acestora a facut ca numărul

hotelurilor, a pensiunilor și a vilelor turistice să crească, acestea oferind un grad mai mare de comfort

și satisfacție clienților sai.

Folosind baza de date CAEN, am realizat grafice pentru perioada 2000-2012, în care am

reprezentat evoluția numărului de firme a sectorului terțiar, ponderea pe care acesta îl deține

comparativ cu sectorul primar și secundar, precum și ponderea serviciilor din cadrul sectorului terțiar,

în care am scos în evidență numărul de firme care au ca domeniu de activitate turismul. Utilizând

aceeași metodă am efectuat grafice și diagrame pentru numărul de salariați pe domenii de activitate

din cadrul sectorului terțiar între anii 2000-2012, dorind să scot în evidență perioada în care aceștia au

înregistrat cel mai mare număr, motivele acestei creșteri, precum și ponderea pe care angajații din

cadrul turismului o dețin comparativ cu celelalte component ale acestui sector.

De asemenea, cifra de afaceri a suferit modificări în cadrul aceluiași sector de activitate datorită

evoluției numărului de firme și a numărului de angajați, astfel am efectuat grafice pentru a reliefa

această creștere, perioada în care cifra de afaceri din sectorul terțiar a înregistrat cea mai mare

transformare, din care am scot în evidență cele mai importante activități care și-au pus amprenta

asupra dezvoltării economiei locale. Același lucru a fost efectuat și în cazul profitului, acesta fiind

analizat pentru perioada 2000-2012. S-au realizat reprezentări grafice pentru anul 2012, acestea

scoțând în evidență ponderea profitului pe sectoare de activitate pentru orașul Brașov, precum și

ponderea profitului pe sectoarele de activitate din cadrul terțiarului. Au fost analizate și comentate

aceste rezultate, concluzionând faptul ca industria turistică deține un procentaj din ce în ce mai ridicat

în cadrul economiei locale a municipiului Brașov, fiind sectorul care atrage o numeroasă forță de

muncă, preconizându-se că, pe viitor, numărul de firme, numărul salariațior și a cifrei de afaceri vor

suferi o creștere continuă, sectorul terțiar fiind principala sursă de venit a orașului Brașov.

Așadar, cu ajutorul surselor precizate am putut realiza studiul de față, putând pune în evidență

dezvoltarea de-a lungul timpului a diverselor activități turistice desfășurate în orașul Brașov, precum și

rolul acestuia în cadrul economiei municipiului. Cu toate că în trecut zona a cunoscut o dezvoltare

incredibilă datorită industriei, în prezent aceasta deține un număr din ce în ce mai mic de angajați, iar

ponderea profitului provenită din acest sector este insesizabilă comparativ cu sectorul terțiar. Prin

analiza datelor statistice și științifice am încercat să scot în evidență importanța turismului pentru

economia locală, evoluția ascendentă pe care această industrie a consemnat-o pe o perioadă scurtă de

timp, în prezent, orașul Brașov fiind cunoscut în special ca fiind un oraș turistic și mai puțin unul

industrial.

37

POTENŢIALUL TURISTIC AL SPAŢIULUI URBAN BRAŞOV

Conform numeroaselor definiții în ceea ce priveste potențialul turistic, o putem aminti pe cea

formulată de Erdeli G. și Istate, considerând potențialul turistic ca ,,ansamblul elementelor naturale,

economice și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilitați de valorificare turistică, ce dau o

anumită funcționalitate pentru turism și, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activitații de

turism. Deasemenea, Ielenicz M și Comănescu L. (2006), care au mers pe o gândire asemănătoare, au

definit potențialul turistic al unui spațiu ca ,, ansamblul de elemente naturale, sociale, economice,

culturale dar și totalitatea amenajărilor ( căi de comunicație, bază de cazare, tratament, masă,

amenajări pentru distracție și instrucție) destinate activitaților turistice de pe un teritoriu (oraș, județ,

regiune, țara etc)”1.

Cândea Melinda și colaboratorii consideră potențialul turistic ca ,,ansamblul componentelor

naturale, culturale și socio-economice care exprimă posibilitați de valorificare în plan turistic, oferă

sau dau o anumită funționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activitaților de

turism”2. Stăncioiu Aurelia-Felicia consideră că potențialul turistic înseamnă ,,totalitatea resurselor

naturale, antropice, cultural-istorice care, împreună cu infranstructura, constituie oferta turistică a

unei destinații”3. În acest sens, nu se poate vorbi despre o înflorire economică și socială a orașului

Brașov fară a se lua in calcul domeniul turistic, domeniu care a avut multiple efecte benefice asupra

orașului dar și asupra cetațenilor săi.

Fig. 1. Harta potențialului antropic din Municipiul Brașov

Domeniul turistic este clar determinat de resursele naturale și antopice de o valoare deosebită,

resurse fără de care turismul nu s-ar putea dezvolta. La acestea se mai poate adăuga și infrastructura

turistică de care Brașovul dispune, cu o capacitate de cazare peste media pe țară. Sectorul turistic a

fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esențiala a

planului de dezvoltare națională. Astfel, Brașovul s-a adaptat și dezvoltat rapid pentru a raspunde

cerințelor de pe piața. În anul 2009, în județul Brașov erau 14. 728 locuri de cazare.

1 IELEINICZ M., COMĂNESCU LAURA, (2006)- România: potențial turistic, Ed. Universitară, București,

pag. 8 și 10. 2 CÂNDEA MELINDA, ERDELI G., SIMON TAMARA, PEPTENATU D., (2003)- Potențialul turistic al

României și amenajarea turistică a spațiului, Ed. Universitară, București, pag. 17 3 STÂNCIOIU FELICIA AURELIA (1999)- Dicționar de terminologie turistică, Ed. Economică, București, pag

157.

38

În sprijinul acestor numeroase avantaje ale zonei, avantaje legate de relief, clima, obiective

turistice etc, se adaugă oportunitațile de finanțare în domeniu, atât pentru infrastructură, cât și pentru

cursuri de specializare dar si de calificare în domeniul turismului. Astfel, în anul 2009, firmele din

județul Brașov cu domeniu de activitate ,,hoteluri și facilitați de cazare” au realizat investiții brute în

valoare de 137 mil. lei, acestea reprezentând 2,88% din totalul investițiilor din județul Brașov. De

asemenea, societațile comerciale din Brașov cu domeniul de activitate ,,hoteluri și facilitați de cazare”

au realizat în anul 2009 o ,,cifră de afaceri de peste 148 mil. lei, această sumă reprezentând 0,75% din

totalul cifrei de afaceri din județul Brașov. Tot în acest an, populația activă în sectorul hoteluri și

restaurante a fost de 8.600 persoane, acest număr reprezentând 3,59% din totalul populației civile din

județ, iar caștigul mediu net lunar era de 765 lei’’1.

Din cele spuse mai sus rezultă ca orașul Brașov deține un impresionant potențial turistic care a

fost pus în valoare și promovat corespunzător, astfel încat economia depinde de acest sector. Poziția

geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub

forme diverse. Potențialul turistic al Brașovului îmbina elemente ale cadrului natural cu valori

culturale și istorice. Datorită bogației în istorie și diversității culturale și multietnice fac din acest

teritoriu unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu

toate acestea, Brașovul nu a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din

estul Europei.

Potențialul turistic cultural-istoric. Conform Ordonanței de Guvern nr 68/26 august 1994

,,privind protejarea patrimoniului cultural național”2, ,, patrimoniul cultural național este compus din

bunuri cultural mobile și immobile cu valoare deosebită, de interes public, care sunt mărturii de

neînlocuit ale potențialului creator uman în relația sa cu mediul natural și cu mediul istoric constituit

de pe teritoriul României, ale istoriei și civilizatiei naționale și universal”.

De asemenea, conform Dicționarului explicativ al limbii române, culura reprezintă ,,totalitatea

valorilor material și spiritual create de omenire în procesul practicii social-istorice, precum și al

instituțiilor necesare pentru crearea și comunicarea acestor valori.”3, iar în conformitate cu legislația

românească, patrimoniul cultural național ,, este alcătuit din totalitatea bunurilor cu valoare deosebiă

și/sau excepțională, istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică, tehnică și

literală, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldic, bibliofilă, cartografică, epigrafică, toate

reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu aceasta, ale

potențialului creator uman și al distribuției românești la civilizația universală”4.

Astfel, au fost stabilite principalele categorii de obictive antropice considerate ca făcând parte

din patrimoniul național:

Monumente și situri arheologice

Monumente și ansambluri de arhitectură

Rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale

Monumente de artă plastic și comemorativă

Monumente tehnice

Locuri istorice

Parcuri și gradini

Municipiul Brașov deține numeroase astfel de obiective antropice incluse în patrimoniul

național, acesta fiind considerat ,,unul dintre cele mai mari centre turistice ale României.”5 Bogat în

istorie, acesta cuprinde vechea cetate a Brașovului care, de-a lungul timpului a avut o evoluție în timp

și spatiu, cartierele medieval neînglobate în aceasta dar și unele cariere noi, apărute în epoca

medievală.

1PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRAȘOV- PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU)

PENTRU POLUL DE CREȘTRE (PC) BRAȘOV. 2 www.cdep.ro

3 Dicționarul explicative al limbii române

4 Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, art.1, aliniatul

2, p.1 5 Focșa Mădălin-Cristian,Peptenatu D.,Drăghici C., Murătonceanu G.,(2009) Ghid turistic-Valea Prahovei,

Brașov, Culoarul Rucăr-Bran .

39

Foto 1. Biserica Neagră Foto 2. Sinagoga

Foto 3. Centrul Vechi Brasov- Piata Sfatului

CARACTERIZAREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE DIN ORAŞUL BRAŞOV

Conceptul de turism aparține din cele mai vechi timpuri, în primele faze ale dezvoltării acestuia

existau motivațiile practice (locuri bune pentru vânat sau agricultură sau zone în apropierea apelor sau

râurilor), iar mai apoi, pelerinajele la templele sfinte au constituit motive religioase ale deplasărilor

oamenilor. De-a lungul secolelor acesta a căpătat o însemnătate deosebită în rândul populației, dorința

de cunoaștere, relaxare, odihnă dar și de vizitare a celor mai bogate locuri în istorie au devenit

motivații de bază ale deplasării acestora din locurile de reședință.

Amploarea și avântul luat de acest concept de turism ,,a determinat apariția și dezvoltarea unei

adevărate industrii, ce se constituie ca o ramură aparte a economiei naționale. Această ramură, prin

dinamica sa, poate determina la rândul sau dezvoltarea altor ramuri ale economiei, în mod direct sau

indirect, cum ar fi agricultura, construcțiile, transporturile, comerțul etc”1.

1 DRĂGHICI CRISTIAN CONSTANTIN, (2012) – Activitățile turistice și dezvoltarea integrată în zona de

influență a orașului Râmnicu Vâlcea, Ed. Universitară, pag, 157

Centrul vechi

Brașov- Piața

Sfatului

40

Diferitele obiective turistice de pe teritoriul României, implicit din orașul Brașov, constituie

puncte de atracție turistică având un impact pozitiv asupra economiei locale și naționale. Cu toate

acestea, ele trebuiesc corect exploatate și amenajate pentru intrarea acestora în diversele circuite

turistice, astfel crescând veniturile locale dar și ale locuitorilor implicați în această activitate.

Capacitatea de cazare a unui terioriu, județ, oraș, reprezintă principala caracteristică a

infrastructurii turistice din zona respectivă. Fie ca este vorba de numarul de unitați, fie ca este vorba de

structura acestora, baza de cazare reprezintă ,,elementul fundamental din punct de vedere economic al

activitații turistice.”1

Capacitatea de cazare a unui oraș influențează dinamica numarului de turiști și circulația

turistică a zonei, prin numarul de locuri disponibile pentru înnoptare, prin gradul de confort și dotare.

Perioada anilor 2000-2013 este caracterizată printr-o creștere remarcabilă a numarului de locuri

disponibile în unitați de cazare de tip hoteluri pentru orașul Brașov. Astfel, se poate observa o creștere

ușoară începând cu anul 2000, an în care se înregistrează o valoare de 3.608 locuri de cazare. După o

ușoră scădere, se observă o explozie a numarului capacitații de cazare, ajungând în anul 2013 la 5.939

de locuri de cazare, o diferență aproape dublă față de anul 2000. În prezent, există un numar de ,,30 de

hoteluri în orașul Brașov, 53 de pensiuni, 8 vile turistic, 1 cabană, iar numărul motelurilor și a satelor

de vacanță este de 14 unități”. 2

Cu alte cuvinte, în doar 13 ani, capacitatea de cazare a orașului Brașov aproape s-a dublat,

acesta fiind rezultatul dezvoltarii economiei orașului, a implicării statului în turism, a accesibilitații, a

înscrierii orașului ca fiind unul dintre cele mai importante centre turistice ale țării, a dezvoltarii

stațiunii Poiana Brașov, aceasta având un rol semnificativ în atracția turiștilor în lunile de iarnă.

După cum se poate observa din graficul de mai jos, dupa anul 2000, distribuția bazei de cazare

în funcție de gradul de confort relevă o creștere majoră a numarului de hoteluri de 3-5 stele, aceasta

reliefând dezvoltarea economiei și înscrierea orașului pe lista celor mai vizitate orașe ale României.

Datorită diversitații resurselor turistice, atât naturale cât și antropice, a promovării corespunzătoare a

acestora dar și înscrierii diferitelor obiective în circuitele turistice, investirea în numeroase structuri de

cazare și alimentație a fost absolut necesară. Astfel, pe lângă investițiile locale, s-au alăturat și

1 DRĂGHICI C., C., PEPTENATU D., PINTILII R., PEPTENATU ALINA STOIAN DANIELA (2012) – The

role of infrastructure in generating multiplaying effects for tourism development. Case study the inffluence area

of the city Râmnicu Vâlcea. The Annals of Valahia University of Târgoviște, Geographical Series, Tome 10 /

2010, pag. 125-137 2 http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BRASOV_1.htm

41

numeroase investiții staine în construcția hotelurilor de lux în special, acestea adresându-se în special

turistilor cu venituri ridicate. În acest fel, conform Institutului Național de Statistică, s-au înregistrat

pentru anul 2013 un număr de 49 de hoteluri, spre deosebire de anul 2000 când, în orașul Brașov,

numărul unităților de cazare de tip hotel era de 19 structuri.

TIPURI DE ACTIVITĂŢI TURISTICE

Turismul reprezintă o imensă oportunitate la nivel național dar și local pentru dezvoltarea

economiei, a creșterii numărului de locuri de muncă, a îmbunătățirii infrastructurii turistice dar și

pentru crearea unei imagini pozitive și atractive a unei zone. Prin fluxurile turistice caracteristice

acestei industrii, se poate observa impactul pozitiv pe care turismul îl are asupra economiei naționale

dar și asupra populației.

În cazul orașului Brașov, turismul reprezintă una din principalele surse de venit, completând

sectorul primar și secundar dezvoltare în această zonă. Datorită numărului însemnat de resurse

naturale și antropice, a bunurilor culturale de o mare importanță istorică, orașul Brașov s-a făcut

remarcat atât pe piața turistică națională dar și internațională. Posibilitatea practicării diferitelor forme

de turism ( de recreere și agrement, cultural, de afaceri, montan, al sporturilor de iarnă, curativ etc) a

dus la dezvoltarea rapidă a acestei industrii, punând Municipiul Brașov pe harta celor mai mari centre

urbane și turistice ale țării.

Astfel, turismul de recreere și agrement se bazează pe diversitatea peisagistică de care Brașovul

dispune ( Masivul Postăvaru, Dealul Tâmpa), pe numeroasele forme de relief și diversitatea acestora,

pe rezervațiile peisagistice, pe rezervațiile naturale etc. Întreg orașul este îmbrăcat de pădure, fapt care

oferă turiștilor oaze de relaxare, de liniște, dându-le acestora posibilitatea plimbărilor atat pe jos cât și

cu biciclete, dar și diferite trasee create special pestru aceștia. Deasemenea, Brașovul este renumit

pentru spațiile de agrement construite, cum ar fi Paradisul Acvatic sau Aventura Parc care oferă

turiștilor divertisment și relaxare, o rupere de viața cotidiană.

Cu toate că Municipiul Brașov dispune de numeroase parcuri, grădini botanice și zoologice,

sejururile turiștilor nu depășesc mai mult de 3 zile pentru acest tip de turism. În schimb, numărul

zilelor petrecute în oraș crește pe timpul lunilor de iarnă, datorită stațiunii Poiana Brașov, renumită

pentru sporturile de iarnă.

Turismul cultural este cel mai bine reprezentativ tip de turism pentru orașul Brașov. Acesta are

la bază existența unor obiective turistice ce aparțin patrimoniului cultural, zona deținând un vast

potențial antropic. Numeroasele vestigii arheologice, monumentele de factură religioasă, ansambluri

de factură civilă și diversele monumente de artă plastică și comemorativă, multe dintre ele intrate în

Patrimoniul UNESCO, constituie un adevărat punct de atracție pentru turiști. Deasemenea, prezența pe

42

teritoriul Brașovului a monumentelor unice cum ar fi Biserica Neagră, celebru momument de

arhitectură gotică, considerat cea mai mare biserică gotică din Europa de S-V, constituie elemente de

atractivitate pentru Municipiul Brașov.

Datorită implicării statului și a consiliilor locale în promovarea inteligentă a acestora, multe

dintre aceste monumente constituie principalele puncte de reper în cadrul circuitelor turistice.

Turismul de afaceri, un tip relativ nou de turism, începe să capete notorietate și pe teritoriul țării

noastre, implicit pe teritoriul orașului Brașov. Sesizând potențialul economic al acestui tip de turism,

au fost demarate numeroase proiecte pentru construirea de spații de cazare și alimentație luxoase, care

să îndeplinească cerințele acestei categorii de turiști. Construirea în cadrul orașului Brașov a

numeroase hoteluri de 4-5 stele cu o capacitate mai mare de cazare, cu săli de conferințe și toate

dotările necesare practicării acestuia, a făcut ca turismul de afaceri să se manifeste și în această zonă.

Schimbările au fost pozitive, prin creșterea numărului de angajati, respectiv prin creșterea economiei

locale și naționale.

Turismul sporturilor de iarnă este caracteristic Brașovului datorită stațiunii Poiana Brașov,

stațiune renumită la nivel național dar și internațional pentru practicarea sporturilor de iarnă, a

numeroaselor pârtii cu grade diferite de dificultate, dar și a infrastructurii specifice ( tele-ski, tele-

scaun etc). Cartier al Municipiului Brașov, situat la doar 10 km, stațiunea Poiana Brașov, este un punct

de atracție pentru iubitorii sportului de iarnă. Astfel, turiștii fie înnoptează în spațiile de cazare

destinate stațiunii, fie în oraș, ceea ce permite dezvoltarea și creșterea economiei dar și scăderea

gradului de sezonabilitate.

Turismul de week-end este de asemenea un tip de turism ce caracterizează Brașovul, numeroși

turiști alegând să-și petreacă sfârșitul de săptămână în cadrul orașului. Acest lucru se datorează

gradului ridicat de antropizare, de urbanizare a orașului, de posibilitatea de practicare a turismului

recreativ sau de agrement.


Încă din cele mai vechi timpuri, orașul Brașov a devenit un important centru economic și

industrial al țării, reprezentând un pol de atracție a populației atât din localitățile limitrofe cât și de pe

tot teritoriul României. Dacă în trecut sectorul terțiar nu era foarte bine reprezentat, agricultura și

industria fiind cele mai importante domenii ale creșterii economice, în prezent situația s-a schimbat,

serviciile devenind principala sursă de venit a populației municipiului Brașov.

Un rol important în dezvoltarea industriei turistice a avut-o statul, acesta investind în

modernizarea drumurilor mărind accesul turiștilor în oraș, în construirea diferitelor unități de cazare și

alimentație cu grad diferit de comfort dar și în promovarea obiectivelor turistice de natură antropică.

,,În prezent, putem spune că Brașovul, prin poziția și activitatea sa, este un oraș european cu funcții

complexe și bine definite, mai ales în domeniul turismului unde deține o multitudine de obiective atât

antropice cât și naturale.”1

În zilele noastre, potențialul natural și antropic al orașului Brașov oferă turiștilor o varietate de

servicii turistice, de la recreațe și odihnă și turism cultural, până la sporturi de iarnă și vară, alpinism și

tratamente balneoclimaterice. Orașul Brașov atrage turiști datorită munților impunători care îl

înconjoară, a numeroaselor specii de animale și plante protejate introduse în rezervații naturale, a

stațiunii Poiana Brașov renumită pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar și prin patrimoniul cultural

și istoric pe care municipiul îl deține. Deasemenea, masivele împădurite (Postăvaru, Piatra Mare),

dealurile (Tâmpa – cu rezervația peisagistică) dar și vaile care trec prin apropierea județului absorb un

flux turistic însemnat.

Analizând evoluția numărului de firme din sectorul terțiar pentru intervalul 2000-2012 se poate

observa că, evoluția acestora este ascendentă pentru perioada analizată. După cum se poate observa

din graficul de mai jos, numărul firmelor care au ca domeniu de activitate serviciile a crescut începând

cu anul 2000, atât datorită dezvoltării economiei cât și dezvoltării municipiului ca oraș turistic.

Maximul se atinge în anul 2008, scăderea urmată fiind cauzată de criza economică aceasta

determinând implicit creșterea numărului de șomeri și închiderea numeroaselor firme.

1 PRIMĂRIA MUNCIPIULUI BRAȘOV, Statutul Municipiului Brașov, pag. 5

43

Astfel, cel mai mare procentaj al numărului de firme la nivelul orașului Brașov este înregistrat

în sectorul secundar, urmat de sectorul terțiar cu un procentaj 26%, în cadrul caruia turismul are un rol

foarte important și bine poziționat în economia orașului. Sectorul primar se situează pe ultimul loc în

cadrul numărului de firme, având un procent de doar 8%, din această valoare semnificând o

importanță scăzută acordată industriei.Sectorul terțiar, prin dinamica și dezvoltarea sa, atrage o

numeroasă forță de muncă, astfel, în anul 2012, acesta aducea importante venituri în cadrul economiei

locale.

După cum se poate observa în diagrama de mai jos, un rol important în dezvoltarea econimcă

a orașului Brașov îl reprezintă turismul, având un procentaj de 8% din totalul firmelor care au ca

domeniu de activitate serviciile. Dezvoltarea din ce în ce mai mare a orașului, promovarea acestuia ca

important centru turistic, numeroasele investiții realizate pentru evoluția industriei turistice prin

construirea hotelurilor, a pensiunilor și vilelor turistice cu capacitate diferită de cazare și un grad de

confort diferit, a bazelor de alimentație dar și modernizarea cailor de comunicații a facut ca numărul

firmelor care activează în acest domeniu să crească simțitor după anul 2000.

44

Astfel, datortiă creșterii numărului de firme, implicit a crescut și numărul salariaților din cadrul

sectorului terțiar. După cum ne arată și graficul de mai jos, numărul salariaților din acest domeniu a

avut o evoluție oscilantă, cu un maxim ating în anul 2008, acest lucru datorându-se maximului atins de

numărul firmelor în domeniu pentru același an. Astfel, în intervalul 2000-2012, valoarea maximă a

populației ocupate în domeniul servicii a fost de 56.045 de persoane, o evoluție majoră față de anul

2000 când se înregistrau doar 23.275 de persoane. Anul 2012 se caracterizează prin scăderea

numărului de angajați în acest sector, ajungând la o cifră de 50.177.

Din totalul angajaților înregistrați pentru anul 2012, o contribuție importantă o deține turismul,

acesta înregistrând în acel an un procentaj de 9% din numărul populației care avea ca domeniu de

activitate serviciile.

Astfel, acest procentaj de 9% reprezintă o cifră de 4.760 de persoane angajate în domeniul

hoteluri și restaurante, dar și în cadrul activităților ale agențiilor turistice și tur-operatoare și cele de

rezervare și asistență turistică. Deschiderea marilor agenții tur-operatoare ale căror pachete turistice

includ și orașul Brașov atât ca important centru turistic cultural cât și ca o importantă destinație a

sporturilor de iarnă a facut ca industria turistică să cunoască o amplă dezvoltare. De asemenea,

deschiderea marilor hoteluri de 4-5 stele atât în cadrul orașului cât și în stațiunea Poiana Brașov

(Aurelius Împăratul Romanilor 5*, Rizzo Boutique & SPA Hotel 4*, ApartHotel Alpin 4*) cu o

capacitate mare de cazare și un grad ridicat de confort a facut ca numărul salariaților sa crească,

acestea având nevoie de un personal numeros și calificat.

45

Unitățile de alimentație au cunoscut și ele o amplă dezvoltare și modernizare, diversificarea

acestora începând cu restaurantele clasice și terminând cu cele cu un anumit specific. Numărul, gradul

de confort și capacitatea de persoane a facut ca și acestea să atragă un număr mare de forță de muncă

atât din oraș cât și din localitățile limitrofe, înglobate în cadrul ariei metropolitane.

Cifra de afaceri a sectorului terțiar a cunoscut o creștere bruscă începând cu anul 2000 când se

înregistra un număr de 576.609.130 milioane de euro, în anul 2012 aceasta ajungând la valoarea de

2.926.508.490 milioane, o creștere remarcabilă influențată în mare proporție de deschiderea

numeroaselor firme straine, a investițiilor externe dar și creșterii numărului de angajați care au o

contribuție importantă în cadrul economiei locale a orașului Brașov.

După cum se observă în graficul de mai sus, valoarea maximă a cifrei de afaceri a fost atinsă în

anul 2008, când se înregistra o cifră de 3.664.614.805 milioane euro. Acest an a fost cel mai productiv

din punct de vedere economic, creșterea numărului de firme dar și stabilitatea economică a

municipiului influențând evoluția orașului. După acest an, cifra de afaceri a sectorului terțiar începe să

scadă datorită impasului economic în care a intrat țara noastră și a crizei economice mondiale,

numeroase firme închizându-și porțile în anul 2009. Începând cu următorii ani, se încearcă un proces

de regenerare economică, investițiile straine și implicarea statului în sectorul serviciilor face ca

numărul firmelor să crească din nou, implicit cifra de afaceri.

După cum se poate remarca în diagrama de mai jos, un rol important în creșterea cifrei de afaceri

îl reprezintă industria turistică, ponderea acesteia fiind de 3 % din totalul cifrei pentru anul 2012.

46

Din totalul cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pentru anul 2012, turismul deținea o valoare de

82.561.339 milioane euro, o cifră impresionantă comparativ cu alte regiuni sau orașe. Astfel, o data cu

evoluția și dezvoltarea economiei orașului Brașov prin intermediul celor trei sectoare de activitate,

dintre acestea detașându-se sector secundar și terțiar, Brașov devine un important centru economic al

țării, atrăgand o numeroasă forță de muncă.

Datorită dezvoltării firmelor din cadrul serviciilor, implicit numărul salariaților și valoarea cifrei

de afaceri, există anumite oscilații ale profitului și ale pierderii pentru acest sector. Astfel, pentru anul

2012, profitul orașului Brașov pe cele trei sectoare de activitate evidențiază o evoluție a acestuia în

cadrul sectorului terțiar, deținând o pondere de 58 % din totalul câștigurilor. Astfel, există o creștere

majoră a profitului pentru sector terțiar, în anul 2012 înregistrându-se un profit de 168.006.685

milioane euro, fată de anul 2000 când cifra acestuia era de 26.620.719 milioane euro, în prezent

sectorul terțiar fiind principala sursă de venit a economiei orașului Brașov.

În cadrul serviciilor, pe lângă profitul remarcabil provenit din comerț, activitati profesionale și

transporturi, turismul deține o pondere însemnată a câștigurilor pentru anul 2012. Astfel, prin

desfășurarea activităților turistice, câștigul obținut a fost de 20.932.919 milioane euro.

Cu alte cuvinte, industria turistică care se află în plină dezvoltare atât în cadrul municipiului

Brașov, cât și la nivel național, reprezintă o importantă sursă de venit atât în cadrul economiei locale

cât și pentru populația orașului. Conform unei statistici realizate de Primăria Municipiului Brașov

pentru anul 2006, ,,dezvoltarea economică a Brașovului menținându-se la un nivel superior mediei pe

47

țară, PIB-ul având o valoare de 3.612 euro/loc., fată de 2.932 euro în medie pe țară”1. De asemenea,

se preconizeză o creștere remarcabilă a acestei industrii pentru anii următori, una dintre cauzele cele

mai importante fiind investițiile straine în turism ale Germaniei, SUA, Austria, Cipru, Italia, Franța și

Olanda, capitalul subscris în valută atingând la sfârsitul anului 2003 cifra de 82 milioane USD.

CONCLUZII

Evoluția orașului Brașov atât din punct de vedere teritorial cât și economic s-a datorat unui

cumul de factori, printre aceștia numărându-se poziția geografică strategică în centrul țării, resursele

de subsol, dar cel care au avut o influență majoră în progresul economic a fost potențialul natural și

antropic de care municipiul dispune.

Dezvoltarea orașului Brașov atât teritorial cât și economic s-a datorat unei putenici industrii

promovate mai ales în timpul comunismului, acesta devenit într-un scurt timp un centru industrial care

atragea o vastă forță de muncă și care îngloba în sfera sa de influență și orașele și localitățile limitrofe.

Cu trecerea timpului, această funcție predominantă a început să capete valențe din ce în ce mai

scăzute, în timp de industria turistică începe să se dezvolte, în prezent orașului atribuindu-se numele

de centru urban și turistic.

Această dezvoltare a industriei turistică a fost unul dintre factorii care a determinat și evoluția

economiei locale, prin creșterea numărului de firme care au ca domeniu de activitate turismul, a

numărului de salariați cu funcție în cadrul acestei industrii, dar și creșterea cifrei de afaceri și a

profitului provenit din turism. Cu toate că, în continuare, principala sursă de venit a populației orașului

Brașov este comerțul, turismul ocupând locul secund, veniturile obținute din această industrie sunt în

plină creștere, datele statistice arătând că în anul 2030 acest profit se va dubla.

A fost analizat sectorul terțiar al orașului Brașov pentru perioada 2000-2012, atât din punct de

vedere al numărului de firme, al numărului de salariați, a cifrei de afaceri dar și a profitului provenit

din industria turistică, cu o analiză mai completă a anului 2012, încercând să scot în evidență

procentajul turismului din cadrul activităților din sectorul terțiar. Se poate observa importanța pe care

turismul il deține în cadrul economiei orașului Brașov, avântul pe care acesta l-a avut în această

perioadă datorită investițiilor interne dar și externe.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simion T., Bogan E., (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară,

București

Cândea M., Simion T., Bogan E., Tătaru A., (2009), Turism urban, Ed. Transversal, București

Drăghici Cristian, (2012), Activitați turistice și dezvoltarea integrată în zona de influentă a orașului

Râmnicu Vâlcea, Editura Universitară, București

Gheorghilaș A., (2005), Geografia turismului, Centru de Multiplicare al Departamentului de

Învățământ la distanță CREDIS, București.

*** Primăria Municipiului Brașov- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru polul de

creștere (PC) Brașov.

*** Proiect UB 1365

*** Raportul primarului municipiului Brașov privind din anul 2013

*** http://www.insse.ro/cms/

1 Primaria Municipiului Brașov, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Brașov,Planul

Operațional Regional 2007-2013 ,pag. 150

48

OPREA ALINA

DANIELA

Data și locul nașterii: 11.12.1992, Slobozia

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității

București, specializarea Geografia Turismului.

În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea


Domenii de interes: geografie, turism, gestiune

POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DIVERSIFICARE A SPAȚIULUI DESTINAT

AGREMENTULUI ÎN MUNICIPIUL SLOBOZIA

OPREA ALINA DANIELA

Abstract: This scientific article presents the agreement tourism in Slobozia city, namely about

diversification possibilites of green areas where the citizens are rest in the leisure time. The objectives that are

based on scientific article are the following: emphasizing the importance of green spaces for leisure activities by

residents. Another objective of this scientific article is to hear opinions of citizens (using questionnaire) about the

current facilities for recreational spaces and their proposals about the possibilities of diversifying the facilities in

these types of spaces. These objectives have served me to achieve the goal, which is to provide information to

the authorities about the issues observed by residents in the areas of green spaces for recreation. Based on these,

the authorities may initiate projects that have resulted in the maintenance of current facilities and their

diversification. Urban space should offer recreation alternatives for residents. In cities, recreational tourism

include short stays, namely tourism weekend, pre-urban tourism, urban tourism in specially arranged areas. For

residents who have a low average income the only alternative to physical and psychological recovery remains

agreement area inside of the urban or suburban area.

Cuvinte cheie: Turism, agrement, recreere, timp liber

INTRODUCERE

Prin articolul de față se propune prezentarea turismului de agrement din cadrul Municipiului

Slobozia din punct de vedere al posibilităților de diversificare a spațiilor verzi în care se pot desfășura

activități de refacere fizică și psihică a rezidenților.Pentru realizarea articolului am avut în vedere

următoarele obiective: sublinierea importanței spațiilor verzi pentru desfășurarea activităților de

agrement de către rezidenți. Cel de al doilea obiectiv este aflarea percepția populației (cu ajutorul

chestionarului) asupra dotărilor curente din spațiile pentru agrement precum și propunerile acestora cu

privire la posibilități de diversificare a dotărilor din cadrul acestor tipuri de spații. Aceste obiective mi-

au servit în realizarea scopului, acesta fiind de a furniza informații autorităților cu privire la

problemele din cadrul zonelor cu spații verzi destinate agrementului ce au fost semnalate de către

rezidenți. Pe baza acestora autoritățile pot demara proiecte care să aibe ca rezultat întreținerea dotărilor

curente dar și diversificarea acestora.

Turismul de agrement cuprinde totalitatea echipamentelor folosite de turist precum si activitățile

întreprinse de acesta cu scopul refacerii psihicului şi tonusului pierdut din timpul anului, pe fondul

agitaţiei urbane. Spațiul urban oferă alternative în ceea ce privește odihna, recreerea sau agrementul.

În limitele spațiului urban, turismul de recreere se caracterizează prin sejururi medii relativ reduse,

limitându-se adesea la turismul de sfârșit de săptămână, turismul preorășenesc, turismul orășenesc din

49

zonele special amenajate.1 Pentru persoanele care au un venit redus, singura alternativă pentru

satisfacerea nevoii de recreere și refacere fizico-psihică rămâne zona de agrement din interiorul

spațiului urban sau din zona periurbană.

În cadrul Municipiului Slobozia spațiul destinat agrementului este alcătuit din mai multe

componente și anume: elemente de ordin cultural (muzee,biserici,mănăstiri catedrale, monumente,

centru cultural), de ordin sportiv (săli de sport, cluburi sportive, săli de fitness și aerobic, complex

sportive, bazin de înot), distractiv (cluburi, locuri de joacă pentru copii, cafenele, baruri, restaurant,

pub-uri, casă de cultură) și de spații verzi. Spațiile verzi reprezintă o categorie funcțională în cadrul

localităților sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetație în

general amenajată, la care se asociază cadrul construit specific, cuprinzând dotări și echipări destinate

activității cultural –educative, sportive sau recreative a populației. 2

Vegetația reprezintă un element foarte important al mediului natural, fiind principala

componentă a spațiilor verzi. Scopul spațiilor verzi este acela de ameliorare a a stării mediului

înconjurător și de a crea un echilibru între peisajele antropice și cele naturale , astfel încât să se creeze

un ambient optim pentru buna desfășurare a activităților sociale. Rolul spațiilor verzi în ansamblu este

de a îmbunătăți calitatea mediului urban, prin satisfacerea nevoii de recreere și odihnă a populației

urbane, prin producerea de oxigen și absorbția noxelor din aerul urban, prin schimbarea aspectului

estetic și ameliorarea climatului. Spațiile verzi îndeplinesc multiple roluri care vin în beneficiul

mediului urban. Aceste spații au un important rol ecologic. Din această perspectivă, spațiile verzi

urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităților umane asupra mediului înconjurător.

Acestea au o contribuție importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză,

plantele consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen. De asemenea vegetația are un rol vital și în

moderarea climatului urban. În oraș, construcțiile și supratețele pavate sau betoane creează un climat

urban specific, cu temperaturi mai ridicate și o restricție a circulației aerului. Un alt beneficiu adus de

vegetație îl constituie atenuarea poluării fonice. Spațiile verzi, în special cele compacte, constituie

adevărate bariei pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora.

Spațiile verzi de asemenea joacă și un rol social prin crearea de oportunități, pentru ca persoanele

de toate vârstele să interacționeze atât prin contact social informal, cât și prin participarea la

evenimente sociale și culturale, cum sunt festivalurile locale sau celebrările civice. Astfel, acestea

ajută la crearea unei identități culturale a orașului. Zonele cu spații verzi bine întreținute joacă un rol

semnificativ în promovarea sănătății populației urbane. Acestea oferă opertunități prin care încurajează

un stil de viață mai activ, prin plimbări, alergare, exerciții fizice, ciclism etc. Valoarea principală a

spațiilor verzi constă în capacitatea acestora de refacere a stării de bine a populației. Ele oferă

citadinilor locuri liniștite pentru relaxare și reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit

și din trafic.

Spațiile verzi răspund, așadar, în principal, nevoilor umane de recreere și petrecere a timpului

liber. În cazul persoanelor lipsite de venituri sau de timp, parcul rămâne soluția cea mai la îndemână

pentru activități recreaționale. De asemenea, spațiile verzi pot deveni, în anumite condiții, locuri de

joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică, mentală și socială a acestora. Ele facilitează un

necesar comportament de socializare a copiilor. Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din

punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate a oricărei zone antropice întâlnite

adesea în orașe.

Spațiile verzi au un deosebit rol economic prin faptul că un mediu plăcut ajută întotdeauna la

crearea unei imagini favorabile asupra asupra centrelor urbane și prin aceasta poate spori atractivitatea

pentru investiții și pentru oferta de noi locuri de muncă. Existența spațiilor verzi bine întreținute

contribuie, de asemenea, la creșterea calității locuirii. Se consideră că locuitorii acordă o valoare înaltă

zonelor în care se află spații verzi de calitate. De asemenea, spațile verzi pot juca un rol semnificativ în

dezvoltarea turismului.

În cadrul municipiului suprafața ocupată cu spații verzi este de 92.04 ha 3 din care cele 8 parcuri

ale orașului ocupa 44,5 ha. La acestea se mai adaugă și suprafețele pădurilor (1016ha) aflate la

periferia orașului și care pot fi amenajate pentru activități de agrement. Spațiile verzi cu rol în

1 Gheorghilaș, A.,(2011), Geografia Turismului-Metode de analiză în turism, Editura universitară, București

2 www.anpm.ro

3 http://www.sloboziail.ro/

50

desfașurarea activității de agrement sunt amenajate în: parcuri, piețe publice, zone de odihnă (centrul

orașului) și păduri.

METODOLOGIE ŞI DATE

Metodele pe care le-am utilizat în vederea elaborării articolului știintific sunt următoarele:

documentarea din literatura de specialitate, deplasarea pe teren pentru analizarea mai îndeaproape, la

fața locului situația actuală a zonei precum și realizarea unui chestionar pentru aflarea percepției

populației asupra spațiului destinat agrementului.

Chestionar cu privire la perceptia populației asupra spațiilor verzi din Municipiul

Slobozia. Chestionarul reprezintă un instrument de investigare ce este format dintr-o listă cu întrebări

scrise ordonate logic, care, prin aplicarea acestora de către operatorii de anchetă asupra unui segment

de populație preimesc răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Chestionarul pe care l-am întocmit cuprinde un număr de 12 întrebări, la fiecare dintre acestea

fiind între 4 și 5 variante de răspuns. Acesta cuprinde întrebări cu răspuns exact, cât și întrebări

deschise. Acesta cuprinde un set de întrebări referitoare la percepția populației cu privire la

amenajarea spațiilor verzi destinate activităților de odihnă și agrement.

Pentru realizarea chestionarului au răspuns un număr de 100 de respondenți, care au vârste mai

mari de de paisprezece ani. Chestionarul a fost aplicat în perioada lunilor aprilie și mai. În vederea

completării chestionarului, respondenții trebuiau la fiecare întrebare să ofere o variantă de răspuns cu

excepția unei singure întrebări unde aceștia putea răspunde liber. Zonele în care au fost intervievați

respondenții su fost alese în cadrul dar și în apropierea spațiilor verzi. Pentru întocmirea chestionarului

am introdus întrebări cu privire la datele personale ce fac referire la vârsta, ocupația precum și starea

socială a respondenților.

1. Vârsta respondentului:

o 14-18 ani

o 18-30 ani

o 30-40 ani

o 40-60 ani

o peste 60 ani

2. Ocupația:

o elev

o student

o angajat cu studii medii

o angajat cu studii superioare

o pensionar

3. Situația socială/familială:

o Necăsătorit

o Căsătorit cu copii

o Căsătorit fără copii

4. De câte ori pe săptămână mergeți în

zonele cu spații verzi ?

o niciodată

o o dată pe săptămână

o 2-4 ori pe săptămână

o zilnic

5. Care sunt motivele pentru care mergeți

în zone de spații verzi ?

o plimbări scurte

o plimbare cu familia

o plimabare animal de companie

o activități sportive

o activități educative/culturale

6. Exprimați-vă gradul de satisfacție din

punct de vedere al calității vegetației

din cadrul spațiilor verzi:

o foarte mulțumit

o mulțumit

o oarecum mulțumit

o nemulțumit

o foarte nemulțumit


punct de vedere al calității căilor de

acces din cadrul spațiilor verzi:

o foarte mulțumit

o mulțumit

o oarecum mulțumit

o nemulțumit


8. Cum apreciați nivelul dotărilor cu

sisteme de iluminat în spațiile verzi ?

o foarte bune

o bune

o relativ bune

o slabe

o foarte slabe

9. Cum apreciați nivelul dotărilor de

salubritate din cadrul spațiilor verzi ?


punct de vedere al dotării cu grupuri

sanitare din cadrul spațiilor verzi:

51

o foarte bune

o bune

o relativ bune

o slabe

o foarte slabe

o foarte mulțumit

o mulțumit

o oarecum mulțumit

o nemulțumit


11. Cum apreciați nivelul dotării spațiilor

verzi cu bănci și mese ?

o foarte bune

o bune

o relativ bune

o slabe

o foarte slabe


punct de vedere al dotării spațiilor verzi

cu locuri de joacă pentru copii:

o foarte mulțumit

o mulțumit

o oarecum mulțumit

o nemulțumit


13. Cum apreciați nivelul dotărilor pentru

agrement și sport din cadrul spațiilor

verzi ?

o foarte bune

o bune

o relativ bune

o slabe

o foarte slabe


punct de vedere al dotării ornamentale

(fântâni arteziene, statui) din cadrul

spațiilor verzi:

o foarte mulțumit

o mulțumit

o oarecum mulțumit

o nemulțumit


15. Care sunt propunerile dumneavoastră referitor la îmbunătățirea amenajărilor din cadrul

spațiilor verzi ?

Rezultate și analiza comparativă

REZULTATE ŞI ANALIZĂ COMPARATIVĂ

După cum se poate vedea pe reprezentarea grafică majoritatea subiecților chestionați care au fost

găsiți în cadrul zonelor cu spații verzi (mai ales în parcuri) provin din categoria de vârsta de peste 60

de ani aceasta fiind urmată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani.

Conform graficului prezent din punct de vedere al ocupației persoanelor chestionate se observă

că majoritatea persoanelor prezente în cadrul zonelor cu spații verzi sunt pensionarii, aceștia fiind

urmați de angajații cu studii medii și elevii.

După cum se poate observa din graficul ce prezintă situația socială/familială a subiecțior

chestionați se constată că persoanele căsătorite cu copii sunt majoritari ca pondere în ceea ce privește

recreerea în zonele cu spații verzi. Acestea sunt urmate apoi de persoanele ne căsătorite. Ponderea

ridicată a prezenței familiilor cu copii se explică prin dorința părinților de ași învăța proprii copii încă

de mici să aibă o viață activă, sănătoasă (în condițiile unei vieți sedentare impuse de o societate

dependentă de tehnologie) și să facă mișcare cât mai des în aer liber.

Din punct de vedere al gradului de frecventare al zonelor cu spații verzi se observă că

majoritatea respondenților merg zilnic în special vârstnicii. Pe locul doi se clasează persoanele care

aleg sa își petreacă timpul liber de 2-4 ori pe săptâmână în zona spațiilor verzi- majoritatea persoanelor

care au optat pentru acest interval fiind elevii (14-18) și adulții cu copii mici (30-40 ani).Pensionarii

(mai ales cu nepoți) precum și elevii de până la vârsta de 18 ani se consideră că au mai mult timp liber

iar părinții de copii mici vin mai ales în parcuri deoarece aceștia doresc sa îi învețe încă de mici să aibe

activitate fizică activă. Însă copii având o vârstă destul de mică aceștia au nevoie de prezența părinților

pentru evitarea anumitor pericole.

52

Gradul ridicat de frecventare a spațiilor verzi se poate explica prin faptul că subiecții au fost

chestionați între lunile aprilie și mai când temperaturile sunt potrivite pentru practicarea activiăților de

recreere în aer liber.

Din graficul prezent se poate constata că o mare parte din respondenți merg in zonele cu spații

verzi pentru plimbări cu familia. Aici se poate vorbi în special de adulții cu vârste cuprinse între 30 si

40 de ani care au copii cu vârste mici aceștia având nevoie de asistența părinților pentru evitarea

anumitor pericole dar și pentru a fi învățați să întreprindă activități fizice benefice pentru sănătatea lor.

O mare parte din subiecți au ales activități sportive dar și educative aceștia fiind în special elevii

(14-18 ani) dar și tineri (18-30 ani). Acest lucru se poate explica prin faptul că prin intermediul

activităților sportive și educative în cadrul zonelor de agrement copii și tinerii se pot reface psihic și

fizic după o zi de școală. De asemenea aceștia pot interacționa, socializa mai liber și în același timp își

pot dezvolta creativitatea.

53

Diagrama gradului de satisfacție din punct de vedere al calității vegetației arată faptul că

majoritatea respondenților s-au arătat oarecum nemulțumiți dar și nemulțumiți. Printre respondenții

care au ales acest rezultat majoritatea sunt pensionari și adulți, aceștia menționând ca de-alungul

timpului suprafața vegetației a scazut treptat atât din cadrul orașului cât și la periferia acesteia. Acest

lucru ar putea fi considerat un semnal de alarmă pentru autoritățile locale care ar trebuia să ia măsuri

în acest sens.

Din punct de vedere al calității căilor de acces diagrama prezintă o majoritate a respondenților

care s-au declarat oarecum mulțumiți și nemulțumiți. Elevii (14-18 ani) dar și tinerii (18-30 ani) au

susținut că nu există piste de biciclete. Adulții (30-40) ani au menționat faptul că nu toate aleile din

cadrul parcurilor sunt într-o stare bună, aceștia susținând că autoritățile ar trebui să ia în vedere

refacerea aleilor și din parcurile situate la periferia orașului.

După cum se poate vedea din graficul de mai sus majoritatea respondenților au considerat că

dotările cu sistemele de iluminat sunt bune și foarte bune în majoritatea parcurilor slobozene. O mare

parte din subiecții adulți au menționat că autoritățile ar putea lua în calcul dotarea spațiilor cu sisteme

de iluminat cu energie solarară așa cum sunt în câteva parcuri din oraș (Parcul Tineretului).

Conform graficelor ce reprezintă răspunsurile subiecților cu privire la gradul de dotare a spațiilor

verzi cu grupuri sanitare și sisteme de salubritate se observă faptul că majoritatea s-au declarat în

general relativ mulțumiți și că în ansamblu dotările sunt bune. Au fost câțiva respondenți care au

considerat că nu toate spațiile de acest gen au dotări cu grupuri sanitare ecologice.

După cum se poate observa din graficul prezent o mare parte dintr subiecți au considerat că

nivelul dotării cu bănci și mese a spațiilor verzi sunt bune și relativ bune. Unii respondenți au

menționat că nu toate parcurile beneficiază de o dotare superioară din acest punct de vedere.

Autoritățile trebuie să intervină pentru amenajarea și îmbunătățirea acestor dotări și pentru spațiile

verzi de la periferia orașului.

Din graficul ce arată gradul de satisfacție din punct de vedere al locurilor de joacă pentru copii se

observă că majoritatea dintre subiecți s-au declarat mulțumiți și oarecum mulțumiți întrucât anumiți

respondenți au menționat că nu toate dotările sunt întreținute corespunzător- această mențiune venind

în mare parte de la subiecții adulți cu copii. Un alt aspect ar fi că că nu există o diversitate a dotărilor

de acest gen.

De asemenea, majoritatea respondenților au considerat că dotările pentru agrement și sport sunt

slabe și chiar foarte slabe. Majoritatea răspunsurilor au venit din partea persoanelor cu vârsta între 14-

18 ani . O mare parte dintre aceștia au menționat că sunt foarte puține dotări de acest gen. În ceea ce

privește dotările ornamentale din cadrul spațiilor verzi, majoritatea subiecților s-au declarat în

ansamblu nemulțumiți întrucât multe dintre dotări nu sunt întreținute și nu se îmbină armonios cu

mediul natural. De asemenea nu există o diversitate a dotărilor de acest gen.

54

În ceea ce privește propunerile cu privire la îmbunătățiri de amanajare a spațiilor (întrebarea 15),

respondenții au considerat că e nevoie de plantare de arbori și de specii floristice diverse, aceștia

menționând că numărul de spații verzi amenajate este în scadere (datorită defrișărilor pentru crearea de

zone rezindențiale). Printre propuneri se remarcă refacerea aleilor, întreținerea și crearea de noi fântâni

arteziene, a unor spații de comercializat răcoritoare și de închiriere echipamente sportive, piste pentru

biciclete. Tinerii au considerat că ar trebui să se creeze spații pentru practicarea unor sporturi extreme

(panouri de cățărat, amenajări pentru skateboarding). Mulți dintre respondenți au considerat că ar

trebui ca tpate parcurile să fie dotate cu terase care să conțină sisteme de climatizare exterioară.

O parte din respondenți au menționat că pădurile situate la periferia orașelor sunt cel mai slab

amenajate și de asemenea sunt supuse defrișării pentru exploatarea lemnului dar și pentru realizarea

unor zone de locuințe rezidențiale. Pentru păduri s-a propus amanajarea unor zone complexe de

agrement care ar putea să conțină un parc expozițional, amenajări pentru spectacole în aer liber, locuri

de joacă pentru copii, zonă de competiții sportive , platforme pentru picnic, bazine de înot și plajă,

zone pentru campare. Toate acestea trebuie să fie realizate din materiale ecologice care să nu afecteze

mediul natural.

55

CONCLUZII

În urma obținerii rezultatelor pe baza aplicării chestionarului pe o parte din rezindenții

Municipiului Slobozia, se observă că există o dorință din partea acestora ca oferta de agrement a

orașului să fie diversificată (în special de către autorități), chiar dacă orașul nu dispune de o paletă

variată de resurse turistice prin localizarea acesteia în zona de câmpie. De asemenea clima cu accent

ridicat de continentalism determină un confort termic scăzut însă acest impediment poate fi ameliorat

prin prezența spațiilor verzi încă destul de însemnate pentru oraș. Alt motiv pentru care oferta de

agrement a orașului merită să fie diversificată în special pentru rezidenți este aceea că Slobozia fiind

un oraș- reședință de județ unde populația acesteia trebuie să facă față stresului cotidian și a tendințelor

rapide de evoluției a societății. Odată cu diversificarea spațiului destinat agrementului va duce implicit

și la dezvoltarea turismului urban (de afaceri, sportiv,cultural).

Spațiile verzi au o importanță imensă pentru zona urbană, acestea contribuind decisiv la

arhitectura și estetica orașului, joacă un rol educațional important, sunt semnificative din punct de

vedere ecologic, importante pentru interacțiunea socială și nu în ultimul rând vine în sprijinul

dezvoltării comunității contribuind la creșterea activităților economice. Acestea au un rol major în

oferta de facilități pentru nevoile recreaționale și de petrecere a timpului liber, contribuind într-o mare

măsură la îmbunătățirea condițiilor de mediu. De asemenea ajută la renașterea economică a orașelor,

nu numai prin crearea de locuri de muncă, dar și printr-o creștere a atractivității orașului, ca un loc

pentru investiții și afaceri.

Realizarea acestui articol poate veni în sprijinul autorităților. Acestea pot afla care sunt probleme

din cadrul zonelor cu spații verzi destinate agrementului semnalate de către rezidenți. Pe baza acestora

autoritățile pot demara proiecte care să aibe ca rezultat întreținerea dotărilor curente dar și

diversificarea acestora. De asemenea autoritățile locale ar trebui să stopeze procesul de exploatare a

zonelor de pădure (dar și a celorlate spații verzi) și în schimb să amenajeze aceste zone cu materiale

ecologice –ducând la transformarea lor în zone de agrement care să satifacă dorința de refacere psihică

și fizică a populației.

BIBLIOGRAFIE

Chiriac D., Humă Cristina, Stanciu Mariana, (2009), Spațiile verzi- O problemă a urbanizării actuale,

Revista Calitatea Vieții,XX

Copoiu, Aurelia, (1945), Monografia orașului Slobozia, fond Ministerul Culturii Naționale.

Erdeli,G.,Gheorghilaș, A., (2008), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.

Gheorghilaș, A.,(2011), Geografia Turismului-Metode de analiză în turism, Editura universitară,

București

Filofteia Negrutiu, (1980), Spații verzi, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Marcus, R., (1958), Parcuri și grădini în România, Editura Tehnica, București.

Muja, S., (1994), Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conervării mediului înconjurător în România,

Editura Ceres, București.

Negruțiu, F., (1980), Spații verzi, Editura Didactică și Pedagogică, București

Simon,T.,Cândea,M.,Tătaru, A.,Bogan,E., (2009), Turism urban, Editura Transversal, București.

Stoian,G., (2007), Slobozia – Contribuții monografice, Editura Star Tipp, Slobozia.

***http://www.anpm.ro

***http://www.sloboziail.ro/

***evslobozia.blogspot.ro

***amfostacolo.ro

***muntenia-news.ro

56

PARASCHIV

DANIELA NICOLETA

Data și locul nașterii: 04.03.1992, Rosiorii de Vede, Teleorman


Universității București, specializarea Geografia Turismului.În

prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea


.

Domenii de interes: turism, geografie, gestiune, servicii de

ospitalitate, turism cultural

ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITĂȚII DE TURISM ÎN

DEVOLTAREA MUNICIPIULUI TURNU-MĂGURELE

PARASCHIV DANIELA NICOLETA

Abstract: In order for a region to be promoted as a tourism destination, it has to prove potential as well as

holding various means of accommodation and nourishment. When all these elements are accomplished, one must

reach the next step and analyze the tourism flow connected to that specific place. Geographical location is a very

important key factor in this industry, by having the privilege to represent the base in developing different types

of tourism. When talking about a specific city, such as Turnu-Magurele, which is being placed at the issue of two

big water sources in Romania and at the border with Bulgaria, the location, made possible here to form and

evolve transit tourism. Very important for the economy and also for tourism is the ferry-boat. Since the initiation

of the ferry, a growth can be observed and analyzed in the tourist arrivals and overnight stayings. If there will be

adopted different programs for restoration, promotion and social, cultural and economical development; soon

this city may become an important border crossing point among its kind, and attract more and more visitors.

Cuvinte cheie: cazare, alimentație, agrement, circulație turistică, turism de tranzit

INTRODUCERE

Municipiul Turnu-Măgurele, este amplasat în partea central-sudică a României, în cadrul

Câmpiei Române, în apropierea confluenței Oltului cu Dunărea, pe teritoriul județului Teleorman, la

contactul dintre Câmpia Olteniei cu Câmpia Munteniei, mai exact în Câmpia Boianului. Având

coordonatele de 24⁰35` longitudine estică și 43⁰45` latitudine nordică, întregul perimetru al orașului

este ușor înclinat nord-sud, dând așezării forma unui amfiteatru.

În urma analizei poziției sale geografice, se poate afirma cu ușurință faptul că, orașul dispune de

un potențial turistic ridicat, potențial care, însă, nu este valorificat îndeajuns. Situat la granița cu

Bulgaria, municipiul este utilizat în special ca zonă de tranzit. Multitudinea de obiective turistice, cu

tentă în special istorică, a arătat contribuția pe care acesta o are la patrimoniul turistic național. Cetatea

Turris, este probabil cea mai importantă, de ea legându-se momente importante din istoria poporului

român, alături de care stau mărturie câteva monumente sau busturi grandioase.

Chiar dacă, în prezent, principala formă de turism practicată în Turnu-Măgurele este cea de

turism de tranzit, generată de prezența portului și a bacului ce realizează curse peste Dunăre către

Nicopole (oraș bulgăresc), există numeroase oportunități de desfășurare a activităților turistice pe

teritoriul municipiului. Prezența Dunării constituie un prilej excelent pentru practicarea agrementului

nautic, spațiile verzi asigură odihna și recreerea necesară organismului uman, importanța istorică a

teritoriului și existența celei de a treia cea mai frumoasă biserică a țării, reprezintă oportunități de

dezvoltare a turismului în cadrul localității. Cu toate că, baza de cazare nu este variată, aceasta se

poate diversifica prin amenajarea unor spații de campare, construirea unor vile, pensiuni, sau hoteluri

plutitoare. Circulația turistică a înregistrat creșteri în ultima perioadă, fapt datorat în principal bacului

și a prețurilor sale avantajoase. Activitatea turistică, reprezintă o ramură economică demnă de a fi

57

luată în considerare într-un anumit teritoriu, amprenta sa fiind intens simțită la nivelul municipiului și

a zonei sale de influență.

Prezentul articol are ca drept scop, evidențierea atât a potențialului de care dispune localitatea,

cât mai ales, a bazei de cazare și alimentație prezente aici, a evoluției circulației turistice și rolul pe

care toate aceste caracteristici le are în dezvoltarea economică și socială a sa și a zonei sale de

influență.


Pentru realizarea articolului, am folosit metoda analizei, recurgând la datele oferite de Institutul

Național de Statistică, urmând apoi metoda reprezentării grafice a acestora; am cules și prelucrat date

și informații din literatura de specialitate. Am folosit metoda observației prin accesarea site-urilor web

pentru a studia modalitatea de promovare a municipiului la nivel virtual și, nu în ultimul rând, am

recurs la metoda interpretării proprii cu privire la rolul tuturor acestor componente în dezvoltarea

municipiului Turnu-Măgurele.

SPAŢIUL DESTINAT ACOMODĂRII TURISTICE

Orice spațiu pentru a putea fi valorificat din punct de vedere turistic, are în vedere îndeplinirea

unor anumite criterii. Pe lângă potențialul de care trebuie să dispună, acesta are obligația de a pune la

dispoziție în special, spații destinate cazării și a unităților de alimentație.

Unități de cazare. Baza de cazare reprezintă fundamentul actului turistic, datorită eficienței sale

în plan economic. Se poate vorbi de practicarea turismului, în orice zonă, atunci când aceasta dispune

de mijloace de cazare necesare pentru odihna vizitatorilor.

În cadrul municipiului Turnu-Măgurele, unitățile de cazare nu dispun de o gamă variată. Dacă în

anul 1990, conform INSSE, au fost înregistrate 246 locuri de cazare, dintre care 16 reprezentau locuri

de camping, din 1991 singurul mijloc de cazare rămâne Hotel Turris de 3 stele, ce deținea un număr de

208 camere, menținute până în 2003. Începând cu 2004, hotelul pune la dispoziția turiștilor numai 142

de locuri de cazare, urmând ca în 2013, numărul acestora să ajungă la 140.

Existența unui singur spaţiu de

cazare, înlătură statutul de

concurență, asigurând, în același

timp, locurile necesare de cazare

eventualilor turiști. Nefiind o zonă

valorificată din punct de vedere

turistic, aici practicându-se mai mult

turismul de tranzit către Bulgaria,

prin portul pe Dunăre ce face

legătura între Turnu-Măgurele și

Nicopole, se poate afirma că,

municipiul dispune de locuri

suficiente de cazare, ce asigură

confort turiștilor, dar și rezidenților

prin păstrarea unui grad de

aglomerare redus.

Fig. 1 Turnu Măgurele – evoluţia capacittăţii totale de cazare,

1990 - 2012

(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

În apropierea municipiului însă, la numai 10 km distanță, la vărsarea Oltului în Dunăre, în

localitatea istorică Islaz, pentru cei care doresc să evite în totalitate stilul de viață urban, se înfățișează

sub deviza „Confort, Discreție, Natură”, Pensiunea Giulia de 4 stele.

Unități de alimentație. Pe lângă unitățile de cazare, unitățile de alimentație publică ocupă un rol

deosebit de important, contribuind la nașterea și practicarea fenomenului turistic într-o anumită zonă.

Aceste unități constau în prezența pe piață a unei mari diversități, plecând de la restaurante cu specific

diferit și, până la baruri, fast-food-uri, cofetării sau patiserii, simigerii și covrigării.

58

Toate acestea pot fi considerate funcționale numai prin prisma profitului economic rezultat în

urma prestației oferite consumatorului. Această eficiență este măsurată prin indicatori specifici, printre

care sunt menționați: productivitatea muncii din activitatea de alimentație publică (raportul dintre

volumul încasărilor și numărul lucrătorilor din unitățile de alimentație publică), rata profitului în

unitățile de alimentație (raportul dintre profit și încasări totale din activitatea de alimentație), afluxul

de consumatori la masă (raportul dintre numărul de consumatori și numărul de locuri la mese),

încasarea medie pe consumator (raportul dintre volumul desfacerilor de mărfuri din unitățile de

alimentație publică și numărul de consumatori) etc.

Cele mai importante unități care oferă

servicii de alimentație publică sunt

restaurantele care stau la dispoziția atât a

consumatorilor individuali, cât și a

grupurilor (în acest caz, meniurile pentru

turiști putând fi prestabilite).

În municipiul Turnu-Măgurele, acest

sector din domeniul turismului deține o

atenție deosebită, remarcându-se prezența în

special a restaurantelor. Astfel, se

evidențiază în primul rînd, Hotel Turris, ce

cuprinde trei restaurante, cu 155 locuri.

Fig. 2. Unităţi de alimentaţie publică în Municipiul

Turnu-Măgurele

De asemenea, mai funcționează pe teritoriul său alte trei restaurante mari (Restaurant Terasa

UNICOM, Casa Victor, Restaurant Rustic FSN), care împreună însumează 600 locuri. Pe lângă

acestea, se adaugă alte trei restaurante mai mici: Restaurant Dunărea, Club Biliard, Restaurant

UNICOM SRL. Acestea oferă atât meniuri tradiționale românești, cât și preparate culinare specifice

altor popoare. În cadrul orașului, se remarcă și prezența barurilor (baruri de noapte), dar și un număr

destul de ridicat al fast-food-urilor, cofetăriilor, patiseriilor sau covrigăriilor.

Spațiul destinat agrementului. Se consideră agrementul ca fiind „ansamblul mijloacelor,

echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să

asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei

satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă”.

Pe teritoriul municipiului, cea mai cautată zonă dintre toate, rămâne, în special, în sezonul cald

Dunărea. Plaja cu nisip fin, apa curată, pădurea ce se desfășoară de-a lungul său, frumusețea

peisajului, depărtarea de zgomotul din oraș au determinat dintotdeauna turiștii și locuitorii să aleagă

această variantă pentru recreere.

Conform ordinului nr. 1964/2008 și HGR nr. 1284/2007, în rețeaua Natura 2000 sunt incluse arii

protejate pe teritoriul municipiului, la confluența Dunării cu râul Olt. Prin aceasta se urmărește

conservarea naturii. Permite desfășurarea activităților turistice, atâta vreme cât nu sunt puse în pericol

speciile și habitatele respective.

ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE

Pentru a putea pune în cuvinte importanța tuturor acestor factori, a fost analizată circulația

turistică, redată prin sosirile și înnoptările înregistrate de turiști în perioada 2001-2012, datele fiind

furnizate de Institutul Național de Statistică. Turnu-Măgurele, fiind localitate de frontieră, punct de

trecere vamal, a beneficiat de-a lungul timpului de fluxuri de turiști, în special practicanți ai turismului

de tranzit. Existența portului pe Dunăre și, introducerea în aprilie 2010 a bacului ce traversează fluviul,

făcând legătura cu Nicopole, oraș pe malul bulgăresc, a avut drept urmare atragerea vizitatorilor spre

aceste terenuri.

Pentru anii de referință 2001-2012, numărul sosirilor turiștilor în municipiul Turnu-Măgurele a

prezentat valori oscilante, începând de la 804 în 2001, urcând până la 2115 în 2004, pentru ca mai apoi

să scadă ușor. Valoarea maximă este atinsă în anul 2007, 2484 de sosiri, an urmat apoi de o scădere

continuă, reprezentată în 2012 de 1598 de sosiri.

59

Schimbarea care se produce începând cu anul 2007 și, până în prezent este datorată în mare parte

interesului de care începe să beneficieze Portul Turnu-Măgurele. Deși în ultimii 4 ani, sosirile

înregistrate se confruntă cu o nouă pierdere, potențialul turistic este prezent, iar odată pus în valoare

există șanse ridicate ca orașul să capete statut de destinație turistică.

Fig.3 Sosiri ale turiștilor înregistrate între 2001-2012

(Sursa: Institutul Național de Statistică)

Ca și în cazul sosirilor, numărul înnoptărilor înregistrate în cadrul municipiului, începe timid în

2001 cu o valoare de 882, urcând ușor și, atingând valoarea maximă în anul 2007, cu 4470 înnoptări,

prin punerea la punct a portului, ca punct de trecere vamal. Valoare ridicată se observă și în anul 2009,

numărând 4195 înnoptări, după care valorile încep ușor să scadă, ajungând în anul 2012 la 3199

înnoptări.

Prin încercarea de punere în aplicare a unor noi forme de turism, utilizarea unor resurse existente

la capacitate mult mai ridicată, stabilirea de parteneriate cu zone apropiate, regiunea ar putea deveni

una turistică, ar putea atrage un număr mai mare de turiști și, astfel ar crește numărul de înnoptări și,

implicit veniturile economice ale municipiului.

Fig. 4 Numărul înnoptărilor înregistrate (2001-2012)

(Sursa: Institutul Național de Statistică)

60

Toate așezările urbane sunt datoare a păstra moștenirea culturală, artistică, vie și, să dea naștere

unor noi forme de manifestare a artei și culturii, să mențină și să dezvolte o infrastructură specifică,

necesară pentru asigurarea atractivității spațiului pentru turiști și rezidenți. Posibilitatea practicării

activităților turistice într-o zonă urbană, nu numai că aduce beneficii economice prin atragerea de

vizitatori, asigurarea locurilor de muncă, reducerea șomajului, îmbunătățirea nivelului de trai al

populației, dar și impune un sentiment de protejare a spațiului de către locuitori, de a îmbrățișa

conceptul de dezvoltare durabilă, de a menține resursele din prezent în condiții optime de utilizare și

pentru generațiile viitoare.

Orice spațiu este capabil de a dezvolta turism dacă prezintă potențial natural sau antropic și, dacă

asigură existența unei infrastructuri specifice. Astfel, în zonele urbane și în sfera lor de influență,

posibilitatea desfășurării turistice este extrem de mare.

Atât orașul, cât și zona sa de influență ar putea beneficia de pe urma practicării și dezvoltării

turismului. Activitățile turistice ar avea ca și rol îmbunătățirea situației economice, o mai bună

organizare și administrare a spațiului, amenajarea unor spații verzi care ar micșora gradul de poluare și

ar îmbunătăți starea de sănătate a omului. Interesul pentru transformarea municipiului în zonă de

atracție turistică ar avea ca rezultat regenerarea spațiului și ar încuraja modul de trai într-un mediu

benefic și sănătos. Deși toate aceste aspecte ar trebui să atragă atenția, municipiul se confruntă însă, cu

o poziție nu tocmai favorabilă a turismului pe scara priorităților, acest fapt având ca drept consecință

lipsa susținerii unor programe de dezvoltare și promovare turistică.

CONCLUZII

Turismul, ca parte a sectorului serviciilor, deține în economia unui spațiu un rol important, în

valorificarea unor resurse ce nu se pot utiliza în alte sectoare de activitate. Având acces la două artere

hidrografice de mare importanță: Olt și Dunăre, amplasat foarte aproape de zona de confluență a lor;

existența bacului ce a favorizat deplasarea peste fluviu către Bulgaria, încurajând astfel turismul de

tranzit; plaja însorită și priveliștea care se înfățișează în fața vizitatorului au constituit dintotdeauna

atu-uri în dezvoltarea și desfășurarea unor activități turistice pe teritoriul municipiului.

Municipiul Turnu-Măgurele, poate fi considerat ca făcând parte din spațiile complexe ale țării,

pe teritoriul său fiind evidențiate numeroase ramuri care se află în strânsă interdependență. Plasarea sa

la contactul dintre importante căi de comunicație umană, poate asigura în timp dezvoltarea sa și poate

spori importanța sa la nivel regional sau chiar național.

BIBLIOGRAFIE

Cândea,Melinda, Bogan,Elena, Simon, Tamara, Tătaru,Alexandra, (2009), Turism urban, Editura

Transversal, București

Gheorghilaș, A., (2011), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară,

București

Oprica, I., Dumitrescu, M., Grigorescu, I., (1986), Turnu-Măgurele, Editura Sport-Turism, București

Stănciulescu,Gabriela, Țigu,Gabriela, Lupu,N., (1988), Dicționar poliglot explicativ de termeni

utilizați în turism, Editura All, București

♦ www.municipiulturnumagurele.ro

61

STOENICĂ

ANDRADA CORINA

Data și locul nașterii: 10.04.1992, Calafat.

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității

din București, specializarea Geografia Turismului.

În prezent, masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea

spațiului turistic și servicii de ospitalitate.

Domenii de interes: turism vitivinicol, marketing turistic,

dezvoltare durabilă.

TURISMUL VITIVINICOL – O SOLUȚIE VIABILĂ PENTRU

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A OLTENIEI?

STOENICĂ ANDRADA CORINA

Abstract: The article attempts to discover if wine tourism can be a solution for the economic development

of the Romanian region, Oltenia. In order to obtain an answer as thoroughly as possible, I analyzed the problem

from different perspectives. The touristic potential of wine found in Oltenia is high and it relies on the rich

cultural heritage created by the tradition of vine cultivation. The reputation and the flavor of Oltenia’s wines are

qualities that can be turned into trigger factors for gaining the interests of potential tourists. Wine tourism acts

like a complex system, making suppliers, wine producers, authorities and travel agencies to work together in

order to meet the need of tourism demand. Using wine cellars for touristic purpose can be a strategy for adding

extra value to the wine industry. Even if it is niche tourism, wine tourism has all the prerogatives to contribute to

the local or regional economy.

Keywords: Wine tourism, Vineyard landscape, Heritage vineyard, Wine route, Oltenia, Potential of wine,

Viability.

INTRODUCERE

Oltenia, regiune geografică încadrată într-un amfiteatru morfologic inedit, prezintă o istorie

bogată prin vechimea locuirii și evenimente marcante. Schimbările politice și economice intervenite

după anul 1989, precum și împărțirea României în regiuni de dezvoltare constituie premise în

stabilirea unor direcții clare de dezvoltare.Dacă evenimentele istorice și-au pus amprenta asupra

conturării regiunilor istorice ale României, perspectivele de dezvoltare și de integrare în comunitatea

creată de Uniunea Europeană sunt factori esențiali în retrasarea limitelor acestor regiuni. Acest lucru

se realizează în contextul aplicării politicii de dezvoltare regională.

Obiectivele politicii de dezvoltare regională1 sunt legate de diminuarea dezechilibrelor regionale

existente prin promovarea echității în procesul de dezvoltare dar și prin facilitarea revitalizării zonelor

defavorizate. La acestea se adaugă alinierea la structurile Uniunii Europene astfel încât accesul la

instrumentele financiare de asistență să se realizeze mai ușor. Conform Ministerului Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice, dezvoltarea regională se constituie pe baza unor principii

referitoare la procesul descentralizării și planificării, promovarea parteneriatului, precum și a

cofinanțării.

Turismul vitivinicol este o formă de turism ce presupune vizitarea podgoriilor, cramelor,

participarea la festivaluri sau spectacole ale vinului și unde turiștii pot beneficia de activități de

degustare de vinuri sau se pot bucura de experiențe inedite în regiunea vizitată (după Hall și Macionis,

1998, în Olaru, 2012).

1 Politica de dezvoltare regională, www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

62

Scopul acestui studiu este de a verifica viabilitatea turismului vitivinicol, ca soluție pentru

dezvoltarea economică a Olteniei. În demersul atingerii acestui scop, mi-am propus să identific

elementele-cheie care se pot constitui în factori declanșatori ai tipului de turism menționat mai sus,

precum și jocul actorilor implicați, alături de beneficiile și constrângerile potențiale. Studiul își găsește

aplicabilitate în realizarea unor proiecte de dezvoltare locală sau regională a turismului, utilizând ca

repere argumentele și problemele identificate.

METODOLOGIE

Studierea turismului vitivinicol, ca soluție pentru dezvoltarea economică a Olteniei a presupus

utilizarea tehnicilor și strategiile de cercetare specifice geografiei, în scopul extragerii, prelucrării și

analizării datelor. Un rol important l-a reprezentat studierea literaturii de specialitate. Baza de

documentare a fost alcătuită din cărți, articole științifice, reviste de specialitate, dicționare și elemente

de legislație. Materialele și informațiile obținute au fost sintetizate și analizate din diverse perspective

astfel încât răspunsul la întrebarea principală a studiului să fie cât mai complet.

Rezultatele dobândite au fost prezentate într-o ordine logică, succesiunea argumentelor aduse

fiind esențială în înțelegerea etapelor de lucru și a importanței domeniului vitivinicol pentru spațiul

oltenesc. Pentru ca o soluție să fie viabilă, trebuie să prezinte calități și condiții necesare dezvoltării.

Acesta este motivul pentru care, în prima etapă, m-am concentrat pe identificarea bazei care să ofere

,,materia brută’’ de exploatare a turismului vitivinicol. Apoi am cautat factorii care pot declanșa

interesul turiștilor pentru acest tip de turism. Pentru că nu este de ajuns să existe potențial turistic sau

turiști interesați, o analiză a actorilor implicați in buna desfășurare a activităților turistice caracteristice

turismului, în general, în raport cu necesitățile turismului vitivinicol, se impune. Răspunsurile obținute

pe parcurs au fost utile în evidențierea legăturilor dintre dezvoltarea turismului vitivinicol în paralel cu

dezvoltarea economică a regiunii precum și a liniilor de intervenție.


În urma realizării acestui studiu am identificat condițiile și calitățile turismului vitivinicol, ca

element ce ar putea contribui la dezvoltarea economică a Olteniei.

Vechimea și continuitatea culturii viței de vie și a vinului în Oltenia.

Domeniul vitivinicol în Oltenia prezintă două caracteristici importante: vechime și continuitate.

Prin aceste două caracteristici rezultă importanța socială și economică determinată de cultivarea viței

de vie și producerea vinului. Este dificil de plasat, în timp, apariția viței de vie pe actualul teritoriu al

Olteniei, însă cert este că la originea sa se află vița de vie sălbatică (Vitis Vinifera sylvestris). Aceasta

creștea în partea de nord a regiunii, în cadrul pădurilor de foioase, sub forma unor liane. Interesant

este faptul că producerea vinului are o vechime mai mare decât cultivarea propriu-zisă a viței de vie1.

Strugurii comestibili de viță de vie sălbatică erau utilizați pentru prepararea vinului, astfel încât

aceasta s-a transformat într-o ocupație umană cu tradiție „mai veche decât plugăria” (B.P.Hașdeu,

1874, citat în Popa, A., 1996).

Cramele, prin definiție, sunt legate de activitatea de cultivare a viței de vie și de producere a

vinului. Având în vedere vechimea cultivării viței de vie în spațiul oltenesc, putem afirma că

momentul de apariție al cramelor coincide cu începuturile cultivării acesteia. Primele colibe și bordeie

au fost construite în zonele de pădure unde exista viță de vie sălbatică roditoare, în cadrul așa-

numitelor „runcuri”2. Cramele din Oltenia au evoluat de la mici case la vie, la adevărate centre de

producție a vinului din struguri adunați de pe suprafețe extinse cultivate cu viță de vie. În acest sens,

un rol important l-au avut marile familii de boieri (familia Brătianu, Banii Olteniei) sau chiar familia

regală, ce dețineau printre altele și însemnate domenii viticole.

1 Popa, A. (1996), Vinul. Importanța socială. Posibilități și de apreciere, Editura Didactică și Pedagogică,

București, pag. 10 2 Ibidem

63

Un moment de răscruce în ceea ce înseamnă continuitatea cultivării viței de vie l-a reprezentat

invazia filoxerei. Aceasta este o boală cauzată de o insectă parazită care atacă rădăcina și frunzele viței

de vie, distrugându-le. Filoxera a distrus 38,9% din suprafața viticolă a Olteniei, iar pagubele cele mai

mari au fost în județele Dolj și Mehedinți.1 Viile din terenurile nisipoase nu au fost atinse de parazit.

Deși au existat o serie de inițiative de refacere a patrimoniului viticol, suprafețe tot mai mari au fost

acoperite cu hibrizi producători direcți (material săditor viticol) în scopul obținerii unor rezultate mai

rapide și probabil mai ieftine.

Perioada comunistă (1949-1989) a reprezentat un moment de schimbări numeroase cu impact

important asupra viticulturii și activității cramelor. Marea pierdere a viticulturii în perioada comunistă

este, totuși, identitatea. Aceasta poate fi privită din două perspective, pe de-o parte cea a viticultorului

despărțit de via sa, nevoit să muncească pentru statul comunist, în baza politicii proprietății comune,

iar pe de altă parte ruperea de tradiția milenară a cultivării viței de vie, în sensul creșterii suprafețelor

cultivate cu soiuri hibride sau străine, în defavoarea celor autohtone sau nobile.

Prăbușirea sistemului comunist, după anul 1989, a determinat declanșarea unei perioade de

tranziție de la o economie socialistă la una capitalistă. Prin desființarea unităților agricole de stat și a

CAP-urilor, prin împroprietărirea țăranilor sau a moștenitorilor marilor familii boierești, la care se

adaugă și achiziționarea de terenuri de către cei cu resurse financiare, viticultura în Oltenia a fost

separată în două direcții. Pe de-o parte s-a individualizat viticultura bazată pe mica proprietate,

caracterizată prin producție limitată, cu un caracter de subzistență. Pe de altă parte, au fost constituite

moșii mari, unele noi, altele refăcute. În prezent, domeniul vitivinicol oltenesc se află în etapa de

dezvoltare, în urma acțiunilor de restructurare și reconversie a podgoriilor, de intrare în joc a tehnicilor

de marketing în vederea promovării vinurilor.

Vechimea și continuitatea culturii viței de vie și a vinului în Oltenia constituie premisa

dezvoltării unui turism vitivinicol bazat pe un fond cultural bogat.

Cramele din Oltenia – renume şi savoare.

Cramele capătă vizibilitate prin sortimentul de vinuri deținut în portofoliu. Portofoliul unei

crame este condiționat de tradiția de cultivare, dimensiunea suprafeței cultivate, precum și de

caracteristicile cadrului natural.

Savoarea vinurilor este identificată cu

soiurile de struguri din care sunt realizate. În

acest sens, în Oltenia, există o mare varietate de

soiuri, atât autohtone cât și importate, utilizate în

crearea vinurilor pure, dintr-un sigur soi sau a

cupajelor, prin amestecarea vinurilor din mai

multe soiuri. Soiurile de viță de vie românească

precum Fetească Albă, Fetească Neagră

Tămâioasă românească sunt dovada vechimii și

continuității viticulturii în spațiul oltenesc, chiar

și în urma invaziei filoxerei. Ca element de

unicitate, soiul de Tămâioasă Roză se găsește, în

prezent, doar la Domeniul Coroanei Segarcea,

fiind înrudit cu soiul nobil de Muscat Rouge de

Frontignan.

Fig. 1. Sistemul actorilor implicați în desfșurarea

turismului vitivinicol

(Sursa: adaptare după Mănilă, M. (2012)

Prezența soiurilor de viță de vie importate este legată, fie de aptitudinile oenologice recunoscute

și posibilitatea adaptării la condițiile naturale românești, fie de contextul creat în perioada imediat

următoare invaziei filoxerei.

Vinurile care aduc faimă unei regiuni reprezintă rezultatul interacțiunii armonioase dintre

condițiile naturale și geniul uman. Conform informațiilor de pe site-urile cramelor, vinurile oltenești

au primit zeci de premii care le recunosc calitatea. Vinul roșu, sec „Recunoștință” (an de recoltă 2008)

1 Vlad, S. (1979), Geografia viticulturii din Oltenia – rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ”Al. I.Cuza” Iași,

pag. 5

64

din gama Minima Moralia, produsă de Crama Domeniul Coroanei de la Segarcea, a câștigat în anul

2012 argintul de două ori, o dată la „Cittadelles du Vin”, organizat în Franța și a doua oară la

Competiția Internațională de vin de la San Francisco. La Concursul Internațional de Vinuri București

din anul 2013, Crama Carl Reh Oprișor a primit două medalii de aur pentru vinurile roșii Caloian 2011

și La Cetate 2011. La aceeași competiție Crama Roy&Dâmboviceanu Corcova a primit două medalii

de aur pentru vinurile albe din soiuri de Chardonnay, respectiv Muscat Ottonel, ambele produse în

anul 2011.

Renumele și savoarea vinurilor oltenești constituie calități ce se pot transforma in factori

declanșatori de atragere a interesului cererii turistice.

Turismul vitivinicol – un sistem complex.

Turismul vitivinicol reprezintă un sistem complex alcătuit din elemente, redate, în mod

simplificat, în schema alaturată. Aceste elemente sunt, de fapt, actori cu rol determinant în existența

acestui tip de produs turistic. Producătorii de vinuri sunt responsabili pentru brand și calitate,

transfomând cramele din spații destinate producerii sau depozitării vinurilor, în adevărate obiective

turistice.

Pentru ca un produs turistic sa fie complet, este nevoie de furnizori pentru diverse servicii

specifice industriei turistice: transport, cazare, alimentație, organizare de tururi sau evenimente

speciale. Cererea turistică prezintă cateva caracteristici importante. În principiu, turiștii atrași de

turismul vitivinicol pot fi încadrați în trei categorii: iubitori de vinuri, interesați de vinuri sau doar

curioși1. Iubitorii de vinuri intră în categoria turiștilor cunoscători, fiind la curent cu ultimele noutăți

din domeniu, posibil cu venituri ridicate și dispuși să achiziționeze vinuri în urma degustării. Pentru

turiștii interesați de vin, vizitarea unei destinații poate avea și alte motivații decât degustarea vinurilor.

Turiștii ajunși la cramă din curiozitate pot avea un oarecare interes pentru vinuri, dar nu sunt

familiarizați cu procesul de vinificație. Ei văd cramele ca pe o simplă atracție turistică și ca pe o

oportunitate de a interacționa cu prietenii și familia într-o atmosferă inedită.2

Agențiile de turism, în special cele de tip touroperator sunt cele care promoveaza și

comercializeaza produsele turistice. Autoritățile locale sau regionale sunt responsabile pentru crearea

imaginii regiunii ca destinație viniviticolă, încurajând cooperarea între furnizorii de servicii turistice și

producatorii de vinuri.

Implicațiile dezvoltării turismului vitivinicol asupra asupra dezvoltării econimice la nivelul

spațiului oltenesc. Sub aspect economic, se diferențiază pe de-o parte practicarea culturii viței de vie,

ca ramură a agriculturii și pe de altă parte producerea vinului, ca ramură a industriei alimentare.

Cultura viței de vie este importantă prin faptul că, în general, valorifică terenuri nefavorabile

practicării altor culturi agricole cum ar fi: terenurile în pantă sau terenurile cu soluri nisipoase.

Culturile de viță de vie oferă stabilitate argilelor în zonele versanților și ajută la fixarea dunelor de

nisip. În acest fel se poate aduce un plus de valoare spațiului respectiv.

România este o țară cu un potențial turistic vitivinicol imens prin cele opt regiuni viticole ale

sale: Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului,

Dealurile Crișanei și Maramureșului, Dealurile Dobrogei, Terasele Dunării și regiunea viticolă a

nisipurilor și terenurilor favorabile din sudul țării. Cu toate că suprafața peisajului viticol românesc a

scăzut după anul 1990, în anul 2008 se afla pe locul al V-lea în ierarhia statelor europene producătoare

de vin, cu 186 900 ha3. Din această suprafață, ponderea cea mai mare o are peisajul viticol al

podgoriilor din regiunea viticolă Dealurilor Munteniei și Olteniei.

Valorificarea potențialului turistic vitivinicol oltenesc poate fi privită, pe de-o parte ca o

modalitate de a aduce beneficii industriei producătoare de vin și pe de altă parte, ca o contribuție la

1 Olaru, O. (2012), Wine Tourism–an Opportunity for the Development of Wine Industry, Anale.Seria Stiinte

Economice, (XVIII/2), pag. 158-165 2 Ibidem

3 SOARE, I., Man, O., COSTACHIE, S., et NEDELCU, A. (2010), Viticultural Potential And Vine Tourism In

Romania, Revista de turism-studii si cercetari in turism, (10), pag. 68-74.

65

dezvoltarea comunităților locale prin diversificarea domeniului de activitate și prin susținerea

ocupațiilor tradiționale.

Turismul vitivinicol se clădește, în general, pe seama cramelor, ca locuri pentru degustarea

vinului sau pentru admirarea suprafețelor cultivate cu viță de vie. Pe măsură ce această formă de

turism evolueaza la nivelul unui anumit spațiu, va include, în mod inevitabil, și alte resurse precum

situri istorice, construcții cu valoare arhitecturală deosebită, muzee ale vinului sau restaurante aflate în

zona de influență a activităților vitivinicole.

Prin vechimea și continuitatea cultivării viței de vie în Oltenia a rezultat un bogat patrimoniu

viticol ce poate fi valorificat prin turism. Muzeul Viei și Vinului de la Drăgășani, găzduit într-o

construcție inclusă în patrimoniul cultural al României, este locul unde pot fi admirate instalațiile de

vinificație tradiționale precum și medaliile și premiile câștigate de vinurile podgoriei Drăgășani la

concursuri de vin internaționale. De asemenea, muzeul deține și o serie de răsaduri de viță de vie

dintre care se remarcă cele de Braghină, Gordan și Crâmpoșie reprezentative pentru Drăgășani și

pentru întreaga regiune a Olteniei.

Cramele vechi se transformă în adevărate resurse turistice prin modul și stilul de construcție.

Multe dintre ele au fost restaurate, iar astăzi sunt simboluri ale rezultatului armonios dintre tradiție și

modernitate. Pe lângă crame se întinde suprafața cultivată cu viță de vie responsabilă pentru

conturarea unui peisaj deosebit. Valoarea acesteia crește prin soiurile de struguri cultivate. Spre

exemplu, soiul de struguri Tămâioasă Roză se găsește doar pe domeniul cramei de la Segarcea ceea ce

ar putea stârni motivația de călătorie pentru turiștii cunoscători. Peisajul suprafețelor cultivate cu viță

de vie este determinat de elemente de topografie sau de intervenția umană, prin modalitatea de

organizare pe înălțime. Peisajul viei de la Segarcea este completat cu trandafiri, plantați la capătul

rândurilor de viță de vie, cu rol în indicarea momentului de apariție al dăunătorilor.

Turismul vitivinicol îndeplinește cu succes o funcție educativă prin oferirea de informații

referitoare la procesul de vinificație, istoria podgoriei și a cramei. Promovând un turism vitivinicol

responsabil, cramele își pot aduce aportul la păstrarea tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor locale.

De asemenea, cramele pot fi un loc potrivit pentru turismul de afaceri. Știm cum, de-alungul timpului

ciocnirea unui pahar de vin era menită pecetluirii înțelegerilor. Raportându-ne la situația actuală,

atmosfera de la cramă poate fi benefică întâlnirilor de afaceri sau organizării de conferințe și congrese.

Cu infrastructura turistică potrivită, cramele pot deveni destinații de organizare a teambuildingurilor.

Fig. 2 – Tradiție și modernitate la Crama Avincis, Drăgășani

(Sursa: prelucrare fotografie www.avincis.ro)

Factorii care amenință sau încetinesc dezvoltarea turismului vitivinicol în Oltenia pot fi legați, în

cele mai multe cazuri, de lipsa unităților de cazare în apropierea cramelor, numărul redus al unităților

66

de alimentație cu specific în proximitatea cramelor, starea drumurilor, precum și lipsa unor programe

unitare de promovare sau de valorificare turistică.

Domeniile Coroanei de la Segarcea sunt predispuse turismului de tranzit având în vedere că nu

există nicio unitate de cazare în orașul Segarcea. Însă, apropierea de reședința județului Dolj, Craiova

poate reprezenta un mare avantaj. Acest avantaj poate fi valorificat și prin linia de cale ferată Craiova-

Calafat care trece prin mijlocul podgoriei de la Segarcea. Prin intermediul acesteia turiștii ar putea

beneficia de experiența inedită de a ajunge la cramă cu un tren care să amintească de perioada

regalității. Acest mod de acces s-ar adresa atât turiștilor veniți din întreaga țară, dar și turiștilor străini

ajunși pe aeroportul din Craiova.

Din punct de vedere social, activitățile vitivinicole participă la ridicarea nivelului de trai al

populației locale desfășurându-și activitatea atât în domeniul agricol (munca la vie), în domeniul

producerii vinului (participă la procesul de vinificație), în domeniul cercetării (prin îmbunătățirea

permanentă a relației dintre soiurile de viță de vie și condițiile geografice), în domeniul vânzărilor și

promovării (găsirea mijloacelor potrivite de a introduce pe piață vinurile produse și de a aduce profit),

precum și în domeniul turismului. Importanța socială a cultivării viței de vie și a vinului este redată și

prin legătura continuă a oltenilor cu această activitate evidențiată prin patrimoniul cultural tangibil și

intangibil rezultat în urma acestei relații.

CONCLUZII

Cu un peisaj viticol impresionant, Oltenia se caracterizează printr-un potențial turistic vitivinicol

ridicat. Acest fapt reprezintă un argument în ideea reutilizării cramelor și adăugării unui plus de

valoare industriei vitivinicole. Turismul se prezintă ca o alternativă viabilă pentru dezvoltarea

economică a Olteniei în contextul valorificării patrimoniului viticol material și imaterial, rezultat al

vechimii și continuității activităților de cultivare a viței de vie și de producere a vinului.

Rolul cramelor vechi este de necontestat în cadrul dezvoltării actuale a sectorului vitivinicol

oltenesc. În perioada de tranziție ele au reprezentat legătura cu tradițiile și cu acea parte din istoria

viticolă care trebuia renăscută. Acolo unde potențialul a fost identificat s-au făcut investiții și vechile

moșii ale Brătienilor sau ale Casei Regale, aflate în paragină, au fost aduse la viață și puse în valoare.

Reușita multor afaceri în domeniul vinicol din Oltenia poate fi pusă pe seama desfășurării unor

activități aflate la contactul dintre tradiție și modernitate. Astfel este luat în considerare farmecul

vremurilor de altădată și adaptat la cerințele actuale ale societății.

Perspectivele și direcțiile de dezvoltare ale cramelor din Oltenia trebuie să aibă în vedere

comunicarea și implicarea tuturor actorilor (publici și privați) în scopul valorificării patrimoniului

vitivinicol material și imaterial într-un mod durabil.

BIBLIOGRAFIE

Mănilă, M. (2012). Wine Tourism-A Great Tourism Offer Face To New Challenges. Revista de turism-

studii si cercetari in turism, (13).

Olaru, O. (2012), Wine Tourism–an Opportunity for the Development of Wine Industry, Anale.Seria

Stiinte Economice, (XVIII/2), pag. 158-165

Popa, A. (1996), Vinul. Importanța socială. Posibilități și de apreciere, Editura Didactică și

Pedagogică, București.

Soare, I., Man, O., Costachie, S., et Nedelcu, A. (2010), Viticultural Potential And Vine Tourism In

Romania, Revista de turism-studii si cercetari in turism, (10), pag. 68-74.

Vlad, S. (1979), Geografia viticulturii din Oltenia – rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ”Al.

I.Cuza” Iași.

*** Crama Domeniul Coroanei Segarcea, disponibil la www.domeniulcoroanei.com, accesat ultima

dată pe 31.01.2015

*** Muzeul Viei și Vinului Drăgășani, disponibil la www.muzeuldragasani.ro, accesat ultima dată pe

31.01.2015

*** Politica de dezvoltare regională, www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-

regionala

67

ŢURLEA

IOANA BIANCA Data și locul nașterii: 06.01.1993, Câmpulung Muscel


Universității din București, specializarea Geografia Turismului.

În prezent, masterandă în cadrul Facultății de Geografie –

Gestiunea Spațiului Turistic și Servicii de Ospitalitate.

Domenii de interes: industria hotelieră, geografie economică,

turism durabil, turism industrial.

MODALITĂȚI DE INTEGRARE ȘI OPTIMIZARE A

PRODUSULUI TURISTIC CÂMPULUNGEAN

ȚURLEA IOANA BIANCA

Abstract: The purpose of this study was finding new strategies for better promoting the touristic activities

in Campulung as well as integrate these in the Romanian touristic market, strategies that were based on the

existing values of the city. Every territory has its own identity and in this paper I tried to point some of the main

aspects that make it valid for tourism; so I found the historical side, the natural side, as well as the cultural side.

In order to determine what level of demand exists in this area, I conceived and applied a questionnaire to some

travel agencies and also an interview to citizens in Bucharest to make an idea about how they see the city and

how much they know about it. In the last part of the study, based on the results from the previous stage and the

potential of the city, I tried to propose some strategies that are made to improve the number of tourists in the

territory. Also, I tried to point out some the best aspects the city has to offer, that cannot be found somewhere

else.

Keywords: turism, strategii, produs turisic, cerere turistică, integrare.

INTRODUCERE

Sector economic în plină expansiune, turismul antenează un număr mare de activități, având un

efect multiplicator, aducând în prim plan laturi inedite ale societății, precum: identitate, ospitalitate,

peisaj. Turismul s-a dezvoltat în principal prin valorificarea superioară a potențialului natural și

antropic al unei regiuni, ajutând la îmbunătățirea continuă, concomitent cu satisfacerea unor anumite

motivații umane.

Fiecare teritoriu are o identitate a sa, în dezvoltarea căreia au contribuit mai multe aspecte. În

acest sens, am ales studierea fenomenului turistic la nivelul orașului Campulung Muscel, insistând pe

tipul de produs turistic pe care acesta îl poate oferi, precum și prin încercarea de a formula anumite

strategii de promovare și integrare pe piața turistică romînească. Pentru a facilita acest demers, am

considerat necesară explicarea anumitor termeni specifici, în scopul formării unei imagini cât mai

clare posibil. Astfel, termenul de produs turistic este definit de Gheorghilaș A. în 2011 ca “însumând

totalitatea bunurilor și serviciilor indispensabile bunei desfășurări a activităților turistice”, acestea fiind

elementele de potențial natural și antropic pe de-o parte, iar pe de altă parte ansamblul de servicii și

bunuri materiale. Același autor definește piața turistică ca fiind “aria de interferență a ofertei turistice

cu cererea”, mai exact a produsului turistic cu consumatorii săi. Oferta turistică este reprezentată prin

produsul turistic, așa cum am amintit anterior format din potențialul natural și antropic laolaltă cu

serviciile turistice. Cererea turistică ar putea fi definită ca acel segment de populație care își exprimă

interesul în ceea ce privește un anumit produs turistic, adică un volum potențial de turiști.

68


Pentru realizarea prezentului studiu, în primă fază am cercetat literartura de specialitate,

principalele surse bibliografice fiind monografii ale orașului, așa cum sunt lucrările Câmpulung

Muscel ieri și azi (Hurdubețiu, L., et. al., 1974) și Monografia municipiului Câmpulung Muscel

(Ciotei, C., Pârnuța, Gh., Argeșel Popescu, I., 2005), teza de doctorat publicată a lui Ghiorghilaș A.

(2006), precum și Geografia Turismului/Metode de analiză în turism (Gheorghilaș A., 2011). De

asemenea, de mare folos în cercetare mi-a fost site-ul primăriei, precum și site-ul dedicat proiectului

de reabilitare a zonei istorice și de agrement.

A doua parte a studiului a constat în conceperea unui chestionar ce a fost aplicat în cadrul unor

agenții de turism, precum și a unui interviu ce a fost aplicat în orașul București cu privire la percepția

populației asupra orașului Câmpulung. Pe baza acestor surse bibliografice și a rezultatelor obținute în

urma aplicării chestionarului și a interviului, am încercat să identific anumite modalități de integrare a

produsului turistic muscelean.

Pe parcursul conceperii prezentei lucrări, am folosit diferite metode, atât specific geografice, cât

și împrumutate din alte științe. Astfel, cele mai importante dintre acestea sunt: metoda analizei

cantitative și calitative prin evaluare vizuală, metode comparative, metoda chestionarului, metode

statistice și matematice, precum și metode grafice pentru reprezentarea grafică a datelor statistice.

IDENTIFICAREA PRODUSULUI TURISTIC CÂMPULUNGEAN

Pentru a concepe noi metode de promovare și devoltare din punct de vedere turistic a orașului,

trebuie în primul rand identificate elementele de favorabilitate în acest sens. Astfel, se poate vorbi

despre multitudinea de valențe turistice pe care acesta le deține.

Oraș cu o istorie veche, asa cum dovedesc săpăturile arheologice, Câmpulungul a fost atestat

documentar abia în anul 1300, dovada fiind inscripția de pe piatra de mormânt a comitelui Laurențiu

de Longo Campo1. Ca și în cazul altor orașe din Muntenia, în procesul său de formare și dezvoltare,

Câmpulungul a trecut de la faza de obște țărănească la comunitate orășenească, prin fazele de sat, târg

și apoi oraș. Astfel, Gheorghilaș, A., în anul 2006 explică : “Orașul Câmpulung Muscel s-a dezvoltat

ca o așezare de țărani liberi, care stăpânea întreg teritoriul vetrei orașului și împrejurimile, putând să

desfacă liber produsele muncii lor, bucurându-se de largi privilegii, consemnate prin hrisoave

domnești, încă de la întemeierea Țării Românești și reînnoite de toți domnitorii până în 1831, când s-a

produs unificarea administrativă introdusă de Regulamentele Organice.”În continuare, orașul

contribuie la evenimentele istorice de amploare ce au avut loc în țară, Câmpulungenii au participat la

Revoluția de la 1848, precum și la Războiul pentru Independență (1877 – 1878), și mai tărziu la

Primul și Al Doilea Război Mondial.

Dar, cu siguranță, poate cel mai important de amintit este faptul că orașul Câmpulung a servit

drept prima capitală a Țării Românești. Această valență istorică este întărită de prezența crucilor

votive, realizate din calcar de Albești, unice în Țara Românească, menite a comemora diferite

evenimente din istoria orașului. De asemenea, parte a contribuției istorice a orașului este și Scrisoarea

lui Neacșu de la Câmpulung, primul document scris în limba română, cu litere chirilice.

Pe de altă parte, se vorbește despre Câmpulung ca fiind stațiune climaterică, beneficiind de

avantajul unui bioclimat sedativ-indiferent (de cruțare) de dealuri și podișuri, cu stress bioclimatic

foarte scăzut și confort termic ridicat. Mai mult decât atât, orașul a fost stațiune balneo-climaterică,

declarată în anul 1925, atrăgând numeroși turiști din toate colțurile țării2. Tot din punct de vedere

natural, există numeroase puncte de belvedere, ce oferă priveliști inedite asupra orașului.

Orașului i se poate conferi și o valoare culturală. Acesta găzduiește Muzeul de Istorie şi Artă,

Muzeul de etnografie şi artă populară, Casa de Cultură Tudor Mușatescu, precum și edificii religioase

cum ar fi: Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”, Ansamblul bisericii catolice

Sfântul Iacob (Bărăţia), Biserica Domnească. Importante de menționat sunt și Grădina Publică Mersi

și Bulevardul Pardon, care încântă prin unicitatea lor, dar și prin poveștile ce se ascund în spatele

1 *** 1980, Colecția “Județele Patriei” – Argeș (monografie), Editura Sport – Turism, București, pag. 72.

2 http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/sport/11231-izvor-de-apa-minerala-ca-la-calimanesti-lasat-in-

paragina.html

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/sport/11231-izvor-de-apa-minerala-ca-la-calimanesti-lasat-in-paragina.html


69

denumirii acestora. La definirea valorii culturale participă și existența unor anumite sărbători,

festivaluri, printre care Focul lui Sumedru, tradiție veche de înnoire a anului calendaristic, precum și

Fiii Satului, pe dealul Mățău. De asemenea, amintim și Festivalul Medieval Străjerii Voievodului de

Câmpulung, Festivalul de muzică Rock Posada, precum și raliul care are loc în fiecare an.

Pe de altă parte, având în vedere trecutul industrial al orașului, în luna august 2014 a fost

inaugurat la Câmpulung primul muzeu al automobilului românesc, care să amintească de succesul

enorm pe care l-a avut intreprinderea Aro. Aici sunt expuse toate modelele de Aro produse aici,

precum și toate modelele de automobile produse în România de-a lungul timpului. Acest concept este

unic în țară, tocmai de aceea ar trebui să fie cât mai bine promovat.

Sursa: Gheorghilaș A., 2006

70

CHESTIONAR – EVALUAREA CERERII TURISTICE

Pentru o mai bună imagine asupra cererii turistice pentru orașul Câmpulung, am aplicat un

chestionar la un număr de 5 agenții de turism din București; de asemenea, am aplicat și un interviu

unui număr de 30 de persoane tot din capitală pentru a testa cunoștințele acestora, dar și gradul de

interes pentru zona studiată.

În conceperea acestora, am încercat să pornesc de la general la particular, astfel în cazul

agențiilor am început cu întrebări legate de raportul dintre cererea turistică internă și cea externă,

ajungând până la ceea ce interesează în studiu, cererea pentru produsul turistic câmpulungean. Am ales

introducerea în chestionar atât a unor întrebări cu răspuns închis, dar si întrebări cu răspuns deschis. În

ceea ce privește interviul, întrebările au fost în totalitate cu răspuns deschis, mergând pe același

principiu, de la general la particular.

În ceea ce privește chestionarul aplicat agențiilor de turism, s-a constatat că cererea turistică

pentru destinații externe este mult mai mare decât cererea pentru destinații interne. Deși statisticile

arată că o mare parte dintre români călătoresc doar în interiorul țării, acest lucru nu se reflectă în

activitatea agențiilor de turism datorită faptului că pentru călătoriile interne, românii nu apelează la

serviciile unei agenții de turism, ci își planifica singuri vacanțele.

La întrebarea “Se regăsește printre ofertele agenției orașul Câmpulung Muscel?” toate agențiile

chestionate au răspuns negativ. Pe de altă parte, am dorit să aflu și dacă ar include orașul în ofertele pe

care le promovează, iar în acest fel s-a constatat faptul că mai mult de jumătate dintre acestea nu ar

dori acest lucru considerând că nu ar fi persoane interesate, și deci nu ar aduce profit agenției. Pe de

altă parte, un alt tip de răspuns a avut în vedere promovarea unor anumite activități și nu a destinației

în sine.

În urma obținerii acestor informații, am considerat important de știut dacă totuși există oferte

pentru zona studiată în cadrul oricărei alte agenții de turism. Astfel, am constatat că ECOtravel, cu

sediul în Câmpulung, are o secțiune de incoming, în care promovează un sejur de 4 nopți și 5 zile, în

care propun și diferite trasee prin împrejurimile orașului.

În ceea ce privește interviul, se pare că 100% din respondenți sunt interesați de destinații turistice

interne, în special la sfârșit de săptămână. Deoarece am prevăzut acest aspect, am încercat să caut mai

în profunzime, de aceea am considerat important de aflat spre ce zone s-ar orienta aceștia. În acest

sens, mare parte din persoanele chestionate au răspuns zona litoralului, inclusiv Delta Dunării,

Maramureș, Bucovina și în special zonele montane. A treia întrebare din cadrul interviului urmărea

dacă respondenții ar fi sau nu interesați de o ofertă turistică în care să fie inclus orașul Câmpulung, la

care 23 de persoane (76.6 %) au răspuns afirmativ. Următoarele două întrebări vizau cunoștintele

despre oraș. La intrebarea “Stiați că orașul Câmpulung Muscel a fost prima capitală a Țării

Românești?” s-a răspuns afirmativ în proporție de 100%, deși în unele cazuri am putut observa o

oarecare ezitare. Ultima întrebare a fost “Puteți numi un obiectiv turistic sau orice alt aspect pe care îl

71

cunoașteți despre oraș?”, 40 % din respondenți nu au putut răspunde, în timp ce din restul de 60%,

25% au numit un obiectiv turistic, iar 35 % s-au legat de alte aspecte, printre care existența uzinii Aro,

aproipierea de orașele Curtea de Argeș sau Pitești.

MODALITĂŢI DE PROMOVARE ŞI INTEGRARE

În urma interpretării chestionarului și a interviului, am constatat faptul că cererea turistică reală

este mult mai scăzută decât cea potențială. Majoritatea persoanelor chestionate nu au cunoștințe din

punct de vedere turistic asupra orașului, în schimb s-au dovedit interestați de vizitarea acestuia. Pe de

altă parte, nici agențiile de turism nu promovează acest tip de produs turistic, datorită nerentabilității

acestuia.

Cu toate acestea, se constată faptul că și autoritățile câmpulungene au devenit conștiente de

potențialul turistic al zonei, precum și de importanța acestuia în stimularea economiei orașului. în

acest sens a fost începută reabilitarea zonei istorice și de agrement Complex - Parc Kretzulescu,

precum și dezvoltarea infrastructurii turistice. Prin intermediul acestui proiect se urmărește dezvoltarea

unui turism durabil în cadrul orașului, în acest sens se are în vedere reabilitarea clădirilor ce au

aparținut Băilor Kretzulescu, restaurarea Grădinii Publice “Mersi” și a Bulevardului “Pardon”, precum

și a spațiului de promenadă dintre acestea. Prin acest proiect se dorește și realizarea de materiale

promoționale și de promovare (pliante, postere, broșuri, cataloage, etc.,), precum și diferite spoturi

publicitare, crearea unei pagini web. De asemenea se încearca crearea unei imagini a orașului, care să

reprezinte cât mai bine identitatea acestuia.

Sursa: http://promenada-campulung.ro/

Mergând pe aceeași filiera privind devoltarea infrastructurii turistice, aș propune înființarea unui

centru de informare turistică, în care să fie angajate persoane calificate, care să poată oferi informații

dintre cele mai diversificate în ceea ce privește orașul. De asemenea, bine venită ar fi și modernizarea

principalelor structuri de cazare și promovarea acestora pe site-uri de rezervări.

În ceea ce privește promovarea turistică, orașul a participat la Târgul de Turism al României,

standul cu îmbrăcăminte și bucate tradiționale fiind nelipsit în ultimii ani.

De asemenea, ca și element de favorabilitate poate fi considerat și faptul că se lucrează la

șoseaua DN 73 Pitești – Câmpulung – Brașov, care ar putea facilita accesul în teritoriu. De asemenea,

importantă de amintit este și existența căii ferate, care efectuează rute către București și retur de două

ori pe zi, la tarife accesibile.

Având în vedere trecutul industrial al orașului, aș propune o nouă abordare: vechile hale, astăzi

într-o stare critică, ar putea fi restaurate, principalele procese de producție ar putea fi puse din nou în

funcțiune, în scop educativ, așa încât să genereze cât mai multe persoane doritoare să afle mai multe

despre acestea. În spațiile care permit, ar putea fi amenajate alte tipuri de structuri de agrement, ca de

exemplu, pereți de escaladă, piste de biciclete, puncte de observație și belvedere, cinematograf în aer

liber, sau altele asemenea, care se pretează.

http://promenada-campulung.ro/

72

CONCLUZII

Prezentul studiu a fost realizat pentru a determina produsul turistic pe care îl poate oferi orașul

Câmpulung, ajungându-se la indentificarea mai multor valențe turistice ale acestuia. În condițiile

cunoașterii acestor aspecte, am putut propune anumite strategii și modalități de promovare și integrare

pe piața turistică, totodată făcându-le cunoscute pe cele deja existente.

Consider că orașul are multe de oferit, experiențe inedite, valori păstrate din vechime, sărbători

de toate tipurile, fiind un loc încărcat de istorie, cu multe povești ce asteaptă să fie auzite. Important

este a fi promovat ca atare, într-un mod care să atragă; așa cum a rezultat anterior, se încearcă acest

lucru, ceea ce mă face să cred că este un lucru real și realizabil.

BIBLIOGRAFIE

Ciotei, C., Pârnuța, Gh., Argeșel Popescu, I., (2005), Monografia municipiului Câmpulung Muscel,

Editura Expert, București.

Gheorghilaș, A., (2006), Bazinul hidrografic Râul Târgului – Potențialul de dezvoltare al așezărilor

umane, Editura Etnologică, București.

Gheorghilaș, A., (2011), Geografia Turismului/Metode de analiză în turism, Editura Universitară,

București.

Hurdubețiu, A., et al., (1974), Câmpulung-Muscel ieri și azi, Tipografia Universității din București.

*** 1980, Colecția “Județele Patriei” – Argeș (monografie), Editura Sport – Turism, București.

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/sport/11231-izvor-de-apa-minerala-ca-la-calimanesti-

lasat-in-paragina.html

http://www.primariacampulung.ro/index.php, accesat la data 20.01.2015.

http://www.campulung-muscel.ro/, accesat la data 20.01.2015.

http://promenada-campulung.ro/, accesat la data 25. 01.2015.

http://muscelpedia.ro/, accesat la data 20.01.2015.



http://www.primariacampulung.ro/index.php

http://www.campulung-muscel.ro/

http://promenada-campulung.ro/

http://muscelpedia.ro/

revista_master_turism_2015.pdf

Documents

Transcript of revista_master_turism_2015.pdf