Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

60
Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România anul IX • nr. 54 nr. 6 • decembrie 2007 Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România anul X • nr. 59 nr. 5 • octombrie 2008 PROBLEMELE REALE ALE CABINETULUI DECLARAŢII FDI: SIGURANŢA AMALGAMULUI NOILE RAPORTĂRI LA CNASS VÂNZAREA SPAŢIILOR MEDICALE AVANPREMIERĂ CONGRES 2009

description

DECLARAŢII FDI: SIGURANŢA AMALGAMULUI NOILE RAPORTĂRI LA CNASS VÂNZAREA SPAŢIILOR MEDICALE Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România anul X • nr. 59 nr. 5 • octombrie 2008 Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România anul IX • nr. 54 nr. 6 • decembrie 2007 1 Dr. Bogdan Popescu I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã ,

Transcript of Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Page 1: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din Româniaanul IX • nr. 54

nr. 6 • decembrie 2007

Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din Româniaanul X • nr. 59

nr. 5 • octombrie 2008

PROBLEMELE REALE ALE CABINETULUI

DECLARAŢII FDI: SIGURANŢA AMALGAMULUI

NOILE RAPORTĂRI LA CNASS

VÂNZAREA SPAŢIILOR MEDICALE

AVANPREMIERĂ CONGRES 2009

Page 2: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Editorial

Page 3: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

1

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

Editorial

Îmi amintesc de examenele din facultate, când, la ieşire, nu lipseau “Ce ai făcut?”şi “Cum a fost ?”. Dacă la prima între-bare, răspunsul se materializa prin notă, la cea de-a doua răs-punsurile erau de fiecare dată ”greu, uşor, pe toane, s-a copi-at, la noi a ieşit din sală, nu se mişcă”, dar niciodată în note.

În fizică acest fenomen se numeşte legea „acţiunii şi re-acţiunii”, în condiţiile în care două corpuri interacţionează. Când o maşină loveşte un zid cu o forţă F1, zidul la rândul său se opune forţei maşinii printr-o forţă F2, egală cu F1, dar de sens contrar; dar asta numai în cazul în care maşina nu trece prin zid. Lipsa acestui fenomen în cadrul şcolii româneşti mă face să cred ca de multe ori elevul “trece prin şcoală”, la fel cum maşina “trece prin zid”.

În şcoli din alte ţări se numeşte feed-back - profesorul pri-meşte nota la sfârşitul fiecărui curs de la elevii săi.

Dar la noi? De ce nu se poate face la fel? Fiindcă la noi dreptul de exprimare este încă îngrădit, fiindcă la noi este periculos, fiindcă s-ar putea să aflăm negru pe alb lucruri pe care le ştiam dar nu erau scrise, fiindcă simţul nostru civic este îngrădit şi sugrumat şi educat să dispară. Faptul că drep-tul la libera exprimare este îngrădit, îl demonstrează în vara 2008 CMDR, prin sancţionarea mai multor colegi ai noştri care şi-au permis să îşi exprime individual punctul de vede-re.

Lipsa formularelor de feed-back in cele mai multe facul-tăţi din ţară demonstrează că studenţii sunt buni în facultăţi numai ca număr şi ca prezenţă, fiindcă nu pot spune vreo-dată că un dascăl i-a trimis acasă, ori că un dascăl le-a vorbit urât, ori un dascăl pur şi simplu nu a venit la curs, sau le-a predat foaia de observaţie vreme de 4 cursuri. Cum poate un student să găsească răspunsuri la un dascăl, când el însuşi, dascălul, este un absolvent de medicină de 7 ani, sau este un perpetuu candidat la rezidenţiat? Apariţia de specialişti fără examene concurs promovate, apariţia de specialişti prin finalizarea unui doctorat fără cercetare a fost o portiţă a legii născocită de persoane cărora nu le sunt recunoscător.

Sigur că poate fi periculos ceea ce spune un student. Scrie în vreo curiculă faptul că trec stagii întregi fără practică pe pacient? Este informat studentul că nu va avea dreptul de a practica efectiv nici una din zecile de cursuri de istoria medicinii?

În ceea ce priveşte simţul civic, acesta este însă înfăşat strâns, până la strangulare încă de la cele mai mici vârste. Am asistat la un curs contra cost, în Bucureşti, în zi de lucru a

săptămânii, dar între orele 9.30 şi 12.30. Am fost extraordinar de surprins când am văzut că se termină cursul atât de repe-de, fiindcă anunţul fusese de 8 ore de curs în ziua respectivă. Motivaţia a fost că de la ora 13, lectorul începe programul de lucru la cabinet. Nu a contat faptul că în sală erau circa 200 de medici dentişti, veniţi din toată ţara, veniţi din cabinetele lor, convocaţi pentru 8 ore şi nu 3 ore de curs, nu a contat că media de vârstă era probabil 35 de ani, nu a contat că pe hârtii scria că se face un curs de 8 ore, dar cel mai grav este că pentru nici unul din cei 200 nu au contat aceste lucruri, ci numai izbânda că pleacă acasă.

Îmi amintesc de profesoara de matematică din şcoala ge-nerală, care ne chinuia cu rigurozitatea sa, cu temele pe care le indica şi le verifica la fiecare dintre ore. Îmi aduc aminte cu respect şi de alţi profesori. Sunt însă dascăli pe care mi-i amintesc numai că au existat, sau pe care nu mi-i amintesc deloc. Nici dascăli precum lectorul de la Bucureşti nu îi uit, dar cei din categoria lui numai respect nu îmi inspiră.

Creşterea excesivă a numărului de medici dentişti s-a fă-cut în mod artificial, acceptându-se intrarea în facultate şi a studenţilor mai puţin pregătiţi, dar mai ales prin licenţierea cu orice preţ a tuturor studenţilor, fie ei şi mai mulţi decât numărul de sudenţi din anul I. Lipsa filtrelor de performanţă la intrarea în facultate, la ieşirea din facultate, intrarea în rân-dul dascălilor pe criterii de nepotism, înmulţirea numărului de medici dentişti de la 5 000 în 1995, la 15 000 în 2008 a dus la situaţia tensionată actuală , în care interesul medicilor dentişti se divide în mod evident între interesele carierelor de practică privată în cabinete private şi interesele carierelor educaţionale, indiferent unde se desfăşoară acestea. Lumea stomatologică se comportă ca parte integrantă din peisajul românesc, în care legi sunt cu duiumul dar aplicabilitatea lor este diversă. Politica şi politicienii, poliţia şi justiţia se dove-desc incapabile în faţa legilor impuse de grupurile de inte-rese mai mult sau mai puţin interlope. Stomatologia româ-nească nu face iarăşi excepţie.

La 7 ani de când nu mai sunt student păstrez respectul faţă de dascălii mei, adică faţă de aceia care prin faptele lor m-au ghidat şi m-au învăţat să merg pe drumul pe care merg azi. Au fost şi alţii aşa zişi dascăli, dar care nu au reuşit decât să scrie note.

Dr. Bogdan PopescuPreşedinte Filiala Regională Oltenia

11 septembrie 2001 - 11 septembrie 2008

După 7 ani ca medic stomatologDr. Bogdan Popescu

Page 4: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

2

Cuprins

Sediul central: Tel./Fax 021 327 41 19e-mail: [email protected]

Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIEProf. dr. Dorin Bratu

Prof. dr. loan Coca – GermaniaDr. Natan Fuhrman – Israel

Prof. univ. dr. Mariana Gavrilă – SUAProf. dr. Ovidiu Grivu

Conf. dr. Laszlo HecserProf. dr. Viorel Ibric Cioranu

Conf. dr. Rodica JianuProf. dr. Alexander Mersel – Israel

Prof. dr. Mihai NechiforProf. dr. Ioana Nica

Prof. dr. Ion PătraşcuProf. dr. Sever Popa

Conf. dr. luliana SăbăduşŞef lucrări dr. loan Ştefan Stratul

Dr. dr. Vasile Victor Valea – GermaniaŞef lucrări dr. Liviu Zetu

COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIEBiroul Permanent al AMSPPR:

dr. Dan Florin Grigorescu - Preşedinte AMSPPRDr. Carmen Albu

Dr. Voicu A. DavidDr. Mihai Gornicoiu

Dr. Bogdan ŞerbănescuDr. Ştefan Ioan StratulDr. Rodica Tudericiu

Dr. Horia Mihai TozlovanuRedactor şef – dr. Voicu A. David

Traduceri: Anamaria Alexandra CapotescuGrafică şi tipar:

tel.: 0368 10.10.40

www.printings.roResponsabilitatea textelor publicate aparţine

autorilor. Reproducerea textelor sau a unorfragmente din textele publicate, fără acordul

autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţieprotejată prin marca OSIM. Preluările din „Der FreieZahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul

AMSPPR – FVDZ e.V.Informaţii suplimentare, colaborări, reclame laSediul central al AMSPPR - Bucureşti - Româna.

Revista „Viaţa Stomatologică” înfiinţată în 1990 nu mai este creditată de CMDR cu cele 3 ore EMC fiind considerată datorită reflectării fidele a vieţii noastre profesionale ca „revistă de scandal şi destabilizare în rândul medicilor

stomatologi”

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

pagina tinErEt

• Adunarea Generală Naţională a AMSPPR• Adunarea Generală Mondială a FDI • Congresul Mondial FDI 2008 Stockholm• Sesiunea Plenară ORE-FDI de toamnă• Adunarea Generală Extraordinară CMDR

• Informaţii de la CED al UE • Declaraţii FDI• Jaloane culturale

CE VEŢI CITI ÎN NUMĂRUL URMĂTOR

AMSPPR nu îşi asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietăţilor, apara-turii, materialelor sau serviciilor firmelor care îşi fac publicitate în revista „Viaţa Stomatologică”. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă şi ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.

anul X • nr. 59, nr. 5 • octombrie 2008

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte legislative în vigoare la data predă-rii revistei şi buletinului în editură.

EDITORIALPagina 1: După 7 ani ca medic stomatolog - dr. Bogdan Popescu

TINERETPagina 3: Festivalul Dinţilor Ediţia 2008 - Dr. Sorana MateiPagina 8 - 9: DentalSurf 2008 - dr. Florin Lup, Maria BoşneagPagina 12 - 13: DentalSurf 2008 - dr. Oana Baru, dr. Ciprian Dehelean,

ACUTUALITĂŢIPagina 6: Avanpremieră: Congresul AMSPPR şi Expoziţia RODENT 2009 Pagina 23: Despre specializările în stomatologie 2003 respectiv din

medicina dentară 2008 - dr. Voicu. A. DavidPagina 24 - 25: Lectorii Congresului AMSPPR 2009Pagina 26 - 27: Problemele reale cu care se confruntă practicienii breslei

- dr. Vlad C. DeacPagina 30 - 31: Problemele reale cu care se confruntă practicienii breslei

- dr. Vlad C. DeacPagina 35: Prigoana AMSPPR continuă

Adunarea Generală Naţională a AMSPPRAdunarea Generală Naţională a CMDR

PAGINA FDIPagina 4: Declaraţii de politică profesională ale FDI: Siguranţa Amalgamului

DentarCongresul Dentar Mondial FDI, 2009 Singapore

Pagina 16: FDI l-a desemnat pe David Alexander Director ExecutivMembrii ORE-FDI salută revenirea Asociaţiei Dentare Britanice

PAGINA CEDPagina 15: Activităţi CED pentru siguranţa pacientului

Directiva îngrijirilor de sănătate transfrontalierePăstrarea produselor de albire sub controlul medicului dentistOpiniile Comitetelor ştiinţifice ale UE despre amalgamDeclaraţia parlamentarilor UE despre semnificaţia profesiilor liberale

ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATEPagina 21: O imperfecţiune în premieră: Noul program SIUI

- dr. Andrea KovacsTRIBUNA CMDR

Pagina 22: Este AMSPPR cea mai mare problemă a medicinii dentare româneşti ? - dr. Marton Panţel

Pagina 23: Reviste ale profesieiVACANŢE CU AMSPPR (II)

Pagina 28-29-32-33: Fotoreportaj VienaAGORA

Paginile 36 - 37: Stomatologul privat şi Statul (XXX)Colegi, Colegiu, Colegialitate - dr. Voicu A. David

PAGINI JURIDICEPagina 40 - 41 - 43: Vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor

administrativ teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale- av. Luciana Mihai

Pagina 47: REPERE CULTURALE

Page 5: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Cuprins pagina tinErEt

3

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

S-a întâmplat din nou...! De această dată sub formă de tabără de creaţie şi într-un cadru feeric...domeniul Vilei Bran, între 13 - 17 iulie 2008. Evenimentul a fost organizat şi în acest an de AMSPPR Filiala Ardeal Nord, Departamentul Tineret al AMSPPR şi Piaţa Medicală. În primele două zile, s-au organizat ateliere unde imaginaţia celor douăzeci şi cinci de participanţi a fost lăsata să desăvârşească obiecte decorative realizate din cele mai neaşteptate materiale, înce-pând cu lut, sârmă, aţe, până la materiale de amprentă, gips şi chiar material compozit. Am rămas surprinşi de măiestria pe pânză a unor colegi de-ai noştri şi de asemenea de spiritul co-creativ la realizarea unor obiecte decorative pentru sala de aşteptare. Ultima zi a fost dedicată filmului şi fotografiei. Profesorul Bârsan din Braşov, ne-a purtat înapoi în timp prin filmele sale documentare realizate în urmă cu treizeci de ani. Tot dumnealui ne-a dat indicaţii despre cum se realizează o fotografie de calitate sau cum trebuie să ne concepem planul pentru un film de scurt metraj. Pe lângă atelierele matinale, disecţiile culturale ne-au înviorat neuronii cu dezbateri despre amenajarea cabinetului şi gustul pen-tru frumos: ”Arta versus kitsch”, ”Rolul cromaticii, mirosului, muzicii în designul cabinetului stomatologic”, ”Moduri de viaţă şi consum cul-tural la români” ,”Influenţa veleităţilor artistice ale medicului dentist asupra practicii în cabinet”. Pentru că fiecare seară a avut specificul ei, ne-am conformat întru totul. Seara braşovencei , respectiv seara de bun venit a fost întâmpi-nată cu tricourile festivalului, seara dansului cuspizilor a reiterat im-nul festivalului (La cucharacha), iar seara medievală a surprins per-sonalul Vilei Bran când în paşi de dans medieval ne-am etalat măştile cu măiestrie confecţionate în atelierul nostru. În ultima seară reprezentanta firmei 3M ESPE ne-a vorbit tot des-pre artă şi materiale compozite care pot fi utilizate în restaurări ale obiectelor de artă .Ca să încheiem tot cu film, în seara dedicată filmului, invitatul nostru Walter Ghidibaca, ne-a prezentat doua filme de scurt metraj : ”Dra-cula” şi “Life in a boat”. Pentru că timpul nu a mai avut răbdare cu noi, am părăsit Branul lăsând în urmă o întreagă colecţie creată pe parcursul celor 4 zile de tabără, însă mânaţi de dorinţa de a face şi mai mult, şi mai bine şi mai frumos la anul. Toate obiectele create vor fi expuse in cadrul expoziţiei Denta 2008 ediţia de toamnă, la standul AMSPPR. În speranţa că v-am făcut curioşi şi dornici de a participa la a treia ediţie în 2009, vă invităm să căutaţi detalii la adresa www.festival.mozo.ro email: [email protected] .

Organizatorii: Dr. Marius Bud, Dr. Carmen Albu, Şerban Anca, Iri-na Ilisei, Ema Pescaru, Monica Mocanu şi Dr. Sorana Matei mul-ţumesc partenerilor ARTIMAGE (dr. Mihai Albu), 3M ESPE (Carmen Rotaru), Colgate , Mitsubishi, Garnier.

Dr. Sorana Matei

FESTIVALUL DINŢILOR – EDIŢIA 2008

Page 6: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Fdi

4

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

INTRODUCERE Cariile dentare rămân o afecţiune comună chiar dacă s-au făcut progrese semnificative în prevenţia acestora. Amalgamul dentar (conţinând aproximativ 50 % mercur ce formează un aliaj intermetalic cu argintul, cuprul şi staniul) este în mod larg folosit pentru a reconstitui dinţii distruşi de carie datorită uşurinţei sale în utilizare, proprietăţilor mecanice adec-vate şi eficienţei costurilor. Amalgamul este disponibil de peste 150 de ani şi are una din cele mai lungi „durate de viaţă” dintre materialele utilizate pentru tratamentul dinţilor cariaţi. Chiar dacă au avut loc numeroase eforturi în cercetare pentru a descoperi alternative la amalgam, nici un fel de înlocuitor universal nu este actualmente disponibil.

Deoarece amalgamul dentar conţine mercur au apărut îngrijorări generate de efectul său potenţial asupra pacientului individual, asupra personalului din cabinetul stomatologic şi asupra mediului. FDI a adoptat declaraţii de politică profesională referitoare la igiena mercurului dentar şi managementul deşeurilor de amalgam, aceste declaraţii referindu-se la utilizarea amal-gamului şi la siguranţa pacientului.

DECLARAŢIE FDI, Federaţia Dentară Internaţională, a adoptat următoarea poziţie:• Amalgamul dentar eliberează foarte mici cantităţi (nanograme) de mercur, unele dintre acestea fiind absorbite de corp.• Nivelul mercurului urinar este corelat în mod pozitiv cu numărul de obturaţii de amalgam, dar poate fi de asemenea afectat de alte surse decât amalgamul.• Nu există nici o evidenţă pentru a sprijini o asociere între prezenţa amalgamului din obturaţii şi afecţiuni degenerative cronice, afecţiuni renale, afecţiuni auto-imune, funcţii cognitive, rezultate adverse ale sarcinii sau orice alte simptome non-speci-fice.• Reacţii de hipersensibilitate locală pot să apară pe mucoasa orală adiacentă restaurărilor de amalgam, dar sunt extrem de rare şi în mod obişnuit sunt rezolvate prin îndepărtarea amalgamului.• Alte cercetări despre posibilele reacţii adverse ale amalgamului dentar sunt de dorit.• Materialele alternative la amalgamul dentar pot să aibă şi ele reacţii adverse.

Adoptată de Adunarea Generală Mondială a FDI 2007, Dubai

DECLARATII DE POLITICĂ PROFESIONALĂ ALE FDI SIGURANŢA AMALGAMULUI DENTAR

Page 7: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Fdi

Page 8: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

- NOU!!! - al XVIII - lea

Congres Internaţional

împreună cu

Expoziţie Târg de medicină dentară

18 - 21 martie 2009la

Va urma...

Page 9: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Expoziţie Târg de medicină dentară

18 - 21 martie 2009la

Page 10: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

pagina tinErEt

8

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

pagina tinErEt

DENTALSURF 2008 Anul acesta în perioada 24 – 31 august, DentalSURF 2008 - şcoala de vară organizată de AMSPPR, s-a desfăşurat în Delta Dunării, la Dunavăţul de Jos. S-au întâlnit aici 28 de tineri - studenţi şi medici dentişti - pentru a face schimb de idei şi infor-maţii pe tema “Managementului cabinetului stomatologic”. Pentru a cunoaşte cât mai multe faţete ale acestui su-biect, am beneficiat de sprijinul invitaţilor din diverse domenii: Dr. Carmen Albu cu o Masă Rotundă incitantă „A fi sau a nu fi dentist european sau stomatolog român. Între posibilităţi şi limite”, Dr. Ştefan Anca ne-a vorbit despre costurile pe care le necesită deschiderea şi întreţinerea unui cabinet, Dr. Răzvan Cîrligeanu a avut o prezentare extrem de interesantă şi non-convenţională cu titlul „Tragem cu dinţii de bani? Despre bani, dinţi şi vorbe”. Dr. Tomi Dan ne-a vorbit despre posibilităţile de finanţare ale unui cabinet, iar dl. Ionuţ Leahu ne-a expus une-le aspecte despre eficienţa managerială în afacerea medicală, respectiv despre promovarea afacerii medicale. Dr. Vlad C. Deac a propus o abordare neobişnuită a subiectului “Tinerii practicieni, parte a profesiei”, printr-un open space în care cei prezenţi au construit ideile şi concluziile. De asemenea am beneficiat de o prezentare şi un workshop oferite de firma KerrHawe, care a fost şi unul din sponsorii acestui program. Alături de ea, ne-au susţinut şi fir-mele Colgate-Palmolive, Wrigley, DeNovo şi Divizia pentru Medici a Băncii Transilvania. Dincolo de partea organizatorică, reuşita acestei şcoli de vară se datorează participanţilor, care prin interes, bună voie şi iniţiativă au transformat DentalSURF 2008 într-o experienţă specială. În paginile următoare câteva gânduri despre Dental-SURF 2008:

Dr. Florin LupCoordonator DentalSURF 2008

Participanţi şi sponsorii lor

Grup

Unii pleacă mai devreme

Viitorul coordonator DentalSURF

Umor alb negru

Au fost şi diplome

Page 11: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

pagina tinErEt pagina tinErEt

9

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

DENTALSURF 2008 Ce este DentalSURF? Nu am înţeles până nu am ajuns să trăiesc experienţa, iar acum cel mai dificil este să vă fac pe voi să înţelegeţi; asta în condiţiile în care răspunsul meu nu vreau sa fie unul evident, pentru ca voi, cei care citiţi, să rămâneţi şi cu între-bări ale căror răspunsuri nu le veţi putea afla decât participând. Ce zic ei că este DentalSURF? O şcoală de vară. Ce zic eu că este: o ocazie să cunoşti oameni noi, să iţi faci prieteni, să te faci auzit dacă ai ceva de spus, să te îmbogăţeşti cu experienţa celor-lalţi, să emiţi supoziţii şi să tragi concluzii. Şi toate acestea într-un mediu non-formal, destins şi prietenos. De ce să faci toate astea? Asta este răspunsul pe care trebuie să îl găseşti tu! Cum a început DentalSURF-ul pentru mine? Cu un drum lung şi interminabil printre ciulinii Bărăganului, cu un peisaj dezo-lant şi care se repeta la nesfârşit. Dar, la capătul fiecărui drum te aşteaptă ceva, nu? Bineînţeles, alt drum; dar de data aceasta un drum nisipos, prin „deşert”. Tot drumul lung, foarte lung, mi-am zis în sinea mea: „sper să merite!” Şi ce credeţi?! Chiar a meritat!Cum credeţi că se desfăşura o zi la DentalSURF? Haideţi să vă po-vestesc! Trezirea era cea mai frumoasă, pe o muzică de Ramm-stein, făcută cu pumnii în uşă de talentatul nostru organizator. Urma apoi o binevenită cafea, după care începea distracţia. Ce înseamnă asta? Se zice că cel mai bun lucru pe care-l poţi face pentru un prieten nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să le scoţi la iveală pe cele ce sunt ascunse în el însuşi. Deci asta încercau să facă prietenii noştri?! Oricum târziu m-am prins. Şi culmea câteo-dată chiar reuşeau, dar numai după cea de-a doua cafea. Discuţiile culminau cu pauza binemeritată şi apoi ziua îşi urma cursul, cu strădania prietenilor noştri de a ne stârni neuronii ameţiţi de căldură. Câteodată în ciuda razelor jucăuşe şi a clipoci-tului apei, se petrecea şi câte o sinapsă, care bineînţeles că primea aplauzele celorlalţi. Seara vă voi lăsa pe voi să vă imaginaţi cum decurgea, asta ca să vă puneţi şi voi neuronii la dansat, că ai mei au obosit. Încheierea nu o pot face eu, pentru că DentalSURF-ul nu are o încheiere, dar părerea mea finală este că există momente inevitabile de bucurie care ne întrerup viaţa… ele nu au loc însă fără motiv. VA URMA...

Maria Boşneag, Cluj-Napoca

Ne-am făcut programul

După faptă şi răsplată

Drumul spre Dunăvăţ

In aşteptarea desertuluiCreierele încinse necesită răcoare

Gestiune

Page 12: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 13: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 14: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

pagina tinErEt

12

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

pagina tinErEt

DENTALSURF 2008 DentalSurf – un brand? Locaţie deosebită, organizare ireproşabilă şi poate cel mai important, oamenii, fie ei organizatori, fie participanţi, transformă experienţa DentalSurf în ceva de suflet, ceva memorabil şi energizant. An de an, medici şi studenţi deopotrivă, se reunesc într-un cadru non-formal pentru a aborda diferite teme esenţiale pentru ceea ce înseamnă me-dicina dentară a mileniului III. Aici vei găsi oameni dispuşi să-ţi împărtăşească experienţele proprii, oameni deschişi, sinceri, cu idei şi proiecte, care au convin-gerea că prin unitate şi implicare pot ameliora spre exemplu legislaţia actuală, condiţiile din învăţământ, diferitele aspecte legate de practica stomatologică. Toate aceste demersuri au drept scop evoluţia în bine şi în mult mai bine, pentru ca în final, atât practicienii cât şi pacienţii lor să fie mulţumiţi. Timp de o săptămână am avut şansa de a participa pentru prima oară în cadrul acestei şcoli de vară, a cărei temă de anul acesta a fost „Managementul cabinetului de medicină dentară”. Ca student, am putut afla ceea ce înseamnă cu adevărat să-ţi deschizi şi să conduci un cabinet medical, ce presupune de fapt să ai propria-ţi afacere, fiindcă în cele din urmă, cabinetul este o afacere. Invitaţii din diferitele domenii de activitate, financiar-bancar, reprezentanţi ai firmelor de produse medicale, medici cu experienţă, au reuşit să ne prezinte într-un mod atractiv şi realist profesia de medic din punct de vedere managerial. Rareori vei găsi oportunitatea de a vorbi deschis despre problemele cu care te confrunţi, despre ideile tale, şi în acelaşi timp să găseşti persoane care să te asculte, fără a te judeca, să-ţi ofere soluţii, sau pur şi simplu să te consulţi cu oameni care au aceleaşi ţeluri ca şi tine, oameni care îţi pot oferi o părere sinceră sau care să te susţină. DentalSurf reprezintă cadrul perfect care reuneşte oameni care cred cu adevărat că întotdeauna e loc de mai bine, că progresul depinde de noi şi nu în ultimul rând, că trebuie să fim uniţi ca să putem schimba ceva. Distracţia, voia bună, atmosfera destinsă se încadrează perfect şi formează împreună cu restul activităţilor un mediu relaxant, revigorant şi motivant. Nu pot decât să-mi exprim bucuria şi mulţumirea că DentalSurf există şi că am participat!

Dr. Oana Baru, Oradea

Şi în vacanţă se lucreazăGrupuri grupuleţe

Şi totuşi cu măsură

Câteodata nici cafeaua nu ajută

Se intamplă în 2008

Curioşi

Page 15: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

pagina tinErEt pagina tinErEt

13

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

Zâmbetul Colgate

Lăsând civilizaţia în spate

Fotoreporter

Poftă mare

Pe Dunăre

Vise

DENTALSURF 2008 Părea să fie capătul lumii. Pe mă-sură ce mă apropiam de Dunovăţul de Jos începeau să apară întrebările: „Oare o să mă plictisesc rău de tot?” „Oare o să mai am ceva în comun cu aceşti oameni în afară de meserie?” Ideea DentalSurf a fost aceea de a-i ţine pe toţi participanţii, cât mai mult timp împreună, şi de a-i pune într-o conti-nuă comunicare! Astfel, toate prezentările au fost nu doar active, ci interactive; locu-rile la masă nu erau în funcţie de „bisericu-ţe”. Atunci mi-am dat seama că acel loc e lipsit de ură, interese, conflicte şi că buna-dispoziţie şi zâmbetul pe feţele tuturora sunt lucrurile cu adevărat valoroase,care ar trebui să le regăsim zi de zi, dar care din păcate le vedem foarte rar. În acele mo-mente se năşteau idei, unele bune, altele foarte bune iar altele NEBUNE!!! Acestea din urmă, au făcut ca dimineţile să fie foarte grele, dar în acelaşi timp pline de misterul zilei care abia a început. Cu această ocazie nu doar se încearcă promovarea tinerilor, ci chiar se promovează noile concepte, creându-se astfel o continuitate în cadrul asociaţi-ei. Trebuie să le mulţumim seniorilor pe această cale pentru că au avut încredere în ideea de „Dental Surf”. În cele din urmă, s-a dovedit faptul că aici este începutul lumii şi că din astfel de în-truniri pot ieşi nişte idei minunate, de la nişte oameni minunaţi.

Dr. Ciprian Dehelean, Arad

Page 16: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

CEd

Page 17: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

CEd

15

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

ACTIVITĂŢI CED PENTRU SIGURANŢA PACIENTULUI

CED a adoptat recent o rezoluţie cu privire la siguranţa pacientului la Adunarea Generală de primăvară din Portoroz, Slovenia. Aceasta pune accentul pe implicarea profesiei stomatologice pentru îmbunătăţirea siguranţei pacientului; ea conţine exemple de activităţi ale profesiei pentru obţinerea acesteia şi include recomandări ale CED către organizaţiile membre despre cum să îmbunătăţească siguranţa în domeniul îngrijirilor dentare. Rezoluţia a fost pregătită de Grupul de Lucru „Siguranţa Pacientului” condus de Jean-Claude Michel şi a fost trimisă la toţi factorii de decizie relevanţi din UE. CED încurajează pe toţi membrii săi să propage de asemenea Rezoluţia la nivel naţional.

DIRECTIVA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE TRANSFRONTALIERE

Mult aşteptata Directivă a fost adoptată de Comisia Europeană la începutul lunii iulie a.c. Noul titlu al Directivei este „Di-rectiva despre aplicarea drepturilor pacienţilor în îngrijirile de sănătate transfrontaliere”, ceea ce indică faptul că Comisia va căuta să accentueze direct valoarea pentru pacienţi a acestei noi Directive pe măsură ce aceasta înaintează prin Parlament şi Consiliu. Biroul CED a obţinut un proiect recent. Odată ce este oficial publicat, forţa pieţei interne va analiza ambele oportunităţi ale Directivei: pentru profesia stomatologică, potenţialele riscuri aduse sistemelor de sănătate şi siguranţa pacientului, ca un prim pas al unui document de referinţă CED.

PĂSTRAREA PRODUSELOR DE ALBIRE SUB CONTROLUL MEDICULUI DENTIST

Comisia a propus o strategie de a implementa opinia Comitetului Ştiinţific asupra Produselor de consum (CSPC), ceea ce va însemna că produsele de albire a dinţilor (PAD) care conţin mai mult de 0.1 % H2O2 vor ajunge sub controlul medicului dentist. Opinia CSPC publicată în luna ianuarie a.c., a identificat riscurile legate de folosirea PAD cu mai mult de 0,1 H2O2 şi a arătat că accesul direct al consumatorului la aceste produse trebuie limitat. Comisia Europeană a prezentat în 09 iunie a.c. o strategie de implementare a opiniei reprezentanţilor Statelor membre şi a celor responsabili ce include şi CED. Reprezentanţii CED şi liderul Grupului de Lucru „Produsele de Albire a Dinţilor” Stuart Johnston, au sprijinit strategia care propune amendamente la Directiva Cosmetice de asigurare că toate produsele de albire a dinţilor (PAD) care conţin mai mult de 0.1 % H2O2 vor fi sub controlul medicilor dentişti, iar toate produsele de albire a dinţilor (PAD) care conţin 0.1-6% H2O2 vor putea fi folosite doar în cabinetele stomatologice cu opţiunea ca medicul dentist să dea produsul pacientului spre folosire acasă.

OPINIILE COMITETELOR ŞTIINŢIFICE ALE UE DESPRE AMALGAM

În 8 mai 2008 2 Comitete Ştiinţifice au publicat rapoartele finale despre siguranţa amalgamului. Opiniile sunt foarte po-zitive din perspectiva CED şi sunt foarte mult în acord cu politica CED conform căreia amalgamul este un material de restaurare eficient şi trebuie să rămână parte a „arsenalului” medicului stomatolog de rezolvare a nevoilor pacienţilor. Într-o încercare de a comunica aceste opinii mai bine unui public larg, Comisia a publicat o versiune uşor de citit a celor 2 opinii. Comisia a cerut în mod formal CED să o ajute să comunice opiniile Comisiei medicilor stomatologi din întreaga Europă şi referinţele la aceasta într-un comunicat de presă. De asemenea CED a fost de acord să caute căi pentru folosirea versiunii uşor de citit pentru a informa pacienţii despre opţiunile de tratament.

DECLARAŢIA PARLAMENTARILOR UE DESPRE SEMNIFICAŢIA PROFESIILOR LIBERALE

5 Membri ai Parlamentului European (MEP) au depus în 16 iunie a.c. o declaraţie scrisă despre semnificaţia profesiilor liberale în Europa, ce caute să asigure faptul că Comisia Europeană mai mult ca oricine respectă valoarea profesiilor liberale. Declaraţia accentuează interesul general deservit de profesiile liberale şi cheamă Comisia Europeană să respecte structurile de autoguvernare din profesiile liberale. De asemenea subliniază riscul că liberalizarea prematură a unor asemenea profesii ar putea duce la declin în calitate şi că reformele de liberalizare ar trebui să aibă loc în cadrul unui proces legislativ. Dacă mai mult de 1 / 2 din membrii Parlamentului European semnează declaraţia până în 23 octombrie a.c., ea va fi îna-intată Consiliului şi Comisiei Europene şi de asemenea guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

Sponsor Principal AMSPPR

Page 18: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Fdi

16

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

FDI L-A DESEMNAT PE DAVID ALEXANDER DIRECTOR EXECUTIV

Federaţia Dentară Internaţională este încântată să anunţe desemnarea Dr. David Alexander ca Director Executiv al FDI cu începere din data de 21 august 2008. Specialist în sănătatea dentară publică şi fost medic stomatolog, Dr Alexander are o vastă experienţă în domeniul comer-cial şi administrativ dobândită în urma diverselor angajamente cel mai recent la firma GlaxoSmithKline, unde a fost responsabil cu dezvoltarea strategiei sănătăţii orale, a creării de parteneriate cu organizaţii stomatologice şi cu renumite facultăţi de medicină dentară din lumea întreagă. Absolvind medicina dentară la Universitatea din Liverpool a obţinut un master în Sănătatea Orală Comunitară de la Universitatea din Londra şi a făcut rezidenţiatul în sănătate orală publică la Institutul Naţional de Cercetări în Stomatologie din Bethesda (SUA). Dr. Alexander a ţinut cursuri în toată lumea la importante congrese din domeniul medicinii dentare şi a publicat şi prezentat multe studii şi cercetări. Este recunoscut de colegii lui din domeniu şi de conducerile medicinii stomatologice organizate, de curând conducând un grup de lucru format din liderii mondiali din educaţia şi industria stomato-logică pentru un proiect de recomandări consensuale pentru parteneriatul industrie-academic la al 3-lea Congres Mondial de Educaţie Stomatologică.

“Consiliul FDI aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu dr. Alexander care are mulţi ani de experienţă în stomatologie şi în domeniul sănătăţii orale mondiale. Experienţa şi trecutul său profesional vor fi un mare câştig pentru FDI ca federaţie ce continuă să lupte pentru viziunea sa de conducere a lumii spre o sănătate orală mondială. Suntem încrezători că talentul său dovedit ca lider va fi instrumentat în sprijinirea FDI pentru atingerea scopurilor strategice” a declarat Dr Burton Conrod, Preşedintele FDI. “ Lipsa unei bune sănătăţi orale are consecinţe grave pentru sănătatea generală şi pentru calitatea vieţii în ceea ce pri-veşte majoritatea populaţiei mondiale care au acces limitat sau deloc la îngrijirile dentare sau prevenţie. Aştept cu nerăbdare să lucrez cu Consiliul FDI, asociaţiile membre, alţi parteneri şi persoane interesate pentru a asigura prevenirea bolilor respective cu consecinţele lor devastatoare . FDI se află într-o poziţie unică de a asigura conducerea,” a adăugat Dr. Alexander.

MEMBRII ORE - FDI SALUTĂ REVENIREAASOCIAŢIEI DENTARE BRITANICE

Dr. Patrick Hescot Preşedinte ORE a trimis o scrisoare asociaţiilor membre prin care îşi exprimă bucuria pentru reînscrie-rea Asociaţiei Dentare Britanice (BDE) în ORE. “ Cu toţii privim optimist această reîntoarcere care cu siguranţă ne va da posibilita-tea de a lucra mai eficient în diferite subiecte care au fost alese la ultima Sesiune Plenară de la Istambul.”

Page 19: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Fdi

Page 20: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

de la 280,- €

O nouă abordare în implantologie (Piezotome + I-Surge)• Combinaţie unică între fiziodispenser, chirurgie osoasă şi tratamente

convenţionale cu ultrasunete• I-Surge: putere de rotaţie excelentă (100 – 40.000 rpm/min reglată la 6 Ncm)• Majoritatea funcţiilor pot fi controlate şi de la pedală • Afişaj LCD 5.6” (12,95 cm) cu interfaţă de lucru intuitivă• Prevăzut cu două pompe peristaltice ce asigură un debit de irigare precis

Piezochirurgie accesibilă!• Detectare automată a celor 2 piese de mână disponibile: 1x Piezotome +

1x Newtron sau 2x Piezotome

• Programe selective de tratament (pentru conservarea ţesutului moale)• Debit de irigare precis (fără risc de necrozare)

Economisiţi timp datorită conectării rapide a pieselor de mână!Două piese de mână Piezotome pot fi conectate opţional

Piezotome pack

Kit BS

5.590,- €STARTER KIT

de la 6.550,- €

F 57 310 +F 87 323 +F 87 309

INCLUSIV:PIEZOTOME PACK + KIT BS

NEWTRON – TRATAMENTE CONVENŢIONALEPachet Newtron cu piesa de mână Newtron 1.060,- €* F 87 324

Kit Newtron Retro (retrochirurgie) - 4 anse incluse 403,- €* F 87 326

Kit Paro (debridement) - 3 anse incluse 379,- €* F 00 902

Kit Endo (tratament endodontic) - cu 2 anse şi 8 pile endodontice 351,- €* F 00 925

Linii de irigare sterilizabileKit irigare (1 linie sterilizabilă + 10 press-tuburi) 130,- €* F 57 374

CHIRURGIE OSOASĂPachet Piezotome - piesa de mână Piezotome inclusă 1.220,- €* F 87 323

Kit BS (chirurgie osoasă) - 6 anse incluse 830,- €* F 87 309

Kit SL (sinus lift extern) - 5 anse incluse 530,- €* F 87 319

Kit Intralift (sinus lift intern) - 5 anse incluse 990,- €* F 87 336

Kit Extraction (extracţie) - 6 anse incluse 995,- €* F 87 346 F 87 346

995,- €

NOU

3aniGaranţie

294 000

Pastă pentru retracţie gingivală cu efectrapid şi perfect

•1 aplicator manual•6 capsule Expasyl

(ca. 6 -10 retracţii/capsulă)•12 canule de aplicare flexibile,

de unică folosinţă

246 200

Gel tixotropic pentru oprirea rapidă a sângerărilor

• 2 seringi a 2 g gel Hemostasyl• 40 canule de aplicare curbe, de unică folosinţă

100 buc./cutie

24,- €

NOUNOU

Vârfuri cu folie protectoare pentru seringa aer/apă

albastru - 200 300alb - 200 310

43,- €OFERTĂ

198,- €OFERTĂ

de la 115,- €

89,- €OFERTĂ

Vârfuri pentru seringa aer/apă

Dacă achiziţionaţi...

3 cutii Riskontrol primiţi GRATUIT un adaptor în valoare de 49 Eur!

3 cutii Riskontrol primiţi GRATUIT încă o cutie!

Vă rugăm să specificaţi în comandă producătorul pentru adaptor şi anul de fabricaţie

1.200,- €OFERTĂ BUYBACK

PENTRU APARATUL DVS. VECHI

7.290,- €

8.490,- €

1.200,- €

Preţ de listă

Preţ cumpărare aparat vechi -F 27 100

ACCESORII OPŢIONALE

Pentru detalii Intralift vizitaţi www.iausi.org(International Academy for Ultrasonic Surgery)

F 87 336

990,- €

250 buc./cutie

vă oferă:

*

*

*

*

*

*

* *

*Preţurile sunt exprimate în Eur şi nu includ TVA. Valabil până la 31.12.2008

DEROM DENTAL INTERNATIONAL SRLStr. Prof. Ion Inculeţ nr. 3 - 700720 Iaşi, RomâniaTel: 0232 225 276/0332 401 335 • Fax: 0232 211 448 [email protected] • www.ddi.ro

Anz_AF17_S3u4_RO:S.3 09.09.2008 9:48 Uhr Seite 1

Page 21: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

de la 280,- €

O nouă abordare în implantologie (Piezotome + I-Surge)• Combinaţie unică între fiziodispenser, chirurgie osoasă şi tratamente

convenţionale cu ultrasunete• I-Surge: putere de rotaţie excelentă (100 – 40.000 rpm/min reglată la 6 Ncm)• Majoritatea funcţiilor pot fi controlate şi de la pedală • Afişaj LCD 5.6” (12,95 cm) cu interfaţă de lucru intuitivă• Prevăzut cu două pompe peristaltice ce asigură un debit de irigare precis

Piezochirurgie accesibilă!• Detectare automată a celor 2 piese de mână disponibile: 1x Piezotome +

1x Newtron sau 2x Piezotome

• Programe selective de tratament (pentru conservarea ţesutului moale)• Debit de irigare precis (fără risc de necrozare)

Economisiţi timp datorită conectării rapide a pieselor de mână!Două piese de mână Piezotome pot fi conectate opţional

Piezotome pack

Kit BS

5.590,- €STARTER KIT

de la 6.550,- €

F 57 310 +F 87 323 +F 87 309

INCLUSIV:PIEZOTOME PACK + KIT BS

NEWTRON – TRATAMENTE CONVENŢIONALEPachet Newtron cu piesa de mână Newtron 1.060,- €* F 87 324

Kit Newtron Retro (retrochirurgie) - 4 anse incluse 403,- €* F 87 326

Kit Paro (debridement) - 3 anse incluse 379,- €* F 00 902

Kit Endo (tratament endodontic) - cu 2 anse şi 8 pile endodontice 351,- €* F 00 925

Linii de irigare sterilizabileKit irigare (1 linie sterilizabilă + 10 press-tuburi) 130,- €* F 57 374

CHIRURGIE OSOASĂPachet Piezotome - piesa de mână Piezotome inclusă 1.220,- €* F 87 323

Kit BS (chirurgie osoasă) - 6 anse incluse 830,- €* F 87 309

Kit SL (sinus lift extern) - 5 anse incluse 530,- €* F 87 319

Kit Intralift (sinus lift intern) - 5 anse incluse 990,- €* F 87 336

Kit Extraction (extracţie) - 6 anse incluse 995,- €* F 87 346 F 87 346

995,- €

NOU

3aniGaranţie

294 000

Pastă pentru retracţie gingivală cu efectrapid şi perfect

•1 aplicator manual•6 capsule Expasyl

(ca. 6 -10 retracţii/capsulă)•12 canule de aplicare flexibile,

de unică folosinţă

246 200

Gel tixotropic pentru oprirea rapidă a sângerărilor

• 2 seringi a 2 g gel Hemostasyl• 40 canule de aplicare curbe, de unică folosinţă

100 buc./cutie

24,- €

NOUNOU

Vârfuri cu folie protectoare pentru seringa aer/apă

albastru - 200 300alb - 200 310

43,- €OFERTĂ

198,- €OFERTĂ

de la 115,- €

89,- €OFERTĂ

Vârfuri pentru seringa aer/apă

Dacă achiziţionaţi...

3 cutii Riskontrol primiţi GRATUIT un adaptor în valoare de 49 Eur!

3 cutii Riskontrol primiţi GRATUIT încă o cutie!

Vă rugăm să specificaţi în comandă producătorul pentru adaptor şi anul de fabricaţie

1.200,- €OFERTĂ BUYBACK

PENTRU APARATUL DVS. VECHI

7.290,- €

8.490,- €

1.200,- €

Preţ de listă

Preţ cumpărare aparat vechi -F 27 100

ACCESORII OPŢIONALE

Pentru detalii Intralift vizitaţi www.iausi.org(International Academy for Ultrasonic Surgery)

F 87 336

990,- €

250 buc./cutie

vă oferă:

*

*

*

*

*

*

* *

*Preţurile sunt exprimate în Eur şi nu includ TVA. Valabil până la 31.12.2008

DEROM DENTAL INTERNATIONAL SRLStr. Prof. Ion Inculeţ nr. 3 - 700720 Iaşi, RomâniaTel: 0232 225 276/0332 401 335 • Fax: 0232 211 448 [email protected] • www.ddi.ro

Anz_AF17_S3u4_RO:S.3 09.09.2008 9:48 Uhr Seite 1

Page 22: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

asigurĂri soCialE dE sĂnĂtatE

Performant şi sigur din punct de vedere igienic!• recipient de capacitate mare pentru lichid (300 ml) uşor

de umplut, chiar şi în timpul tratamentului

• bestseller-ul mondial între generatoarele de ultrasunete are de acum un sistem de clătire intern. Asta înseamnă mai multă autonomie, precizie mai mare, performanţe mai bune

• sistemul "Color coding" pentru siguranţă maximă înutilizarea vârfurilor

Lampă de polimerizare fără cablu• putere 1.250 mW/cm3 cu conductor lumină standard 7,5 mm şi ecran protecţie

• 3 programe: standard, puls, soft start

• spectru de lumină 420 - 480 nm

• nu are nevoie de ventilator datorită emisiei controlate de lumină

• radiometru integrat

• afişaj nivel de încărcare acumulator

• carcasă din aluminiu eloxat

Aparat electro-chirurgical de înaltă frecvenţă• folosit la incizii şi excizii (de pildă degajarea cavităţilor gingivale sau a dinţilor)

• reglaj continuu al timpului de coagulare

• piesă de mână autoclavabilă separat sau împreună cu cablul piesei de mână

Generator de ultrasunete multifuncţional• selecţie între 4 tipuri de aplicaţie – de la aplicaţii uzuale până la

aplicaţii complexe

• suprafeţe netede, uşor de curăţat

• design ergonomic şi funcţional

• dimensiuni minime - performanţe maxime

Suprasson® P5 BOOSTER

SC Acteon Dental SRL • str. Constantin Roman Vivu, nr. 84, ap.22 • Bistriţa - 420024, jud. Bistriţa-Năsăud Tel./Fax: 0263-236076 (Informaţii numai pentru distribuitori!) • telefon mobil 0743-558819 • [email protected] • www.acteon-dental.ro

Aparat inlcusiv 6 instrumente:Nr. 1, H3, 1 blister a 4 pile

Aparat inlcusiv 8 instrumente:Nr. 1, 2, 10P, 10X, 1 blister a 4 pile

1.950,- € *

TVA inclus

980,- €*

TVA inclus

940,- €*

TVA inclus

1.390,- € *

TVA inclus

H31pile

4x

12 10P

10Xpile

4x

021/206 18 21 0230/52 00 87021/224 31 38

0232/22 52 76 021/317 21 02 031/540 50 00

*Val

abil d

in 0

1.08.

pân

ă la 3

1.12.

2008

, res

pect

iv în

limita

stoc

ului

.

Sisteme profesionale pentru endo, paro, biofilm

Instrumente pentru tratamente profesionale

Calitatea ne recomandă

Anz_ACTEON_divers_A4+3mm:Layout 1 14.07.2008 14:18 Uhr Seite 1

Page 23: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

21

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

asigurĂri soCialE dE sĂnĂtatE

Urmăream acum câteva luni, la o oră târzie de noapte, un interviu cu preşedintele Casei Naţionale de Asigu-rări Sociale de Sănătate care prezenta, ca pe o realizare deose-bită elaborarea la solicitarea CNASS a unui nou program infor-matic de raportare a serviciilor medicale efectuate asiguraţilor de către medicii de toate specialităţile pe baza contractelor încheiate între aceştia şi CJASS şi medici din toate specialităţile medicale. Ce era important în legătură cu acest nou program?_Faptul că el fusese conceput ca cu o structură piramidală, care avea să furnizeze CNASS informaţii de la bază, de la nivelul fie-cărui judeţ, dar urma să aibă şi un sens invers, oferind medicilor specialişti baza de date a unui pacient prin simpla introduce-re în program a CNP-ului. Acestea erau noutăţile pe care SIUI - adică sistemul informatic unic integrat- TREBUIA să le ofere medicilor care îşi desfăşurau o parte din activitate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. De ce se simte în exprimarea mea un “iz” de nemulţu-mire?!_Pentru simplul motiv că:• din ceea ce trebuia să se realizeze, funcţionează de fapt doar un singur sens în piramidă, adică, logic, de jos în sus;• prin accesarea CNP-ului unei persoane beneficiezi doar de baza de date pe care ai introdus-o pe cabinetul tău doar în noul program;• pentru că toată baza de date pe care o avem în calcu-latoare de ani de zile ( în variantele de programe informatice specifice fiecărui judeţ ) se pierde pentru că nu există progra-me care să preia şi să transfere această bază de date;• pentru că, fără a face comentarii la adresa calităţii informatice a programului, acesta a fost conceput conside-rându-ne pe noi medici de orice specialitate, deja vechi utilizatori, nişte profani ( asta ca să nu folosesc termeni mai înjositori) ceea ce este cel puţin jignitor ;• dar mai presus de orice pentru că programul SIUI este cel puţin paralel cu stomatologia practică. Ce aduce nou acest program este surpriza medicului raportor de a constata că îi sunt respinse servicii pe conside-rentul că pacientul nu este asigurat sau mai rău ,că lipseşte cu desăvârşire din baza de date a CJASS. Cine rezolvă problema? Normal, nu programatorul ci medicul trebuie să o soluţioneze dacă doreşte bineînţeles să-i fie decontate serviciile. Altă noutate: servicii respinse la raportare pentru că la acelaşi pacient serviciul a fost deja raportat de alt medic. Sau im-posibilitatea de a raporta un serviciu REAL în cazul dinţilor mono sau pluriradiculari pentru că SIUI îţi oferă o listă obligatorie a din-ţilor în varianta tratatelor de medicină de mult expirate. Poate nu ştiaţi faptul că mai nou,conform aceluiaşi SIUI s-au introdus “serviciile la kilogram”.Din păcate trebuie să afirm că încă NU am luat-o razna iar afirmaţia mea e corectă. Ce înseamnă acest lucru? Că poţi raporta servicii de detartraj la un pacient într-o singură şedinţă pe lună, la toţi dinţii dacă e cazul, pentru că a doua şedinţă va fi respinsă. Drenajele de PAAc şi tratamentele ulterioare se fac “undeva în gură” tot la

kilogram bineînţeles nespecificându-se dintele. Dacă din în-tâmplare v-aţi gândit să faceţi unui pacient cu dinţi temporari o pulpectomie devitală la pluriradiculari, programul te informea-ză “plin de indulgenţă” că acest serviciu nu se poate raporta la dinţi temporari. Mai suportaţi? A citi despre acest program poate fi o chestie amuzan-tă. A lucra în acest program este cel puţin enervant. Nu am spus GREU, nu am spus DIFICIL, am spus ENERVANT. Vă spuneam la început că programul a fost făcut pentru profani şi de aceea a introduce serviciile dintr-o lună îţi ia mult mai mult timp decât pe vechile programe . Deşi se afirma de reprezentanţii CNASS trimişi în teri-toriu în luna ianuarie 2008 că pe pentru programul de rapor-tare a serviciilor de medicină dentară se lucra de anul trecut în 3 judeţe pilot ( Braşov,Vâlcea şi Bucureşti) am descoperit că raportarea pe care am depus-o în lunile iulie şi august în siste-mul SIUI ne-a transformat pe noi judeţul Arad în” pionieri” şi am avut deosebita plăcere de a testa deja variantele de program din 15.07.2008,28.07,15.08 şi 01.09.2008 cu uşoare modificări realizate de la o variantă la alta dar,din păcate fără să fi fost eliminate problemele majore medicale de raportare şi corela-re aduse oficial la cunoştinţă de CMDR Arad instituţiei CJASS Arad. În fond ceea ce facem şi raportăm noi sunt doar nişte „ba-nale” acte medico-legale care pot fi oricând “ajustate” pentru a se încadra în limitele unui nou şi „performant” program infor-matic….fără răapundere juridică Nu pot să închei fără a pune mai multe întrebări legitime: dacă au fost medicii stomatologi consultaţi în vederea elaborării acestui program din punct de vedere al secţiunii medicină (dentară) ? Cine au fost cei consultaţi ? A meritat oare investiţia în acest program mamut când este o problemă deja generică a vieţii medicale româneşti lipsa de fonduri care să acopere minimumul obligatoriu de asis-tenţă medicală dentară decentă corespunzătoare unei ţări civilizate? Dacă dorinţa noastră de a ţine pasul cu noul, în cazul de faţă cu informatica, este întotdeauna benefică şi mai ales cui? Răspuns: au fost consultaţi eventual medici stoma-tologi care nu au nici tangenţă cu practica în cabinetele de medicină dentară contractante ale CJASS. Nu vom afla nici-odată…. Răspuns: nu, NU foloseşte nici asiguraţilor nici me-dicilor care prestează servicii medicale pacienţilor.

dr. Andrea Kovacs

Sponsor AMSPPR

Performant şi sigur din punct de vedere igienic!• recipient de capacitate mare pentru lichid (300 ml) uşor

de umplut, chiar şi în timpul tratamentului

• bestseller-ul mondial între generatoarele de ultrasunete are de acum un sistem de clătire intern. Asta înseamnă mai multă autonomie, precizie mai mare, performanţe mai bune

• sistemul "Color coding" pentru siguranţă maximă înutilizarea vârfurilor

Lampă de polimerizare fără cablu• putere 1.250 mW/cm3 cu conductor lumină standard 7,5 mm şi ecran protecţie

• 3 programe: standard, puls, soft start

• spectru de lumină 420 - 480 nm

• nu are nevoie de ventilator datorită emisiei controlate de lumină

• radiometru integrat

• afişaj nivel de încărcare acumulator

• carcasă din aluminiu eloxat

Aparat electro-chirurgical de înaltă frecvenţă• folosit la incizii şi excizii (de pildă degajarea cavităţilor gingivale sau a dinţilor)

• reglaj continuu al timpului de coagulare

• piesă de mână autoclavabilă separat sau împreună cu cablul piesei de mână

Generator de ultrasunete multifuncţional• selecţie între 4 tipuri de aplicaţie – de la aplicaţii uzuale până la

aplicaţii complexe

• suprafeţe netede, uşor de curăţat

• design ergonomic şi funcţional

• dimensiuni minime - performanţe maxime

Suprasson® P5 BOOSTER

SC Acteon Dental SRL • str. Constantin Roman Vivu, nr. 84, ap.22 • Bistriţa - 420024, jud. Bistriţa-Năsăud Tel./Fax: 0263-236076 (Informaţii numai pentru distribuitori!) • telefon mobil 0743-558819 • [email protected] • www.acteon-dental.ro

Aparat inlcusiv 6 instrumente:Nr. 1, H3, 1 blister a 4 pile

Aparat inlcusiv 8 instrumente:Nr. 1, 2, 10P, 10X, 1 blister a 4 pile

1.950,- € *

TVA inclus

980,- €*

TVA inclus

940,- €*

TVA inclus

1.390,- € *

TVA inclus

H31pile

4x

12 10P

10Xpile

4x

021/206 18 21 0230/52 00 87021/224 31 38

0232/22 52 76 021/317 21 02 031/540 50 00

*Val

abil d

in 0

1.08.

pân

ă la 3

1.12.

2008

, res

pect

iv în

limita

stoc

ului

.

Sisteme profesionale pentru endo, paro, biofilm

Instrumente pentru tratamente profesionale

Calitatea ne recomandă

Anz_ACTEON_divers_A4+3mm:Layout 1 14.07.2008 14:18 Uhr Seite 1

O IMPERFECŢIUNE ÎN PREMIERĂ: NOUL PROGRAM SIUI

Page 24: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

tribuna CMdr

22

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

aCtualitĂţi

Articol în virtutea dreptului la replică la articolul Dr.Rodica Aldica publicat în Viaţa Medicală din data de 18.07.2008, articol reprodus în Buletinul Informativ Quo Vadis în nr. 5 / 2008 articol care din păcate îmi aduce prin afirmaţiile sale prejudicii atât personale cât şi organizaţiei CMD Bihor. Cu părere de rău trebuie să intervin în această nedorită şi deja plictisitoare epopee anti AMSPPR. Pentru a înţelege mă-car parţial motorul acestei dispute neprincipiale trebuie să ne întoarcem la alegerile pentru CMDR desfăşurate în primăvara 2007, unde 3 membri ai conducerii AMSPPR, au fost candidaţi la funcţii în Biroul Executiv al CMDR şi anume: Dr. Voicu David la funcţia de preşedinte, subsemnatul la funcţia de vicepreşe-dinte, iar Dr. Dan Grigorescu la cea de secretar general. Dintre noi doar Dr. Dan Grigorescu a fost ales într-o funcţie naţională, ceilalţi doi fiind aleşi preşedinţi de Colegii Judeţene, Arad şi re-spectiv Bihor. Nu este un secret pentru nimeni că în urma alegerilor a ajuns la conducerea CMDR o echipă sprijinită de UNAS, Dr. Dan Grigorescu fiind singurul « intrus ». După victoria din urmă cu 3 ani, a venit momentul retragerii în opoziţie a reprezentan-ţilor AMSPPR. Din păcate însă, imediat după alegeri au început şicanările la adresa secretarului general urmată de luarea în colimator a oricui care avea o părere. Încetul cu încetul şedin-ţele de Consiliu Naţional au fost transformate în şedinţe anti AMSPPR, creându-se impresia că singura problemă a medicinii dentare este AMSPPR şi reprezentanţii săi, fapt care reiese şi din extrasul procesului verbal al ultimei şedinţe de Consiliu Naţio-nal, semnat de trezorier care este şi secretar general ( oare acest cumul de funcţii este legal ? ) spicuiri publicate în cotidianul dumneavoastră. Mi-am dat demisia din funcţia de delegat al CMD Bihor în Consiliul Naţional al CMDR tocmai din acest motiv ; din două în două luni, în şedinţele de Consiliu Naţional, se mai schimbă un regulament ( în aşa fel încât să defavorizeze AMSPPR ) şi mai demontăm AMSPPR deoarece…. dacă nu va exista opozi-ţie atunci nu vor exista nici probleme. Mă aflu la cel de-al doilea mandat de preşedinte al

CMD Bihor, într-un judeţ cu 600 de medici dentişti, însă formân-du-mă după 1989 am pretenţia că în România există libertatea de opinie şi de exprimare. Actualul birou executiv naţional al CMDR doreşte să mă contrazică, încercând prin toate mijloa-cele să lichideze orice persoană care îndrăzneşte să aibă altă opinie. Acelaşi birou încearcă prin Comisia Superioară de Dis-ciplină să împiedice apariţia oricăror opinii în presă, care critică politica actuală a CMDR, prin metode care amintesc de vremuri demult apuse, elocvente fiind chemările la “raport” ale celor 3 colegi din AMSPPR: dr. Voicu A. David, dr. Dan Grigorescu, dr. Vlad C. Deac. O analiză succintă a deciziilor Biroului Executiv al CMDR din ultimele 15 luni pot să confirme oricărui observator că din păcate membrii Biroului Executiv al CMDR s-au ocupat mult prea mult cu AMSPPR şi mult prea puţin cu ceea ce le intră în atribuţii. Nici apariţia ultimului articol din Viaţa Medicală nu este întâmplătoare, Dr. Rodica Aldica, tocmai a fost exclusă din AMSPPR pentru încălcări grave ale Statutului asociaţiei, iar arti-colul şi intervenţia dumneaei sunt răspunsul la această acţiune a conducerii AMSPPR. Nu intru în detalii juridice legate de presupusa in-compatibilitate între funcţiile de conducere din CMDR şi AM-SPPR, încadrată forţat ca patronat, justiţia, prin dosarul nr. 6366/299/2008 aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucu-reşti, termen 5 septembrie se va pronunţa în acest sens, iar cei aflaţi în respectiva situaţie vor acţiona în consecinţă. Deocam-dată Ministerul Sănătăţii Publice nu este instanţă de judecată, iar implicarea sa printr-un răspuns superficial în această dispu-tă conferă o coloratură politică nedorită. Doresc să amintesc membrilor BEX că sunt aleşi de medicii dentişti, iar aceştia au anumite nevoi, între aceste nevoi neregăsindu-se distrugerea AMSPPR. Bineînţeles cei mai mari duşmani ai medicilor dentişti pot să fie chiar medicii dentişti, iar dacă persoane reprezentative alese în funcţii importante îşi consumă energiile, doar în scop distructiv, este clar că nu mai au timp să facă nimic util pentru acei care i-au ales. Dacă de-pinde de cineva schimbarea atmosferei din Consiliul Naţional al CMDR, şi implicit a eficienţei acestui for, acesta poate fi doar Biroul Executiv al CMDR, care trebuie să se întoarcă la atribuţiile sale şi să accepte că există o opoziţie sănătoasă şi opinii diver-gente. Şi ca să încerc un răspuns la întrebarea din titlu, AMSPPR nu este o problemă, cea mai veche asociaţie profe-sională de profil după 1990 trebuie lăsată să-şi desfăşoare activitatea fără ingerinţe necolegiale din partea CMDR.

Cu deosebită consideraţie,Dr. Panţel Marton Gyorgy

Dr. Panţel Marton Gyorgy

ESTE AMSPPR CEA MAI MARE PROBLEMĂ A MEDICINII DENTARE ROMÂNEŞTI ?

Page 25: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

tribuna CMdr aCtualitĂţi

23

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

De ani de zile AMSPPR este arătată cu degetul şi culpa-bilizată de adversarii ei tradiţionali cum că asociaţia „s-ar fi opus menţinerii specializării de stomatologie generală”, rezidenţiat considerat de unii obligatoriu pentru a deveni un bun profesio-nist. Au apărut în vara 2008 informaţii publice despre ade-vărata situaţie a desfiinţării specializării de stomatologie gene-rală. Din punctul de vedere al UE, desfiinţarea speciali-zării „originale” fără echivalent în Europa de stomatologie generală a constituit o condiţie (aşa-zis) negociată pentru pre-aderarea României la UE, condiţie (de fapt) impusă la negocieri-le din 2003 la care au participat chiar unii dintre cei care au acu-zat şi acuză încă mereu asociaţia de dispariţia acestei aşa zise specializări. La vremea respectivă, AMSPPR membra a DLC din UE din 2002 a informat autorităţile competente române despre situaţia generală din UE avertizând că menţinerea specializării respective nu este compatibilă cu specializările din mult visata UE, spre iritarea celor care credeau că UE va accepta automat toate tradiţiile şi cutumele româneşti. Şi la ora actuală se exercită de facultăţi presiuni asupra ministerului de resort pentru introducerea altor specializări în medicina dentară, rezidenţiate neregăsibile în UE, structură globală politică economică şi socială care tinde spre uni-formizarea şi compatibilizarea reglementărilor în vedere facilitării liberei circulaţii şi a unei pieţe unice cât mai func-ţionale şi nu spre o adâncire pe criterii de necesităţi naţio-nale a diferenţelor între statele membre. Acest lucru se pare că MSP l-a înţeles, motivaţia sa principală de respingere a unor rezidenţiate de tip nou sau vechi fiind însă dublă. A doua motivaţie pentru care guvernanţii respectiv MSP se opun declarat sau nedeclarat reintroduce-

rii specializării de stomatologie generală cât şi a altor reziden-ţiate sunt în mod evident costurile. Orice rezident costă sis-temul, atât din punct de vedere al costurilor sistemului de învăţământ post universitar cât mai ales din punct de ve-dere al salarizării rezidenţilor, fiind deja reglementată deja condiţia ca un rezident să nu activeze profesional decât în facultate. În plus, unul din proiectele de noi rezidenţiate ge-nera o problemă succesiva, reînfiinţarea de unităţi bugetare pentru medicină dentară comunitară, cu costuri imaginabile de salarizare, întreţinere, dotare, reamenajare şi consumabile, investiţii pe care MSP nu este dispus se pare să le mai susţină. Şi din punct de vedere, cel al asigurărilor sociale de sănătate deci al CNASS, structură principală a MSP, activitatea normală de prevenţie şi profilaxie stomatologică pentru copii şi ado-lescenţi este în sarcina a peste jumătate din colegii medici dentişti români, contractanţi ai ASS, cu un buget teoretic nelimitat dedicat celor sub 18 ani…care au totul gratuit….pe hârtie, (în raportările sforăitoare de tristă amintire către OMS, UNICEF, Drepturile copilului, electorat , etc., ) demagogie pe care doar părinţii asiguraţi şi medicii contractanţi o cunosc în amănuntele ei tragi-comice sau în comedia absurdului numită PLAFON LUNAR…şi care e o altă poveste… CONCLUZII PENTRU TOŢI CEI INTERESAŢI DE ADE-VĂR: nu AMSPPR a fost motivul real al desfiinţării specializării de stomatologie generală, cum nu AMSPPR va fi responsabilă pentru neapariţia de noi specializări imaginate pentru medici-na dentară, ci Uniunea Europeană, sătulă de excepţii naţionale şi Ministerul Sănătăţii, nedispus la a investi în noi supra-specia-lişti, stomatologia fiind deja o specialitate în sine..

Dr. Voicu A. David

Actualitatea Stomatologica

Der Freie ZahnarztDental Target

Tehnica dentara

DESPRE SPECIALIZĂRILE ÎN STOMATOLOGIE ….2003RESPECTIV DIN MEDICINA DENTARĂ …2008

REVISTE ALE PROFESIEI

Page 26: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi

24

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

aCtualitĂţi

Dr. Gilberto Debelian, DMD, PhD Oslo, Norvegia - Dr. Gilberto Debelian a primit gradul de DMD de la Universitatea Sao Paulo, Brazilia în 1987. Şi-a completat specializarea în endodonţie la Universitatea din Pennsylvania, Facultatea de Medicină Dentară (SUA) în 1991 şi a primit premiul pentru studenţi Louis I Grossman post-doctorat în endodonţie. A predat ca clinical instructor şi profesor asociat la programul post-medical endodontic al Departamentului de Endodonţie, Universitatea din Oslo, Norvegia din 1991 până în 2001, şi din 2006 până astăzi ocupă postul de profesor asociat al aceluiaşi departament. Şi-a încheiat studiile în medicină dentară la Universitatea din Oslo, Norvegia în 1997 în bacteorologie şi fungii la paienţii sub tratament endodontic, cu care a câştigat 2 premii ştiinţifice de la Universitatea Europeană de Endodonţie (ESE) şi de la Asociaţia Dentară Norvegiană ambele în 1997. Este profesor ”visiting professor” la programul post-universitar în endodonţie la Universitatea din Carolina de Nord în Chapel Hill, SUA, începând cu 2002 şi din ianuarie 2006 ocupă poziţia de profesor asistent adjunct la aceeaşi instituţie. Dr. Debelian are un

cabinet privat unde practică doar endondonţia în Bekkestua, Norvegia. Este autorul a 3 capitole în cărţi despre endodonţie, un manual de endodonţie şi a scris mai mult de 50 de articole ştiinţifice şi clinice. În prezent este membru în colectivul ştiinţific de redacţie al „Jurnalului de Endodonţie şi Practică Endodontă Astăzi”. Este directorul Clubului de Studiu Endodontic din Oslo şi vicepreşedinte al Societăţii Norvegiene de Endodonţie. Dr. Debelian a ţinut cursuri la nivel naţional şi internaţional: Infecţiile Endodontice, Bolile Sistemice cauzate de Microorganismele Bucale, Traumatologia Dentară, Ajutoare tehnologice noi în endodonţie incluzând instrumentar de titan – nichel, tehnici de instrumentare, materiale de obturaţie şi tehnici. Dr. Debelian este de asemenea implicat în cursuri practice, în sisteme NiTi şi microscopie dentară operativă, ambele în endodontica convenţională şi chirurgicală.

Dr. Marga Ree, Olanda a absolvit Facultatea de Medicină Dentară la Universitatea din Amsterdam în 1979. În următorii 5 ani a făcut parte cu timp parţial din Departamentul de Cariologie, Endodonţie şi Pedontologie, de asemenea fiind instructor clinic în clinica centrală dentară de la Universitatea din Amsterdam. În 1998 a participat la un program post-universitar în endodonţie pe care l-a terminat în 2001 cu titlul de Master în Ştiinţă. De atunci a susţinut numeroase cursuri teoretice şi hands-on în Olanda şi alte ţări. Este autorul principal a numeroase articole publicate în reviste naţionale şi internaţionale a colaborat la numeroase cărţi din domeniul endodonţiei şi stomatologie generală. Dr. Marga a lucrat ca secretar şi vicepreşedinte al Societăţii de Endodonţie din Olanda timp de 2 ani. Din 1980 are un cabinet privat în Purmerend, care de 9 ani este dedicat endodonţiei.

Profesor Dr. Paul MH Dummer BDS, MScD, PhD, DDSc, FDS RCS (Ed), Marea Britanie - Dr. Paul MH Dummer este profesor în stomatologia de restaurare şi Vice Decan la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii Cardiff din Anglia. De asemenea este Consultant în stomatologia restauratoare la Cardiff şi Vale NHS Trust şi specialist în Medicina Dentară de Restaurare şi Endodonţie.Dr. Paul MH Dummer a absolvit la Cardiff şi şi-a completat MScD în 1980 şi PhD în 1987 în domeniile plăcii dentare şi cariologiei. A fost premiat cu DDSc de la Universitatea din Wales în 2002 pe baza domeniului de cercetare în domeniul endodontologie. A publicat peste 130 de articole ştiinţifice originale, 50 de lucrări de cercetare şi a scris numeroase capitole în diferite cărţi de specialitate. În cadrul endodonţiei, Paul are un interes aparte în evaluarea tehnicilor de preparare a canalului radicular şi a instrumentelor endodontice.Dr. Dummer este redactor al Jurnalului Internaţional de Endodonţie, redactor şi membru în Consiliul Societăţii de Endodonţie Britanice, al Societăţii Europene de Endodonţie, este membru în

Colectivul editorial în mai multe reviste, de cercetare, endodonţie, stomatologie operativă.Dr. Dummer a ţinut numeroase cursuri în Anglia şi alte ţări. A făcut 300 prezentări practice şi cursuri hands-on în domeniul tratamentului de canal.

Profesor M.Ömer Görduysus (DDS, PhD,), Turcia s-a născut în Istambul în1963. Absolvent al Universităţii Hacettepe, Facultatea de Medicină Dentară în 1986 cu gradul de DDS, şi-a completat Programul de post-absolvire în endodonţie în Statele Unite la Universitatea din California de Sud cu o bursă acordată de guvernul turc şi a primit titlul de „Specialist în endodonţie” (1990-1992) ulterior primind gradul de PhD în endodonţie de la Universitatea Hacettepe din Ankara, Turcia în 1993. în 1998 studiat la ACTA din Amsterdam cu o bursă a guvernului olandez (acordată de NUFFIC), în acelaşi an a devenit profesor invitat şi instructor clinic la Universitatea din Toronto, Facultatea de Medicină Dentară, Departamentul de Endodonţie în Canada (1998-2000). A studiat în domeniul cercetării şi are multe publicaţii în SCI pe lîngă alte publicaţii locale şi internaţionale. Poziţia actuală este de Profesor la Universitatea Hacettepe, Facultatea de Medicină Dentară, departamentul de Endodonţie şi susţine cursuri la nivel naţional şi internaţional.

LECTORII CONGRESULUI AMSPPR 2009

Page 27: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi aCtualitĂţi

25

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

Dr. Reinhilde Jacobs (°1967), Belgia este medic dentist, Doctor ştiinţe Stomatologice (PhD Universitatea din Leuven), periodontolog (KU Leuven) şi Master în Radiologie Dentară (Universitatea din Londra). Este profesor plin la Facultatea de Medicină Dentară, Patologie & Chirurgie Maxilo-facială al KU Leuven şi profesor visiting al Universităţii Medicale Dalian (Dalian, China). Din 1990, a susţinut cercetări medicale, iar ulterior post-medicale în psihologia implantelor orale mai precis special pe fenomenul oseo-percepţiei. Cu parteneriatul Comunităţii Europene (1994-1995), a susţinut cercetări post-doctorat în oseo-percepţiei în jurul implantelor ortopedice în colaborare cu Prof. P-I Brånemark (Institututul pentru Biotehnologie Aplicată) şi Prof. B. Rydevik (Departamentul Ortopedic) de la Universitatea din Göteborg. R. Jacobs este heading Centrului de Imagistică Orală de la KU Leuven, fiind responsabilă de cercetare, educaţie şi activităţi clinice în acest domeniu. De asemenea este heading al Leuven divizia Cercetări & Dezvoltare a Reţelei Dento-Maxilo-Faciale de Imagistică Europeană (EDMIN), şi chairing al Premiului Belgian în Imagistică Dento-maxilo-facială. Dr. Reinhilde este Directorul European al Asociaţiei Internaţionale al Radiologiei Dento-Maxilo-

Faciale şi Preşedinte-Ales al Academiei Europene al Radiologiei Dento-Maxilo-Faciale. În 2005-2006 R. Jacobs a fost preşedinte al Grupului Sistemelor de Diagnostic al IADR şi în luna iunie 2006, a condus al 10-lea Congres European al Radiologiei Dento-Maxilo-Faciale din Leuven. Este editor asociat al revistei de Investigaţii Clinice Orale, al revistei de Reabilitare Orală şi membru în grupul editorial al revistelor: Cercetare Clinică de Implanturi, Chirurgie, Medicină, Patologie, Radiologie şi Endodonţie Orală, Revista de Stomatologie Britanică, şi revista Daneză “Het Tandheelkundig Jaar”. A primit Premiul de Cercetare D Collen Travel (1994), premiul Tineri Cercetători IADR (1998) şi Premiul Belgian Joachim în Odontostomatologie (1999). Este implicată în multe colaborări de cercetare multidisciplinare şi interuniversitare, concentrate pe specificul psihologiei implantelor orale şi cercetare imagistică. Este co-autor la 5 cărţi, 100 de publicaţii în reviste de specialitate, în plus multe alte articole şi publicaţii în alte cărţi şi reviste.

Dr. Matthias Zehnder, ElveţiaSTUDII: Universitatea din Bern, Centrul de Medicină Dentară (Elveţia), 1991-1994 Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea din Berna, 1989-1991 Cursuri de Medicină Generală, Cand. med. dent. Gimnaziul Cantonal St. Gallen, 1984-1988 Maturity Typus B (Uman); certificat de educaţie la nivel avansatSTUDII POST-UNIVERSITARE ŞI TITLURIUniversitatea din Zürich2005-2007 Venia legendi (certificat de eligibilitate pentru a fi numit chairman), Docent Privat (PD) în Stomatologia Conservativă. Supervizor: Thomas Imfeld, Prof. Dr. med. dent. Universitatea din Turku, Facultatea de Medicină (Finlanda)2002-2005 Philosophiae Doctor (PhD). Supervizori: Tuomas Waltimo, DDS PhD şi Eva Söderling, PhD Societatea Elveţiană de Endodonţie SSE 2004 Specialist în Endodonţie Universitatea Columbia, School of Dental and Oral Surgery Certificate

in Endodontics. Chairman: Gunnar Hasselgren, DDS, PhDBoston University Goldman School of Dental Medicine1998-1999 Postdoctoral research fellow, Dept. of Periodontology and Oral Biology. Chairman: Frank Oppenheim, DDS, PhDUniversity of Bern, Center of Dental Medicine (Switzerland)1997-1998 Postdoctoral research fellow (30% employment), Laboratory of Oral Cell Biology. Head: Matthias Bickel, Prof. Dr. med. dent. University of Bern, Center of Dental Medicine (Switzerland)1995-1996 Doctorate, Dr. med. dent.ACADEMIC APPOINTMENTS2006+ Head of the Continuing Education Committee, University of Zürich Center of Dental Medicine2004+ Head, Division of Endodontology, Department of Preventive Dentistry, Periodontology and Cariology, University of Zürich Center of Dental Medicine2001+ Lecturer and since June 2007 Docent at the Department of Preventive Dentistry, Periodontology and CariologyCLINICAL ACTIVITIES2003+ Head of triage area, Department of Preventive Dentistry, Periodontology and Cariology, University of Zürich Center of Dental Medicine2001+ University of Zürich Faculty Practice, clinical work limited to endodontics 1996-1998 Associate dentist in private practice, General Dentistry (continuare CV in BIN QV nr. 5 / 2008)

LECTORII CONGRESULUI AMSPPR 2009

(Continuarea in Quo Vadis 5 / 2008)

Page 28: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi

26

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

aCtualitĂţi

PREAMBUL

Managementul strategic, reprezintă o însumare de abilităţi pe care trebuie să le posede un reprezentant în conducerea CMD pentru a permite crearea şi urmărirea unei viziuni pe termen lung. Urmărirea unui scop precis, a unei misiuni, pe care în calitate membru al unei structuri de conducere trebuie să o realizezi, capacitatea de a respecta nişte reguli, nişte principii şi care să te şi ghideze – în mare aceasta s-ar defini ca fiind politica unei structuri de genul CMDR. Toate acestea duc la posibilitatea de a analiza obiectiv situaţiile din cât mai multe puncte de vedere şi de a emite un plan de acţiune pe termen scurt, mediu ori lung.Evaluarea, feed-back-ul permanent reprezintă un sistem de monitorizare a acţiunilor întreprinse. Feedback-ul trebuie obţinut atât din interior (în cadrul organizaţiei) cât şi în exterior (în relaţia cu terţii). Dezvoltarea poate fi făcută în orice moment în care există un feedback şi o disponibilitate din partea echipei.Activitatea CMDR ar trebui să fie una ghidată de principii clare care să fie respectate şi care să aibă ca scop dezvoltarea unui sistem de asistenţă stomatologică performant. O parte din principiile care ar trebui să guverneze activitatea CMDR ar trebui să fie: egalitatea şi echitatea – toţi medicii sunt egali în faţa regulilor, toate situaţiile similare tratate identic; echidistanţă faţă de instituţii, mediul politic, companii, totul prin prisma interesului faţă de pacient şi faţă de medic; corelarea cu realitatea europeană cât şi locală.

CUM ESTE LA NOI?

O analiză sumară a ceea ce există acum în România ne arată faptul că direcţia pe care o avem nu este una productivă, ba din contră – consumptivă şi dezavantajoasă atât pentru practicieni cât şi pentru pacienţii acestora. Şedinţele CN ale CMDR sunt monopolizate de lupte personale şi de modificarea din rău în mai rău a unor regulamente, coduri, liste, competenţe care oricum nu sunt respectate. Rezultatele activităţii sunt uşor cuantificabile prin deciziile luate atât de CN al CMDR cât şi de BEx al acestuia, detalii pe care le puteţi citi în varianta online a proiectului, pe blogul meu. Deoarece consider că nu acestea ar trebui să fie preocupările CMDR, coroborat bineînţeles cu faptul că interesul practicienilor nu este în centrul atenţiei CMDR, am demarat acest proiect.

EDUCAŢIE:

Această categorie de propuneri se referă la aspectele care au tangenţă cu partea educativă a profesiei noastre. Atât din punct de vedere practic cât şi teoretic.Păreri:- adoptarea numerus clausus – şcolirea unui număr de medici corespunzător necesităţilor reale;- să se facă examene serioase la admitere în facultăţile de stomatologie- cred că mai important ar fi un examen serios de licenţă decât unul de admitere- aş vrea să intre şi 1000 de oameni la facultate, dar să termine 5 excelenţi. Îmi doresc ca profesorii să nu mai fie legaţi de mâini şi de picioare prin salariu şi să poată pica studenţii la examene, pe capete- Când se vor organiza cursuri de EMC la care să mi se ofere ceva real în schimbul banilor luaţi?Adică informaţii aşa cum se întâmplă la cursurile de afară pentru aceeaşi bani sau mai puţin. Când se va merge la aceste cursuri real şi cu interes, nu doar ca să se ridice o hârtie? Am o casă plină de hârtii. Nu am nevoie de acea hârtie colorată în plus. Vreau să mi se respecte banii cheltuiţi. I-am câştigat cu multă sudoare şi uneori cu nopţi nedormite.- Cred că avem nevoie şi de asistente calificate pe stomatologie! Nu pot să-mi imaginez că vom ajunge la performanţele din Germania, dar, după cum vedeţi şi voi este o nevoie acută, care ne transformă pe noi în “formatori” de personal calificat!

DESPRE ACEST DEMERS

Acest material iniţial se doreşte a fi un feedback la atitudinea actuală a conducerii actuale a CMDR.Sursele materialului sunt propunerile practicienilor. Acestea au fost culese prin intermediul chestionarelor aplicate la nivel naţional atât prin mijloace clasice – pe suport de hârtie cât şi în format electronic, pe email, forumuri de discuţii, grupuri de discuţii. Părerile sunt necenzurate, culese în perioada februarie – mai 2008. Ele au fost structurate pe domenii, astfel încât să fie uşor de urmărit. De asemenea, au fost eliminate jargoanele folosite în limbaj electronic astfel încât materialul să fie accesibil cât mai multor persoane. Vârsta celor care şi-au exprimat părerea este cuprinsă în intervalul 20 – 60 ani, atât bărbaţi cât şi femei, de pe întreg teritoriul României.

PROBLEMELE REALE CU CARE SE CONFRUNTĂ PRACTICIENII BRESLEIDEMERS AL CMD BIHOR ÎN COLABORARE CU FILIALA CRIŞANA A AMSPPR

Dr. Vlad Cristian DeacE-mail: [email protected]

Blog: http://vladdeac.blogspot.com

Page 29: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi aCtualitĂţi

27

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

CMDR Categoria aceasta implică rolul CMDR în profesie, prin prisma medicului dentist din teritoriu.Păreri:- acoperirea cu medici a întreg teritoriului ţării;- autorizaţii / avize prea multe care împiedică intrarea în legalitate a unui cabinet sau deschiderea unui cabinet crează premisele minciunilor, raportărilor eronate, ascunderii realităţii;- legea spune “pe baza autorizaţiei sanitare de funcţionare”; în realitate de la CMD – protecţia consumatorului poate să îşi dea cu părerea oricine privind avizele / autorizaţiile etc- lipsa protocoalelor de orice fel: de procedură în legatură cu orice aspect din cabinet, de practică, a circuitelor medicale, a controlului din partea organelor diverse etc- lipsa unui ghid al cabinetului elaborat de CMD: avize / protocoale necesare şi care să t ajute în practica curentă să nu trebuiască să baţi la porţi închise de fiecare dată... - Care este rolul real al colegiului? Pentru ce îmi ia cotizaţia? Ca să primesc un mesaj de Crăciun în Tribuna medicilor Bucureşti de am fost în stare de şoc câteva ore - ce înseamnă realizările lor?? Câteva exemple: ne dă privilegiul pentru acei bani de a putea lucra... S-a amenajat sediul nou ....S-a repartizat un poster... (la cine? Eu nu am primit. M-a întrebat cineva dacă subiectul respectiv e important pentru mine? Erau şi banii mei, nu?)... S-a eliberat în condiţii optime noul certificat (am o întrebare: de ce trebuia schimbat? Eu acest lucru, de exemplu, nu l-am înţeles)- absurdităţi: relaţia cu CAS (dosare peste dosare, lipsa de respect din partea reprezentanţilor CAS, contracte de confidenţialitate privind datele pacienţilor la care au acces toţi responsabilii din CAS), trusa de urgenţă mai vastă decât a spitalelor de urgenţă ori ambulanţele de specialitate (resuscitare cardio-respiratorie-pulmonară ştie prea puţină lume să facă, cu atât mai mult sa administreze diverse medicamente), arii de competenţă când tu ai terminat o facultate unde ai parcurs o tematica vastă..., cotizaţie de 40 lei la CMD pentru a mai primi un certificat de membru nou?, indemnizaţii de şedinţă indexate cu 100% pentru câteva şedinţe / lună (valoarea în lei depăşeşte simţul ridicolului)- Când o să aibă asociaţiile profesionale un cuvânt greu de spus în această ţară? Adică, Ministerul, când le va băga în seamă.- Grămada de hârtii ce trebuie făcute ... dosarul dosarului dosare peste dosare ... dosar pentru DSP pentru Sanepid pentru CMDR pentru CNCAN pentru finanţe pentru; un singur dosar şi bun ... pentru CMDR şi de acolo să se împartă mai departe că acolo există un jurist care cunoaşte problemele şi care e plătit din banii noştri ...- Continuitatea unor norme de aplicare, nu că în Bucureşti se face aşa că în Timişoara aşa şi că în Reşiţa pe dos că-i oraş mai mic- Apropo de dosarele (şi de spitale), am extrapolat la controalele care ne sunt impuse, şi am ajuns la o concluzie cel puţin interesantă: oare condiţiile drastice pe care ni le impune CMD / ASP / CAS etc sunt tot la fel impuse şi la spitale? Noi trebuie de exemplu să avem o trusă de urgenţă mai ceva ca o ambulanţă sau un spital de urgenţă. Dacă mergi la spital, inclusiv vata cu care îţi dezinfectează tegumentele trebuie să o achiziţionezi... asta cum se poate califica?- Nu ştiu să existe un mijloc de informare de unde să iei cap-coadă toţi paşii pe care trebuie să-i parcurgi. Unii îi parcurge firma distribuitoare, dar alţii ţin de cabinet, de medic. Un fel de “protocol” al paşilor pe care trebuie să-i faci... şi dacă asta stă în puterea CMD-ului... micşorarea numărului de paşi- Să se facă la fiecare CMDR judeţean un site prin care să se poată plăti on-line cotizaţia- multitudinea de acte pe care trebuie să le completăm anual sau chiar mai des- CMDR e interesat doar de nevoile personale şi de mărirea salariilor- desemnarea de reprezentanţi în comisia medicală de la nivelul MS, CNASS etc- numirea de reprezentant în comisiile de acreditare a cabinetelor de la nivelul CNASS şi CJAS- desemnarea de reprezentanţi în comisiile de administraţie a reprezentanţilor medicilor stomatologi pentru a interveni la repartizarea corectă a procentului alocat stomatologiei- intervenţia la nivelul MS pentru a garanta asistenţa medicală gratuită pentru medicii stomatologi- Constatare - Etatizarea şi centralizarea deciziilor, limitarea libertăţii pe care de bine de rău am avut-o, transformarea CMDR dintr-un ansamblu de individualităţi într-o “curea de transmisie” a deciziilor câtorva “înţelepţi” care “ştiu mai bine”. Chestia asta seamană al naibii de bine cu ascuţirea piramidei de decizie şi înmulţirea nivelurilor decizionale caracteristică instituţiilor de Stat

CAS Categoria aceasta se adresează atât CAS cât şi rolului CMDR în identificarea unor soluţii în ceea ce priveşte relaţia cu CAS.Păreri:- CAS cu o vedere îngustă, care nu vede încă interesul pacientului şi i se pare că îngroaşă buzunarele medicului- Relaţia cu CAS este atât de absurdă încât nici nu m-am deranjat vreodată să-mi pun problema să colaborez cu ei. Asta e doar în detrimentul pacientului care ajunge să-şi permită servicii stomatologice de calitate doar dacă are mult peste salariul mediu pe economie.- Nu am lucrat cu Casa de Asigurări şi nici nu îmi doresc având în vedere poveştile de coşmar ce le-am auzit până acum de la alţii. Am destulă birocraţie cu firma mea.- subfinanţarea stomatologiei începând de la asigurările sociale.- sistemul sanitar prin reprezentanţii ei ignoră medicina dentară – dovadă în luna martie nu este semnat contractul cadru pe 2008- raportul de subordonare între Casa de Asigurări şi medicii privaţi- lipsa de încredere biunivocă poate fi rezolvată printr-un sistem de verificare înainte şi după realizarea manoperei stomatologice (radiografii), evident asta presupune fonduri mai mari (mult mai mari)- ce se-ntâmplă cu asigurările private ?

„Închiriez o tură în cabinet stomatologic autorizat, supercentral în Arad lângă Teatru. Pentru informaţii sunaţi la tel: 0723-640.612”

Page 30: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

VACANTE CU AMSPPR

(2)VIENA

Prima vizită - Parlamentul

Parlament - Sala coloanelor

Schonbrun la ora 12

Mozaic cu Cina cea de taina

Cina la Grinzing

Parlamentari români în Parlamentul Austriei

Casa cu majolica

Intrarea in Hofburg

Împărăteasa Elisabeta zisă Sisi

Page 31: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

Altar la Sf Petru

Cea mai tânără excursionistă

Schonbrun la ora 12

Biserica Sf Petru

Bomboanele Mozart pe trotuar

La statuia lui Mozart

Monumentul ciumei

Statuie la Hofburg

Femeia cu barbă

Piscina hotelului

VACANTE CU AMSPPR

(2)VIENA

Page 32: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi

30

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

aCtualitĂţi

RADIOLOGIEAspectele legate de autorizarea cabinetelor de radiologie.Păreri:- Autorizarea aparatelor radiologice cu uz dentar este cumplită, mi-aş dori unul însă nu pot să-l am fiindcă urăsc birocraţia- As vrea să fie mult mai uşoară autorizarea pentru un aparat de radiologie în cabinet. Nu sunt şi nu voi fi niciodată unitate nucleară.

FINANCIARCategorie care culege nemulţumirile, ideile cu privire la tot ce înseamnă finanţe în şi pentru cabinet.Păreri:- din punct de vedere financiar, decontarea tuturor cheltuielilor legate de munca de cabinet: costumul de cabinet, maşina de servici, costuri legate de îmbrăcămintea cu care vii (că doar nu vii gol), costuri legate de diurnă etc- Eu aş da următoarea treabă la CMD: să negocieze frumos cu Ministerul Finanţelor să nu mai plătim 16% doar din ce vrea muşchiul nostru să declare, ci să ne dea o taxă fixă. Ai cabinet în oraş de atâţia locuitori, ai x unituri, taxa ta cu titlu de impozit e de atâta; că tu faci de 1000 de ori mai mult, treaba ta. Că nu eşti în stare să o plăteşti, închide nene. În felul acesta nu ar mai fi suspiciuni că dentistul subminează economia naţională- Apropo de impozite, cred că problema trebuie gândită global. Nu cred că o taxă unică ar fi oportună. Important în schimb ar fi ca Guvernul şi autorităţile acestei ţări să creeze mediul propice pentru cât mai multa lume care să lucreze şi să plătească impozit. În acest fel ne-ar fi mai bine. Atâta timp cât noi, cei care lucrăm suntem 3-4 milioane de oameni şi suportăm alte 16... va fi dificil.- În altă ordine de idei, o altă problemă o constituie posibilitatea de a achiziţiona un credit. Dacă am fi oricare altă meserie unde există un salar fix, imediat am putea obţine unul “doar cu buletinul”. Nu cred că poate să existe progres dacă nu poţi accesa finanţare rentabilă (iar pacienţii pierd).- Eu am un credit pe care l-am luat pentru nevoi personale deoarece altfel nu puteam deconta TVA-ul, plăteam o grămadă de comisioane şi un avans (în total între 25 - 50%, în funcţie de bancă... cred că dacă aveam banii aceştia nu aş mai fi luat credit)- Uite că tot întrebam da eu cu cine votez, cum facem cu creditele? ca eu unul aş cam vrea unul, dar în acelaşi timp nu prea am garanţii... nu sunt facut să fiu un angajat bun... ci mai degrabă singurel în cabinet, dar cum iau credit pentru un cabinet?- multitudinea de taxe şi impozite pentru profesiile liberale

LEGISLAŢIA MUNCIIAspecte legate de legislaţia muncii au fost grupate separat, având în vedere existenţa mai multor idei.- 7 ore de muncă / zi crează premisele minciunii şi nedeclarării programului real; de ce ne este îngrădită munca la doar 7 ore / zi când aşa ar fi normal să putem lucra cât dorim... 12... 14 etc cum des se şi întâmplă- Aş vrea să pot să îmi permit să lucrez numai 7 ore pe zi. Repetitiv, datorită preţurilor pe care pot să le practic în România, ajung să lucrez 12-13 ore pe zi doar ca să rămân pe linia de plutire. Fie atunci când am fost angajată, fie acum când mă angajez singură. Pentru asta, ar trebui să avem nişte preţuri minime impuse la nivel de ţară, realiste, pe fiecare domeniu în parte, în funcţie de consumul respectiv ca timp şi materiale.- Vreau ca această categorie de muncă să fie clasată în cele cu risc crescut datorită bolilor profesionale multiple care pot deveni o realitate pentru fiecare şi astfel vechimea în muncă să fie altfel clasată decât pentru unul/una care spală podele sau stă la birou o zi întreagă şi citeşte ziarul. - Cred că avem nevoie şi de asistente calificate pe stomatologie! Nu pot să-mi imaginez că vom ajunge la performanţele din Germania, dar, după cum vedeţi şi voi este o nevoie acută, care ne transformă pe noi în “formatori” de personal calificat!

PREŢURI MINIMALEAceastă categorie conţine referinţe la necesitatea introducerii unor preţuri minimale pentru tarifele stomatologice.Păreri:- Repetitiv, datorită preţurilor pe care pot să le practic în România, ajung să lucrez 12-13 ore pe zi doar ca să rămân pe linia de plutire. Fie atunci când am fost angajată, fie acum când mă angajez singură. Pentru asta, ar trebui să avem nişte preţuri minime impuse la nivel de ţară, realiste, pe fiecare domeniu în parte, în funcţie de consumul respectiv ca timp şi materiale.- Să se impună anumite preţuri la manoperele noastre iar mai jos de acestea să nu ia nimeni; de ridicat poţi urca cât vrei. Dar tarife prin care să ne protejăm meseria.

DEONTOLOGIE / ETICĂ PROFESIONALĂCategorie în care au fost incluse aspectele ce ţin de deontologia profesională.Păreri:- relaţia medic-pacient reglementată clar: pacienţii să fie informaţi privind drepturile dar şi obligaţiile lor, definirea praxisului şi apoi a malpraxisului, condiţii clare de acţiune a asigurărilor (acte legale necesare în cabinet pentru a fi acoperit), drepturile medicului- Nu există protocoale operatorii de nici un fel. În momentul în care te duci la colegiu să întrebi pe “mai marii” în domeniu ce ar face într-un anumit caz, te iei cu mâinile de cap şi îţi smulgi părul. Ţi se spune că “nu ştie cum ar fi bine dar el/ea ar face aşa”. Păi ei ce rol au acolo??? nu ar trebui să ştie lucrurile astea...? De ce au ajuns în acele poziţii? Dacă nu doresc să facă mare lucru, de ce stau acolo?- Problema este că doleanţele noastre care în general sunt aceleaşi, nu au şi nu vor avea o rezolvare într-un viitor apropiat. Cauze: mentalitatea individualistă a dentistului şi implicit lipsa unui consens ... ambiguitatea legislativă voit întreţinută! Discutăm discuţii...- Vreau să văd că măcar o dată în viaţă suntem în stare ca români să ne unim pentru un interes comun, în loc să căutăm să fim lideri a 5 oameni şi să ne simţim şefi (ai nimănui).- prezenţa unor oameni corupţi şi imorali în funcţii pe care nu ar trebui să le ocupe – discreditează corpul medical românesc !Relaţia medic-pacientManagementul relaţiei medic pacient, inclus în această categorie.Păreri:- să existe un dosar al pacientului standard;- Fişă cu manevrele efectuate - RX, ce s-a pus pe canale, ce anume i s-a făcut şi de ce dacă pacientul pleacă de la un medic la altul să poată aduce cu el situaţia cât mai exactă la ceea ce i s-a întâmplat într-un limbaj comun care să-l înţeleagă oricare medic egal din ce scoală provineDiverse

Page 33: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi aCtualitĂţi

31

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

Alte aspecte care nu se încadrează în vreo categorie anterioară dar care sunt la fel de importante.Păreri:- Condiţiile de desfăşurare a activităţii medicale - echipamente / servicii la limită sau chiar depăşite; remunerarea medicilor; programe naţionale de profilaxie pe diverse patologii.- Aş vrea ca aparatura care ajunge la noi să nu mai fie cu 30-40 % mai scumpă decât în afară, ca să nu mai vorbim că ofertele din Europa sau America nu se regăsesc în acel preţ de la distribuitorii români- Vreau să îmi fac acele analize obligatorii la 6 luni, gratuit. Uneori putem deveni bombe biologice. Nu interesează pe nimeni acest aspect??- Vreau să am acces la gimnastică recuperatorie specializată pe meseria mea- nu există facilităţi pentru medicii stomatologi în ceea ce priveşte sistemul sanitar: consultaţii şi medicamente gratuite

Şi ce este de făcut? Sentimentul potrivit căruia suntem ai nimănui, cu toate că avem instituţii la care cotizăm lunar şi care ar avea această obligaţie, de a asigura o oarecare stabilitate, crează frustrări în sectorul medical. Senzaţia de siguranţă a medicului “din reţea” începe prin ridicarea unei punţi de comunicare, de feedback, între conducerea CMDR şi membri, falia căscată între aceştia este un obstacol în calea oricărei acţiuni. CMDR prin structurile centrale trebuie să încerce să identifice priorităţile naţionale dar şi rezolvarea problemelor locale.Mulţumesc colegilor care şi-au asumat responsabilitatea de a-şi exprima părerea, acestea fiind şi semnalele de alarmă pe care colegii noştri le trag la adresa CMDR şi nu numai. Consider că aceste păreri nu sunt deplasate, nu constituie atacuri personale, nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni, ba din contră, reprezintă o oglindă în teritoriu a ceea ce înseamnă CMDR, CAS, DSP, şi alte instituţii statale.Practicienii nu se mai identifică cu aleşii lor; dau dovadă de dezorientare; sesizează incoerenţă din partea CMDR; acuză lipsa de transparenţă decizională; identifică absurdităţi şi ambiguităţi în scurta activitate a CMDR cât şi dezinteresul şi dispreţul faţă de practicianul “de rând”.

Material cules, întocmit şi redactat deDr. Vlad Cristian Deac

Departamentul de Imagine al CMD BihorPreşedinte Centru Judeţean Bihor al AMSPPR

E.

TRADITIONAL PROBAT DE INCREDERE SIMPLU RATIONAL CONVENIABIL

1011

MSZ

EN IS

O 90

01-2

001

MSZ

EN IS

O 13

465-

2004

1011

MSZ

EN IS

O 90

01-2

001

MSZ

EN IS

O 13

465-

2004

Compatibilitatea bonturilor la toate tipurile de implante pentru o folosire simplă, practică şi raţională.

CU VĂRF PARALEL

- Fullplant E.

- Fullplant EX.

- Fullplanr EG.

BONTURI DIN ŢIRCONIU CU VĂRF CONIC

- Symplant EX.

- Symplant One Ot-Cap

- Symplant One Standard

REZOLVAREA RAŢIONALĂ!

FIRMĂ PRODUCĂTOARE DE INSTRUMENTE ŞI DE IMPLANTE DENTARE.

H-2310 Szigetszentmiklós, Csepeli út 30. Tel./Fax: +36 (24) 442-391www.full-tech.hu [email protected]

Page 34: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

St. Margarethen - amfiteatrul roman

Cortina aurită a operei

Arie din Traviata

Academia de arte frumoase

Peste 5000 de spectatori

Din spectacol

Artificii finale

Foaierul Operei - mozaic de marmură

Opera din Viena

VACANTE CU AMSPPR

(2)VIENA

Page 35: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

VACANTE CU AMSPPR

(2)VIENA

Acoperişul catedralei Sf. Ştefan

Clădire modernă celebră

Emblema dinastiei austro ungare

Schonbrun o altă perspectivă

Grupul AMSPPR

Frontispiciul cu ciclul anotimpurilor

Complexul Hundertwasser

Unde îşi făcea Sissi siesta

Palatul Holfburg

Page 36: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi

Page 37: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

aCtualitĂţi

35

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

PRIGOANA AMSPPR CONTINUĂ….….prin fapte din ce în ce mai grave şi progresive desfăşurate în lunile iulie – octombrie ale acestui an , dintre care cităm:

convocări la Comisia Superioară de Disciplină a tuturor membrilor AMSPPR consideraţi incomozi pentru CMDR prin opiniile lor care zdruncină - unitatea de monolit a tuturor medicilor stomatologi în jurul unicului conducător iubit…constituiri de dosare disciplinare din documente în mod legal prescrise, (mai vechi de 6 luni), neaparţinând anchetaţilor, - ori care încalcă drepturi europene şi constituţionale precum secretul corespondenţei sau libertatea de exprimare a opiniilor…documente care încalcă dreptul legal al membrilor CMDR prevăzut în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CMDR din 20.07.2007 - art. 13 h „Dreptul de a-şi exprima în mod liber opiniile în toate structurile CMDR”sancţionări de Comisia Superioară de Disciplină a tuturor membrilor AMSPPR consideraţi „incompatibili” cu funcţii de conducere în CMDR pe - baza încadrării false a AMSPPR ca „patronat” de către avocatul CMDR….. fost al AMSPPR.convocarea unei Adunări Generale Regionale Extraordinare a Filialei Regionale Ardeal Nord compusă din o mână de delegaţi îndelung - manipulaţi, obedienţi, cu discernământ atenuat şi care şi-au pierdut ataşamentul faţă de AMSPPR ca ideal…. în favoarea persoanelor egocentrice care îi conduc, în vederea dizolvării nelegale şi nestatutare a filialei şi a confiscării patrimoniului acesteia la constituirea căruia asociaţia naţională a contribuit ani de zile în mod consistent. convocarea unei Adunări Generale Extraordinare a CMDR exact în data Adunării Generale Naţionale a AMSPPR, cu scopul nedeclarat dar - evident de subminare a participării colegilor delegaţi AMSPPR la forumul anual al stomatologiei privateîn cadrul Adunărilor Generale ale CMDR membrilor AMSPPR nu li se dă în mod constant cuvântul, nu sunt ascultaţi, sunt întrerupţi şi chiar - sunt ameninţaţi ca „destabilizatori” încălcându-se şi în structura de conducere naţională concepută în mod democratic de legiuitor acelaşi drept prevăzut în art. 13 h din ROF.ridicarea acreditării EMC a revistei „Viaţa Stomatologică” pe motiv că este „o revistă de scandal şi destabilizare”, publicaţie cu vechime - de peste 18 ani care a fost, este şi va rămâne revista cu cel mai bogat şi variat conţinut informativ pentru profesie, de la legislaţie internă la declaraţii ale stomatologiei mondiale şi care a publicat bineînţeles numeroase opinii despre diriguitorii temporari mai mult sau mai puţin calificaţi ai stomatologiei şi despre adevăratele scandaluri iniţiate chiar de aceştia, respectându-se deontologia presei libere de a fi o oglindă a realităţii, fie ea neplăcută.

În urma escaladării acestor atacuri făţişe care demonstrează încă odată că organizaţia publică CMDR a fost confiscată de persoanele excluse din AMSPPR cu scopul de a o folosi pentru răzbunări personale, pe de o parte membrii AMSPPR lezaţi şi-au exercitat dreptul de contestaţie la forul legal superior, respectiv justiţia, prin iniţierea procedurilor de acţiune în anulare prin contencios administrativ a sancţiunilor iar pe de altă parte AMSPPR şi-a decalat cu o zi data de începere a lucrărilor AGN anuale.

ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR PE SCURT

În perioada 11-12 octombrie 2008 s-a desfăşurat la Sibiu Adunarea Generală Naţională a AMSPPR. Au participat un număr de 95 de delegaţi din toate cele 9 filiale regionale ale AMSPPR. Ordinea de zi a fost extrem de încărcată, lucrările derulându-se întreaga zi de sâmbătă şi în dimineaţa zilei de duminică. În prima zi Adunarea Generală Naţională a adoptat aproape cu majoritate de voturi raportul de activitate al Consiliului Director Naţional pentru perioada decembrie 2007 – septembrie 2008. A fost votat proiectul de buget pentru anul 2009. Ca evenimente mai deosebite în istoria Adunărilor Generale ale AMSPPR vă semnalăm pe scurt adoptarea cu unanimitate de voturi a noului Statut, deziderat a numeroşi colegi pentru realizarea căruia membrii Comisiei pentru Statut au avut în medie câte 2-3 şedinţe anuale în ultimii 3 ani. Realizat ca proiect deosebit de coerent şi de fiabil de dna. av. Luciana Mihai, Statutul a fost adoptat de delegaţi cu doar circa 5 modificări importante. AGN a adoptat de asemenea cu unanimitate de voturi Codul de etică şi mediere al AMSPPR realizat într-un format clar şi uşor de înţeles tot de avocatul asociaţiei, delegaţii votând de asemenea pe cei 5 membri ai Comisei de etică şi mediere aleşi pentru un mandat interimar pe termen de 1 an. AGN a respins de asemenea aproape cu unanimitate de voturi contestaţiile dr. Rodica Aldica, dr. Gabriela Andruhovici şi dr. Delia Barbu, contestaţii depuse împotriva deciziilor de excludere votate de Consiliul Director Naţional. În concluzie cele 3 persoane sunt excluse din AMSPPR, pentru activitate anti AMSPPR, situaţie fără precedent în istoria asociaţiei . (O relatare in extenso a lucrărilor AGN în numărul următor)

ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A CMDR

Vineri 10 octombrie 2008 s-au desfăşurat lucrările Adunării Generale Naţionale Extraordinare a CMDR. Ordinea de zi a început cu rubrica Diverse constând din revocarea din funcţia de Secretar General a dr. Dan F. Grigorescu, decizie adoptată cu mare majoritate de voturi. Al 2-lea subiect a constat din depunerea mandatului de către preşedintele CMDR dr. Liviu Zetu, în semn de protest pentru imposibilitatea de a lucra cu membrii Biroului Executiv Naţional. Dr. Liviu Zetu a dat şi scurte explicaţii verbale, adiacente celor scrise, la scrisoarea de acuze expediată recent de dr. Rodica Aldica. Datorită vacantării celor 2 funcţii AGN a desemnat în mod interimar până la organizarea de noi alegeri în funcţia de preşedinte interimar pe prof. dr. Dragoş Stanciu, iar în funcţia de Secretar General un coleg cu experienţă din Bucureşti. În general delegaţilor CMDR membri şi ai AMSPPR nu li s-a dat dreptul la cuvânt şi nici microfonul, fiind consideraţi în mod tradiţional „turbulenţi şi deranjanţi”. În partea a 2-a judeţele au predat prezidiului sau au prezentat pe scurt rapoarte de activitate.

Page 38: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

agora

36

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

agora

COLEGI

Colegi suntem toţi cei care deţinem aceeaşi calificare profesională obţinută înainte sau după 1990, colegi prin educaţia din licee şi facultăţi, obţinută în aceleaşi condiţii nu uşoare cu specific naţional… Colegi suntem toţi cei care suportăm cu stoicism acelaşi mediu birocratic în care ne desfăşurăm activitatea, cu zecile de instituţii de control, de raportare, de reglementare, toate din ce în ce mai opresive şi mai inumane… Colegi suntem toţi cei care convieţuim în profesie şi împărtăşim aceleaşi probleme cu pacienţii, sub educaţi, ne-educaţi, atotştiutori, grăbiţi, obraznici, ofuscaţi, cu supra-drepturi, rău platnici, etc. Colegi suntem toţi cei care avem aceleaşi probleme (nerezolvate) de ani de zile cu asigurările, fie ele sociale de sănătate, de pensie de stat private, de malpraxis, de viaţă, de bunuri, de autoturism, etc. Colegi suntem toţi cei care prin asocierile profesionale în care ne-am organizat şi grupat de bună voie ne străduim să ne apărăm profesia şi persoana de agresiunile declarate sau ascunse ale unei societăţi care încă nu a ajuns la respectul cuvenit datorat profesiilor liberale şi mai ales profesioniştilor din sănătate.

COLEGIU

Este evident că numele de Colegiu provine de la coleg, colegă, colegi, în ideea unei asocieri colegiale, prieteneşti, de întrajutorare reciprocă: Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciştilor, Colegiul Medicilor Dentişti...Ceea ce aduc nou colegiile legal înfiinţate după 1990 este faptul că după modelul majorităţii ţărilor din UE ele nu sunt facultative ci obligatorii, reprezentând în plus o delegare a autorităţii de stat în reglementarea profesiei din punct de vedere al interesului public şi având prin aceasta un caracter cvasi-statal sau semi-statal.

Caracterul obligatoriu al apartenenţei la Colegii al membrilor profesiilor medicale nu ar constitui o problemă în sine dacă legea specială nu ar defini Colegiul ca organizaţie „de drept public, cu responsabilitati delegate de autoritatea de stat, in domeniul autorizarii, controlului si supravegherii profesiei de medic dentist ca profesie liberala, de practica publica autorizata.” (Art. 500 din Legea 95 / XIII). Mai mult, un capitol întreg din lege (CAPITOLUL IV art. 540-543 Rolul, atribuţiile si drepturile autorităţii de stat) este dedicat reprezentantului autorităţii de stat în cadrul organizaţiei. Mai plastic sau mai exact aceste organizaţii sunt roţile dinţate de transmisie ale intereselor statului în profesiile liberale. Caracterul cvasi-statal al CMDR nu ar constitui o problemă în sine dacă însăşi colegii (membrii) nu ar uita repede de libertatea şi liberalismul profesiei şi nu ar conferi chiar ei CMDR aceste caracteristici de instituţie oficială. Modalitatea este simplă şi se bazează pe de o parte pe organizarea democratică prevăzută în lege combinată cu tradiţionala concepţie naţională „să lăsăm pe cei de sus să hotărască, să facă şi să dreagă, numai pe noi să ne lase în pace” dublată de o indiferenţă cvasi-generală dovedibilă. Algoritmul a fost şi este în mare identic cu cel descris în continuare.

MECANISMUL DEMOCRATIC OFICIAL

La alegerile generale 2007 din primul tur pentru CMDR din judeţe nu s-a prezentat la urne din cei circa 13.000 de membri nici măcar 50 %, votarea trebuind să se repete, scenariu imaginat în avans încă din 2006 de toate părţile direct interesate. La alegerile generale din turul al doilea pentru CMDR din judeţe s-au putut prezenta oricâţi membri alegerile fiind valide indiferent de numărul de participanţi. Spre exemplu la un judeţ cu 400 de membri s-au prezentat la turul II maximum 100 din membri, deci 25 % din total. Calculând aceeaşi estimare (chiar optimistă de 25 %) la cifra naţională, 13.000 X 25 % = 3.250 votanţi. Cei 3.250 de votanţi îşi aleg circa 300 de delegaţi în Adunarea Generală Naţională adică circa 2.5 % din totalul de 13.000. Aceşti 300 de delegaţi aleg Biroul Executiv Naţional format din 6 persoane. Practic o conducere naţională executivă de 6 persoane este aleasă de 2,5 % din totalul de 13.000 membri. Nivelul 2 de conducere decizională colectivă este asigurat de Consiliul Naţional format din 1 reprezentant din fiecare judeţ + ministerele cu reţele proprii în total circa 50 de persoane. În paralel cu această piramidă a conducerii centrale cu o bază foarte largă dar în acelaşi timp cu pante foarte turtite (imaginaţi-vă o piramidă cu baza 100 % cu mijlocul înălţimii 25 % şi vârful 2,5 %) există conducerile teritoriale constituite din Consiliile teritoriale şi Birourile Executive respective. Practic la acest nivel gradul de participare la actul de conducere este doar cu puţin mai bun. În Consiliile teritoriale sunt aleşi circa 600 de membri reprezentând circa 5 % din membri, în timp ce membrii Birourilor Executive sunt în total aleşi circa 200 de membri adică circa 1,5 %.

STOMATOLOGUL PRIVAT ŞI STATUL (XXX)COLEGI, COLEGIU, COLEGIALITATE

Page 39: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

agora agora

37

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

MECANISMUL PSIHOLOGIC REAL

Marea masă majoritară de nevotanţi (reprezentând circa 75 % din membri) reprezintă colegi pasivi, indiferenţi, apatici, abulici care consideră se pare CMDR ca pe un dat al sorţii, ceva la fel de inevitabil ca impozitele sau moartea, plătind cuminţi cotizaţia, realizându-şi orele EMC şi gata. Te şi miri cum de funcţionează Colegiul.

Grupul de membri votanţi (circa 3.250 membri), cât de cât interesaţi, reprezentând 25 % sunt prezenţi periodic în viaţa profesională, sunt recunoscuţi mereu la manifestările EMC, la Adunările Generale teritoriale, la expoziţii şi la alte manifestări. Aceştia şi-au realizat în general de mult orele EMC necesare şi chiar le pasă de profesie, de auto-pregătirea continuă, de noutăţile ştiinţifice şi tehnice. Mai puţin însă ca politică profesională, ei spunând mereu „lasă că politica profesională o fac membrii Consiliului teritorial”. Cei circa 600 de membri ai Consiliilor teritoriale participă şi ei de câteva ori pe an la consiliile teritoriale periodice, în rest spunând mereu „lasă că politica profesională o fac membrii Biroului Executiv teritorial”. Cei circa 200 de membri ai Birourilor Executive teritoriale au şi ei dreptul, ca tot omul, să îşi delege responsabilitatea structurii imediat superioare, respectiv Consiliul Naţional, spunând mereu „lasă că politica profesională naţională o fac membrii Consiliului Naţional”. Cei circa 50 de membri ai Consiliului Naţional au şi ei dreptul, ca tot omul să îşi delege responsabilitatea structurii imediat superioare, respectiv Biroul Executiv Naţional, spunând mereu „lasă că politica profesională naţională o fac membrii Biroului Executiv Naţional”. Şi iată cum în mod foarte simplu, democratic şi fără nici o răspundere personală a colegilor din piramidele decizionale inferioare destinele a peste 13.000 de membri sunt dirijate şi încredinţate în mâna a 6 persoane din vârf. Nu mai rămâne decât să îl declari pe unul incompatibil şi să îl suspenzi, pe unul să îl marginalizezi şi să îl ignori, şi să controlezi restul cu o alianţă.

COLEGIALITATE

O dată ajunşi în funcţiile executive locale sau centrale mulţi membri aleşi acceptă cu bucurie asumarea delegării responsabilităţii autorităţii de stat, îmbrăcând rapid hainele oficiale ale autorităţii şi devenind instrumente de reglementare, control, disciplină, casierie, etc. devenind prin urmare cvasi-statali. Uitând colegialitatea impusă de mii de ani de jurământul hipocratic ei se simt brusc cel puţin miniştri sau prefecţi, uitând că după încheierea a 1 sau 2 mandate se vor întoarce înapoi în mijlocul celor 13.000…

Simptomele caracterului cvasi-statal sunt manifestate în primul rând în structurile de vârf centrale prin activităţi de genul:• Colectarea cotizaţiilor se face cu o ardoare similară trezoreriei statului, în oglindă cu întrebările legitime ale colegilor despre modul în care fondurile colectate se reîntorc în beneficiul direct al cotizanţilor• Reglementări interne rigide, birocratice, militariste şi opresive sunt adoptate trimestrial în oglindă cu necesitatea mereu ignorată a deschiderii către exterior, către instituţiile oficiale cu problemele cronice ale colegilor• Relaţiile cu instituţiile statale sunt obediente, slugarnice, supuse, obsedate ca nu cumva să deranjeze, în oglindă cu dreptul oferit repetat de însăşi legea specifică pentru o reprezentare colegială demnă şi chiar în forţă.• Atribuţiile legale conferite de Legea 95 / XIII referitoare la colaborarea cu MSP, CNASS, sunt palide, anemice, ineficiente şi adesea ocolite, în oglindă cu necesităţile reale, concrete ale tuturor colegilor• Informarea colegilor este lipsită de eficienţă, ne-

funcţională, sporadică şi limitată doar la un site puţin accesat, în oglindă cu propriile angajamente electorale ignorate şi cu necesităţile tradiţionale de informare a membrilor • Relaţia cu colegii este distantă, atotştiutoare, paternalistă şi dominatoare, pe baza unui monolog continuu de sus în jos, în oglindă cu drepturile constituţionale şi legale la opinii care sunt considerate „cutremure” destabilizatoare • Spiritul autocritic şi autoreflexiv lipseşte cu desăvârşire la mulţi lideri care se simt perfecţiunea întruchipată, astfel încât cei care critică şi aduc

propuneri constructive sunt încadraţi „cei care nu sunt cu noi, sunt împotriva noastr㔕 Realizări concrete, utile, palpabile pentru cei 15.000 de colegi sunt greu de identificat şi de raportat, existenţa în sine şi doar pentru sine a organizaţiei sprijinindu-se pe răbdarea aparent infinită a românilor

După acest scurt şi trist inventar putem spune: Colegialitatea a cam dispărut, Colegii sunt o amintire pentru cei „care sunt la putere”. Este nivelul firesc spre care tinde şi unde ajunge orice guvernant. În stomatologie, profesia nu se luptă cu guvernanţii, profesia practic se auto-devoră. Pentru anumite culturi primitive din Pacific canibalismul este de înţeles şi bine motivat cultural… În stomatologia românească, auto-canibalismul este expresia modernă a auto-distrugerii. Poftă bună ! P.S. Notă pentru cei direct interesaţi: materialul a fost realizat conform drepturilor membrilor CMDR prevăzut în art. 13 h din ROF „Dreptul de a-şi exprima în mod liber opiniile în toate structurile CMDR”.

Dr. Voicu A. David

Page 40: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 41: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 42: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

JuridiC

40

Viata Stomatologicã I nr. 5 • 2008 I,

JuridiC

PREAMBUL Noul act normativ, O.U.G. nr. 68 / 2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, publicat în M. Of., P. I, nr. 428 / 06. 06. 2008, vine să înlocuiască O.U.G. nr. 110 / 2005, care avea acelaşi domeniu de reglementare dar care a fost declarată neconstituţională. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 / 09. 10. 2007., referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor O.U.G. nr. 110 / 2005, executivul doreşte ca noul act normativ să fie un segment al procesului de reformă a asistenţei medicale ambulatorii, care prin instituirea cadrului juridic adecvat să contribuie la eficientizarea activităţii de asistenţă medicală. O succintă analiză a prevederilor sale ne va demonstra dacă există sau nu premisele intrinseci pentru a îndeplini acest scop (care de altfel ar fi imperios necesar în domeniu).

OBIECTUL O.U.G. NR. 68 / 2008 Încă din art. 1 al O.U.G. nr. 68 / 2008 se stipulează că aceasta stabileşte cadrul juridic pentru vânzarea spaţiilor proprietate privată a statutului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, în care, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, funcţionează unităţi medicale înfiinţate şi organizate potrivit O.G. nr. 124 / 1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. O.U.G. nr. 68 / 2008 se referă în egală măsură şi la vânzarea spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, conform O.U.G. nr. 83 / 2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical, aprobată şi modificată de L. nr. 598 / 2001 dar acest subdomeniu nu face obiectul prezentului demers deoarece avem în vedere numai acele norme care se aplică cabinetelor de medicină dentară. Sintagma spaţiu medical este definită în art. 1 alin. 2 ca fiind spaţiul în care se desfăşoară efectiv activitate medicală şi activitate medicală conexă, precum şi cota indiviză corespunzătoare dreptului de proprietate asupra spaţiului comun. Aşadar spaţiul medical astfel cum este definit în norma citată face obiectul contractelor de vânzare – cumpărare ce se vor încheia în baza acestei ordonanţe. Art. 1 alin. 5 şi art. 2 limitează obiectul acestui act

normativ stabilind acele spaţii medicale care nu intră sub incidenţa O.U.G. nr. 68 / 2008 ori stabilind că normele speciale privind procedura de vânzare a spaţiilor medicale prevăzute în această ordonanţă se pot aplica numai după definitivarea procedurilor legale privind situaţia juridică a imobilelor reglementate de L. nr. 10 / 2001, potrivit legislaţiei în vigoare. Limitarea obiectului prevederilor acestui act normativ este dată şi de dispoziţiile art. 3 alin. 3 şi alin. 4, care se referă la spaţii ce nu intră sub sfera de reglementare a noului act normativ.

SUBIECŢII PROCEDURII INSTITUITE DE O.U.G. NR. 68 / 2008

Potrivit art. 3 alin. 1 dreptul de a cumpăra spaţiile medicale revine medicilor, medicilor dentişti, biologilor, biochimiştilor, fizicienilor, tehnicienilor dentari şi celorlalte persoane fizice cu drept de liberă practică ce desfăşoară activităţi conexe actului medical şi care deţin în mod legal spaţiul respectiv, precum şi persoanele juridice care deţinând în mod legal spaţiul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale.Faţă de această normă legală rezultă că pot avea calitatea de cumpărător al spaţiilor medicale fie persoanele fizice, fie persoanele juridice care deţin cu titlu legal (de ex: contract de închiriere) acel spaţiu medical, dacă este îndeplinită şi condiţia ca persoana fizică să aibă dreptul de a-şi exercita profesia, (în cazul medicilor dentişti trebuie să fie membri ai C.M.D.R.) iar persoana juridică să aibă obiect unic de activitate în furnizarea serviciilor medicale, (pentru cabinetele stomatologice obiectul unic de activitate trebuie să fie activităţi de asistenţă stomatologică).

ASPECTE PRIVIND PROCEDURA DE VÂNZARE A SPAŢIILOR MEDICALE

• Inventarierea spaţiilor medicale şi aprobarea listei Această procedură demarează prin aprobarea listei cuprinzând spaţiile şi terenurile aferente din proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale ori a statului ce urmează să fie vândute, potrivit prevederilor acestei ordonanţe. Listele, astfel prevăzute de art. 4 alin. 1, sunt aprobate de Consiliile judeţene ori consiliile locale, după caz şi ulterior sunt afişate în mod obligatoriu la sediul consiliului (sediul vânzătorului) şi publicate pe site-ul său, în termen de 15 zile de la aprobare. În legătură cu aprobarea acestei liste a spaţiilor medicale ce urmează a fi vândute potrivit acestei proceduri,

Vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale

cu destinaţia de cabinete medicale

Page 43: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

JuridiC JuridiC

41

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

legiuitorul foloseşte sintagma pentru care sunt mandatate să vândă (n.a.: este vorba numai despre spaţiile medicale în legătură cu care consiliile ar fi mandatate să vândă). Dincolo de neclaritatea acestei specificaţii trebuie să înţelegem că nu toate spaţiile medicale vor fi supuse ope legis procedurii de vânzare, ci numai cele care primesc aprobarea consiliului / vânzătorului în acest sens.De asemenea trebuie să atragem atenţia că ne-afişarea listei aprobate la sediul consiliului atrage vicierea procedurii.• Comunicări între părţi, în sensul manifestării de voinţă În conformitate cu art. 3 alin. 2 persoanele care îndeplinesc condiţiile cerute pentru a putea cumpăra spaţiul în care au organizat cabinetul medical trebuie să îşi exprime manifestarea de voinţă în acest sens, depunând o solicitare scrisă de cumpărare, însoţită de copii certificate de pe actele care atestă deţinerea legală a spaţiului respectiv la sediul vânzătorului, în termen de 45 de zile de la publicarea / afişarea listelor aprobate de consilii. Potrivit art. 4 alin. 2, consiliile locale ori judeţene, după caz, au obligaţia de a comunica utilizatorilor spaţiilor medicale faptul că spaţiul respectiv face obiectul O.U.G. nr. 68 / 2008, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile de la aprobarea listei prevăzute în art. 4 alin. 1. • Comisii; constituire şi atribuţii În termen de 45 de zile de la demararea procedurii, la fiecare nivel de structură teritorială în care există spaţii medicale ce urmează a fi vândute, se constituie o comisie pentru vânzarea spaţiilor medicale (denumită comisie) şi o comisie de contestaţie, cu respectarea dispoziţiilor art.5 din O.U.G. nr. 68/2008. Prezintă relevanţă componenţa comisiilor, care la fiecare dintre ele constă în: 2 persoane din aparatul de specialitate de la nivel administrativ local; un reprezentant al autorităţii de sănătate publică locală; un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor dentişti; un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice locale;2 consilieri locali, ori după caz judeţeni.Art. 6 alin.1 stabileşte atribuţiile comisiei, dintre care vizează direct respectiva procedură următoarele:comisia tine evidenţa spaţiilor medicale care fac obiectul actului normativ în discuţie;în cazul vânzării prin negociere directă, comisia negociază cu cumpărătorul şi aprobă preţul minim de vânzare al spaţiilor medicale; comisia participă la desfăşurarea licitaţiei publice cu strigare.• Modalităţi de vânzareÎn economia actului normativ sunt prevăzute 2 modalităţi prin intermediul cărora poate decurge procesul de vânzarea al spaţiilor medicale, şi anume:vânzarea prin negociere directă; vânzarea prin licitaţie publică cu strigare. În cazul procedurii prin negociere directă art. 6 alin. 1 litera c prevede că preţul minim de vânzare al spaţiilor medicale pe care îl aprobă comisia nu poate fi mai mic decât preţul stabilit în baza raportului de evaluare. În acelaşi sens dispune şi art.7 alin.1 care reiterează ad literam respectiva condiţie. Raportul de evaluare trebuie să evidenţieze şi valoarea investiţiilor efectuate de solicitant pe bază de acte justificative, valoarea acestora fiind deductibilă din preţul de vânzare dacă investiţiile respective au fost realizate cu acordul proprietarului, al deţinătorului dreptului de administrare sau în baza

contractului de concesiune, după caz. Valoarea investiţiilor deductibile nu poate depăşi jumătate din preţul stabilit în raportul de evaluare. Cum legiuitorul nu a avut în vedere preţul final negociat şi ştiind că preţul din raportul de evaluare este preţul minim, rezultă că faţă de valoarea negociată, valoarea investiţiilor deductibile este limitată la valoarea de jumătate din preţul minim, indiferent de valoarea totală a acestor investiţii. Potrivit art. 7 alin. 2 raportul de evaluare se întocmeşte de către un evaluator independent, autorizat, care este selectat prin licitaţie publică, de către autoritatea administraţiei publice locale, deci de către vânzător şi al cărui onorariu este achitat tot de către acesta (art. 14 alin. 2). Prevederile art. 7 alin. 3 şi 4 sunt semnificative pentru faptul că prima normă citată stabileşte modalitatea prin care evaluatorul, prin raportul de evaluare, ajunge la acel preţ minim în baza valorii spaţiului medical şi a terenului aferent la preţul de piaţă pentru imobilele respective, pe baza indicatorilor de piaţă şi a criteriilor de evaluare acceptaţi de comun acord (în cadrul negocierii dintre comisie şi cumpărător). Atragem atenţia pe de-o parte asupra ambiguităţii acestei norme juridice în raport de care nu se poate cunoaşte sensul sintagmei indicatori de piaţă, cât şi asupra faptului că valoarea spaţiului medical reprezintă în fapt suma componentelor de utilare şi amenajare a cabinetului medical, aşa cum titularul său, medicul, a înţeles să o facă. Cât despre criteriile de evaluare de comun acord acceptate, fie medicul trebuie să fie un bun negociator, fie să îşi angajeze unul, deoarece în tăcerea legii orice criteriu poate fi luat în considerare sau poate fi ignorat, după caz, ori după interes. Art. 7 alin. 4 instituie o normă cheie în ceea ce priveşte preţul în sensul că, preţul obţinut potrivit art. 7 alin. 3 reprezintă preţul care s-ar putea obţine în situaţia în care orice persoană interesată ar putea cumpăra spaţiul respectiv. Faţă de această prevedere se impun mai multe comentarii. Dispoziţiile unui astfel de act normativ ar fi trebuit să instituie o procedură suplă, clară şi rapidă prin care deţinătorii cu titlu ai spaţiilor în cauză să beneficieze de posibilitatea de a devenii proprietarii acelor spaţii în condiţii preferenţiale. În opinia noastră, acesta ar fi un mod de a accelera procesul de reformă a asistenţei medicale ambulatorii, dar în economia întregii proceduri şi în special în lumina art. 7 alin. 4 înţelegem că de fapt medicul deţinător actual al spaţiului medical beneficiază numai de un drept de preemţiune, la preţ egal cu orice persoană interesată să cumpere spaţiul respectiv. Mai mult decât atât actul normativ instituie şi in terminus exercitarea dreptului de preemţiune care potrivit art. 28 revine coproprietarilor şi apoi proprietarilor vecini, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 3 alin. 1 – caz în care acest drept de preemţiune se exercită prin ordinul profesional, respectiv prin C.M.D.R., în cazul în care avem în vedere medici dentişti. Procedura este prevăzută în art.28. În ceea ce priveşte finalizarea procedurii de vânzare a spaţiului medical (art.8)aceasta este marcată prin încheierea unui proces verbal ce va conţine obligatoriu şi preţul obţinut. Este prevăzută calea contestaţiei la comisia de contestaţii în situaţia în care comisia refuză să încheie acest proces verbal, ori îl încheie cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Hotărârea comisiei de contestaţii poate fi atacată la

Page 44: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

JuridiC

Page 45: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

JuridiC

43

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

instanţa de contencios administrativ potrivit legii speciale, de către partea interesată. Contractul de vânzare - cumpărare a spaţiului medical se încheie în termen de 15 zile de la data finalizării procedurii de soluţionare a contestaţiilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 68 / 2008. Asupra aspectelor de ordin financiar trebuie precizat şi faptul că preţul de vânzare a spaţiilor medicale poate fi achitat integral la încheierea contractului sau în rate, ce pot fi eşalonate în maxim 15 ani, astfel cum este prevăzut în art. 12. Vânzarea în rate presupune în prealabil obligaţia cumpărătorului de a constitui în favoarea vânzătorului o ipotecă asupra imobilului cumpărat, până la achitarea integrală a acestuia (art. 13). Art. 14 stabileşte care sunt cheltuielile suportate de cumpărător (cele privind efectuarea măsurătorilor cadastrale, intabularea dreptului de proprietate şi înscrierea ipotecii), respectiv de vânzător din bugetul propriu şi care se deduc apoi cu prioritate din încasările obţinute (cele ocazionate de organizarea şi desfăşurarea procedurii, altele decât cele ce revin cumpărătorului). După cum dispune art. 15, sumele astfel obţinute se fac venit la bugetul de stat, după recuperarea cheltuielilor, în cazul în care spaţiile medicale vândute provin din proprietatea privată a statului, respectiv la bugetele locale, în cazul în care provin din vânzarea spaţiilor medicale proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale. În acest din urmă caz, sumele obţinute se colectează într-un cont special şi se utilizează pentru realizarea unor proiecte de interes public în domeniul sanitar, proiecte ce vor fi aprobate de consilii. Desigur că orice iniţiativă de finanţare a unor proiecte în domeniul medical este binevenită dar apreciem cu scepticism procedura greoaie şi în acest caz, cât şi nedumerirea de ce nu s-ar fi putut finanţa astfel de proiecte şi la nivel naţional, limitându-se legiuitorul la a se îngriji de sporirea bugetului de stat. Art. 16 prevede modalitatea în care trebuie să se procedeze în cazul în care spaţiul medical este utilizat de mai mulţi deţinători. Potrivit art. 17, comisia comunică solicitantului decizia sa de admitere sau de respingere a cererii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 30 zile de la data primirii cererii. În cazul în care vânzarea spaţiilor medicale are loc prin licitaţie publică cu strigare sunt incidente prevederile art. 18 – 26 din O.U.G. nr. 68 / 2008. Această modalitate se poate aplica spaţiilor medicale nevândute în conformitate cu prevederile referitoare la vânzarea prin negociere directă, cu excepţia celor prevăzute în art. 3 alin. 4 din acest act normativ. Procedura demarează prin formularea de către comisie a anunţului public de vânzare a spaţiilor prevăzute în lista aprobată conform art. 4. Art. 19 alin. 2 prevede elementele pe care acest anunţ trebuie să le conţină, iar art. 19 alin. 3 prevede punctual setul de documente necesare pentru participarea la licitaţie, atât de către persoane fizice, cât şi de către persoane juridice. Condiţia participării ofertanţilor la licitaţie constă în depunerea documentaţiei necesare şi a dovezii privind taxa de participare la sediul autorităţii publice organizatoare, cel mai târziu cu o zi lucrătoare înainte de data fixată pentru începerea licitaţiei.

Art. 21 stabileşte competenţa comisiei de a verifica corecta îndeplinire a condiţiilor de participare, respectiv a completării documentaţiei cerute, pentru ca cel târziu cu o oră înaintea începerii licitaţiei să afişeze lista ofertanţilor acceptaţi.Preţul strigat de ofertanţi în timpul desfăşurării licitaţiei poate fi mai mare sau egal cu preţul de pornire anunţat de preşedintele comisiei la deschiderea licitaţiei. Potrivit art. 24 alin. 1, licitaţia este valabilă dacă s-au prezentat cel puţin doi ofertanţi dar art. 24 alin. 2 introduce o normă derogatorie pe cât de surprinzătoare, pe atât de periculoasă, motiv pentru care o reproducem in terminus: Prin excepţie de la prevederile alin. 1, în situaţia în care se prezintă un singur ofertant care oferă preţul de pornire al licitaţiei, acesta este declarat adjudecatar. Coroborat cu faptul că anunţul privind organizarea licitaţiei se face public cu numai 15 zile înainte şi că nu este explicitată sintagma face public anunţul, opinăm că licitaţia la care s-ar prezenta un singur ofertant ce ar deveni adjudecatar nu ar fi în mod necesar o excepţie. Plata preţului în rate este permisă şi în această procedură, cu respectarea prevederilor art. 25, chiar şi în cazul unicului ofertant adjudecatar, căci legea nu distinge.

TERMENE ŞI CONDIŢII Faţă de economia actului normativ trebuie să conchidem că repetarea procedurii de vânzare prin licitaţie este îngăduită (art. 26), pe când procedura prin negociere directă este supusă unor termene imperative, care odată epuizate procedura nu se va relua din moment ce spaţiile medicale nevândute astfel se pot vinde prin licitaţie publică (art. 18). În acelaşi sens trebuie interpretate şi dispoziţiile art. 32 din O.U.G. nr. 68 / 2008 care stipulează că spaţiile medicale care intră sub incidenţa acestei ordonanţe şi care nu sunt vândute de consilii sunt amenajate şi dotate de către autorităţile administraţiei publice locale, în termen de un an de la data intrării în vigoare a ordonanţei. Potrivit art. 34, actul normativ a intrat în vigoare la 21 iunie a.c. Aşadar termenul în care se realizează această etapă a reformei în sănătate este un termen peremptoriu, supus unei condiţii şi care cu greu poate fi interpretat că facilitează dezvoltarea serviciilor medicale private, ori că le facilitează medicilor (în speţă, medicilor dentişti) condiţii speciale de a deveni proprietari ai spaţiilor medicale în care îşi desfăşoară în mod independent profesia. Cu siguranţă însă ordonanţa facilitează ca respectivele spaţii medicale să fie amenajate şi dotate de către autorităţile administraţiei publice locale. Spre liniştea tuturor, furnizori şi beneficiari ai serviciilor medicale, amenajarea şi dotarea spaţiilor medicale se va face cu respectarea standardelor stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Av. Luciana Mihai

“CABINET DE MEDICINA DENTARA, IASI, SOS. PACURARI, NR. 2B, ANGAJEZ, CAUT COLABORARE CU MEDIC DENTIST SAU INCHIRIEZ TURA PE CABINET. RELATII LA TEL:0741 015 483”

Page 46: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 47: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

PITT-EASY®

Împreuna în lumea implanturilor dentare!

• Sistem de filetare progresiv ce previne resorbţia cervicală şi lărgeşte suprafaţa

• Sistem de autofiletare şi siguranţă anti-rotaţie datorită crestăturii apicale (sistemul de imobilizare în os)

• Stabilitate primară ridicată în os imediat după inserare

• Set special de freze pentru pregătirea pas cu pas a osului, ce asigură o inserare cu un grad scăzut de invazie

Design unic şi funcţionalitate maximă

Pitt-Easy – Perfecţiune la nivel de nanometri!Biomimetismul şi nanotehnologia sunt elementele care ne-au ajutat să dezvoltăm sistemul inovator de implanturi dentare Pitt- Easy. Tehnologia de in-serare cu invazie redusă, osteointegrarea rapidă şi sigură şi stabilitatea primară ridicată, transformă Pitt- Easy într-un sistem unic ce asigură tratarea pacienţilor dumneavoastră în cele mai bune condiţii.

• Trei suprafeţe inovatoare şi atestate la dispoziţia dumneavoatră: FBR, V-TPS şi suprafaţa biomimetică nanostructurată Puretex

• Operare facilă a componentelor de protetică; necesită doar câteva chei

• Opţiuni protetice multiple pentru toate pretenţiile estetice • Rată de succes pe termen lung atestată de 99%

ORALTRONICS® în România prin NEW SMILE SRL Calea Floreşti nr. 81, Cluj-Napoca, jud. Cluj tel.: 0728-628.131, Fax: 0264-424.016

www.oraltronics.com [email protected]

Made in Germany!

Page 48: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

JaloanE CulturalE

Eşti SuperMEDIC? Fă-ţi economii deştepte şi profitabile

Pentru specialistul în medicina dentară, grija pentru pa-cient este principala preocupare. Ca să poată continua să asigu-re accesul pacienţilor la servicii stomatologice de bună calitate, medicul are nevoie, pe langa competentele sale profesionale, de spirit prevăzător pentru durabilitatea activităţii sale.

O soluţie în acest sens sunt produsele de economisire create de către Banca Profesiilor Liberale, care continuă să res-pecte promisiunea făcută încă din 2004, când Libra Bank a lansat primul produs bancar românesc pentru medici.

Medicii şi membrii familiilor lor, tehnicienii şi asistenţii medicali, ca persoane fizice, dar şi persoanele juridice - spitalele şi clinicile private, cabinetele medicale, furnizorii de echipamen-te de profil - au la dispoziţie, în gama de produse şi servicii finan-ciare HIPOCRATE de la Libra Bank, mai multe soluţii de econo-misire cu dobânzi speciale.

Banii tăi pot să iţi aducă profit!

SuperMEDICII şi instituţiile medicale care aleg să constituie Depozite HIPOCRATE în RON, EUR sau USD, primesc un bonus permanent de +0.25%. Bonusul este valabil şi pentru membrii familiilor medicilor: soţ/soţie, fiu/fiică, părinţi/socri.

În prezent, dobânzile la depozitele la termen, cu dobandă fixă şi plată la scadenţă de la Libra Bank pot ajunge până la 11.75% pe an la economiile in lei şi, respectiv, până la 6.15% pe an la cele în euro, incluzand bonusul permanent.

Foloseşti banii oricând, şi totuşi primeşti dobanda!

Nu de puţine ori, medicul dentist se afla în situaţia de a fi nevoit să aleagă între a-şi depune economiile la bancă spre a primi dobanda, şi a-şi putea accesa aceleaşi fonduri pentru nevoi curente în orice moment, inclusiv atunci când calătoreşte la congrese internationale sau în concediu. Aceste nevoi pot fi rezolvate simultan la Libra Bank prin intermediul cardului de economii Libra Mix Medical.

Cardul conferă medicului avantajul accesului comod la bani oricând şi oriunde, atât din ţară, cât si din străinătate, aducan-du-i totodată o dobandă atractivă de 9.5% la suma pastrată pe card (minim 500 RON), în mod similar unui depozit.

Mai mult, Libra Mix Medical este un card cu posibilitate de overdraft, Libra Bank putând împrumuta medicului echivalentul a 6 venituri lunare nete, inclusiv cele ale soţului/soţiei (maximum 17.500 RON).

Pentru detalii suplimentare vă invităm să ne vizitaţi în sucursalele Libra Bank sau pe www.librabank.ro, sau să sunaţi la 021.208.80.00.

Page 49: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

47

I nr. 5 • 2008 I Viata Stomatologicã,

JaloanE CulturalE

CONVORBIRI CU OCTAVIAN PALER Daniel Cristea-Enache, editura Corint 2007Toate lucrările lui Octavian Paler au fost la vremea lor memorabile prin responsabilitatea şi greutatea subiectelor abordate. Convorbirile realizate de Daniel Cristea-Enache au avut loc în ultimul an de viaţă al scriitorului, dublu absolvent al Facultăţii de litere cât şi a Facultăţii de drept din Bucureşti, propus de Tudor Vianu pentru a rămâne în învăţământul superior pe care nu l-a agreat , angajându-se la Radiodifuziune ca redactor şef la redacţia culturală. Ajuns Director General al Televiziunii Române şi Director Adjunct la Radio puţină lume cunoaşte că Octavian Paler a fost cel care a iniţiat emisiunea „Dialog la distanţă” şi primele ediţii ale festivalului „Cerbul de Aur”. În întreaga sa activitate din „epoca de aur” Octavian Paler a fost un factor de coagulare al scriitorilor împotriva presiunilor ideologice de unitate de monolit în jurul partidului, fiind demis din toate funcţiile în 1983 tocmai din motive politice. Capitolele din carte ne fac se ne reîntâlnim cu întreaga sa biografie şi moralitate.

KATIE MELUA – „PIECE BY PIECE” , CDDramatico Records, 2006Katie Melua s-a născut în urmă cu 24 de ani pe data de 16 septembrie, 1984 în Georgia (U.R.S.S) Tatăl este medic chirurg iar mama asistentă medicală. A trăit în Batumi, Georgia până la vârsta de 9 ani când familia ei s-a mutat în Irlanda.A urmat şcoala catolică St. Mary din Portstewart (Irlanda de Nord). Vorbeşte 3 limbi : georgiană, rusa, engleza. A fost remarcată de Mike Batt, managerul ei actual în perioada în care studia muzica la “Şcoala de Arte şi Tehnologii” BRIT din Croydon, Surrey, Anglia. Primul album “Call off the Search” a ajuns pe locul 1 în topurile UK în luna Noiembrie 2003, al 2-lea album “Piece by Piece” a ajuns în topurile din Anglia, Polonia şi Olanda în 2006, ea având cele mai bine vândute albume ale unei artiste în Marea Britanie şi Europa .Citat personal: “Dansul este o funcţie importantă a muzicii, dar la fel este şi plânsul.” Apare în Guinness World Records pentru „Concertul la cea mai mare adâncime“ atunci când a cântat la baza unuia dintre cele 4 picioare ale platformei de gaz Troll-A din Marea Nordului. Ca şi curiozitate o specie de lalea din Olanda a fost numită după ea. A cîntat cu Queen şi în concertul Nelson Mandela. Cu o voce catifelată şi caldă, cu o prezenţă scenică de panteră care toarce, Katie Melua ne vrăjeşte cu piese în care blues-ul şi jazz-ul te răscolesc profunde prin muzicalitate şi texte de un lirism sincer şi cuceritor.

BIRELI LAGRENE – „LIVE IN PARIS” CONCERT DVD Sony BMG, Dreyfus Jazz, 2005Biréli Lagrène s-a născut în 4 septembrie, 1966, în Soufflenheim, (Bas-Rhin) într-o familie şi comunitate tradiţională de ţigani. A început să cânte la chitară la vârsta de 4 ani. La 8 ani, a descoperit şi interpretat repertoriul celebrului chitarist Django Reinhardt, familia lui numindu-l deja un copil geniu. Atunci când a câştigat un festival de muzică ţigănească în Strasbourg la vârsta de 12 ani i s-a oferit şansa de a face un tur în Germania şi mai târziu să i se înregistreze un concert live pe un dublu LP „Route to Django”. Oferindu-i-se şansa de a se muta în America, Lagrène i-a cunoscut pe marii muzicienii de jazz de pe scena internaţională, cum ar fi: Stéphane Grappelli, Benny Goodman, Benny Carter, etc. În 1984, l-a cunoscut pe Larry Coryell în New York. Mai târziu l-a cunoscut pe basistul Jaco Pastorius cu care a susţinut turnee în Europa ce au contribuit din plin la emanciparea muzicală a lui Lagrène. Întorcându-se la un stil mai tradiţional, Lagrène a înregistrat „Gipsy Project” şi „Gipsy Project and Friends” în 2001. Concertul „Live in Paris” este primul lui DVD cu o interpretare de excepţie.

SICKO, FILM DVD 2007, REGIA MICHAEL MOOREMichael Moore s-a născut în 23 aprilie 1954 în oraşul Flint (Michigan SUA). A studiat jurnalismul la Universitatea Michigan-Flint şi a practicat tirul cu care a şi câştigat o competiţie. Michael a început să lucreze ca redactor la revista Universităţii apoi s-a dedicat realizării de filme. Pentru a avea banii necesari primului său film „ Roger & Me” a jucat la jocuri de bingo. A făcut mai multe documentare în care atacă politicienii şi marile corporaţii americane. Primul mare succes l-a avut cu documentarul „ Bowling for Columbine (2002) în care a arătat efectele negative ale libertăţii deţinerii de arme în SUA. Pentru acest documentar a câştigat premiul Oscar. În anul 2004 a realizat celebrul film documentar Fahrenheit 9/11 cu care a şocat întreaga lume şi în care l-a ridiculizat pe preşedintele George W. Bush, punând sub enorme semne de întrebare versiunea oficială a dezastrului de la World Trade Center.

Sicko a fost lansat în Statele Unite şi Canada în 29 iunie 2007şi i-a adus o nominalizare la premiul Oscar. Filmul investighează sistemul exclusiv de asigurări private de sănătate din Statele Unite ale Americii, punând accentul pe comportamentul pro-profit al marilor companii de asigurare şi pe contrastul dintre sistemul american şi sistemele ţărilor cu sisteme de asistenţă socială de sănătate. În America datorită acestui film anul 2007 a fost declarat „Anul Sicko”

Page 50: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 51: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 52: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

MESSAGE FROM THE PRESIDENT The world’s most comprehensive networking opportunity for oral health

professionals from across the entire spectrum of dentistry has just drawn to a close for another year. The FDI Annual World Dental Congress (AWDC) in Stockholm was a great success due to the tireless efforts of volunteers and FDI staff who worked together over several years

to deliver another excellent event.Dr Burton Conrod

presents a President’s Report to the FDI

General Assembly.

More than 180 speakers from all branches of the profession updated their international colleagues on treatment advances in many disciplines. At the same time, important business meetings designed to set the agenda for global health advocacy were taking place. Delegates at the World Dental Parliament reached a higher level of collaboration by agreeing that one of the main roles of FDI is to “support our member national dental associations in enhancing the ability of their members to provide oral health care to the public.” As president, I was proud of the way in which all member associations participated in difficult discussions to revise our membership subscription formula to make allocation of the costs of our work more equitable among our members. The Welcome Ceremony was a combination of captivating displays of Swedish culture and talent and the inspiring examples of the two recipients of our highest award, the List of Honour. While I recounted the life work of Dr John M. G. Hunt and Dame Margaret Seward prior to presenting the awards, the large crowd in attendance paid careful attention and their applause for those honoured was genuine. A number of people told me afterward that they were impressed that there were those among us, who had done so much to raise the profile of the importance of oral health and the dental profession. For my Welcome Ceremony speech, I chose to focus on the disparities in health status of the world population and recognised that although effective tools exist to prevent almost all oral disease, the burden of this disease is still enormous in terms of gigantic health, economic and social costs. The solution I proposed was the commitment, capacity and enthusiasm of FDI staff and volunteers to design and operate effective programmes that are making a positive difference to oral health levels worldwide. After my presentation, the leader of one of our member associations told me that the proposals to increase membership dues for his association would be difficult to bear but that if the FDI was focussed on the issues I had spoken of at the Welcome Ceremony, then they would find the money! This was only one of many expressions of support from our members for our mission of global health advocacy during the week that served to energize me and my Council to intensify our efforts to improve global health. One very important decision taken by the FDI Council during the AWDC was to hold a Caries Conference in Brazil in June of next year. Designed to focus attention on dental decay as a major public health problem, the conference will examine ways to graphically demonstrate the burden of oral disease while looking at new approaches to early prevention and minimal intervention in an effort to decrease the enormous negative health consequences of dental caries. Our plan is to begin a series of regional conferences focussed on the various aspects of oral diseases. Another historic decision taken by Council was to develop a proposal to hold the first ever Regional FDI Congress in Africa as soon as possible. Building on initiatives already in the works to improve practice conditions for our colleagues in Africa, this meeting will be an opportunity for African dentists to access valuable continuing education opportunities and also learn about the activities of FDI and advise us how we can work together to design health advocacy activities for their continent. The importance of this step and the support for it by our members was apparent later in the week when the General Assembly voted to fill two seats on our 13-member Council with African dentists. This is the first time we have had more than one dentist from Africa serving on Council, and I am sure this will pay big dividends in terms of our programmes to raise the profile of oral health and increase access to care in Africa. Each year, the AWDC provides the focus and agenda for the next 12 months of activity at FDI and now, as we look back on the success of the Stockholm Congress, we eagerly anticipate another opportunity to network with the profession on a global basis at the 2009 Congress in Singapore next September. I hope to meet you there!

Dr Burton Conrod FDI President

Page 53: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

*Garanþie pe viaþã pentru toate implanturile þi componentele de

®transferare în sistem Allfit . Garanþia se extinde pe întreaga duratã de purtare în condiþiile de sãnãtate normalã a pacientului, atât timp cât inserþia þi prelucrarea ulterioarã s-au efectuat conform stadiului actual al stomatologiei þi tehnicii de laborator, iar pacientul nu a contribuit prin mãsuri externe sau induse de propria persoanã la înrãutãþirea considerabilã a stãrii sale de sãnãtate.

Curs de pregãtire în

implantologia cu

sistemul KOS prezentate

de specialiºti de marcã

în colaborare cu

echipa GMS

Implanturi KOS cu încãrcare imediatã

Produse de Dr Ihde Dental

sigure, atraumatice, transgingivale.

Aveþi ºansa de a primi informaþiile

privind eficienþa acestui sistem,

direct de la creatorii sãi.

Studiile de monitorizare pe o perioadã de10 ani certificã o ratã de succes de peste 96% GMS continuã cursurile pentru pregãtirea

medicilor care decid sã foloseascã sistemul transgingival, atraumatic ºi cu încãrcare imediatã KOS!!Existã toate motivele sã faceþi un pas decisiv acum ºi sã vã inscrieþi la unul din urmãtoarele cursuri pânã la finele anului.

Târgu Jiu, 03-04 OctombrieGermania, 9-12 OctombrieConstanþa, 11-12 Decembrie

Þtiri de ultimã orã!!

Cuba 1 - 8 Noiembrie

Numãrul participanþilor este limitat.

Pentru cei foarte ocupaþi, care nu se pot deplasa la cursuri, existã posibilitatea participãrii de acasã, on- line.Toate prezentãrile sunt în limba românã.

Un nou curs pentru avansaþi!!

Implanturi KOS cu garanþie*

Sigure, atraumatice, transgingivale!

Informaþii suplimentare la

GERMAN MEDICAL SUPPORTwww.gms-srl.ro

E-Mail: [email protected]

Str. Buzoiani Iani nr.3, Bl. 16, Sc. A, et. 9, ap. 39

Sector 1, Bucureþti

Tel. 0040-21-313 13 37, Fax 0040-21-313 13 38

mobil 0040-749-206096

Am pacienþi fericiþi þi lipsiþi de

dureri - mulþumitã sistemului KOSAm pacienþi fericiþi þi lipsiþi de

dureri - mulþumitã sistemului KOS

Page 54: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 55: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 56: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 57: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 58: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08
Page 59: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08

25 de implanturi25 de ani de experiențã25% reducereCu ocazia împlinirii a 25 de ani a firmei Denti System, vã oferim un pachet promoțional cu o reducere de 25% care este compus din:

- 25 DE IMPLANTURI- UN KIT CHIRURGICAL- ȘI UN CURS DE INIȚIERE DE 2 ZILE care are la bazã o experiențã profesionalã de 25 de ani.

1 implant DS = 96 euro – 1 kit chiurgical DS = 1400 euro1 implant DR = 112 euro – 1 kit chiurgical DR = 1520 euroCursul = 189 euro

Preț catalog Preț 25% reducere

Pachet DS 3989 euro 2991 euro

Pachet DR 4509 euro 3381 euro

Prețurile nu conțin TVA. Aceastã promoție este valabilã pânã la retragere.

S.C. DenTi System Arad S.R.L.Arad, Str. Alecu Russo Nr.1. Bl.A 5. Ap. 2. Tel./fax: 00 40 257 212 026;

Mobil: 00 40 752 306 052; e-mail: [email protected]ție Germanã: Hager&Meisinger GmbH.

CURS de implantologie oralã acreditat15-16 Noiembrie 2008Cluj Napoca - Hotel City Plaza

CURS

URI DE IMPLANTOLOGIE ORALÃ DENTI

®

CURS

URI DE IMMPLANTOLOGIEOR

DENTI®

0230-0655-1779 akciokEsTanfolyam.indd 1 8/14/08 11:32:30 AM

Page 60: Revista Viata Stomatologica nr. 05-08