Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

D I N C U P R I N S :

♦ FOLKLORAMA

♦ MAGNA CUM LAUDE

♦ STIRILE RSM

♦ FOLKLORAMA II

♦ ATELIER LITERAR

♦ MENS SANA IN CO-

PORE SANO

♦ ACTUALITATI

♦ EU SI PET-UL MEU

♦ CALEIDOSCOP

♦ LA FINAL

T H E R S M I N C . - S I N C E 1 9 8 5

Iunie (Ciresar) 2015Iunie (Ciresar) 2015Iunie (Ciresar) 2015Iunie (Ciresar) 2015 Volumul 9, Numarul 3 (49)Volumul 9, Numarul 3 (49)Volumul 9, Numarul 3 (49)Volumul 9, Numarul 3 (49)

Aniversarea lunii

Iunie

La 7 mai 1986, la Sevilla, echipa Steaua Bucuresti castiga Cupa Campionilor Europeni, invingand faimoasa FC Barcelo-na. Helmuth Dukadam a apa-rat o lovitura de la 11 metri care a intrat in cartea recordurilor fotbalistice. Sportivii au fost declarati "Sportivi emeriti" si decorati cu Steaua Republicii. Un scurt moment de euforie in niste vremuri grele.

Camelia

1 I U N I E — Z I U A C O P I L U L U I

Revista RomRevista RomRevista RomRevista RomÂÂÂÂnului Manitobannului Manitobannului Manitobannului Manitoban News from the Romanian Society of Manitoba

The-Romanian-Society-of-Manitoba

ROMB

Ziua Internationala a Copilului, 1 Iunie, a intrat in istorie ca avand inceputurile in anul 1925, an in care la Geneva s-a tinut Con-ferinta Mondiala pentru bunastarea copiilor, iar in China in acea zi de 1 iunie s-a sarbatorit Festivalul Dragonului, sarbatoare straveche, ce marcheaza in China inceputul verii, festival organizat de catre consulul Chinei la San Frascisco, pentru copii chinezi orfani. Nu se stie de ce a fost a-leasa data de 1 iunie, se spune ca a fost o simpla coincidenta, dar de atunci ziua de 1 Iunie a ramas ca fiind considerata Ziua Internationala a Copiilor mai peste tot din lume. Totusi unele tari sarbatoresc Ziua Copilului la alte date din an, astfel, in India se sarbatoreste pe 14 Noiem-brie, in Japonia si Coreea de Sud, pe 5 Mai, in Hong Kong pe 4 aprilie, in Turcia pe 23 aprilie, in Mexic pe 30 aprilie, in Indonezia pe 8 iunie, in Singapore pe 1 octombrie, iar in Congo pe 25 decem-brie. O situatie chiar ciu-data se intalneste in Germania, unde Ziua Copilui se sarbatoreste pe data de 1 iunie in jumatatea de Est, iar in partea de Vest ziua

este sarbatorita pe 20 septembrie. UNICEF (Fondul Natiunilor Unite pentru Copii), infi-intat in 1946, a stabilit o alta data pentru sarbatorirea Zilei Copilului: 20 noiembrie. Ziua Copilului, aceasta zi de sarbatoare a celor mici este, de obicei, sarbatorita cu

petreceri, diverse acţiuni dedicate copiilor, reuniuni in aer liber ale familiilor, programe TV cu emisi-uni dedicate micutilor. Pentru toti oamenii, chiar daca au sau chiar daca nu au copii: Un secret: Copilul este bogatia omului sarac.

Un sfat: Pastreaza pentru totdeuna in suflet copilul din tine; astfel, nu va fi niciodata prea tarziu sa ai parte de o copilarie fericita. Un alt sfat: Sa nu uiti niciodata de leapsa, de-a v-ati ascunselea, sotronul sau de omul negru, de genunchii mai mereu juliti si de hainele murdare de la joaca… Sa nu uiti de tine… La multi ani tuturor copiilor si deasemenea tuturor parintilor! Sa va bucurati de copii vos-tri si sa fie mereu frumosi si sanatosi!

de la Camelia

La școală, profesoara de limba română, le dă copiilor o lucrare în care, printre altele, le cere să analizeze dintr-un text substantivul “mama”. Unul dintre elevi răspunde acestei cerințe cu o propoziție simplă : “Mama nu e substantiv.” Profesoara îl penalizează pentru greșeala sa și îi scrie pe lucrare răspunsul: “mama = sub-stantiv comun, numărul singular, genul femi-nin, cazul nominativ, funcția sintactică de subiect”. Ea le cere copiilor ca a doua zi să vină la oră cu lucrările semnate de către părinți. A doua zi, lucrarea acelui elev nu era sem-nată dar pe ea apărea scris ceva nou: “Nu sunt de acord. Comun este cel mai nepotrivit apelativ pentru mama. Mama e specială. Genul e neutru nu feminin, ea a muncit cot la

cot cu bărbații și a fost blândă și frumoasă ca o sfântă. Iar cazul nu e nominativ, ci vocativ, când o caut, strig: Mamă! Aș putea fi de acord cu numărul singular pentru că, da, în-tradevăr, mama e unică. Dar mama nu e substantiv, de sâmbătă mama e înger și nu mai poate semna lu-crarea, iar asta a fost semnătura mea în locul ei. Cred că e de acord.” Profesoara a citit și i-a spus elevului : “Cu siguranță e de acord.”

De la Marian Ududec

D E Z I U A M A M E I

PDF processed with CutePDF evaluation edition www.CutePDF.com

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

Folklorama 2015 Pagina 2

Angarta

Amelia Grace Vlaming - Youth Ambassador

For the past eight consecutive years, Amelia has volunteered as a dancer attending the majority of practices, the Hram cele-brations as well as participating in the Pavilion. She has proudly

contributed to the Romanian Pavilion as a dancer and loves to share that experience with fami-ly, friends and really anyone who shows an interest. In the role of Ambassador, Amelia feels excited that she “represents a whole country and tells people all the unique things about it”. When Amelia was seven, we

were living with Camelia Stefa-

novici and her daughter Ioana.

Camelia asked whether Amelia

would like to join the youth

dancers and eventually perform

in Folklorama later that summer.

Amelia was curious to know what 'Romanian' dancing was all

about and attended her first practice. The rest is history. Ever

since that first practice where she enjoyed the music and the

dancing and the kids she just met, she was hooked. Now, after 8

years of dancing at the Romanian Pavilion, it's still a huge high-

light of her summer. She has gained many great friendships

there mainly with the other dancers, but also enjoys greeting the

familiar adult faces at the pavilion. Amelia has become familiar

with Romania because of her volunteering. She has learnt some

Romania words, and a little about the food, history, and geogra-

phy. Mostly she has gained a deeper love for Romanian music

and dance. Amelia has an increased curiosity to know more

about Romania and it's culture.

Ever since Amelia was young she thought: "How cool would it

be to represent a whole country and tell people all the unique

things about it". Then as she got older she really wanted to be

an ambassador to represent the Romanian Pavilion. She has

always invited friends and family out to watch her at the Pavilion

to share in her joy of being a part of it. She has enjoyed sug-

gesting food items for people to try and also enjoys taking them

over to the cultural display. She is proud of the fact that she has

been a part of Romanian Pavilion as a dancer and loves to share

that experience with family, friends and really anybody who

shows an interest. Arlene, Amelia’s mother

Lucas Alexander Giubega - Youth Ambassador

Lucas has volunteered for the RSM since he was four years old, and he was Youth Ambassador in the past, so this position is very familiar to him. Folklorama is a family event for me, therefore being an Am-

bassador would help me learn more about my father's culture,

and been together with my family, here and in Romania. Also, to

volunteer is very rewarding. I enjoy talking to other people from

other cultures. Folklorama is also our family's tradition every

summer/year long. Lucas

Andrea Rozbacher - Adult Ambassador Andrea has been volunteering for RSM since 2002, currently having the role of Entertainment Coordinator for 2015, at the Romanian Pavilion. Andrea was a Youth Ambassador in the past, however now, as an Adult Ambassador, she feels that could take on more responsibility. I would like to be an ambassador for the Romanian Pavilion

because I feel that I could represent the pavilion in a positive

and engaging way. I would really like to interact with other am-

bassadors and learn more about their culture. Being an ambas-

sador gives you a more up close and personal understanding of

your culture as well as the culture other ambassadors represent.

Therefore, I would really like to get the opportunity to take on

this roll. I was only an ambassador once in 2007 (youth ambas-

sador). Now, as an adult ambassador, I feel that I could take on

a lot more responsibility, have a lot more knowledge to share

and, look forward to learning more about our culture.

Plus, it is a lot of fun! Andrea

Alexander Rozbacher - Adult Ambassador

Alexander has been volunteering for RSM since 2002. He feels that he is equipped with the necessary skills to this rolle. We are confident that Alexander will contribute to the overall success of the pavilion. I would like to get the experi-

ence of being an ambassador

after being a part of Folklorama

for so many years. I feel that I

am equipped with the skills to

greet guests in a friendly man-

ner, to interact with fellow Folk-

lorama personnel, and serve as a

positive role model. I would like

to contribute to the overall suc-

cess of the pavilion. Alex

The Ambassadors of the Romanian Pavilion - Folklorama 2015

Amelia and Andrea

Lucas and Alex

DONATII PENTRU PAVILION

Anul acesta apelam la generozitatea dumneavoastra si va rugam sa donati produse PEPSI doar la doi litrii (2L): Pepsi Regular, Pepsi Diet, 7 UP, Canada Dry GingerAle Regular si Can-ada Dry Soda. Pentru asta trebuiesc urmarite reducerile de pre-turi din magazinele alimentare, astfel incat o sticla de 2L sa nu coste mai mult de $1.00. Donatiile vor fi colectate de Adrian

Solomon, pe care il puteti gasi la telefon 204-774-7859, ext. 311 sau email adrian@allianceengservices.com.

Multumiri aniticipate!

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

Magna cum laude Pagina 3

Camelia

F L O R I N D I A C U - U N N U M E D E R A S U N E T M O N D I A L

Am primit de la Petronela (Nidi) Bezna din Victoria urmatoarele randuri: “Florin Diacu anul acesta

a obtinut premiul J.D.Crawford, cel mai prestigi-

os premiu in domeniul matematicii numit sis-

teme dinamice. Florin are un CV impresionant!

E o realizare extraordinara si toţi romanii de aici

din Victoria sintem mindri sa-l cunoastem si sa-l

avem alaturi de noi :-)! Aici e o scurta descriere

a premiului obtinut luat de pe website-ul Uni-

versitatii din Victoria”: “Dr. Florin Diacu

(mathematics) has been awarded the 2015 J.D. Crawford

Prize from the Society for Industrial and Applied Mechanics for his study of the motion of celestial orbits and the geometrical nature of physical space. His research on celestial objects whose distances remain constant in time while moving in non-flat spac-es (e.g. 3D spheres) built bridges between several branches of mathematics, a feat highly regarded among mathematicians. The Crawford Prize is given every two years to one individual for

recent outstanding work on a topic in nonlinear science. Diacu is the first Canadian to receive the honour”. Florin Diacu a absolvit Facultata de matematica din Bucuresti si a fost profesor de matematica in Medias. Apoi a fost asistent la Universitatea din Dortmund dupa care a obtinut un doctorat la Universitatea din Heildelberg. In 1991 a venit in Canada si a functionat ca asistent, conferentiar si acum Profesor la Universi-tatea din Victoria, BC. Contributia sa este recunoscuta pe plan mondial si este aproape imposibil sa enumar in spatial limitat al revistei noastre numeroasele sale premii, “honors, fellowships, grants and scholarships”, articole, conferinte publice si participari stiintifice sau de interes social primite de-a lungul timpului si la care este invitat. Va asigur ca sunt impresionante si, asa cum spune si Nidi, Florin ne face pe toti romanii din Canada, mandri sa avem un compatriot de asemenea valoare. Sper sa am placerea sa-l cunosc in persoana pe Florin si voi reveni atunci cu amanunte, poze si impresii despre acest minunat roman.

Camelia

Încet, încet, cercetătorii istorici din întreaga lume recunosc, mulţi chiar făţiş, că primele fiinţe umane au fost în Transilvania, sau mai exact în Ardeal, cum susţine un document din Biblioteca de la Viena, despre trecutul fabulos al acestui teritoriu din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic! Iata câteva lucruri uimitoare despre România: 1. Cel mai vechi schelet, la ora actuală, de umanoid, a fost găsit în Râmnicu Vâlcea, poreclit "pescarul de la lacul Getic", fiind datat de 1 milion de ani ; 2. Civilizaţia străveche, mai veche cu 1000 de ani decât cea sumeriană, este locali-zată în estul ţării, la Cucuteni; 3. Tăbliţele de la Tar-taria (foto), sunt cu 1000 de ani mai vechi decât cele Sumeriene; 4. Tăbliţele din Munţii Neamţului, tot mai vechi decât tăbliţele sumeriene cu 1000 de ani; 5. Descoperirea din Masivul Bucegi, din anul 2003 - 11 August 2003; americanii şi romanii pătrund sub masivul Bucegi şi descoperă o sală a proiecţiilor cu holo-grame care au arătat istoria adevărată a terrei, au descoperit amfora cu aur mon-oatomic, care duce la longevitate, adică o persoană poate trăi mii de ani în acelaşi corp fizic, dacă ar consuma aşa ceva în anumite perioade stabilite. 6. Descoperirea din Masivul Sureanu din 1990 - când au descoperit un munte

ticsit cu filoane de aur pur, de un metru lungime, lucru inexistent pe planetă, căci aurul se găseşte numai în formă de mi-nereu combinat cu alte nemetale, nu şi în formă pură desăvârşită; se pare că dacii cunoşteau taina spirituală a au-rului, care este de fapt o lumină conden-sată. 7. Cel mai vechi cuptor, de pe această planetă, de topit metale s-a găsit la Câmpeni; a fost atestat la aproximativ 6000 de ani î.e.n. 8. Sarmizegetusa - alt loc special con-form celor de la BBC; s-ar afla nişte ar-

tefacte fabuloase sub acest loc (arhiva at-lanţilor). 9. Artefactul de sub Ma-sivul Ceahlău. Conform lui Radu Cinamar, sub Ceahlău se afla un arte-fact sinonimic cu cel din

Bucegi. 10. Pădurea Baciu, din Cluj Napoca, con-siderată "cea mai paranormală zonă de pe planetă", conform celor de la Discov-ery, unii considerând-o o zonă atem-porală, adică un fel de spărtură în conti-numuul spaţiu-timp din acea zonă! Cam astea sunt topul celor 10 lucruri fantastice despre România, unele reale fizic, altele nedemonstrate înca, oficial !

De la Gil Haidau

T O P U L C E L O R 1 0 L U C R U R I F A N T A S T I C E D E S P R E R O M A N I A

Tot la categoria Donatii

pentru Folklorama, rugam gospodinele sa ne ajute si sa coaca blaturile pentru acest tort. Irina Trefi, minunata noastra Sefa de bucatorie, va face cremele si cele necesare pentru prezentarea cat mai atragatoare a deser-turilor. Dupa ce le-ati copt luati legatura cu Irina (204-955-0978) sau Angarta (204-444-5981) pentru detalii suplimentare.

Ingrediente: 2 cani faina; 2 cani zahar; 1 lingurita praf de copt; 1/4 lingurita sare; 1 cana unt; 1/2 cana pudra neindulcita de ca-cao; 2 oua; 1/2 cana lapte batut sau sman-tana; 1 si 1/2 lingurita esenta de vanilie.

Mod de preparare: Incalziti cuptorul la 350 grade F (175 degrees C). Ungeti cu unt si pudrati cu faina forma de copt (10x15 inch). Combinati faina, laptele batut, zaharul, sarea si parful de copt. Agaugati oaule. Lasati de-oparte. Topiti untul la temperatura mica si adaugati cacaoa si putina apa. Aduceti amestecul la fierbere. Lasati sa se raceasca si apoi amestecati cu compozitia anterioara, pana se omogenizeaza. Turnati in forma si coaceti in cuptorul preincalzit pentru 20-30 minute (sau probati sa nu ramana aluat pe o scobitoare in centrul blatului). Puteti sa dub-lati sau triplati cantitatea si sa coaceti in for-ma dreptunghiulara.

Irina

R E T E T A P E N T R U T O R T

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

stirile RSM Pagina 4

Angarta si Camelia

M O S A I C F E S T I V A L - R E G I N A 2 0 1 5

Continuing the tradition established years ago with consecu-tive participation since 2008, our Balada Dance Group from

Winnipeg participated along other Romanian groups from Canada, at the Mosaic Festival in Regina. To promote our culture and continuing our friendship with Mi-

orita Group from Regi-na, every year RSM is supporting and spon-soring the trip. We thank all the dancers that represented Winni-

peg there. Also, special thanks to Iulian Giubega for renting the car, sponsored by Chrysler, and to Larisa Dinga for renting the accommodation for the group and taking care of all the pa-per work. Last, but not least, thank you to our dear friends and hosts: “Miorita” from Regina!

Angarta

This year's trip to Regina was my very first trip to Mosaic Fes-

tival ever and I highly enjoyed the experience! What I was look-

ing forward to the most was not only getting another chance to

perform on stage, but to also watch more experienced dance

troupes such as “Balada” from Edmonton and “Miorita” from Re-

gina. I really look up to these groups and have learned a lot

from them over the years. I hope to put some of their aspects

into our own repertoire and continue to build friendships with

them. It was great to see some familiar faces from when

“Miorita” visited Winnipeg in the past. All in all, it was a fantastic

time and I would encourage everyone to go out there at least

once because it' s interesting to see how other cities put on mul-

ticultural festivals

and it was a lot of

fun!

Andrea

Rozbacher

Taxe

Au fost mereu ample dezbateri pe tema taxelor Societatii Roma-ne din Manitoba (RSM). "Trebuie (sau nu) sa le facem/platim?".

Iata ca raspunsul a venit de la doamna Carol Sulyma, contabil Canadian care ne-a raspus ca "Da, trebuiesc facute taxele". Actualmente am trimis toate actele necesare si asteptam raspunsul de la CRA. Telul nostru actual este sa imbunatatim constitutia si articolele by-law care sa se preteze pentru zilele noastre, iar apoi sa

incercam sa devenim o organizatie caritabila. Desigur ca vor fi multe pareri si opinii - asteptam cu nerabdare sa le auzim si de ce nu, sa ne ajutati cu orice sfat posibil,

Intalnire cu unul din consilierii Primariei

Zilele trecute am avut placerea de al intalni pe domnul Jason Schreyer, unul dintre consilierii de la primarie din sectorul East Kildonan. Din conversatia avuta, am aflat cu usoara surpriza ca bunicii lui au venit de undeva de langa Chisinau. Pe langa discutiile despre istorie, patrie si lingvistica, am abordat subiec-tul legat de ce ne roade pe noi, cei din comunitatea romaneassca din Winnipeg: sa avem un loc al nostru definit (sediu). Mi-a pro-mis ca o sa se uite sa vada cum ar putea sa ne ajute, iar acum asteptam un raspuns. Chiar daca acest raspuns este negativ, asta nu ne va impiedica sa mergem mai departe si sa gasim in cele din urma solutia, si persoana, care sa ne ajute in indeplini-rea telului nostru.

Vio Oros

Presedintele RSM

D I N A G E N D A D E L U C R U A P R E S E D I N T E L U I R S M

26 Iunie, 20:00-23:59 - "White Pants"

Fundraising Social Party

Bronx Comunity Center

720 Henderson Highway Participanti: Toata lumea este bine-venita Pret: $10/pers Donatii obiecte noi pentru tombola: subsol Biserica Sf. Dumitru Donatii mancare sau bau-turi racoritoare: Va ru-gam sa luati legatura cu Stefan Padeanu, An-

drea Rozbacher sau Adrian Solomon

3-5 Iulie - "Balada" cu cortul

Whiteshell PP, Opapiskaw

Campground

Participanti: Dansatorii de toate varstele si parintii micilor artisti Pret: $10/pers indiferent de varsta Detalii puteti afla de la Larisa sau de la Angarta.

11 Iulie, 10:00 - pana dupa amiaza

Calarie la Miracle Ranch

Participanti: Toata lumea este bine-venita Pret cal: $24/pers/ora Pret ponei pentru copii: $50/ora - se im-parte costul de $50 la cati copii vin

Plimbare cu caruta: $150/20 pers. sau 6$/pers pentru 20-30 de persoane/caruta Se vor servi chipsuri, hotdogs si bauturi racoritoare Pret pentru membrii RSM: Gratis - 1 hotdog&chifla, 1 apa/suc Pret pentru pri-etenii RSM: $2 - 1 hotdog&chifla, $1 - 1 apa/suc RSVP: 5 iulie 2015 Detalii puteti afla de la Vio Oros.

S U N T E T I I N V I TAT I L A A C T I V I TAT I L E D E V A R A A L E R S M - U L U I !

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

Folklorama II Pagina 5

Camelia

O N “ W H I T E P A N T S ” F U N D R A I S I N G S O C I A L W I T H A N D R E A R O Z B A C H E R

2015

ROMB: It is very nice to see the enthusiasm of the Balada Group's

dancers. How many members do you have this year? Andrea Rozbacher: We have approximately thirty performers ranging from ages four to twenty – six that make up the chil-dren’s group, junior’s group, adult dance group, and musicians. Plus of course, the help of everyone behind the scenes such as our DJ, and wonderful parent volunteers that help keep us on track while the shows are running. ROMB: We are even happier to see the seriousness and

dedication of the main trainers. Who are they? Would you

show us a glimpse of what each of you is doing this year

in terms of schooling, working and other plans?

Andrea: I have had the pleasure of working amongst Miss Anastasia Dinga, Miss Katie Grinic, and Mr. James Kollar in planning the main show for Folk-lorama. They have also assisted me in choreographing and teaching dances as well. I also cannot forget Miss Isabela Giubega for organizing and working with the children’s group this year. Aside from Isabela, who graduated from the Asper School of Business last year, we are all students of the University of Manitoba. On the side, we each have our own extracurricular involvements and part time jobs to keep us busy. ROMB: The need of national outfits for the Balada Dancing Group

has always been a problem and brought up many times with the

RSM's Executive Board. Tell us more about your needs in this regard.

Andrea: We are trying to work towards a more professional look for our dance troupes. Not only in terms of performance, but also to look more uniform on stage. We currently do not have full sets of costumes for every dance that we do. We also do not have costumes from some regions of Romania at all. In addition,

some of the costumes we currently have are very old and some are not in the best condition. We are working towards the pur-chase of new costumes and accessories for the dancers over the years so that we can obtain a beautiful collection and be more presentable when it comes to performing. ROMB: Your initiative of having a fundraising event on Friday

June 26th at the Bronx Community Centre is surely welcome

and more than necessary. What are the anticipations and

goals for this upcoming event? Why ”White Pants”?

Andrea: Our primary goal is to gather the support of the community. We are more interested to see how many people can come out to this social than we are concerned about profit. We would love to host an event like this annually. The success of this social will most likely determine whether or not we plan upcom-ing socials. A lot of support is necessary for the pur-chasing of costumes so this is an event that we would like to hold every year such that we can continue to

build our inventory. We hope that it will be a really fun and en-joyable event! We hope to see lots of community and non-community members out there. The theme of the social is white pants because in traditional Romanian attire, the men and boys wear white pants. As it is, we currently do not have a proper set of white pants anymore and we have been wearing black pants (which is also acceptable but not exactly traditional) for the past few years. Funds will go towards other costume pieces as well, but getting white pants for the dancers is one of our top priori-ties.

Thank you for the interview.

A consemnat pentru ROMB - Camelia

Vara, soare, a venit vacanta... Si odata cu ea, sunt in toi si pregatirile pentru Folk-lorama. Dansatorii pun la punct dansurile invatate de la inceputul anului pana in prezent, ambasadorii ne repezinta la even-imentele publice purtand cu mandrie cos-tumele traditionale, iar organizatorii ajusteaza retetele culinare si se ocupa de aranjamentele finale pentru o buna si frumoasa functionare a pavilionului romanesc. Am intrat in linie dreapta si ca de fiecare data, ne bazam pe intreaga comunitate romaneasca, dornica sa ajute la promovarea traditiilor si a cul-turii romanesti, chiar daca suntem departe de patria mama.

Donatii

Anul acesta apelam la generozitatea voastra si va rugam sa donati produse PEPSI doar la doi litrii (2L): Pepsi Regu-lar, Pepsi Diet, 7 UP, Canada Dry Ginger-Ale Regular si Canada Dry Soda. Este bine de stiut ca unele magazine fac reduceri, astfel incat o sticla de 2L poate sa coste

in jur de $1.00. Donatiile vor fi colectate de Adrian Solomon, pe care il puteti gasi la adrian@allianceengservices.com sau telefona la 204-774-7859, ext. 311.

Voluntariat

Va fi o saptamana lunga si obositoare, mai ales pentru cei care vin de la serviciu direct la pavilion... adica majoritatea din-tre noi! Satisfactia vine la finalul fiecarei

zile, cand vizitatorii sunt multumiti de programul artistic cu muzica si dansuri an t r e na n te , d e mancarea noastra

gatita proaspat in fiecare zi si de ospitali-tatea de care dam dovada cu totii. La fel ca si in trecut, voluntarii beneficiaza gra-

tuit de mancare si de bauturi

racoritoare. Persoanele care pot si doresc sa ne ajute sunt rugate sa ia legatura cu Angarta cat de curand posibil, la telefon 204-297-6046. Participarea se va face pe zile si pe ore, in functie de departamentul la care veti voluntaria.

Voluntar cu stampila

Draga noastra bucatar sef, Irina Trefi, care gateste pentru aproximativ 600 de persoane pe zi (dintre care 80-90 sunt voluntari), anul acesta s-a oferit sa fie si profesor. Da, ati inteles bine: va pregati pe cineva care este interesat sa urmeze o cariera in domeniul culinar si care, in viitorul apropiat, doreste sa obtina Stampila Rosie

(Chef's Read Seal). Cine este interesat, va voluntaria la pavilionul romanesc alaturi de Irina. Tot Irina se va ocupa si in viitor (dupa Folklorama) de noul student. Mesajul se adreseaza atat tinerilor care studiaza, dar si celor care deja au o profesie, dar se gandesc sa isi schimbe cariera. Pentru a va inscrie pe lista norocosilor, luati legatu-ra cu coordonatorul voluntarilor, Angarta, telefon 204-297-6046.

Multumiri anticipate,

Angarta

P R E G AT I R I P E N T R U PAV I L I O N U L R O M A N E S C

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

Atelier literar Pagina 6

de Eugen Hulub (continuare din numarul anterior)

… dar au fost deconspiraţi, prinşi şi executaţi. O fi adevarat? Mă gândesc tot mai des la complot. Câteva reguli ale convieţuirii sociale îmi apar în minte: I. Într-un sistem politic şi social te adaptezi sau eşti distrus. Nimeni nu poate lupta cu sistemul. II. Răsturnarea şi înlocuirea unui regim se fac prin revoluţie, prin participarea maselor. III. Complotul politic are şanse mici de a răsturna un regim poli-tic, dar a fost folosit de mai multe ori în istoria lumii. Enumăr, revăd, apoi analizez în detaliu fiecare complot de care am cunoştinţă. Studiez cu sârguinţă tematica şi istoria complotului şi încerc să găsesc greşelile. De fiecare dată apar greşeli - în aplicarea unui complot - care derivă din faptul că nu există susţinere largă. Pe de altă parte, un complot minuţios pregătit şi executat în cel mai strict secret poate avea şanse de reuşită. Mă conving de faptul că erorile nu pot fi eliminate în totali-tate şi că nu există un plan perfect de răsturnare a unui regim, în cazul de fată a celui ceauşist. Mă axez pe ideea de reducere a riscu-lui. Stabilesc ca obiectiv al planului meu lichidarea (uciderea) lui Nicolae Ceauşescu. Prin dispariţia fizică a lui Nicolae Ceauşescu întreg eşafodajul politic s-ar prăbuşi. Elementul surpriză are un rol esenţial. Studiez fiecare vizită de lucru a lui Nicolae Ceauşes-cu, în cele mai mici detalii. Ajung la concluzia că Securitatea poate fi păcălită, în anumite condiţii. Mijloacele tehnice de care dispun sunt prea modeste pentru a-mi permite un atac făţiş asupra persoanei lui Nicolae Ceauşescu, de exemplu, o rachetă de dimensiuni mici, dar cu precizie mare, cu o rază de acţiune de 5 kilometri. În vizita sa la Vaslui el va veni cu elicopterul, apoi va folosi autoturismul pentru a ajunge la Huşi. Aproape de fiecare dată când a vizitat judetul Vaslui, a fost la Huşi pentru a gusta vinul său preferat. Traseul a fost de fiecare dată acelaşi. În apropiere de popasul Dobrina se poate instala un dispozitiv de lansare a unei rachete care să lovească autoturismul pre-zidenţial. Este doar o ipoteză, fără posibilităţi tehnice practice. Un ofiţer de armată ar putea îndeplini un asemenea complot folosind o rachetă de bătaie mică. Din păcate, nu dispun de o astfel de rachetă, chiar dacă mi-aş asuma riscul de a fi prins după ce execut tragerea asupra autoturismului lui Ceauşescu. Este foarte clar că lucrurile s-ar schimba aproape în totalitate dacă Nicolae Ceauşescu ar muri. Un eşec mi-ar aduce condam-narea la moarte. Nu mi-e frică de moarte, mi-e frică de viaţa mizerabilă ce trebuie s-o trăiesc în condiţiile batjocurii co-muniste. Caut o soluţie mai simplă şi mai accesibilă. Mă gândesc să fabric dinamită şi să folosesc un detonator electric. O canti-tate suficient de mare de dinamită, de exemplu 5 kilograme, ar spulbera pur şi simplu autoturismul lui Nicolae Ceauşescu. Dinamita ar trebui să fie îngropată lângă marginea şoselei, iar firele electrice, deasemenea îngropate, ar trebui să aibă o lungime de vreo cinci kilometri. Aş sta ascuns în pădure, pregătit să detonez încărcătura. Planul este realizabil. Încep să caut sub-stanţele necesare pentru a pregăti dinamita. Prima experienţă chimică, cu acid azotic şi glicerină, este un eşec. Continui să mă documentez intens la biblioteca judeţeană asupra fabricării ex-

plozibililor. Îmi notez intr-un caiet toate cele necesare. În acelaşi caiet fac observaţii critice la adresa regimului comunist, încer-când să explic liderilor că se greşeşte foarte mult atunci când un popor este asuprit, torturat, umilit. Scriu zeci de pagini: ob-servaţii, explicaţii, reproş. Apoi îmi apare ideea unui complot mai mare, cu implicarea a zeci de persoane. Psihologic vorbind, e mult mai greu de unul singur decât în colaborare cu câţiva oa-meni de încredere. Încerc să fac o schiţă cu dispunerea com-plotantilor, cu ascunzători şi cu variante de comunicare. Aleg unele biserici şi mănăstiri din România ca ascunzători pentru membrii complotului. Studiez până la cel mai mic detaliu dispu-nerea şi relieful din jurul bisericilor şi mănăstirilor. Notez într-un

caiet toate detaliile şi concluziile. Între timp aflu că Nicolae Ceauşescu vine în vizită la Vaslui. Trebuie să fac ceva! Un mic gest prin care să îndemn concitadinii la revoltă antico-munistă. Cumpăr 100 de file albe , folosesc mănuşi pentru a nu lăsa amprente şi scriu pe fiecare din aceste file: “Ceauşescu – crimi-nalul!” Apoi mă gândesc la modalităţi de răspândire a acestor file prin oraş: cu ajutorul autobuzelor de oraş (printr-un dispozitiv din sârmă şi lemn, care să fie agăţat la spatele

autobuzului şi care să permită eliberarea de file pe tot parcur-sului autobuzului, un fel de răspândire automată a acestor file), prin aruncarea teancului de file de pe un bloc turn sau pur şi simplu răspândirea bucată cu bucată în scările de bloc. Nu am timp să analizez foarte bine detaliile şi riscurile. M-au luat pe nepregătite. Îi ştiu pe securişti cât sunt de atenţi şi de vigilenţi, îndeosebi cei din preajma lui Ceauşescu, îndeosebi cu ocazia unei vizite. Mă resemnez! Nu fac altceva decat să răspândesc filele în clădirea Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti, câte un teanc la fiecare etaj, pe scări. Apoi plec grăbit. Probabil că cei de la birourile respective s-au speriat, deoarece i-am văzut puţin mai tarziu schimbaţi la faţă şi foarte suspicioşi. Măcar atât! Mai mult nu s-a putut! Deocamdată!... Întocmesc o scrisoare pentru securişti. “Domnilor poliţai!...” Îi blamez, îi persiflez, îi umilesc, îi consider jalnici şi slugi ale co-munismului. “Veţi fi bătrâni, veţi fi bolnavi, dar nu veţi scăpa de un glas: glasul conştiinţei!” Asta am simţit nevoia să scriu. Am destule file scrise, am şi câteva caiete cu însemnări antico-muniste, le ascund undeva sub pat. Cine s-ar fi gândit vreodată că aceste caiete şi file vor ajunge în mâinile securiştilor? Ciudate sunt căile Domnului! 23 august 1986. Sunt nevoit să particip împreună cu ceilalţi la spectacolul muzical coreigrafic “Poporul – Ceauşescu – România”. Suntem trei grupe mari de demonstranţi. Eu sunt în grupul “Poporul”. Avem în mâini nişte panouri roşii şi trebuie să le ridicăm la un moment dat.Trebuie deasemenea să facem mişcări, în lateral, pe treptele stadionului municipal. Spectacolul e amplu, participă mii de demonstranţi, muncitori, militari, actori de la teatrul din Barlad, interpreţi de operă, interpreţi de muzică populară, fanfară, grupuri de tineri sportivi, Crucea roşie, Gărzile Patriotice, etc. etc . “Vasluiul Epocii de Aur, Vasluiul Podului Înalt !” se declamă din toată fiinţa participanţilor, cu mândrie, entuzi-asm şi fanatism. După terminarea spectacolului plec la gară şi iau trenul spre Timişoara. Viaţa mea se va schimba definitiv! În rău!...

CANDVA IN COMUNISM

Camelia

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

Atelier literar Pagina 7

Camelia

(continuarea in pagina urmatoare)

(continuare din pagina anterioara)

II. Pedeapsa

În arestul Miliţiei este mare înghesuială. Cei mai mulţi sunt aduşi pentru infracţiuni de tulburare a liniştei publice, asa-zişi “boschetari”. Unii dintre ei se laudă cu cunoştinţele lor în ale puşcăriei. Au mai fost şi au experienţă. Au şcoala vieţii! Un deţinut aruncă chiştocul unei ţigări fără filtru. Un altul se repede şi îl culege de pe jos: “E bun! Doar suntem la puşcărie. Fiecare chiştoc e bun.” Periodic vine gardianul care oferă foc. Se aprind ţigări. E un fum destul de gros în camera de la subsol a arestului. Tot periodic gardianul vine şi deschide uşa grea din metal permiţându-ne să mergem la toaletă. Stăm câte trei în pat, chiar cate patru. La un moment dat ni se aduce mâncare: un castron cu arpacaş un fel de grâu fiert. Mănânc doar pentru a rezista momentelor ce vor urma. Este adus un nou deţinut. Este asaltat cu întrebări: unde, cum, când… , i se cer ţigări. Oferă trei sau patru ţigări apoi le-o retează scurt: “Staţi cuminţi! Credeţi că am ţigări pentru voi? Am pentru mine. Staţi cuminţi!” A mai fost în penitenciar şi ştie care sunt con-diţiile de detenţie. Medicul arestului ne ia pe rând şi ne controlează cu atenţie la fund, să vadă dacă suntem virgini. Nu întreabă nimic despre vreo boală pe care am avea-o. Un vlăjgan corpolent şi cu perciuni lungi se apropie de mine. “După ce ieşim din pârnaie încercăm să trecem la sârbi?” Sunt puţin surprins de întrebare. Ştiu că există in-formatori şi că securiştii se interesează de atitudinea mea de pocăinţă şi regret pentru fapta comisă. Nu ştiu ce să -i spun. “Am eu un pont! Ştii cum trecem Pe cai!... Luăm doi cai mari şi trecem frontiera în galop. Apoi la sârbi îi vindem şi facem rost de parale.” Probabil că nu ştie care sunt condiţiile în preajma fron-tierei. Nu ştie de acele “sesizoare” montate în apropierea fâşiei şi de consemnul grănicerilor care au dreptul, chiar obligaţia de a trage când este ceva suspect. În plus, până a ajunge la frontieră trebuie să treci prin satele de bănăţeni care te observă şi “te citesc” că nu eşti din partea locului. Imediat vor sesiza vreun post de miliţie sau un pichet de grăniceri. Nu apuci să ajungi la fâşie, ci vei fi cules de autorităţi, anchetat şi arestat. Îi răspund totuşi formal: “Să ajungem noi să ieşim din puşcărie şi apoi vom mai vedea.” Încerc să mă obişnuiesc cu condiţia de puşcăriaş. Problema principală este cea a resurselor psihice şi abia apoi cea a hranei. Aveam să aud mai tarziu o vorbă: “În puşcărie trebuie să ai nervi de oţel şi stomac de porc!” Odată intrat în penitenciar începi să depeni amintirile vieţii de “afară”, să diseci evenimen-tele, să judeci şi să apreciezi, să cauţi dreptatea: “Pentru ce să stau eu in închisoare? Alţii sunt mai corecţi?” Legătura cu exteri-orul devine o necesitate stringentă. Orice informaţie, orice re-latare, orice descriere şi orice eveniment oricât de neînsemnat petrecut în lumea normală, adică alta decat cea a închisorii, sunt asimilate cu aviditate. Reperele de moralitate şi normalitate te ajută să rezisti şi să supravieţuieşti. Există mulţi decăzuţi printre puşcăriaşi, sărmani fără speranţe şi fără viitor, unii dezumanizaţi şi fără nimic sfânt în ei Folclorul puşcăriei este cinic şi batjocori-tor, chiar dacă s-a vrut să fie un fel de haz de necaz. Expresiile sunt consacrate, bine ştiute de cei cu vechime în detenţie, de

recidivişti. Regulile puşcăriei sunt jalnice, dar trebuie să ţii cont de ele. Căderile psihice şi exploziile de nervozitate ale unora sunt însoţite cel mai adesea de cuvinte vulgare şi de înjurături. Su-perlativul obidei sictirului şi mâniei este reliefat de celebra zi-cere: “Băga-mi-aş p... în mama!” Nu oricine poate atinge acest superlativ; doar pârnăiaşii cu experienţă şi cu multe condamnări la activ îşi permit să rostească această vorbă. Starea de nesig-uranţă, de disconfort,de vulnerabilitate în fata ameninţărilor de tot felul şi de slăbiciune psihică este întreţinută sistematic de pârnăiaşii recidivişti. Ei ştiu că un deţinut aflat în dificultate şi în suferinţă este uşor de influenţat, manipulat şi exploatat. Ier-arhiile se constituie pe criterii de abilităţi de puşcăriaş: noii veniţi

sunt întotdeauna testaţi, agresaţi, situaţi în condiţia de supuşi umili ai celor cu vechime şi cu autoritate de lider. Calităţile umane ţi se transformă brusc în defecte, iar mizeria morală devine o calitate. Nu există reţete de supravieţuire: fiecare îşi etalează ceea ce a acumulat de-a lungul anilor. Condiţia fizică bună este un avantaj. Perfidia, josnicia şi încălcarea demnităţii celuilalt reprezintă un mod de viaţă, iar tradiţia de penitenciar înseamnă regulamentul convieţuirii. Prob-lema timpului este una sfâşietoare şi insur-montabilă; te descurajezi profund şi te

scufunzi în propria-ţi fiinţă precum un uriaş devine pitic. Câţi ani mai ai (de stat)?... Un deţinut mic şi-al dracului izbucneşte într-un potop de înjurături, invective şi ameninţări: “Care mi-ai furat chirpicul?” Începe un control corporal la toti ceilalţi, ameninţând de zor. Găseşte chirpicul de mămăligă la vlăjganul cu perciunii mari. “De ce mi-ai luat, bă, chirpicul?” şi începe să-l lovească cu sete în stomac şi în burtă. Vlăjganul ascunsese chirpicul în sân, sub cămaşă. Avea vreo cinci sau şase chirpici. “De unde i-ai adunat, mă ?” şi îl loveşte din nou cu pumnul în stomac. Vlăjganul nu zice nimic , stă în picioare , umil şi cu capul plecat . “Nu puteai , mă , să -mi ceri … dacă îţi era foame ? Nu puteai , mă ,să -mi ceri ?” şi continuă cu loviturile în burtă şi în stomac . “Nu puteai , mă , să -mi ceri ? Dacă îmi cereai îţi dădeam un chirpic...” Vlăjganul începe să plângă, semn al regretului şi al căinţei. “Altă dată să-mi ceri!... Ai inţeles?” Vlăjganul dă din cap că a înţeles şi continuă să verse lacrimi de regret şi căinţă. S-a aflat de la ultimul venit că echipa de fotbal Dinamo a pierdut recentul meci din campionat. Încep discuţii şi analize despre eveniment şi despre modul în care să fie abordat gardi-anul. “Cu cine a jucat, bă, Dinamo?” “Mi se pare că…cu Sportul Studenţesc.” “Îi spunem că ne pare rău că Dinamo a luat bătaie!” Gardianul este într-adevăr foarte indispus, chiar nervos şi ameninţător, dar îşi face datoria şi oferă cutia cu chibrituri pentru aprinderea ţigărilor. “Cetăţene plutonier, aţi văzut că a luat bătaie Dinamo?” “Da, bă!” răspunde mormăind plutonierul. “Jigodiile alea de la Sportu' se cred mai buni decât Dinamo. Dar pe ce loc e Sportu' şi pe ce loc e Dinamo?...” Apoi: “Au avut no-roc ăia de la Sportu'. Da' nu se compară cu Dinamo!” Plutonierul s-a mai îmbunat şi mormăie mulţumit… Am aflat cu această oca-zie că formula de adresare este “cetăţene”, în loc de “tovarăşe”. Nu ştiu de ce îmi vine în minte chiar Nicolae Ceauşescu. (continuarea in numarul urmator)

CANDVA IN COMUNISM

ACTUALITATI Pagina 8

Revista Românului Manitoban, Volumul 8, Numarul 4 (44)

RSM Winnipeg, Mai 2015 punere în pagină Mihaela Radu

Clasamentul corupției Ca în fiecare an, organizația Transparency International a publicat indicele de percepție al corupției și clasamentul pe țări pentru anul 2014. Clasamenul se bazează pe percepția publicului, deci este intrucâtva subiectiv. Sunt clasate 177 de țări. Anul acesta Danemarca își păstrează primul loc, împreună cu Noua Zeelandă, care a înlocuit Olanda. Canada se clasează pe locul 7, împreună cu Australia și Olanda, și înaintea Germaniei. Trebuie menționat că, deși foarte în fruntea clasamentulu, Canada a păierdut 2 puncte față de anul 2013. România se află pe locul 69, la egalitate cu Bulgaria, Grecia, Italia și Senegal. Ultimul loc a revenit anul trecut Tailandei.

Vălul care acoperă fața.

Religie sau Tadiție ?La ceremonia de acordare a cetățeniei, CIC, (Citizenship and Immigration Canada) pretinde îndepărtarea vălului care acoperă fața. Recent, Curtea Federală a Canadei a găsit această cerință neconstituțională.

Decizia a fost luată în cazul unei femei născute în Pakistan, rezidentă permanentă în Canada, care consideră că portul niqab-ului (o pânză care acoperă fața) este o obligație religioasă, iar cererea de îndepărtare ar fi o încălcare a libertății ei religioase. Vă propun, în traducere, fragmente dintr-un articol al profesorului Salim Mansur, care a aparut în publicația National Post, în luna februarie. Salim Mansur este profesor de științe politice la University of Wetern Ontario. Publică adesea comentarii despre lumea musulmană și islam și, ca rezultat, au fost emise doua edicte religioase (fatwa,) condamnându-l la moarte.

“...Afirmația doamnei Ishaq că portul niqab-ului este o obligație religioasă este falsă. Islamul nu face din aceasta o obligație pentru femeile musulmane. Portul niqab-ului în unele țări musulmane este un obicei modern, transformat în mandat religios de către extremiștii musulmani. Decizia Curții introduce un precedent pentru argumentul că orice obicei dinafară, chiar contrar valorilor Canadei - poligamia, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria copiilor... - dacă poate fi prezentat ca o obligație religioasă, trebuie acceptat, fiind protejat de Cartă. (Canadian Charter of Rights and Freedoms). Anumite practici ca cele de mai sus, chiar când sunt permise de o religie, nu trebuie să fie confndate cu credințele religioase, ci considerate obiceiuri și tradiții. Ceea ce protejează Carta este credința religioasă, nu practicile care pot contraveni ordinei și moralei publice. Este o coincidență că, în aceeași săptămână în care s-a publicat decizia Curții Canadiene, în India, curtea supremă s-a pronunțat condamnând poligamia, considerând că aceasta nu numai că încalcă legile Indiei, dar subminează dreptul la egalitate al femeilor, în special al femeilor musulmane, și discriminează în favoarea bărbaților. Curtea Supremă a Canande ar terbui să facă aceeși distincție cu privire la credința religioasă și obiceiuri tradiționale.”

Îmi permit să adaug căteva considerente

personale; Din 1976 în 1984, împreună cu Mihaela, am trăit în Țări Arabe, printre musulmani. Mihaela a lucrat exclusiv între colegi musulmani și s-au facut mai multe încercări de a o convinge să treacă la “adevărata religie”. A primit astfel multă literatură, în care chestiunea îmbracăminții și a acoperirii feței era foarte clar expusă: femeia musulmană trebuie sa fie îmbrăcată cuviincios și să-și acopere părul. Nicăieri nu se spunea că ar trebui să-și acopere fața. În Winnipeg Free Press a apărut maidemult o justificare a acoperirii feței. O femeie musulmană explica că femeile musulmane nu vor să fie admirate decât pentru frumusețea lor interioară, nu pentru calitățile lor fizice, și de aceea se acoperă. Mi-am pus întebarea, bărbații nu au și ei frumusețea aceea interioară? Sărmanii, trebuie să fie admirați pentru bărbi țepoase, urechi clăpăuge, sau mai știu eu ce...

... Sunt sătul de toți aceștia care au părăsit mizeria țărilor lor pustiite de războaie și dictatură și au ales Canada - și apoi, odată aici, se folosesc de instituțiile noastre cu toate trucurile posibile, ca să aducă obiceiurile religioase și chiar legile de care au fugit. De ce a venit Z.I. în Canada dacă portul niqab-ului îi este indispensabil și dacă valorile societații noastre sunt incompatilbile cu ale ei? Ar fi de așteptat ca o persoană care aspiră la cetățenia canadiană să respecte regulile, obiceiurile și practicile îi nu să se adreseze curții ca să le schimbe.

... În tradiția care a generat

acoperirea femeilor se presupune că bărbații nu își pot

controla impulsurile sexuale. Întreaga răspundere în

această privință revine femeilor. Așa se face că, în aceste

culturi, femeile care sunt victimele unui viol sfârșesc

pedepsite, ideea fiind că, dacă ar fi fost bine “protejate”,

nu ar fi fost atacate.

Înfara de implicita insultă la adresa capacității unui

bărbat adult să-și controleze corpul, ideea că o femeie

trebuie să fie în permanență ascunsă vederii, îmi repugnă.

Islamul le cere femeilor să

nu atraga atenția asupra lor.

Într-o societate seculară

niquab-ul are exact efectul

contrar.

Și alte opinii :

de la Șerban Radu

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

“Hristos a Inviat! As vrea sa va spun ca am avut luni primul RMN dupa radiotera-pia care s-a incheiat acum 3 luni si la intalnirea cu neurologul, mi-a spus asa, inainte de toate: impresionant, nu am vazut asa schimbari bune cu aceasta tumoare. Probabil este o tumoare "low grade" dupa felul cum se comporta, pentru ca s-a redus cu mai mult de jumatate, a inceput sa se vada conturul (ceea ce nu se vede la o tumora in trunchi, de tip difuz) si nu comprima nici un nerv. Aceste vesti le-am primit de fapt pe 5 mai, ziua praznuirii Sf. Efrem cel Nou (RMN-ul a fost facut pe 4 mai). Iar in aceeasi zi,

am primit la posta scrisoare de la Manastirea Sf. Ioan Rusul din Grecia. Gabriel nu are absolut nici un simptom. Urmatorul RMN il vom avea la sfarsitul lui august. Trebuie sa continuam sa avem rabdare sa trecem prin aceste greutati, dar voiam sa va spun ca pentru moment, bucuria a fost mare. Va multumim sa-l aveti in continuare in rugaciune, pentru ca doar Dumnezeu il poate vindeca de un lucru atat de complex si atat de putin stiut de medici”.

Iulia Mihalache De la Parintele Victor

Mens sana in corpore sano

Angarta

Pagina 9

N E S C R I E M A M A L U I G A B R I E L

Dupa ce veti citi combinatia de mai jos, punem pariu ca veti merge de urgenta acasa pentru a incepe sa o preparati, mai ales ca ingredientele le aveti chiar in buca-taria voastra. Ingrediente necesare:

♦ O capatana de usturoi;

♦ Suc din 2 lamai;

♦ 100 de grame de miere ecologica;

♦ O lingurita de bicarbonat de sodium; Metoda de preparare: Se curata si se taie usturoiul in bucati foarte mici, apoi se amesteca impreuna cu sucul din lamaie, mierea si bicarbonatul. Se transfera amestecul rezultat intr-un borcan de sticla curat si se lasa sa stea timp de 8-10 zile. Dupa scurgerea celor 10 zile este perfect pentru consum. Se pastreaza la frigider.

Aceasta combinatie este facuta de popu-latia tibetana, care o recunoaste a fi una dintre cele mai bune si usoare combinatii cu un efect absolut uimitor asupra sana-tatii. Acest "medicament" este consumat

de tibetani pentru urmatoarele conditii de sanatate: - Datorita proprietatiilor sale antioxi-dante, mierea din amestec te va feri de aparitia cancerului, aparitia diabetului, constipatie, osteoporoza , ajutandu-va la mentinerea unei greutati optime a corpului. - O multitudine de cercetari indica faptul ca sucul de lamaie combinat cu bicarbona-tul de sodiu ar putea salva milioane de vieti aflate in pericolele aparitiei bolilor cronice. Tratament: - Pentru tratamentul cancerului se ad-ministreaza zilnic 3 lingurite, timp de 6 luni pe an, o luna da, o luna nu. - Pentru prevenirea cancerului si a dia-betului se administreaza zilnic o lingurita pe stomacul gol, timp de 4 luni pe an (de preferinta in prima luna a fiecarui ano-timp). - Pentru mentinerea unei greutati op-time, este necesar sa consumati 7 zile pe luna cate o lingurita dimineata pe

stomacul gol, dar nu mai mult de 6 luni pe an. - Pentru eliminarea parazitilor intestinali, este necesar sa consumati acest amestec zi de zi, timp de 10 zile, o lingurita dimine-ata pe stomacul gol. - Pentru o detoxifiere completa a organ-ismului, se consuma timp de o luna zi de zi, 3 lingurite. Intrucat aceste ingrediente sunt usor accesibile si ieftine, oferind extrem de multe beneficii, nu ezitati sa incercati aceasta reteta acasa la voi si sa o im-partasiti si prietenilor! Acest articol este oferit sub licenta Creative Commons. Il puteti republica oriunde incluzand autorul, sursa si sa lasati toate link-urile intacte.

de la Cristina si Musat Lazarciuc

T R ATA M E N T U L T I B E TA N

Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara

Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua

Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata

Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele

Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele

S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de cal-ma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma

Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cumïnte? Versuri de Tudor Gheorghe

Datorita continutului de f lavono ide, tanin, uleiuri esen-tiale si glucozidelor Florile de salcam

au un efect mai mult decat benefic

organismului! INSOMNIA - Pentru un somn linistit beti o cana de ceai de flori de salcam cu 1-2 ore inainte de culcare. DETOXIFIANT - beti zilnic timp de 3 saptamani cate 1 cana de infuzie.

SUCURI RACORITOARE - intr-un litru de apa plata (preferabil de izvor) se macereaza o mana de flori uscate timp de 8 ore …..se strecoara si se bea. MIEREA DE SALCAM - are o serie de proprietati terapeu-tice,cea mai importanta fiind intarirea sistemului imunitar. Are efecte deosebite in cazurile de ulcer gastic si duodenal, daca se dilueaza cu putina apa si se ia seara inainte de culcare sau intre mese!

De la Camelia

A U I N N E B U N I T S A L C A M I I

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, Iunie 2015 Pagina realizata de

Eu si pet-ul meu Pagina 10

Camelia

E L E P H A N T J O K E S

T H E E L E P H A N T S K N E W

Lawrence Anthony, a legend in South Africa and author of 3 books including the bestseller, The Elephant Whisperer. He bravely res-cued wildlife and rehabilitat-ed elephants all over the globe from human atrocities, including the courageous rescue of Baghdad Zoo ani-

mals during US invasion in 2003. On March 7, 2012 Lawrence Anthony died. He is remembered and missed by his wife, 2 sons, 2 grandsons, and numerous ele-phants. Two days after his passing, the wild elephants showed up at his home led by two large matriarchs. Separate wild herds arrived in droves to say goodbye to their beloved 'man-friend'. A total of 31 elephants had patiently walked over 112 miles to get to his South African House. Witnessing this spectacle, hu-mans were obviously in awe not only because of the supreme intelligence and precise timing that these elephants sensed

about Lawrence's passing, but also because of the profound memory and emotion the be-loved animals evoked in such an organized way: Walking slowly, for days, making their way in a solemn one-by-one queue from their habitat to his house. Lawrence's wife, Fran-

coise, was especially touched, knowing that the elephants had not been to his house prior to that day for well over 3 years! But yet they knew where they were going. The elephants obviously wanted to pay their deep respects, honoring their friend who'd saved their lives - so much respect that they stayed for 2 days 2 nights without eating any-thing. Then one morning, they left, making their long journey back home. SOMETHING IN THE UNIVERSE IS GREATER AND DEEPER THAN

HUMAN INTELLIGENCE. De la Gabriela Popescu

An elephant joke is a joke, almost always an absurd riddle or conundrum and often a sequence of such, that involves an ele-

phant. Elephant jokes were a fad in the 1960s, with many people constructing large numbers of them according to a set formu-la. Sometimes they involve parodies or puns (Wikipedia). Some examples of elephant jokes are: Q: Why did the elephant paint its finger-nails red? A: So it could hide in the strawberry patch.

Q: How can you tell that an elephant is in the bathtub with you? A: By the smell of peanuts on its breath.

Q: How can you tell that an elephant has been in your refrigera-tor/ice box? A: By the footprints in the butter/cheesecake/cream cheese.

Q: What time is it when an elephant sits on your fence? A: Time to build a new fence. Q: How do you shoot a blue elephant? A: With a blue elephant gun. Q: How do you shoot a yellow elephant? A: Have you ever seen a yellow elephant? Q: How do you shoot a red elephant? A: Hold his trunk shut until he turns blue, and then shoot him with the blue elephant gun.

Elephant jokes first appeared in the United States in 1962. They were first recorded in mid-1962 in Texas, and gradually spread across the US, reaching California in early 1963. By July 1963, elephant jokes were ubiquitous and could be found in newspaper columns, and in Time and Seventeen magazines, with millions of people working to construct more jokes according to the same formula.

We were dressed and ready to go out for a dinner and theater evening. We turned on a 'night light', flipped the answering machine on, covered our pet parrot and put the cat in the backyard. Then we phoned the local taxi company and requested a ride. The taxi arrived and, as we opened the front door, the blasted cat scooted back in the house. We didn't want her shut in the house because she always tries to get at the parrot. So my wife walked out to the taxi while I went back inside to get the cat - who ran upstairs with me in hot pursuit. Waiting in the cab, my wife didn't want the driver to

know the house would be empty for the night; so she explained that I would be out in a minute. "My husband's just going upstairs to say good-bye to my mother." A few minutes later, I got into

the cab. "Sorry I took so long," I said, as we drove away. "That stupid bitch was hiding under the bed. I had to poke her ass with a coat hanger to get her to come out. She tried to take off, so I grabbed her by the neck. Then I had to wrap her in a blanket to keep her from scratching me,

but it worked! So I hauled her downstairs and threw her back out in the yard! She'd better not shit in the vegetable garden again!" The silence in the taxi was deafen-ing.

Stiati de ce canta

cocosii asa de

dimineata?

- Ca sa se faca

si ei auziti! Mai

tarziu nu pot … se

trezesc gainile!

De la Gil Haidau

T H E S I L E N C E W A S D E A F E N I N G

CALEIDOSCOP Pagina 11

Revista Românului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

RSM, Winnipeg, MB, mai 2015 pagină realizată de Mihaela Radu

SUDOKUNoiembriegrad de dificultate: dificil

Înscrieți cifrele de la 1 la 9 în fiecare linie de 9 pătrățele, în fiecare coloană de 9 pătrățele și în fiecare careu de 9 patrățele, în așa fel încât fiecare cifră să apară o singură dată. Succes !

Carnea fiarta nu îngrașă? Adevărat. Prin fierbere carnea devine mai ușor de digerat. Oul fiert tare este indigest? Adevărat. Albusul se digeră

doar dacă este fiert. Dar gălbenușul devine indigest dacă este tare. Ideal este să mâncăm oule “cleioase”. Peștele este de prefera cărnii de porc, de vită sau puiului? Adevărat. Peștele si celelalte feluri de carne conțin aceleași

proteine, dar peștele este bogat în grăsimi nesaturate (cele sănătoase) și are un conținut bogat de minerale. Spanacul conține mai mult fier decât carnea? Fals.

Principala sursă de fier pentru om este carnea. Spanacul si alte legume de culoare verde conțin intr-adevăr mult fier, dar acesta nu este absorbit de intestinul uman. Carnea roșie și cât

mai crudă, împreuna cu ficat sau splină, sunt sursele ideale de fier. Carnea nu conține fibre? Adevărat. Un regim bazat pe carne poate duce la constipație. Carnea poate provoca gută? Adevărat. Carnea, (ca și

ciocolata!) provoacă depuneri de acid uric în articulații, ducând la atacuri de gută. Regimul vegetarian este mai sănătos decât cel mixt? Fals.

Legumele și cerealele nu conțin toți amino-acizii si unele proteine necesare nu pot fi sintetizate. Pâinea îngrașă? Fals. Nu pâinea îngrașă ci ce mâncăm cu ea: o felie de pâine are 80 de calorii, iar o felie de cașcaval are 180. Pâinea prăjită are același numar de calorii ca cea proaspătă.

Pâinea cu grăunțe ajută digestia, dar conținutul caloric este aproximativ același cu al pâinii obișnuite.

Mierea, fiind produs natural, nu îngrașă? Fals. Mierea contine acelasi numar de calorii ca și zaharul. Mai mult, din cauza diferenței în volum, o linguriță de zahăr = 13 calorii, pe

când o linguriță de miere = 22 de calorii. Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb? Adevărat. Este obținut din trestie de zahar si este mai putin prelucrat decât cel din sfeclâ. Dar ca numar de calorii este identic. Zaharina este cancerigenă? Fals. Nu exista nici o dovadă

stiințifică sau statistică. Există colesterol “bun” și colesterol “rău”? Adevărat. Există un colesterol râu (LDL) asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare. Fracțiunea bună a colesterolului (HDL) are

un rol de protecție cardiovasculară. Oul trebuie evitat fiindcă este bogat în colesterol? Fals. Colesterolul din ou nu duce la creșterea colesterolului din

sânge. Inafară de asta oul conține proteine de calitate, numeroase vitamine și fier și provoacă eliberarea de săruri biliare esențiale pentru digestie. Există uleiuri fără colesterol? Adevărat. Numai produsele

animale conțin colesterol. Eticheta “fără colesterol” este publicitate fără sens. Margarina este mai sănătoasă decât untul? Fals. Este

preferabil să consumăm unt de calitate superioară, bogat în vitaminele A, E și D. Numărul de calorii este absolut același. Alunele și nucile sunt hrană pentru creier? Adevărat. 10-12 nuci pe zi îmbunătățesc activitatea cerebrală.

Brânza nu îngrașă? Fals. Brânza conține până la 80% grăsime. O felie de cașcaval este echivalentul a 3 felii de pâine.

E bine să știm: adevărat sau fals despre ce mâncăm?

Marele pianist și cântdreț de jazz Ray Charles a fost și un pasionat jucător de șah. Obișnuia să joce cu membrii orchestrei, cu prietenii și chiar în timpul interviurilor. Fiind orb, tabla lui de șah avea pătratele de o singura culoare, dar cele care trebuiau să fie negre erau mai ridicate. Fiecare pătrat ave o mică gaură în care se fixau piesele, iar piesele negre aveau capetele ascuțite ca să poată fi deosebite de cele albe.

Era un jucător bun și ținea foarte mult să câștige. Jucând o data cu Willie Nelson, a stins lumina. Întrebat de ce face asta, a răspuns: “ca să fim pe picior de egalitate”.Ray Charles a fost înscris în Rock and Roll hall of fame în anul 1986 și șahul lui a fost expus la loc de cinste,

Se știe desper Regina Victoria că soarele ne apunea niciodata pe întinsul ei Imperiu Britanic, atât era de mare. Se mai știe că a fost monarhul european cu cea mai lungă domnie.. (Dar, incepând de la 9 septembrie, Regina Elisabeta va eclipsa recordul stră-străbunicei sale.)

Ce se stie mai puțin este că, în ciuda portretelor oficiale care o arată impozantâ, se poate spune că regina Victoria avea “siluetă de ceainic” adică era pe cât de înaltă pe atât de lată. În 1909 au apărut, la licitație bineânțeles, piese din lenjeria ei și s-a putut constata că turul de talie al reginei a fost de cel puțin 125 cm, față de 82 de cm. media taliei englezoaicelor vremii sale. În înălțime nu depșea 1.5 m.

RSM, Winnipeg, MB, Septembrie 2014

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 3 (49)

La final

Materiale primite sau preluate de: Adrian Solomon Alex Rozbacher Andrea Rozbacher Arlene Vlaming

Cristina Lazarciuc Eugen Hulub Gabriela Popescu Gil Haidau Irina Trefi

Iulia Mihalache Lucas Giubega Marian Ududec Musat Lazarciuc Nidi Bezna

Tudor Gheorghe Victor Malanca Viorel Oros

ROMB este publicat de The Romanian Society of Manitoba Inc. de 6 ori pe an si este oferit gratuit membrilor comunitatii romanesti din Manitoba, precum si prin email rudelor sau prietenilor acestora. Conceptia grafica apartine colectivului fondator al acestei reviste, iar munca redactionala este strict voluntara. Informatiile din arti-colele publicate sunt atat originale, cat si preluate din alte surse mass-media. Materialele preluate nu exprima punctul de vedere al RSM. Pentru materialele originale va rugam sa luati legatura direct cu cei care au semnat articolele respective. Si noi ne dorim o editie bilingva, deci oricine doreste sa ajute cu traducerea, este mai mult decat binevenit. Va suntem recunoscatori daca pana atunci traduceti pentru sotiile, sotii, prietenii sau copiii dvs.

Colectivul de redactie:

Camelia Stefanovici— redactor sef / editor fondator (cstefano@shaw.ca)

Angarta Frincu– redactor sef adjunct / editor (buletinmb@gmail.com)

Mihaela Radu– redactor / editor / membru fondator (mihaela@mymts.net)

M U L T U M I R I L U I J U L I A N G I U B E G A S I R I C O H , P E N T R U T I P A R I R E , I A R M I H A E L E I P E N T R U E X P E D I E R E A G R A T U I T A A R E V I S T E I R O M A N U L U I M A N I T O B A N

234 Tweedsmuir Road

Winnipeg MB, R3P 1Y3

cstefano@shaw.ca

ROMB

Pagina 12

Pagina realizata de Camelia

2 4 O F T H E F U N N I E S T

R O M A N I A N E X P R E S S I O N S

1. A Romanian is not “surprised”…his “face has fallen off” (I-a picat fața). 2. A Romanian didn’t just “do so much with so little” … he “made a whip out of shit” (Face din rahat bici). 3. A Romanian won’t “lose temper” … his “mustard will jump off” (Îi sare mușta-rul). 4. A Romanian hasn’t just “screwed up”… he “threw his boogers in the beans” (A dat cu mucii-n fasole). 5. A Romanian won’t “try to fool you” … he’ll “throw vapours at you” (Te aburește). 6. Nor will he “lie to you” … he’ll “sell you doughnuts” (Vinde gogoși). 7. A Romanian doesn’t “suddenly get it”… his “coin drops” (Îi pică fisa). 8. A Romanian is not “extremely tired”… he’s “cabbage.” His life is not “chaotic” …it’s “cabbage.” And his room is not “a complete mess” … it’s also “cabbage” (Varză). 9. A Romanian doesn’t simply deem an effort “useless” … he says it’s “a rub on a wooden leg” (Frecție la picior de lemn). 10. You don’t “drive a Romanian nuts” … you “take him out of his watermelons” (Îl scoți din pepeni). 11. A Romanian will not have “the impos-tor syndrome” … he will “feel with the fly on his cap” (Se simte cu musca pe căciulă).

12. In Romania, things are not “far away” … they’re “at the devil’s mother” (La ma-ma naibii). 13. A Romanian is not “crazy” … he’s “gone on a raft” (Dus cu pluta). 14. A Romanian won’t tell you to stop “wasting time” … he’ll tell you to stop “rubbing the mint” (Freca menta). 15. A Romanian won’t say that something is “cool” … he’ll say it’s “concrete” (Beton). 16. A Romanian is not “nervous” … he “has a carrot (in his ass)” (Are un morcov în fund). 17. A Romanian doesn’t just “keep qui-et”… he “keeps quiet like the pig in a corn field” (Tace ca porcu-n păpușoi). 18. As a Romanian you don’t “fool your-self” … you “get drunk with cold water” (Te îmbeți cu apă rece). 19. A Romanian is not “stupid” … he’s “a Venice bush” (Tufă de Veneția). 20. A Romanian won’t “call it quits” …he’ll “stick his feet in” (Își bagă picioarele). 21. A Romanian hasn’t been “scammed”… he “took a spike” (A luat țeapă). 22. A Romanian is not “a drunkard” … he’s “a blotting paper” (Sugativă). 23. A Romanian will not look at you“confused” … he will “stare like the crow at the bone” (Ca cioara la ciolan).

De la Gabriela Popescu

If she is amazing, she won’t be easy. If she is easy, she won’t be amazing. If she’s worth it, you won’t give up. If you give up, you are not w o r t h y … Truth is eve-rybody is going to hurt you. You just gotta find the ones worth suffering for.

Bob Marley