str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

str. Justiţiei, nr.65, sect.4, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.3371140, fax.004.031.8150025

email: office@fsespiruharet.ro, fsiispiruharet@fsiispiruharet.ro, office@fen.ro

REVISTA PRESEI 2 octombrie 2019

DIGI 24 Directorul care a gonit elevii cu extinctorul: M-au sunat părinţi care să mă felicite Directorul liceului din Timişoara, filmat în timp ce gonea cu extinctorul elevii care fumau, a explicat la Digi 24 ce s-a întâmplat, de fapt şi a spus că a primit felicitări inclusiv de la părinţi pentru gestul său, întrucât problema fumatului este una majoră. El a spus că marți a fost exercițiu de evacuare, în care reprezentanții ISU au explicat elevilor cum să se comporte inclusiv în zona de fumat. „Noi am rămas cu câteva cadre didactice pe terenul de fotbal și cu ajutorul unui extinctor am făcut o mică demonstrație. În acel moment au venit spre noi câțiva elevi de la ciclul primar și câțiva dascăli și ne-au spus că <uitați ce au învățat copiii noștri>. Am luat din instinct extinctorul și am pulverizat acea substanță. Regret gestul, dar a fost ceva de instinct, pentru că avem probleme deosebite pe zona de fumat. Cred că 50 - 100 de elevi ne fumează în școală”, a spus directorul Ion Ionici. El a adăugat că niciun elev nu a semnalat vreo problemă de sănătate după gestul său şi că la cabinetul medical nu s-a plâns nimeni că ar fi suferit. Directorul spune că a fost felicitat pentru gest de elevi, profesori și mai mulți părinți care l-au sunat, „pentru că sunt sătui de modul în care anumiți elevi se comportă la noi în școală, pe fumat”. Incidentul s-a petrecut la Liceul Jean Louis Calderon din Timișoara. Redactare G.M. DIGI 24 Val de infracţiuni în apropierea şcolilor - 300 de delicte într-o săptămână. Elevii spun că nu se simt în siguranţă și cer măsuri al de infracţiuni în apropierea şcolilor. Sute de furturi, tâlhării, distrugeri, dar şi infracţiuni rutiere au avut loc într-o singură săptămână în preajma unităţilor de învăţământ sau în incinta lor, declară poliţiştii. Elevii spun că nu se simt în siguranţă, mai ales seara, după terminarea orelor. Tot ei propun mai multă pază în zona şcolilor. Într-o singura săptămână poliţiştii au sesizat aproape 300 de infracţiuni ce au fost comise atât în şcoli dar şi în apropierea unităţilor de învăţământ. Nu este însă de mirare pentru că din totalul de peste 1.100 de şcoli, aproape 10% nu au asigurată paza. Săptămâna trecută, în plină zi, în faţa unei şcoli din Timiş, mai mulţi tineri s-au luat la bătaie, iar la un moment dat unul dintre ei a scos un cuţit. Trecătorii au sunat la 112 însă până la sosirea poliţiştilor, scandalagiii au fugit. Nici în Capitală situaţia nu este diferită. Elevii şi studenţii nu se simt deloc în siguranţă. Student: Mereu mă uit cine e lângă mine, în stânga în dreapta, pentru că simt că dacă nu mă uit și nu am grijă eu, nu va avea altcineva. Reporter: Ai văzut paznici aici în cele două zile de facultate? Studentă: Sincer, nu. N-am văzut. Student: Nu e sigur deloc. Reporter: Cum sună 300 de infracțiuni într-o săptămână? Student: Enorm. Ar trebui asigurată paza în exterior 24 din 24 și iluminat stradal mai mult. Student: Poliția ar trebui să ia măsuri, să stea mai mult în perimetrul școlilor, facultăților. Să fie mai multă siguranță în școli.

În urmă cu doar câteva luni, în Arad, un dealer de droguri le vindea elevilor substanţele interzise chiar în curtea şcolii. Doi adolescenţi de 15 şi 16 ani au ajuns la spital după ce li s-a făcut rău. Studiile arată că tinerii încep să consume droguri chiar înainte să-şi fi făcut buletinul. Bogdan Gheorghe, medic Agenția Națională Antidrog: Vârsta de debut în consumul de droguri a tinerilor de 16 ani a fost făcuta la 13 ani sau chiar mai devreme. Consumul de droguri afectează dezvoltarea normală a sistemului nervos central. De cele mai multe ori apar afecțiuni psihiatrice ireversibile. Printre principalii factori care favorizează consumul de droguri la 16 ani este dorința de a se afilia la grupuri noi de prieteni, anturajul, dorința de a experimenta lucruri noi, dorinta de a fi cool, de a ieși în evidență. Între drogurile consumate de tineri sunt canabisul, etnobotanicele dar și substanțele de tip inhalant. La nivelul municipiului București drogurile sunt mult mai accesibile decât în celelalte județe, iar tinerii au acces mult mai rapid la aceste substanțe. În momentul în care există un tânăr consumator de droguri, în cazul unei școli, există o șansă extrem de mare ca el să identifice și alți colegi care să fie posibili consumatori și să se întâmple și astfel de lucruri, printre care distribuția de droguri în școală. Părinţii trăiesc între timp cu teama de a-şi trimite copiii în alte oraşe la studii. Reporter: V-a fost teama să vă lăsați fata la școală în București? Părinte: Cam da... E prima dată acum, e prima dată când vine și ea, e singură. Nu mai e niciun loc sigur. Ți-e frică să ieși și la poartă. Nu mai e siguranță nicăieri. Dan Octavian, polițist: Polițiștii au desfășurat peste 2.000 de activități preventive în școli și în apropierea lor. În urma lor au rezultat 275 de infracțiuni. Poliţia le recomandă elevilor şi studenţilor ca pe drumul spre școală să nu intre în conflict cu alte persoane. Editor web: Liviu Cojan ADEVĂRUL: Nouă premii pentru echipa României la Olimpiada Internaţională de Limba Franceză/Simona Chirciu Palmaresul elevilor români la a V-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limba Franceză, care a avut loc la Chişinău, între 27 - 30 septembrie, este compus din nouă premii: trei premii I, trei premii II şi trei premii III. La proba scrisă individuală (nivel B1), Mădălina Sorina Ştefan (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova) a fost distinsă cu premiul I. La aceeaşi categorie, Ioana Tuţu (Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, jud. Argeş) a obţinut premiul al II-lea. În cadrul aceluiaşi nivel de competenţă (B1), dar la proba orală pe echipe, s-au înregistrat următoarele rezultate: Ioana Tuţu (premiul I), Nicole Robilliard (Liceul Teoretic Gătaia, jud. Timiş) - premiul al II-lea şi Mădălina Sorina Ştefan - premiul al III-lea, se arată în comunicatul de presă remis Adevărul. La proba scrisă individuală corespunzătoare nivelului B2, Horia Iorgulescu (Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti) şi-a adjudecat premiul al III-lea. În acelaşi timp, la proba orală pe echipe (B2), componenţii lotului României au obţinut un premiu I prin Horia Iorgulescu, un premiu II – Teodora Lovin (Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea) şi un premiu III – Andreea Gînga (Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava). „Toţi membrii echipei sunt laureaţi ai Olimpiadei Naţionale de Limba Franceză 2019 (clasele a X-a - a XI-a). Din delegaţia ţării noastre au făcut parte şi profesorii Tatiana Florea (Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti – coordonator/însoţitor) şi Constantin Tiron (Colegiul Naţional „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului/inspector la ISJ Suceava - evaluator)”, se mai arată în comunicat. Formula de desfăşurare a concursului conţine două probe obligatorii: o probă scrisă individuală (eseu structurat pe o temă dată de maximum 230-250 cuvinte - nivelul B1 şi maximum 250-270 de cuvinte - nivelul B2), respectiv o probă orală pe echipe (cerinţe: documentare/pregătirea unei dezbateri televizate - nivel B1 şi nivel B2). „Olimpiada Internaţională de Limba Franceză din acest an a reunit elevi cu performanţe în acest domeniu din 6 ţări membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei/OIF (Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România). Competiţia este înscrisă în programul activităţilor Biroului Regional al Francofoniei pentru Europa

Centrală şi Orientală (BRECO) al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei”, au mai transmis reprezentanţii MEN. SPARKNEWS.RO: Olimpiada Internațională de Limba Franceză: Elevii români au obținut nouă premii la ediția din acest an Echipa României a obținut nouă premii, la cea de-a V-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limba Franceză, desfășurată la Chișinău, în perioada 27 – 30 septembrie 2019. Elevii români au câștigat trei premii I, trei premii II și trei premii III, informează Ministerul Educației. La proba scrisă individuală (nivel B1), Mădălina Sorina Ștefan (Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova) a fost distinsă cu premiul I, iar Ioana Tuțu (Colegiul Național Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, jud. Argeș) a obținut premiul al II-lea. În cadrul aceluiași nivel de competență (B1), dar la proba orală pe echipe, s-au înregistrat următoarele rezultate: Ioana Tuțu – premiul I, Nicole Robilliard (Liceul Teoretic Gătaia, jud. Timiș) – premiul al II-lea și Mădălina Sorina Ștefan – premiul al III-lea. La proba scrisă individuală corespunzătoare nivelului B2, Horia Iorgulescu (Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești) și-a adjudecat premiul al III-lea. În același timp, la proba orală pe echipe (B2), componenții lotului României au obținut un premiu I prin Horia Iorgulescu, un premiu II – Teodora Lovin (Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea) și un premiu III – Andreea Gînga (Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava). Toți membrii echipei sunt laureați ai Olimpiadei Naționale de Limba Franceză 2019 (clasele a X-a – a XI-a). Din delegația țării noastre au făcut parte și profesorii Tatiana Florea (Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești – coordonator/însoțitor) și Constantin Tiron (Colegiul Național „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului/inspector la ISJ Suceava – evaluator). Formula de desfășurare a concursului conține două probe obligatorii: o probă scrisă individuală (eseu structurat pe o temă dată de maximum 230-250 cuvinte – nivelul B1 și maximum 250-270 de cuvinte – nivelul B2), respectiv o probă orală pe echipe (cerințe: documentare/pregătirea unei dezbateri televizate – nivel B1 și nivel B2). Olimpiada Internațională de Limba Franceză din acest an a reunit elevi cu performanțe în acest domeniu din 6 țări membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei/OIF (Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova și România). Competiția este înscrisă în programul activităților Biroului Regional al Francofoniei pentru Europa Centrală și Orientală (BRECO) al Organizației Internaționale a Francofoniei. ZIARE.COM: Elevii romani au obtinut noua premii la Olimpiada Internationala de Limba Franceza Elevii romani au obtinut noua premii la Olimpiada Internationala de Limba FrancezaFoto: Ministerul Educatiei Potrivit unui comunicat de presa transmis, marti, de Ministerul Educatiei Nationale (MEN), palmaresul elevilor romani la a V-a editie a Olimpiadei Internationale de Limba Franceza, care a avut loc la Chisinau, intre 27 si 30 septembrie, include noua premii: trei premii I, trei premii II si trei premii III. La proba scrisa individuala (nivel B1), Madalina Sorina Stefan (Colegiul National "Fratii Buzesti" din Craiova) a luat premiul I, iar Ioana Tutu (Colegiul National Pedagogic "Carol I" din Campulung Muscel, jud. Arges) a obtinut premiul al II-lea. In cadrul aceluiasi nivel de competenta (B1), dar la proba orala pe echipe, s-au inregistrat urmatoarele rezultate: Ioana Tutu - premiul I, Nicole Robilliard (Liceul Teoretic Gataia, jud. Timis) - premiul al II-lea si Madalina Sorina Stefan - premiul al III-lea. La proba scrisa individuala corespunzatoare nivelului B2, Horia Iorgulescu (Colegiul National "Ion C. Bratianu" din Pitesti) si-a adjudecat premiul al III-lea. In acelasi timp, la proba orala pe echipe (B2), componentii lotului Romaniei au obtinut un premiu I prin Horia Iorgulescu, un premiu II - Teodora Lovin (Colegiul Dobrogean "Spiru Haret" din Tulcea) si un premiu III - Andreea Ginga (Colegiul National "Petru Rares" din Suceava). Toti membrii echipei sunt laureati ai Olimpiadei Nationale de Limba Franceza 2019 (clasele a X-a - a XI-a). Din delegatia tarii noastre au facut parte si profesorii Tatiana Florea (Colegiul National "Ion C. Bratianu" din Pitesti - coordonator/insotitor) si Constantin Tiron (Colegiul National "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului/inspector la ISJ Suceava - evaluator), mentioneaza MEN.

Formula de desfasurare a concursului contine doua probe obligatorii: o proba scrisa individuala (eseu structurat pe o tema data de maximum 230-250 cuvinte - nivelul B1 si maximum 250-270 de cuvinte - nivelul B2), respectiv o proba orala pe echipe (cerinte: documentare/pregatirea unei dezbateri televizate - nivel B1 si nivel B2). Olimpiada Internationala de Limba Franceza din acest an a reunit elevi cu performante in acest domeniu din sase tari membre ale Organizatiei Internationale a Francofoniei/OIF (Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova si Romania). Competitia este inscrisa in programul activitatilor Biroului Regional al Francofoniei pentru Europa Centrala si Orientala (BRECO) al Organizatiei Internationale a Francofoniei. GÂNDUL: România pe podium: Elevii au obţinut nouă premii la Olimpiada Internaţională de Limba Franceză Echipa României a obţinut nouă premii la Olimpiada Internaţională de Limba Franceză, care a avut loc la Chişinău, în Republica Moldova. Elevii români se întorc în ţară cu trei premii I, trei premii II şi trei premii III. Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a transmis, marţi, că la proba scrisă individuală (nivel B1), Mădălina Sorina Ştefan, de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova a primit premiul I, iar la aceeaşi categorie, Ioana Tuţu, de la Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş a obţinut premiul al II-lea. Tot la nivelul de competenţă B1, dar la proba orală pe echipe Ioana Tuţu a primit din nou premiul I, Nicole Robilliard, de la Liceul Teoretic Gătaia, judeţul Timiş - premiul al II-lea şi Mădălina Sorina Ştefan, premiul al III-lea. La proba scrisă individuală corespunzătoare nivelului B2, Horia Iorgulescu, de la Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti a obţinut premiul al III-lea. În acelaşi timp, la proba orală pe echipe (B2), componenţii lotului României au obţinut un premiu I prin Horia Iorgulescu, premiul II – Teodora Lovin, de la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea şi premiul III prin Andreea Gînga, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava. MEN adaugă că toţi membrii echipei sunt laureaţi ai Olimpiadei Naţionale de Limba Franceză 2019 (clasele a X-a - a XI-a). Din delegaţia României au făcut parte profesorii Tatiana Florea, de la Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti, în calitate de coordonator/însoţitor şi Constantin Tiron, de la Colegiul Naţional „Alexandru cel Bun”, din Gura Humorului/inspector la ISJ Suceava, în calitate de evaluator. Concursul a presupus două probe obligatorii: o probă scrisă individuală (eseu structurat pe o temă dată de maximum 230-250 cuvinte - nivelul B1 şi maximum 250-270 de cuvinte - nivelul B2), respectiv o probă orală pe echipe (cerinţele fiind de documentare/pregătirea unei dezbateri televizate - nivel B1 şi nivel B2). Olimpiada Internaţională de Limba Franceză din acest an a reunit elevi cu performanţe în acest domeniu din şase ţări membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei/OIF, respectiv Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România. Competiţia este înscrisă în programul activităţilor Biroului Regional al Francofoniei pentru Europa Centrală şi Orientală (BRECO) al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. ȘTIRIPESURSE.RO: Echipa României a obținut nouă premii la Olimpiada Internațională de Limba Franceză, care a avut loc la Chișinău/Remus Vlad Echipa României a obținut nouă premii la Olimpiada Internațională de Limba Franceză, care a avut loc la Chișinău, în Republica Moldova. Elevii români se întorc în țară cu trei premii I, trei premii II și trei premii III, anunță MEDIAFAX. Ministerul Educației Naționale (MEN) a transmis, marți, că la proba scrisă individuală (nivel B1), Mădălina Sorina Ștefan, de la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova a primit premiul I, iar la aceeași categorie, Ioana Tuțu, de la Colegiul Național Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, județul Argeș a obținut premiul al II-lea. Tot la nivelul de competență B1, dar la proba orală pe echipe Ioana Tuțu a primit din nou premiul I, Nicole Robilliard, de la Liceul Teoretic Gătaia, județul Timiș - premiul al II-lea și Mădălina Sorina Ștefan, premiul al III-lea. La proba scrisă individuală corespunzătoare nivelului B2, Horia Iorgulescu, de la Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești a obținut premiul al III-lea. În același timp, la proba orală pe echipe (B2), componenții lotului României au obținut un premiu I prin Horia Iorgulescu, premiul II – Teodora Lovin, de la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea și premiul III prin Andreea Gînga, de la Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava.

MEN adaugă că toți membrii echipei sunt laureați ai Olimpiadei Naționale de Limba Franceză 2019 (clasele a X-a - a XI-a). Din delegația României au făcut parte profesorii Tatiana Florea, de la Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești, în calitate de coordonator/însoțitor și Constantin Tiron, de la Colegiul Național „Alexandru cel Bun”, din Gura Humorului/inspector la ISJ Suceava, în calitate de evaluator. Concursul a presupus două probe obligatorii: o probă scrisă individuală (eseu structurat pe o temă dată de maximum 230-250 cuvinte - nivelul B1 și maximum 250-270 de cuvinte - nivelul B2), respectiv o probă orală pe echipe (cerințele fiind de documentare/pregătirea unei dezbateri televizate - nivel B1 și nivel B2). Olimpiada Internațională de Limba Franceză din acest an a reunit elevi cu performanțe în acest domeniu din șase țări membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei/OIF, respectiv Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova și România. Competiția este înscrisă în programul activităților Biroului Regional al Francofoniei pentru Europa Centrală și Orientală (BRECO) al Organizației Internaționale a Francofoniei. ROMÂNIACURATĂ.RO: Klaus Iohannis își ține de 20 de ani catedra de fizică rezervată la Colegiul Brukenthal din Sibiu (document)/ Adrian Popescu La ora la care vorbim, Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu are 3 profesori de fizică. Niciunul dintre ei nu este titular, deci nu există o stabilitate pentru aceste posturi didactice. Doi sunt detașați de la alte unități școlare, iar celălalt este suplinitor. Asta se întâmplă pentru că doua catedre apar în organigarmă ca rezervate: Țălnariu Rodica (în prezent director al CN Pedagogic Andrei Șaguna din Sibiu); Klaus Iohannis (catedră rezervată începând cu anul 2000 pe motiv de ocupare a unei funcții publice). În anul 2000, președintele Klaus Iohannis devenea primar la Sibiu, părăsind orele de fizică despre care ulterior aveam să aflăm că l-au îmbogățit indirect din meditațiile care astăzi sunt interzise cu elevii de la clasă. Ce-i drept, moral nici atunci nu era, că datoria ta ca profesor e să dai totul la clasă, nu să condiționezi elevilor acel extra mile de cunoștințe de participarea la sesiunile private plătite. Totuși, descoperim că nu a părăsit Colegiul Brukenthal de tot, blocându-și catedra de fizică, folosindu-se de o portiță din Legea învățământului, preluată și în Legea Educației nr. 1/2011. Conform art. 304 din Legea Educației, cadrele didactice titulare pe un post didactic din învățământ care au funcții publice au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții. Așadar, e legal, dar noi credem că nu e moral să ții o catedră blocată timp două decenii. Un mandat, două, trei trecuseră deja, iar postul era în continuare blocat. Nici când a ajuns președinte Klaus Iohannis nu a vrut să elibereze această catedră de la Sibiu, situație care persistă în continuare. Uite așa, de 20 de ani, președintele României ține blocat un loc la care este extrem de puțin probabil să mai revină. În tot acest timp, însă, a acumulat aproape 20 de ani vechime în învățământ (care se calculează la pensie, desigur), dar și vechime la catedră până în anul 2011, când s-a schimbat legea. Consecința directă: școala, deci implicit și elevii nu pot avea siguranța că există continuitate la catedra de fizică. Dar știți ce e culmea? Că în cartea sa, Pas cu pas, Klaus Iohannis afirmă că ar fi renunțat la catedră încă din vremea când lucra la inspectoratul școlar, criticând persoanele care se află în situația unui cumul de funcții: Mi-am dat seama că nu se potrivește în contextul dat, că nu am timpul fizic necesar pentru a acoperi ambele funcții. Când aud de rectori sau senatori care au și cinci norme, știu clar că așa ceva nu se poate! Ba uite că se poate, ne-o dovedește chiar el, cu maximă ipocrizie. Nu numai că nu renunțase la catedră când a ajuns primar, ci și a rezervat-o. În final, întrebăm și noi retoric: oare Klaus Iohannis vrea să se întoarcă la catedră după ce pleacă de la Cotroceni? ADEVĂRUL: Concurență acerbă la Universitatea de Medicină și Farmacie. Studenții sunt atrași de salarii Salariile medicilor în creştere şi siguranţa unui loc de muncă nobil, la noi sau în străinătate, îi conving pe tot mai mulţi tineri să aleagă medicina. Cererea la universităţile de profil din ţară a crescut şi cu

30% în ultimii ani. Vin şi tot mai mulţi străini să studieze la noi, printre altele și pentru că taxele sunt mici. Însă indiferent câţi doctori pregătesc facultăţile, încă lipsesc cel puţin 11.000 de cadre medicale din sistemul nostru sanitar. Student: „E un sistem minunat, dar vreau sa fac parte din generația care schimbă lucruri. Rolul nostru e să salvăm vieți.” Cu astfel de planuri au început şcoala bobocii Universităţii de Medicină şi Farmacie ″Carol Davila″ din Bucureşti, unde 3 candidaţi s-au bătut pe un loc. După o perioadă în care Facultatea de medicină de la Bucureşti a dus lipsă de studenţi, în ultimii 4 ani numărul de locuri aproape s-a dublat. 1.450 de studenţi pornesc astăzi în aventura la Universitatea de medicină şi farmacie Carol Davila din Capitală. 890 dintre aceştia au ales medicina generală, 140 Facultatea de medicină în timp ce 260 vor fi în câţiva ani medici stomatologi. Iar 190 de tineri au ocupat toate locurile la moaşe şi asistență socială. Şi numărul străinilor a crescut. Student: „În comparaţie cu alte ţări aici e cea mai mică taxă. Plătesc 6.000 de euro pe an. aici e mai uşor, iar diploma e recunoscută oriunde în lume.” În ultimii doi ani salariile din sistemul medical au avut o creştere în medie între 70 şi 170%. În aceste condiţii, a fost concurență mare şi la Universităţile de medicină din marile oraşe: Cluj, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. JURNALIȘTII.RO: Scandal la Şcoala de Agenţi de Poliţie de la Câmpina! Droguri în camerele de cămin/ Sebastian Rusu Doi elevi ai Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” de la Câmpina au fost prinşi cu droguri în camerele de cămin. Aceştia ar fi urmat să devină agenţi de poliţie pe 29 noiembrie, când ar fi trebuit să absolve cursurile. […] Doi elevi ai Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” de la Câmpina au fost prinşi cu droguri în camerele de cămin. Aceştia ar fi urmat să devină agenţi de poliţie pe 29 noiembrie, când ar fi trebuit să absolve cursurile. Mai multe pliculeţe cu droguri au fost găsite marţi în camerele de cămin din incinta Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, scrie Mediafax. Potrivit anchetatorilor, conducerea Şcolii de Poliţie din Câmpina a sesizat ofiţerii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism Ploieşti că asupra a doi elevi există suspiciuni că au droguri, pentru consumul propriu. Surse judiciare au precizat că s-au făcut controale în maşini şi camere, cu această ocazie fiind „depistate şi ridicate mai multe pliculeţe cu o substanţă care va fi analizată la laborator”. În schimb, reprezentanţii Şcolii de Poliţie Vasile Lascăr din Câmpina au refuzat să vorbească despre anchetă, dar au precizat că doi elevi au cerut marţi părăsirea şcolii, „adică încetarea activităţii de elev“. „La controalele efectuate, la ore sau în camere, controale făcute de profesori sau diriginţi, cei doi au fost identificaţi cu un comportament neadecvat”, arată surse judiciare. Cei doi elevi ar fi urmat să termine cursurile peste o lună, iar pe 29 noiembrie ar fi devenit agenţi de poliţie cu acte în regulă. Potrivit Poliţiei Prahova, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti (BCCO) a fost sesizată de către conducerea Şcolii de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” Câmpina, cu privire la existenţa unor date referitoare la posibile comportamente deviante ale unor elevi determinate de consumul de substanţe cu efecte psiho-active. „Având în vedere aspectele semnalate, la data de 01.10.2019, lucrătorii B.C.C.O. Ploieşti, împreună cu cadrele Şcolii de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” Câmpina, au procedat la efectuarea de activităţi specifice, ocazie cu care au fost depistate şi ridicate de la doi elevi mai multe pliculeţe din material plastic transparent, cu urme de substanţe, o bancnotă rulată şi două tubuleţe cu urme de substanţă, o ţigaretă confecţionată artizanal, ce conţine materie vegetală cu aspect de cannabis, precum şi o altă cantitate de materie vegetală, cu aspect de cannabis (sub 0,2 grame). În cauză, a fost sesizată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, pentru continuarea cercetărilor şi luarea măsurilor legale. Din punct de vedere disciplinar au fost luate măsurile procedurale, cei doi pierzându-şi calitatea de elevi ai Şcolii de Agenţi de Poliţie <Vasile Lascăr> Câmpina”, se arată în textul comunicatului de presă, emis de Poliţia Prahova.

PUTEREA: Doi ELEVI ai Școlii de POLIȚIE din Câmpina, prinși cu 70 de plicuri cu DROGURI/ Z.P. Doi elevi ai Școlii de Poliție “Vasile Lascăr” din Câmpina au fost dați afară, după ce, pe 1 octombrie, în urma unui control de rutina în camera de cămin, au fost prinși cu droguri, scrie Ziarul Incomod. Potrivit sursei citate, asupra celor doi s-au găsit aproximativ 70 de plicuri care conțineau substanțe interzise. “Școala noastră desfășoară dese activități de control. Azi, în urma unui astfel de control, este adevărat că au fost identificați doi tineri în situația de a nu fi compatibili cu calitatea de elevi. Ei s-au retras din școală, au depus raport și în momentul acesta nu mai au calitatea de elevi”, a declarat pentru Ziarul Incomod comisar șef Ciprian Tureac, purtător de cuvânt al Școlii de Poliție din Câmpina. ZIARE.COM: Concurență acerbă la Universitatea de Medicină și Farmacie. Studenții sunt atrași de salarii Salariile medicilor în creştere şi siguranţa unui loc de muncă nobil, la noi sau în străinătate, îi conving pe tot mai mulţi tineri să aleagă medicina. Cererea la universităţile de profil din ţară a crescut şi cu 30% în ultimii ani. Vin şi tot mai mulţi străini să studieze la noi, printre altele și pentru că taxele sunt mici. Însă indiferent câţi doctori pregătesc facultăţile, încă lipsesc cel puţin 11.000 de cadre medicale din sistemul nostru sanitar. Student: „E un sistem minunat, dar vreau sa fac parte din generația care schimbă lucruri. Rolul nostru e să salvăm vieți.” Cu astfel de planuri au început şcoala bobocii Universităţii de Medicină şi Farmacie ″Carol Davila″ din Bucureşti, unde 3 candidaţi s-au bătut pe un loc. După o perioadă în care Facultatea de medicină de la Bucureşti a dus lipsă de studenţi, în ultimii 4 ani numărul de locuri aproape s-a dublat. 1.450 de studenţi pornesc astăzi în aventura la Universitatea de medicină şi farmacie Carol Davila din Capitală. 890 dintre aceştia au ales medicina generală, 140 Facultatea de medicină în timp ce 260 vor fi în câţiva ani medici stomatologi. Iar 190 de tineri au ocupat toate locurile la moaşe şi asistență socială. Şi numărul străinilor a crescut. Student: „În comparaţie cu alte ţări aici e cea mai mică taxă. Plătesc 6.000 de euro pe an. aici e mai uşor, iar diploma e recunoscută oriunde în lume.” În ultimii doi ani salariile din sistemul medical au avut o creştere în medie între 70 şi 170%. În aceste condiţii, a fost concurență mare şi la Universităţile de medicină din marile oraşe: Cluj, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. PRESSONE.RO: Câți bani a adunat Cumpănașu din anticorupție și integritate E anul 2013. Alexandru Cumpănașu, alături de ONG-ul său, Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), tocmai participă la elaborarea Strategiei Anticorupție în Educație. În cadrul proiectului, AID realizează un spot TV, un spot radio, o machetă pentru presa scrisă și chiar o campanie on-line din care aflăm că „Învățământul românesc nu este de vânzare”. Ani mai târziu, publicul află cu stupoare că promotorul integrității în educație și administrație a mințit ani la rând că are studii superioare. În câțiva ani, între 2010 și 2014, AID a fost partener cu precădere în proiecte care vizau creșterea integrității și promovarea anti-corupției în cele mai importante ministere ale Guvernului României. A organizat cursuri pentru funcționari publici, pe care i-a instruit să evite furtul și minciuna. Un raport financiar publicat în Monitorul Oficial arată că, în 2014, AID avea deja active de peste 20 de milioane de lei și cheltuieli de 4 milioane. PressOne a urmărit cum cresc câștigurile AID în acea perioadă, pe măsură ce Cumpănașu elabora tot mai multe studii și campanii în care se lupta cu corupția. Alexandru Cumpănașu a înregistrat în 2004 Asociația pentru Implementarea Democrației (AID). În Registrul asociațiilor și fundațiilor, centralizat de Ministerul Justiției, organizația lui Cumpănașu apare ca fiind condusă de trei persoane. Cumpănașu este director executiv. Alături de el figurează o consilieră în fonduri europene, Mihaela Călin, și un ofițer de achiziții de la Penitenciarul Pelendava din Craiova, Victor Răzvan Popa. Din 2008, sub Guvernul Tăriceanu, AID a fost recunoscut și a și funcționat ca atare timp de câțiva ani, ca organizație non-guvernamentală de utilitate publică. Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii ca fiind de utilitate publică se face prin Hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de

15 zile, organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea. AID a fost recunoscut ca fiind ONG de utilitate publică la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cum era titulatura oficială în 2008, și care era condus la acea vreme de Cristian Adomniței (PNL). Acest statut – care stabilește, de fapt, o ierarhie în alocarea de subvenții de la stat sau în selecția unor parteneri non-instituționali pentru programe cu finanțare europeană, înseamnă și obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial (MO) al României, Partea a IV-a. Am consultat MO pentru perioada 2010-2015 pentru a înțelege în ce fel s-a impus în administrația centrală din România AID-ul condus de Alexandru Cumpănașu, actualmente candidat pentru funcția de președinte al țării. Evoluția veniturilor din activități fără scop patrimonial provenite din proiecte europene sau resurse obținute de la bugetul de stat și de la bugetele locale este spectaculoasă de la un an la altul. Organizația lui Cumpănașu susține că a instruit, practic, mii de bugetari din ministerele Educației, Sănătății, Justiției, de Interne și al Dezvoltării și o armată de funcționari din sute de instituții publice locale. Expertul fără studii superioare s-a aflat în primul rând al beneficiarilor care au tocat banii de reformă ai sistemului, oferiți de Uniunea Europeană prin programe de operaționalizare a capacității administrative din statele membre (POSDRU sau POCA). Ulterior, cazul Asociației pentru Implementarea Democrației (AID) pare să fi fost revizuit, fiindcă pe site-ul Camerei Deputaților se specifică faptul că organizația lui Cumpănașu nu mai deține statutul de ONG de utilitate publică, iar raportările oficiale ale situației financiare încetează după 2015. Primul an Potrivit situației financiare depuse în iulie 2010, în 2009 AID dispunea de active circulante în valoare de peste 880.000 lei, nu avea datorii, capitalurile proprii cifrau puțin peste 165.000 lei, iar veniturile din activitățile fără scop patrimonial, provenite în proporție de 100% din bani publici se ridicau la 941.091 lei. (sursa MO nr. 3001/8 iulie, 2010) Potrivit raportului, în 2009, AID s-a implicat în reforma educațională, promovarea integrității și educație anticorupție, responsabilitate socială și leadership. Spre exemplu, „Îmbunătățirea managementului universitar”, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, a însemnat mai multe sesiuni de formare pentru 80 de reprezentanți ai top-managementului universitar din țară și a 840 de cadre didactice. Din comitetul coordonator al proiectului au făcut parte și Ecaterina Andronescu, Adrian Curaj, Remus Pricopie. Întâlnire din cadrul proiectului „Îmbunătățirea managementului universitar”, desfășurată la Poiana Brașov în 2009. Organizator: ADI. Foto: management-universitar.ro Celelalte proiecte listate sunt: „Cunoaște-te pe tine, descoperă-i pe ceilalți” „Caravana de conștientizare politică a tinerilor cu privire la mecanismele de funcționare a Parlamentului” „Centrul Național pentru Integritate” „Tineri lideri cu integritate în instituțiile publice” „Responsabilitatea socială a companiilor axată pe protecția mediului înconjurător și dezvoltarea comunităților locale” „Leadership Development Program”. 2010 În 2010, situația financiară a AID se schimbă deja. Veniturile provenite din proiecte realizate ca partener cu instituțiile statului, urcă la aproape 2.5 milioane de lei, potrivit informațiilor publicate în iunie 2011. Activele circulante cifrează 4.2 milioane de lei, iar veniturile în avans raportate sunt de peste 3.7 milioane de lei. (sursa MO 2286/21 iunie, 2011) AID descrie aici ce înseamnă o parte din proiectele care se aflau deja în derulare. Proiectul „Dezvoltarea și consolidarea Centrului Național pentru Integritate” este finanțat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA). A fost făcut în parteneriat cu MAI și Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP). A costat 4,2 milioane de

lei. La evenimentul de închidere al proiectului, care a avut loc în 2012, au participat, printre alți oficiali din MAI și Mihai Fifor, pe atunci secretar de stat pentru Comunitățile Locale. 2010. O întâlnire de instrucție a funcționarilor din Piatra Neamț, realizată de ADI-ul lui Alexandru Cumpănașu. Foto: Ziar Piatra Neamț. Proiectul „Responsabilitatea Socială a Companiilor axată pe Protecția Mediului și Dezvoltarea Comunităților Locale”, din același an, a primit bani de la Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creștere economică și dezvoltare sustenabilă în România. 2011 2011 înseamnă un nou salt în ceea ce privește fondurile înghițite de AID. În acel an, asociația lui Alexandru Cumpănașu a primit bani pentru elaborarea Strategiei Naționale de Promovare a Responsabilității Sociale în România, aprobată în ședință de Guvern. Tot în cadrul proiectului, AID mai avea drept responsabilități distribuirea de broșuri, pliante și postere în care să fie promovat principiul CSR al companiilor, organizarea de sesiuni de instruire pentru studenți, realizarea a 10 analize de nevoi pentru formarea profesională a funcționarilor din 10 instituții de la nivel local, organizarea unei sesiuni de formare pentru 14 reprezentanți ai Ministerului Sănătății, organizarea a 35 de conferințe pe tema anticorupției, la care au participat 1.053 de reprezentanți ai instituțiilor publice. AID a mai fost plătit pentru organizarea de seminarii pe tema anticorupției cu funcționari și realizarea a două sondaje de opinie privind percepția asupra corupției în sistemul de sănătate. În 2011 și 2012, AID a organizat inclusiv briefinguri privind Condiționalitatea 4 din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu participarea reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la București. Venituri din activitățile fără scop patrimonial ajung la 3.680.234 lei, iar veniturile în avans la 9.399.913 lei. 2012 Activele circulante ale AID ating în 2012 aproape 11 milioane de lei, iar fondurile pentru activități fără scop patrimonial repartizate de asociația lui Cumpănașu se învârt în jurul sumei de 4 milioane de lei. Au fost organizate cursuri de formare pentru 1.415 beneficiari din sectorul educațional și 107 reprezentanți ai inspectoratelor școlare și ale ministerelor educației, justiției, Direcției Generale Anticorupție, organism al MAI. Au fost instruiți 585 de funcționari publici, care au primit certificate de la AID, iar 7.000 de funcționari publici din 60 de instituții centrale au primit ghiduri elaborate de AID. 2013 Indicatorii din situațiile financiare anuale depuse pentru anul 2013 arată că activele circulante au ajuns la 13.715.438 lei. Cheltuielile privind activitățile fără scop patrimonial trec de 4 milioane lei. AID participă la elaborarea Strategiei Anticorupție în Educație. Realizează un spot TV, un spot radio, o machetă pentru presa scrisă și o campanie on-line pentru campania „Învățământul românesc nu este de vânzare”. Organizează 23 de sesiuni de informare pentru 765 de reprezentanți ai instituțiilor publice de la nivel local. Scrie un raport de evaluare a principalelor vulnerabilități la corupție pentru Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). 2014 În 2014, activele circulante ale AID ajung la 20 milioane de lei, din care 17 milioane sunt venituri obținute în avans, iar aproximativ 4.5 milioane de lei reprezintă cheltuielile cu activitățile fără scop patrimonial. Ultimul raport este mai evaziv cu privire la activitatea AID. Ar fi elaborat studii, analize și propuneri pentru reforma administrației publice și a participat la cercetări sociologice cu privire la calitatea serviciilor medicale din sistemul de sănătate din România. Colaborarea dintre Cumpănașu și diverse ministere a continuat și după ce AID a pierdut statutul de ONG de utilitate publică. În toamna anului 2017, PressOne arăta cum directorul executiv AID, care găzduia talk-show-ul Ambasador România, l-a avut ca invitat pe Lucian Georgescu, pe atunci ministru al Cercetării. În cadrul emisiunii, Cumpănașu a încălcat orice principiu sau rigoare jurnalistică, lăudându-l pe Georgescu deșănțat. În aceeași perioadă, AID candida pentru a deveni partenerul ministerului condus de Georgescu, în cadrul a două proiecte europene.

ADEVĂRUL: Interzis în microbuzul şcolar, pentru ca ar fi trântit uşa!

ADEVĂRUL: Elevă umilită de primar fiindcă a trântit uşa microbuzului şcolar

ADEVĂRUL: Cum complexează Ministerul Educaţiei copiii de la clasa Zero cu povestea 'Grasa'

JURNALUL NAȚIONAL: 1.500 de 'boboci' au cântat Gaudeamus la UMF Bucureşti

ROMÂNIA LIBERĂ: Studenţii riscă să piardă prima sesiune, după ce au aşteptat ca Iohannis să-şi termine discursul

NAȚIONAL: Gratuităţile pentru studenţi rămân. Biletele de tren se scumpesc