REVISTA PRESEI 01.02.2018 Contents Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ se pregăteşte de proteste .............................................. 2

Sanitas: Există premise ce conduc la posibilitatea declanşării conflictului de muncă la nivelul

sectoarelor Sănătate şi Asistenţă socială ................................................................................................ 2

Criza forţei de muncă se va amplifica în acest an, firmele vor duce un adevărat război pentru

racolarea de angajaţi (Barometru) .......................................................................................................... 3

Juncker: Sunt bine informat în ceea ce priveşte deciziile în legătură cu statul de drept în România .... 5

Guvernul a actualizat regimul de acordare a sporurilor pentru condiţii de muncă în învăţământ ........ 5

Guvern: Formularul 600 va putea fi depus de contribuabilii persoane fizice până la 15 aprilie ............ 6

Dăncilă: Sunt în curs 55 de acţiuni cu risc de infringement; lunar, va fi o evaluare pentru a lua măsuri

................................................................................................................................................................ 7

Hipocrat: Mai multe categorii profesionale din sănătate nu vor beneficia de creştere salarială în

martie ...................................................................................................................................................... 7

Tichetele valorice, eficiente în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare (studiu

Academia Română) ................................................................................................................................. 8

Nistor: Am convenit cu premierul constituirea la nivelul prefecturilor a unor comisii de dialog social

pe tema comasărilor de şcoli ................................................................................................................ 10

Veşti bune pentru tinerii din IT: Din 1 februarie, şi programatorii cu studii medii - studenţi - sunt

scutiţi de impozitul pe salariu ............................................................................................................... 11

Raport Economist Intelligence Unit: România, considerată ca fiind o "democraţie deficientă", cu

presă "parţial liberă" şi justiţie supusă presiunilor politice/ Ce punctaj a primit în clasamentul

"Indicele Democraţiei 2017" ................................................................................................................. 11

Şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi-a dat demisia după instalarea noului guvern, la doar

trei luni de mandat / Laurenţiu Mihai, despre principala problemă a sistemului de sănătate ............ 12

Haosul generat de Formularul 600: aproape 30.000 de români cu venituri din activităţi independente

au depus controversata declaraţie ....................................................................................................... 13

Grefierii anunţă proteste, începând de astăzi, nemulţumiţi că după transferul contribuţiilor sociale

unele salarii vor scădea cu până la 500 de lei ....................................................................................... 14

Noua sesiune parlamentară începe astăzi. Modificarea Codurilor penale, Codul administrativ, dar şi

legile SRI şi SIE, printre priorităţile PSD-ALDE ....................................................................................... 15

Ministerul Apelor: Protestele salariaţilor ANAR sunt, în bună parte, îndreptăţite. Am dispus ANAR ca

imediat după aprobarea bugetului să înceapă negocierea actului adiţional la Contractul Colectiv de

Muncă ................................................................................................................................................... 16

Banca Mondială: Nivelul bunăstării a crescut la nivel global, dar inegalitatea a persistat ................... 17

Capital romanesc vs capital strain- ce spun cifrele? La Stat, salariul mediu net a crescut pana aproape

la cel acordat de firmele straine, desi firmele de stat au cea mai mica productivitate........................ 18

Care este principalul riscul macroeconomic al României în 2018 ........................................................ 19

Firmele mici, în pericol. Topul județelor care au pierdut cele mai multe joburi .................................. 20

Săptămîna de lucru de 28 de ore: o idee "luminoasă" lansată în Germania ........................................ 21

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ se pregăteşte de

proteste Sursa: AGerpres

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ organizează joi conferinţa de presă cu tema "Nemulţumiri

majore în Educaţie: reduceri de posturi şi salarii de mizerie. Angajaţii din învăţământ se pregătesc de

proteste!".

Astfel, FSLI atrage atenţia asupra problemelor majore din Educaţie: reducerea posturilor din mai multe

unităţi de învăţământ, comasarea claselor, discriminarea personalului din educaţie prin neacordarea mai

multor sporuri, dar şi faptul că salariile angajaţilor din învăţământ sunt printre cele mai mici din sistemul

bugetar.

În plus, în cadrul conferinţei de presă va fi prezentat şi calendarul acţiunilor de protest din perioada următoare.

La conferinţa de presă vor participa: Simion Hăncescu, preşedinte FSLI, Cornelia Popa-Stavri, secretar -

general FSLI şi George Purcaru, prim-vicepreşedinte FSLI.

Sanitas: Există premise ce conduc la posibilitatea declanşării

conflictului de muncă la nivelul sectoarelor Sănătate şi

Asistenţă socială Sursa: Agerpres

Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas constată că există din ce în ce mai multe premise care conduc la

posibilitatea declanşării conflictului de muncă la nivelul sectoarelor Sănătate şi Asistenţă socială şi solicită

public noii echipe guvernamentale să găsească soluţii viabile pentru ca salariile tuturor categoriilor

profesionale din cele două domenii de activitate să înregistreze creşteri de la 1 martie 2018, în concordanţă

cu promisiunile exprimate de guvernanţi pe parcursul anului 2017.

Potrivit unui comunicat al Sanitas remis miercuri AGERPRES, membrii Consiliului Naţional al federaţiei au

decis să solicite premierului Viorica Dăncilă şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea,

organizarea unei întâlniri în perioada imediat următoare, în care să se evalueze stadiul îndeplinirii

modificărilor la Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificări pe care

guvernanţii şi le-au asumat în faţa reprezentanţilor Sanitas în octombrie 2017.

"Astăzi, 31 ianuarie 2018, membrii Consiliului Naţional al Federaţiei Sanitas din România s-au reunit în

şedinţă aniversară, cu prilejul împlinirii a 28 de ani de la înfiinţarea organizaţiei. În urma discuţiilor, cei

prezenţi au decis să solicite noului premier, precum şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, organizarea unei

întâlniri în perioada imediat următoare, în care să se evalueze stadiul îndeplinirii modificărilor la Legea -

cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificări pe care guvernanţii

şi le-au asumat în faţa reprezentanţilor Sanitas, în şedinţa din luna octombrie 2017", se arată în comunicat.

În cadrul discuţiilor de miercuri, cei prezenţi la şedinţa Consiliului Naţional au semnalat faptul că există deja

o serie de declaraţii politice publice în care se recunoaşte faptul că unele categorii de salariaţi vor avea salarii

scăzute odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării bugetare, că este sfârşitul lunii ianuarie şi nu există

niciun draft al Regulamentului de sporuri, pe care partenerii sociali să-şi exprime puncte de vedere, deşi el

ar trebui să fie finalizat până la 1 martie 2018, iar negocierile privind noul contract colectiv de muncă pe

sectorul de activitate 'Sănătate. Activităţi sanitar-veterinare' au fost întrerupte încă din luna octombrie 2017.

"Membrii Sanitas din mai multe judeţe ne aduc la cunoştinţă din ce în ce mai multe probleme cu care se

confruntă Sănătatea şi Asistenţa Socială, atât în ceea ce priveşte salarizarea şi resursele de finanţare, cât şi

asigurarea condiţiilor normale de desfăşurare a activităţii. În aceste condiţii, membrii Consiliului Naţional

Sanitas constată că există din ce în ce mai multe premise care conduc către posibilitatea declanşării

conflictului de muncă la nivelul celor două sectoare de activitate - Sănătate şi Asistenţă socială. Federaţia

Sanitas îşi exprimă toată disponibilitatea pentru ca dialogul cu noul premier, doamna Viorica Dăncilă, şi

echipa sa guvernamentală să fie reluat cât mai curând, în scopul găsirii unor soluţii corecte şi echitabile la

problemele pe care organizaţia noastră le semnalează, în beneficiul salariaţilor pe care îi reprezentăm", se

precizează în documentul citat.

Criza forţei de muncă se va amplifica în acest an, firmele vor

duce un adevărat război pentru racolarea de angajaţi

(Barometru) Sursa: Agerpres

Criza de pe piaţa forţei de muncă se va amplifica în acest an, iar firmele vor duce un adevărat război pentru

racolarea de angajaţi, estimează oamenii de afaceri şi specialiştii chestionaţi pentru un barometru semestrial

referitor la perspectivele pieţei de muncă.

Întrebaţi privind criza de pe piaţa forţei de muncă în acest an, 72% dintre respondenţi au declarat că

fenomenul se va amplifica în acest an, 22% estimează că situaţia va rămâne la acelaşi nivel ca şi în 2017, în

timp ce 6% au evitat să răspundă, considerând că, în actualul context macro-economic, este dificil să

preconizeze ce se va întâmpla în următoarele luni.

"Criza, respectiv războiul pentru talente, se va amplifica în 2018. Sunt industrii unde specialiştii sunt puţini,

sunt industrii care se dezvoltă aşa de repede încât piaţa nu face faţă. Războiul nu mai este dus doar la nivel

de management, ci chiar la nivel de entry şi specialişti. De ce? Piaţa nu este foarte educată din punct de

vedere al resurselor umane, generaţia Y este o generaţie dificilă, greu de loializat, foarte interesată de mediul

online", a declarat, în cadrul Barometrului TrainYourBrain&Frames, Loreda Dragomir, country manager

România şi Bulgaria Kienbaum, leaderul pieţei de executive search în Germania.

Potrivit comunicatului care prezintă rezultatele Barometrului, Nevenca Doca, director executiv resurse

umane Banca Transilvania, consideră că decalajul dintre cererea de forţă de muncă specializată şi ofertă se

va accentua, pe fondul creşterii emigraţiei, pe de o parte, şi al angajărilor în cadrul companiilor de stat, pe de

altă parte.

Oamenii de afaceri şi experţii în resurse umane sunt îngrijoraţi şi de impactul modificărilor fiscale intrate în

vigoare în acest an dar şi de perspectivele unor noi decizii în acest sens (schimbarea regimului de impozitare

a profesiilor liberale, introducerea impozitului progresiv etc.), despre care mulţi spun că vor bulversa mediul

de business.

Chestionaţi în ce măsură deciziile fiscale (trecerea contribuţiilor la angajat, scăderea impozitului pe profit

etc.) vor afecta piaţa muncii în 2018, 85% dintre respondenţi au declarat că acestea vor avea un efect negativ,

12% au afirmat că impactul în sectorul în care activează va fi unul relativ scăzut, în timp ce 3% au declarat

că nu au toate datele pentru a da un răspuns.

"Transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor a implicat mărirea salariilor brute (fie prin modificarea

contractelor de muncă, fie prin acordarea de bonusuri) în vederea asigurării aceloraşi salarii nete. Deoarece

companiile nu pot fi obligate la mărirea salariilor brute (mediul de afaceri nu a considerat oportun acest

transfer), pot apărea dezechilibre în piaţa muncii. Mai mult, mărirea salariilor brute presupune un efort

administrativ ridicat/costuri suplimentare pentru companiile cu mulţi angajaţi. Totodată, transferul

contribuţiilor sociale transmite un mesaj de nesiguranţă pentru mediul de afaceri, Parlamentul putând

aproba/anula transferul contribuţiilor', au declarat consultanţii Mihai Marc şi Alexandra Nicolae, de la

Menzer & Bachmann - Noerr Member of Noerr Group.

O altă concluzie care se desprinde din Barometrul semestrial privind perspectivele pieţei forţei de muncă este

aceea că anul 2018 va fi unul în care ofertele de muncă îşi vor diversifica tot mai mult paleta de servicii şi nu

va mai fi de ajuns doar un salariu bun pentru a angaja un profesionist.

"Întrebaţi care vor fi principalele avantaje care vor face diferenţa între ofertele companiilor, în 2018, 68%

dintre cei chestionaţi au menţionat pachetul salarial, 54% au amintit de soliditatea firmei, iar 40% au indicat

serviciile suplimentare puse la dispoziţia angajaţilor (traininguri, participări la evenimente etc.). Flexibilitatea

programului de lucru (23%) şi posibilitatea de dezvoltare şi promovare profesională (19%) s-au aflat, de

asemenea, pe lista celor mai importante avantaje menţionate de oamenii de afaceri şi experţii HR", arată

comunicatul.

În context, Alexandru Bălţat, managerul Train Your Brain, arată că investiţia în dezvoltarea personală a

devenit mult mai importantă, la un anumit nivel, decât câştigul salarial.

Potrivit "Barometrului semestrial privind perspectivele pieţei de muncă", realizat de Train Your Brain şi

Frames Media Network, domeniile care vor atrage cea mai dinamică evoluţie pe piaţa de HR în acest an vor

fi IT-ul şi retailul.

74% dintre managerii chestionaţi consideră că vedeta pieţei muncii în 2018 va fi sectorul IT, care va continua

să genereze cea mai dinamică evoluţie pe piaţa resurselor umane. Pe locurile următoare, în topul reieşit din

opiniile investitorilor, s-au situat retailul, menţionat de 68% dintre cei chestionaţi, sectorul construcţiilor

(52%), serviciile (48%), sectorul medical/pharma (34%), serviciile de suport (21%) şi industria auto, cu tot

cu serviciile aferente (18%).

Barometrul a fost realizat pe un grup de 150 de oameni de afaceri şi experţi HR în perioada 15 decembrie

2017 - 20 ianuarie 2018. Metodele folosite pentru chestionare au fost email-ul şi interviul telefonic.

Înfinţată în 2012, Train Your Brain este o companie care organizează traininguri, conferinţe, seminarii şi

evenimente conexe pentru diverse companii din toate domeniile de business.

Înfiinţată în 2012, Frames Media Network este o companie care oferă servicii complete de relaţii publice şi

consultanţă în comunicare şi web design.

Juncker: Sunt bine informat în ceea ce priveşte deciziile în

legătură cu statul de drept în România

Sursa: Agerpres

Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, miercuri, într-o conferinţă comună cu preşedintele

României, Klaus Iohannis, că este "foarte bine informat" în privinţa chestiunilor legate de statul de drept şi

că are "un dialog civilizat" cu Executivul de la Bucureşti.

El a răspuns unei întrebări legate de faptul că în România au existat declaraţii potrivit cărora Comisia

Europeană ar fi dezinformată referitor la ţara noastră.

"Am luat cunoştinţă de faptul că am fost, cum se spune, dezinformat, dar vreau să vă spun că sunt bine

informat în ceea ce priveşte deciziile în legătură cu statul de drept", a afirmat preşedintele Comisiei Europene.

El a subliniat că are încredere în sistemul judiciar din România, care "funcţionează".

"Am un dialog civilizat cu Guvernul român, dar sistemul judiciar din România funcţionează şi nu putem

spune acum acelaşi lucru despre toate statele membre", a punctat el.

Guvernul a actualizat regimul de acordare a sporurilor pentru

condiţii de muncă în învăţământ Sursa: Agerpres

Regulamentul privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal didactic din învăţământ, privind

mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestora a fost

adoptat miercuri de Guvern.

"Cuantumul sporului pentru condiţii de muncă se stabileşte prin aplicarea unei cote procentuale asupra

salariului de bază, cu valori cuprinse între 5 şi 15% din salariul de bază, în funcţie de criteriile specifice pentru

fiecare categorie în parte şi corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste locuri de muncă, cu respectarea

prevederilor Legii - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice", se arată

într-un comunicat al Executivului.

Potrivit sursei citate, sporurile pentru condiţii de muncă se acordă "pe baza buletinelor de determinare sau,

după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, pentru timpul efectiv lucrat în locurile

de muncă respective, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri

şi cheltuieli aprobat".

"La stabilirea concretă a sporului pentru condiţii de muncă trebuie avute în vedere o serie de condiţii, printre

care existenţa concomitentă a mai multor factori de risc, durata de expunere la acţiunea acestor factori, natura

factorilor nocivi-fizici, chimici sau biologici şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului. De

asemenea, vor fi luate în calcul condiţiile de muncă ce implică un efort fizic mare în condiţii nefavorabile de

microclimat, zgomot intens sau vibraţii, praf, radiaţii, vapori, aburi, condiţiile de muncă ce implică o

suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de accidentare sau de îmbolnăvire, precum şi structura şi

nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă", se menţionează în comunicat.

Nominalizarea personalului care beneficiază de acest spor, fără depăşirea procentului prevăzut în acest

Regulament, este făcută de conducătorul ierarhic şi se aprobă de consiliul de administraţie, cu consultarea

organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ

sau a reprezentanţilor salariaţilor la nivel de unitate/instituţie acolo unde nu există sindicate, conform

prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017.

"Unităţile şi instituţiile din sistemul de învăţământ sunt obligate să adopte măsuri tehnice şi organizatorice

care să conducă la desfăşurarea activităţilor în condiţii de muncă optime, în termen de cel mult şase luni de la

constatarea prin buletine de determinare a condiţiilor de muncă. De asemenea, unităţile/instituţiile din sistemul

de învăţământ trebuie să efectueze periodic măsurători la locurile de muncă în timpul desfăşurării activităţilor

(aceste perioade nu pot fi mai mari de şase luni). În acelaşi timp, personalul care îşi desfăşoară activitatea în

condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare este supus examinărilor medicale periodice, prin serviciile de

medicina muncii, conform legislaţiei în vigoare", se precizează în comunicat.

Guvernul mai informează că acordarea sporului pentru condiţii periculoase şi vătămătoare de muncă se face

cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

Guvern: Formularul 600 va putea fi depus de contribuabilii

persoane fizice până la 15 aprilie Sursa: Agerpres

Formularul 600 va putea fi depus până la 15 aprilie, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate miercuri de

Guvern, se arată într-un comunicat al Executivului, remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, termenul de depunere a Formularului 600 (Declaraţia privind venitul asupra căruia se

datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim

pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) este, astfel, prelungit de la 31 ianuarie 2018 la

15 aprilie 2018.

"Măsura a fost luată în scopul creşterii gradului de conformare a contribuabililor la noile cerinţe de raportare

şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii (contribuţia

de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate)", se precizează în comunicat.

Guvernul menţionează că au fost depuse circa 28.500 de formulare, dintr-un număr total estimat de

aproximativ 210.000, potrivit estimărilor făcute la nivelul anului 2016.

Formularul 600 se depune, potrivit prevederilor Codului fiscal, de la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor

persoane fizice, care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea

folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din

investiţii sau venituri din alte surse.

Conform comunicatului, CAS trebuie plătit de persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi

independente, cumulate din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut

pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de

1.900 lei).

Totodată, CASS trebuie plătit de persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent din activităţi

independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri

cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu

12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018), se mai arată în comunicat.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că termenul de depunere a Formularului

600 va fi prorogat, printr-o OUG, de la 31 ianuarie la 15 aprilie, precizând că în perioada următoare va fi

identificată "o soluţie permanentă" cu privire la acest formular. "În perioada următoare, Ministerul Finanţelor

Publice trebuie să identifice o soluţie permanentă, care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei

cu activităţi independente, iar plata să se facă o singură dată pe an şi nu anticipat", a afirmat Dăncilă.

Dăncilă: Sunt în curs 55 de acţiuni cu risc de infringement;

lunar, va fi o evaluare pentru a lua măsuri Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, miercuri, că în prezent sunt în curs 55 de acţiuni cu risc de infringement

împotriva României.

"Vom avea astăzi o notă privind stadiul acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de către

Comisia Europeană împotriva României. În prezent, sunt în curs 55 de acţiuni cu risc de infringement", a

declarat Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

Ea a precizat că, în fiecare lună, va fi făcută o evaluare pentru a fi dispuse măsurile care ţin de Guvern.

"Lunar vom avea o astfel de evaluare, astfel încât toate aceste măsuri, care ţin de Guvernul României, să

poată să fie rezolvate într-un termen cât mai scurt. O parte dintre acestea vor trebui însă soluţionate de

Parlamentul României", a arătat Dăncilă.

Totodată, şefa Guvernului a amintit că marţi a avut "o întâlnire extrem de bună" cu comisarul european

Corina Creţu.

"Insist să creştem dimensiunea europeană a guvernării noastre şi să încercăm să folosim la maximum

oportunităţile pe care le avem", a mai afirmat Dăncilă.

Hipocrat: Mai multe categorii profesionale din sănătate nu vor

beneficia de creştere salarială în martie Sursa: Mediafax

Mai multe categorii profesionale din domeniul sănătăţii nu vor beneficia în martie de creştere salarială,

respectiv farmaciştii, biologii, chimiştii, infirmierii, brancardierii, îngrijitoarele şi personalul Tesa, se arată

într-o scrisoare deschisă semnată de Sindicatul din Sănătate Hipocrat, adresată ministrului Sănătăţii, Sorina

Pintea.

În acest document, sindicaliştii îi prezintă ministrului Sănătăţii o listă cu probleme cu care se confruntă

personalul medical şi a căror rezolvare trenează.

"Corelaţia dintre salarizare şi finanţare este dezechilibrată. Mai exact, aşa cum am prezentat într-o serie de

întâlniri avute la Ministerul Sănătăţii, în mandatul domnului Florian Bodog, valoarea prognozată de contract

pentru anul 2018 este insuficientă, fapt care va atrage după sine o funcţionare incorectă a celor mai multe

unităţi sanitare din sistemul de sănătate. Este absolut vitală clarificarea programului de lucru al medicilor şi

a plăţii timpului de lucru efectuat peste norma de bază. Medicina şcolară necesită o abordare diferită după o

serie de ajustări care o fac, pe alocuri, nefuncţională", potrivit scrisorii deschise.

De asemenea, se vorbeşte despre creşterea tarifelor pe caz rezolvat, aceasta fiind o temă care preocupă

întregul sistem de sănătate, în contextul în care toţi factorii care determină un tarif s-au schimbat, precum

cursul euro, rata inflaţiei, dar şi creşterea salariilor.

"Într-o presiune constantă a deficitului de sânge, cu campanii şi apeluri către populaţie, este nevoie urgentă

de o politică de organizare şi de funcţionare a centrelor de transfuzie sanguină prin actualizarea normelor şi

prin normarea personalului. Atragem atenţia asupra necesităţii de a rezolva inechităţile provenite din plata

concediului de odihnă pentru personalul integrat. Avem un fond de nemulţumire a unor categorii profesionale

care, începând cu luna martie, nu vor beneficia de creştere salarială: farmacişti, biologi, chimişti, infirmieri,

brancardieri, îngrijitoare, personal Tesa", precizează federaţia Hipocrat.

Sindicaliştii spun că aşteaptă o explicaţie cu privire la acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă tuturor

salariaţilor din sistem, începând cu 1 martie 2018, în baza unui nou regulament de acordare a acestuia, dar şi

o discuţie aplicată privind salarizarea direcţiilor de Sănătate Publică.

Tichetele valorice, eficiente în generarea de consum, locuri de

muncă şi venituri bugetare (studiu Academia Română) Sursa: Agerpres

Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii

sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape patru lei, reiese dintr-o analiză realizată de

Academia Română - Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu' pentru Asociaţia

Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET).

Potrivit sursei citate, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în

sectorul agroalimentar, retail sau HoReCa.

"Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi

2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a

efectului de rostogolire a impactului lor pe şase "valuri' succesive de impuls economic", precizează realizatorii

cercetării.

În viziunea autorilor studiului, primul "val' se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a

tichetelor de masă (impozit pe salariu la nivelul angajaţilor care primesc tichete de masă, impozit pe profit la

nivelul emitenţilor de tichete) în timp ce al doilea "val' face referire la generarea de impozit pe profit la nivelul

retailerilor care acceptă plăţi cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul

producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul

producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor.

De asemenea, al treilea "val' conduce la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum şi de locuri

de muncă de tip non-salarial (convenţii de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activităţi pre-

stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenţii de tichete de masă, la

firmele curierat.

"Al patrulea "val' se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuţii

sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate. Al cincilea "val' se referă la creşterea consumului de

bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populaţiei) generat de noii salariaţi, precum şi noile

persoane ocupate non-salariate. Al şaselea "val' se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA

aferent consumului suplimentar", se arată în concluziile studiului de specialitate.

Conform datelor incluse în cercetare, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde

de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care

include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. În plus, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de

lei, din care: TVA de 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale în cuantum de 396,4 milioane de lei, impozit

pe salariu de un miliard de lei şi impozit pe profit de 111,6 milioane lei. Soldul a fost pozitiv pentru bugetul

public şi s-a situat la 133 de milioane de lei.

Studiul Academiei Române evidenţiază, totodată, că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul

public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. "Această eficienţă în asigurarea

veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă

datorită 'ecoului' pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea

nominală", notează sursa citată.

Pentru anul 2019, cercetarea relevă faptul că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar

primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală

de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. De asemenea, tot

pentru anul viitor şi restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul

public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată,

comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Pe acest fond, în studiu se recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice, astfel încât ordonatorii de credite să poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu

reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană

reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

Studiul de cercetare 'Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă,

tichete cadou, vouchere de vacanţă)' a fost derulat în lunile octombrie - noiembrie 2017, folosind tehnici de

analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.

Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) reuneşte principalii trei emitenţi de tichete valorice

din România - Edenred, Sodexo şi Up România. De la înfiinţarea sa în 2004, APET s-a implicat în dezvoltarea

sistemului de tichete din România: tichete de masă, tichete cadou, tichete/vouchere de vacanţă, tichete sociale

şi tichete de creşă

Nistor: Am convenit cu premierul constituirea la nivelul

prefecturilor a unor comisii de dialog social pe tema

comasărilor de şcoli Sursa:Agerpres

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Marius Nistor, a declarat, miercuri, după

discuţiile purtate la Guvern cu premierul Viorica Dăncilă şi mai mulţi miniştri, că s-a convenit ca, în perioada

imediat următoare, să se constituie, prin intermediul prefecturilor, comisii de dialog social care să analizeze

punctual cazurile referitoare la comasări de şcoli sau de clase.

"Am prezentat un memoriu din partea federaţiei noastre cu principalele probleme cu care noi ne confruntăm.

(...). Punctul central a fost legat de comasările de şcoli şi clase, măsură dispusă de către Ministerul Educaţiei,

minister care a cerut inspectoratelor şcolare şi unităţilor şcolare să se încadreze în sumele de bani alocate şi

numărul de posturi aprobate. În urma discuţiilor pe acest subiect, s-a stabilit ca în perioada imediat următoare

prin intermediul prefecturilor să se organizeze comisii de dialog social unde vor fi chemaţi reprezentanţii

inspectoratelor şcolare, ai federaţiilor sindicale şi, bineînţeles, reprezentanţi ai părinţilor pentru a discuta toate

aceste cazuri referitoare la comasările şcolilor, la comasări de clase şi, bineînţeles, efectele generate de toate

aceste proceduri. Acolo unde ele nu se justifică, categoric că lucrurile vor trebui regândite", a afirmat Nistor,

după discuţiile de la Palatul Victoria.

Liderul de sindicat a precizat că în cadrul acestor comisii de dialog social se va încerca clarificarea problemelor

de tipul celor apărute în Vâlcea sau în Timişoara. "Sunt situaţii cu un potenţial exploziv extraordinar. Trebuie

plecat de la premisa că, în momentul de faţă, spaţiile de învăţământ sunt proprietatea UAT-urilor şi, drept

urmare, primarii trebuie să înţeleagă că nu dispun aşa cum cred dânşii de cuviinţă de ceea ce se întâmplă cu o

unitate de învăţământ. Este bine ca lucrurile acestea să fie clarificate la nivelul comisiilor de dialog social care

sunt în coordonarea prefecturilor", a explicat Nistor.

Întrebat despre o situaţie la nivel de ţară a unităţilor şcolare care ar urma să fie comasate, el a precizat că nu

poate menţiona cifre exacte. "Aceste date nu au fost comunicate cel puţin partenerilor de dialog social şi

tocmai asta am şi reproşat şi a fost motivul pentru care ne-am retras din cadrul comisiei de dialog social".

"Normal, trebuia ca tot ceea ce înseamnă proces de comasare de şcoli sau de clase să fie discutat cu partenerii

sociali, cu organizaţii sindicale, cu reprezentanţi ai organizaţiilor de părinţi. Acest lucru nu s-a întâmplat,

trebuie să existe deplină transparenţă în momentul în care ai această idee, că, poate, anumite comasări se

justifică", a punctat Marius Nistor.

El a precizat că situaţiile sesizate de federaţia sindicală pe care o conduce legat de comasări nu au legătură cu

performanţele unităţilor şcolare respective sau calitatea actului managerial.

"Cred că un criteriu important a fost cel al poziţionării, presupun. Dacă o şcoală era într-o zonă mai centrală

cred că era un criteriu suficient pentru comasare, lucru care nu este de dorit. Până la urmă, trebuie să înţeleagă

şi reprezentanţii UAT-urilor că o primărie puternică este acea primărie care are şcoli care arată mai bine decât

primăria. (...) Se pare că unii primari au cam uitat aşa ceva. Nu poţi desfiinţa şcoli care au 1.000 de copii, în

timp ce păstrezi alte unităţi şcolare care au doar 200 sau 300 de copii", a afirmat Nistor.

"În momentul în care constatăm că, în mod real, (...) toate deficienţele constatate de noi şi transmise

Guvernului se remediază, atunci vom putea vorbi şi de încredere. Este un pas important faptul că în urma

acţiunii de astăzi a Federaţiei Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret' Guvernul a reacţionat, dar aşteptăm

concretizarea tuturor discuţiilor purtate în cursul discuţiilor de astăzi. Dacă nu se remediază, noi, ca federaţie

sindicală, ştim foarte bine ce avem de făcut, vom merge mai departe, sunt diverse forme de luptă sindicală

care vor putea fi puse în aplicare. (...) Nu se exclude absolut nimic, în conformitate cu prevederile legale", a

declarat Marius Nistor.

Liderul de sindicat a precizat că la discuţiile cu premierul Viorica Dăncilă au mai participat ministrul de

Finanţe, Eugen Teodorovici, ministrul Muncii, Lia-Olguţa Vasilescu, ministrul Educaţiei, Valentin Popa,

secretari de stat şi directori generali din Ministerul Educaţiei şi consilierul de stat Sevil Shhaideh.

Veşti bune pentru tinerii din IT: Din 1 februarie, şi

programatorii cu studii medii - studenţi - sunt scutiţi de

impozitul pe salariu Sursa: Mediafax

Programatorii cu studii medii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior vor fi scutiţi de

impozitul pe salariu de la 1 februarie 2018, a anunţat recent Ministerul Comunicaţiilor.

În acest sens, Ordinul comun al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului

Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Educaţiei Naţionale a fost publicat

în Monitorul Oficial la data de 18 ianuarie 2018.

„Măsura vizează un număr aproximativ de 15.000 de programatori, în plus faţă de cei scutiţi până acum. Cei

care vor să beneficieze de această scutire trebuie să facă dovada înscrierii în învăţământul superior”, a precizat

Ministerul Comunicaţiilor, precizând că „măsura este menită să contribuie la creşterea ponderii sectorului

IT&C în PIB la 10% până în 2020”.

Până acum au fost scutiţi de impozitul de venitul salarial doar programatorii care sunt absolvenţi de studii

superioare.

Raport Economist Intelligence Unit: România, considerată ca

fiind o "democraţie deficientă", cu presă "parţial liberă" şi

justiţie supusă presiunilor politice/ Ce punctaj a primit în

clasamentul "Indicele Democraţiei 2017" Sursa: Mediafax

România ocupă locul 64, fiind considerată "democraţie deficientă", cu presă "parţial liberă", în clasamentul

privind sistemele democratice elaborat de Economist Intelligence Unit, Bucureştiul fiind criticat din cauza

acţiunilor coaliţiei guvernamentale în sensul reducerii independenţei justiţiei.

România a primit un punctaj de 6,44 din 10 şi ocupă locul 64 din 167 de ţări în clasamentul "Indicele

Democraţiei 2017" elaborat de Economist Intelligence Unit.

La capitolul "Procese electorale şi pluralism", România are 9,17 puncte din 10, în privinţa "Funcţionării

instituţiilor guvernamentale" punctajul este de 5,71, iar la nivelul "Participării politice", 5,00. Din punctul de

vedere al "Culturii politice", Bucureştiul înregistrează punctajul de 4,38, iar în privinţa "Drepturilor civice",

7,94, România fiind considerată "democraţie deficientă".

Din punctul de vedere al situaţiei presei, România are un punctaj de 8 din 10, ocupând locul 31, prin

calificativul "presă parţial liberă".

Ţările cu punctaj peste 8 sunt considerate "democraţii depline". În a doua categorie sunt "democraţiile

deficiente" - ţările care organizează alegeri libere şi corecte (chiar dacă există probleme, precum încălcarea

libertăţii presei), iar drepturile civice fundamentale sunt respectate. Cu toate acestea, există vulnerabilităţi în

alte aspecte ale democraţiei, inclusiv probleme privind sistemul de guvernare, cultura politică subdezvoltată

şi niveluri scăzute de participare politică. În categoria a treia sunt "regimurile hibride", iar în a patra

"regimurile autoritariste".

"România a înregistrat o scădere puternică a punctajului, situaţie ce reflectă încercările continue ale coaliţiei

de guvernământ de a slăbi independenţa şi eficienţa sistemului judiciar şi de a bloca eforturile unor structuri

instituţionale în sensul combaterii corupţiei", se arată în raport. "În ianuarie 2017, Guvernul a încercat fără

succes să adopte o ordonanţă de urgenţă pentru dezincriminarea delictelor de corupţie minore. În mai 2017,

Comisia Juridică a Senatului a introdus amendamente la un proiect de lege care ar fi redus sentinţele pentru

autorii actelor de corupţie. Amendamentele la codurile de procedură penală care ar limita responsabilităţile

în cazuri de corupţie sunt dezbătute în Parlament. Până acum, societatea civilă a fost principalul obstacol în

calea aplicării acestor măsuri", precizează raportul.

Primele locuri în clasamentul privind starea democraţiei sunt ocupate de Norvegia, Islanda, Suedia, Noua

Zeelandă şi Danemarca. Alte "democraţii depline" sunt Irlanda, Australia, Canada, Finlanda, Elveţia, Olanda,

Luxemburg, Germania, Marea Britanie, Spania, Austria şi Uruguay.

Statele Unite ocupă poziţia 21, fiind "democraţie deficientă", în aceeaşi categorie cu România, Franţa, Italia,

Israel, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Chile, Polonia, Belgia şi numeroase alte ţări.

Republica Moldova este considerată regim democratic "hibrid", la fel ca ţări precum Albania, Turcia,

Georgia, Liberia, Bolivia şi Maroc.

Ţări precum China, Belarus, Venezuela, Irak, Afganistan, Rusia, Arabia Saudită, Sudan, Libia şi Iran sunt

considerate "regimuri autoritariste".

Şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi-a dat demisia

după instalarea noului guvern, la doar trei luni de mandat /

Laurenţiu Mihai, despre principala problemă a sistemului de

sănătate Sursa: Mediafax

Laurenţiu Mihai şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la doar

trei luni de mandat, care urmare a instalării noului guvern, şeful CNAS fiind numit de către premier.

"Preşedintele CNAS, Laurenţiu Mihai, îşi încheie astăzi mandatul, lăsând în urmă un proiect de Contract-

Cadru care va îmbunătăţi semnificativ accesul asiguraţilor la servicii şi investigaţii medicale şi va reduce

birocraţia din sistemul de sănătate, atât pentru pacienţi cât şi pentru medici. Totodată, în timpul mandatului

său, a fost întărită disciplina în cheltuirea banului public, au fost iniţiate controale pentru depistarea şi evitarea

fraudelor şi a fost demarată o analiza asupra funcţionării sistemului informatic", reiese dintr-un comunicat

de presă transmis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Laurenţiu Mihai a subliniat, în comunicatul de presă, că pleacă din această funcţie pentru că noul guvern va

stabili echipa cu care doreşte să lucreze, şefia CNAS fiind numită de premier.

Acesta a menţionat că principala problemă a sistemului de sănătate este reprezentată de lipsa finanţării.

„Avem printre cele mai mici cote de contribuţie pentru sănătate, aplicate la cele mici venituri din UE. Mai

mult, doar o treime din beneficiarii de servicii medicale plătesc această contribuţie, ceilalţi sunt scutiţi prin

diferite prevederi legale. Un astfel de dezechilibru nu poate asigura funcţionarea eficientă, iar discuţiile din

prezent privind amânarea depunerii unor declaraţii fiscale, deci şi plata contribuţiilor, prezintă riscuri

suplimentare pentru finanţare”, a adăugat Laurenţiu Mihai.

Fostul şef CNAS a menţionat că sumele alocate în Legea bugetului pentru anul 2018 ajung doar până în lunile

septembrie – octombrie, fiind în mod insuficiente pentru acoperirea nevoilor medicale ale populaţiei.

Laurenţiu Mihai susţine că este nevoie de o serie de verificări la sistemul informatic pentru a se determina

cauzele care conduc la funcţionarea defectuoasă a acestuia.

Laurenţiu Mihai a fost numit la conducerea CNAS în noiembrie 2017, de către fostul premier, Mihai Tudose,

după ce predecesorul său, Marian Burcea, a ajuns să fie cercetat penal în dosarul decontărilor fictive de la

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Haosul generat de Formularul 600: aproape 30.000 de români

cu venituri din activităţi independente au depus controversata

declaraţie Sursa: Mediafax

Până în prezent 28.500 de români cu venituri din activităţi independente, dintr-un număr total estimat de

aproximativ 210.000, au depus Formularul 600, reiese dintr-un comunicat al Guvernului, care anunţă

amânarea termenului de depunere a acestei declaraţii până pe 15 aprilie.

”Formularul 600 – Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu

privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale

de sănătate – va putea fi depus până la 15 aprilie 2018, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate miercuri

de Guvern. Termenul de depunere a Formularului 600 este astfel prelungit de la 31 ianuarie 2018 la 15 aprilie

2018. Măsura a fost luată în scopul creşterii gradului de conformare a contribuabililor la noile cerinţe de

raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii

(contribuţia de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate). Menţionăm faptul că au fost depuse circa

28.500 de formulare, dintr-un număr total estimat de aproximativ 210.000, potrivit estimărilor făcute la

nivelul anului 2016”, se arată într-un comunicat de presă remis Mediafax.

Formularul 600 se depune, potrivit prevederilor Codului fiscal, de la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor

persoane fizice, care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea

folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din

investiţii sau venituri din alte surse.

CAS se datorează de către persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi independente, cumulate

din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna

ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de 1.900 lei).

CASS se datorează de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activităţi

independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri

cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu

12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018).

”Astăzi (miercuri - n.r.) vom adopta o ordonanţă de urgenţă privind prorogarea termenului de depunere a

formularului 600 de la 31 ianuarie la 15 aprilie. În perioada următoare Ministerul Finanţelor Publice trebuie

să identifice o soluţie permanentă care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei cu activităţi

independente, iar plata să se facă o singură dată pe an, nu anticipat”, a declarat premierul Viorica Dăncilă la

începutul şedinţei de guvern.

Grefierii anunţă proteste, începând de astăzi, nemulţumiţi că

după transferul contribuţiilor sociale unele salarii vor scădea

cu până la 500 de lei

Sursa: News.ro

Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă

acestea va protesta, joi, prin purtarea unor banderole albe pe braţ, faţă de modul de calcul al drepturilor

salariale începând cu 1 ianuarie, anunţă membrii fondatori ai Asociaţia Grefierilor din România, aflată în

curs de constituire. Ei spun că, în urma transferului contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat,

grefierii cu vechime mai mare de 15 ani în muncă şi în funcţie vor pierde la salariu sume cuprinse între 36 şi

500 de lei.

Activitatea instanţelor sau parchetelor nu va fi afectată de protestul de joi, însă dacă situaţia nu se va rezolva

în următoarele zile greferierii vor declanşa mişcări de protest, inclusiv prin întreruperea activităţii.

"Principalul motiv de nemulţumire îl constituie faptul că, în urma transferului contribuţiilor sociale din

sarcina angajatorului la angajat, grefierii cu vechime mai mare de 15 ani în muncă şi în funcţie vor suferi o

scădere a salariului net cu sume cuprinse între 36 şi 500 lei, cu toate că Ministrul muncii şi justiţiei sociale a

asigurat că în sistemul bugetar nu va avea loc o scădere a salariilor, ci o creştere graduală. Considerăm astfel

că suntem discriminaţi faţă de celelalte categorii profesionale din sistemul bugetar, fiind singura categorie

profesională bugetară căreia nu i-au fost majorate salariile (ultima creştere salarială având loc în data de 1

decembrie 2015, când s-a aplicat pentru întreg sistemul bugetar o creştere salarială de 10%)", afirmă, într-un

comunicat de presă, membrii fondatori ai Asociaţia Grefierilor din România, aflată în curs de constituire.

Ei mai anunţă că 1.388 de grefieri susţin "Memorandumul privind justiţia” şi au adoptat un Memorandum

suplimentar privind situaţia grefierilor, solicitând măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, între

care adoptarea unui nou Statut al personalului de specialitate juridică din cadrul instanţelor şi parchetelor,

precum şi înfiinţarea unei Direcţii de specialitate în cadrul Ministerului Justiţiei care să reprezinte, din punct

de vedere profesional, activitatea grefierilor.

Grefierii mai sustin şi dotarea instanţelor şi a parchetelor cu aparatură şi programe informatice

corespunzătoare solicitărilor tehnice şi rezolvarea problemei resurselor umane, prin suplimentarea schemelor

de personal, conform memorandumurilor asumate de Guvern, din perspectiva implementării noilor coduri.

Noua sesiune parlamentară începe astăzi. Modificarea

Codurilor penale, Codul administrativ, dar şi legile SRI şi SIE,

printre priorităţile PSD-ALDE Sursa: News

Noua sesiune a Parlamentului începe joi, iar printre priorităţile coaliţiei PSD-ALDE se numără modificarea

Codului penal şi a Codului de procedură penală, o nouă lege a pensiilor şi salariilor, modificarea legislaţiei

siguranţei naţionale, care vizează SRI şi SIE, dar şi proiectul Codului administrativ, care are o serie de articole

controversate ce stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor

administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. .

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Componenţa noului Birou permanent, vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii acestui for vor fi aleşi în şedinţa

de plen a Camerei Deputaţilor, programată pentru joi, la ora 11.00, iar sesiunea ordinară a Camerei

Deputaţilor este programată să înceapă la ora 12.00.

Şedinţa Biroului permanent al Senatului este programată tot joi, la ora 10.30, iar lucrările în plen vor începe

la ora 11.00.

Sesiunea parlamentară care începe joi va avea pe masă o serie importantă de măsuri care trebuie luate, iar

modificarea Codurilor penale este una dintre priorităţile imediate ale majorităţii PSD-ALDE.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu afirma că membrii Comisiei speciale care modifică legile Justiţiei, condusă

de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, vor începe modificarea Codurilor penale şi dezincriminarea

abuzlui în serviciu, afirmând că directiva europeană care vizează prezumţia de nevinovăţie trebuia modificată

acum doi ani.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, spunea la rândul său că PSD va modifica "mult"

Codurile penale, iar întrebat de ce miniştrii cu probleme penale vor face parte din Cabinetul Dăncilă, acesta

a răspuns "pentru că putem". De asemenea, el spunea că protestatarii care nu sunt de acord cu aceste

modificări "să facă un partid unic, cu Kovesi preşedinte, prim-ministru şi împărat".

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, dădea asigurări că până la

1 aprilie Parlamentul "îşi va îndeplini rolul" şi va transpune directiva europeană privind prezumţia de

nevinovăţie. "Vă asigur că până la data de 1 aprilie Parlamentul îşi va îndeplini acest rol şi va transpune

directiva. Acolo este vorba de nişte principii. Acele principii din directivă Guvernul a transpus o parte dintre

ele prin proiectul de lege care a fost înaintat la Senat, dar pentru restul de articole care trebuie transpuse, prin

iniţiativă parlamentară a grupurilor parlamentare dar şi a asociaţiilor profesionale tocmai asta facem şi noi.

Printr-o dezbatere transparentă cu toţi cei interesaţi la masă. Dar vă asigur că nu va fi nevoie de OUG pentru

că în luna februarie noi vom înainta către Senat un proiect de lege care să vizeze transpunerea directivei”, a

spus Florin Iordache ce va face comisia specială cu transpunerea directivei europene privind prezumţia de

nevinovăţie.

De asemenea, controversata lege a pensiilor va fi şi ea pe agenda Parlamentului. Ministrul Muncii, Lia Olguţa

Vasilescu, spunea că această lege trebuie adoptată cât mai repede. Potrivit actului normativ, punctul de pensie

va fi mărit la 1.775 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va fi de 550 de lei, iar cea minimă de 650

de lei. De asemenea, legea salarizării, care prevede micşorări de venituri pentru cei cu salarii de peste 7.000

de lei pe lună, este o altă măsură aşteptată în Parlament.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se iniţieze

modificări la legile siguranţei naţionale, care includ Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de

Informaţii Externe (SIE), deoarece serviciile secrete au nevoie de “o legislaţie modernă”.

Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ, care

a fost depus la Senat în decembrie, ca iniţiativă legislativă asumată de senatorii şi deputaţii PSD, fiind

promovat în procedură de urgenţă. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care

stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale

Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. Codul mai prevede, de asemenea, că membrul

Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abţină de la luarea deciziei care ar putea produce

un folos pentru sine, soţ, soţie, rude până la gradul al II-lea, dar nu şi atunci când este vorba despre emiterea,

aprobarea sau adoptarea actelor normative. Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecinţe

vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Codul stabileşte şi că, în mod

excepţional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor şi

societăţilor publice, inclusiv bănci şi instituţii financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes

public impune acest lucru. În proiect se prevede şi numărul de posturi de la cabinetul şi cancelaria

demnitarilor şi aleşilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) şi primarul general al

Capitalei (13).

CCR a decis marţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor

şi procurorilor conţine dispoziţii neconstituţionale şi cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi

a gravei neglijenţe, iar pe 22 ianuarie a declarat neconstituţionale prevederi din Legea privind Statutul

funcţionarilor publici, urmare a unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis. Aceste aspecte declarate

neconstituţionale se vor întoarce în Parlament pentru a fi rediscutate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, că independenţa justiţiei rămâne intangibilă şi

a susţinut că se implică foarte multe în privinţa legilor justiţiei şi este optimist legat de parcursul final al

acestora.

Preşedintele Iohannis a precizat că avem o problemă majoră cu legile justiţiei şi cu codurile în România.

”Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba aşteptăm să vină cineva din afară să ne

prezinte o soluţie. Soluţia este la noi şi din acest motiv am insistat mai mult decât în alte situaţii să avem

soluţii legislative care, sigur, satisfac şi nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac şi criteriile general

valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea, mă implic şi foarte mult şi sunt optimist în ceea

ce priveşte parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Aţi văzut că deja a doua lege a fost trimisă

înapoi de CCR pentru îmbunătăţiri. Acest proces va mai dura o vreme şi evident că aşteptarea mea este ca la

final să avem legi care ţin cont de deciziile CCR şi vin să îmbunătăţească întregul cadru, dar, pe de altă parte,

legi care păstrează, garantează, întăresc independeţa justiţiei şi înlesnesc actul de justiţie în România şi pentru

asta cel puţin eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua”, a mai declarat şeful statului.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, miercuri, în conferinţa

comună cu preşedintele Klaus Iohannis, că, dacă legile justiţiei rămân aşa cum le-a votat Parlamentul,

discuţiile privind renunţarea la MCV şi intrarea în spaţiul Schengen ”se vor pune în alţi termeni”.

Juncker a mai spus că România a făcut progrese remarcabile în privinţa statului de drept, iar CE nu va accepta

ca România să facă paşi înapoi privind statul de drept. Juncker a ţinut să precizeze că este foarte bine informat.

Modificările asupra Codurilor penale sunt contestate de CSM şi de Ministerul Public, care spun că sunt

"reglementări excesive”, care duc la "amputarea posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor”.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, spunea că modificările pe care

parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale elimină foarte multe din instrumentele eficiente de

investigare pe care le au procurorii şi că dacă acestea vor fi aprobate "DNA se va închide".

Ministerul Apelor: Protestele salariaţilor ANAR sunt, în bună

parte, îndreptăţite. Am dispus ANAR ca imediat după

aprobarea bugetului să înceapă negocierea actului adiţional la

Contractul Colectiv de Muncă Sursa:News

Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) spune că acţiunile de protest organizate de salariaţii Administraţiei

Naţionale „Apele Române” (ANAR), instituţie aflată în coordonarea MAP, sunt, în bună parte, îndreptăţite

şi că a dispus ANAR ca, imediat după aprobarea bugetului, să înceapă negocierea actului adiţional la

Contractul Colectiv de Muncă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministerul Apelor şi Pădurilor afirmă, miercuri, într-un comunicat de presă, că, din informaţiile solicitate de

la AN Apele Române, parte din revendicări sunt deja soluţionate.

"Pentru soluţionarea cât mai rapidă a celorlalte revendicări ale salariaţilor, conducerea MAP a dispus ANAR

ca, imediat după aprobarea bugetului, să demareze negocierea actului adiţional la Contractul Colectiv de

Muncă, împreună cu reprezentanţii angajaţilor, şi aplicarea tuturor prevederilor legale, astfel încât să fie

respectate toate drepturile salariaţilor prevăzute de lege", adaugă reprezentanţii Ministerului Apelor şi

Pădurilor.

Câteva sute de angajaţi ai Apelor Române din mai multe judeţe au organizat un miting de protest, marţi, pe

străzile oraşului Bacău, nemulţumiţi că au rămas fără bonuri de masă şi reclamând că grila de salarizare prin

care li se majorau veniturile nu s-a pus în aplicare.

Potrivit liderului de sindicat din cadrul Serviciului de Gospodărire a Apelor Vrancea, Sergiu Mihăilă,

salariaţii din Apele Române sunt nemulţumiţi că, de la 1 ianuarie nu mai primesc bonuri de masă, iar banii

pe care îi iau, după aplicarea legii salarizării, nu le acoperă pierderea.

”E un miting pentru că salariaţii nu au fost aşezaţi pe grilă conform Legii 153. Am pierdut si bonurile de

masă. Un muncitor avea netul 600 de lei, dacă i-a mai tăiat şi bonurile de masă, vă daţi seama câţi bani ia el

la sfârşit de lună. Dacă nu se va rezolva nimic, vor merge la Bucuresti şi vom protesta în faţa Guvernului şi

a ministerelor ”, a declarat Sergiu Mihăilă, lider de sindicat din cadrul SGA Vrancea.

Banca Mondială: Nivelul bunăstării a crescut la nivel global,

dar inegalitatea a persistat Sursa: News

Nivelul bunăstării a crescut la nivel global în ultimii 20 de ani, dar averea pe cap de locuitor a scăzut sau a

stagnat în peste 24 de ţări, pe mai multe paliere de venit, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Raportul intitulat ”Evoluţia bunăstării naţiunilor“, ediţia 2018, urmăreşte nivelul bunăstării în 141 de ţări, în

perioada 1995-2014. Capitalul uman a constituit cea mai mare componentă a bunăstării, la nivel general, iar

capitalul natural a constituit aproape jumătate din nivelul bunăstării în ţările cu venituri scăzute, potrivit

raportului.

Totodată, nivelul bunăstării globale a crescut cu aproape 66%, de la 690 trilioane dolari la $1.143 trilioane,

calculat la o valoare constantă a dolarului în 2014, la preţul pieţei, dar nivelul inegalităţii a fost substanţial

pentru că averea pe cap de locuitor în ţările OCDE cu venituri mari a fost de 52 de ori mai mare decât în

ţările cu venituri scăzute, potrivit raportului.

”O scădere a averii pe cap de locuitor a fost înregistrată în mai multe ţări cu venituri scăzute, precum şi în

unele ţări bogate în hidrocarburi din Orientul Mijlociu şi în anumite ţări OCDE cu venituri mari care au fost

afectate de criza financiară din anul 2009. Declinul înregistrat la nivelul averii pe cap de locuitor implică

faptul că acele active care sunt de o importanţă critică pentru obţinerea veniturilor viitoare pot scădea, un

fapt care nu este adesea reflectat în valorile PIB-ului naţional”, se arată în raport.

Raportul a mai constatat că peste 24 de ţări cu venituri scăzute, unde capitalul natural domina formarea

bunăstării totale în 1995, au dobândit statutul de ţări cu venituri medii în ultimele decenii, parţial şi prin

investirea câştigurilor din capitalul natural în sectoare cum ar fi infrastructura, învăţământul şi sănătatea.

Capitalul natural pe cap de locuitor în ţările OCDE este de trei ori mai mare decât în ţările cu venituri scăzute,

deşi cota capitalului natural în totalul bunăstării naţionale este de doar 3% în ţările OCDE.

”Creşterea se va manifesta doar pe termen scurt, dacă se bazează pe epuizarea capitalului natural, cum ar fi

pădurile şi potenţialul piscicol. Cercetările noastre au relevat faptul că valoarea capitalului natural pe cap de

persoană tinde să crească odată cu venitul. Acest fapt contrazice opinia generală conform căreia dezvoltarea

implică neapărat epuizarea resurselor naturale“, a declarat Karin Kemper, Senior Director în cadrul

departamentului pentru mediu şi resurse naturale al Băncii Mondiale.

Raportul estimează că valoarea activelor reprezentate de capitalul natural s-a dublat la nivel global în

perioada 1995-2014. Aceasta se datorează, printre altele, preţurilor la mărfuri, care au înregistrat o creştere,

dar şi sporirii rezervelor cu potenţial economic. În contrast, valoarea pădurilor productive a scăzut cu 9%, iar

valoarea terenului agricol a crescut în detrimentul pădurilor în foarte multe zone, potrivit Băncii Mondiale.

Capital romanesc vs capital strain- ce spun cifrele? La Stat,

salariul mediu net a crescut pana aproape la cel acordat de

firmele straine, desi firmele de stat au cea mai mica

productivitate Sursa: HotNews

Anul trecut firmele straine care opereaza in Romania au ajuns la o pondere de 50% in cifra de afaceri totala

din economie, iar cele romanesti au coboarat la 46%, se arata in a treia editia a studiului Capitalul privat

romanesc, lansat de Piarom si ZF. In 2015 firmele straine aveau 49%, iar cele cu capital privat romanesc

47%. Trei ani mai tarziu, firmele straine aveau o pondere egala cu cele romanesti, de 48%. Companiile straine

si-au majorat productivitatea cu 3%, diferenta de productivitate intre companiile cu capital privat romanesc

si companiile cu capital strain ramanand de 1 la 2. Capitalul privat romanesc are peste 90%, in doua dintre

cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic judete ale Romaniei: Tulcea si Vaslui Vezi integral

studiul, in atasament.

Ce mai trebuie retinut din studiu, foarte pe scurt:

Numarul de companii cu capital privat romanesc a crescut cu 3%, pana la 447.749, fata de 434.000 anul

trecut. Numarul de companii cu capital strain a scazut cu 1%, pana la 36.537

Companiile cu capital privat romanesc au avut afaceri de 571 de miliarde de lei in 2016, cu 4% mai mult fata

de anul anterior in timp ce companiile cu capital strain si-au majorat afacerile cu 5% in 2016, pana la 609

miliarde de lei.

Companiile din Romania au inregistrat profituri nete totale de 85 de miliarde de lei, cu 13% mai mult decat

anul anterior, iar pierderile nete totale s-au diminuat cu 17%, pana la 29 de miliarde de lei.

Companiilor cu capital strain si-au imbunatatit suma profiturilor nete cu 26% in 2016, pana la 34 de miliarde

de lei. Cresterea profiturilor nete in cazul companiilor straine este dubla fata de cretterea profiturilor nete in

cazul companiilor cu capital privat romanesc.

Companiile de stat au ramas la o cifra de afaceri de circa 45 de miliarde de lei, in scadere cu 4% fata de anul

anterior. Ponderea companiilor de stat in economie a ramas la 4%.

Companiile straine si-au majorat productivitatea cu 3%, diferenta de productivitate intre companiile cu

capital privat romanesc si companiile cu capital strain ramanand de 1 la 2.

Salariul mediu net din firmele cu capital privat romanesc a fost de 1.288 de lei in 2016, in crestere cu 15%

fata de anul anterior. In sectorul de stat salariul mediu net a crescut cu 6% in 2016, pana la 2.541 de lei, fiind

apropiat practic de salariul mediu net din companiile straine. Cu toate acestea, companiile de stat au cea mai

mica productivitate, de 163.000 de lei/salariat/an, aproape de trei ori mai redusa decat companiile straine,

care au avut productivitate de 504.000 de lei in 2016.

Companiile cu capital privat romanesc aveau un grad de indatorare de 69%, in crestere cu un punct

procentual. Gradul de indatorare a companiilor straine a scazut de la 67% pana la 63%.

Companiile cu capital privat romanesc domina lucrarile speciale de constructii unde au o pondere de

86%, activitatile de investigatie si protectie, cu 86% si restaurantele cu 83%. Firmele straine detin peste 80%

din fabricarea produselor de tutun, prelucrarea titeiului, fabricarea de autovehicule si echipamente electrice,

telecomunicatii, in industria metalurgica, fabricarea bauturilor si fabricarea de masini si echipamente.

In topul celor mai productive sectoare din economie au ramas obtinerea produselor din prelucrarea titeiului,

adica rafinariile, comertul cu ridicata, productia si furnizarea de energie electrica

Capitalul privat romanesc are peste 90%, in doua dintre cele mai slab dezvoltate din punct de vedere

economic judete ale Romaniei: Tulcea si Vaslui. In alte 32 din judetele Romaniei, capitalul privat romanesc

are o pondere de peste 51% (Neamt cu 80%, Teleorman, cu 83%, Vrancea, cu 87%, sau Botosani, cu 83%,

Bacau s.a.).

In clasamentul celor mai puternice judete din economie - in afara de Municipiul Bucuresti si Ilfov, care

impreuna au afaceri totale de circa 510 miliarde de lei, adica 45% din cifra de afaceri totala pe Romania -

sunt Timis ( cu afaceri de 54 de miliarde de lei) , Arges (cu afaceri de 52 de miliarde de lei), Cluj, cu afaceri

de 47 de miliarde de lei, Constanta, cu afaceri de 42 de miliarde de lei si Prahova, cu afaceri de 41 de miliarde

de lei. Aceste cinci judete timpreuna cu Bucurestiul si Ilfov ruleaza afaceri de 750 de miliarde de lei, adica

circa doua treimi din economia romaneasca - 1.225 mld. lei cifra de afaceri totala.

Care este principalul riscul macroeconomic al României în

2018 Sursa: CApital

Riscul macroeconomic primar al României în 2018 este reprezentat de bugetul de stat, chiar dacă datoria

publică este încă scăzută, reiese dintr-o analiză realizată de OTP Asset Management.

"Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o

perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie

implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care

alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii,

al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării", sunt

de părere analiştii citaţi.

Ei se aşteaptă ca economia să crească într-un ritm încetinit în următorii ani, potrivit Agerpres.

"Combustibilul fiscal pare să se termine. Acest lucru se reflectă şi în mai multe acţiuni ale Guvernului care

vizează creşterea veniturilor', se mai arată în document.

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere de 8,8% pe seria

brută şi 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni avansul

economic a fost de 7%, pe seria brută şi 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale

Institutului Naţional de Statistică.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

Potrivit unui comunicat INS remis în luna decembrie a anului trecut, cheltuielile gospodăriilor au avut cea

mai mare contribuţie la creşterea economică din primele nouă luni, respectiv de 6,1%, în condiţiile în care

consumul final s-a majorat cu 9,7%.

Proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55

de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din

PIB, în timp ce deficitul ESA este 2,96% din PIB.

Firmele mici, în pericol. Topul județelor care au pierdut cele

mai multe joburi Sursa: Protv

În ţara cu cele mai puţine firme la mia de locuitori din Europa, micile afaceri atârnă de multe ori de un fir de

aţă.

Pe multe dintre ele, haosul legislativ şi fiscal le pot deraia, după cum arată datele Registrului Comerţului,

unde au crescut cu peste 8% cererile de insolvență. Problema este că toate costurile în plus pe care le au

aceste firme se răsfrâng în preţurile produselor şi serviciilor pe care le vând, deci tot în buzunarul omului de

rând.

Afacerea lui Mircea a crescut cu 50% pe an. Are peste 100 de angajaţi şi spune că cel mai tare îl încurcă

modificările legislative dese.

“Practic se împovărează mediu de afaceri, asta înseamnă inclusiv angajaţii cu o muncă absolut inutilă. E ca

şi când ai fi la școală şi ţi se mai dă o oră de pierdut, de stat pe holuri. 8 ore de muncă se transformă de fapt

în 7. O oră pe zi poate o pierzi. Deci este o neproductivitate a întregii ţări”, explică Mircea Căpăţâna, co-

fondator SmartBill.

Avem doar 23 de firme la mia de locuitori şi suntem ultimii în Europa la acest capitol. Bulgarii au dublul

nostru, iar cehii ne întrec de 6 ori. După ce că sunt puţine, firmele nu sunt nici competitive, spun analiştii.

“Creează valoare adăugată de 60% peste cheltuielile cu materie primă, utilităţi şi alte cheltuieli de exploatare

internă. În Germania este de 180%, de la un euro sau un leu cheltuiala cu materie primă se creează un produs

final cu un preţ de trei, deci se triplează valoarea adăugată”, transmite Iancu Gudă, preşedintele Asociaţiei

Analiştilor Financiar-Bancari.

Pentru ca un plan de afaceri să dea roade, are nevoie însă de stabilitate. Or, cele peste 270 de modificări ale

codului fiscal din 2017, nu asigură asta. Creşterea salariului mimim fără să ţină cont de productivitate, de

exemplu, a contribuit indirect la dispariţia a mii de locuri de muncă, potrivit economiştilor.

Într-un top al judeţelor, Bihorul a pierdut peste 2300 de joburi, Covasna aproape 1300 şi Tulcea, Sibiu,

Hunedoara, Arad, Timiş şi Alba peste 500. Toate în industria uşoară.

Tot în preţuri mai mari şi dificultăţi pentru firme se traduce şi majorarea accizelor la carburanţi, decisă politic.

Majorarea preţurilor administrate, cele la energie, scumpeşte şi ea producţia. Transportatorii sunt şi ei afectaţi

de Ordonața 79, care a crescut taxele locale pentru mai mult de 10 tone de marfă.

Trecerea la impozitul pe venit a firmelor cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro, a insemnat şi ea o

măsură cu impact negativ pentru foarte multe companii. Dacă nu vor reuşi să îşi vândă produsele tot mai

scumpe, vor dispărea şi ele. Constantin, care îi antrenează pe tinerii care vor să ajungă buni antreprenori,

spune că avem nevoie de educaţie, ca să reuşim.

“Noi ca şi societate nu sunt creaţi ca să fim foarte buni antreprenori şi am fost crescuţi ca să fim foarte buni

angajaţi de la 9 la 5. Şi aici apare o mică problemă. Deci există entuziasmul, există ideile, există dorinţa de a

colabora, dar este nevoie de informaţii şi de pregătire”, spune Constantin Stanciu, co-fondator Upgrader.

Până atunci, sistemul românesc de business rămâne unul fragil, care se maturizează odată cu antreprenorii

lui.

Săptămîna de lucru de 28 de ore: o idee "luminoasă" lansată

în Germania Sursa: RFI

In Germania, puternicul sindicat IG Metall a lansat miercuri 31 ianuarie un apel la grevă, una din revendicări

fiind reducerea săptămînii de lucru. Dezbaterea din Germania pe această temă, extrem de intensă şi pasionată,

are un ecou puternic în Franţa, care s-a aflat în urmă cu 20 de ani în avangarda mişcării pentru reducerea

orelor de lucru săptămînale. Stafeta pare să fie preluată însă de germani într-un moment cînd francezii încep

să accepte exact contrariul, mai bine spus ideea că trebuie să lucreze mai mult.

Faptul că un mare sindicat german pledează pentru reducerea săptămînii de lucru la doar 28 de ore a provocat

o mare surpriză, în Franţa dar probabil în toată Europa. IG Metall reprezintă aproape patru milioane de

salariaţi şi reprezintă efectiv o forţă în peisajul sindical german. In general, conflictele de muncă în Germania

se rezolvă prin negocieri. Despre germani se spune că recurg la grevă doar în ultimă instanţă. In Europa,

despre francezi se spune că sunt campionii grevelor, şi că de obicei, atunci cînd au revendicări, încep prin

greve (deci prin provocarea unor mari pierderi pentru economie), negocierile venind abia în faza ulterioară.

Cînd Franţa a trecut, începînd din 2002, într-un mod spectaculos, de la săptămîna de lucru de 39 de ore la

cea de 35 de ore fără reducerea salariului, lumea capitalistă şi ultraliberală i-a considerat pe francezi ca un

fel de extratereştri. Criticile formulate atunci de ultraliberali au fost teribile, ca şi avertismentele că Franţa se

va sinucide din punct de vedere economic. In orice caz, măsura a fost un fel de “utopie” experimentată într-

un spaţiu capitalist care se dorea cu “faţă umană”. Intre timp, dreapta franceză, iar mai nou chiar şi centristul

Emmanuel Macron, au reuşit să schimbe oarecum tendinţa în Franţa, şi să-i convingă pe francezi că într-un

context de globalizare şi de maximă concurenţă trebuie muncit ceva mai mult şi depus un efort mai mare.

Ceea ce se întîmplă însă în Germania, unde tineretul sprijină ideea celor 28 de ore săptămînale, este un fel de

nouă tulburare a apelor capitaliste. Spre binele ideii de progres, de altfel. Un concept care a dispărut practic

din limbajul oamenilor politici şi al patronilor. Ceea ce nu înseamnă că oamenii sunt orbi sau total spălaţi pe

creier de aşa-numitele "imperative" ale globalizării. A avea timp liber pentru sine, pentru familie, pentru

activităţi culturale, este un semn al progresului. Istoria capitalismului a însemnat o teribilă bătălie pentru

reducerea timpului de lucru.

In 1936, stînga franceză a reuşit performanţa de impune patronatului doar 40 de ore săptămînale de lucru şi

două săptămîni de concediu plătit. In 1982, săptămîna de lucru a fost redusă la 39 de ore, iar după adoptarea

legilor Aubry, între 1998 şi 2000, la 35 de ore. Ideea luminoasă a acestor măsuri a fost aceea că astfel de

reduceri au ca o consecinţă imediată crearea de noi locuri de muncă Ceea ce s-a şi produs în Franţa, cam 350

000 de noi posturi au fost create, dar şomajul din păcate nu a scăzut.

Nu este exclus însă ca scenariul să funcţioneze în Germania, unde şomajul este de numai 5,5 la sută, faţă de

10 la sută în Franţa. Iar economia germană, orientată masiv spre export, apare în prezent ca fiind extrem de

solidă, de unde şi ideea că germanii şi-ar putea permite să lucreze ceva mai puţin.

De notat că IG Mettal nu cere o reducere a săptămînii de lucru pentru toată lumea, ci doar pentru cei care o

doresc. Deci un cadru legal suplu, care să permită într-un fel şi o experienţă socială. O lege de acest gen

există în Olanda din anul 2000 încoace, care le permite olandezilor să mărească sau să scadă timpul de lucru,

fără să-şi piardă postul. Iar în 1993, firma Volkswagen a recurs la săptămîna de lucru de patru zile, pentru a

salva 30 000 de posturi.

Cotidianul Libération, care dedică un dosar acestor experienţe, arată că în Suedia unele colectivităţi încearcă

să vadă cum funcţionează sistemul de sănătate cu doar 30 de ore de lucru pe săptămînă. In general ţările

nordice sunt cele mai active pe aceste teren. Iar dacă luăm în calcul orele de lucru pe ansamblul vieţii unui

om, rezultă că olandezii, danezii, norvegienii, suedezii şi irlandezii lucrează mai puţin decît francezii.