NCM B.01.02-2005 Planuri Generale Industriale_MD

NORMATIV IN CONSTRUCTII MOLDOVEAN NCM B.01.02-2005

Sistematizarea teritoriului şi localităţilorPlanuri generale ale întreprinderilor industriale

Fire safetуThe general plans of industrial enterpise

Планировка и застройка территорий и поселенийГенеральные планы промышленных предприятий

Ediţie oficială

1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prevederile prezentului normativ trebuie respectate la proiectarea planurilor gene-rale ale întreprinderilor industriale noi, celor cu posibilităţi de extindere şi reconstruc-ţie, precum şi la elaborarea schemelor planurilor generale ale grupelor de întreprin-deri cu obiecte comune (complexurilor industriale).

1.2 La întreprinderi industriale de tip general, la justificare e corespunzătoare, trebu-ie prevăzută plasarea în cîmpul muncii a invalizilor prin organizarea sectoarelor de producţie sau atelierelor, asigurînd minim de deplasări pentru invalizi puţin mobili (ce se folosesc de scaune pe rotile sau cîrje).

2 REFERINŢE

NCM E.03.01-2005 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor. Terminologie

NCM E.03.03-2003 Dotarea clădirilor şi instalaţiilor cu sisteme automate de sem-nalizare şi stingere a incendiilor

СНиП II-12-77 Protecţia contra zgomotuluiСНиП 2.06.01-86 Construcţii hidrotehnice. Principii fundamentale de proiectareСНиП 2.07.01-89 Urbanism. Sistematizarea şi construcţiile localităţilor urbane şi

ruraleСНиП 2.09.04-87 Clădiri administrative şi socialeСНиП 2.02.05-87 Fundaţiile maşinilor cu sarcini dinamiceСНиП 2.05.07-91 Transport industrialСНиП 2.05.02-85 Drumuri pentru automobile

NCM E.03.02-2001 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor

NCM B.01.02-2005 pag. 2

СНиП 2.06.15-85 Protecţia inginerească a teritoriului contra inundării şi subinun-dării

СНиП 2.01.15-90 Protecţia tehnică a teritoriilor, clădirilor şi instalaţiilor contra proceselor geologice periculoase. Principii fundamentale de proiectare

СНиП 2.04.02-84* Alimentare cu apă. Reţele şi construcţii exterioareСНиП 2.04.03-85 Canalizare. Reţele şi construcţii exterioareСНиП 2.04.08-87 Alimentare cu gazeСНиП 2.04.07-86* Reţele termiceСНиП 2.09.03-85 Instalaţiile întreprinderilor industrialeПУЭ – 2003 (ed.7) Reguli de montare a instalaţiilor electrice

3 TERMENI ŞI DEFINIŢII

În prezentul normativ, cu excepţia cazurilor specificate, se aplică termenii şi definiţiile date în NCM B.01.01-2005 „Sistematizarea teritoriului şi localităţilor. Ter-meni şi definiţii”.

4 AMPLASAREA ÎNTREPRINDERILOR

4.1 Întreprinderile şi complexurile industriale trebuie amplasate pe un teritoriu prevă-zut de schema sau proiectul de sistematizare teritorială, planul general al oraşului sau al altei localităţi, proiectul de sistematizare a zonei industriale.

4.2 Întreprinderile proiectate, de regulă, trebuie amplasate în componenţa grupului de întreprinderi cu obiecte comune, în conformitate cu “Instrucţiunile privind elaborarea schemelor planurilor generale ale grupelor de întreprinderi cu obiecte comune (com-plexurilor industriale)”.

4.3 Întreprinderile, complexurile industriale şi haldele, deşeurile, instalaţiile de epura-re legate de acestea trebuie amplasate pe terenuri neagricole sau improprii agricultu-rii.

În lipsa acestora pe pămînturile agricole se pot alege sectoare de o calitate mai proastă.

4.4 Amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale pe terenurile fondului sil-vic de stat trebuie efectuată preponderent pe sectoare neacoperite de păduri, arbuşti şi plantaţii de mică valoare.

4.5 Amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale pe teritoriile cu zăcămin-te de minereuri se admite de comun acord cu organele Inspecţiei miniere de stat, iar pe teritoriile cu zăcăminte de minereuri larg răspîndite – în modul stabilit de legisla-ţie.

NCM B.01.02-2005 pag. 3

4.6 Nu se admite amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale:a) în prima centură a zonei de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă;b) în prima zonă a regiunii de protecţie sanitară a staţiunilor balneo-climatice,

dacă obiectivele proiectate nu sînt direct legate de exploatarea mijloacelor cu-rative naturale ale staţiunii balneo-climatice;

c) în spaţiile verzi ale oraşelor;d) pe terenurile rezervaţiilor naturale şi în zonele de protecţie a acestora;e) în zonele de protecţie a monumentelor de istorie şi cultură fără acordul organe-

lor respective;f) în zonele carstice alunecărilor de teren, tasării sau a surpării pămîntului ca re-

zultat al exploatărilor miniere, al acţiunii torentelor no-roi şi a avalanşelor de zăpadă, care pot ameninţa construirea şi exploatarea în-treprinderilor;

g) pe sectoarele poluate cu deşeuri organice şi radioactive, pînă la expirarea ter-menelor stabilite de către organele Serviciului sanitar-antiepidemic (SSA);

h) în zonele cu posibila inundare catastrofală ca rezultat al ruperii barajelor sau digurilor.

NOTĂ - Zonă de inundare catastrofală se consideră teritoriul pe care inundareaare adîncimea de 1,5 m şi mai mare şi poate provoca distrugerea clădi-rilor şi instalaţiilor, moartea oamenilor, scoaterea din funcţiune a utila-jelor întreprinderii.

4.7 Teritoriile complexurilor industriale trebuie, de regulă, divizate în sectoare separate prin căi ferate sau drumuri pentru automobile de reţea comună.

4.8 Amplasarea întreprinderilor în regiuni seismice trebuie prevăzută în conformitate cu „Indicaţiile privind amplasarea obiectivelor de construcţii şi limitarea numărului de etaje al clădirilor în regiunile seismice”.

4.9 La amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale, care influenţează sta-rea aerului atmosferic, trebuie respectată “Legea privind protecţia aerului atmosfe-ric” nr.1244-XII din 17 decembrie 1997 a Republicii Moldova.

4.10 La amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale, care influenţează condiţiile de viaţă şi de reproducere a animalelor trebuie respectată “Legea privind fauna” nr.439 din 27 aprilie 1995 a Republicii Moldova.

4.11 Întreprinderile şi complexurile industriale cu surse de poluare a aerului atmosfe-ric cu substanţe nocive de clasa 1 şi 2 de pericol nu trebuie amplasate în regiuni cu vînturi predominante cu viteza de pînă la 1 m/s, cu acalmii îndelungate sau frecvente, inversiuni, ceaţă (în decursul anului mai mult de 30 – 40%, în decursul iernii 50 – 60 % zile).

NCM B.01.02-2005 pag. 4

4.12 Întreprinderile şi complexurile industriale cu surse de poluare a aerului atmosfe-ric trebuie amplasate, faţă de ansamblu de locuinţe, ţinînd cont de vînturile de direc-ţie predominantă.

Întreprinderile care necesită o puritate deosebită a aerului atmosferic nu trebuie amplasate în partea ferită de vînturi de direcţie predominantă faţă de întreprinderile învecinate cu surse de poluare a aerului atmosferic.

4.13 Între teritoriile industriale şi cele destinate construcţiilor trebuie prevăzută o zo-nă de protecţie sanitară.

4.14 În complexurile industriale, în a căror componenţă există întreprinderi care con-form calculelor, necesită organizarea unei zone de protecţie sanitară cu lăţime de 500 m şi mai mare, nu trebuie incluse întreprinderile care, conform CНиП 2.07.01, pot fi amplasate lîngă hotarul sau în limitele teritoriului destinat construcţiilor.

4.15 Întreprinderile cu surse de zgomot exterior cu nivelul de sonor de 50 dB şi mai mult trebuie amplasate, faţă de clădirile de locuit şi publice, conform CНиП II-12.

4.16 La amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale care influenţează starea apelor trebuie respectată “Legea privind zonele de protecţie a apelor şi fîşiile la rîuri şi bazine de apă” nr.440-XIII din 27aprilie 1995 a Republicii Moldova.

4.17 Amplasarea întreprinderilor în fîşiile (zonele) costiere ale bazinelor de apă se ad-mite numai la necesitatea alăturării nemijlocite a terenului întreprinderii de bazinele de apă cu acordul organelor de reglementare a utilizării şi pazei apelor. Cantitatea şi lungimea alăturărilor terenurilor întreprinderilor de bazinele de apă trebuie să fie mi-nime.

4.18 La amplasarea întreprinderilor şi complexurilor industriale pe sectoarele costiere ale rîurilor şi altor bazine de apă, cotele de sistematizare ale platformelor întreprinde-rilor trebuie să se adopte cu minimum 0,5 m mai sus faţă de nivelul de calcul cel mai înalt al apelor, cu considerarea retenţiei şi pantei cursului de apă, precum şi a remuu-lui din înălţimea de calcul a valului, care se determină conform СНиП 2.06.01.

Drept nivel de calcul trebuie adoptat nivelul cel mai înalt al apei cu probabili-tatea depăşirii acestuia, pentru întreprinderile importante pentru economia naţională şi apărare, o dată în 100 ani, pentru celelalte întreprinderi – o dată în 50 ani, iar pen-tru întreprinderile cu durata de exploatare sub 10 ani – o dată în 10 ani.

NOTE – 1. Amplasarea întreprinderilor pe sectoare cu depăşirea mai frec-

ventă a nivelului apei se admite la justificarea tehnico-econo-mică cu condiţia realizării construcţiilor necesare de protecţie a întreprinderilor contra inundării.

NCM B.01.02-2005 pag. 5

2. Prevederile punctului prezent nu se referă la întreprinderile, zo-nele şiconstrucţiile lor separate, precum şi la obiectivele pentru care conform condiţiilor de exploatare, se admite inundarea lor temporară.

4.19 Întreprinderile care necesită amenajarea debarcaderelor de încărcături sau altor construcţii portuare trebuie amplasate de-a lungul cursului rîului în aval de teritoriul destinat construcţiilor.

4.20 Amplasarea clădirilor şi construcţiilor la o distanţă sub 30 km de la hotarele aero-dromurilor, iar a construcţiilor deosebit de înalte (200 m şi mai mult) la o distanţă sub 75 km de la hotarele aerodromurilor se admite cu condiţia respectării cerinţelor Co-dului Aerian al Republicii Moldova.

4.21 În cazul amplasării întreprinderii în zone de amplasare a staţiilor radio, obiecti-velor cu destinaţie specială, depozitelor de substanţe puternic toxice, distanţa pînă la întreprinderile proiectate de la obiectivelor indicate trebuie adoptată conform prevede-rilor normelor speciale.

4.22 Amplasarea întreprinderilor lîngă obiectivele de fabricare şi depozitare a sub-stanţelor, materialelor explozive şi a produselor pe baza acestora trebuie efectuată cu considerarea hotarelor zonelor şi regiunilor de interzicere (de pericol) determinate conform docu-mentelor normative speciale, aprobate în modul stabilit şi de comun a-cord cu orga-nele supravegherii de stat, ministerele şi departamentele, în administra-rea cărora se află obiectivele indicate.

4.23 Amenajarea haldelor, zonelor de stocare a reziduurilor, depozitelor de steril de-şeuri şi reziduuri ale întreprinderilor se admite numai la justificarea imposibilităţii de utilizare a acestora, totodată, pentru complexurile industriale trebuie, de regulă, de prevăzut halde centralizate (de grup). Sectoarele pentru acestea trebuie amplasate du-pă hotarele întreprinderilor şi fîşiei II a zonei de protecţie sanitară a surselor de apă subterane cu respectarea normelor sanitare.

Haldele care conţin substanţe toxice şi combustibile trebuie separate de clădiri-le de locuit şi sociale prin zona de protecţie sanitară.

5 SISTEMATIZAREA TERITORIULUI

Sistematizarea şi amplasarea clădirilor şi construcţiilor

5.1 Sistematizarea terenurilor întreprinderilor şi a teritoriilor complexurilor industria-le trebuie să asigure condiţiile cele mai favorabile pentru procesul de producţie şi muncă la întreprinderi, utilizare raţională şi mai economă a loturilor de pămînt şi efi-cienţă maximă a investiţiilor capitale.

NCM B.01.02-2005 pag. 6

În planurile generale ale întreprinderilor industriale de reconstrucţie şi în sche-mele planurilor generale ale zonelor industriale deja formate trebuie prevăzută siste-matizarea zonificării funcţionale şi amplasării reţelelor tehnico-edilitare (inginereşti).

5.2 Distanţa între clădiri, construcţii, inclusiv şi reţele tehnico-edilitare trebuie adoptată minimum admisibile, densitatea construcţiilor pe terenurile întreprinderilor trebuie să fie de maximum 50-60%. Calculul densităţii construcţiilor este prezentat în anexă.

5.3 În planurile generale ale întreprinderilor şi complexirilor industriale trebuie pre-văzute:

a) zonificarea funcţională a teritoriului cu considerarea legăturilor tehnologi-ce, prevederilor sanitar-igienice şi antiincendiu, traficului de mărfuri şi tipurilor de transport.;

b) relaţii de producţie, transport şi inginereşti raţionale la întreprinderi, între acestea şi teritoriul destinat construcţiilor;

c) cooperarea unităţilor de producţie de bază şi auxiliare, inclusiv a unităţilor de producţie similare, care deservesc partea destinată construcţiilor a ora-şului sau a localităţii;

d) utilizarea intensivă a teritoriului, inclusiv a spaţiului suprateran şi subteran, la rezervele necesare şi justificate pentru extinderea întreprinderilor;

e) organizarea reţelei unitare de deservire a cetăţenilor;f) posibilitatea de construire şi de dare în exploatare prin complexuri sau pe

etape;g) amenajarea teritoriului (terenului);h) crearea unui ansamblu arhitectural unitar într-o îmbinare cu arhitectura

întreprinderilor adiacente şi a clădirilor de locuit învecinate;i) protecţia terenurilor adiacente contra eroziunii, înmlăştinirii, salinizării şi

poluării apelor subterane şi bazinelor de apă deschise cu ape uzate, deşeuri şi reziduuri ale întreprinderilor, conform СНиП 2.01.15;

j) restabilirea (recultivarea) terenurilor date în folosinţă temporară accidentate în timpul construcţiilor.

5.4 În planul general al întreprinderii trebuie luat în considerare particularităţile natu-rale ale regiunii de construcţie:

a) temperatura aerului, precum şi direcţiile predominante ale vîntului;b) posibilitatea depunerilor mari de zăpadă din cauza prezenţei dealurilor sau

supraînălţărilor reliefului din partea ferită de vînt a sectoarelor de construcţii planificate;

5.5 Pe terenurile întreprinderilor şi teritoriile complexurilor industriale unităţile de producţie trebuie amplasate cu considerarea excluderii influenţei dăunătoare asupra cetăţenilor, proceselor tehnologice, materiei prime, utilajelor şi produselor altor în-

NCM B.01.02-2005 pag. 7

treprinderi, precum şi asupra sănătăţii şi condiţiilor sanitar-comunale de viaţă ale populaţiei.

5.6 Clădirile auxiliare trebuie amplasate în exteriorul zonei de circulaţie (umbrei aerodinamice), formate de către clădiri şi construcţii la existenţa pe teren a surselor de poluare a aerului atmosferic cu substanţe nocive de clasa 1 şi 2 de pericol.

5.7 Garajele întreprinderilor trebuie prevăzute numai pentru automobile specializate (de asistenţă tehnică, de curăţare şi întreţinere a teritoriului, a serviciului de pompieri şi salvatori). În lipsa în regiunea construcţiei a gospodăriilor auto de deservire a întreprinderilor se admite prevederea pentru întreprinderi a garajelor pentru cel puţin 15 camioane şi a staţiilor de deservire tehnică pentru 1-2 posturi.

5.8 După utilizarea funcţională, terenul întreprinderii trebuie divizat în zone:a) preuzinală (în exteriorul îngrădirii sau hotarelor convenţionale ale între-

prinderii);b) de producţie;c) auxiliară;d) de depozitare;

Teritoriul complexului industrial trebuie divizat în zone:a) centrul public;b) terenurile întreprinderilor;c) obiectele comune ale unităţilor de producţie auxiliare.Divizarea în zone se admite de a preciza cu considerarea condiţiilor concrete de

construire.

5.9 Zona preuzinală a întreprinderii trebuie amplasată din partea căilor principale de acces al angajaţilor întreprinderii (în relaţie cu prevederile urbanistice).

Dimensiunile zonelor preuzinale ale întreprinderilor (ha la 1000 angajaţi) tre-buie adoptate, luînd în calcul numărul angajaţilor, mii :

0,8 – pînă la 0,5;0,7 – mai mult de 0,5 pînă la 1;0,6 – de la 1 pînă la 4;0,5 – de la 4 pînă la 10; 0,4 - mai mult de 10.

NOTĂ - La funcţionarea întreprinderii în trei schimburi trebuie luat în consi-derare numărul angajaţilor în schimburile unu şi doi.

5.10 Componenţa centrului public al complexului industrial trebuie determinată în fi-ecare caz concret, reieşind din situaţia urbanistică, prezenţa întreprinderilor de deser-vire, particularităţile tehnologice de producţie şi sanitar-igienice ale unor întreprin-deri, soluţia arhitectural-urbanistică a complexului industrial.

NCM B.01.02-2005 pag. 8

În componenţa centrului public, de regulă, trebuie incluse instituţiile de condu-cere a producţiei, întreprinderile de alimentaţie publică, instituţiile de învăţămînt pro-fesionale tehnice şi medii speciale, instituţiile specializate de ocrotire a sănătăţii, în-treprinderile de deservire socială.

5.11 În zona obiectivelor comune ale unităţilor de producţie auxiliare trebuie, de re-gulă, amplasate obiectele de alimentare cu energie, apă şi de canalizare, transport, în-treprinderi de reparaţii, remizele de pompieri, gospodăria de haldă a complexului in-dustrial.

Dublarea unităţilor de producţie şi a instalaţiilor specificate la 5.11 se admite în conformitate cu sarcină de elaborare a schemei planului general al complexului in-dustrial.

5.12 În zonele preuzinale şi centrele publice ale complexurilor industriale trebuie prevăzute terenuri deschise pentru parcarea autoturismelor conform СНиП 2.07.01.

Terenurile deschise pentru parcarea autoturismelor invalizilor se admite de a amplasa pe teritoriul întreprinderii. Numărul de locuri pentru invalizi la parcaj se determină în fiecare proiect concret, în funcţie de cota locurilor de muncă pentru invalizi, adoptată în unitatea de producţie dată şi se marchează cu simboluri speci-ale.

5.13 Punctele de trecere la întreprinderi trebuie amplasate la o distanţă de maxim 1,0 km unul de altul.

5.14 Distanţa de la punctele de trecere pînă la intrările în încăperile sanitar-sociale ale halelor principale, de regulă, nu trebuie să depăşească 800 m.

La distanţe mai mari de la punctele de trecere pînă la încăperile sanitar-sociale pe terenul întreprinderii trebuie prevăzut transportul uzinal de pasageri.

5.15 Distanţa de la locurile de muncă de pe terenul întreprinderii pînă la încăperile sanitar-sociale trebuie adoptată conform СНиП 2.09.04.

5.16 În faţa punctelor de trecere şi intrărilor în încăperile sanitar- sociale, cantine şi clădirile administrative trebuie prevăzute terenuri, adoptînd maxim 0,15 m2 pentru 1 persoană din schimbul cel mai numeros.

5.17 La întreprinderile, unde se prevede posibilitatea utilizării muncii invalizilor, care se folosesc de scaune pe rotile, intrările în clădirile de producţie, social-administrative şi în alte clădiri auxiliare trebuie echipate cu rampe de acces. Înclinaţia optimă a ram-pelor de acces se adoptă de 1:20. Pe sectoare limitate se poate adopta înclinaţia 1:15, în cazuri excepţionale 1:12. Suprafaţa rampelor de acces nu trebuie să fie lunecoasă şi să nu împiedice mişcarea lină a scaunului pe rotile. De ambele părţi ale rampelor de acces şi scărilor trebuie prevăzute îngrădiri cu înălţimea de minimum 0,9 m bare de sprijin. Barele se instalează la înălţimea de 0,7 m pentru cei ce se deplasează cu aju-torul scaunelor pe rotile, şi la înălţime de 0,9 pentru ceilalţi.

NCM B.01.02-2005 pag. 9

5.18 Sectoarele pentru extinderea întreprinderilor sau a complexurilor industriale tre-buie planificate, de regulă, după hotarele terenurilor acestora.

Rezervarea sectoarelor pe terenul întreprinderii pentru dezvoltarea unor hale sau unităţi de producţie se admite de a prevedea numai în conformitate cu sarcina de proiectare.

5.19 În planul general al întreprinderii supuse extinderii sau reconstrucţiei trebuie prevăzute:

a) organizarea (în caz de necesitate) a zonei de protecţie sanitară;b) corelarea cu sistematizarea şi construcţiile zonelor învecinate construibile şi

altor zone funcţionale ale oraşului;c) perfecţionarea consecutivă a zonificării funcţionale şi a soluţiei de sistema-

tizare a anumitor zone ale terenului întreprinderii şi amenajării acesteia fără stoparea producţiei de bază a întreprinderii;

d) sporirea eficacităţii utilizării teritoriului;e) unirea obiectivelor de producţie şi auxiliare disparate;f) sporirea expresivităţii arhitecturale a construcţiei.

5.20 Pe terenurile întreprinderilor industriale trebuie prevăzut un număr minim necesar de clădiri. Încăperile de producţie, auxiliare şi de depozitare trebuie unite într-o clădire mare sau în cîteva clădiri. Amplasarea unor clădiri separate se admite numai la justificarea tehnico-economică sau la necesitatea tehnologică.

5.21 Clădirile şi construcţiile, tînînd cont de specificul producţiei şi condiţiile naturale, trebuie amplasate cu considerarea respectării următoarelor prevederi:

a) axele longitudinale ale clădirii şi lanternele de iluminare trebuie orientate în limitele de la 45 pînă la 110º faţă de meridian;

b) axele longitudinale ale luminătoarelor de aerisire şi pereţii clădirilor cu go-luri, utilizaţi pentru aerisirea încăperilor, trebuie orientate în plan perpendi-cular sau sub un unghi de cel puţin 45º faţă de direcţia predominantă a vîn-turilor în sezonul de vară;

c) în regiunile cu stratul de zăpadă peste 50 cm sau cu cantitatea de zăpadă transportabilă peste 200 m3 pe 1 m al frontului de transpor-tare pe un an tre-buie prevăzută aerisirea transversală a terenului întreprinderii. Pentru aceas-ta, căile principale de acces, axele longitudinale ale clădirilor mari şi lanter-nele trebuie amplasate sub un unghi de maximum 45º faţă de direcţia predo-minantă a vînturilor în sezonul de iarnă.

5.22 Clădirile care formează curţi semiînchise se admite să se utilizeze numai în ca-zurile în care, o altă soluţie de sistematizare nu poate fi adoptată conform condiţiilor tehnologiei sau reconstrucţiei.

NCM B.01.02-2005 pag. 10

Curţile semiînchise trebuie amplasate cu latura cea lungă paralelă la direcţia predominantă a vînturilor sau cu o abatere de cel mult 45º, totodată, latura deschisă a curţii trebuie să fie orientată spre partea expusă la vînturile de direcţie predominantă.

Lăţimea curţii semiînchise la clădirile iluminate prin goluri de fereastră, trebuie să fie nu mai mică de semisuma înălţimilor pînă la partea superioară a cornişei clădi-rilor opuse, care formează curtea, însă nu mai puţin de 15 m.

În lipsa emisiilor industriale nocive în curte, lăţimea curţii poate fi micşorată pînă la 12 m.

NOTE1 Semiînchisă se consideră curtea construită din trei părţi cu clădiri ală-

turate, care în plan au raportul dintre adîncime şi lăţime mai mare de-cît o unitate.

2 Dacă raportul dintre adîncime şi lăţime este mai mare decît 3, la posi-bilitatea acumulării poluanţilor de producţie în curte, în partea clădi-rii, care închide curtea, trebuie prevăzut un gol pentru aerisire cu lăţi-mea de cel puţin 4 m şi înălţimea de cel puţin 4,5 m. Partea inferioară a golului trebuie să coincidă cu cotele de sistematizare a teritoriului a-diacent. Nu se admite amenajarea în gol a porţilor, închiderilor şi altor construcţii, cu care perturbează destinaţia funcţională a golului.

5.23 Utilizarea clădirilor, care formează curţi închise din toate părţile, se admite nu-mai în cazurile în care se prezintă justificări tehnologice sau de sistematizare şi cu respectarea urmă-toarelor condiţii:

a) lăţimea curţii trebuie să fie, de regulă, nu mai mică decît înălţimea cea mai mare pînă la partea superioară a cornişei clădirilor care formează curtea, dar nu mai mică de 18 m;

b) trebuie asigurată aerisirea transversală a curţii prin amenajarea în clădiri a golurilor cu o lăţime de cel puţin 4 m şi înălţimea de cel puţin 4,5 m la po-sibilitatea acumulării substanţelor nocive.

5.24 În curţile închise şi semiînchise anexele clădirilor, precum şi amplasarea unor clădiri sau construcţii separate, de regulă, nu se admite.

NOTE1. În cazuri excepţionale, la justificarea corespunzătoare se admite

amenajarea în curţile menţionate a construcţiilor anexe cu producţii care nu degajă substanţe nocive, cu condiţia că anexa va ocupa cel mult 25% din lungimea peretelui, iar lăţimea curţii la locul anexei va fi de cel puţin semisuma înălţimilor clădirilor opuse, care formează curtea, precum şi respectarea distanţelor antiincendiu normate.

2. Se admite amplasarea construcţiilor energetice sau de ventilare separate în curţi semiînchise, totodată, distanţa de la aceste

NCM B.01.02-2005 pag. 11

construcţii pînă la clădiri trebuie să corespundă prevederilor pentru amenajarea curţilor semiînchise.

5.25 Distanţele între clădiri şi construcţii, iluminate prin goluri de ferestre, trebuie să fie de minimum cea mai mare înălţime pînă la partea superioară a cornişei clădirilor şi instalaţiilor opuse şi de minimum valorile prezentate în tabelul 1.

NOTE1 Dacă una din clădirile sauconstrucţiile opuse, din partea orientată

spre cealaltă, în zona de umbrire posibilă, nu are goluri pentru pătrunde-rea luminii, distanţa între acestea se determină numai prin înălţimea clădirii sau instalaţiei fără golurile pentru pătrunderea luminii.

2 Construcţiile de mare înălţime, care nu au goluri pentru pătrunderea lu-minii (ţevi, turnuri, etajere, coloane etc.), se admite de a le amplasa, de la peretele clădirii cu goluri pentru pătrunderea luminii, la o dis-tanţă de cel puţin un diametru sau lungimea părţii construcţiei orientate spre clădire. Dacă în zona umbririi posibile de la construcţia de mare înălţime, în peretele clădirii golurile pentru pătrunderea luminii lip-sesc, distanţele între acestea nu se reglementează prin prezentul nor-mativ.

3 Pentru clădiri cu luminatoare longitudinale, amplasate la o distanţă mai mică de 3m de la faţada clădirii, cu înălţime a clădirii se adoptă înălţimea pînă la partea superioară a luminatorului.

4. Distanţele indicate pot fi micşorate în cazul în care conform calcului, cu considerarea umbririi ferestrelor de către clădirile opuse, poate fi asi-gurată în ambele clădiri opuse o iluminare naturală sau combinată normată.

5.26 Axele de coordonare ale clădirilor opuse amplasate pe terenurile întreprinderii, de regulă, trebuie să coincidă.

5.27 Clădirile şi construcţiile cu utilaj care cauzează sarcini dinamice considerabile şi vibrarea solului, trebuie amplasate, de la clădiri şi construcţii cu producţii deosebit de sensibile la vibraţii, la distanţe determinate prin calcule cu considerarea condiţiilor geotehnice ale teritoriului, caracteristicilor fizico-mecanice ale pămîntului de fundare, precum şi cu considerarea măsurilor privind înlăturarea influenţei sarcinilor dinamice şi vibraţiilor asupra pămînturilor conform СНиП 2.02.05.

5.28 Producţiile şi staţiile de încercări cu procese deosebit de periculoase, obiectivele cu pericol de explozie şi de incendiu, precum şi depozitele bazelor de materiale com-

NCM B.01.02-2005 pag. 12

bustibile şi uşor inflamabile, de substanţe toxice şi explozive trebuie amplasate con-form normelor speciale aprobate în modul stabilit.

5.29 Clădirile, construcţiile şi construcţiile deschise cu procese de producţie care degajă în atmosferă gaze, fum şi praf, obiectivele cu pericol de explozie şi de incendiu, de regulă, nu trebuie amplasate faţă de alte clădiri şi construcţii de producţie, din partea expusă la vînturile de direcţie predominantă.

5.30 Iazurile de răcire, bazinele de apă, decantoarele de nămol etc. trebuie amplasate astfel ca în caz de avarie lichidul la revărsare să nu prezinte pericol de inundare a în-treprinderii sau a altor clădiri şi construcţii industriale, de locuit şi sociale.5.31 Bazinele de răcire prin stropire trebuie amplasate cu latura lungă perpendicular pe direcţia predominantă a vînturilor în sezonul de vară.

5.32 Distanţele între clădiri şi construcţii , în funcţie de gradul de rezistenţă la foc şi ca-tegoria pericolului de explozie-incendiu şi de incendiu se adoptă conform tabelului 5.33 Distanţele între construcţiile tehnologice deschise, agregate şi utilaje, precum şi distanţele de la acestea pînă la clădiri şi construcţii se adoptă conform normelor tehno-logice de proiectare.

5.34 Distanţele de la depozitele terestre deschise pînă la clădiri şi construcţii , precum şi distanţele între depozitele menţionate se adoptă conform tabelului 2.5.35 Distanţele de la rezervoarele de gaze combustibile pînă la clădiri şi instalaţii se adoptă conform tabelului 3.

5.36 Distanţele între răcitoarele de apă, clădiri şi construcţii se adoptă conform tabe-lului 4.

Tabelul 1Gradul de rezistenţă

la foc a clădirilor

sau construcţiilo

r

Distanţa între clădiri şi construcţii , m,la gradul de rezistenţă la foc a clădirilor sau construcţiilor

I II III IV V

INu se normează pentru clădirile şi construcţiile de categoriile Г şi Д 9 10 12

II Pentru clădirile şi construcţiile de categoriile A, Б, B - 9

10 12 13

III 9 10 12 14 15

gradul de rezistenţă la foc se determină conform NCM E.03.02-2001

NCM B.01.02-2005 pag. 13

IV 10 12 14 16 17V 12 13 15 17 18

NOTE 1. Distanţa cea mai mică între clădiri şi construcţii se consideră

distanţa liberă între pereţii exteriori sau elementele de construcţii. Dacă elemente sau construcţii care ies interior cu mai mult de 1m fiind exe-cutate din materiale combustibile, drept distanţa cea mai mică se consideră distanţa între aceste elemente de construcţii.

2. Distanţa dintre clădirile şi construcţiile de producţie nu se normează:a) dacă suma ariilor pardoselilor a două sau mai multe clădiri sau

construcţiilor de gradul III, IV, V de rezistenţă la foc nu depăşeşte aria par-doselii, admisibilă între pereţii antifoc, considerînd după pericolul de incendiu maxim şi după gradul minim de rezistenţă la foc a clă-dirilor şi construcţiilor;

b) dacă peretele unei clădiri sau instalaţii mai înalte sau mai late, care iese în partea altei clădiri, este antifoc;

c) dacă clădirile şi construcţiile de gradul III de rezistenţă la foc, indife-rent de pericolul de incendiu, au pereţi opuşi orbi sau pereţi cu go-luri umplute cu blocuri de sticlă sau sticlă armată cu gradul de rezis-tenţă la foc 0,75 h.

3. Distanţa specificată pentru clădirile şi construcţiile de gradul I, II de rezistenţă la foc şi categoriile A, Б, B se micşorează de la 9 pînă la 6 m cu respectarea uneia din următoarele condiţii:

a) clădirile şi instalaţiile se dotează cu sisteme automate staţionare de stingere a incendiului conform NCM E.03.03;

b) sarcina specifică de substanţe combustibile în clădirile de catego-ria B este mai mică sau egală cu 10 kg pe 1 m2 de arie a etajului (conform calculului prezentat).

4. Distanţa de la clădirile şi construcţiile întreprinderilor (indeferent de gradul lor de rezistenţă la foc) pînă la hotarele masivului forestier de specii răşinoase trebuie adoptată de 100 m, specii mixte – 50 m, specii foioase – 20 m.

5. La amplasarea întreprinderilor în masive forestiere, cînd construc-ţia lor este legată de tăierea pădurii, distanţele indicate pînă la masivul forestier de specii răşinoase se admite de a le reduce de două ori.

NCM B.01.02-2005 pag. 14

Tabelul 2

Denumirea depozitelor

Distanţa de la depozite pînă la clădirii şi construcţii şi între depozite, m

Clădiri şi construcţii (gradul de

rezistenţă la foc)


Cărbune de pămînt

Materiale lemnoase

(rotunde şi ecarisate) şi

lemne

Draniţă şi rumeguş

Lichide uşor inflamabile (LUI)

Lichide combustibile (LC)

I, II III IV, V

Capacitatea, t Volumul, m3

De la 1000

pînă la 100000

1000De la 1000

pînă la 10000

1000De la 1000

pînă la 5000

1000 1000 pînă la 2000

De la 600

pînă la 1000

600 5000 pînă la 10000

De la 3000 pînă la

5000

3000

1. Cărbune de pămînt cu capacitatea, t: 1000

1000

6nu se

nor-mea-ză

66

1212

2424

1818

2424

1818

1818

1212

66

1812

126

66

2. Materiale lemnoase (rotunde şi ecarisate) şi lemne cu volumul, m3:

100010000 10000

1512

2415

3018

2418

2418

3636

3030

4236

3630

3024

4236

3630

3024

3. Draniţă şi rumeguş cu volumul, m3:

10005000 1000

1815

3018

3624

2418

2418

3630

3624

4236

3630

3024

4236

3630

3024

NCM B.01.02-2005 pag. 15

Tabelul 2 (continuare)


Distanţa de la depozite pînă la clădirii şi construcţii şi între depozite, m

Clădiri şi construcţii (gradul de

rezistenţă la foc)


Cărbune de pămînt

Materiale lemnoase

(rotunde şi ecarisate) şi

lemne

Draniţă şi rumeguş

Lichide uşor inflamabile (LUI)

Lichide combustibile (LC)

I, II III IV, V

Capacitatea, t Volumul, m3

De la 1000

pînă la 100000

1000

De la 1000

pînă la 10000

1000

De la 1000

pînă la 5000

10001000 pînă la 2000

De la 600

pînă la 1000

600 5000 pînă la 10000

De la 3000 pînă la

5000

3000

4. Lichide uşor inflamabile cu volumul, m3: 10002000 6001000 300600 300

30241812

30241812

36302418

181266

181266

42363024

36302418

42363024

36302418

5. Lichide combustibile cu volumul, m3:

500010000 30005000

3000

302418

302418

363024

18126

18126

423630

363024

423630

363024

* Amplasarea materialelor similare ( LUI şi LC) în două sau mai multe depozite nu se admite

NCM B.01.02-2005 pag. 16

NOTE 1. Pentru depozitele de materiale ecarisate, precum si pentru depozitele de cărbune care se autoapinde la

înălţimea stivei mai mare de 2,5 m, distanţele specificate în tabelul 2 pentru clădirile de gradele IV, V de rezistenţă la foc trebuie majorate cu 25 %.

2. La păstrarea împreună a LUI şi LC capacitatea redusă a depozitului nu trebuie să depăşească cantităţile spe-cificate în tabelul 2, totodată capacitatea redusă se determină adoptînd că 1 m3 de LUI este echivalent cu 5 m3 de LC, iar 1 m3 de capacitate la păstrarea supraterană este echivalent cu 2 m3 de capacitate la păstrărea subterană.

3. La păstrarea subterană a LUI şi LC capacităţile depozitelor specificate în tabelul 2 pot fi mărite de 2 ori, iar distanţele - reduse cu 50%.

4. Distanţele de la clădiri nu se normează:a) pînă la depozitele de cărbune de pămînt cu capacitatea sub 100 t;b) pînă la depozitele de LUI şi LC cu capacitatea geometrică sub 100 m3 şi pînă la depozitele de cărbune de

pămînt cu capacitatea sub 1000 t, dacă peretele clădirii orientat spre aceste depozite este plin antifoc.

5. Distanţele specificate în tabelul 2 se determină:a) de la depozitele de cărbune, materiale lemnoase şi lemne, draniţă şi rumeguş – de la hotarele terenurilor

destinate pentru amplasarea (depozitarea) materialelor specificate;b) de la depozitele de LUI şi LC – de la pereţii rezervoarelor, instalaţiile de golire-umplere sau hotarele

terenurilor destinate amplasării ambalajului cu lichidele specificate.

6. Distanţele de la depozitele specificate în tabelul 2 pînă la terenurile deschise (rampe) pentru utilaje (produse finite) în ambalaj combustibil trebuie adoptate conform coloanei „Clădiri şi instalaţii de gradele IV, V de rezistenţă la foc”.

7. Distanţele de la depozitele închise de LUI şi LC pînă la alte clădiri şi construcţii trebuie adoptate conform tab-lului 1.

NCM B.01.02-2005 pag. 17

Tabelul 3

Clădiri şi construcţii Distanţa de la rezervoare de gaze,

m

Cu pistonDe volum

constant şi cu bazin de apă

1. Clădiri publice 150 1002. Depozit de cărbune de pămînt cu capaci-tatea, t: 10 000 100 000 10 000

1812

159

3. Depozit de materiale lemnoase şi lemne cu capacitatea, m3: 1000 10 000 1000

4836

4230

4. Depozit de materiale combustibile (draniţă şi rumeguş etc.) cu capacitatea, m3: 1000 5000 1000

4836

4230

5. Depozit de LUI cu capacitatea, m3: 1000 2000 500 1000 500

423630

363024

6. Depozit de LC cu capacitatea, m3: 5000 10 000 2500 5000 2500

423630

363024

7. Clădiri de producţie şi auxiliare ale întreprinderilor industriale cu gradul de rezistenţă la foc:

I II III IV V

2830323436

2224262830

8. Cuptoare industriale în aer liber şi insta-laţii cu foc deschis 100 100

NCM B.01.02-2005 pag. 18


Clădiri şi construcţii

Distanţa de la rezervoare de gaze, m

Cu pistonDe volum

constant şi cu bazin de apă

9. Hotarul zonei de expropriere a căilor fe-roviare: la sectoare de cale ferată la staţii de triaj

4260

3048

10. Hotarul zonei de expropriere a drumu-rilor auto de categoriile:

I – III IV, V

3021

2115

11. Axa căii ferate sau de tramvai, margi-nea carosabilului drumului auto, care nu au zone de expropriere

21 21

NOTE 1. Distanţele specificate se referă la staţii de rezervoare de gaze şi la re-

zervoare de gaze separate cu capacitatea peste 1000 m3. În cazul sta-ţiilor de rezervoare de gaze sau rezervoarelor de gaze separate cu ca-pacitatea totală de 1000 m3 şi mai mică distanţele specificate trebuie adoptate cu coeficientu,l la capacitatea, m3:

2501000 – 0,7; 250– 0,5

2. La păstrarea subterană a LUI şi LC distanţele specificate la poz. 6 şi 7 trebuie micşorate de2 ori.

3. Distanţele între rezervoarele de gaze şi coşurile de fum trebuie adoptate egale cu înălţimea coşului.

4. Distanţele între reţelele electrice aeriene şi rezervoarele de gaze tre-buie adoptate nu mai mici de 1,5 de înălţime a stîlpilor acestor reţele.

5. Distanţele de la rezervoarele de gaze (pentru oxigen) se admite de a le micşora de 2 ori. Distanţele de la rezervoarele de gaze pentru alte gaze incombustibile trebuie adoptate nu mai mici de cele specificate în tabelul 1 ca de la construcţiile de gradul I, II de rezistenţă la foc.

6. Pe sectorul între rezervoarele de gaze şi clădiri sau instalaţii se admi-te amplasarea depozitelor deschise pentru păstrarea materialelor in-combustibile.

7. Drept capacitate a rezervoarelor de gaze se consideră volumul geo-metric al rezervoarelor de gaze.

NCM B.01.02-2005 pag. 19

Tabelul 4

Clădiri şi construcţii

Distanţele, m, pînă la

Bazine de răcire prin

stropire

Turnuri de răcire cu

coş

Turnuri secţionale terestre de răcire cu ventilator

Turnuri secţionale de

răcire cu ventilator pe acoperişurile

clădirilor1. Bazine de răcire prin stropire

- 30 30 -

2. Turnuri de răcire cu coş30

0,5 D*, dar cel

puţin 1818 -

3. Turnuri secţionale te-restre de răcire cu ventila-tor

30 15 9 – 24** -

4. Turnuri secţionale de răcire cu ventilator pe acoperişurile clădirilor

- - - 12

5. Clădiri cu pereţi din materiale, avînd mărci de rezistenţă la îngheţ cel puţin Мr 25

42 21 21 9

6. Substaţii electrice des-chise şi linii electrice

80 30 42 42

7. Depozite terestre des-chise

60 Conform tabelului 2, dar cel puţin:21 24 15

8. Reţele tehico-edilitare terestre şi supraterestre, îngrâdiri

9 9 9 9

9. Axa liniilor ferate exte-rioare şi de triere

80 42 60 21

10. Axa liniilor de cale fe-rată de acces interioare

30 12*** 12*** 9***

11. Marginea carosabilului drumurilor auto de uz co-mun

60 21 39 9

12. Marginea carosabilului drumurilor auto de acces şi interauzinale

21 9 9 9

D* – diametru turnului de răcire la nivelul ferestrelor de intrare.

NCM B.01.02-2005 pag. 20

** La aria secţiilor sub 20 m2 – 9 m, peste 20 pînă la 100 m2 – 15 m, peste 100 pînă la 200 m2 – 21 m, peste 200 m2 – 24 m.***La utilizarea tracţiunii cu locomotivă cu abur şi a elementelor de închidere combustibile ale turnurilor de răcire, distanţa se adoptă egală cu 21 m.

NOTE 1. Distanţele specificate la poz.1–4 trebuie adoptate ca distanţele utile

între rîndurile de răcitoare monotip, totodată bazinele de stropire se instalează într-un singur rînd.În cazul amplasării în rînduri a turnurilor de răcire de diferită arie distanţa între rînduri se adoptă ca pentru turnurile de răcire cu aria cea mai mare.

2. Distanţa între rîndurile turnurilor de răcire cu un singur ventilator trebuie determinată considerînd condiţiile de amplasare a comuni-caţiilor, însă de minimum 15 m. Distanţele de la turnurile de răcire cu un singur ventilator pînă la clădiri şi instalaţii se adoptă ca pentru turnurile de răcire cu coş.

3. Pentru turnurile de răcire cu coş distanţele între rînduri sînt date la aria acestora sub3200 m2, la o arie mai mare, distanţele trebuie adoptate conform unei argumentări speciale.

4. Distanţa între răcitoarele amplasate într-un singur rînd trebuie adopta-tă egală pentru:turnuri de răcire cu coş – 0,4 diametre ale turnurilor de răcire în sec-ţiunea fundaţiei, dar cel puţin – 12 m;turnuri secţionale terestre de răcire cu ventilator şi pe acoperişurile clădirilor – 3m:turnuri de răcire cu un singur ventilator – înălţimea dublă a ferestre-lor de intrare pentru aer, dar cel puţin 3m.

5. Distanţele cu excepţia celor specificate la poz.7, pentru depozite (şop-roane) de sodiu, potasiu, carbură de calciu şi alte materiale, care la interacţiune cu apă formează substanţe explozive se admite de a mic-ora:

pentru răcitoare cu aria sub 20 m2 – cel mult cu 40%, sub 20 pînă la 100 m2 – cel mult cu 30%, însă în toate cazurile nu mai puţin de 6 m.

6. Pentru clădirile cu pereţii din materiale cu marca de rezistenţă la îngheţ sub Rî 25, trebuie prevăzute măsuri de protecţie a pereţilor contra umezirii şi îngheţării.

7. La întreprinderile în curs de reconstrucţie distanţele între răcitoarele de apă, precum şi între răcitoarele de apă şi clădiri (construcţii) se admite de a micşora, dar cel mult cu 25%.

8. Nu se normează distanţele între răcitoarele de apă şi drumurile auto, reţelele tehnico-edilitare terestre şi supraterestre destinate pentru deservirea acestor răcitoare de apă,.

NCM B.01.02-2005 pag. 21

9. Distanţele specificate la poz.5 – 7 se admite de a le micşora cu 25% cu con-diţia funcţionării răcitoarelor de apă numai în perioada temperaturilor pozitive ale aerului exterior.

10. Nu se normează distanţa între turnurile de răcire secţionale cu ventilator, amplasate pe acoperişurile clădirilor, pînă la peretele exterior al aceleiaşi clădiri.Distanţa de la turnurile de răcire secţionale cu ventilator pînă la pereţii părţilor supraînălţate ale aceleiaşi clădiri se adoptă conform poz.5 cu con-siderarea not. 5 sau not.7 şi 9.

11. Distanţele minime de la turnurile de răcire cu debitul 100 m3/h:pînă la clădirile şi instalaţiile cu pereţii din materiale de rezistenţă la îngheţ de cel puţin Rî 25 – 15 m;pînă la substaţii de transformare – 30 m;pînă la axa căilor ferate interne de acces şi marginea carosabilului drumu-rilor auto de acces şi interauzinale – 6 m.

12. În jurul bazinelor de stropire trebuie prevăzuă o acoperire impermiabilă la apă cu lăţimea de cel puţin 2,5 m cu o înclinare care asigură evacuarea apei.

13. Distanţele de la decantoarele deschise pînă la clădiri şi construcţii trebuie adoptată ca pentru turnuri secţionale terestre de răcire cu ventilator.

5.37 Remizele de pompieri şi salvatori trebuie amplasate pe terenuri adiacente dru-murilor de folosinţă publică. Remizele de pompieri trebuie să deservească o întrep-rinde-re sau un grup de întreprinderi şi să fie proiectate conform normelor speciale.

5.38 Locul de amplasare a remizelor de pompieri şi salvatori trebuie selectat luînd în considiraţie razei de deservire a întreprinderii şi remizelor (posturilor) de pompieri şi salvatori disponibile, care se află în limitele razelor de deservire stabi-lite.

5.39 Razele de deservire a remizelor de pompieri şi salvatori se adoptă: 2 km – pentru întreprinderi de categoriile A, Б şi B, care ocupă peste 50% din aria totală a construcţiilor; 4 km – pentru întreprinderi de categoriile A, Б şi B, care ocupă sub 50% din aria totală a construcţiilor şi întreprinderile de categoriile Г şi D.

NOTE 1. Raza de deservire a remizei (postului) de pompieri şi salvatori trebuie de-

terminată, pornind de la din condiţia traseului pînă la clădirea sau insta-laţia cea mai îndepărtată pe drumurile de folosinţă publică sau de acces. În cazul depăşirii razei specificate, pe terenul întreprinderii trebuie pre-văzut posturi suplimentare. Razele de deservire a posturilor se adoptă a-celeaşi ca şi pentru remize.

2. În prezenţa pe terenul întreprinderilor a clădirilor şi construcţiilor de gra-dul III, IV, V de rezistenţă la foc cu aria construcţiilor peste 50% din aria

NCM B.01.02-2005 pag. 22

totală a întreprinderii, razele de deservire a remizelor şi posturilor de pompieri şi salvatori trebuie micşorate cu 40%.

3. Posturile de pompieri şi salvatori se admite de a le încorpora în clădiri de producţie şi auxiliare de categoriile B, Г şi D.

4. Ieşirile din remize şi posturi trebuie amplasate astfel încît autospecialele de intervenţie, care se deplasează, să nu intersecteze fluxurile de bază de transport şi pietoni.

5. Numărul autospecialelor de intervenţie şi numărul de lucrători ai remize-lor (posturilor) se stabilesc de către beneficiar în sarcina de proiectare, avizată de organele de supraveghere de stat a măsurilor împotriva incendiilor.

Drumuri, intrări şi accese

5.40 Căile ferate, transportul hidraulic, pe bandă rulantă şi drumurile funicularele întreprinderilor industriale şi complexului industriale trebuie proiectate conform СНиП 2.05.07.

5.41 Drumurile pentru automobile şi pistele pentru biciclişti ale întreprinderilor industriale şi complexurilor industriale trebuie proiectate conform СНиП 2.05.02.

5.42 Schema transportului a complexului industrial trebuie să prevadă:a) combinarea construcţiilor şi instalaţiilor pentru diferite tipuri de transport

(poduri pentru transportul auto şi feroviar sau pentru transportul auto şi de tramvai şi viaducte combinate, terasamentul comun al căii pentru drumurile auto şi liniile de tramvai, cu excepţia celor cu circulaţie rapidă etc.);

b) utilizarea construcţiilor şi instalaţiilor, proiectate în alte scopuri (digurilor, bazinelor de acumulare a apei şi barajelor, construcţiilor de scurgere a apei), în calitate de terasament al căii şi lucrări de artă ale drumurilor fero-viare şi auto;

c) posibilitatea dezvoltării ulterioare a schemei de transport exterior.

5.43 La transportul încărcăturilor pe căi navigabile trebuie, de regulă, prevăzută con-strucţia porturilor comune ale întreprinderilor.

5.44 Construcţia debarcaderelor pentru întreprinderile separate se admite conform prevederilor tehnologice sau condiţiilor speciale de construcţie.

5.45 De-a lungul drumurilor auto care leagă întreprinderile cu locul plasării mun-citorilor, la lungimea lor de maxim 2 km trebuie prevăzute piste pentru biciclişti şi pietoni sau trotuare.

NCM B.01.02-2005 pag. 23

Pistele pentru biciclişti trebuie proiectate la intensitatea circulaţiei de biciclete (motorete) de peste 250 un/zi şi intensitatea circulaţiei automobilelor pe drum, de-a lungul căruia se proiectează pista pentru biciclişti, de peste 2000 automobile/zi.

5.46 Întreprinderile cu terenurile cu o aria de peste 4 ha trebuie să aibă cel puţin două intrări.

La mărimea laturii terenului de peste 1000 m şi la amplasarea acestuia de-a lungul străzii sau a drumului auto, pe această parte trebuie prevăzute cel puţin două intrări pe teren. Distanţa între intrări nu trebuie să depăşească 1000 m.

NOTĂ - Sectoarele îngrădite din interiorul terenurilor întreprinderilor (substa-ţii de transformare deschise, depozite etc.) cu aria peste 4 ha trebuie să aibă cel puţin două intrări.

5.47 Lăţimea porţilor de intrare a automobilelor pe terenul întreprinderii trebuie adoptată egală cu cea mai mare lăţime a automobilelor utilizate plus 1,5 m, dar de minimum 4,5 m, iar lăţimea porţilor de cale ferată – de minimum 4,9 m.

5.48 Alegerea tipului de transport intern pentru întreprinderi trebuie efectuată în baza comparaţiilor rezultatelor tehnico-economice ale diferitelor variante cu considerarea or-ganizării unui proces unitar de transport cu transmiterea materialelor aflate în curs de prelucrare din locurile de depozitare spre locurile de utilizare prin intermediul acelo-raşi mijloace de transport, evitînd transbordarea din transportul între secţii pe cel inte-rior din secţie.

5.49 La clădiri şi construcţii de-a lungul lor trebuie asigurat accesul autospecialelor pentru stingerea incendiilor (în continuare – autospecialelor): dintr-o parte – la lăţi-mea clădirii sau a construcţiei pînă la 18 m şi din două părţi – la lăţimea de peste 18 m, precum şi la amenajarea curţilor închise şi semiînchise, indiferent de lăţimea clădirii.

5.50 La clădirile cu aria construcţiei de peste 10 ha sau cu lăţimea de peste 100 m accesul pentru autospeciale trebuie asigurat din toate părţile.

5.51 În cazul, în care conform condiţiilor de producţie nu este necesară amenajarea drumurilor, accesul autospecialelor se admite de prevăzut pe suprafaţa nivelatâ , consolidată pe o lăţime de 3,5 m în locurile de trecere, în cazul terenurilor argiloase şi nisipoase (pulverulente), cu diverse materiale locale, cu crearea pantelor care asigură scurgerea naturală a apelor de suprafaţă.

5.52 Distanţa de la marginea carosabilului sau a suprafeţei nivelate, care asigură trecerea autospecialelor, pînă la pereţii clădirilor cu înălţimea sub 12 m tre-buie să fie de maxim 25 m, la înălţimea clădirilor de peste 12 pînă la 28 m – de maxim 8 m, la înălţimea clădirilor de peste 28 m – de maxim 10 m.

NCM B.01.02-2005 pag. 24

5.53 În cazurile necesare distanţa de la marginea carosabilului a drumului auto pînă la axa marginală a clădirilor şi construcţiilor de producţie se admite de a o majora pînă la 60 m, cu condiţia amenajării spre clădiri şi construcţiiinstalaţii a drumurilor înfundate cu tere-nuri pentru virajul autospecialelor şi amenajarea pe aceste terenuri a hidranţilor anti-incendiu. Distanţa de la clădiri şi construcţii pînă la terenurile pentru virajul autospecia-lelor trebuie să fie de minim 5 şi de maxim 15 m, distanţa între drumurile în-fundate nu trebuie să depăşească 100 m.

NOTE 1. Drept lăţime a clădirilor şi construcţiilor trebuie adaptată distanţa

între axele marginale de trasare a lor.2. Rezervoarele de apă care pot fi utilizate pentru stingerea incendiului

trebuie să aibă accese cu platforme de mărime minimum 12 х12 m.3. Hidranţii antiincendiu trebuie amplasaţi de-a lungul drumurilor auto

la o distanţă de maximum 2,5 m de la marginea carosabilului, dar nu mai aproape de 5 m de la pereţii clădirii, la justificare tehnico-eco-nomică se admite amplasarea hidranţilor pe carosabila.

4. Accesele pentru autospeciale nu trebuie prevăzute la clădirile şiconstrucţii,ale căror materiale,elemente şi procese tehnologice, exclud posi-bilitatea aprinderii lor, cu avizul organelor de Supraveghere a măsurilor împotriva incendiilor.

5.54 Lăţimea trecerilor pe teritoriul întreprinderii se adoptă pentru cea mai compactă amplasare a drumurilor, reţelelor tehnico-edilitare şi zonelor verzi, dar nu mai mică decît distanţele de siguranţă între clădirile şi instalaţiile specificate în tabelul 1 şi con-form normelor sanitare de proiectare a întreprinderilor industriale.

NOTĂ – Lăţime a trecerii se consideră distanţa între axele exterioare de co-ordonare ale clădirilor care limitează trecerea.

5.55 La trecere trebuie prevăzut, de regulă, un singur drum pentru automobile. Amenajarea a două drumuri auto într-o singură trecere se admite:

a) la suprafaţa îmbrăcămintii unui singur drum auto cu accese, egală sau mai mare decît suprafaţa îmbrăcămintii a două drumuri auto cu accese;

b) la relieful complex al terenului întreprinderii care necesită amenajarea dru-murilor la diferite nivele, pentru asigurarea intrărilor mijloacelor de trans-port fără şine în clădirile de producţie.

5.56 Distanţele de la piatra de bordură sau marginea banchetei consolidate a drumu-rilor auto pînă la clădiri şi construcţii trebuie adoptate nu mai mici decît cele specificate în tabelul 5.

NCM B.01.02-2005 pag. 25

Tabelul 5Clădiri şi instalaţii Distanţa, m

1. Marginele exterioare ale pereţilor clădirilor, inclusiv ale tamburilor şi anexelor:

a) la lipsa intrării în clădire a automobilelor şi la lungimea clădirii sub 20 m;

b) idem, la lungimea clădirii de peste 20 m;c) la prezenta intrării în clădire a automobilelor cu două

osii şi autoîncărcătoarelord) la prezenta intrării în clădire a automobilelor cu trei osiie) la prezenta intrării în clădire numai a electrocarelor

1,5

38

125

2. Axele căilor ferate amplasate în paralel: 1520 (1524) mm 750 mm

3,753

3. Îngrădirea terenului întreprinderii 1,54. Marginele exterioare ale reazemelor estacadelor şi viaduc-telor, coşurilor de fum, stîlpilor, pilonilor, părţilor ieşinde ale clădirilor: pilaştrilor, contraforturilor, scărilor exte-rioare etc.

0,5

5. Axa liniei ferate, pe care se transportă metal lichid, zgură, cărucioare cu lingouri şi lingotiere, cărucioare cu troace şi coşuri pentru transportul materialelor de încărcare a furnalelor.

5

NOTE 1. La proiectarea drumurilor pentru circulaţia auto tractoare de tracţiune

cu remorci pentru încărcături de lungime mare (buştene, grinzi etc.), la cotituri şi intersecţii distanţele specificate în tabel trebuie majorate corespunză-tor mărimii ieşindului încărcăturii conform prevederilor СНиП 2.05.02.

2. Distanţele de la pietre de bordură, marginea carosabilului sau a fî-şiei consolidate a banchetei pînă la tulpinile copacilor şi arbuştilor tre-buie determinate în funcţie de specia copacilor şi arbuştilor (dar nu mai mici de cele specificate în tabelul 7), în aşa mod încît coroana copa-cilor cu considerarea retezării acesteia şi a arbuştilor să nu atîrne de asupra carosabilului sau a banchetei.

3. La lăţimea benzii de circulaţie a drumului cu două benzi sub 3,75 m şi în lipsa pietrelor de bordură sau a fîşiei consolidate a banchetei distan-ţa în cazurile prevăzute la poz.4 a tabelului trebuie să fie de minimum 4,25 m de la axa drumului. La lăţimea automobilului de peste 2,5 m, distanţa specificată trebuie majorată respectiv.

NCM B.01.02-2005 pag. 26

4. La intrarea în hale a automobilelor cu remorci distanţa de la pere-tele atelierului pînă la drum trebuie determinată prin calcul.

5. Distanţele specificate la poz.1c – 1e ale prezentului tabel se admit (la reconstrucţii) de a le micşora pînă la 3 m, cu condiţia asigurării secu-rităţii circulaţiei rutiere.

5.57 Elementele de construcţii ale tunelurilor, podurilor, viaductelor, estacadelor, ga-leriilor etc. trebuie amplasate la o distanţă de minimum 0,5 m de la piatra de bordură sau marginea exterioară a construcţiilor lor pentru evacuarea apei (şanţurilor, rigolelor). În caz de necesitate, trebuie considerată lărgirea carosabilului drumurilor în perspec-tivă.

Supraînălţarea părţii inferioare a elementelor construcţiilor enumerate la 5.57 deasupra carosabilului drumurilor auto trebuie stabilită egală cu înălţimea automobi-lului de calcul încărcat, majorată cu 1 m, minimum 5 m.

5.58 La justificare tipurilor mijloacelor de transport şi gabaritelor încărcăturii transportate se admite adoptarea gabaritului cu înălţimea de- 4,5 m.

5.59 Intrările liniilor ferate în clădirile de producţie, de regulă, trebuie să fie de capăt (înfundate) cu cota capului de şină la nivel cu cota pardoselii.

5.60 Distanţele de la axa liniilor ferate uzinale (cu excepţia liniilor pe care se efec-tuează transportarea fontei lichide, zgurii şi lingourilor fierbinţi) pînă la clădiri şi construcţii trebuie adoptate nu mai mici decît cele specificate în tabelul 6.

Tabelul 6Clădiri şi construcţii Distanţa, m, la ecartamentul,

mm1520 (1524) 750

1. Marginile exterioare ale pereţilor sau a părţilor ieşinde ale clădirii: pilaştrilor, con-traforturilor, tamburelor, scărilor etc.

a) la lipsa ieşirilor din clădire;b) la prezenţa ieşirilor din clădire;c) la prezenţa ieşirilor din clădire şi ame-

najarea barierelor de protecţie (cu lungi-mea de minimum 10 m) amplasate între ieşirile din clădire şi liniile ferate para-lele la pereţii clădirii.

3,16

4,1

2,35

3,5

NCM B.01.02-2005 pag. 27

Clădiri şi construcţii Distanţa, m, la ecartamentul, mm

1520 (1524) 7502. Coloanele separate, stîlpii golurilor de porţi ale clădirilor de producţie, precum şi ale părţilor ieşinde ale clădirilor (pilaştrilor, contraforturilor, tambirilor, scărilor etc.) la lungimea lor de-a lungul liniei de maximum 1000 mm; instalaţii de golire-umplere şi de încărcat-descărcat, instalaţii de deservire teh-nică, echipare şi reparaţie a materialului ru-lant, precum şi alte instalaţii tehnologice în stare de nefuncţionare, amplasate pe linii de staţie (cu excepţia celor principale şi de recepţie-expediere).

Conform gabaritului de apropiere a construcţiilor de

liniile ferate

ГОСТ 9238-83 ГОСТ 9720-76

3. Depozite de materiale lemnoase rotunde cu capacitatea sub 10 000 m3.

5 4,5

4. Depozite de lemne ecarisate, draniţă şi ru-meguş cu capacitatea sub 5000 m3.

10 9,5

5 Depozite de LUI cu capacitatea sub 2000 m3.

20 19,5

6. Depozite de LC cu capacitatea sub 10000 m3.

10 9,5

7 Depozite de cărbune de pămînt cu capaci-tatea sub 100 000 t

5 4,5

NOTE 1. Distanţele specificaten la poz. 3–7, trebuie stabilite cu considerarea

notei 5, tabelul 2. 2. Îngrădirile exterioare ale întreprinderilor şi teritoriilor pentru care

este necesară paza, trebuie amplasate la o distanţă de la axa liniilor ferate de minimum 5 m.

3. Apropierea liniilor ferate de stivele de lemne rotunde la depozitele cu capacitatea peste 10000 m3 trebuie odoptată conform normele de pro-iectare a depozitelor de materiale lemnoase.

4. Amplasarea liniilor ferate între drumul auto şi peretele clădirii, din ca-re sînt prevăzute ieşiri la acest drum a mijloacelor de transport auto, se admite numai la prevederile tehnologice, totodată distanţa de la perete-le clădirii pînă la axa liniei trebuie să fie de minimum 6 m.

NCM B.01.02-2005 pag. 28

Sistematizarea pe verticală

5.61 Cota de proiect a teritoriului proiectat se stabileşte cu considerarea prevederilor СНиП 2.01.15 şi СНиП 2.01.15.

5.62 Sistematizarea compactă pe verticală a terenurilor întreprinderilor şi teritoriilor complexurilor industriale trebuie aplicată la densitatea clădirilor peste 25%, precum şi la un grad sporit de complexitate a terenurilor întreprinderilor cu drumuri şi reţele tehnico-edilitare, iar în celelalte cazuri – sistematizarea selectivă pe verticală, executînd lucrări de sistematizare numai pe sectoarele unde sînt plasate clădirile sau construcţiile; sistematizarea selectivă pe verticală, de asemenea trebuie aplicată la existenţa terenurilor stîncoase, la păstrarea pădurii sau a altor plantaţii verzi, precum şi a condiţiilor hidrogeologice nefavorabile.

5.63 La proiectarea sistematizării pe verticală trebuie prevăzut volumul minim de luc-rări de terasament şi deplasarea minimă a solului în limitele sectorului de valorificare.

5.64 Pe terenurile întreprinderilor şi teritoriile complexurilor industriale trebuie pre-văzută scoaterea, atît în debleu, cît şi în rambleu, depozitarea şi păstrarea temporară a stratului fertil ale solului, unde acesta nu va fi perturbat, poluat, subînundat sau inundat la executarea lucrărilor de construcţii sau la exploatarea întreprinderilor, clădirilor şi construcţiilor. Condiţiile de păstrare şi modul de utilizare stratului fertil de sol se determină de către organele care repartizează în folosinţă loturile de pămînt.

5.65 Pantele suprafeţei terenului trebuie adoptate de minimum 0,003 şi maximum 0,05 pentru pămînturile argiloase; 0,03 – pentru pămînturile nisipoase; 0,01 – pentru pămînturile uşor erodabile (loess, nisipuri fine).

5.66 În condiţiile pămînturilor sensibile la umezire de tipul II pantele minime ale sup-rafeţei planificate a terenului trebuie adoptate de 0,005.

5.67 La amplasarea întreprinderilor pe o pantă sau la talpa acesteia în scopurile pro-tecţiei teritoriului contra subînundării cu ape, din partea superioară trebuie amenajate şanţuri de colectare. Secţiunea transversală a şanţurilor şi numărul lor trebuie stabi-lite conform calculelor СНиП 2.04.02.

5.68 Pe terenurile întreprinderilor trebuie, de regulă, prevăzută o reţea închisă de ca-nalizare pluvială.

5.69 La necesitatea utilizării pe terenurile întreprinderilor a reţelei deschise de eva-cuare a apei, dimensiunile minime ale rigolelor şi şanţurilor cu secţiune trapezoidală trebuie adoptate: lăţimea pe fund – 0,3 m, adîncimea – 0,4 m.

NCM B.01.02-2005 pag. 29

5.70 Parcurile de rezervoare sau rezervoarele separate cu LUI şi LC, gaze combusti-bile lichefiate şi substanţe toxice trebuie amplasate, de regulă, la nivele mai joase în report cu clădirile şi construcţiile întreprinderii cu executarea prevederilor NCM E.03.02, NCM C.02.04.

5.71 În cazul amplasării rezervoarelor specificate la 5.70 la nivele mai înalte trebuie prevăzute măsuri suplimentare privind prevenirea avariilor la rezervoarele terestre şi a posibilităţii de infiltrare a lichidului vărsat peste îngrădirile de protecţie.

5.72 Cotele de sistematizare al clădirilor şi construcţiilor întreprinderilor şi a com-plexurilor industriale trebuie stabilite în baza comparării indicatorilor tehnico-econo-mici ai variantelor elaborate, totodată trebuie asigurat bilanţul maselor de pămînt.

5.73 La efectuarea sistematizării pe verticală a terenurilor întreprinderilor şi a com-plexurilor industriale se admite utilizarea deşeurilor industriale stabile, care nu put-rezesc şi nu se descompun, dacă acestea nu sunt agresive pentru construcţiile subterane şi plantaţiile lemnoase.

5.74 La amplasarea complexurilor industriale în condiţii topografice complexe unele întreprinderi ale complexului industrial, la o justificare tehnico-economică corespunzâtoare, pot fi amplasate parţial sau integral în rambleuri sau debleuri, cu asigurarea, de regulă, a bilanţului maselor de pămînt pe întregul complex industrial.

Proiectul sistematizării pe verticală în astfel de cazuri, trebuie executat cu con-siderarea succesiunii lucrărilor.

5.75 Nivelul pardoselilor la primul etaj al clădirilor trebuie să fie, de regulă, mai sus de cota de sistematizare a sectoarelor alăturate clădirilor cu minimum 15 cm.

5.76 Cota pardoselii încăperilor de la subsol sau adîncite trebuie să fie mai mare decît nivelul apelor freatice cu minimum 0,5 cm. La necesitatea amenajării acestor încăperi cu cota pardoselii mai jos de nivelul specificat al apelor freatice trebuie prevăzută hi-droizolarea încăperilor sau micşorarea nivelului apelor freatice. Totodată este necesar de considerat posibilitatea ridicării nivelului apelor freatice pe timpul exploatării întreprinderii.5.77 În cazul necesităţii de a evacua apa, de-a lungul clădirilor în lipsa trotuarelor trebuie prevăzută amenajarea jgheaburilor pe lîngă stratul de etanşare.

Amenajarea

5.78 Întreprinderile şi complexurile industriale amplasate în zonele expuse, pe par-cursul celor mai reci trei luni la acţiunea vînturilor cu viteza medie peste 10 m/s tre-buie protejate prin fîşîi de plantaţii de arbori din partea vînturilor de direcţie predo-minantă. Lăţimea fîşîilor trebuie să fie de minimum 40 m.

NCM B.01.02-2005 pag. 30

5.79 Pentru crearea spaţiilor verzi pe teritoriul întreprinderilor şi complexurilor indus-triale trebuie utilizate specii locale de arbori şi arbuşti cu considerarea proprietăţilor sanitare, de protecţie şi decorative a acestora şi a rezistenţei la substanţe nocive, emi-se de către întreprinderi.

Plantaţiile de arbori existente trebuie, în măsura posibilităţilor, păstrate.

NOTE 1. În zona amplasării întreprinderilor din industria alimentară, halelor

cu procese exacte de producţie, precum şi a staţiilor de suflante, de compresoare şi de încercări ale motoarelor, se interzice utilizarea plantaţiilor de arbori care elimină la înflorire fulgi, sub-stanţe fibroase şi seminţe pubiscente.

2. În limitele distanţelor de siguranţă la incendii normate, plantarea arborilor de conifere nu se admite.

5.80 Pe platformele întreprinderilor, care emit substanţe nocive în atmosferă, nu se admite amplasarea plantaţiilor de arbori şi arbuşti sub formă de grupuri şi fîşii dense, care cauzează acumularea noxelor.

5.81 Aria sectoarelor destinate pentru crearea spaţiilor verzi în limitele îngrădirii întreprinderii se determină adoptînd minimum 3 m2 pentru un lucrător din schim-bul cel mai numeros. Pentru întreprinderile cu numărul lucrătorilor de 300 persoane şi mai mult, la 1 ha din terenul întreprinderii, aria sectoarelor destinate pentru crearea spaţiilor verzi, se admite de a micşora pentru a asigurăra indicatorul stabilit de densitate a construcţiilor. Dimensiunea limită a sectoarelor destinate pentru crearea spaţiilor verzi nu trebuie să depăşească 15% din teritoriului întreprinderii.

NOTE 1. În zona climatică III - IV pe teritoriul întreprinderii trebuie prevăzut

un sistem de irigaţie cu apă destinat pentru spăţiile verzi ale sec-toarelor.

2. Se admite crearea şi amplasarea spaţiilor verzi pe acoperişurile clădi-rilor.

3. În calitate de spaţii verzi se admite de a utiliza “grădini mobile”, am-plasînd arborii şi arbuştii în containere.

5.82 Distanţa de la clădiri şi construcţii pînă la arbori şi arbuşti se adoptă conform tabelului 7.

NCM B.01.02-2005 pag. 31

Tabelul 7

Elementele clădirilor şi construcţiilor Distanţă, m, pînă la axă

De la tulpina arborelui arbust

Marginile exterioare ale pereţilor clădirilor 5 1,5Axele liniilor ferate 5 3,5Pilonii şi stîlpii reţelei de iluminat, tramvaiului, coloanelor, galeriilor şi estacadelor 4 -Picioarele de taluz etc. 1 0,5Marginile exterioare ale tălpii zidurilor de sprijin

3 1

Marginea trotuarelor şi aleelor în parcuri 0,7 0,5Piatra de bordură sau marginea fîşiei consoli-date a banchetei drumului 2 1,2Reţele subterane ale: conductelor de gaze, de canalizare; 1,5 - reţelei termice (de la pereţii canalului); 2 1 conductelor reţelelor termice la montarea fără

canal a conductelor de apă, drenajelor;2 -

cablurilor de forţă şi cablurilor de telecomunicaţii

2 0,7

NOTE 1.Normele specificate se referă la arbori cu coroana cu diametru de

maximum 5 m şi trebuie să fie majorate respectiv pentru arborii cu coroana de un diametru mai mare.

2.Distanţele de la reţele electrice aeriene pînă la arbori trebuie adoptate conform RMIE.

5.83 Distanţele între arbori şi arbuşti la sădirea în rînduri se adoptă conform tabelu-lui 8.

Tabelul 8Caracteristica plantaţiilor Distanţele minime între arbori

şi arbuşti în axe, mArbori de specii heliofile 3Arbori de specii rezistente la umbră 2,5Arbuşti cu înălţimea sub 1 m 0,4Arbuşti cu înălţimea sub 2 m 0,6Arbuşti cu înălţimea peste 2 m 1

NCM B.01.02-2005 pag. 32

5.84 Distanţele între hotarul plantaţiilor de arbori şi iazurile de răcire şi bazinele de răcire pentru stropire măsurate de la marginea malului, trebuie să fie de minimum 40 m.

5.85 Ca elemente principale pentru crearea spaţiilor verzi la întreprinderile industriale trebuie prevăzute gazoanele.

5.86 Pe teritoriul întreprinderii trebuie prevăzute terenuri amenajate pentru odihnă şi exerciţii de gimnastică ale lucrătorilor.Terenurile trebuie amplasate din partea expusă la vînt faţă de clădirile cu producţii cu emisii nocive în atmosferă.Dimensiunile terenurilor trebuie adoptate de maximum 1 m2 pentru un lucrător din schimbul cel mai numeros.

5.87 Pentru întreprinderile cu producţii care emit aerosoli, nu trebuie prevăzute bazi-ne de apă decorative, havuzuri, instalaţii de aspersiune, care contribuie la majorarea concentraţiei de substanţe nocive pe terenul întreprinderii.

5.88 De-a lungul drumurilor magistrale şi industriale trotuarele trebuie prevăzute în toate cazurile indeferent de intensitatea circulaţiei pietonilor, iar de-a lungul trece-rilor şi acceselor – la intensitatea circulaţiei de minimum 100 persoane pe schimb.

5.89 Trotuarele pe terenul întreprinderii sau pe teritoriul complexului industrial trebu-ie amplasate peste 3,75 m de la linia ferată cea mai apropiată cu ecartament normal. Reducerea acestei distanţe (dar nu mai mică decît gabaritele de apropiere a construc-ţiilor) se admite la amenajarea parapetelor care îngrădesc trotuarul.

5.90 Distanţa de la axa liniei ferate pe care se efectuează transportarea încărcăturilor fierbinţi, pînă la trotuare trebuie să fie de minimum 5 m.

5.91 Trotuarele de-a lungul clădirilor trebuie amplasate:a) la evacuarea organizată a apei de pe acoperişurile clădirilor - lipite aderente

la aliniamentul de construcţii cu majorarea în acest caz a lăţimii trotuarului cu 0,5 m (comparativ cu cea prevăzută la 5.92; 5.93);

b) la evacuarea neorganizată a apei de pe acoperişuri – de minimum 1,5 m de la aliniamentul de construcţii.

5.92 Lăţimea trotuarului trebuie adoptată multiplă benzii de circulaţie cu lăţimea de 0,75 m. Numărul benzilor de circulaţie pe trotuar trebuie stabilit în funcţie de numă-rul lucrătorilor angajaţi în cel mai numeros schimb în clădire (sau în grupul de clă-diri), spre care duce trotuarul, considerînd - 750 persoane în schimb pentru o bandă de circulaţie. Lăţimea minimă a trotuarului trebuie să fie de minimum 1,5 m.

NCM B.01.02-2005 pag. 33

5.93 La intensitatea circulaţiei de pietoni sub 100 persoane în ambele direcţii se ad-mite amenajarea trotuarelor cu lăţimea de 1 m, iar la circulaţia invalizilor, care utili-zează scaune pe rotile - cu lăţimea 1,2 m, iar la circulaţia în sens contrar a acestora de minimum 1,8 m.

5.94 Pantele trotuarelor, destinate pentru posibila trecere a invalizilor care utilizează scaune pe rotile, nu trebuie să depăşească: longitudinal – 1:100, transversal – 1:100. În locurile de intersecţie a acestor trotuare cu carosabilul drumurilor auto ale întrep-rinderii, înălţimea pietrei de bordură nu trebuie să depăşească 0,04 m.

5.95 La amplasarea trotuarelor alături sau pe terasament comun cu drumul auto, aces-tea trebuie separate de drum printr-o bandă de separaţie cu lăţimea de minimum 0,8 m. Amplasarea trotuarelor în contact cu carosabilul drumului auto se admite nu-mai în cazul reconstrucţiei întreprinderii.

5.96 La alăturarea trotuarului de carosabilul, acesta trebuie să fie la nivelul părţii superioare a pietrei de bordură, însă cu minimum 15 cm mai sus de carosabil.

5.97 La reconstrucţia întreprinderilor, amplasate pe sectoare dificile se admite, la o justificare respectivă, de a majora lăţimea drumurilor auto din contul spaţiilor verzi, care le separă de trotuare, iar în lipsa lor - din contul trotuarelor cu deplasarea acestora.

5.98 Pe terenul întreprinderilor şi teritoriul complexurilor industriale intersecţia cir-culaţiei de pietoni cu căile ferate în locurile de trecere în masă a lucrătorilor, de regu-lă, nu se admite. La argumentarea necesităţii de amenajăre a intersecţiilor specificate, trecerile în acelaşi nivel trebuie echipate cu semafoare şi semnalizare sonoră, precum şi asigurată vizibilitatea conform СНиП 2.05.07.

5.99 Intersecţiile la diferite nivele (mai ales în tunele) trebuie prevăzute în caz de: mutare a liniilor de staţie, inclusiv a celor de tragere; transport pe linii a metalelor şi zgurii lichide; executate pe liniile încrucişate a lucrărilor de manevră şi imposibilitate a întreruperii acestora pe durata de trecere în masă a oamenilor; acumulăre pe linii a vagoanelor; circulaţie intensivă (peste 50 de vagoane pe zi în ambele direcţii).

5.100 La deplasarea pe teritoriul întreprinderii a invalizilor, care utilizează scaune pe rotile, drumurile pentru pietoni trebuie echipate cu rampe de acces.

5.101 Pe drumurile de circulaţie a invalizilor pe teritoriul întreprinderii trebuie afişată o informaţie vizuală bine citibilă şi perceptibilă, care permite orientarea rapidă şi pre-venirea privind obstacolele posibile. Informaţia vizuală trebuie plasată pe un fond contrastant la o înălţime de minimum 1 m, şi maximum 4,5 m de la nivelul suprafeţei drumului pentru pietoni.

NCM B.01.02-2005 pag. 34

5.102 Teritoriul întreprinderii pentru invalizi cu defecte de vedere trebuie radioficat. Intrarea principală la întreprindere trebuie echipată cu o instalaţie de semnalizare so-noră.

5.103 Sistemul de informaţie vizuală pentru invalizi cu defectele de auz trebuie să asigure o informaţie completă pe întregul complex de activitate de producţie a în-treprinderii.

5.104 Intersecţia drumurilor auto cu drumurile pentru pietoni trebuie proiectată con-form СНиП 2.07.01.

5.105 Îngrădirea terenului întreprinderilor trebuie prevăzută conform „Instrucţiunii pri-vind proiectarea îngrădirilor terenului şi sectoarelor întreprinderilor, clădirilor şi construcţiilor ”.

5.106 Pe teritoriul uzinal nu se admite intersecţia drumurilor pentru pietoni invalizi, care utilizează scaune pe rotile.

6. AMPLASAREA REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE

6.1 Pentru întreprinderile şi complexurile industriale trebuie proiectat un sistem unitar de reţele tehnico-edilitare, amplasate în zone tehnice care asigură ocuparea celor mai mici sectoare ale teritoriului şi corelarea cu clădirile şi construcţiilor.

6.2 Pe teritoriul întreprinderilor industriale trebuie prevăzute preponderent metode de amplasare terestră şi supraterestră a reţelelor tehnico-edilitare.

6.3 În zonele preuzinale ale întreprinderilor şi în centrele publice ale complexurilor industriale trebuie prevăzută amplasarea subterană a reţelelor tehnico-edilitare.

6.4 Pentru reţelele cu diferită destinaţie trebuie, de regulă, prevăzută amplasarea re-elelor tehnico-edilitare în şanţuri, tunele şi canale comune, pe reazeme joase, traverse sau estacade, cu respectarea normelor sanitare şi antiincendiu, precum şi a regulilor de securitate la exploatarea reţelelor respective.

6.5 Se admite amplasarea subterană în comun a conductelor de alimentare cu apă în circuit închis, reţelelor termice şi conductelor de gaze cu conductele tehnologice, in-diferent de parametrii agentului termic şi parametrii mediului în conductele tehnolo-gice.

6.6 La proiectarea reţelelor tehnico-edilitare pe terenurile întreprinderilor, amplasate în condiţii naturale şi climatice deosebite, trebuie respectate prevederile conform: СНиП 2.04.02, СНиП 2.04.03, СНиП 2.04.08, СНиП 2.04.07.

NCM B.01.02-2005 pag. 35

6.7 Nu se admite amplasarea reţelelor exterioare cu LUI şi LC şi gaze sub clădiri şi construcţii.

6.8 Alegerea metodei de amplasare a liniilor de cablu de forţă trebuie prevăzută con-form RMIE.

6.9 La amplasarea reţelelor termice se admite intersecţia reţelelor clădirilor industri-ale şi auxiliare ale întreprinderilor industriale.

Reţele subterane

6.10 Reţelele subterane, de regulă, trebuie pozate în exteriorul carosabilului a dru-murilor auto.

Pe teritoriul întreprinderilor în reconstrucţie se admite amplasarea reţelelor subterane sub drumurile auto.

NOTE 1. Canalele de aerisire, întrările şi alte dispozitive ale canalelor şi tune-

lelor trebuie amplasate în exteriorul carosabilului şi în locurile li-bere de construcţii.

2. La pozarea fără canale se admite amplasarea reţelelor în limitele ban-chetelor drumurilor.

6.11 Se admite amplasarea în canale şi tunele a conductelor de gaze combustibile (naturale, asociate petroliere, artificiale mixte şi lichefiate de hidrocarburi) cu presiunea gazului sub 0,6 MPa (6 kg/cm2) în comun cu alte conducte şi cabluri de telecomunicaţii, în condiţia amenajării ventilării şi iluminării în canale şi tunele con-form normelor sanitare.

6.12 Nu se admite amplasarea în comun, în canale şi tunele: a conductelor de gaze combustibile cu cablurile de forţă şi de iluminare cu excepţia cablurilor pentru ilumi-narea canalului sau tunelului însuşi; a conductelor reţelelor termice cu conductele de gaz lichefiat, conductele de oxigen, de azot, de agent frigorific, de LUI, de substanţe chimice volatile caustice şi toxice şi cu conductele de canalizare a apelor menajere; a conductelor de LUI şi LC cu cablurile de forţă şi de telecomunicaţii cu reţelele de conducte de apă pentru incendiu şi de conducte de canalizare prin curgere liberă; a conductelor de oxigen cu conductele de gaze combustibile, de LUI şi LC cu conduc-tele de lichide toxice şi cu cablurile de forţă.

NOTE 1. Se admite amplasarea în comun în canale şi tunele a conductelor de

LUI şi LC cu reţelele de conducte de apă sub presiune (cu excepţia celei antiincendiu) şi de conducte de canalizare sub presiune.

NCM B.01.02-2005 pag. 36

2. Canalele şi tunelele destinate pentru amplasarea conductelor cu ma-teriale cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu şi toxice trebuie să aibă ieşiri peste fiecare 60 m şi la capetele acestora.

6.13 Reţelele tehnico-edilitare subterane trebuie amplasate în paralel într-un şanţ comun; totodată, distanţele între reţelele tehnico-edilitare, precum şi de la aceste reţele pînă la fundaţiile clădirilor şi construcţiilor trebuie adoptate minim admisibile, pornind de la dimensiunile şi amplasarea camerelor, căminelor şi a altor construcţii ale acestor reţele, de la condiţiile de montare şi reparaţie a reţelelor.

6.14 Distanţele pe orizontală (utile) de la cele mai apropiate reţele tehnico-edilitare subterane, cu excepţia conductelor de gaze combustibile, pînă la clădiri şi instalaţii trebuie adoptate conform tabelului 9. Distanţele de la conductele de gaze combusti-bile pînă la clădiri şi construcţii, specificate în acest tabel, sînt minime.

6.15 Distanţele pe orizontală (utile) între reţelele tehnico-edilitare subterane învecina-te, la amplasarea lor în paralel, trebuie adoptate conform tabelului 10.

NCM B.01.02-2005 pag. 37

Tabelul 9

Nr.crt

Reţelele tehnico-edilitare

Distanţa pe orizontală (utilă), m, de la reţelele subterane pînă la

Fundaţiile clădirilor

şi construcţii

lor

Fundaţiile îngrădirilor stîlpelor :

estacadelor de conducte, galeriilor,

reţelelor de contact şi

telecomunicaţii

Axa liniei ferate cu

ecartamentul de (1520

mm) dar de minim

adîncimea tranşeei pînă la rambleu şi

debleu

Axele liniilor

de tramvai

Drumurile auto Fundaţiile stîlpelor liniilor electrice aeriene

Piatra de bordură, marginea

carosabilului, marginea

fîşiei consolidate a

bordurii

Marginea superioară a tranşe-ului sau a

tălpii rambleului

Pînă la1 kV şi ale iluminatu-

luiexterior

135kV

35kV

1. Conducte de apă şi canalizare sub presiune

5 3 4 2,75 2 1 1 2 3

2. Canalizare de eva-cuare gravitaţională şi canale pentru scurgerea apei

3 1,5 4 2,75 1,5 1 1 2 3

3. Drenaje 3 2 4 2,75 1,5 1 1 2 34. Conducte de gaze

combustibile:a) de presiune joasă

0,005 MPa (0,05 kg/cm2);

2 1 3,75 2,75 1,5 1 1 5 10

b)de presiune medie de la 0,005 (0,05) pînă la 0,3 MPa (3 kg/cm2);

4 1 4,75 2,75 1,5 1 1 5 10

NCM B.01.02-2005 pag. 38


Nr.crt Reţelele tehnico-

edilitare

Distanţa pe orizontală (utilă), m, de la reţelele subterane pînă la

Fundaţiile clădirilor

şi construcţii

lor

Fundaţiile îngrădirilor reamezelor:

estacadelor de conducte, galeriilor,

reţelelor de contact şi

telecomunicaţii

Axa liniei ferate cu

ecartamentulde (1520

mm) dar de minim

adîncimea tranşeei pînă la rambleu şi

debleu

Axele liniilor

de tramvai

Drumurile auto Fundaţiile stîlpelor liniilor electrice aeriene

Piatra de bordură, marginea

carosabilului, marginea

fîşiei consolidate a

bordurii

Marginea superioară a tranşeu-lui sau a

tălpii rambleului

Pînă la 1 kV şi ale ilumina-

tului exterior

135kV

35kV

c) de presiune înaltă peste 0,3 (3) pănă la 0,6 MPa (6 kg/cm2);

7 1 7,75 3.75 2,5 1 1 5 10

d) de presiune înaltă peste 0,6 (6) pînă la 1,2 MPa (12 kg/cm2).

10 1 10,75 3,75 2,5 1 1 5 10

5. Reţele termice (de la peretele exterior al canalului, tunelului sau de la înveliş la pozarea fără canal )

2 (a se vedea poz. 1

din note)

1,5 4 2,75 1,5 1 1 2 3

6. Cabluri de forţă de orice tensiune şi de

telecomunicaţii0,6 0,5 3,25 2,75 1,5 1 0,5 5 10

NOTE

se referă numai la distanţele de la cablurile de forţă. Distanţa de la cablurile de telecomunicaţii se adoptă conform normativelor speciale.

NCM B.01.02-2005 pag. 39

1. Distanţa de la reţelele termice la pozarea fără canal pînă la clădiri şi construcţii trebuie adoptată ca pentru conduc-tele de apă.

2. Se admite pozarea reţelelor tehnico-edilitare subterane (cu excepţia reţelelor antiincendiu, de gaze combustibile şi toxice) în limitele fundaţiilor reazemelor şi estacadelor conductelor, galeriilor, reţelei de contact cu condiţia execu-tării măsurilor, care exclud posibilitatea deteriorării reţelelor în cazul tasării fundaţiilor, precum şi a deteriorării fundaţiilor la avarierea acestor reţele.

Tabelul 10

NCM B.01.02-2005 pag. 40

nr.crt


Distanţa pe orizontală (în lumină),m, între

Con-ducte de apă

Canalizare

De drenaj

şi scurge-

re a apei

Conductele de gaze combustibile

Cabluri de

forţede

orice tensiu-

ne

Cabluri de

teleco-muni-caţii


Canale, tuneleDe

presiune joasă sub

0,005 MPa (0,05

kg/cm2)

De presiune medie 0,005 (0,05) pînă la

0,3 MPa (3 kg/cm2)

De presiune

înaltă 0,3 (3) pînă la

0,6 MPa (6 kg/cm2)

De presiune


1,2 MPa (12 kg/cm2)

Peretele

exterior al

canalu-lui,

tunelu-lui

Înveli-şul la poza-rea fără

canal

1.

Conducte de apă 1,5

A se vede

a poz. 1 a

notei

1,5 1 1 1,5 2 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5

2.

Canalizare

A se vede

a poz. 1 a

notei

0,4 0,4 1 1,5 2 5 0,5 0,5 1 1 1

3. De drenaj şi scurgere a apei

1,5 0,4 0,4 1 1,5 2 5 0,5 0,5 1 1 1

NCM B.01.02-2005 pag. 41


Nr.crt Reţelele tehnico-

edilitare

Distanţa pe orizontală (utilă),m, între

Con-ducte de apă

Ca-nali-zare

De drenaj

şi scurje-re a apei


Cabluri de

forţe de

orice tensiu-

ne

Cabluri de

teleco-muni-caţii


Canale, tunele

De presiune

joasă sub

0,005 MPa (0,05

kg/cm2)


0,3 MPa (3 kg/cm2)

De presiune

înaltă 0,3 (3) pînă la 0,6 MPa (6 kg/cm2)

De presiune


1,2 MPa (12 kg

/cm2)

Peretele exterior

al canalu-

lui, tunelului

Învelişul la poza-rea fără canal

4. Conducte de gaze combustibile:

a) de presiune joasă sub 0,005 MPa (0,05

kg/cm2)

1 1 1

A se vedea poz. 3 a notei

- 1 1 2 1 2

b) de presiune medie 0,005 (0,05) pînă la 0,3 MPa (3 kg/cm2)

1 1,5 1,5 - 1 1 2 1 2

c) de presiune înaltă 0,3 (3) pînă la 0,6 MPa (6 kg/cm2 )

1,5 2 2 - 1 1 2 1,5 2

d) de presiune înaltă 0,6 (6) pînă la 1,2 MPa (12 kg/cm2 )

2 5 5 - 2 1 4 2 4

NCM B.01.02-2005 pag. 42


Nr.crt


Distanţa pe orizontală (utilă),m, între

Con-ducte de apă

Ca-nali

-zare

De drenaj

şi scurge-

re a apei


Cabluri de

forţe de

orice tensiu-

ne

Cabluri de

teleco-muni-caţii

Reţelele tehnice

Canale, tunele

De presiune joasă sub

0,005 MPa (0,05

kg/cm2)


0,3 MPa (3 kg/cm2)

De presiune


0,6 MPa (6 kg/cm2)

De presiune


1,2 MPa (12 kg/cm2)

Peretele exterior

al canalu-

lui, tunelulu

i

Învelişul la

pozarea fără

canal

5. Cabluri de forţe de orice tensiune

0,5 0,5 0,5 1 1 1 2 0,1-0,5

0,5 2 2 2

6 Cabluri de telecomuni-caţiii

0,5 0,5 0,5 1 1 1 1 0,5 - 1 1 1

7 Reţele termice: a) peretele exterior al canalului, tunelului

1,5 1 1 2 2 2 4 2 1 - - 2

b) învelişul la pozarea fără canal

1,5 1 1 1 1 1,5 2 2 1 - - 2

8. Canale, tunele 1,5 1 1 2 2 2 4 2 1 2 2 -

conform prevederilor RMIE

NCM B.01.02-2005 pag. 43

NOTE1. Distanţele de la canalizare pînă la conductele de alimentare cu apă menajeră-potabilă trebuie adoptate pînă

la conducta din ţevi de beton armat şi azbociment, pozate în pămînturi argilioase - 5 m; în rocă detritică mare şi pămînturi nisipoase - 10 m; pînă la conducta de apă din ţevi din fontă cu diametru sub 200 mm – 1,5 m, cu diametru peste 200 mm-3 m; pînă la conducta de apă din ţevi de plastic - 1,5 m.

2. Distanţa între reţelele de canalizare şi conductele industriale, indiferent de materialul şi diametrul ţevilor, pre-cum şi de nomenclatura şi caracteristicile pămînturilor, trebuie să fie de minimum 1,5 m.

3. La amplasarea în comun într-un singur şanţ a două şi mai multe conducte de gaze combustibile distanţele utile între acestea trebuie să fie, pentru ţevi cu diametrul: sub 300 mm - 0,4 m; peste 300 mm - 0,5 m.

4. În tabel sînt specificate distanţele pînă la conductele de gaze din oţel.5. Amplasarea conductelor de gaze subterane din ţevi nemetalice trebuie prevăzută conform prevederilor СНиП

2.04.08 (Instalaţiile de alimentare cu gaze interioare şi exterioare).

NCM B.01.02-2005 pag. 44

6.16 La pozarea liniei de cablu paralel cu linia de înaltă tensiune (LÎT) de 110 kV şi mai mult, distanţa pe orizontală (utilă) de la cablu pînă la conductorul marginal trebuie să fie de minimum de 10 m.

6.17 În condiţiile de reconstrucţie a întreprinderilor distanţa de la liniile de cablu pînă la părţile subterane şi prizele de pămînt ale unor stîlpi separaţi ai LÎT cu tensiunea peste 1000 V se adoptă de minimum 2 m, totodată, distanţa pe orizontală (utilă) pînă la conductorul marginal al LÎT nu se normează.

6.18 La intersecţia reţelelor tehnico-edilitare, distanţele pe verticală (utile) trebuie să fie de minimum:

a) între conductele sau cablurile electrice, cablurile de telecomunicaţii şi liniile ferate şi de tramvai, măsurate de la talpa şinei, sau de la drumurile auto, măsurate de la partea superioară a îmbrăcămintei pînă la partea superioară a ţevii (sau cutiei acesteia) sau a cablului electric - conform calcului la rezistenţă a reţelei, dar de minimum 0,6 m;

b) între conducte şi cablurile electrice, amplasate în canale sau tunele, şi căile ferate distanţa pe verticală, măsurată de la partea superioară a acoperirii ca-nalelor şi tunelelor pînă la talpa şinelor căilor ferate - 1 m; pînă la fundul şanţului sau al altor instalaţii de evacuare a apei sau talpa rambleului terasa-mentului liniei de cale ferată – 0,5 m;

c) între conducte şi cablurile de forţă tensiunea sub 35 kV şi cablurile de telecomunicaţii – 0,5 m;

d) între cablurile de forţă cu tensiunea 110 – 220 kV şi conducte – 1 m;e) în condiţiile de reconstrucţie a întreprinderilor, cu condiţia respectării

preve-derilor RMIE, distanţa între cabluri de orice tensiune şi conducte se admite de micşorat pînă la 0,25 m;

f) între conductele cu diferită destinaţie (cu excepţia conductelor de canaliza-re, care intersectează cele de apă, şi conductele pentru lichide toxice şi cu miros urît) – 0,2 m;

g) conductele care transportă apa potabilă trebuie amplasate mai sus de con-ductele de canalizare sau cele care transportă lichide toxice şi cu miros urît - cu 0,4 m;

h) se admite amplasarea conductelor din oţel, închise în cutii care transportă apa potabilă, mai jos de cele de canalizare, totodată distanţa de la pereţii ţe-vilor de canalizare pînă la muchia cutiei trebuie să fie minimum de 5 m de fiecare parte în pămînturi argiloase şi de 10 m – în roci dentritice mari şi pă-mînturi nisipoase. Conductele de canalizare trebuie prevăzute din ţevi din fontă;

i) branşamentele conductelor de alimentare cu apă menajeră-potabilă la dia-metru ţevilor 150 mm, se admite de prevăzut mai jos de cele de canaliza-re, fără executarea cutiei, dacă distanţa între pereţii ţevilor care se intersec-tează este de 0,5 m;

NCM B.01.02-2005 pag. 45

j) la pozarea fără canal a conductelor de apă ale reţelei termice al sistemului deschis de alimentare cu căldură sau a reţelelor de alimentare cu apă caldă, distanţele de la aceste conducte pînă la conductele de canalizare amplasate mai jos şi mai sus trebuie adoptate de 0,4 m.

6.19 La amplasarea reţelelor tehnico-edilitare pe verticală pe terenul întreprinderilor industriale şi pe teritoriile complexelor industriale trebuie respectate normele СНиП 2.04.02, СНиП 2.04.03, СНиП 2.04.08, СНиП 2.04.07, СНиП 2.09.03, RМIE.

6.20 Conductele de gaze la intersectarea cu canalele sau tunelele cu diferită destina-ţie trebuie amplasate deasupra sau sub aceste construcţii în cutii care ies cu 2 m de ambele părţi de la pereţii exteriori ai canalelor sau tunelele. Se admite pozarea în cutii a conductelor de gaze subterane cu presiunea sub 0,6 MPa (6 kg/cm2) prin tunelele cu diferită destinaţie.

6.21 Intersecţiile conductelor cu căile ferate şi cu cele de tramvai, precum şi cu dru-mu--rile auto trebuie prevăzute, de regulă, sub un unghi de 90º. În unele cazuri, la o zustificare corespunzătoare, se admite micşorarea unghiului de intersecţie pînă la 45º.

6.22 Distanţa de la conductele de gaze şi reţelele termice pînă la locurile de racordare la şine a cablurilor de aspiraţie trebuie adoptată de minimum 3 m pentru linii de tramvai şi de 10 m – pentru căile ferate.

6.23 Intersecţia liniilor de cablu, pozate direct în pămînt, cu căile transportului elec-trificat pe şine trebuie prevăzută sub un unghi de 75-90º faţă de axa căii. Locul de in-tersecţie trebuie îndepărtat de la locurile de racordare la şine a cablurilor de aspiraţie la o distanţă de minimum 10 m pentru căile ferate şi de minimum 3 de la liniile de tramvai.

6.24 În cazul trecerii liniei de cablu în cea aeriană, cablul trebuie să iasă la suprafaţă la o distanţă de minimum 3,5 m de la talpa rambleului sau de la marginea terasamen-tului căii ferate sau al drumului auto.

Reţele terestre

6.25 La amplasarea terestră a reţelelor trebuie prevăzută protecţia acestora împotriva deteriorărilor mecanice şi a acţiunii nefavorabile a factorilor atmosferici.

6.26 Reţelele terestre trebuie amplasate pe traverse pozate în rigole deschise, la nivele mai joase de nivelele de sistematizare a terenului (teritoriului).

pozate la nivelul pămîntului

NCM B.01.02-2005 pag. 46

Se admit alte tipuri de amplasare terestră a reţelelor (în canale şi tunele, pozate pe suprafaţa teritoriului sau pe umplutură plină, în canale şi tunele de tip semiadîncite, în şanţuri deschise etc.).

6.27 Nu se admite amplasarea în şanţuri şi rigole deschise a conductelor gaze com-bustibile, de produse toxice şi a celor prin care se transportă acizi şi alcalii , precum şi a conductelor de canalizare a apei menajere uzate.

6.28 Nu se admite amplasarea reţelelor terestre în limitele zonei, destinate pozării re-ţelelor subterane în şanţuri şi canale, care necesită un acces periodic la acestea pe tim-pul exploatării.

Reţele supraterane

6.29 Reţelele tehnico-edilitare supraterane trebuie amplasate pe stîlpi , estacade, în galerii sau pe pereţii clădirilor şi instalaţiilor construcţiilor.

6.30 Intersecţia estacadelor şi galeriilor pentru cabluri cu liniile electrice aeriene, cu căile ferate şi drumurile auto uzinale, funicularele, liniile de telecomunicaţii şi radi-oficare cu conductele trebuie executată sub un unghi 30º.

6.31 Nu se admite amplasarea reţelelor supraterane ale:a) conductelor de tranzit, din interiorul terenului, cu LUI şi LC şi gaze, pe es-

tacade, pe coloane şi stîlpi separate din materiale combustibile, precum şi pe pereţii şi acoperişurile clădirilor cu excepţia clădirilor de gradul I şi II de rezistenţă la foc, de categoriile B1 B4, Г, D;

b) conductelor cu LC şi produse gazoase în galerii, dacă amestecarea produse-lor poate cauza o explozie sau un incendiu;

c) conductelor cu LUI şi LC şi gaze pe acoperişuri şi pereţi combustibili; pe a-coperişurile şi pereţii clădirilor, în care sînt depozitate materiale explozibile;

d) conductelor de gaze combustibile pe teritoriul depozitelor de LUI şi LC şi de materiale combustibile.

NOTĂ - Conducta din interiorul terenului se consideră de tranzit în raport cu acele clădiri ale căror, instalaţii tehnologice nu produc şi nu consumă lichidele şi gazele transportate prin conductele menţionate.

6.32 Conductele supraterane pentru LUI şi LC pozate pe stîlpi separate, estacade etc., trebuie amplasate la o distanţă de minimum 3 m de la pereţii clădirilor cu goluri, de la pereţi fără goluri această distanţă poate fi micşorată pînă la 0,5 m.

6.33 Pe stîlpi joase trebuie amplasate conductele de presiune cu lichide şi gaze, precum şi cablurile de forţă şi de telecomunicaţii amplasate:

pozate la o distanţă de la pămînt

NCM B.01.02-2005 pag. 47

a) în fîşiile tehnice, special destinate pentru aceste scopuri, ale terenului în-treprinderilor;

b) pe teritoriul depozitelor de produse lichide şi gaze lichefiate.

6.34 Înălţimea de la nivelul pămîntului pînă la partea inferioară a ţevilor (sau pînă la suprafaţa izolaţiei acestora), pozate pe stîlpi joşi pe teritoriul liber în exteriorul acceselor mijloacelor de transport şi al trecerilor pentru oameni, trebuie adoptată de minimum:

a) la lăţimea grupului de ţevi de minimum 1,5 – 0,35 m;b) la lăţimea grupului de ţevi de la 1,5 m şi mai mult – 0,5 m.

6.35 Amplasarea conductelor cu diametru de 300 mm şi mai mic pe stîlpi joşi trebuie prevăzută în două rînduri şi mai multe pe verticală, reducînd la maxim lăţimea traseului reţelelor.

6.36 Înălţimea de la nivelul pămîntului pînă la partea inferioară a ţevilor sau pînă la suprafaţa izolaţiei, pozate pe stîlpi înalte, trebuie adoptată:

a) în partea necarosabilă a terenul (teritoriului), în locurile de trecere a oameni-lor – 2,2 m;

b) în locurile de intersecţie cu drumurile auto (de la partea superioară a îmbră-cămintii carosabilului) – 5 m;

c) în locurile de intersecţie cu căile ferate uzinale şi drumurile de reţea comu-nă – în conformitate cu ГОСТ 9238;

d) în locurile de intersecţie cu liniile de tramvai – 7,1 m de la capul şinei;e) în locurile de intersecţie cu reţeaua de contact a troleului (de la partea supe-

rioară a îmbrăcămintii carosabilului) – 7,3 m;f) în locurile de intersecţie conductelor cu LUI şi LC şi de gaze cu căile ferate

uzinale de acces pentru transportarea fontei topite sau zgurii fierbinţi (pînă la capul şinei) – 10 m; la executarea protecţiei termice a conductelor – 6 m.

NCM B.01.02-2005 pag. 48

Anexă

INDICATORIIde densitate a instalaţiilor (construcţiilor) pe

terenul întreprinderilor industriale

1. Densitatea construcţiilor pe terenul întreprinderilor industriale se determină în pro-cente ca raport între aria suprafeţelor construite şi aria întreprinderii în limitele îngră-dirii (sau în lipsa ei – în hotarele convenţionale corespunzătoare îngrădirii), cu inclu-derea suprafeţelor ocupate de liniile ferate.

2. Suprafaţa construită se determină ca suma ariilor ocupate de clădiri şi construcţii de toate tipurile, inclusiv de şoproane; de instalaţiile tehnologice, tehnico-edilitare, ener-getice şi de alte instalaţii deschise; de estacade şi galerii; de platformele dispozitivelor de încărcare descărcare;construcţii subterane (rezervoare, beciuri, adăposturi, tune-le de asupra cărora nu pot fi amplasate clădiri şi construcţii ), precum şi de parcajele deschise pentru automobile, maşinile, mecanismele şi depozitele deschise cu diferită des-tinaţie, cu condiţia că dimensiunile şi echipamentul parcajelor şi depozitelor se adop-tă conform normelor de proiectare tehnologică a întreprinderilor.

3. În suprafaţa construită trebuie de inclus sectoarele de rezervă de pe terenul întrep-rinderii, planificate în conformitate cu sarcin de proiectare pentru amplasarea clădiri-lor şi instalaţiilor (în limitele gabaritelor clădirilor şi construcţiilor specificate).

4. În suprafaţa construită nu se includ suprafeţele ocupate de straturile de etanşare perimetrală a clădirilor şi construcţiilor; trotuare, drumurile auto şi liniile ferate, staţiile de cale ferată, clădirile şi instalaţiile provizorii, terenurile sportive deschise, terenurile pentru odihna cetăţenilor, plantaţiile verzi (de arbori, arbuşti, flori şi ierburi), parcajele deschise pentru mijloacele de transport auto, care aparţin cetăţenilor, rigolele deschi-se de evacuare a apei şi de alte canale, zidurile de sprijin, clădirile şi construcţiile subte-rane sau părţile lor, deasupra cărora pot fi amplasate alte clădiri şi construcţii .

5. Calculul ariilor, ocupate de clădiri şi construcţii se efectuează după conturul exterior al pereţilor lor exteriori la nivelul cotei de sistematizare a terenului.

6. La calculul ariilor, ocupate de galerii şi estacade, în suprafaţa construită se include proiecţia în plan orizontal numai a celor sectoare de galerii şi estacade sub care con-form gabaritelor nu pot fi amplasate alte clădiri sau construcţii, pe celelalte sectoare se ia în considerare numai aria ocupată de fundaţiile stîlpelor galeriilor şi estacadelor la nivelul cotei de sistematizare a terenului.

NCM B.01.02-2005 pag. 49

7. La construcţia întreprinderilor pe terenuri cu pante de 2% şi mai mare, densitatea minimă a construcţiilor se admite de micşorat conform tabelului 11.

Tabelul 11

Panta localităţii, % Coeficient de corectare pentru micşorarea densităţii construcţiilor

2-55-1010-1515-20

0,95-0,900,90-0,850,85-0,800,80-0,70

8. Densitatea minimă a suprafeţei construcţiilor se admite de micşorat (în prezenţa unei justificare tehnico-economice corespunzătoare), dar nu mai mult decît cu 1/10 din cea stabilită în tabelul 11, în următoarele cazuri:

a) la extinderea şi reconstrucţia întreprinderilor;b) la construcţia întreprinderilor pe terenuri cu condiţii geotehnice com-

plexe sau cu alte condiţii naturale nefavorabile;c) pentru întreprinderile constructoare de maşini energetice şi de tran-

sport, în cazul în care este necesar transportul tehnologic în interiorul terenului a încărcăturilor cu lungimea de peste 6 m cu remorci, trailere (punţile macaralelor grele, pregătirea pieselor pentru cadrele de loco-motive şi vagoane etc.) sau transportul feroviar între secţii a încărcă-turilor gabaritice sau de dimensiuni mari cu masă peste 10 t (blocuri de cazane cu abur, corpuri de reactoare etc.);

d) pentru întreprinderi de prelucrare a laptelui de producere, a caşcava-lului, laptelui uscat şi cel concentrat, a produselor de cofetărie, la ne-cesitatea construcţiei pe terenul întreprinderilor a obiectivelor energe-tice şi a construcţiilor de captare a apei pentru consumul propriu.

NCM B.01.02-2005 pag. 50

C U P R I N S

1 DOMENIU DE APLICARE.................................................................12 REFERINŢE.........................................................................................13 TERMENI ŞI DEFINIŢII.....................................................................24 AMPLASAREA ÎNTREPRINDERILOR............................................25 SISTEMATIZAREA TERITORIULUI................................................5

Sistematizarea şi amplasarea clădirilor şi instalaţiilor........................5Drumuri, întrări şi accese..................................................................22Sistematizarea pe verticală................................................................29Amenajarea....................................................................................... 29

6 AMPLASAREA REŢELELOR TEHNICO-INGINEREŞTI ............34Reţele subterane................................................................................35Reţele terestre....................................................................................45Reţele supraterane.............................................................................46

Anexă: Indicatorii densităţii suprafeţei construite a platformelor (terenurilor) întreprinderilor industriale........................................48

NCM B.01.02-2005 Planuri Generale Industriale_MD

Documents

Transcript of NCM B.01.02-2005 Planuri Generale Industriale_MD