CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ - BRAŞOV

revistă pentru copii

ANUL ŞCOLAR 2010-2011

Revistă realizată în urma proiectului „Viitorul începe azi” la

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă - Braşov, corpul B

Redactori: Prof. Szabó Éva

Prof. Bobiţ Dana

„Pământul e singurul loc în care se poate crea Paradisul”

Octavian Paler

Să protejăm Pământul

Multe

pericole

ameninţă

Pământul.

Adesea

oamenii

sunt de

vină. Din

fericire,

astăzi ei

încep să-şi

dea seama

că planeta

noastră În păduri, zilnic sunt tăiaţi mii de arbori pentru lemnul trebuie lor preţios, ori pentru a se crea ogoare sau drumuri. apărată cu Distrugerea acestor păduri duce la dispariţia a orice preţ. numeroase specii de plante şi animale şi influenţează negativ

clima de pe planeta noastra.

Din cauza petrolului răspândit pin oceane şi a apelor murdare

din canale de scurgere ale oraşelor, mările şi oceanele au devenit gropi de

gunoi.

tu poţi să

croteşti mediul, acă arunci şi mbalajele în

şul de gunoi,

u pe jos. Sticla

ârtia şi

asticul sunt ciclabile. rebuie doar

rtate şi puse în

ubela

respunzătoare.

Gazele toxice care ies pe hornurile uzinelor,

ca şi cele care se răspândesc din ţevile de eşapament

ale maşinilor, poluează aerul pe care îl respirăm,

fiind deosebit de periculoase pentru atmosferă.

Ambalajele goale şi resturile umplu gropile de gunoi. Astăzi, ele sunt

arse sau reciclate, pentru a fi transformate util în ceva.

70,8 % din supafaţa Pământului este acopertită cu apă. Apa dulce care poate fi folosită este numai de 0,009% din întrega cantitate de apă de pe pe Pământ.

Albumul apei Apa în diferite stări de agregare

solidă lichidă gazoasă

Decupaţi din reviste imagini cu apă în diferitele ei stări de

agregare: nori, cascade, lacuri, zăpadă şi realizaţi un album al

apei.

Apa înseamnă: - viaţă - irigaţie - incoloră

- sete - energie electrică

- umezeală - poluare

- peşti - transparenţă

Şi tu poţi:

- În serile senine de primăvară să aşterni peste rondul de flori câteva foi de ziar sau plastic. S-ar putea să cadă bruma. Foile de

ziar s-au plastic împiedică formarea brumei pe plantele tinere,

salvându-le de la distrugere;

- Să economiseşti apa! Să păstrezi curăţenia apelor din fântâni şi a

apelor curgătoare şi stătătoare.

-

Ghicitori

Cine cântă pic pic pic Albe stele mititele

În câmpie lângă spic. S-au întins peste poiene.

(Ploaia) (Roua)

Un con de brad supărat Ca făina, alb se cerne, albă

Că-ntre frunze-i aruncat, Cergă ea aşterne.

Vrea să ştie cine este (Zăpadă) Şi-n apă se zbenguie.

(Peştele)

Ochi de cer oglindit, ferit,

În turn adânc adăpostit,

De toată lumea folosit.

(Apa din fântână)

Mureşul şi Oltul

A fost odată un împărat care trăia în vârful unui munte, într-o cetate cu două turnuri.

El avea doi fii. Pe unul îl chema Mureş, pe altul Olt. Unul trăia

în turnul de miazănoapte, celălalt în turnul de miazăzi.

Într-o vară, împăratul a plecat la război şi nu s-a mai întors.

Când s-au făcut mari, cei doi băieţi s-au hotărât să plece în lume

să-l caute. Împărăteasa a lâns de bucurie şi de durere că se temea să nu-i

piardă. Ea i-a sfătuit să meargă împreună să nu se despartă niciodată,

dar abia au plecat şi au început să se certe, căci erau deosebiţi la fire.

Mureş, care crescuse în turnul de la miazănoapte era liniştit şi cuminte.

El a apucat spre miazănoapte. Olt crescut în turnul de la miazăzi, era

neastâmpărat şi iute la fire. El a apucat nebuneşte spre miazăzi. După o

vreme lui Mureş i s-a făcut dor de fratele lui şi s-a întors spre miazăzi,

ca să-l găsească, dar nu l-a mai găsit şi de aceea a apucat pe alt drum.

Împărăteasa, când i-a văzut despărţiţi chiar de la casa

părintească, a alergat după ei să-i oprească, dar nu i-a putut ajunge

fiindcă ei fugeau în direcţii diferite.

Împărăteasa a plâns mult şi voind să-i oprească, le-a atins

urmele cu o nuieluşă fermecată. Atunci, ce să vezi? Cei doi feciori de

împărat s-au schimbat într-o clipă în două râuri cu apa limpede,

întocmai ca lacrimile mamei care plângea după fiii ei pierduţi.

Lacul de Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni încarcă;

Tresărind în cercuri albe

El cutremură o barcă

Şi eu trec de-a lung de maluri

Parc-ascult şi parcă aştept

Ea din trestii să răsară

Şi să-mi cadă lin de piept;

Să sărim în luntrea mică

Îngânaţi de glas de ape, Şi să

scap din mână cârma, Şi

lopeţi să-mi scape;

Dar nu vine singuratic

În zadar suspin şi sufăr

Lângă lacul cel albastru

Încărcat cu flori de nufăr.

Ne jucăm cu aerul (experimente)

Aerul pe care îl inspirăm, amestecul de gaze care constituie

atmosferă, este un element vital pentru existenţa omului. Fără alimente

şi apă omul ar putea supravieţui câteva zile, fără aer doar câteva zeci de

secunde.

Experimentul I: „Şarpele”

O grupă de copii va confecţiona suportul pentru şarpe din făină,

sare şi oţet pe care le frământă bine, după care din bucăţi mici cât

pumnul lor vor modela suportul în care se înfige un creion sau un

beţişor de lemn, iar la celălalt capăt al beţişorului se înfige un ac cu

gămălie.

O altă grupă de copii va decupa din coală de hârtie colorată un

cerc cu diametrul de 10 cm. Vor marca centrul cercului, pliind cercul pe

diagonală şi presând doar centrul cercului. Acest cerc va fi tăiat într-o

fâşie de 1,5 cm lăţime de jur împrejur din exterior către interior, astfel

ca mijlocul cercului să rămână un cerc cu diametrul de 3 cm.

Atârnând şarpele pe suport cu mijlocul pe acul de gămălie şi aşezându-l pe calorifer sau deasupra unei surse de căldură, acesta se va roti astfel încât va părea un şarpe în mişcare, de unde şi numele.

Experimentul II: „ Descoperă cum circulă aerul”

Pentru acest experiment se foloseşte o lumânare şi o vom ţine în

partea de jos a uşii, vom observa că flacăra se înclină spre interiorul

camerei. Mutând lumânarea în partea de jos a uşii, vom observa că

flacăra se înclină spre interiorul camerei. Experimentul ne demonstrează că

aerul rece de afară fiind mai greu intră în cameră în partea de jos a uşii

formându-se un curent de aer care împinge aerul cald, iar aceasta uşor cum

este se ridică şi continuă circuitul ieşind din cameră prin partea de sus, în

felul acesta camera se şi aeriseşte.

Alte experimente

Dacă în faţa unei pete luminate de soare ţinem o flacără a unui chibrit, vom observa mici dâre de umbră ale aerului cald care se ridică ca

urmare a faptului că aerul încălzit se mişcă şi se ridică deasupra aerului

rece.

Să ne facem vânt cu evantaiul. Simţim pe faţă o răcoare, ne

flutură părul; acesta este aerul de care avem nevoie să respirăm.

Să umflăm baloane.

Împinge paharul în apă, cu gura în jos; se observă că paharul se umple cu apă. De ce? Fiindcă este plin cu aer. Înclină-l puţin; paharul se umple cu apă, în locul aerului a intrat apa.

Până şi flacăra unei lumânări are nevoie de oxigen.

Experimentează: pune peste flacăra unei lumânări un balon de sticlă; după

câteva minute se stinge.

Atârnă la uşă pe aţă câteva foi de hârtie; de câte ori deschizi uşa, ele se mişcă. Ce crezi?

Împinge sub apă o minge; las-o acolo sub apă. Ai reuşit?

Şi tu poţi:

- Să aeriseşti zilnic camera în care stai;

- Să faci mişcare în aer liber, să faci excursii, drumeţii;

- Să foloseşti mai puţin spray-uri şi alte substanţe poluante ale aerului, chiar dacă au miros frumos;

- Să ascultaţi muzică mai încet, evitând poluarea

fonică.

Solul Temelia casei

Cămara de alimente pentru

plante

În grădină la bunici,

Printre tufe de urzici,

Au ieşit ridichi, salată,

Usturoi, mărar şi ceapă.

Bunicuţa e încântată

Şi le udă acum cu apă,

Le îngrijeşte pentru mine,

Că au multe vitamine.

Plantele - haina verde a naturii

Prin fotosinteză plantele consumă anual 174 miliarde de tone de CO2, din care 19 miliarde tone consumă plantele terestre , iar 155 miliarde tone plantele acvatice ?

ŞTIATI CĂ :

Pădurile produc 2/3 din cantitatea de O2 consumată de lumea

vie?

Un stejar în decursul vieţii produce O2 necesar unui om timp de

20 de ani ?

Un ha de pădure absoarbe 3,7 tone de CO2 din atmosfera si redă acesteia 2 milioane de tone de O2 ?

Cantitatea de frunze introduse în sol anual de pădure de la 1 ha

este de aproximativ 20 tone ?

Grosimea stratului de ozon a Planetei este de 20-40 km

altitudine ?

Ienupărul ( juniperus ) produce zilnic 30 kg fitoncide ( substanţe care distrug microbii ) ?

Molidul produce zilnic 4 kg fitoncide ?

La fiecare 30’ dispare o specie vegetală şi o specie animală datorită despăduririlor?

În 2020 se estimează că populaţia globului să fie de 12 miliarde

locuitor, iar în 2150 de 150 miliarde locuitori?

Asimilând o tonă de carbon, plantele degajă 27 tone de O2?

Un fag matur consumă din primăvară până în toamnă

aproximativ 9000 litri de apă?

Erodarea stratului de ozon afectează viaţa pe Terra prin

diminuarea imunităţii, boli ereditare, malformaţii, apariţia

cancerelor, diminuarea fotosintezei, apariţia efectului de sera ?

Mărţişorul

În credinţa populară, mărţişorul simbolizează funia anului care

adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice.

Culorile alb şi roşu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarna şi vara.

Martie e, aşadar

Prima lună - n calendar,

Care - anunţă toată ţara,

C-a sosit iar primăvara!

Şi din prima zi, se ştie,

E-un motiv de bucurie:

Mărtişoarele apar,

Mici minuni aduse-n dar.

Prinse-n şnurul împletit,

Sunt gata de oferit.

Bucurie şi noroc

Aduc tuturor, pe loc.

Dansul anotimpurilor

Patru fete de-mpărat

Cum le ştim de prin poveste,

La palat s-au adunat

Să ne dea ceva de veste:

- Eu doresc să-mpodobesc

Pomii cu alb şi verdeaţă

Şi zăpada să topesc

Aducând totul la viaţă.

Primăvara

Vara

- Eu, cu soarele-arzător,

Toate roadele le coc

Prin livezi şi pe ogor,

Iar copiii-au timp de joc.

Toamna

- Eu pe arbori îi dezbrac

Şi de poame şi de frunze Şi hambarele încarc Aducând zâmbet pe buze.

Iarna

- Eu o pătură aştern

De omăt, în toată ţara, Iar copii au antren Şi se dau cu sănioara.

Roşul din straiele lui Moş Crăciun şi din fructele strălucitoare

ale plantelor din iarnă, verdele bradului de Crăciun, albul zăpezii şi

auriul sclipitor din flăcările lumânărilor şi luminilor Crăciunului, toate

aceste culori marchează în mod tradiţional magicul eveniment din luna

decembrie, purtând semnificaţii şi un simbolism derivate din crestinism.

Ziua Pământului „22 Aprilie ”

Ziua Pământului este menită să atragă atenţia oamenilor asupra

importanţei mediului înconjurător. 22 aprilie a devenit Ziua Pământului

(Earth Day) în 1970, la iniţiativa senatorului 20essel20n Gaylord

Nelson.

Scenete şi prezentare de măşti

Scenetă în proiectul Viitorul începe azi!

În acest proiect noi am învăţat

Despre munte, despre floare,

Despre marea poluare.

Omului cu stăruinţa

Toate ii sunt cu putinţă

Natura el o veghează

Si-ntr-una o exploatează.

Natura noi o protejăm

Curată să o păstrăm,

Fiindcă sănătatea mea

Depinde numai de ea.

Să scăpam de poluare

E dorinţa noastră mare

Aer, apă şi verdeaţă

Pentru noi înseamnă viaţă.

Orice lucru foloseşte

Şi nu-l arunca,

Mâine poate-ţi foloseşte

Viaţa-ţi va însenina.

Natura-n daruri e bogată

De ştii să vezi farmecul ei,

Din orice floare cât de mică

Poţi face un dar de vrei.

Jucării din coji de nucă,

Sau din frunze de arţar,

Toate cu puţină muncă

Vor deveni un mic dar.

Din orice lucru cat de mic,

Dai viaţă şi culoare,

Doar să iubeşti un pic

Natura asta mare.”

Cu bucurie împărţim viaţa,

Pe această planetă.

Lumina zilei ne trezeşte,

Cu veselie în fiecare dimineaţă.

Aerul proaspăt şi apa curată,

Sufletele ni le hrăneşte.

Fără ele am suferi,

Iar natura ar plânge în fiecare zi.

Pentru a opri plânsetul naturii Şi

pentru a proteja mediul

Noi vă facem o promisiune,

Şi sfaturi simple vă împărtăşim acum.

Pământul este în mâinile noastre,

Fie aici sau în străinătate.

Acelaşi sunt peste tot.

Să le aplicăm, prieteni

Şi natura va fi mai bună cu noi.

Apa să o consumăm cu grijă

Copacii să-i plantăm cu rost

Iar deşeurile au şi ele un loc,

Să le adunăm într-un mod organizat,

În tomberoane şi coşuri de gunoi.

Doar cu natura ne vom înţelege noi.

Acum ştim ce avem de făcut.

Roaba, grebla şi lopata,

Şi hârleţul toate-s gata,

Stropitoarele sunt pline,

Ziua-i caldă şi senină.

Şi săpăm, cărăm, plantăm

Multe flori noi semănăm

Şi cu apă le udăm

În dar doamnei să le dăm.

Reciclarea diferitelor forme de ambalaj

Flori din pahare de plastic

Oameni de zăpadă, suport pentru

creioane din hârtie colorată şi carton

Clovnul mobil confecţionat din carton şi resturi textile

Ghirlandă de flori din

bidoane de plasic acoperite cu hârtie

colorată

Lucrări din hârie şi material din plastic

Roboţelul din carton şi ziar

Suporturi pentru creioane Vază cu flori

Vază cu flori Barcă

Cop

Lucrări din bidoane de plastic

“Să ocrotim natura”

1. Grupa de copii se află în parc la joacă.

Colorează copiii care se comportă civilizat.

2. Încercuieşte copii care nu se comportă frumos.

„Aşa da, aşa nu!”

1. Grupa de copii se află în parc la joacă.

Colorează copiii care se comportă civilizat.

2. Încercuieşte copiii care nu se comportă frumos.

.În grădină

1. Ce fac copiii din imagine? 2. Coloraţi imaginea!

1. Uneşte punctele

2. Colorează imaginea

1. Povesteşte imaginea.

2. Colorează.

Colorează imaginea

Colorează imaginea

1. Poveste în imagini

Floare decor

În realizarea acestui model se foloseşte un pahar de plastic.

Pereţii paharului se crestează (taie) pană la distanţa de 1 cm de fundul paharului.

Tăierea se efectuează cu ajutorul

unei foarfece.

Fâşiile obţinute se pictează cu acuarele tempera fara prea multa apa.

Fundul paharului se pictează cu

galben.

Se obţine o floare cu care se

decorează clasa.

Ghirlandă de flori

Se ia un bidon de plastic de o

jumătate de l sau de 2l. Se taie

bidonul aprox. La 10 cm distanţă de

dop.

Dopul trebuie să fie de culoare verde. Pereţii laterali se taie sub forma de petale.

Se aplică pe petale bucăţele de hârtie albă.

(ptr. ghiocei)

şi roşu sau galben

(ptr lalele).

A rezultat o ghirlanda superbă din

peturi de plastic.

Colectivul de profesori: Prof. Bilovolschi Camelia

Prof. Bobiţ Dana

Prof. Butunoi Anca

Prof. Calcea Adriana

Prof. Ceauşu Luminiţa, Şc. Gen. Nr.27 Prof. Enache Ecaterina

Prof. Fuciu Diana

Prof. Gardin Beatrice

Prof. Găinar Elena

Prof. Ghineţ Alina

Prof. Keul Izabela

Prof. Maga Rusalka

Prof. Moraru Camelia

Prof. Noaghiu Cristina, Şc. Gen. Nr. 15

Prof. Olteanu Alina

Prof. Pascu Rodica

Prof. Popa Corina

Prof. Roman Mariana

Prof. Rusu Roxana

Prof. Szabó Éva

Prof. Vajda Daniela

Prof. Zaharia Ionela