Viata nu reprezinta nimic Fara prietenie!!!

Grupa M-182

Proiect Didactic:

Revista Studenților din ATM

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Maria

Lectură plăcută!!

Bun venit!

Spor la citit!

Citiți

tăt tăt

tăt!

Cultivare placuta! Citiți voi și pentru mine!

Citiți cu

atenție!

Aprofundare

intensă!

Citiți, are si poze!

Luați de citiți!

Au trecut câteva săptămâni bune de când, eu și grupa

mea, ne-am întâlnit pentru prima oară în anul II cu doamna

profesoara Iacob și de când ne-au înghețat zâmbetele când

dansa ne-a dat vestea că pentru finalul cursului de

“Comunicare” vom avea de făcut un proiect ce împlică re-

dactarea unei reviste ce va avea ca subiect viața studentului

ATM-ist. Am primit cu sceptimism această veste mai ales că

problema noastră, de această dată, nu mai avea legătură cu

matematica sau cu fizica și de aceea se întelege și de ce am

început acest drum cu pași șovăietori.

Primele două dați în care ne-am întâlnit pentru a da de

cap acestui proiect, treceau două ore neputând să ne gândim

la ceva concret și astfel începeam să ne amuzăm și ne pu-

neam pe râs de uitam ce avem de făcut și de multe ori ne

trezeam și realizam că nu am avansat deloc, dar principiul

conform căreia “E și maine o zi” ne ridica moralul din nou.

Însa, cum se știe deja că studentul ATM-ist este perse-

verent în toate, am reușit până la urma să trasăm sarcinile

fiecăruia și să începem să construim ceva. Și acum mă gân-

desc că mai e mult de lucru dar sunt sigur că o să fie un suc-

ces și poate și un loc între primele 3 (iluzii, după cum ar

spune un personaj la modă acum).

Sper să nu fim judecați după ideile și cuvintele stângace ce

umplu foile acestei reviste ci să vă aducă câte ceva nou și

plăcut fiecaruia dintre voi, cei care o sa îi deschideți ușa!

Stud. cap. Nistor Gheorghiță

Dialog între generații………....4

La taifas cu un absolvent……..7

Ce înseamnă Erasmus………...7

Primii pași ca ATM-ist.............8

Flashback..................................8

Un inginer complet...................9

Sport la superlativ..……….....10

Rime ATM-iste….…………..12

Rânduri de jurnal……………13

Prin ochi de ATM-ist…….….14

Aracis………………………..16

Sigur nu stiați că………….....17

ATM-istul și timpul liber……18

Casa viitorului.........................20

Ce este un sărut?………….....21

Să mai și râdem……………...22

Somnul și ATM-istul.…….....24

Jocuri……………………..…25

Redacția…………………......26

Nume: cpt. lector univ. dr. ing. Baciu Cătălin

Specializarea: “Construcţii şi fortificaţii”

Am primit cu onoare și cu un pic de teamă, sa fiu sinceră,

propunerea colegilor de a fi, eu, cea care îi va lua dom-

nului căpitan Baciu interviul pentru revista noastră, însa,

după ce am bătut la ușa dânsului și m-a întîmpinat cu

același zâmbet cald pe care îl afișează de fiecare dată, in-

diferent de situație și la clasă, toate temerile mele au

dispărut.

Înainte de a reda dialogul nostru, vreau să vă spun

că domnul căpitan Baciu a început drumul ce duce spre

epoleții de ofițer din anul 1992 când a intrat pe porțile

liceului militar de la Câmpulung Moldovenesc ca apoi, în

1996, să dea admiterea la Academia Tehnică Militară în

1996, unde, la sfârșitul acesteia, a reușit să termine ca șef de promoție. După master, a ales să-și

dedice timpul formării și luminării minților tinere din academie, activitate care, cu plăcere, o face și

astăzi.

Sper ca următorul dialog să întregească ideea despre caracterul remarcabil pe care il are dom-

nul căpitan ce încearcă, nu fără greutăți, să înlăture ceața de pe ochii cunoașterii și grupei M-182.

Domnule Căpitan, ce v-a determinat să

vă alegeţi meseria de inginer constructor?

Alegerea meseriei de inginer constructor

nu mi-a aparţinut în totalitate, hazardul având şi

el un rol important. După absolvirea Liceului

Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung

Moldovenesc am ales să urmez

Academia Tehnică Militară pentru

a deveni inginer militar. În urma

examenului de admitere, dificil

din punctul meu de vedere, am

fost repartizat, în funcţie de media

obţinută, la specializarea

„Construcţii şi fortificaţii”, care nu era la data

respectivă prima mea opţiune. Am început să

îndrăgesc imediat această specializare,

bucurându-mă de minunata oportunitate de a

avea profesori competenţi şi dedicaţi activităţii

didactice.

Dacă aţi fi din nou in situaţia de a

alege, aţi opta tot pentru liceul militar si

Academia Tehnică Militară?

Este încântătoare această colaborare

între Stăpânul Timp şi Înţeleapta Memorie,

astfel că mereu ne amintim doar momentele

frumoase ale unei etape de viaţă; clipele mai

grele sunt sigilate într-un „recycle

bin” aşezat într-un ungher mai

îndepărtat. Dar nu trebuie să uităm

de faptul că aceste momente grele

şlefuiesc caracterele, formează

personalităţile. Şi ca să revin la

întrebare, adaug că, deşi viaţa din

liceul militar a fost dificilă, nu regret că mă

regăsesc pe un panou de promoţie, undeva, pe

un culoar lung şi răcoros. Ca student ATM-ist

a fost mult mai simplu, perioada de studenţie

fiind cea mai plăcută. Deci, ca o concluzie, nu

regret drumul parcurs, dar este dificil de spus

ce aş alege acum, în condiţiile societăţii de

azi.

“Este încântătoare

această colaborare

între Stăpânul

Timp şi Înţeleapta

Memorie...”

După aproape 10 ani de activitate în

academie, ce părere aveţi despre învăţământul

românesc?

Îmi place să cred că învăţământul

românesc se aseamănă cu fiica moşului, din

poveste. Trece printr-o perioadă mai grea acum,

însă aştept să se ajungă la momentul deschiderii

micii cutii cu minunăţii pentru toată lumea.

Avem un bun potenţial în copiii şi tinerii care se

ridică; este datoria noastră, a dascălilor, să îi

ajutăm să se exprime, să creeze şi să muncească

cu drag.

Aţi beneficiat de bursă de studii in

străinătate?

Eu nu am avut această oportunitate, însă

din promoţia trecută am reuşit să

oferim unei studente şansa de a lucra

pentru proiectul de diplomă în Franţa.

Încercăm în continuare să stabilim

relaţii cu universităţi din Europa prin

programe dedicate şi sper ca şi din

grupele aflate în formare să avem reprezentanţi

peste hotare în scurt timp.

Cum vi se par studenţii şi care este

relaţia dumneavoastră cu ei?

Faptul că lucrez cu studenţi este o

bucurie, dar şi o provocare. Bucurie pentru că le

pot transmite cunoştinţe specifice meseriei, le pot

împărtăşi din propria experienţă, pot lucra alături

de ei la proiecte şi în final pot asista, nostalgic,

cum părăsesc băncile şcolii, încrezători şi bine

pregătiţi, gata să ia viaţa în piept. Provocarea se

naşte pe de o parte din încercarea continuă de a

gândi expunerile într-o formă cât mai uşor de

înţeles şi de reţinut, iar pe de altă parte datorită

faptului că fiecare intrare la clasă este pentru

mine o reprezentaţie în faţa unor „spectatori”

ingenioşi, inteligenţi, mereu activi, cu multe

semne de întrebare ridicate în aer. Şi asta e bine,

fiind constructiv pentru ambele părţi.

Discutând despre cum mi se par studenţii

grupei la care sunt îndrumător, pot spune că sunt

aşa cum îmi doresc: personalităţi puternice, viu

colorate, au acea sete de cunoaştere, îşi dau

silinţa să obţină rezultate bune în sesiuni şi la alte

competiţii. Bineînţeles, loc de mai

bine există mereu, fiecare profesor

doreşte să aibă elevi sau studenţi mai

conştiincioşi, mai studioşi, care să

rezolve toate temele, proiectele şi

ceva în plus (şi aici sunt sigur că

studenţii mei înţeleg perfect la ce mă refer).

Sunt mulți cei care critică aspru

generațiile actuale. Dumneavoastră observaţi

vreo schimbare de mentalitate faţă de promoţia

trecută?

Fiecare grupă de studenţi este diferită.

Individualităţile care formează grupul, cu

trăsăturile distincte, cu feluritele moduri de

comportare în diverse situaţii, dar şi condiţiile

oferite de mediul înconjurător, toate conferă

unicitatea atât de interesantă a unei grupe de

studenţi. Nu se poate spune că o anumită grupă a

fost „mai bună” decât alta, decât dacă ne

raportăm numai la un anumit criteriu, ceea ce

pentru mine nu este concludent, chiar dacă se

alege drept etern criteriu – rezultatele la

învăţătură. Fiecare student are ceva de

demonstrat în aceşti 4 ani, iar menirea

profesorilor este, în accepţiunea mea, aceea de a-i

ajuta să se exprime liber, asigurându-le totodată

pregătirea tehnică de care vor avea nevoie după

ce vor termina cu examenele şi colocviile.

“...fiecare profesor

doreşte să aibă

elevi sau studenţi

mai

conştiincioşi...”

Cum vă caracterizaţi ca student?

Ca student eram în primul rând foarte atent în

clasă, fapt ce mă ajuta să „fac rost” de mai mult

timp liber după-amiaza. Faptul că am putut să-mi

organizez timpul aşa cum doream (comparativ cu

orarul strict din liceul militar), m-a ajutat să mă

pregătesc temeinic pentru şcoală, dar aveam

destul timp şi pentru sport, drumeţii, plimbări,

spectacole de

teatru, operă.

Bineînţeles,

mergeam împreună

cu colegii şi pe

stadion la meciuri

de fotbal sau în

discoteci (atunci nu se numeau „cluburi”). Viaţa

de student este grozavă, însă pe tărâmul Plăcerii

e bine să fii însoţit mereu de prietena

Cumpătarea.

Ne puteţi spune o întâmplare amuzantă

din timpul studenţiei?

Multe grozăvii am facut şi noi ca studenţi,

şturlubatici mai eram la acea vârstă. Nu pot alege

însă ceva anume, care să se potrivească aici

(motiv perfect de a păstra aceste snoave pentru a

le povesti studenţilor cu mimica şi gesturile

adecvate, în situaţii oportune).

Având ca profesor timpul si experiența,

ce sfaturi aţi da grupei M-182?

De obicei nu ofer sfaturi: „Ia această

pastilă şi te vei face bine!”. Nu cred în

eficacitatea acestor tratamente. Prefer să prezint

toate opţiunile problemei în discuţie, cu

implicaţiile fiecăreia, astfel ca decizia finală să

aparţină în mod îndreptăţit celui care are nevoie

de sprijin. Totuşi am câteva recomandări pentru

studeţii grupei M-182: să înţeleagă că e important

să clădească mai temeinic peretele cunoaşterii, să

fie mai „combativi” la orele de curs, laborator,

seminarii. Şi să rămână mereu uniţi,

chiar după ce nu va mai exista grupa

M-184.

Felicit întreaga echipă din redacţie pentru

munca depusă şi aştept cu nerăbdare numerele

viitoare. Felicitările mele se îndreaptă şi către

doamnele profesoare pentru curajul de a aduce

pana şi călimara în şcoala compasului.

Mult succes tuturor!

Vă mulțumesc domnule căpitan pentru

amabilitatea de a fi de acord cu acest interviu și

vă doresc ca anii ce vin să vă aducă aceeași

putere de muncă și să aveți multe satisfacții, atât

pe plan personal cât si profesional.

Reporter: Rusu Oana Mădălina

Fotografie: Nistor Gheorghiță

“Viaţa de student este grozavă,

însă pe tărâmul Plăcerii e bine să

fii însoţit mereu de prietena

Cumpătarea.”

“Prefer să prezint toate opţiunile

problemei în discuţie, cu implicaţiile

fiecăreia, astfel ca decizia finală să

aparţină în mod îndreptăţit celui care

are nevoie de sprijin.”

Programul Erasmus a fost conceput de Uniunea Europeana

cu scopul de a oferi studenților posibilitatea de a-și contin-

ua studiile pe o perioadă determinată de timp (cel mult un

an academic) într-o altă țară europeană. În interviul

următor cu domnișoara std. sg. Florescu Ana-Maria ve-ți

putea vedea ce înseamnă mai exact acest program și ce faci

cand pleci.

Ce te-a determinat să participi la acest pro-

gram universitar? Am fost informată de către domnii profesori și încura-

jată de aceștia și de studenții mai mari cu care am purtat numer-

oase dicuții despre Erasmus. Prima dată am vrut doar să particip

la concurs așa că și o provocare dar după aceea am văzut că am

șanse să plec și am devenit foarte entuziasmată.

Unde ai plecat? Când? Eu am fost plecată în Portugalia la Universitatea Nova

din Lisabona. Am plecat pe 01.03.2010 iar întoarcerea în

România a avut loc la data de 01.06.2010, iar deplasarea s-a

făcut cu avionul de pe aeroportul Lisabona către Bucureşti.

Ce se face în astfel de programe universitare? Se fac diferite proiecte. Pe toată această perioadă am

desfăşurat stagiul sub îndrumarea domnului profesor A.M. Gon-

calves Coelho de origine portugheză – angajat în cadrul Fac-

ultății de Inginerie Civilă. Tema studiată a fost propusă de către

cel mai sus menționat: „Test bench for handguns”, iar din Aca-

demia Tehnică Militară am avut ca îndrumător pe domnul

profesor Carmaci Marius.

A fost interesant proiectul pe care a trebuit sa îl

faci?

Da! Am fost foarte bucuroasă că am avut șansa să

învăț o mulțime de lucruri noi și interesante. Scopul temei a fost

de a proiecta doua standuri de testare pentru pistolul calibru

9mm, în programul SolidWorks.

Proiectul a fost elaborat în limba engleză, fiind finali-

zat cu o parte scrisă şi modelele în SolidWorks. Prezentarea pro-

iectului a fost susţinută în prezenţa domnilor îndrumători. Re-

zultatele obţinute au fost bune, prin urmare şi calificativul

obţinut din partea profesorilor a fost pe măsură.

Ce sfat ai vrea sa dai conducerii Academiei cu

privire la aceste schimburi de experienta? E un lucru foarte bun că se fac astfel de schimburi de

experiența la noi în academie. Mă declar total satisfăcuta de con-

diţiile desfăşurării acestui stagiu şi consider că m-a ajutat mult,

atât pe plan cultural, cât şi pe plan profesional. Sper să nu se

termine niciodată aceste colaborari cu alte universităti din difer-

ite țări și să participe cât mai mulți studenți pentru că au foarte

multe de câștigat.

Reporter-stud. cap. Moldoveanu Ciprian

Domnul sublocotenent Vlad Cucu a absolvit Academia

Tehnică Militară cu rezultate foarte bune reușind să se claseze al

doilea din grupa și cum cei mai buni, la ATM se găsesc,

proaspătul absolvent a ales să rămână în academie pregătindu-se

pentru a ajunge și dânsul alături de dascălii săi. În cele ce ur-

mează vă sunt prezentate câteva gandurile ale sale.

Ce v-a determinat sa intrați în sistemul militar? Dar să

intrați la academie?

Am intrat în sistemul militar încă de când aveam 14 ani,

având în vedere că am absolvit şi colegiul militar “Dimitrie

Cantemir” din Breaza. Pot spune că a fost o pasiune din

copilărie, întrucât aveam bunicii acolo şi mă întâlnem deseori pe

stradă cu elevi de la acest liceu militar îmbrăcaţi în uniformă. Am

fost impresionat de prestanţa tinerilor cantemirişti şi totodată

foarte curios de ceea ce se întâmpla la capătul acelei alei infinite,

pe care o admiram de la poarta liceului. La sfârşitul celor 4 ani de

liceu eram hotărât să devin pilot militar, însă şansa a făcut ca în

acel an să nu existe locuri la ceea ce mi-am dorit eu, fiind nevoit

să mă orientez repede. Îmi plăceau foarte mult matematica, fizica

şi chimia aşa ca nu mi-a fost foarte greu să mă orientez deoarece

ATM corespundea perfect cerinţelor mele.

Ce parere aveti despre viața studentului ATM-ist? Ați mai

da încă o dată la academie?

Mediul academic este unul corespunzător şi prielnic

tuturor activităţilor de pregătire pentru viitoarea carieră atât mili-

tară cât şi inginerească. Nu regret alegerea făcută şi sunt convins

că dacă aş fi pus încă o dată în situaţia de a alege aş proceda la

fel, deoarece aici am întâlnit oameni deosebiţi, dornici de a inter-

veni şi sprijini formarea noastră ca buni specialişti.

Credeți că ați făcut o alegere bună că ați rămas în acade-

mie după absolvire? Bineînţeles, deoarece am vrut să rămân într-o echipă cu

oameni foarte bine pregătiţi, de la care am multe lucruri de

învăţat din orice domeniu de activitate.

Ce sfat le dați micilor ingineri constructori, încă

studenți? Pe viitorii ingineri constructori din academie îi sfătui-

esc să se pregătească temeinic, să fie receptivi la sfaturile

dascălilor şi să își dorească întotdeauna să cunoască mai mult

decât li se cere.

Sunt convins că vor reuşi să ajungă ingineri foarte bine pregătiţi

pentru a face faţă tuturor activităţilor din acest domeniu. Le dor-

esc mult succes!

Cu toţii am trăit în trecut momente care ne-au

rămas întipărite în memorie şi care la cel mai mic stimul

ce are legatura cu ele ne reapar în faţa ochilor derulându-

se ca un film de scurtmetraj, mult mai sugestiv.

Acest sentiment de flashback

l-am avut mai mulţi studenţi ai

Academiei Tehnice Militare, toţi

absolvenţi ai liceelor militare, când, cu

ocazia Zilei Porţilor Deschise din

academie, am primit vizita a două

grupuri de pioneri ai Armatei Române,

evident actuali elevi de liceu militar, de

la Alba Iulia şi Breaza. Se vedea în ochii

lor visători nerăbdarea cu care asteptam

şi noi odată să facem pasul următor în

formarea noastră ca militari. Brusc

gândul m-a trimis la clipele petrecute în

liceu, de la deschiderea anului şcolar din

clasa a 9-a, până la festivitatea de

absolvire. Am trecut peste multe

momente grele dar care ne-au format şi

întărit caracterul, şi care în mare parte s-au pierdut pe

drum. Amintirile frumoase însă o să ne „‟bântuie” toată

viaţa pentru că, deşi mai puţine ca în viaţa civilă, au reuşit

să formeze relaţii puternice, grupuri unite care o să reziste

timpului care nu a vrut să rămână în loc şi

ne-a purtat pe fiecare dintre noi pe drumul

lui.

Aceste lucruri le-am înţeles după

absolvirea liceului, când ne-am dat seama

că mediul în care am trăit patru ani s-a

schimbat brusc. Astăzi rămânem cu un

sentiment de nostalgie, dar întotdeauna o să

vedeţi un zâmbet în colţul gurii oricărui fost

LM-ist la o discuţie despre liceul militar.

Nouă ne rămâne decât să privim înainte şi

să ne pregătim pentru cel mai important pas

al carierei, dobândirea brevetului de ofiţer

şi a diplomei de inginer..

Stud. cap. Moldovan Rareş

Interviu cu Jora Mirela:

absolventă a Colegiului Militar Liceal “Ştefan cel

Mare”, prima in urma admiterii, şefa grupei M-181

Trecând în anul 2 am și uitat toate glumele piperate

făcute de studenții mai mari cu privire la statutul de

boboc, atenția lor, și a mea de această dată, îndreptandu-

se spre cei ce abia au intrat pe porțile Academiei. Pentru

a vedea cum a trecut un student de o prima etapă din anul

I și care îi sunt impresiile despre ATM, am ales ca în

interviul următor sa stau de vorbă cu studenta fruntaș

Jora Mirela de la grupa M-181.

1.Ce te-a determinat să optezi pentru Academia Tehnică

Militară?

Trebuia să aleg una dintre cele 4 academii militare.

Am optat pentru Academia Tehnică Militară fără a şti

prea multe despre aceasta, însă nu imi pare rău. Am

realizat că ceea ce are de oferit această instituţie este

ceea ce necesit eu în primul rând ca student, mai apoi

ca şi viitor ofiţer inginer. Îndrăznesc să dau un sfat

celor care au pe lista opţiunilor printre altele şi această

academie: Nu ocoliţi cea mai bună variantă! Ar putea fi

singura potrivită.

2.Dacă ai fi din nou în pragul admiterii ai alege tot

specializarea “Construcţii şi fortificaţii?

Oricând îmi schimb părerile, la fel şi convingerile

dar nu de data aceasta. Rămân la ideea de “Construcţii şi

Fortificaţii” orice ar fi, şi nu o spun din perspectiva unei

studente trecute printr-un semestru de ATM. Este cea

mai promiţătoare ocupaţie, cea de inginer constructor,

nu degeaba majoritatea candidaţilor la admitere au dorit

să ocupe un loc la această specializare.

3.Cum te-ai integrat în noul grup? Este simplu. Dacă ai o atitudine pozitivă cu

siguranţă atragi persoanele din jurul tau.

4.Cum ţi se pare programul academiei?

Acum intru în rolul studentului civil: “Programul!

Groaznic, nu ştiu cum îl suportati voi ăştia în

uniformă” iar acum absolventul de liceu militar,

student al ATM-ului: “Mai bine de atât nici nu se

putea!”. Concluzia ar fi că depinde de modul în care

vedem lucrurile, perspectiva si experienţa anterioară.

5.Ce ţi-ai propus pentru aceşti 4 ani de studenţie?

Inutil să spun că vreau să fiu cea mai bună dintre

cei buni. Cu cât te avânţi mai tare s-ar putea să îţi fie

căderea mai dureroasă. Tot ce mi-am propus este să fiu

bună în ceea ce fac.

Reporter: stud cap Rusu Oana Mădălina

MOTTO

Cred că sunt puțini cei care nu auzit

glume făcute la adresa inginerilor în legătura

cu faptul că sunt inteligenți, dar nu știu să se

exprime, cea mai sugestivă fiind aceea în care

sunt asemanăți unui cațeluș ce are privirea

inteligentă dar nu știe să vorbească.

În această instituție, ne pregătim să

devenim nu doar buni ingineri care ne știm

meseria, dar și persoane sociabile care nu fug

de un dialog datorită unui dicționar limitat. În

zadar ne ştim bine meseria dacă nu ne

descurcăm în a transmite informaţiile

celorlalţi, în a da explicaţii şi în a demonstra

că avem dreptate.

Şi pentru că domnul căpitan Baciu Cătălin,

îndrumătorul nostru, face tot posibilul să ieşim

din băncile Academiei nişte ingineri

competenţi, a avut lăudabila iniţiativă ca noi,

studenții grupei M-182, să prezentăm timp de

5 minute un subiect la alegere pentru a scăpa

de teama de a vorbi în public.

Pentru aceasta, noi am ales să vorbim

despre obiective turistice, vedete, maşini,

fotbal, construcţii faimoase sau desene

animate ştiind că urmează o altă serie de

prezentări pe baza unor teme ştiinţifice.

Fiecare s-a străduit să capteze şi să

menţină atenţia audienţei şi să respecte tot ce

ne sfătuia domnul căpitan. Astfel am învăţat

cum să ne comportăm în timpul unei

prezentări, să menţinem contactul vizual cu

audienţa, să fim expresivi și entuziaşti, să nu

cădem în monotonie pentru ca auditoriul să se

bucure de o prezentare interactivă, să afişăm o

gestică naturală şi relaxantă, să fim expliciţi in

definirea obiectivelor şi să plasăm punctele

tari la începutul sau la sfârşitul prezentării.

Această activitate a fost una foarte

interesantă mai ales că pentru 5 minute eram

furați din mediul academic și reușea să ne

trezească gandurile, dar și constructivă. Pe

această cale mulţumim îndrumătorului nostru

pentru inițiativă!

Std. cap. Rusu Mădălina

Studenţii ATM-işti ştiu sa îmbine cartea cu

sportul într-un mod impresionant. Dovadă a

acestei afirmaţii o fac nenumăratele concursuri

sportive la care aceştia participă necontenit.

Astfel in luna aprilie a acestui an, în perioada 7

-12 a avut loc Campionatul Militar de Orien-

tare, organizat la Ploieşti, prin pădurile

judeţului Prahova.

Studenţii Academiei noastre in numar de 8: 5

baieţi si 3 fete au participat cu mult curaj si

multă dăruire. Întrebaţi fiind cum şi-au

sacrificat week-end-urile de dinaintea

concursului în favoarea Cupei Primăverii,

concurs de orientare sportivă organizat la

Cernica, respectiv Cupei Judeţului Prahova,e

diţia a 45-a,organizată la Plopeni.În cadrul

Cupei Primăverii, studenta cap. Murar Sorina

s-a clasat pe locul 3 in clasamentul individual

la categoria F21; iar la Cupa Judeţului

Prahova,toti studenţii ATM-işti au primit

diplome şi premii. Având aceste benefice și antrenamente,

echipa ATM a pornit în ziua de 7 aprilie

încrezătoare spre Ploieşti. După-masa s-a

realizat cazarea participanţilor, urmând ca

în data de 8 aprilie să fie deschiderea

oficială a concursului, urmată de

antrenamentul oficial. Pe data de 9 aprilie

s-a desfaşurat concursul individual, iar în

data de 10 aprilie s-a desfaşurat concursul

de ştafeta masculin.

În cadrul clasamentului individual, Academia nostră a fost foarte aproape de podium prin

intermediul studenţilor săi, reuşind să se claseze pe podium la clasamentul pe echipe. Astfel

echipa feminină compusă din stud. cap. Murar Sorina, stud. cap. Gîrjoabă Simona si stud. cap.

Dobrişan Cristina a reusit să ia bronzul. Echipa masculină compusă din stud. sg. Măican

Ovidiu, stud. sg. Petcană Lucian, stud. cap. Şerban Viorel, stud. cap. Pârvan Marius şi stud.

cap. Iosub Silvian s-a clasat pe locul 3.

La concursul de ştafetă, echipa compusă

din stud. sg. Măican Ovidiu, stud. cap.Iosub

Silvian si stud. sg. Petcană Lucian au reuşit să

cucerească argintul.

La finalul competiţiei,echipa ATM-istă a

fost declarată „Surpriza concursului” deoarece

nimeni nu se aştepta ca sportul si cartea să îşi

dea mâna într-o asemenea manieră demnă de

lauri.

Std.cap. Murar Sorina

Fata Morgana

Dacă treci peste munții himerici

Și străbati tot oceanul de vis,

Dacă învingi toți moșnegii isterici

Și te înalți mai curat în abis,

Sa nu uiți descuiată vreo poartă

Nimic să nu iei dupa tine de aici,

Să îmi lași infinitul mai mic decat este

Și imposibilul să nu mai apară

Din tăcerea înaltului tu sa faci orchestre,

Dar totul să fie ca o Fata Morgana.

Std. cap. Ene Răzvan

Vis Ceresc

Mângâiere cu-atingere de mătase,

Ce cu fir de aur inima-mi coase,

Sclipire dintr-un suflet blând şi curat,

Ce-mi pune la picioare un univers

înstelat.

Curcubeu ce cuprinde întreg orizontul,

Atingere de mărgăritar.

Uragan ce mi-a furat de sub picioare pământul,

Redându-mi-se ca propriu altar.

Mi-ai dăruit o îmbraţişare angelică,

Reuşind să-mi continui existenţa de muritor.

Ce m-a oprit din propria decadenţă...

Îmbrăţişare-a vieţii mele esenţă.

Furând o picătură de eternitate,

Pentru o clipa în efemer,

M-ai readus la crunta realitate,

Ce trebuia s-o înfrunt tot mereu.

Însă realitatea mai dulce era în braţele tale,

Pentru o clip-am crezut că plutesc.

A fost un impuls vital,

Aşa definesc şi percep eu a ta îmbraţişare...

Ca un delicat vis ceresc.

Stud. cap. Murar Sorina

Personificare

Și zbor, în fumul rece..de aer ușor,

Pe valuri de vorbe, și țipete-n cor

Pe câmpuri de iarba și pomi în decor.

Și jur că ador

Când vântul ce suflă...

nerăbdător,

Alungă tăcerea și ....neiertător

Îmi mângâie fața... și-mi dă un fior.

Un simplu contur, un chip.. și un murmur,

Îmi șopteste în vene, un gând așa pur.

Mi-e frică o clipă, căci nu pot să fur,

Acel zâmbet..

Inocent dar matur...

Întunecat ...și scrijelit dur

Ce stă și mă cheamă...

Și-mi spun printre șoaptele sorbite de frica

Că vocea mă cheamă...

Și nu mă instigă.

Și pielea-ncrețește, părul se ridică,

Sub pleoapele grele.. îmi tremură ochii,

Privirea imi pică...pe jos, doar tăciune,

Fulgi arși de rea vreme, de foc și de sine

Îngeri ce umblă triști, fără urme,

Așteaptă finalul ce o să-i curme

Și plâng...

În stânga minciuni, în dreapta nimic,

În față doar umbre.. ce se înfiripă

În spate doar voci sugrumate

Și multă risipă...

Nu îngerii cad, ci.. doar noi, ne alegem

Oamenii împart și îngeri ne credem,

Dar să pașim drept e lucrul ce-nvie,

Nu răul ce facem

Și nu lăcomie...

Stud. Cap. Preda Liviu

Stud. Cap. Preda Liviu-amintire cu bunicul

Străzile de mâine…

Noaptea este în sufletul meu… Mă urmărește neîncetat… În toată inima… Îmi dă fiori de

spaimă…

Străzile… Atatea căi pe care le pot urma… Fiecare gând mă duce pe o altă culme… Azi…

Nicăieri… Am gândul umbrit dar cunosc atâtea lumi, că sunt aruncată iar în umbră… Lumea pare

atât de mare, dar ea, de fapt este prea mică, prea mică pentru a însemna ceva…

Fiecare are un vis, fiecare are o speranță dar nimănui nu-i pasă… Ești singur pretutindeni…

Dezolare…

Fumusețea perfecțiunii … Există ? Da ! Dar nu poate fi admirată decât de cei ce știu cum să

trăiască, de cei deștepți, întelepți și puternici. Sufletele chinuite sunt cele ce se lasa îndrumate,

cele ce nu pot convinge prin consumarea lor, prin arderea interioara, ce nu pot convinge lumea să

priceapa…

Mă văd într-un loc pustiu, și de acolo pot să conștientizez cât de nule sunt interpretările filo-

sofice ale lumii… Nimic nu o poate ilustra mai bine decât absoluta întelegere și semnificație a

dualismului luminii si întunericului…

Lumina, pentru mine, reprezintă un principiu de viață, iar întunericul… întunericul, unul de mister

și de moarte.

Starea mea amestecă scânteile cu umbrele, care joacă într-un dans bizar. Este infinit de ciudat

cum uneori în viziunea mea dispar toate obiectele ce mă înconjoară, toate formele curente prin

care lumea se individualizează. Rămân doar eu, gândurile, visele și speranța mea… O proiecție

monumentală de umbre și lumini. Aceste umbre și lumini ce au pus stăpânire pe mine, pe visele

mele, pe gânduri, pe decizii… Asta de ce? Este atât de greu de explicat puterea lor de fascinare, de

dominare, compatibilitatea între acestea și neputința mea… Renunțarea… Renunț… Visul meu

este doar o iluzie, astăzi sunt prada celei mai mari iluzii… Aș fugi de lume ! Aș fugi, convinsă de

existența frumuseții și a tuturor splendorilor, și nu m-aș mai întoarce până ce nu aș scăpa de re-

naștere, de bătrânețe și de moarte.

Mult orgoliu și durere este în orice renunțare, dar mâine

vei uita… Sau poate… Ori vei reuși să așterni o “pătură” peste

acel gol, măcar să nu se mai vadă. Un gol de care să știi doar tu,

să nu emani durerea ta celor din jur, să fii, sa pari veșnic fericit

pentru ei.

Străzile de mâine vor alege, pentru mine, un nou drum…

Std. cap. Brulea Loredana

Unde?...

Unde e primăvara, inocenţa şi ocrotirea copilăriei? Unde e

„Omul Negru”, ce s-a intâmplat cu „V-aţi ascunselea”, unde au plecat

„Raţele şi vânătorii”, când s-a şters „Şotronu” şi de ce nu mai auzim

copii strigând cu toate puterea „Ţară, ţară vrem ostaşi”. Cine ne-a furat

jocurile, emoţiile, neastâmpărul, entuziasmul? Copiii de azi sunt prea

ocupaţi ca să mai iasă în faţa blocului şi pentru altceva decât pentru o

ţigară. Nu-şi mai zâmbesc. Există emoticoane pentru asa ceva. Nu-şi

mai cer prietenia. Acum se numeste “add” şi se realizează printr-un click de mouse.

Unde e copilăria de altadată? De ce nu vine bunica să-mi deseneze iar vaze cu flori, să mă

plimbe cu sania şi să-mi împletească ciorapi? Cum de în nici un an n-am reuşit să stau trează să-l văd

pe Moş Crăciun şi iepuraşul de Paşte? Când o să ne mai jucăm întreaga zi fără să ne fie foame, sete

sau frig? Cine a reuşit să nu întoarcă măcar o data privirea înapoi spre oamenii uriaşi de zăpadă, spre

păpuşile tunse şi mâzgâlite pe faţă, spre mâinile bătrâne şi calde care ne-au mângâiat?

Cum să adorm fără poveştile şi glasul liniştitor al mamei, fără îmbrăţişarea caldă? De ce ne

dorim să fim mari, când tot ce-i mai frumos se întâmpla atunci? Nu vreau bani, nu vreau carieră!

Vreau doar să retrăiesc la nesfârşit copilăria... Stud. cap. Rusu Mădălina

Scântei pe iris...

Se simteau fire de vânt în jur iar crengile copacilor se jucau cu ele. În fata mea totul se mișca, un cir-

cuit închis de mișcări dezordonate și întortocheate, pe cat de simplu alcatuite pe atat de greu de

înțeles. Îmi continui mersul grăbit și regulat în direcția mea bine stabilită. Doar privirea îmi mai

fugea în stânga și în dreapta să observ schimbări sau cel puțin să mă prefac în a le observa. Ajung

mai repede decât prevăzusem eu... mă uit la ceas... zece minute de așteptare. Era ceva în aer ce imi

spunea că și frigul e plăcut atunci când nu iti stă mintea la el... și mie nu imi stătea mintea la el... O

așteptam pe ea... Nu trecuseră nici cele zece minute și o vad. Cu mâinile în buzunarele paltonului ei

gri în carouri, privirea când în pământ, când drept în față, de parcă încerca sa coreleze pașii cu di-

recția privirii ei, de parcă o făcea cu toată atentia ei... dar nu era asa, zâmbetul ei senin și ochii sclipi-

tori nu aratău decât lejeritate și calm în atitudine. Mă uimea oarecum simplitatea modului în care mă

zări și iși schimbă direcția elegant spre mine. Mă încăzli vocea ei chiar de la salut. Deja de mult nu

îmi mai era gândul la vântul ce mă mângaise rece până atunci sau la claxoanele ce îmi încântase ure-

chea de când ieșisem din casă. Într-o singură clipă văzusem totul... ochii ei mari păziți de gene lungi

și negre, sprâncenele bine îngrijite care urmau o curbă dulce, părul pe spate și pe umeri lung, șaten,

ușor răsfirat în care se jucau fire rebele prinse în curenții de aer, zâmbetul cald și parcă potrivit de un

arhitect pe fata ei, cu gâtul acoperit superficial de gulerul aparent înalt al paltonului, gâtul îmbracat

de o piele care mângâia privirea și tenul alb și doar un pic înroșit pe pomeți. Mi-aș fi dorit să o iau de

mana imediat și să îi spun tot ce știu și ce pot, tot ce vreau sau îmi doresc, de parcă vroiam să mă

cunoască cât mai repede și cât mai bine ca să pot să o sarut apoi... dar nu scoteam nimic din gură,

doar cuvinte banale care iși făcea cu greu loc printre buzele mele uscate de vânt... Îi priveam subtil

din când în când ochii mari și limpezi și număram în gând scânteile de pe irisul ei, așa, să mai treacă

timpul și să îmi mai găsesc cuvinte și replici... Îmi plăceau pașii ei sprinteni și relaxati în același timp

și încercăm să pășesc și eu la fel... aveau să fie pașii unei plimbări care mă

încânta…

Std. cap. Preda Liviu

Datorită schimbărilor care au avut loc

în ultimii 20 de ani la nivelul învățământului

superior din Romania, mai exact apariția

multor facultăți particulare s-a simțit nevoia

existenței unei instituții care să verifice

calitatea învățământului din facultăți fiind

înființat Consiliul Național de Evaluare

Academică și Acreditare. Odata cu participarea Roma niei la Procesul Bologna, î ncepa nd cu 1999, evolut iile din Spat iul European al Î nva t a ma ntului Superior au impus o noua abordare a conceptelor s i procedurilor de evaluare s i asigurare a calita t ii. Astfel, ARACÎS a luat fiint a î n anul 2005 î n baza Ordonant ei de Urgent a a Guvernului nr. 75/2005 aprobata cu modifica ri prin Legea nr. 87/2006.

Daca anul trecut Academia Tehnica Militara se clasa pe locul 3 î n topul universita t iilor tehnice din Romania, î n urma studiului University Ranking elaborat de revista Capital s i Compania Germana Kienbaum Management Consultants, anul acesta a urmat o noua realizare cel putin la fel de importanta ca s i cea anterioara : obt inerea diplomei care atesta calificativul "grad de î ncredere ridicat", î n urma evalua rii institut ionale externe a calita t ii educat iei realizata de Consiliul Agent iei Roma ne de Asigurare a Calita t ii î n

Asigurare a Calita t ii î n Î nva ta ma ntul Superior (ARACÎS). Astfel ca pe data de 31 martie a avut loc î n cadrul academiei festivitatea de decernarea a diplomei, festivitate la care au participat personalita t i din Armata Roma niei: loct iitorul sefului Statului Major General pentru Operat ii, generalul-maior Valeriu Nicut , loct iitorul sefului Departamentului pentru armamente, generalul de brigada ing. Ca ta lin-Adrian Moraru dar s i reprezentant i ai institut iei ARACÎS. A fost prezentat mesajul ministrului apa rarii Gabriel Oprea, prin care s-au adus multumiri corpului profesoral, student ilor s i î ntregului personal al Academiei Tehnice Militare pentru prestigiosul rezultat obt inut î n procesul de evaluare. Pe ca t este de importat este acest certificat pe ata t este de benefic, el cresca nd atat notorietatea Academiei ca t s i concurent a la admitere pe viitor preva za ndu-se o cres tere a ca lita tii student iilor.

Suntem ma ndrii de acest

rezultat s i ii ura m Academiei Tehnice

Militare mult succes î n continuare s i sa

î s i î mboga t easca portofoliul cu ca t mai

multe recunoas teri nat ionale ca t s i

internat ionale.

Stud. cap. Ene Ra zvan

...patul este cel mai periculos loc din lume. Acolo mor 80% dintre

oameni.

...prima femeie din Europa care a fumat a fost regina Catherina de Medicis, pentru că a fost

convinsă de astrologi și prezicători că tutunul îi va revigora tenul.

...soarele reprezintă 99,86 % din masa întregului sistem solar.

...dintre toate viețuitoarele, furnica are cel mai mare creier în proporție cu corpul său.

...albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.

...furnica poate să supraviețuiască până la doua săptămâni sub apă.

...25% din populația Indiei cu cel mai mare IQ este mai MARE decât toată populația

Statelor Unite.

...singurul aliment ce nu se deterioriază este mierea.

...in parlamentul britanic, care numara 650 de membri, sunt doar

400 de locuri. Cine întarzie trebuie sa stea in picioare…

...un melc poate dormi trei ani.

...greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decât

greutatea tuturor oamenilor.

...crocodilul nou-născut este de trei ori mai mare

decât oul din care a ieșit.

...urșii polari sunt stangaci.

...creierul barbaților este organizat fie pentru a vorbi, fie pentru a

asculta. Nu le pot face pe amândouă în același timp.

...puricele poate sări peste de 350 de ori lungimea trupului său. Este ca

si cum un om ar sări peste un teren de fotbal.

...in Marea Britanie, din 99 de oameni accidentați

moare 1, în Germania, din 60 de oameni

accidentați moare 1, iar în România, din 3 oameni accidentați

moare 1.

...sunt mai multe găini decât oameni în lume.

...o persoana normală este cu circa 6mm mai lungă noaptea. Corpul

uman se lungeste in timpul noptii.

...zilnic, avem în jur de 70 000 de gânduri.

...un creier uman generează mai multe impulsuri

electrice într-o zi decât toate telefoanele din lume.

...nu se poate strănuta cu ochii deschiși.

...un strănut iese din gură cu o viteză de peste 965

km/h.

...cuvântul cimitir vine din grecescul koimetirion,

care înseamnă "dormitor".

Stud. cap. Nistor Gheorghiță

Fiecare tânăr ATM-ist are un caracter şi o

personalitate aparte, fapt ce denotă modurile

variate de petrecere a timpului liber. Suntem

conştienţi că tinerii noştrii studenţi îşi găsesc

timp liber chiar şi când nu au.

Pentru amatorii lecturii, un mediu ambi-

ent îl reprezintă bibliotecile, sălile de lectură.

Si cum toate au o limită, se mai satură tânărul

si de citit si oricât de relaxantă ar fi lectura,

parcă orice tânăr simte nevoia de socializare,

fapt care îl determină să mai citească nişte

carţi…de joc. Că doar nu poţi sta doar sa

priveşti şi să-i laşi colegului satisfacţia de a

câştiga, trebuie să îi demonstrezi că eşti mai

bun ca el şi iată cum tinerii cuprinşi de atâta

lectură şi atâta entuziasm se lasă cufundaţi in

magia cărţilor…de joc.

Ce poate fi mai frumos decât o ieşire in

aer liber cand vine primăvara îndeosebi.

Ajungi în mijlocul naturii şi te relaxezi, uiţi de

toate problemele cotidiene şi respiri aer curat.

Dar parcă e cam seacă ieşirea asta la iarbă

verde dacă nu se lasa cu un grătărel. Gustos si

hrănitor, grătărelul este pe placul fiecărui

tânăr. Acesta reprezintă o oportunitate de a-ţi

strânge prietenii şi de a se distra niţel.

Motto

După ce şi-au pus stomacul la cale, tinerii parcă ar

juca un fotbal. Orice tânăr este dornic de mişcare,I ar dacă

aceasta poate fi asociata şi cu distracţia, atunci e ideal.

După ce s-au incălzit bine muşchii şi au prins cheful de joc,

parcă nu s-ar mai opri, însă cum nimic nu este perfect, se

mai întâmpla şi tragedii…cum ar fi să rămâi fără minge.

Apoi tinerii devin ca nişte copii cărora li s-a furat jucăria.

Cum tinerii din ziua de azi au distracţia în sânge,

parcă nu se pot abţine ca în prag de seară să nu plece la un

club să dea frâu liber distracţiei. Muzica ridicată la un nivel

al decibelilor peste limita admisă, dă tinerilor senzaţia de

eliberare.

Filmele sunt întotdeauna un mod plăcut de relaxare,

atâta timp cât nu vorbim despre seriale,care pot deveni un

factor de stress atunci când trebuie să te desparţi de ele din

motive obiective.

După toate activitaţile pe care le-am desfăşurat,

oboseala îşi face simţită prezenţa şi parcă tare bine ar merge

un somn liniştitor, aşa că orice tânăr se roagă sfântului

“Somn” să-i mai dea un pic de răgaz ca să o poată lua de la

capăt.

Stud. cap. Murar Sorina

1.The King’s Speech-filmul care nu anunța

nimic spectaculos, dar care a reușit să impre-

sioneze și deși a avut un buget relativ mic de

aproximativ 40 de milioane de dolari a strâns de

10 ori mai mult.

A trecut ceva timp de când am văzut acest

film, dar și acum sunt vii trăirile pe care le-am

simțit atunci. Este un film cu o poveste inspi-

rantă și profundă despre un om cu o problema

psihologică de care nu poate să scape dar pe care

o înfrunta cu un curaj imens. Chiar dacă filmul

este despre o persoană de viță regală, povestea

este una umană: te plimbă printr-un climat

emoțional complex ce reușește să te acapareze și

să te țină cu sufletul la gură. Sunt sigur că fiec-

are din cei ce văd acest film câștigă câte ceva și

de aceea e și primul în listă.

2.Fast five-un nou film din seria atât de cu-

noscută, cu un ritm alert și foarte captivant și de

această dată.

3.RIO-o comedie romantică , animată și foarte

colorată (la propriu).

4.Hop-o comedie animată și ușor condimentată

cu o transformare a personalității.

5.Source code-un film emoționant cu mult sus-

pans și schimbări de situație.

6.The Lincoln Lawyer-un avocat uns cu toate

alifiile iși face meseriadin spatele mașinii sale.

7.The Adjustment Bureau-un film cu un mesaj

puternic: Nu putem lupta impotriva sorții!!!

8.Rango-un Johnny Depp monumental și o

șopârlă buclucașă fac o pereche minunată.

9.Paul-deși umorul englezesc câteodată e greu

de digerat, de data asta avem de a face cu o

comedie englezească superbă.

10.Battle: Los Angeles-o nouă acțiune marca

Hollywood cu foarte multe efecte care plac ochi-

ului. Nici firul epic nu e de neglijat.

1.Sak Noel-Loca people

2.Andra-Something new

3.Corina & JJ-No sleepin’

4.Guess Who-Manifest

5.Fly Project-Goodbye

6.Puya- Vestul salbatic

7.Alessia – Find me

8.Caro Emerald- A night like this

9.Narcotic Sound and Christian D-

Dansa Bonita

10.Amma- Tell me why

Casa viitorului cunoscută pe piața imobiliarelor ca

Dom geodezic este o puternică și inovatoare mo-

dalitate de a trăi cât mai comod și în condiții super-

ioare unei locuințe obișnuite într-un fel cât mai

economic posibil.

Domul geodezic este cea mai eficientă formă de a

închide o suprafaţă de teren.

Casa de tip DOM GEODEZIC nu are nevoie de

fundaţii clasice cu zeci de metri cubi de beton şi

fier.

Avantajele unice ale unei case de tip DOM

GEODEZIC sunt:

Eficienţa energetică extraordinară, datorită

formei structurale şi tehnologiei de constructive.

Este de 80 de ori mai eficientă energetic decât o

casă normală la aceeaşi suprafaţă utilă.

Este de 50 de ori mai eficientă decât o casă din

lemn la aceeaşi suprafaţă utilă.

Are o extraordinară rezistenţă la factorii naturali

externi: cutremure până la 8,5 grade pe scara Rich-

ter, vânt şi uragan până la 320 km/h şi încărcări de

până la 20 t pe punct de structură.

Uniformitate de neegalat a luminii, distribuţia

perfectă a căldurii şi a sunetului.

Asigură o mare libertate de proiectare a

planurilor de interior

Şi nu în ultimul rând…este cu până la 40% mai ieft-

ină decât o casă obişnuită la aceeaşi suprafaţă utilă.

În concluzie, această nouă metodă de a con-

strui este foarte eficientă, extrem de ieftină și

are un potențial extraordinar. În timp, mulți

ingineri vor adopta acest stil de construcție

pentru că întodeauna dezvoltarea în acest do-

meniu a căutat o eficiența mărită cu un stil

arhitectural mai deosebit și mai economic.

Stud. cap. Moldoveanu Ciprian

Iată cum profesori de diferite materii au ales să

răspundă la această întrebare în metode diferite.

Profesor de algebră: Un sărut este infinitatea pentru că doi nu

se împarte la nimic.

Profesor de geometrie: Un sărut este distanța dintre patru

buze.

Profesor de fizică: Un sărut este contracția gurii cauzată de expansiunea inimii.

Profesor de chimie: Un sărut este reacția rezultată din interacția a două inimi.

Profesor de zoologie: Un sărut este schimbarea

reciprocă de bacterii din salivă.

Profesor de studii Islamice: Daca este legal,

primește "SAWAB", și dacă nu, este drumul către

"HABIA".

Profesor de medicină dentară: Un sărut este

contagios dar și antiseptic.

Profesor de contabilitate: Un sărut este un credit

pentru că este profitabil când se întoarce.

Profesor de economie: Un sărut este acel lucru pentru care întotdeauna cererea este mai

mare decât oferta.

Profesor de statistică: Un sărut este un eveniment a cărui probabilitate depinde de

statisticile vitale ale 36-24-36.

Profesor de filosofie: Un sărut este persecuție pentru un copil, extaz pentru un tânăr și

omagiu pentru un bătrân.

Profesor de engleză: Un sărut este un substantiv care este folosit ca o conjuncție, este

comun, are plural, și este aplicabil pentru toți.

Profesor de știința calculatoarelor: Ce este un sărut? Pare sa fie o variabilă necunoscută.

Profesor de arhitectură: Un sărut este un proces care creează o legătură puternică între

două obiecte dinamice.

Stud. Cap. Nistor Gheorghiță

Pe scurt...

Din motive extrem de simple ce țin mai mult de codul nostru genetic,

noi, românii, am fost dintotdeauna inventivi, dornici de afirmare și cu un

umor ce descrețește fruntea, deschide calea lacrimilor și ne face foarte

optimiști că nici cele mai grele poveri nu ne pot încovoia și cu cât suntem

mai mulți, cu atât e mai bine și râsul e mai zgomotos.

Multumită inițiativei doamnei profesoare și grupul nostru a întalnit multe momente hazlii

atât la întocmirea planului pentru a duce la bun sfârsit această operă de

artă, cât și la urmarea pașilor ce au dus la rezultatul mult râvnit.

În călătoria ce ne-a purtat prin toate colțurile acestei unități de

învățământ, ne-am întalnit la fiecare pas cu acest îngredient folosit în

bucătăria sufletului și anume râsul, dar, din păcate, revista noastră este

prea mică, iar resursele noastre foarte limitate pentru a pune în evidența

toate domeniile în care comicul a pus stăpânire pe gândurile și acțiunile

noastre, ale tuturor, și de aceea, colectivul format din studenții grupei

de construcții din anul 2 vor încerca în următoarele pagini să anime citi-

torul ce va avea onorea să se plimbe în universul dat de filele acestui proiect.

BANCURI!

Fizicieni in RAI

" În rai toti marii fizicieni , se plictisesc de discuții cu caracter stiintific, și Einstein propune să

se relaxeze jucând o V-ATI ASCUNSELEA!

Erau acolo Newton, Arhimede si Pascal. Einstein, se pune primul și incepe să numere. Ceilalți

s-au ascuns, numai Newton statea în spatele lui, în mijlocul unui pătrat cu latura de 1 metru.

Einstein, strigă :”GATA! Vin dupa voi.” Când se întoarce, îl vede pe Newton în spate, și-i zice:

“Te-am vazut Newton, tu te pui data viitoare.” Newton: “Nu sunt

Newton!”

Einstein: ba bine ca nu, te cunosc foarte bine, tu ești.

Newton : uita-te bine la mine!

Einstein: termină cu aiurelile, ești Newton, nu te pot confunda.

Newton: Sunt Pascal!

Einstein : Termină!!!

Newton: Da’ sunt Pascal, pentru că 1N/m patrat=Pascal"

Lupul isi schimba parul, dar năravul...

Un fost student la ATM a realizat ca și-a găsit adevarata vocație și

s-a transferat la Institutul Teologic. Prelegere, și cum e normal,

ațipește!

Părintele se apropie și-l întreabă:

- Ce este forța Dumnezeiască?

Studentul trezindu-se, răspunde repezit:

- Masa Dumnezeiască înmultit cu acceleratia Dumnezeiască!

Oceanul si biologul!

Un fizician, un biolog și un chimist mergeau la ocean pentru pri-

ma dată.

Fizicianul a văzut oceanul și a fost fascinat de valuri. A spus că

vrea să facă niște cercetări cu privire la dinamica fluidă a val-

urilor și a intrat în apă. În mod evident, s-a înnecat și nu s-a mai

întors.

Biologul a spus că vrea să cerceteze flora și fauna oceanului,

astfel încat a intrat în apă. Nici el nu s-a mai întors.

Chimistul a asteptat vreme îndelungată, dupa care a notat

urmatoarea observație: "Fizicianul și biologul sunt solubili in apa

oceanului.

Întrebări și răspunsuri haioase…

Î: De ce cântă cocoșul cu ochii închiși?

R: Știe melodia pe dinafara!

Î: Ce i-a zis Batman lui Robin înainte să intre în mașina?

R: Intră in mașină!

Î: Cum se numește un bumerang care nu se mai întoarce?

R: Un băț!

Î: O pisica albă se urcă în pom. Cum se dă jos?

R: Albă!

Î: Cum iese un cal alb, care intra în Marea Neagră?

R: Ud!

Î: Care este diferența între 1000 de urși albi și un urs negru ?

R: 999 urși albi!

Î: Ce se află între Soare și Pământ?

R: Cuvantul “și”!

La începutul acestui an, în Academia Tehnică Militară a avut loc bilanțul Facultaților de

Mecatronică și Electronică. Deși unii ani de studiu au avut rezultate excepționale și cu mult

peste așteptări, acestea au fost eclipsate de cele ale studenților de anul I care au avut un pro-

centaj de promovabilitate de 30%, cel mai scăzut din istoria recentă a acestei instituții.

La o analiza imediată și subiectivă, majoritatea profesorilor au

spus că acest lucru a avut ca motiv principal neatenția studenților la

orele de cursuri și faptul că mulți din studenți își pierd nopțile

făcând lucruri care nu au legătură cu procesul de învățare, însa, un

grup de 10 specialiăti în psihologie și în comportamentul uman au

venit cu ideea de a testa 20 de studenti, timp de o luna, în vederea

găsirii explicației ce macina o mare parte din profesorii academiei

cât și mobilierul din sălile de cursuri.

După o lună ce parea că nu se mai sfârșește, rezultatele au fost făcute publice, uimind

comunitatea atat cea didactică cât și cea studențească.

În cele ce urmează este prezentată partea din raportul specialiștilor ce arată concluziile:

somnul este una din nevoile principale ale or-

ganismului unui student, mai ales cel ce are

loc între orele 8 si 12 dimineața.

acesta are un rol crucial în consolidarea mem-

oriei și asimilarea informației, iar acest lucru

trebuie facut imediat după terminarea unui

curs, în caz contrar existând riscul ca in-

formația să fie pierdută pentru totdeauna.

puiul de somn de pe băncile din sălile de cur-

suri e foarte benefic pentru ATM-ist: îi per-

mite acestuia să își aprofundeze cunoștințele.

În concluzie, nu noi suntem vinovați

pentru pleoapele grele pe care le afișăm

in crusurile de dimineata ci mai degrabă

înscrisul nostru genetic.

Nota autorului...

Acest articol este un pamflet și

trebuie tratat ca atare, orice asemuire cu

realitatea este nefondată!!!

Secțiune de umor realizată de stud. cap. Nistor Gheorghiță

În acest număr al revistei noastre vă

propunem spre rezolvare 2 jocuri populare.

Rezolvarea o găsiți în numărul următor

(pentru reclamații, puteți sa vă adresați

redactorului –sef).

Succes!!!

“Micul Inginer” - Mai 2011

Redactor Sef:

Stud. Cap. Nistor Gheorghiță

Redactor sef-adjunct

Stud. Cap. Preda Liviu

Redactori:

Stud. cap. Andrei Nicușor

Stud. cap. Brulea Loredana

Stud. cap. Donisan Tudor

Stud. cap. Ene Răzvan

Stud. cap. Moldovanu Rareș

Stud. cap. Moldoveanu Ciprian

Stud. cap. Murar Sorina

Stud. cap. Rusu Mădălina

Tehnoredactare, corecturĂ si design:

Stud. cap. Nistor Gheorghiță

Stud. cap. Preda liviu

Coordonator Proiect:

Conf. univ. dr. Iacob Maria

Adresa:

B-dul George cosbuc, nr. 81-83, Sector 5,

cod postal 05014i, bucuresti

E-mail:

miculinginer_atm@yahoo.com

Imprimare:

Editura Academiei Tehnice Militare,

Bucuresti 2011

La sfârșit de drum...

Acum, la doi pași de linia de finish, pot sa zic că sunt pe

deplin mulțumit de cum au decurs lucrările pentru această

revistă. A fost un proiect complex, cu multe suișuri și

coborâșuri dar, așa cum e și în viață, au rămas doar clipele

frumoase.

Am vrut să mai introduc și această pagină, atipică unei

reviste, pentru a aduce mulțumiri domnului căpitan Cătălin

Baciu pentru că a fost foarte înțelegător cu noi, mai ales

când, datorită unei implicări totale în acest proiect, mai

uitam să facem câte o temă, doamnei profesoare Maria

Iacob pentru că ne-a oferit plăcerea de a scoate și partea

creativă din creierele noastre ce erau suprasaturate de for-

mule matematice și, nu în ultimul rând, tuturor colegilor de

grupă care au avut o transparență deosebită față de această

revistă.

Stud cap. Nistor Gheorghiță