Revista Litere Si Pixeli 2010-2011
Transcript of Revista Litere Si Pixeli 2010-2011
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
“Scopul educaţiei este nimicirea mărginirii egoiste a individului şi
supunerea lui la raţiunea lucrurilor.”
Titu Maiorescu
1
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
CUPRINS CINE SUNTEM, CE VREM, CE FACEM ............................................................ 3
Sunt cetăţean - imi cunosc drepturile ( A. D. Ciodar )
INTERVIU ............................................................................................................... 5
Cum ne-a spus Nichita ( C. A. Bălaceanu , M. Mihăilescu )
FILMUL LUNII ...................................................................................................... 7
Vals cu Bashir ( R. G. Vasile )
CARTEA LUNII ..................................................................................................... 8
De veghe in lanul de secară, de J. D. Salinger ( A. Lupaşcu )
CĂLĂTOR PRIN TARA MEA ........................................................................... 11
Un singur Crai ( A. L. Florescu )
SANĂTATE ........................................................................................................... 13
A visa natural ( R. V. Banu )
ECOLOGIE ........................................................................................................... 14
Aeriseşte Bucureştiul ( M. M. Guţa )
O LUME LIBERĂ ................................................................................................ 16
Libertatea de a face bine, libertatea de a face rău ( A. Lupaşcu )
EVENIMENT ........................................................................................................ 17
9 Mai,zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român ( R. L. Stan )
EU ŞI LUMEA MEA............................................................................................. 19
Tăcerea si alte simţuri (I. Mărcoianu )
Gânduri despre familia mea ( D. Ciobanu )
Un om obişnuit ( R. V. Banu )
PROFESIUNE ....................................................................................................... 22
Pasiune sau dragoste ( A. Bică )
MODĂ .................................................................................................................... 23
Si noi putem fi in pas cu moda ( D. Tache )
MUZICĂ ................................................................................................................ 25
Muzica generaţiei mele ( A. D. Ştefănescu )
ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ROMANA ............................. 26
In ploaie ( A. Proca )
Fotografii ( A. Proca )
Noapte ( A. Proca )
Nebunia ( A. Ciodar )
Iţi mai aduci aminte ploaia? ( A. Ciodar )
ATELIER DE CREAŢIE-FOTOGRAFIE ......................................................... 28
ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ENGLEZA ............................ 30
Words ( A. G. Johnsen )
Luck Can Be Tricky ( A. G. Johnsen )
SPORT ................................................................................................................... 31
DIVERTISMENT ................................................................................................. 32
Rebus ( R. Riciu )
Perle de-ale elevilor
2
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
Proiectul “Sunt cetăţean – Îmi cunosc drepturile!”
Proiectul a fost co-finanţat de
Departamentul de Stat al SUA, prin
intermediul Ambasadei SUA la
Bucureşti (în cadrul „Democracy
Commision Small Grants”), de fundaţia
American Funds for Charities – SUA şi
de Asociaţia „Sprijinirea Integrării
Sociale” (ASIS).
Deşi în România se dezvoltă o societate
din ce în ce mai democratică şi în
ultimul timp s-au înregistrat succese semnificative în protecţia drepturilor omului
în general, şi ale copilului în particular, mai există încă prea multe cazuri de
abuzuri de diverse tipuri asupra copiilor.
În acest context, scopul proiectului „Sunt cetăţean – Îmi cunosc drepturile!” a fost
promovarea drepturilor copilului la nivelul şcolilor, centrelor de plasament /
apartamentelor sociale din Sectoarele 1, 2 şi 4 din Bucureşti.
Proiectul s-a derulat în perioada 1 octombrie 2009 – 31 august 2010, în nouă licee
şi cinci centre de plasament / apartamente sociale din sectoarele 1, 2 şi 4.
Proiectul „Sunt cetăţean – Îmi cunosc drepturile!” a avut ca scop:
- Constituirea a 14 echipe de adolescenţi promotori / lideri de opinie, ce au
promovat, la rândul lor drepturile copilului îi rândul colegilor de şcoală /
centru de plasament. Elevele Ana Maria Ciodar şi Izabela Zamfir au
participat la aceste cursuri de formare, care au avut loc între 11 ianuarie şi 15
martie 2010.
- Creşterea gradului de conştientizare a copiilor privind drepturile lor printr-o
campanie de informare şi promovare a Drepturilor Copilului, derulată în
şcoli în scopul de a încuraja şi de a susţine copiii în apararea drepturilor lor.
- Promovarea drepturilor copilului la nivelul comunităţii cu participarea directă
a copiilor.
În scopul realizării în practică a obiectivelor proiectului, ASIS a colaborat cu:
ISMB, DGASPC-urile din sectoarele 1, 2 şi 4, cu conducerile şi personalul
centrelor de plasament şi ale şcolilor implicate în proiect, precum şi cu
Universitatea Bucureşti.
În cadrul proiectului s-au desfăşurat armătoarele activităţi:
- Sesiuni de instruire petru adulti şi copii pe teme legate de specificul
proiectului ( legislaţie: copii în situaţii de risc; tehnici de comunicare; tehnici
de formare )
CINE SUNTEM, CE VREM, CE FACEM
3
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
- Promovarea drepturilor copilului în rândul adolescenţilor participanţi la
proiect, realizată cu sprijinul şi
sub îndrumarea adulţilor, de 14
echipe de copii-promotori si de
„Grupul consultativ de acţiune al
copiilor”, constituite în cadrul
proiectului.
- În urma şedinţelor de formare
desfăşurate de promotorii de
drepturi Ana Maria Ciodar (X D)
şi Izabela Zamfir (X D), li s-a
alăturat Ioana Florescu (X D).
- Analiza cazurilor de încălcare a drepturilor semnalate prin „Cutia
Drepturilor”, înfiinţată în fiecare unitate de învăţământ participantă.
- Concursul-tabără de cunoştinţe privind drepturile copiilor. Excursia a avut
loc în perioada 17 – 19 iunie 2010, la Hotelul Miraj din Poiana Braşov.
Concursul s-a desfăşurat pe data de 16 iunie, în două etape: la nivelui
fiecărui sector participant, urmând ca echipa câştigătoare din fiecare sector
să concureze în etapa finală. Participanţii de la cele cinci centre de
pasament au fost incluşi în echipele liceelor, formându-se astfel 9 echipe.
- Structura finală a echipei Colegiului Tehnic „Media” fiind următoarea:
Ana Maria Ciodar (X D)
Ioana Florescu (X D)
Ana Lucia Vicoveanu – CSS „Sf. Maria”
Izabela Zamfir (X D)
Am finalizat prima etapă a concursului pe primul loc, iar în a doua etapă
ne-am clasat pe locul al II-lea, performanţele noastre fiind satisfăcătoare.
Deşi proiectul s-a încheiat, continuăm să lucrăm cu generaţiile următoare şi
comunităţile locale pentru promovarea mesajului şi rezultatului proiectului.
Ana Maria Ciodar, clasa a XI –a D
CINE SUNTEM, CE VREM, CE FACEM
4
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
INTERVIU
Cum ne-a spus Nichita - de vorbă cu Eugen Simion
La sfârşitul lunii martie 2010, cu ocazia
aniversării a 73 de ani de la naşterea poetului
Nichita Stănescu, Colegiul Tehnic Media l-a
avut invitat pe academicianul Eugen Simion. Nu
doar calitatea de profesor universitar, doctor în
filologie, fin cunoscător al literaturii noastre, sau
de fost preşedinte al Academiei Române au în-
dreptăţit prezenţa domniei sale în mijlocul licee-
nilor, ci, înainte de toate, prietenia care l-a legat
timp de mulţi ani de poetul plecat dintre noi în
anul 1983, la doar 50 de ani.
După o întâlnire în timpul căreia s-a recitat şi s-au interpretat cântece pe versu-
rile lui Nichita Stănescu, evocându-se figura celui mai important şi mai iubit poet
român din perioada postbelică (şi totuşi, insuficient cunoscut), profesorul Eugen
Simion a avut amabilitatea să ofere un interviu reporterilor Colegiului Tehnic
Media.
Repoter: Aproape că a devenit un clişeu să se spună că lumea nu mai citeşte, în
special noi, tinerii. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?
Eugen Simion: Păi, ar trebui să răspundeţi dumneavoastră. Eu doar bănuiesc că unii
dintre dumneavoastră citesc, iar alţii nu mai citesc. Eu, personal, sper din toată inima
că acest păcat al cititului n-o să dispară din lume. Nepedepsit, cum spunea cineva,
păcatul nepedepsit.
Reporter: ....ar fi păcat, într-adevăr. Este un lucru destul de trist.
Eugen Simion: Sigur că da. Ceva este totuşi îngrijorător în ce se întâmplă, nu numai
la noi. Îmi amintesc că, la începutul anilor 70, când eram profesor în Franţa, am
constatat că poezia începuse să lipsească din librării. Iar azi, aproape că a dispărut
completamente, exceptându-i pe clasici, sau clasicii modernităţii. Ar fi foarte grav
dacă s-ar întâmpla lucrurile acestea şi la noi. Deşi cred că a şi început deja să se în-
tâmple. Mai este ceva. Tinerii spun că ei citesc mai uşor, mai repede, pe Internet.
Sunt autori care preferă să-şi publice poemele pe Internet, spunând că e mai uşor,
comunică mai repede, nu sunt nevoiţi să-şi caute un editor, să-şi caute un sponsor, şi
aşa mai departe.
5
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
INTERVIU
Reporter: Dacă ar fi să adresaţi o invitaţie la lectură celor sceptici, celor care cred
că cititul nu poate fi decât o corvoadă, care ar fi aceasta?
Eugen Simion:. În primul rând să-ncerce această corvoadă, să vadă cât de grea este
într-adevăr. În al doilea rînd, să stea mai puţin în faţa televizorului. Îmi amintesc că
un celebru om de televiziune, Bernard Pivot, care a ţinut 30 de ani o emisiune la te-
leviziune, şi care era foarte urmărită, a spus odată: cine stă mai mult de două ore în
faţa televizorului este pierdut pentru cultură, noi trăim într-o civilizaţie a imaginii.
Reporter: Există în generaţia tânără autori care v-au atras atenţia, care se de-
taşează în mod net prin valoare? Care credeţi că ar fi provocările literaturii române
contemporane în contextul unei lumi ce tinde spre globalizare, dar şi al transfor-
mărilor prin care trece societatea românească în ultimii 20 de ani?
Eugen Simion: Despre poeţii cei tineri, apăruţi după 90, nu pot să spun decât că ei
formează un fel de cor madrigal. Sunt mai mulţi. Dar corul ăsta nu are un solist. Eu
aştept solistul. Provocarea ar fi să apară mari romane. Eu cred că romanul este acea
specie care ar putea să reabiliteze gustul pentru lectură.
Reporter: ...sau acel „solist”…
Eugen Simion: ...sau, să apară un „derbedeu” de tânăr poet care să ne tulbure în aşa
măsură încât să lăsăm deoparte politica, şi certurile, şi pe politicieni şi discuţiile des-
pre salarii, să nu ne mai uităm la politologii noştri care ne ameţesc în fiecare seară,
şi să-l citim cu toţii pe acest tânăr turbulent care ne-ar spune ceva. Cum ne-a spus
Nichita.
Au consemnat:
Cristina Alexandra Bălăceanu şi Mihai Mihăilescu / Clasa a-XII-a A
martie, 2010
6
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
FILMUL LUNII
Vals cu Bashir
Titlul original: « Vals Im Bashir »
Data aparitiei: 12 Iunie 2008
Genul: Drama, Razboi
Director: Ari Folman
Premii: Globul de Aur ,nominalizat la Oscar
Actori: Ari Folman, Ron Ben-Yshai, Ronny Dayag, Ori Sivan.
Durata: 1h 30 min
Filmul a fost vizionat în cadrul proiectului „ Cinema-
Edu”care se derulează cu scopul dezvoltării culturii cinematografice a elevilor şi
pentru a le trezi dorinţa de lectură.
Titlul filmului porneș te de la o scenă în care Shamuel Frenkel, unul dintre ca-
marazii din infanteria lui Folman, apucă o mintralieră uşoară şi “dansează un vals
nebun” pe fondul focului inamic , pe o stradă din Beirut , iar el fiind înconjurat de
postere imense ale lui Bashir Gemayel, preşedintele. Tematica titlului este o
descriere simbolică a “valsului” care este un dans în cuplu, din cauza aceasta
Folman dansează cu memoriile lui din Războiul din Liban.
Acţiunea constă în retrăirea amintirilor lui Ari Folman cu privire la Războiul
din Liban. Într-o noapte la un bar, un vechi prieten îi spune lui Ari despre un coşmar
recurent în care el este căutat de 26 de câini furioș i, în fiecare noapte, acelaşi număr
de câini. Cei doi bărbaţi au ajuns la concluzia că există o conexiune la misunea lor
din armata israeliană în primul război din Liban din „80. Ari este surprins că nu îşi
putea aminti mare lucru despre acea perioadă a vieţii sale. Intrigat de această enigmă
el decide să se întalnească şi să ţină un discurs prietenilor şi camarazilor de luptă. El
trebuie să descopere totul despre masacru şi despre ce s-a întâmplat. Cu cât Ari intră
mai adânc în mister, memoria lui începe să se trezească până la imagini suprarealis-
te, groteș ti. Povestea tânărului de numai nouăsprezece ani care trece prin experiența
dură a unui război pe care nu-l înțelege este recompusă din frânturi de amintiri
declanșate de discuțiile prietenilor rămaș i în viață .
Tragismul războiului poate fi suportat de spectator datorită meritului regizo-
rului care a ales ca povestea să fie prezentată prin intermediul animației, filmul fiind
înregistrat iniţial în studio ș i după aceea s-a lucrat la animarea personajelor prin
„rotoscopare”, adică prin desenarea contururilor unor personaje în funcție de mate-
rialul filmat pe fiecare fotogramă în parte și apoi integrarea ei în alt décor. Filmul
creează senzația învingerii învingătorilor, cu alte cuvinte, nu există învingători ș i
învinș i în urma unui război, dar există vieți distruse.
Raluca Georgiana Vasile, clasa a IX-a A
Profesor îndrumător - Ana Georgia Burtea
7
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
CARTEA LUNII
De veghe printre adolescenti
Nu auzisem vreodată de cartea aceasta, până în momentul când
întâmplarea a făcut să-mi cadă în mâini, să ajungă la mine. Dacă am
vrut s-o citesc, de vină a fost probabil, înainte de orice, titlul, care ini-
ţial m-a nedumerit: De veghe în lanul cu secară, de J. D. Saliger.
Părea să fie o carte a cărei acţiune se petrece la ţară (lanurile de secară?); în acelaşi
timp, acel “de veghe” mă ducea cu gândul la ceva aventuros şi plin de suspans. Pe
măsură ce o citeam, sentimentul de nedumerire sporea. Nu doar pentru că mi-am
dat seama că nu apare niciun lan de secară, ci pentru că nu semăna cu niciuna din
lecturile mele de până în acel moment. Nu ştiam cum să reacţionez şi ce să cred, de
exemplu, despre felul în care vorbea personajul-narator. Holden Caulfield (fiindcă el
este acest personaj-narator despre a cărui viaţă ni se povesteşte în The Catcher in
the Rye - aşa cum sună, în original, titlul cărţii) este un adolescent exmatriculat deja
din trei şcoli, cea de-a patra, unde a “aterizat” în cele din urmă, părându-i-se un me-
diu în care va avea la fel de multe probleme de integrare ca şi în celelalte dinainte.
Pare să fie un caz tipic de probleme adolescentine, pentru care toate şcolile sunt
“infecte”, “pline de ipocriţi şi de răi nesănătoşi, cu mintea neclară”. Orice adolescent
care citeşte cartea asta se poate regăsi în ea. Ceva, măcar o parte din frământările lui
Holden sunt şi ale lui. E de remarcat nonconformismul, îndrăzneala şi lipsa de falsă
pudoare a lui Salinger atunci când îşi face personajul să vorbească întocmai cu leje-
ritatea dar şi “neruşinarea” adolescenţilor teribilişti de pe stradă: “zău că da, zău că
nu”, “ce pana mea”, “rahaturi de astea”, “frate”. Felul în care se exprimă Holden
poate fi caracterizat oricum, teribilist, fără perdea, dar numai elegant nu. În acelaşi
timp, de o sinceritate teribilă. Face, de asemenea, parte din “prezenţa scenică” a
oricărui adolescent, deci şi a lui Holden, felul în care simpatizează mai mult sau mai
puţin constant un anumit profesor, are un obiect de studiu preferat, la care fireşte că
e cel mai bun, aşa cum sunt alte obiecte pe care le urăşte, nici mai mult nici mai pu-
ţin, rămâne corigent, chiuleşte mult; colegii de clasă sau de cameră îi par foarte stra-
nii, nişte ciudaţi, “infecţi” răutăcioşi; se distrează prin baruri şi discoteci. Asistăm,
astfel, la o serie de momente emblematice. Holden dă atentie la orice, observă tot si
descrie ce vede până în cel mai mic detaliu. Ni-i prezinta, de exemplu, pe sotii
Spenscer, pe Robert Ackley, Stradlater, Sally Hayes şi mulţi alţii până în cele mai
J. D. Salinger
8
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
CARTEA LUNII
bizare amănunte.
Observă cu mare acurateţe tot ceea ce ţine de ticurile unor oameni, felul neplăcut
de-a fi al unora, sau pur şi simplu necoincidenţa, decalajul dintre gândirea tuturor
acestora şi felul său de a gândi.
S-ar zice aşadar că, în reacţii, cel puţin, Holden se prezintă drept adolescen-
tul tipic. Dar aveam totuşi senzaţia, citind, că dacă l-aş fi cunoscut în carne şi oase,
şi nu în paginile unei cărţi, el mi s-ar fi părut mult diferit de majoritatea prietenilor
şi colegilor mei, adolescenţi şi ei cu toţii, după cum şi eu aparţin aceleiaşi vârste.
Fiindcă Holden este un băiat care îşi analizează mereu felul în care gândeşte, felul
în care alege să folosească anumite cuvinte, să vorbească într-un fel sau altul. Toate
întâmplările prin care trece, tot ce îl enervează, nu-i place, îl întristează, îl dezgustă
sau îl dezamăgeşte, nu rămân fără rost şi fără urmări, cu toată senzaţia lui de inuti-
litate. Acestea toate îl fac să se cunoască şi să se înţeleagă. Şi să se împace cu lu-
mea, aşa bizară cum i se pare. Caulfield îşi doreşte mereu să-şi ducă gândurile
până la capăt, şi să dea o “definiţie” propriei existenţe, căci, într-un fel, marea lui
problemă cu lumea - şi cu cei care trăiesc în ea -, este că i se pare de neînţeles, ab-
surdă, şi nu ştie care poate fi locul lui în ea. Vă sună cunoscut?
Un fenomen specific al acestui “compartiment din viaţa” este orgoliul sau,
mai precis zis, faptul de a nu da o mare importanta sfaturilor celor mai în vărstă.
De multe ori Holden are impresia că “se poartă mult mai matur decât este, numai
că de asta oamenii nu-şi dau seama niciodată. Dar ei nu-şi dau seama de nimic ni-
ciodată”. Câteodată parcă încearcă să-nţeleagă ce vor să-i zică cei din jur, dar re-
nunţă şi-ntotdeauna o ţine pe a lui. Nu vrea sa intre în profunzimea acelor lucruri:
”Aiurea, viata - joc de noroc care trebuie jucat după regulile lui. Frumos joc! Dacă
nimereşti în tabăra în care sunt aşii, atunci e un joc - recunosc. Dar, ce joc mai poa-
te fi daca nimeresti de partea cealaltă, unde-s numai mazete? Nu mai e joc.”
Cuvintele lui poartă marca imaturităţii, a neîncrederii, îl trădează pe cel inadaptat
social, sceptic şi dezabuzat..
Cu toate acestea, cum se spune, în orice rău este şi un bine, unde e negrul
acolo e şi albul, ca în vechiul simbol yin-yang. Aşa şi cu adolescenta. Observăm
că, dincolo de toate criticile lui Holden, de toate “cârcotelile” lui, se descoperă şi o
parte bună a personalităţii sale. Nu putem sa trecem cu vederea dragostea lui
pentru copii şi că, de fapt, cel mai bine se simte cănd e vorba de copilarie. Iniţial
nu îşi dă seama, dar are loc o regăsire de sine: de acolo se pornise totul, de la
“veghea în lanul de secară”, de la visul lui în care păzea copiii să nu cadă în
prăpastia unde era lanul de secară. Surioara lui mai mică este unicul personaj din
roman care îi place cu adevărat, faţă de care nu are nimic de obiectat şi de criticat.
Mai sunt apoi copiii din muzeu: faţă de ei, el este cel care apare ca un om matur,
9
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
învăţându-i ce ştia de la şcoală. Ceva învăţat, culmea, pentru un test la care picase!
Punctul cheie al romanului îl constituie, de fapt, sfaturile fostului profesor de en-
gleza, Antolini, unul dintre ele acţionând ca un imbold. Personajul-narator ne
dezvăluie si momentul care a declanşat tot, de unde a inceput povestea romanului:
“Mulţi, foarte mulţi oameni s-au frământat şi s-au chinuit aşa cum te frămânţi tu
acum. Din fericire, unii şi-au consemnat suferinţele morale şi spirituale in scris. Şi,
dacă vrei, poţi invăţa multe de la ei. După cum alţii vor invăţa cândva de la tine,
dac-o să ai ce să-i inveti.”
Scris într-o tonalitate modernă, contemporană, bazat pe probleme actuale,
acest roman ne apare ca o prezentare concentrată, veridică a frământărilor şi
conflictelor adolescenţilor. Nu este o carte oarecare. Devenită celebră la începutul
anilor ‟80 în Statele Unite, ea ne aşteaptă încă să ne aplecăm asupra problemelor şi
necunoscutului unei vârste, unei etape a vieţii. Ne aşteaptă să veghem lângă necu-
noscutul din propria noastră minte!
Ariadna Lupaşcu, clasa a X –a G
Profesor îndrumător - Violeta Vavură
CARTEA LUNII
10
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
CALĂTOR PRIN ŢARA MEA
Un singur Crai
De când mă știu am iubit muntele. Am iubit
măreția lui, liniș tea lui, răbdarea, toleranța, dar ș i
sobrietatea lui de prieten loial care te așteaptă și te
primește cu înțelegere chiar dacă îl vizitezi mai rar.
L-am descoperit la vârstele mele diferite și în
anotimpurile noastre comune.l-am escaladat
împreună cu familia sau cu prieteni iubitori de natură
și am trăit sentimentul că puțin din eternitatea lui
trece în ființa noastră efemeră .Fotografiile din ultima mea expediție sunt grăitoare
și vă invit să nu ocoliți frumusețea de lângă voi !
Masivul Piatra Craiului, adeseori Munţii Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ
muntos calcaros aflat în lanţul Carpaţilor Meridionali.
Spre deosebire de grupele muntoase ce-I înconjoară (M. Leaota, M. Bucegi,
M. Făgăraş, M. Iezer-Păpuşa) care sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline,
Craiul este o “lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci
calcaroase de vârstă jurasică. Craiul se întinde aproximativ pe 200 km² iar
altitudinea maximă este atinsă în “Vârful La Om”, cunoscut şi ca Piscul Baciului
având 2244m.
Vegetaţia este mai puţin bogată în specii datorită preponderenţei aproape ab-
solute a calcarelor. Cu toate acestea în Crai se găsesc specii unice în lume de flora şi
faună cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului. Alte specii protejate sunt Floarea de Colţ şi
Ghintura Galbenă. Printre speciile de animale amintim capra neagră, declarată mo-
nument al naturii, căpriorul, mistreţul, ursul carpatin etc.
Dintre elementele carstice amintim Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbo-
vicioarei care sunt cele mai importante elemente
carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar
Prăpastiile Zărneştilor, Fântanile Domnilor şi Fântana
lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului. Amin-
tim şi Marele Grohotiş care este o pânză de pietre
instabile de 4 Km.
Rezervatia Naturală Piatra Craiului a fost insti-
tuită în anul 1938 şi cuprinde mai mult de 1200 de hectare din Piatra Craiului.
11
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
CALĂTOR PRIN ŢARA MEA
Craiul dispune de cabane şi refugii precum Cabana Curmătura, Cabana Plaiul
Foii, Cabana Brustureţ, Refugiul Grind, Refugiul Diana iar lista se continuă cu
multe altele.
Sigur că puteți găsi imagini cu aceste frumuseți pe internet sau în albume , dar
nimic nu se compară cu trăirea din apropierea Mărețului Munte.
Ioana Alexandra Florescu , clasa a-XI-a D
Autor foto - Ioana Alexandra Florescu
12
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
SANĂTATE
A visa natural
Îngrijorarea părinților ș i a profesorilor privitor
la „etnobotanice” trece treptat ș i în rândul nostru, al
adolescenților, care-ș i văd colegii sau prietenii afectați de acest flagel - cu atât mai periculos cu cât acest tip
de drog trece drept mai puțin agresiv decât drogurile
„clasice”.
Numele de „etnobotanice ” poate fi înșelător, aceste
substanțe neavând nimic binefăcător precum plantele şi ceaiurile terapeutice pe care
ni le recomandă bunica. Efectul «etnobotanicelor» poate fi catastrofal : vieți distru-
se, familii destrămate, destine frânte. Autocontrolul după consumarea acestor
substanțe, dispare practic.
„Morbida industrie” s-a dezvoltat, din păcate, în marile dar și în micile orașe,
prin multitudinea de magazine „de vise”. Campania declanșată „cu turle ș i
trâmbițe” în scopul închiderii „magazinelor de vise” se estompează pe zi ce trece
din cauza lipsei unui cadru legal care să permită acest fapt. Dreptul de a alege dacă
să folosești sau nu aceste substanțe ar trebui să-l poți avea la o vârstă când le poți înțelege efectul, urmările.
Sănătatea unei generații, a unui popor în ultimă instanță, depinde de educarea
sa, de informarea sa. Documentați-vă dragii mei colegi, informați-vă (!), ș i veți pu-
tea fi puternici , stăpâni pe voi, pe simțurile voastre, pe mintea voastră, pe destinul
vostru !!!
Cred cu convingere că stă în puterea noastră - a adolescenților, să facem ceva
pentru a ne convinge prietenii, colegii, că viața este mai frumoasă dacă visezi în
mod natural. Căci numai din vise sănătoase şi-a construit Omul, de-a lungul vremi-
lor, sublimarea sa universală.
Romeo Vasile Banu , clasa a IX-a D
Profesor îndrumător - Ana Georgia Burtea
13
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
ECOLOGIE
Aeriseşte Bucureştiul !
Campania “Aeriseşte Bucureştiul !” face parte
dintr-un proiect de mediu complex numit „Întărirea gu-
vernării de mediu în Bucureşti” - proiect derulat în par-
teneriat de către APDD – Agenda 21, Primăria Askim
din Norvegia, Primăria Muncipiului Bucureşti şi
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, şi fi-
nanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norve-
giei, prin intermediul Programului Norvegian de Coo-
perare pentru creştere economică şi dezvoltare sustena-
bilă în România. Campania “Aeriseste Bucurestiul !”
s-a derulat în perioada iunie 2009 – decembrie 2010.
Lansarea a avut loc pe 5 iunie, cu marşul eco-
voluntarilor, garda eco-mediu: Elibereaza trotuarul si
un spectacol sustinut de liceeni si invitatii lor în
Grădina de Vară din Parcul Herăstrău. La marşul
eco-voluntarilor au participat 12 licee şi aproximativ 2000 de eco-voluntari, care au
parcurs traseul Piaţa Presei Libere - Bulevardul Kiseleff - Piaţa Victoriei şi care au
transmis mesaje eco pe toată durata marşului. Spectacolul care a avut loc după
marşul eco, a fost susţinut de elevi din cele 12 licee
participante precum şi de personalităţi din viaţa publică,
fiind prezenţi şi reprezentanţi ai mass media precum şi
locuitori ai capitalei.
Garda eco-mediu: Eliberează trotuarul! A avut loc in
săptămâna 7-11 iunie şi a constat în distribuirea de
stickere pentru promovarea folosirii spaţiilor adecvate
de parcare.
Apoi, în perioada 21-23 decembrie 2010, la Palatul
Şuţu, a avut loc o expoziţie pe tema eco şi o paradă de
costume confecţionate din materiale reciclate, momente
cu care s-a şi încheiat proiectul.
Clipul publicitar a fost o adevarată provocare.
A trebuit ca din mai multe idei să alegem una singură pe
care am îmbunătăţit-o, rezultând ceea ce ştie toată lu-
mea. Clipul ne a ajutat enorm în promovarea campaniei.
14
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
La începutul, gradul nostru de scepticism în privinţa
reuşitei proiectului a fost destul de mare. Despre marşul
eco-voluntarilor ne imaginam că va aduna un număr de mic de
persoane. Dar nu a fost aşa. Iar ceea ce am trăit acolo din
punct de vedere sentimental şi psihologic, susţinând mesajele
eco, ne-a dat speranţă şi ne-a convins că nu vom munci degea-
ba. Atunci am realizat că scopul pe care doream noi să îl atin-
gem este mai aproape decât ne imaginam ,
Am pus suflet şi astfel proiectul a început să ia contur
sub ochii noştri. Atunci când ne-am implicat în proiect cu sinceră convingere, am
devenit foarte entuziaşti. Chiar dacă iniţial cel mai mult
ne-au interesat expoziţia de fotografii şi clipul publici-
tar, am ajuns să ne implicăm cu maximă pasiune în în-
tregul proiect.
După reuşita marşului, un impact la fel de mare
asupra noastră dar şi asupra celor care ne adresam, la
avut expoziţia foto.
Abia aşteptam să ne vedem fotografiile expuse,
să arătăm ceea ce putem face noi prin imagine şi să
conştientizăm întreaga lume de gradul avansat de poluare în care se află oraşul; să îi
sensibilizăm pe edili prezentându-le efectul pe care îl au neglijenţa şi nepăsarea lor
asupra oraşului în care trăim. Ne-am bucurat că am avut posibilitatea de a transmite
punctul de vedere al adolescenţilor , într-o manieră inedită.
A urmat prezentarea costumelor din materiale
reciclabile, care a fost foarte amuzantă şi relaxantă
după toată munca depusă pentru aranjarea expoziţiei
foto. Totul s-a sfârşit frumos şi cu succes.
Campania a reprezentat o experienţă interesantă.
Nu ştim în ce măsură am reuşit să sensibilizăm opinia
publică - şi în special pe factorii de decizie în materie,
dar dacă am reuşit cu adevărat să influenţăm chiar şi un
număr redus de persoane, scopul nostru a fost atins.
Dorim succes şi altor demersuri de acest fel ! Căci până la urmă, “din puţin se face
mult !”.
Mariana Magdalena Guţă,clasa a-XI-a D
Profesori îndrumători - Simona Ciornenschi, Mircea Enăchescu
Autori foto - Florescu Ioana, Negru Petru, Pintilie Bogdan, Stanciu Laurtiu,
Vladu Ionuţ
ECOLOGIE
15
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
O LUME LIBERĂ
Libertatea de a face bine,libertatea de a face rău!
Despre libertate s-au spus multe şi fiecare a interpretat diferit acest
concept.Marii filosofi ai lumii au dezbătut această temă şi fiecare a ajuns la o
concluzie personală.
Părerea mea este că libertatea se referă la posibilitatea de a alege asupra
propriei vieţi însă cu anumite limite. Avem posibilitatea de a alege din ce ni se oferă,
însă, totodată de a nu îngrădi libertatea celorlalţi. Libertatea absolută nau exista
deoarece dacă oricine ar fi liber să facă orice, atunci, fie şi fără voia şa, ar lua dreptul
la libertatea altcuiva.
Nu există un singur fel de libertate, există libertăţi: putem vorbi de libertatea
unui infractor, libertatea unui adolescent sau, libertatea de a face bine şi libertatea de
a face rău.
Oamenii, în funcţie de caracterul şi felul lor de a fi, aleg calea dreaptă, adică
de a face bine, sau calea de a face rău. Un individ se defineşte prin alegerea şi
faptele sale.
Cred că oamenii şi lumea există, şi vor continuă să supravieţuiască, atâta timp
cât binele învinge răul, cât cei mai mulţi dintre noi aleg calea luminii. Din păcate, o
astfel de alegere pare să fie pentru mulţi, în special tineri, o ruşine, un lucru
"demodat". Oare de ce?
Libertatea le dă oamenilor un sentiment de putere. Au senzaţia că sunt mai
autentici în momentul în care se bucură de libertate.De aceea, de multe ori, dorinţă
de libertate nu vine dintr-o necesitate profundă de a face ceva neangaduit de ceilalţi,
ci că o revoltă, pur şi simplu , ca o cale de afirmare a independenţei.
În cele din urmă, fiecare se simte liber într-o măsură mai mare sau mai mică,
la un moment dat sau altul. Nu putem lupta pentru libertatea altuia, dar pentru a
noastră da, pentru că nevoia de libertate e un sentiment ce vine din interior, din
adâncurile sufletului. Rămâne doar să facem alegerea corectă.
Ariadna Lupaşcu,clasa a X - a G
16
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
EVENIMENT
9 Mai,zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român
Era o zi de vară superbă. Eu şi mama am pornit într-un pelerinaj prin
Bulgaria . În cadrul itinerarului nostru aveam să vizităm mai multe obiective
turistice de o importanţă deosebită.
Unul dintre obiective a fost oraşul Plevna ce are o importantă deosebită prin
secularitatea lui. El este situat în partea centrală a Câmpiei Dunării, la aproape 150
m deasupra nivelului mării, la 157 km nord-est distanţă de Sofia şi la 48 km de
Somovit, port dunărean şi punct de trecere la frontieră dintre Bulgaria şi România.
Ajunse în localitate totul era îmbrăcat de sărbătoare . Atunci eu o întreb pe mama ce
se întâmplă iar ea îmi răspunde cu o voce blajină cum că azi este 9 Mai şi este
sărbătoare. Că orice copil vin cu întrebarea a ,,ce sărbătoare?” ZIUA Europei.
Atunci mi-am amintit că noi românii sarbătorim Ziua Independenţei României.
Am vizitat Plevna.Aici aveam să descoperim muzeul ce a fost ridicat în cinstea
celor ce au luptat pentru independenţă.
Intrăm în muzeu . Acesta este impunător şi plin de mister . În interior aveam să
descoperim multe lucruri minunate . Aici am văzut imagini din războiul de
independenţa ruso-turc dar şi armele cu care au luptat ostaşii.
Muzeografa a început a ne povesti întreaga istorie cu privire la
ziua de 9 Mai,dar şi despre trataul ce a fost citit de către Mihail
Kogălniceanu.
Intrată în război, în primăvară lui 1877, Armata romană a
triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane
de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României
a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi.
17
Muzeul de la Plevna Razboiul de independenţă
ruso-turc
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
EVENIMENT
Ziua de 9 mai are o importanţă deosebită pentru poporului român şi anume o
triplă semnificaţie aceasta fiind Ziua Independenţei ce a fost proclamată la data de
1877, românii sărbătorind Victoria dar şi alianţă
Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, precum şi Ziua
Europei.
În urmă cu 132 de ani, pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat
Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea
internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soartă.
Acum jumătate de secol, mai târziu, pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria
capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a
Germaniei a avut loc in cartierul general sovietic din
Berlin. Astfel a luat sfârşit cel de-al II-lea Război
Mondial pe continentul european.
În data de 9 mai este serbată şi Ziua Europei. În urmă
cu 58 de ani, ministrul de Externe al Franţei, Robert
Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună
bazele concrete ale unei federaţii europene
indispensabile pentru menţinerea păcii.
Pe 18 aprilie 1951, şase state - Belgia, Frântă,
Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda au semnat
Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea
Economică a Cărbunelui şi Oţelului.
Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe
liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi, în 1957, prin
Tratatul de la Romă, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoare a
Uniunii Europene de astăzi.
Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano în
1985.
După terminarea vizitării muzeului şi ascultarea spuselor de către muzeografă,
am înţeles semnificaţia acestei zile şi anume că ziua de 9 Mai
este o zi importantă pentru întreagă Europa,dar nu în ultimul rând şi pentru noi
românii.Păcat că această luptă a fost în zadar şi spun această, deoarece noi,tineretul
din ziua de astăzi nu avem o siguranţă în viitorul ce ne aşteaptă. Totuşi este un lucru
minunat că cei mai în vârstă de cât noi îşi mai aduc aminte şi de eroii noştrii.
Rafaela- Leontina Stan ,clasa a X-a A
18
Robert Schuman
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
EU ŞI LUMEA MEA
Tăcerea şi alte simţuri…
Stau întinsă pe covor cu un pix ros şi pe jumate'consumat, scriind nonsensuri
pe un caiet enervant de bleu. Aş face orice altceva, dar nu pot - fizic. Simt timpul
cum trece şi mă mişc tot mai greu.7:58....peste o veşnicie va fi 8 şi un pic...degeaba,
tot nu am reuşit să mă aştern pe hârtie. Trebuia să fac asta de ceva timp, regulat, dar
n-a ieşit.
Simt nevoia să mă asculte cineva cum tac! Să soarbă fiecare unitate nulă din
mine ca pe întregi şi complexe fraze. Câţi oameni nu au nevoie de oameni care să le
asculte tăcerea? Să se ţină de mână fără cuvinte...sublim....fără cuvinte...să vorbeasc
prin energie. De ce ntăcem un pic să ne ascultăm?
Cred că oamenii mor numai atunci când au absorbit şi eliminat prea multe
cuvinte. Când nici un cuvânt nu mai are sensul deplin....atunci când nu mai simt şi
celelalte inimi bătând la unison...
A simţi înseamnă cu desăvârşire a tăcea.A iubi înseamnă a simţi fără să mai fie
nevoie de altceva. Oamenii vorbesc din obişnuinţă. Fiinţele vorbesc din obişnuinţă.
Cred că o să simţim mai autentic şi mai din plin când o să închidem orificiile şi vom
da o pauză câtorva organe şi componente.
Avem o viaţă plină până la refuz de vorbe....avem o inimă şi un creier
tăcute şi liniştite... Mărcoianu Ingrid, clasa a XI-a D
Gânduri despre familia mea
Încredere, curaj, putere, fericire, înţelegere, confort... Aceste cuvinte îmi apar
mereu în faţa ochilor când mă gândesc la familie.
Când sunt cu familia, mă simt mereu protejată, înţeleasă şi iubită. Indiferent
de cât de mult greşesc, ştiu că mă pot baza mereu pe ea.
Sigur că sunt subiectivă când spun că familia mea este perfectă. Sau, cel puţin,
era pentru mine. Mama mi-a dat viaţă, mi-a vegheat primii paşi şi numele ei l-am
rostit prima oară... O iubesc, o respect, o susţin, ea ştie ce este mai potrivit pentru
mine şi de ce am nevoie cu adevărat, mă face mereu să fiu încrezătoare şi îmi
încurajează idealurile şi visurile. Mama este una din persoanele pentru care simt că
am o mare datorie, aceea de a o face mândră de mine. Iar în aceste momente încerc
să o fac, pe cât posibil, să uite de suferinţă, pentru că mă doare să o văd tristă şi cu
ochii înlăcrimaţi.
19
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
EU ŞI LUMEA MEA
Tati a fost un om al cărui destin nu trebuia să fie acesta, el ne-a părăsit acum
câteva luni din cauza incompetenţei, prostiei şi indiferenţei unor medici români, pe
care eu, personal, nu îi voi putea ierta niciodată pentru durerea şi suferinţa provocată
mie şi celor din jurul meu.
Legat de tatăl meu, nu pot să spun nimic rău, nimeni nu poate, a fost, probabil,
una din cele mai bune persoane pe care le voi întâlni, a fost cel care îmi îndeplinea
toate poftele, cel cu care glumeam, cel care îmi punea porecle, cel care nu voia să
mă lase să cresc, dorind ca mereu să fiu micuţa şi inocenta lui fetiţă...
Îmi este teribil de dor tata, încă nu m-am obişnuit cu dispariţia lui şi cred că m
-am maturizat mult prea devreme, am învăţat să preţuiesc viaţa mai mult.
Am şi un frate mai mic, răsfăţatul familiei, mă înţeleg bine cu el, ca între fraţi,
simt mereu nevoia să îl protejez. Probabil că el va înţelege în timp ce s-a întâmplat...
Chiar dacă familia mea este una obişnuită (nu banală), eu sunt mândră de ea,
ştiu că mă pot încrede în ea şi că mă va susţine, indiferent de alegerile mele.
Diana Ciobanu , clasa a IX-a F
Un om obisnuit
Oare cum ar fi ca intr-o zi de 17 sa ne plimbam pe strada si sa fim loviti de o
masina ?
Alex este un copil care a avut acest ghinion , ca in data de 17 mai 2007 sa fie
lovit de o masina , in urma caruia i-a fost amputata mana stanga.
Acesta se considera norocos ca in ciuda incidentului , a scapat cu viata , preocuparile
lui sunt relativ obisnuite .
Avand 11 ani in 2007 , un an mai tarziu acesta a invatat sa se ingrijeasca singur ,
exista si unele situatii in care necesita ajutor , dar foarte rar
Este un pasionat de economie si doreste dupa terminarea clasei a 8 a sa intre la
Xenopol .
Colegii lui sunt toleranti cu el si nu prea , uni fiind rautaciosi , adresandu-i injurii si
alti il considera un prieten .
El s-a obisnuit cu vulgaritatea cu care este "atacat" de alti , incearca sa treaca peste
toate si sa se gandeasca la viitor .
Profesorii sai il percep ca fiind un copil care are nevoie de mai mult ajutor decat
oricine si din cauza asta il ajuta mai mereu in anumite privinte .
Cand iese pe afara , prieteni sai fac glume pe seama lui si apoi isi cer scuze , oare nu
se gandesc cum se simte ?
20
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
EU ŞI LUMEA MEA
citez : "Adesea , obosit de la statul in casa , ies pe la plimbare ca orice om , mai vad
din cand in cand un prieten care .. ma bruscheaza desi stie
ca am un handicap , sau incepe sa faca glume gen , sa dea noroc cu stanga , si ma
simt prost ... "
Parinti nu par niste oameni foarte ingrijorati deoarece stiu ca , copilul lor este
un invingator si ca deja s-a acomodat cu noua lui viata .
Nu s-a gandit inca la o proteza si nici nu vrea , acesta considera ca destinul lui este
cel dat de dumnezeu si ca schimbarile facute de el nu o sal ajute cu nimic .
Eu ii urez mult noroc in viata si toate cele bune .
Romeo Vasile Banu, clasa a IX-a A
21
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
PROFESIUNE
Pasiune sau dragoste
Două cuvinte mari folosite atunci când vorbeşti
despre suflet,frumuseţe,atracţie feminină.
Gânduri frumoase şi cuvinte ce mai pot apărea şi atunci
când vorbim despre ceea ce ne preocupa gândindu-ne la me-
serie.
Prezentăm odată un loc benefic pentru pregătirea de viitor
numit”La Nord unde începe Paradisul”.
Acolo ne desfăşurăm mai mult de jumătate din timpul nostru alături de îndru-
mătorii calificaţi,de oameni care sprijină iniţiativa noastră şi dorinţa de perfecţion-
are.
Săli mari cu utilaje competitive,locul unde ne desfăşurăm activitatea,locul unde
putem învăţa că în viaţă mai poţi profesa aplicând ceea ce înveţi în şcoală.
Cu toţii ne pregătim şi învăţam într-un sistem cu schimbări prea dese, dar puţini
se pregătesc pentru o meserie care se caută din ce în ce mai mult, şi tot mai puţini
elevi mai sunt interesaţi de meserii în România.Există, însă oameni care au nevoie
de noi , ne caută- un agent economic, oameni care ne formează-un dascăl care-şi
dezvăluie secretul,un om care ne sprijină visul pentru care luptăm.
Să iubeşti la vârsta adolescenţei nu e neobişnuit, începe şi la scurt timp trece.Dar ca
să faci pasiune pentru o meserie îţi trebuie motivaţie,anidestudiu,devotament,dorinţa
de cunoaştere.
Tipografia cu ceva ani în urmă a fost o meserie grea şi murdară pe care nu mulţi
o cunoşteau sau erau dispuşi să o facă, dar anii au trecut, tehnologia a evoluat şi în
tipografii, iar munca a devenit din ce în ce mai uşoară ,precisă şi mai ales cu-
rată,lăsând în urmă amintirile din tipografiile în care se lucra într-un mediu toxic.
A venit timpul să o prezentăm ca pe o artă pentru care foloseşti talentul şi
cunoştinţele adunate din practica şcolară predată de pedagogi care au pus dra-
goste ,seriozitate şi suflet în ceea ce au făcut pentru noi cei care avem un vis :Acela
de a le călca pe urme.Munceşti mai greu sau mai uşor, lovindu-te de necunoscut , dar
puterea pasiunii pentru meseria pe care vrem să o facem ne schimbă.În visul creaţiei
amesteci culorile,aşezi literele,combini umbra cu lumina şi vezi dacă rezultatul cal-
culului a „DRAGOSTE+PASIUNE” îţi dă ZECE,notă Succesului.
„La Nord unde începe Paradisul” locul unde ne pregătim pentru meseria cu tradi-
ţie de ani, modernizată, în procedee modern de executare, alături de dascăli co-
borâţi din visele noastre pentru a ne forma.
22
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
MODĂ
Şi noi putem fi in pas cu moda
Pentru început, trebuie să avem în vedere că această
primăvară vine odată cu o mulţime de culori pline de viaţă.
Înlăturaţi tonurile posomorâte ale iernii şi lăsaţi-vă invadate de
cele mai vibrante nuanţe.
Să vedem cîteva ţinute, potrivite cu primăvara, purtate de
fete din liceul nostru.
În acest prim exemplu, cămaşa are trei nuanţe plăcute, care
merg foare bine cu pantalonul gri, deoarece rozul ciclam predo-
mină şi atrage atenţia; în plus, e o combinaţie de culori
cald-rece, care se potriveşte de minune. Cureaua pentru abdo-
men a potrivit-o bine, mai ales că a asortat-o cu cizmele negre,
şi ea ştie că anul acesta se poartă centurile subţiri !
Observaţii:
Dungile orizontale şi orice fel de astfel de linii, de exemplu, curele, centuri, etc
în culori contrastante faţă de restul ţinutei, nu avantajează persoanele scunde şi nici
pe cele plinuţe. În schimb, purtarea dungilor verticale, dar şi a orice ar sugera ideea
de vertical de către aceleaşi persoane, reprezintă o alegere
bună, prin crearea unei iluzii optice de alungire a siluetei.
Ce nu îmi place:
Chiar dacă iarna a fost friguroasă, la această vestimen-
taţie s-ar fi potrivit nişte ghetuţe negre (sau şi mai bine, tot gri,
un ton mai închis decât nuanţa pantalonului) la nivelul gleznei,
ar fi scos lungimea piciorului în relief,făcând-o pe fată să pară
mai inalta .
23
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
MODĂ
Acest stil sport poate fi purtat de orice fată, pentru că
avantajează aproape orice talie. Nuanţele de gri-albastru se
potrivesc, mai ales că ambele sunt culori reci, iar cureaua
albă aduce o notă de prospeţime şi feminitate !
Recomandări:
După părerea mea, blugii sunt un pic cam prea eleganţi
si mulaţi pentru acest stil sport; atunci cand ne imbracăm aşa,
alegem nişte haine cât mai lejere. Sau, pentru fetele îndrăzne-
ţe, putem face o combinaţie între sport şi sexy.
Opţional, se pot adăuga elemente care să evite monotonia,
senzaţia de prea mult albastru: o eşarfa albă sau orange, sau o
gentuţă, de preferat de culoare tot albă, ca şi cureaua, purtată
peste umăr, în diagonală. La ţinuta de mai sus s-ar fi potrivit
şi o bentiţă viu colorată sau albă.
Totuşi, evitaţi să purtaţi toate aceste accesorii propuse în acelaşi timp!
Jocurile de volum pot fi utilizate pentru a crea armonie şi pentru a se evita o
linie uniforma, prin purtarea hainelor prea mulate., astfel încât, în partea de sus s-ar
fi putut purta o bluză mai vaporoasă sau largă (dar nu lălâie, fără formă), atunci
când în partea de jos există ceva mulat (blugi, fustă).
Acesta este stilul care-mi place! - stilul Cat Woman
Să începem cu părţile pozitive:
Îndr-adevăr, negrul crează o iluzie optică astfel incât orice siluetă pare mult
mai subţire, totuşi nu trebuie să fie în totalitate negru, aşa că ea a ales să-l combine
cu nuanţe pământii de bej şi maro, eşarfa atrăgând atenţia şi dând un aer de eleganţă.
Recomandări:
Cizmele de cauciuc pot fi purtate cu pantaloni largi, viu coloraţi şi din mătase
(opţional), în cazul în care acestea sunt închise la culoare.
Elemente de corectat:
Cizmele din cauciuc nu se potrivesc cu această îmbrăcăminte mulată, chiar dacă
sunt asortate cu eşarfa maro. Dacă alegem să ne imbrăcăm în culori închise, trebuie
să ne amintim că niciodată nu trebuie să combinăm gri cu maro sau bej, pentru că
această combinaţie creaza o imagine banală şi monotonă, lipsită de orice element de
atracţie pentru privire.
Diana Tache, clasa a X-a D
24
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
MUZICĂ
Muzica generaţiei mele
Printre primele stiluri, formaţii şi generaţii
pe care le-am admirat se numără : Flower Power cu
tot ce a generat ea , Abba , Scorpions , Queen, iar în
România una dintre cele mai cunoscute generaţii
muzicale trupa Pheonix şi Cenaclul Flacără.
.
După anul 2000 în România au început să
apăra genurile muzicale din afară : hip-hop-ul , street , pop , rock ,death rock , hard
rock etc. Stilurile mai nou apărute în România se regăsesc în muzica ascultată în
club: minimal , house , dub step , ,,drum and bass” (D.n.B.).
Bineînţeles că şi eu am un anumit stil de viaţă şi o anumită muzică pe care o
ascult.Pot spune că trupa mea favorită este trupa Kartel . Este formată din doi
membri vocali , Richie şi Klau (Claudiu) , suntem prieteni de familie.Ne-am
cunoscut acum opt ani atunci când stăteau cu mine în bloc,actual stau la patru străzi
distanţă de mine.Trupă Kartel cântă rap,nu pot spune că melodiile lor sunt vulgare .
Opinia mea este că în melodiile lor te regăseşti,sunt legate de cazuri sociale
agresiuni pe străzi , te pun pe gânduri.. Din albumele lor voi menţiona doar câteva
melodii : ,,Ca un film alb negru” , ,,Esti din alt film” , ,,Romanian girl”
şi ,, România-i ţara mea”.Melodia mea preferată este : România-i ţara mea ,
deoarece este vorba de străinii care critică doar pentru că suntem români.
Versurile spun totul:
,, Asta merge,pentru români de peste
tot care n-au uitat niciodată că sunt români.
De români auzi peste tot în lume chiar
dacă fac lucruri rele sau lucruri bune,
CNN-ul relatează o ştire din New York
români înarmaţi până în dinţi trăgeam foc după foc.
Alţii s-au realizat în ţară dar au vrut mai mult,
au ajuns să joace cu Bruce Willis la Hollyood,
altul s-a luptat cu Michael Jordan în NBA.
Ne mândrim dovedim că putem să fim peste ei.”
Stefănescu Ana Diana ,clasa a IX-a A
25
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ROMÂNĂ
În ploaie
Plouă tăcut în plină zi
U d â n d p ă m â n t u l
descompus.
Sub cerul înnorat
Se-adună tinerii haotici,
Lăsându-se purtaţi
Pe aripi de curcubeu
Convinşi că mai pot
reface
O clipă dint-un ceas
distrus.
Fotografii
Privesc fotografii
Şi retrăiesc secunda
În care timpul s-a oprit
În veşnicii.
Momente din trecut,
Eternităţi,
Pe care le-am pierdut
În neştiut…
…cu fiinţe care-au fost
Şi nu mai sunt...
Cu fericiri pe care le-am
uitat de mult…
Fo t o g r a f i i , p r i ve s c
fotografii
Iar zâmbetul de-atunci îmi
şterge lacrima
Ce-a încolţit la margine de
gând...
Şi-mi reaprinde dorul de a
-i regăsi pe toţi
Pe care i-am pierdut…
Fotografii…
Noapte
O noapte bezmetică
În care furtuna
A strigat şi-a plâns,
O noapte fără lună,
Fără nicio stea,
Fără privirea ta…
Doar sloiuri reci
De valuri moarte
Grăbindu-se la mal
Sălbatice şi seci...
Întors pe dos
Sufletul meu
Nu suferea frumos.
Aşteptând, crezând că
vii,
Sperând că fulgerul
Te va găsi
Măcar până în zori de
zi...
Bezmetică noapte!
Alexandra Proca ,clasa a IX-a F
26
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ROMÂNĂ
Îţi mai aduci aminte ploaia?
(remake după Ana Blandiana)
Îţi mai aduci aminte ploaia?
Ploaia scăldată de amintiri,
Ploaia cu picături enorme
Care cădeau din nori, născând
iubire?
Ploaia sălbatică, fulgerătoare
Şi ploile calme, liniştitoare,
Şi ploile calde de vară,
Când ne întâlneam
Şi le contemplam îndelung...
Intram împreună
În acel templu sacru
Şi ne tot îndrăgosteam...
Dar când ploaia înceta,
Lua cu ea şi dragostea ta
Şi aşteptam înfrigurată,
Cu respiraţia tăiată
Ploaia de amintiri scăldată,
Sălbatică, fulgerătoare
Sau ploaia calmă, liniştitoare,
Sau o ploaie caldă de vară...
Îţi mai aduci aminte ploaia?...
Nebunia
Eram atât de fericiţi!
Tu – atât de frumos!
Eu – atât de îndrăgostită de tine!
Ne plimbam pe alei.
Când am auzit ciripitul păsărilor,
Am început să râd nebuneşte,
Când am auzit un foşnet,
M-am speriat şi te-am luat de mână.
Când am văzut prima frunză căzând,
Am alergat către ea
Şi -am prins-o, să nu se lovească.
Atunci, tu ai strigat în văzduh:
„Eşti nebună!“ şi ai fugit...
Eu am fugit în urma ta,
Dar m-am împiedicat de-un ciot
De amintire şi am căzut în mare.
De-a tunci, te-am tot văzut
plimbându-te,
Strângând în palmă alte mâini,
Poate mai mature,
Poate mai frumoase,
Poate mai înţelegătoare.
Dar, în cele din urmă,
Te-ai întors pe aleea care
Acum era acoperită de frunze
Şi ai strigat:
„Ce mult îmi place nebunia ta!“
Ana Ciodar ,clasa a XI a D
Profesor îndrumător - Livia Roman
27
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
ATELIER DE CREAŢIE-FOTOGRAFIE
Da-da, aşa e cum zice moşu !
Autor foto - Cristina Nedeluş
Catifea de...lumină
Autor foto - Horia Russu
Conferinţă de presă
Autor foto - Vlad Cacinschi
Cloşca cu puii de aur
Autor foto - Cristina Nedeluş
Cu ochii-n patru
Autor foto - Cristina Nedeluş
Luna...cadourilor
Autor foto - Emanuel Ţârdea
28
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
ATELIER DE CREAŢIE-FOTOGRAFIE
Totul este pregătit de cu seară!
Autor foto - Emanuel Ţârdea
Totuna cu pământul
Autor foto - Horia Russu
Romanţă extraestivală
Autor foto - Cristian Constantin Simbioză
Autor foto - Emanuel Ţârdea
Pe-un picior de plai...
Vlad Cacinschi
Simbolul puterii
comerciale
Cristian Constantin
Pedagogie...cromatică
Vlad Cacinschi
Satul din oraş
Emanuel Ţârdea
Profesor îndrumător Valeriu Gavrilescu
29
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ENGLEZĂ
Luck Can Be Tricky
There'll be girls across the world
That will laugh at this
Although sometimes I wish
One would blow me a kiss
Especially the girl across the street
Whom every day
I have a chance to meet
I try saying hi
Every time she passes me by
But no matter how hard I try
I always end up messing it up
She throws me a smile
That makes me wonder a while
If it's worth keeping trying
As long as she keeps on smiling
I guess that I'm simply out of luck
Every time I try talking
I always get stuck
It seems it's just the way
That it's gonna be
Why would a girl like her
Even look at me
She's got all she wants
That's the way it's been for months
So one day I just gave up hope
And what I did next
would just leave you stoned
A random day I casually said hi
She started laughing and said
It sure took you some time
It seems that she knew all along
Ever since she heard me singing that
song
It seems that she liked me as well
And I was so blind, that I couldn't tell
So every day we became better friends
And I'll let you guess how the story
Ends...
Words
"Actions speak louder than words"
they say,
But things don't always turn out that
way.
A wound made by an action can
heal,
But one made by a word you can
always feel.
Although we don't always think
them through,
Words can hurt... be them false or
true.
Words can make things work like
magic
But put in the wrong way, it can turn
out tragic.
To some people words can give life
meaning
While to others they can leave their
fate leaning.
Words you swore to never speak
Could one day help you land on
your feet.
Consider well the words that you
utter
'Cause it can give away who you are
to another
So next time you wish to someone
"Farewell"
Consider the words you'll say really
well...
A. G. JOHNSEN,clasa a X-a A
Profesor îndrumător G. G. Ghibuldan
30
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
SPORT
Premii de la competiţii sportive
CUPA PRIMĂRIEI - SECTOR 1
Locul I - handbal băieţi - profesor Stoica Aureliu
Locul I - handbal fete - profesor Nedelcu Laura
Locul I - atletism - profesor Lenuţa Cheţa
Locul III - atletism - profesor Lenuţa Cheţa
Locul III - nataţie - profesor Stoica Aurelia
OLIMPIADA SPORTULUI ŞCOLAR
Locul I / Bucureşti - handbal fete
Locul V / Bucureşti - handbal băieţi
CUPA LICEELOR
Locul II / Bucureşti - handbal fete
Locul III / Bucureşti - handbal băieţi
- profesor Stroescu Florin
- profesor Stănescu Manuel
- profesor Stoica Aurelia
- profesor Stroescu Florin
- profesor Stănescu Manuel
- profesor Stoica Aurelia
31
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
DIVERTISMENT
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B
Rebus
1. Antonimul cuvântului supărat este…………………..
2. Strofa alcătuită din patru versuri se numeşte…………………
3. Într-o operă epică avem personaje secundare, episodice şi ......................
4. Caracterizarea personajelor făcută de către autor sau celelalte personaje se
numeşte caracterizare.....................
5. Potrivirea sunetelor de la sfârşitul a două sau mai multe versuri se
numeşte..................
6. Modul de expunere prin care autorul înfăţişează particularităţile unui personaj
sau al unui ţinut se numeşte………………..
7. Figura de stil care arată însuşirea unui obiect sau al unei acţiuni se
numeşte................
8. Opera în care autorul îşi transmite în mod direct ideile şi sentimentele este
opera...........................
9. Opera în care autorul îşi transmite în mod indirect gândurile, ideile şi
sentimentele este opera.............................................
Robert Riciu, clasa a IX-a C
32
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
DIVERTISMENT
Perle de-ale elevilor
Zaharia Herdelea este soţia învăţătorului din romanul „Ion” de Liviu
Rebreanu.
Mircea Eliade este un liceu din Bucureşti.
Grigore Ureche ne spune că românii „de la Râm se trag ”, adică de la
Râmnicu - Vâlcea.
În romanul„Mara ” de Ioan Slavici, Persida este educată de o călugăriţă nu-
mită Maica Precista.
Mara era o femeie care avea un serviciu normal.
În Orientul deşertic sunt ape subacvatice.
Coana Anica din „Tren de plăcere ” de IL Caragiale merge la gară cu
metroul, nu cu trăsura ca ceilalţi membri ai familiei.
Personajele au caractere la fel de egale.
Oamenii sunt nemuritori, deci toţi românii sunt nemuritori.
Poștalionul este o navă cu care se poate călători.
A consemnat Nicoleta Guţa, clasa a IX-a A
33
Autor foto - Şerban Bedeleag
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI
Echipa de redacţie a revistei
REDACTOR ŞEF
- Ana Ciodar , clasa a XI-a D
SECRETAR DE REDACŢIE
- Mariana Guţa , clasa a XI-a D
TEHNOREDACTARE
- Ştefan Costin Niţa
PROFESOR COORDONATOR
- Ana Georgia Burtea
ECHIPA DE REDACŢIE
34
Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011
LITERE şi PIXELI