An I

Nr. 2

Decembrie

2009

Grãdiniþa cu Program Prelungit Nr. 2 Marghita

Jurnalul copilãriei

Revista Grãdiniþei cu Program Prelungit Nr. 2 Marghita

2

O zi în grãdiniþa noastrã

La grãdiniþa noastrã copilul tãu va gãsi o a doua familie care îl va primi în sânul ei

oferindu-i educaþie, dragoste ºi liniºte. Procesul instructiv educativ îl realizãm în mare parte

prin joc, deoarece numai în acest mod se îmbinã însuºirea noilor cunoºtinþe cu activitatea

preferatã de copii. La grãdiniþa noastrã copilul tãu se va forma ºi va ajunge astfel o

personalitate complexã care sã rãspundã cerinþelor permanente ale unei societãþi în continuã

schimbare. Aici copilul va fi sprijinit sã se cunoascã pe sine, sã ia decizii, sã relaþioneze cu

ceilalþi, sã-ºi dezvolte creativitatea pentru a face faþã unor situaþii de viaþã diverse. Aici

copilul va parcurge toate etapele necesare formãrii ºi dezvoltãrii sale ca individ, va deþine la

sfârºitul ciclului preºcolar baza educativã care îl va ajuta sã treacã la urmãtorul nivel,

învãþãmântul primar.

Despre noi

Oferta educaþionalã a grãdiniþei se bazeazã pe noul Curriculum, respectând întocmai

particularitãþile individuale ºi de vârstã ale fiecãrui copil. Programul educativ al grãdiniþei

este flexibil, fiind astfel conceput încât sã corespundã cerinþelor dezvoltãrii fizice ºi psihice

ale personalitãþii copilului. În procesul de educaþie, punem un accent deosebit pe dezvoltarea

gândirii critice, pe formarea de competenþe practice, pe latura calitativã a formãrii

(informaþii, valori, sentimente, atitudini, comportamente), pe feed-back-ul pozitiv, pe

mãsurarea ºi aprecierea competenþelor. Cultivãm de asemenea la copii, independenþa,

deschiderea spre inovaþie, emoþiile pozitive, autocontrolul.

Activitãþi

Predarea în grãdiniþã se face în limba românã, cea de-a doua limbã folositã în procesul

de predare este opþionalul de limbã englezã.

Întregul program al unei zile reprezintã un tot, un întreg, cu o organizare ºi o structurã a

conþinuturilor menite sã elimine departajarea pe discipline. Abordarea integratã, pentru cã

despre aceasta este vorba, prin conceperea ºi proiectarea ei, prin îmbinarea echilibratã a

metodelor ºi tehnicilor clasice cu cele moderne, duce la o împletire a conþinuturilor într-o

formã atractivã, flexibilã, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre investigare,

documentare, cercetare ºi aplicare în practicã a celor învãþate. Întregul program se realizeazâ

prin joc, dar nu un joc întâmplãtor, ci unul organizat în care copilul are prilejul sã exploreze

medii diferite ºi sã îndeplineascã sarcini fie individuale, fie în grupuri mici.

Porþile grãdiniþei noastre vã sunt larg deschise !

Instit. Maria Hurban

Grãdiniþa Nr.2 Marghita

„Grãdiniþa este o lume de miracole ºi de uimiri a

creaþiei scãldate în luminã, ieºind din întuneric, nespus de

nouã, proaspãtã ºi uluitoare. Copilãria se terminã atunci

când lucrurile înceteazã sã te mai mire!”.

Eugen Ionescu

3

Consiliul Local Marghita ºi Inspectoratul

ªcolar Judeþean Bihor (IªJ) au încheiat un protocol

pe baza cãruia a fost înfiinþat Centrul de Resurse

pentru Educaþie ºi Dezvoltare (CRED) din

Marghita. Centrul, înfiinþat la Grãdiniþa cu Program

Prelungit nr. 2 Marghita, va servi la îmbunãtãþirea

calitãþii serviciilor educaþionale oferite de

grãdiniþe, va reprezenta un pol de perfecþionare a

cadrelor didactice, care vor beneficia aici de tot

ceea ce au nevoie pentru dezvoltarea profesionalã.

Dotarea de bazã a fost oferitã de Ministerul

Educaþiei care a asigurat un pachet TIC ºi un minim de mobilier necesar funcþionãrii în bune

condiþii a CRED. Funcþionarea întregului centru de resurse pentru educaþie ºi dezvoltare va

fi susþinut financiar de Ministerul Educaþiei timp de un an.

Centrul de Resurse pentru Educaþie ºi Dezvoltare din Marghita, face parte dintr-o reþea

naþionalã de 325 de centre similare. Acestea sunt înfiinþate în cadrul Proiectului pentru

reforma educaþiei timpurii (PRET), desfãºurat de Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Inovãrii

cu finanþare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

CRED-urile sunt înfiinþate exclusiv în unitãþile urbane ºi vor oferi servicii

complementare grãdiniþelor din oraº ºi grãdiniþelor limitrofe, funcþionând ca centre de

informare, comunicare, formare ºi diseminare a informaþiei, atât pentru pãrinþii copiilor

preºcolari cât ºi pentru personalul didactic ºi nedidactic din grãdiniþe ºi creºe. Mai mult decât

atât, la CRED se poate adresa pentru informare orice membru al comunitãþii care are un

proiect sau o iniþiativã ce vizeazã domeniul educaþiei copiilor sub ºapte ani. CRED va avea în

atribuþii ºi stabilirea legãturii între toate serviciile destinate copiilor de vârste preºcolare din

comunitate.

Instit. Maria Hurban, Grãdiniþa Nr.2 Marghita

Motto: Fã astfel ca în loc de milã sã impui respect!

Le mulþumim pe aceastã cale, tuturor celor care au fost alãturi de noi la lansarea

primului numãr al revistei „Jurnalul copilãriei”, tuturor celor care au ºtiut sã ne arate

respect pentru ceea ce facem! Le mulþumim pentru aprecierile ºi sentimentele pe care ni le-

au arãtat, pentru încurajãrile pe care ni le-au fãcut, lucruri care ne motiveazã pentru viitor.

În mod special îi mulþumim d-lui Ile Dan, pentru colaborare ºi pentru ajutorul oferit în

promovarea revistei noastre.

Colectivul de redacþie

Centrul de Resurse pentru Educaþie ºi Dezvoltare Marghita

4

Fundaþia Copiii Noºtri este prima organizaþie care a abordat într-un mod unitar ºi sistemic tema

educaþiei pãrinþilor ca modalitate de sporire a bunãstãrii copilului în familie prin iniþierea, în anul

1998, a Programului Naþional de Educaþie a Pãrinþilor.

Scopul cursului: însuºirea acelor abilitãþi care sunt folositoare, chiar indispensabile pentru

educarea copiilor.Aceste abilitãþi nu vor rezolva însa toate problemele.

Prin acest curs pãrinþii vor învãþa cum sã se comporte cu copilul în situaþii diferite , situaþii

limitã :

! sã acorde atenþie copilului ºi sã aprecieze fiecare gest pozitiv al copilului ;

! sã ºtie când trebuie sã spunã „nu” ºi sã interzicã ;

! sã înþeleagã care comportamente ale copiilor pot fi sau nu ignorate ºi ce efect are ignorarea ;

! sã înþeleagã în care situaþii trebuie separat copilul ºi riscurile izolãrii;

! sã înveþe ce pedepse sunt nepotrivite sau chiar dãunãtoare copilului .

Strategia folositã de noi în munca cu pãrinþii copiilor dã rezultatele cele mai fructuoase când

scopurile pãrinþilor sunt similare programului; în caz contrar copilul va fi acela care va avea de

suferit .

Cui îi este adresat acest curs?

Cursul este adresat bunicilor, bonelor , pãrinþilor care au copii între 3 ºi 12 ani, într-un cuvânt

celor ce se ocupã direct de educarea copilului în familie ºi au ca scop însuºirea de cãtre participant a

abilitãþilor de educare a unor comportamente nedorite ale copiilor ºi a modalitãþilor concrete de

punere a acestora în practicã. Nu este o formã de consiliere individualã ci este un curs general unde

pãrinþii îºi împãrtãºesc între ei experienþele. Este adresat tuturor pãrinþilor nu numai celor care au

copii cu un comportament dificil.

Cine coordoneazã acest curs?

În grãdiniþa noastrã aceastã metodã “Educãm aºa” este implementatã de cãtre un grup de

educatoare, “instructori de pãrinþi” ce lucreazã în echipe de câte douã.

VREÞI SÃ FIÞI UN BUN PÃRINTE? Vã aºteptãm din acest semestru în unitatea noastrã unde

se vor organiza aceste cursuri.

Inst. Rojan Daniela

“EDUCAÞI AªA”Program naþional de educaþie a pãrinþilor

5

Mulþi pãrinþi se întreabã ce înseamnã sã fii pãrinte

bun? Din punctul nostru de vedere, rãspunsul la întrebare e

chiar copilul tãu. Nu trebuie sã aºtepþi pânã când creºte, poþi

sã îþi rãspunzi în fiecare zi. Relaþia pãrinte-copil este mereu

vie, în schimbare, prin urmare, poþi azi sã fii un pãrinte mai

bun decât ai fost ieri ºi, peste câþiva ani, sã fii mai bun decât

eºti azi.

Încearcã sã-þi priveºti copilul cu atenþie, chiar cu

ochiul omului din afarã: cât de sãnãtos este, cât ºi cum se

joacã, cât de des zâmbeºte, cât de mulþumit este cu ce are,

cât de sigur pe el este, cât de protejat se simte, cât de mult îi

place sã facã ceea ce face, cât de des plânge, face mofturi, e

neliniºtit, se teme, de ce se teme, cum doarme, etc. Nu face o

comparaþie între el ºi alþi copii, nu-l compara nici mãcar cu

ceilalþi fraþi ai lui. Fiecare copil e unic ºi tu poþi sã fii un

pãrinte minunat pentru un fiu ºi mai puþin plãcut pentru

altul! Nu te gândi la cât ,,ai investit'' în el, la nopþile albe

petrecute la cãpãtâiul lui, la toate lucrurile de care are parte

ºi la care tu doar visai, nu te gândi deloc la tine. Nu uita cã el

nu este nici mama, nici tatãl lui, nici suma celor doi pãrinþi,

cã fraþii (chiar gemenii) pot fi tot atât de diferiþi între ei

precum soarele ºi luna. Orice copil e o altã personalitate pe

care trebuie sã o cunoºti ca sã o înþelegi ºi sã o înþelegi ca sã

scoþi la luminã tot ce are mai frumos ºi mai bun. Un pãrinte e

asemenea unui grãdinar care creºte o plantã dintr-o sãmânþã. Se mai întreabã pãrinþii, cum e mai bine, pãrinte Pentru a o face sã creascã ºi sã înfloreascã, trebuie sã ºtie ,,modern'' sau ,,tradiþional”? Nu credem c-am putea da un cum sã o îngrijeascã: în ce pãmânt sã o punã la încolþit ºi rãspuns, noi credem cã existã pãrinþi buni ºi mai puþini buni, când, cum sã o ude, cât de mult sã o expunã la soare, cum sã existã pãrinþi responsabili ºi grijulii ºi pentru care copilul nu se o pliveascã, de ce sã o fereascã, etc. aflã în topul prioritãþilor lor. Asta e!

Mulþi pãrinþi ar dori sã cunoascã ,,metode'' de a-ºi educa

copilul. Acestea nu existã, existã doar câteva principii, care

trebuie aplicate bine ºi cât mai adecvat pentru fiecare copil în

parte, dupã o strategie care, se poate învãþa, inventa, adapta. Tot

aºa cum medicii nu vindecã boli, ci pacienþi, ºi copiii trebuie

crescuþi ºi educaþi þinând cont de particularitãþile ºi unicitatea

lor, orientându-ne dupã câteva principii.

Fiecare copil e o educaþie unicã, ai cãrei termeni sunt:

moºtenirea geneticã, mediul social ºi familia în care creºte, plus

factorul de imprevizibilitate (de pildã: o întâmplare, o

carte...care pot declanºa un gând, o idee, o dorinþã, o reacþie ºi

pune în miºcare un întreg lanþ de evenimente). De aceea nu

considerãm cã existã metode universal valabile, ci doar

principii dupã care pãrinþii (educatorii, în general) se ghideazã,

gãsind ei înºiºi strategii potrivite pentru copilul lor ºi situaþiile

concrete cãrora trebuie sã le facã faþã.

Inst. Gut Mirela

Ed. Maghiar Adriana

„Iubirea nu dominã, ea educã, iar aceasta înseamnã mai mult”

(Goethe, ,,Basmul despre ºarpele cel verde”)

Îndemn pentru dumneavoastrã dragi pãrinþi

6

Prima zi la grãdiniþã este un început. Fie cã eºti prietenii copilului dvs. Puteþi chiar sã faceþi cunoºtinþã cu

pãrinte sau educatoare, nu poþi trece neobservate viitorii colegi inainte de a începe grãdiniþa. Dacã toate

trãirile intense ale copilului în aceste zile, mai mult, acestea nu sunt posibile, nu vã faceþi griji.La sfârºitul

trebuie sã-l sprijini, sã-l încurajezi, sã-i oferi siguranþã. primului an, nu va exista nici o diferenþã intre copiii cu

Începerea grãdiniþei este un eveniment deosebit prieteni mai vechi ºi cei fãrã.

în viaþa preºcolarilor si a pãrinþilor lor, care aduce 5.Ajutaþi educatoarele sã vã înþeleagã copilul

schimbãri importante. Este o zi care, de obicei, nu se Gândiþi-vã cã educatoarele au cel puþin 20 de copii

uitã. Majoritatea pãrinþilor se întreabã « Cum se va în grupã, fiecare copil având personalitatea lui, iar dacã nu

comporta copilul lor in prima zi de grãdiniþã ? », « Se va dispun de un minimum de informaþii despre fiecare copil în

acomoda uºor sau greu? » Îngrijoarea este un lucru parte, le va lua destul de mult timp ca sã le descopere

normal, dar aceasta trebuie însã bine ascunsã, pentru a singure. Fiþi partenerii educatoarelor ºi oferiþi-le orice

nu afecta ºi copilul. informaþie pentru a vã cunoaºte mai bine copilul. Aceasta

Din experienþa noastrã vã împãrtãºim câteva va fi spre binele lui ºi cu siguranþã veþi avea parte de

lucruri simple, pe care pãrinþii le pot face pentru a-ºi recunoºtinþa educatoarelor.

ajuta copiii la debutul grãdiniþei. 6.Calmaþi-vã…

1.Familiarizarea copilului cu grãdiniþa Este foarte important sã vã calmaþi pentru a nu

O idee minunata este sã vã familiarizaþi copilul transmite neliniºtea si copilului dvs. Uºor de spus, dar dacã

cu grãdiniþa pe care aþi ales-o. Dacã aveþi posibilitatea, pãrintele se va simþi stresat ºi nervos este foarte probabil ca

puteþi cere unei educatoare permisiunea de a asista la ºi copilul sã se simtã în acelaºi fel.

programul unei grupe. E de preferat ca aceasta sã se Nu uitaþi cã prima zi de grãdiniþã este un eveniment

întâmple la sfârºitul anului ºcolar (înaintea vacanþei). important pentru copil. Sãrbãtoriþi împreunã ºi lãsaþi-l sã

Arãtaþi-i copilului grãdiniþa, grupa, copiii ºi explicaþi-i se bucure de ceea ce pentru el înseamnã o realizare : este «

care este programul zilnic. preºcolar » !

2.Prezentarea grãdiniþei ca un loc de joacã Acestea au fost doar câteva idei pe care le puteþi

Prezentaþi grãdiniþa într-un mod cât mai folosi. Mai sunt multe feluri în care puteþi pregãti copilul

accesibil copilului, ca un loc ideal de joacã , plin cu pentru grãdiniþã. Imaginaþi-vã în ce situaþii va fi pus acolo

copii prietenoºi, unde alãturi de educatoare pot face cât si faceþi “repetiþii” acasã, pentru ca el sã ºtie la ce sã se

mai multe lucruri plãcute lor. Astfel schimbarea din aºtepte. Dar cel mai impotant, este ca d-voastrã, pãrinþii, sã

viaþa copilului dumneavoastrã devine mai relaxatã. fiþi pregãtiþi pentru grãdiniþã. Asiguraþi-vã ca aþi ales cea

3.Pregãtirea copilului pentru schimbare mai bunã grãdiniþã pentru micuþul d-voastrã ºi aveþi

O experienþã nouã este mai puþin stresantã încredere in el ! Noi vã aºteptãm !

pentru copii atunci când aceºtia sunt pregãtiþi dinainte.

De exemplu, puteþi introduce în plimbãrile cu copilul Inst. Ardelean Mariana

dumneavoastrã ºi traseul spre grãdiniþã, urmãrind

puncte de reper îndrãgite de acesta (parcul de joacã,

casa bunicilor, magazinul cu jucãrii, etc), fapt care

oferã copilului o marjã de siguranþã ºi de încredere.

Rãspundeþi cât mai sincer întrebãrilor puse de copil pe

aceastã temã.

4. Valorificarea prieteniilor existente

Studiile aratã cã atunci când copiii au deja vechi

cunoºtinþe printre viitorii colegi, acomodarea se face

mai uºor. Interesaþi-vã de numele copiilor care vor fi

colegii de grupã ai copilului dvs. Dacã este posibil,

cereþi sã fie repartizaþi in aceeasi grupã cu vecinii sau

„Un copil se naºte cu nevoia de a fi iubit ºi nu trece niciodatã peste ea”

Frank A.Clark

Prima zi de grãdiniþã, prilej de emoþii ºi neliniºti pentru copii ºi pãrinþi

7

8

FIªE realizate de inst. Manciu Ioana ºi ed. Pop Dana

9

La poarta sufletelor noastre de români tresaltã

inimile de bucurie cã se apropie marea sãrbãtoare: 1

Decembrie, Ziua Naþionalã a României. Dorim sã o

întâmpinãm aºa cum se cuvine : cu veselie, cu bunãtate

ºi ospitalitate. Sã încercãm sã sãdim în sufletele copiilor

noºtri dragostea pentru þarã, pentru frumuseþile ei ºi mai

ales, recunoºtinþa pentru cei care s-au jertfit, ca noi

astãzi sã putem fi liberi.

Ziua naþionalã este o zi importantã pentru toþi

românii, mai ales pentru cã ea are o semnificaþie istoricã

deosebitã. Unirea realizatã în 1918 este una din cele mai

mari realizãri istorice ale poporului nostru. Insuflarea

dragostei pentru strãmoºii noºtri, pentru trecutul istoric

al poporului nostru, pentru realizãrile istorice ºi

culturale, precum ºi pentru personalitãþile pe care le-a

dat acest popor de la începuturile sale ºi pânã azi, sunt

doar câteva din subiectele pe care le abordãm la nivel

preºcolar cu ocazia acestui eveniment.

Încã de la grãdiniþã copiii trebuie sã afle despre

istoria ºi strãmoºii noºtri, tot la fel cum este obligatoriu

ca sã-ºi cunoascã familia: pãrinþii, fraþii, bunicii, rudele

mai apropiate sau mai îndepãrtate.

Ziua Naþionalã este un bun prilej de a aborda

astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care

insuflãm copiilor sentimente de dragoste ºi respect

pentru: limba românã, þara noastrã, poporul român,

strãmoºii noºtri, pentru obiceiurile ºi tradiþiile

strãmoºeºti, pentru istoria ºi eroii noºtri, mândria cã sunt

descendenþii unor oameni curajoºi ºi iubitori de neam ºi

þarã.

Ed. Portelechi Eugenia

Ed. Paca Nadia

Când Tudor Vladimirescu, marele nostru

revoluþionar de la 1821, a ridicat Þara, chemând-o la

luptã împotriva exploatãrii boiereºti dinãuntru ºi a

vrãjmaºilor din afarã, dintr-unul din satele olteneºti de la

munte a pornit, pentru a se înrola în oastea pandurilor ºi

un gospodar cu numele Dragomir, tatã a trei fetiþe, una

mai isteaþã ca alta.

Înaintea plecãrii, omul ºi-a îmbrãþiºat nevasta ºi

pe cele trei fete, iar acestea din urmã i-au dãruit câte o

amintire lucratã de mâna lor, ca s-o poarte drept

talisman.

Fata mai mare i-a dat o batistã albastrã aidoma

ochilor ei, cea mijlocie una galbenã ca pletele sale, iar

fata mai micã, Ileana, i-a întins cu sfialã una albã; ea n-a

mai avut timp sã vopseascã batista, aºa cum a vãzut c-au

fãcut surorile cele mari.

Dragomir a luat cu multã dragoste darurile

copiilor sãi, a pus cele douã batiste colorate în câte un

buzunar, iar pe cea albã, curatã ca sufletul Ilenuþei, a

ascuns-o în buzunarul de la piept al vestonului.

Aºa a pornit viteazul la oaste, cu încrederea cã el

ºi miile de panduri vor scãpa þara de asuprirea boierilor

ºi de sabia otomanilor. Dragomir s-a luptat ca un leu, dar

iatã cã, în cea mai crâncenã dintre bãtãlii, un glonte i-a

strãpuns inima. A cãzut cu faþa la duºman, aºa cum au

murit de milenii eroii acestui pãmânt.

Tovarãºii sãi de luptã, înainte de a-l îngropa dupã

datinã, i-au cercetat buzunarele, cu gândul de a duce

familiei, "în satul din munþi”, obiectele pe care le-ar fi

gãsit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin

buzunare nimic altceva decât cele douã bãsmãluþe date

de fetele mãriºoare, iar în cel de la piept ortacii au dat

peste batistuþa Ilenei, care nu mai era albã ca la început,

ci roºie ca focul, pãtrunsã de sângele tatãlui ei.

Vitejii au luat cele trei bucãþi colorate, care acum

erau una roºie, una galbenã ºi a treia albastrã, le-au legat

între ele ºi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un

stejar. Cu acest simbol în frunte, au luptat mai departe

pandurii.

ªi de-atunci - aºa ne spune legenda - steagul

armatei române cuprinde aceste trei culori laolaltã. Sub

faldurile lor s-a realizat marea noastrã Unire.

Culeasã de inst. Rojan Daniela

1 Decembrie, ziua tuturor românilor!

Legenda Tricolorului

de Andrei Ciurunga

10

Dupã ce trec Sãrbãtorile de iarnã se simte în sufletul tei” într un tãrâm fabulos în care se aude mersul cârdului de cerbi

nostru, în aer, în timp, apropierea Zilei lui Mihai Eminescu. , codrul este împãrat slãvit , izvoarele sunând dulce spun poveºti ,

O emoþie ciudatã, ceva sacru, profund, pluteºte în atmosferã. iar florile se adunã în ºezãtoare . Eminescu nu e în cer, e în floarea

Este ca ºi cum te-ai apropia de un Munte al cãrui vârf se vede nuferilor, e în trestiile unduind în bãtaia vântului, e în codrul cu

din depãrtare, ºi care rãspândeºte o luminã tainicã de dincolo verdeaþã aºteptându-ºi iubita , e pretutindeni .

de zãri. Tudor Arghezi spunea : „ A vorbi despre poet este ca ºi

Pe 15 ianuarie în fiecare an îl sãrbãtorim pe Omul care cum ai striga într-o peºterã vastã…Nu se poate sã ajungã vorba la

a dãruit poporului român cea mai mare operã literarã, cea mai el, fãrã sã-i supere tãcerea.”

mare creaþie izvorâtã din sufletul ºi mintea unei fiinþe Sã nu uitãm sã fim copii! Sã ne pãstrãm în suflet

omeneºti, creaþie care l-a fãcut nemuritor. Îl sãrbãtorim pe copilãria!

Eminescu-omul, istoricul, filozoful, jurnalistul, prozatorul, Sã nu fim triºti cã timpul trece, ci sã fim fericiþi cã

dar, mai ales, poetul. amintirile noastre rãmân ºi putem striga “Hai mai bine despre

S-au scris multe despre Eminescu ºi în diferite copilãrie sã povestim!”

împrejurãri. Literatura de studii eminesciene, ediþiile critice Inst. Ardelean Mariana

ºi populare ale operelor sale sunt nenumãrate. Ed. Oros Elisabeta

Creaþia “poetului nepereche” a fost ºi este analizatã

din toate punctele de vedere ºi cu mijloace dintre cele mai SOMNOROASE PÃSÃRELE

variate, astfel încât cu greu s-ar mai putea gãsi ceva de spus de Mihai Eminescu

despre cel mai mare poet al românilor.

Suntem cu toþii de acord cã a scrie despre Eminescu Somnoroase pãsãrele

cere un curaj imens. ªi, deseori, nu ne gãsim cuvintele...dar, Pe la cuiburi se adunã,

ca popor în mijlocul cãruia s-a nãscut genialul poet, avem Se ascund în rãmurele -

datoria sã demonstrãm cã-i cunoaºtem ºi cã-i apreciem opera Noapte bunã!

în faþa generaþiilor care vin. Doar izvoarele suspinã,

La grãdiniþã, familiarizarea copiilor cu opera marelui Pe când codrul negru tace;

poet o realizãm prin asocierea copilului Mihai cu natura pe Dorm ºi florile-n grãdinã -

care o cântã cu drag, încã din copilãrie.Vârsta copilãriei este Dormi în pace!

o vârstã a basmelor, a tainelor, dar ºi vârsta cunoaºterii, Trece lebãda pe ape

deoarece copilul începe sã înþeleagã glasul naturii ºi chiar sã Între trestii sã se culce -

vibreze în ritmul ei. Aici, în decorul mirific al pãdurii, sub Fie-þi îngerii aproape,

vraja lunii eminesciene, copilul trãieºte clipe de imensã Somnul dulce!

fericire, pierzând pentru moment noþiunea timpului: Peste-a nopþii feerie

„Fiind bãiet, pãduri cutreieram Se ridicã mândra lunã,

ªi mã culcam ades lângã izvor Totu-i vis ºi armonie -

Iar braþul drept sub cap eu mi-l puneam, Noapte bunã!

S-ascult cum apa sunã-ncetiºor.”

Pãdurea, codrul, lacul, teiul îl cheamã pe poet în

lumea de basm a copilãriei pentru cã , asemeni unor fiinþe

omeneºti apropiate îl înþelege ºi-l îndrãgeºte:

- „Ce te legeni, codrule,

Fãrã ploaie, fãrã vânt,

Cu crengile la pãmânt?

- De ce nu m-aº legãna,

Dacã trece vremea mea?

Ziua scade, noaptea creºte

ªi frunziºul mi-l rãreºte.”

(Ce te legeni?...)

Odatã cu trecerea anilor, Mihai Eminescu este cuprins

de regretul trecerii copilãriei, regãsit în strigãtul dramatic

adresat timpului neiertãtor:

„Unde eºti, copilãrie,

Cu pãdurea ta cu tot?”

Cãutându-l pe Eminescu în versurile lui, pãºim „încet

cu grijã tãcutã…” , „sã nu-i cãlcãm nici umbra , nici florile de

Elogiu lui Mihai Eminescu“Fãrã Eminescu am fi mai altfel ºi mai sãraci.”

Tudor Vianu

11

Este iarnã. Afarã este ger, dar copiilor nu le pasã. În cãsuþã

este cald ºi bine, patul este pregãtit pentru culcare, iar ghetuþele

aºteaptã cuminþi dupã uºã. Este vremea când Moº Nicolae vine la

geamuri ºi vede toþi copiii care dorm ºi sunt cuminþi. Atunci,

Moºul lasã în ghetuþe daruri de tot felul, turtã dulce, jucãrii ºi tot

ce-ºi mai doresc copilaºii cei cuminþi.

Se spune cã ar fi frate cu Moº Crãciun, dar, spre deosebire

de acesta, Moº Nicolae nu se aratã niciodatã ºi nimeni nu l-a

vãzut.

Este foarte bãtrân pentru cã s-a nãscut cu multe sute de ani

în urmã într-o familie de oameni credincioºi care îl iubeau pe

Dumnezeu. Toatã copilãria ºi-a petrecut-o alãturi de pãrinþii lui pe

care nu i-a supãrat niciodatã, cu vreo faptã rea sau vreo minciunã.

Îi plãcea foarte mult ºcoala, fiind silitor ºi ascultãtor.

Iar povestea darurilor puse în ghetuþe vine de demult ºi ne

aminteºte de povestea adevãratã ºi plinã de tristeþe ºi durere a

celor trei fete sãrmane.

În oraºul în care trãia el se afla, pe acea vreme, un om

sãrac care avea trei fete. Acesta nu avea bani cu ce sã le cumpere

cele trebuincioase pentru cãsãtorie.

Sfântul Nicolae a aflat de suferinþa fetelor ºi a strecurat

tiptil în odaia acestora trei pungi cu bani de aur, care sã alunge

sãrãcia ºi sã aducã liniºte ºi bunãstare celor trei fete harnice ºi

cuminþi. Una din pungile cu bani s-ar fi oprit într-o gheatã pusã la

uscat lângã sobã. De atunci vine obiceiul de a lãsa ghetuþele la uºã

sau lângã sobã pentru daruri în seara de Moº Nicolae.

În schimbul darurilor, copiii trebuie sã fie cuminþi, sã se

roage, sã-ºi iubeascã pãrinþii ºi sã fie miloºi aºa cum este Sfântul

Nicolae, care îi mângãie ºi îi ajutã pe cei necãjiþi.

Nuiaua simbolizeazã toiagul Sfântului Ierarh Nicolae.

Copiii care primesc în ghetuþe o nuieluºã îºi vor aduce aminte cã

au greºit ºi se vor îndrepta. Pãrinþii nu pun nuiaua pe pielea celor

neastâmpãraþi, ci o atârnã în cui ºi doar o aratã cu degetul, pentru

a-i potoli pe cei nãzdravãni.

Se zice cã Moº Nicolae este un bãtrân cu barbã albã ca de

omãt. ªi poate Moºul sã aducã ninsoarea bunã pentru sãniuþã,

doar scututrându-ºi barba albã. ªi atunci mii de steluþe argintii cad

pe pãmânt acoperindu-l cu o plapumã albã ºi curatã.

Aºa cã, fiþi mereu buni ºi……….. cuminþi!

Culeasã de inst. Rojan Daniela

Anul repede-a trecut

ªi noi iarãºi ne-am trezit

C-aºteptãm cu nerãbdare

Sã vinã Moº Nicolae.

Este-un sfânt cu suflet mare

ªi pune la fiecare

În ghetuþele-aºezate

Daruri binecuvântate.

Spune tu, copile drag,

Þi-ai lãsat ghetele-n prag?

Curate ºi lustruite

Cum face-un copil cuminte?

De-ai avut purtare bunã,

Moºul dulciuri o sã-þi punã.

Dãruie ºi jucãrii

Mult iubite de copii.

Nuieluºa fermecatã

Poate sta ºi ea în gheatã.

Ea ne face sã gândim

Mai cuminþi, mai buni sã fim.

Culeasã de inst. Gut Mirela

Povestea SfântuluiNicolae

Gheata lui Moº Nicolae

de Ileana Lastovieþchi

12

Cea mai frumoasã ºi mai iubitã, atât de mici Tot ce ºtim despre Moºul este cã are ceva

cât ºi de mari, de sãraci sau de bogaþi, este magic ºi cã apare în fiecare an, în Ajunul

sãrbãtoarea Crãciunului. Veche de peste douã Crãciunului.

milenii, rãspânditã pe tot globul, cea mai El trãieºte la Polul Nord, în þinuturi de zãpadã

importantã sãrbãtoare a creºtinilor este aºteptatã ºi de gheaþã veºnicã, þinuturi albe, curate ºi frumoase,

cu emoþie ºi bucurie. ca sufletele de copii. Acolo se zice cã se aflã un

arbore uriaº, lângã steaua polarã, unde se întâlneºte

cerul cu pãmântul.

În fiecare searã de Ajun, Moº Crãciun pleacã

prin lume cu sacul încãrcat cu daruri, pregãtite din

timp de spiriduºii moºului. În micuþa fabricã de la

Polul Nord, ei realizeazã jucãrii dupã dorinþele

copiilor. Fiecare copil care a fost cuminte îºi

primeºte darul în noaptea de Ajun.

Demult, tare demult, Moºul cãlãtorea pe un

mãgar alb. Apoi, aducea daruri la copii, cãlare pe un

cal cu aripi de aur, care se hrãnea cu spice de grâu

adunate încã din timpul verii.

Astãzi, vine pe o sãniuþã magicã, trasã de nouã

reni: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen,

Comet, Cupid, Donder si Blitzen. Conducãtorul

acestora este Rudolph, renul cu nas roºu.

Câteodatã, când se grãbeºte, vine ºi cu o

motocicletã sau cu o maºinã, ba chiar cu un avion. Crãciunul este asociat cu feeria iernii, cu Dar asta doar când este extrem de grãbit.

puritatea zãpezii ºi este o sãrbãtoare emoþionantã De obicei, Moºul intrã pe furiº, dupã ce mai ales pentru copii, care aºteaptã, sosirea lui copilaºii au adormit. Vine pe fereastrã sau pe uºã, ori Moº Crãciun. coboarã pe horn ºi lasã darurile sub bradul

Semnificaþia religioasã a Crãciunului este împodobit.naºterea Mântuitorului Iisus Hristos, fiul lui - Dragi copii, fiþi cuminþi ºi ascultãtori ºi Moº Dumnezeu, trimis pe pãmânt sã ajute oamenii sã Crãciun va veni ºi la voi, cu siguranþã! devinã mai buni, mai credincioºi, mai îngãduitori. „Steaua sfântã sã vã umple casa ºi sufletele de Aceasta sãrbãtoare semnificã naºterea, creaþia ºi bucuria Naºterii lui Iisus Hristos iar Moºului, sã-i veºnicia Universului. Prin naºtere se perpetueazã lumineze drumul spre toþi copiii din aceastã lume, ca specia umanã ºi viaþa devine veºnicã. În aceste nici mãcar unuia sã nu-i lipseascã de sub brad cadoul zile ar trebui sã fim mai buni, mai veseli ºi mai mult visat!”umani. Fiecare om, copil sau bãtrân, iºi aminteºte inst. Szakacs Danielacu plãcere sãrbãtorile de Crãciun ºi momentele

speciale pe care le-a trãit.

Copiii îl aºteaptã cu nerãbdare pe Moº

Crãciun, în faþa cãruia recunosc fãrã teamã dacã

au fost cuminþi sau au fãcut nãzbâtii.

Dar, cine este Moº Crãciun ?

Moº Crãciun s-a nãscut demult, acum multe

sute de ani, nimeni nu mai ºtie când ºi unde

anume.

Vine, vine Moº Crãciun!!!

13

Orice brãduþ de Crãciun are ºi lumini, despre care se De fiecare datã când intrãm în fermecãtorul

spune cã alungã rãul din lume, din casã ºi din suflet. þinut al iernii, la porþile sufletelor noastre de creºtini,

„Steaua” este un alt obicei care ne aminteºte de bat Sfintele Sãrbãtori de iarnã.

steaua care a vestit Naºterea lui Iisus ºi care i-a cãlãuzit pe Acum, când ne putem bucura în deplinã

cei trei magi. libertate de înãlþãtoarea ºi neasemuita frumuseþe a

Copiii care umblã cu Steaua cânta versuri datinilor creºtineºti, sã scoatem la luminã, din sfânta

religioase despre Naºterea lui Iisus: ”Steaua sus rãsare”, noastrã ladã de zestre, tezaurul pãstrat cu atâta grijã de

„Trei crai de la rãsãrit” ºi poartã o stea din lemn sau poporul nostru.

carton, cu multe colþuri, fixatã într-un bãþ de lemn, frumos

împodobitã.

„Vicleimul” („Irozii”) este un teatru religios, în

cadrul cãruia se povestesc, dramatizat, întâmplãrile care

au avut loc dupã naºterea Mântuitorului. Personajele

sunt: Irod, un ofiþer, soldaþi îmbracaþi în portul ostaºilor

romani, trei crai: Melchior, Baltazar ºi Gaºpar, un cioban

ºi un prunc.

Acestea sunt doar câteva dintre obiceiurile ºi

datinile prin care românii sãrbãtoresc Naºterea

Domnului, dãruind ºi primind multã iubire ºi liniºte

sufleteascã.

În curând, deci, vor rãsuna glasurile de clopoþei ale

copiilor-colindãtori. Sã le deschidem uºile larg, cu Obiceiurile legate de sãrbãtori fac parte din dragoste ºi înþelegere celor care vin sã ne colinde.

cultura tradiþionalã a neamului nostru. Ele exprimã

înþelepciunea popularã a acestui neam ºi sunt esenþe „Cu colinde de Crãciun,ale bogãþiei noastre spirituale. Vã dorim un an mai bun!

Cele mai rãspândite ºi mai fastuoase obiceiuri s- ªi cu dragoste creºtinãau dovedit a fi cele legate de marele praznic al Sã primiþi în dar luminã!Crãciunului. Mult noroc s-aveþi în toate

Venirea Crãciunului reprezintã motiv de La mulþi ani cu sãnãtate!”bucurie pentru întreaga familie, prilej cu care toþi cei

dragi se adunã în jurul bradului de Crãciun ºi ascultã Sãrbãtori fericite !!!urãrile colindãtorilor.

Colindãtorii vestesc Naºterea Domnului, Ed. Sabãu Susanaureazã gazdelor sãnãtate ºi bucurii, primind pentru

aceste urãri: cozonac, covrigi, nuci, mere, colãcei ºi

uneori bani. Toate istorisirile ºi gândurile legate de

Crãciun au fost turnate în minunatele colinde ºi

cântece de stea. Dintre colindele de Crãciun, cele mai

cunoscute ºi cântate de copii amintim: ”Astãzi s-a

nãscut Hristos”, „Deschide uºa, creºtine”, ”O, ce veste

minunatã!”, ”Sus la poarta raiului”, ”Trei pãstori” etc.

Un alt obicei de Crãciun este împodobirea

bradului de Crãciun, moment mult aºteptat de copii.

Peste tot se împodobesc brazi cu betealã, globuri

colorate ºi dulciuri, iar în vârful bradului se aºazã de

obicei o steluþã: este Steaua Polarã din þinuturile de

gheaþã de la Polul Nord, unde locuieºte Moº Crãciun.

Obiceiuri ºi tradiþii româneºti de Crãciun

14

Odatã, în vremurile de demult Baba Iarna i-a

chemat pe Moº Crivãþ ºi Ger Cumplit, auzind de curajul

unui tânãr flãcãu, care dorea sã aducã soarele în împãrãþia

iernii. Soarele fusese ascuns de Moº Crivãþ ºi Ger Cumplit

astfel încât oamenii au rãmas fãrã luminã ºi fãrã cãldurã.

Sufletele lor au fost cuprinse de frig ºi de întuneric.

Flãcãul acela, pe nume Brad, având sufletul plin de

bunãtate, a dorit sã aducã din nou oamenilor lumina

soarelui. El a hotãrât sã urce muntele singur, dar nu s-a

gândit nici o clipã la necazurile pe care avea sã le

întâmpine. Moº Crivãþ ºi Ger Cumplit îl pândeau din

spatele stâncilor. Ca sã-l opreascã au aruncat asupra lui

nori de ploaie. ªiroaie de apã se rostogoleau asupra

flãcãului, dar nu l-au putut opri. Atunci Ger Cumplit a

trimis frigul. Lui Brad i-au îngheþat mâinile ºi picioarele,

dar drumul ºi l-a continuat. Moº Crivãþ a trimis ºi el

asupra flãcãului vântul ºi viscolul. Cu mare greutate

tânãrul a reuºit sã se agaþe de stâncile ascuþite, dar era

hotãrât sã elibereze soarele ºi sã dãruiascã, din nou

oamenilor, lumina ºi cãldura sa. Cei doi s-au hotãrât sã-l

pedepseascã transformându-l într-un copac cu rãdãcinile

prinse între stânci ºi crengile bãtute de vânturi aspre.

De atunci bradul nu e un arbore oarecare, când

frunzele altor copaci cad, ale bradului rãmân verzi,

luptând cu ploaia, frigul ºi gerul.

La vremea Crãciunului oamenii îl aduc în casele lor

ºi îl împodobesc ca sã le umple sufletele cu bucurie ºi

luminã.

Culeasã de inst. Filimon Corina

Pomul de Crãciun

Un dreptunghi pe verticalã

Deseneazã-l cu migalã

C-un creion, fãr sã-i rupi mina!

Faci brãduþului tulpina.

Un triunghi nalt cât o casã

E coroana lui stufoasã.

Cercurile mici ºi rare,

Globuri sunt, strãlucitoare,

Mici dreptunghiuri suspendate,

Sunt bomboane, ciocolate.

Coºuleþe cu splendori

Pentru toþi cei silitori.

Sus în vârf sã râdã-n soare,

Am pus ºi-o bulinã mare

Sã aveþi bãieþi ºi fete

Totdeauna în caiete.

Culeasã de inst. Gut Mirela

Povestea pomului de Crãciun

15Tleþem deþi, la planul doi,

Da' lãmâne întle noi :

Dãluiestele-o vacanþã,

Asta-n ultima instanþã,

Cã la fel, si-ai mei pãlinþi,

Mos Clãciune, Sunt de-o vleme-asa cuminþi,

Anul ãsta tot, pe bune, Timp nu au, de-i noapte, zi,

Cã am fost bãiat cuminte, Sã mai facã nebunii!

Am la tine-o lugãminte :

Noaptea aia de-ai sã vii, Culeasã de inst. Ardelean Mariana

Nu-mi aduce giucãlii,

N-am nevoie de patine

Sau vle-un tlenuleþ pe sine,

Nu vleau puscã, niþi pistol,

Oli vle-un ulsuleþ nasol,

Sã n-aud de tlotinetã,

Niþi volbã de tliþicletã, de G. Pasculescu-Orlea

Sau vleo balcã cu motol,

Vleau si io un flãþiol, Moº Crãciune, Moº Crãciune,

Cã fiind singul meleu În atâþia ani de-a rândul,

Habal n-ai cât mi-e de gleu, Mi-ai citit în tainã gândul.

N-am cu þine mã giuca, ªi, în noaptea de Crãciun,

Povesti sau discuta Mi-ai trimis un înger bun.

Chestiuni ca întle flaþi, Multe daruri mi-ai adus,

Sau gagici, ca-ntle balbaþi, Când dormeam în visuri dus!…

Cã volbind io cu mãmica Uite, ce te rog acum:

Si tãticu' si bunica, Sã te-abaþi puþin din drum

Am concluzionat, sã stii, ªi, din sacul fermecat,

Cã doal tu mã poþi selvi: Parte bunã sã le faci

Stii tu balza aia chioalã ªi copiilor sãraci.

Lãtãþitã-odinioalã ªi mai fã-le-o bucurie:

La adlesa de mai sus Scapã-i, zãu, de sãrãcie!

Când pe mine m-a adus ?! Pâine sã le pui pe masã,

Fãlã bãscãlie-þi spun, Veselie dã-le-n casã!

Îþi plomit c-am sã fiu bun Apoi, te-aº ruga fierbinte,

Înc-un an, poate chial doi, Adu-þi ºi de mine aminte:

La' þ ca ne-nþelegem noi !... De mai ai vreo jucãrie,

Ia-o tu, mai pe depalte Poþi sã mi-o aduci ºi mie.

Si esplicã-i, cã ea poate,

Vino cu o stângã nouã, Culeasã de inst. Szakacs Daniela

Dã-i cadou o panã, douã

Sã mai fac-un gest, de milã,

Nu c-as poseda vleo pilã,

Doal asa, un mic ocol,

Sã-mi aduc-un flãþiol,

Cât mai lepede, ulgent,

Stiu cât esti de competent,

Ialã de va faþe gât

Cã timp n-ale pentlu-atât,

Sclisoale cãtle Mos Clãciun

Scrisoarea unui copilcãtre Moº Crãciun

Jurnalul

copilãriei

Revistã editatã de Grãdiniþa cu Program Prelungit Nr. 2 Marghita l ISSN 2066-4915

Colectivul de redacþie:

inst. Ardelean Mariana, inst. Filimon Corina, inst. Gut Mirela, inst. Hurban Maria,

ed. Maghiar Adriana, inst. Manciu Ioana, ed. Oros Elisabeta, inst. Paca Nadia,

ed. Pop Dana, ed. Portelechi Eugenia, inst. Rojan Daniela, ed. Sabãu Susana,

inst. Szakacs Daniela

Aho, aho, iubiþi bunici

Iatã-ne pe toþi aici

Cu uratul am venit

ªi tare ne-am mai grãbit!

Cã noi ºtim, când vã urãm

Multe daruri cãpãtãm.

Dar înainte de toate

Noi vã dorim sãnãtate,

Ogorul sã vã rodeascã,

Puii repede sã creascã,

Iarbã multã pentru coasã

Fructe multe-n orice pom

Sã venim ca sã urãm

Dulceþuri ºi gemuri bune

Prin cãmãri sã se adune

Struguri dulci ºi aromaþi

În butoaie s-adunaþi

Mustul dulce tulburel

Ne va îndemna ºi el

La bunici sã ne-adune

Cu toþii sã ne bucurãm

Trageþi roata, mãi flãcãi,

Cum se face pe la noi.

Cã-i datinã strãmoºeascã

ªi nu-i bine sã se-opreascã

S-o pãstrãm din an în an

Cum a fost de la Traian

Mânaþi mãi!

Hãi! Hãi!

„La anul ºi la mulþi ani!”

Sorcova, vesela

Sã trãiþi, sã înfloriþi

Sã fiþi mereu fericiþi!

Fiþi tari ca piatra

Iuþi ca sãgeata

Fiþi tari ca fierul

ªi iuþi ca oþelul

Luminoºi ca zorile

ªi frumoºi ca florile.

Mult belºug în casã,

Pâine gustoasã,

Datorii puþine,

În anul ce vine.

Pace-n inimi,

Rod bogat,

Tãrie ºi gând curat.

Din a dumneavoastrã casã

Binele sã nu mai iasã!

Anul Nou ce vine

Vã gãseascã bine,

Cu zile senine

ªi cu sãnãtate

ªi cu spor la toate.

Ani mulþi sã trãiþi

ªi voioºi mereu sã fiþi

La anul sã ne primiþi!

Sorcova sã vã aducã

Sãnãtate viaþã lungã!

Urãturãpentru bunici

Sorcova