1

NR.13

SEPTEMBRIE 2015

REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE

LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLĂUȚĂ‟

ȘCHEIA, IAȘI

2

COLECTIVUL DE REDACȚIE

COORDONATOR: Prof. Nastasă Oana

COLABORATORI:

Elevii:

Prof. Băbuță Monica Agape Anca

Înv. Bordeianu Ana Bordeianu-Cocea Carina Sorana

Prof. Bucătaru Geanina Caloian Irina Mihaela

Înv. Costea Doina Ciubotariu Oana Letiția

Prof. Dima Elena Doloi Alisa

Prof. Lache Florentina Popa Alexandra

Prof. Mânzu Isabela Popa Mihaela

Prof. Moldovan Adelina Savin Roxana Mădălina

Prof. Nastasă Loredana State Alexandra

Prof. Nastasă Mihai Vasilache Paula Adelina

Înv. Nonea Ana Vrabie Andreea

Prof. Pintilie Veronica

Prof. Pleșca Claudia

Prof. Resmeriță Anca (corector)

Prof. Rusu Daniel

Înv. Slabu Maricica

Prof. Solonaru Andrei EDITURA PIM

Înv. Țugulia Costică IAȘI

Prof. Vacariu Elena ISSN: 2247-9708

3

CĂUEŞTII

( Continuare din numărul 12)

De te-abaţi de la şosea şi intri în sat te-ntâmpină astăzi

două şiruri de copaci, tei şi salcâmi, frumos rânduite de-o

parte şi de alta a uliţei largi şi drepte, urcând cochete spre

şcoală. Trunchiurile groase şi noduroase, coroanele largi

peste ale căror creştete au trecut atâtea ploi şi viforniţe ascund

căsuţele aşezate gospodăreşte cu faţa spre soare răsare şi care parcă vor să se caţere mai

sus pe coastă neluând seama la povârnişuri.

Din dealul şcolii se deschide ochiului o altă privelişte. E fundul văii ca un căuş prin

care se strecoară un firicel limpede şi blând de apă lină, şi care, zi de zi, încăpăţânată,

muşcă pe furiş din maluri lăsând să se vadă în urmă, tocmai sus, pe dealul Faurului o

deschidere tot mai largă, ca o rană adâncă şi veche.

Pe povârnişurile din dreapta şi din stânga pârâului casele căţărate par

îngenuncheate să poată privi printre copaci şi vii zarea care închide orizontul cu o perdea

negricioasă de ţâhloacă şi tufani.

Acum mai bine de un veac intra pentru prima dată în sătucul adunat pe fundul văii,

ca într-un cuibar, cu emoţia începutului de drum pulsându-i în inimă şi cu entuziasmul

tinereţii aprins în gând învăţătorul Grigore Cojan.

A băgat de seamă că pe partea stângă a drumeagului ce urca spre curtea boierească

a lui Luca (dar oamenii îi ziceau deja a Luculesei fiindcă soţul ei se pierduse în focul

primului război undeva pe lângă Mânăstirea Caşin), se întindea un petec de moşie ce se

oprea la intrarea într-un domeniu împrejmuit de-un gard cu nuiele împletite. Aici era Poarta

Curţii de unde făcea la stânga un drum drept, pavat şi străjuit de-o parte şi de cealaltă de

arţari şi castani şi care se oprea în curtea adăpostită de umbra unor tei înalţi şi înconjurată

de o mândreţe de livadă din care merele, perele şi celelalte fructe răspândeau aroma şi

culorile începutului de toamnă.

De-aici, din dâmbocul de la Poarta Curţii au văzut satul, cele câteva zeci de case

presărate de o parte şi de cealaltă a drumului ce se desprindea de la intrarea în curtea

Luculesei, urmând malurile unui pârâiaş liniştit, pierzându-se spre văgăuna năpădită de

copacii sub care stăteau pitite, umilite parcă, gospodăriile sătenilor.

În medianul din centrul de atunci al satului era casa unuia Cocea, zis Braharu. Aici

se începuse în urmă cu opt ani, în 1912, o şcoliţă în una din chiliile aşezate de-a dreapta şi

de-a stânga unei tinde. Aici se adunau câţiva copii mai mult în timpul iernii, căci toamna şi

vara erau pe ogoare alături de părinţii lor, răzeşi, sau pălmaşi pe moşia Luculesei. Între ei

sta şi încerca să le dezlege tainele citit-scrisului domnişoara Lucreţia Toporăscu, învăţătoare

suplinitoare.

Până în urmă cu vreo câţiva ani unii dintre copii mai mergeau la şcoala din Şcheia la

învăţătorii Bălăuţă, Topor, Vasilache sau la domnişoara Hăulică.

Tânărul învăţător Grigore Cojan ştia că va găzdui la o bătrână văduvă, de locul ei

de prin părţile Ipatelui, lungă şi uscată ca un vrej şi căreia cei întâlniţi şi întrebaţi nu-i

4

ziceau decât foarte rar mătuşa Profira, ci Totoiasca. Avu

atunci prilejul să ia seama că în Căueşti, sat vechi răzeşesc, nu

puteau fi lesne descoperiţi gospodarii după nume, ci mai abitir

după porecle. A nu avea o poreclă, măcar una, în satul Căueşti

însemna de fapt a nu fi cunoscut, a nu fi luat în seamă.

Văzuse lumina zilei în casa Zoiţei şi a lui Grigore Cojan

în ziua de 14 martie 1901, la un început de veac. Era cel de-al

şaselea copil şi ultimul în casa acestor răzeşi din Borăşti

(astăzi Cuza-Vodă), oameni gospodari şi care s-au străduit

toată viaţa ca prin munca lor şi prin strădania copiilor să-i facă pe aceştia să răzbată la

lumină, să iasă din văgăuna aceea anonimă şi fără perspectivă.

Se pare că hotărârea şi tenacitatea cu care învăţătorul Grigore Cojan şi-a supus

destinul, l-a controlat, a fost o moştenire preţioasă de familie. Părinţii săi au fost ţărani care

au înţeles rostul învăţăturii şi au asigurat accesul la lumină tuturor copiilor lor. Cu ce

eforturi şi cu câte sacrificii? Asta avea s-o simtă mai târziu şi vulcanicul Goriţă prins în

vârtejul vieţii şi jurând, pe front fiind, că nu-şi va îngădui niciodată ca familia să-i sufere. Şi

s-a ţinut de jurământ.

Demonstrând aplecare spre învăţătură, va urma după clasele primare făcute la

Borăşti „Şcoala Normală Vasile Lupu din Iaşi”, unitate recunoscută pentru profesionalismul

cu care pregătea tinerii învăţători, pentru înaltele sentimente patriotice pe care le sădeau

dascălii în sufletele fiilor de ţărani care cunoşteau asprimea muncii dar şi bucuria roadelor

ei, pentru calităţile civice şi morale ce le clădea în aceste suflete curate şi capabile nu

numaidecât de fapte măreţe şi glorioase, ci mai degrabă de lucruri mărunte, de migală, dar

necesare şi cu răbdare şi tenacitate făcute. Întâi şi-ntâi a fost sădit în sufletele acestor

dascăli tineri acel gen de eroism a cărui strălucire se vede mai târziu şi mai greu şi nu stă la

îndemâna oricui. Numai aşa se înţelege cum de un tânăr cu păr rebel, dar un tip capabil, se

va hotărî să rămână într-un sătuc cu nici o sută de case, în care copiii, dar şi mulţi dintre

părinţii lor nu prea aveau dorinţă de învăţătură prea multă la acea vreme, Doamne fereşte!

Căci judecau că la ce le trebuie atâta carte, că de prea multă omul, ducă-se pe pustii,

înebuneşte!

Tânărul puţintel la trup, cu faţa severă, cu un păr castaniu într-o uşoară dezordine, cu un

aer sfios şi oarecum timid de parcă nu era în largul lui, te ţinea cumva la distanţă cu

tăcerea lui bine controlată, cu politeţea uşor de sesizat pe care o punea în tot ce

întreprindea. Totdeauna curat, îngrijit îmbrăcat, în orice împrejurare, impresiona prin

seninătatea şi siguranţa cu care te privea în ochi.

Şi feciorul acesta de răzeşi căruia poate încă îi mai stăruiau în palme bătăturile făcute

de coarnele plugului, de luciul coasei sau de binecuvântata şi neobosita sapă ce asigură

traiul, pacea şi liniştea, nu s-a speriat văzând începutul drumului. S-a suflecat şi a pornit la

treabă, cine ştie dacă nu scuipând în palme, ca tot neamul nostru şi zicând un

românesc:„Doamne-ajută!”

(Continuare în numărul viitor)

Prof. M. Năstasă

5

ZIUA NAŢIONALĂ AROMÂNIEI

1DECEMBRIE2014

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional,

anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru

făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire

românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca şi evenimente

cardinale cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei în 1859, proclamarea independenţei

absolute a ţării de sub dominaţia otomană, consfinţită pe câmpul de luptă de armata română

în războiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor

din teritoriile aflate sub stapânirea străină de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918.

Aceste memorabile momente din 1918 au făcut ca jertfa ostaşilor români să nu fi fost

zadarnică. Ceea ce la 1600 – prin fapta Viteazului – fusese doar o clipa de vis, la 1

Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasă realizare a acestui popor. „În această zi – scria

Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga

noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit

ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui ca

robi rodul ostenelilor noastre”.

Organizaţi în state separate din punct de vedere politic, ameninţaţi mereu de

expansiunea vecinilor mai puternici, cu părţi din teritoriul strămoşesc – Transilvania, Banat,

Bucovina, Basarabia, Dobrogea – anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic

(din 1867 austro-ungar) şi rus, românii şi-au păstrat dintotdeauna conştiinţa că aparţin

aceluiaşi popor, că au aceeaşi geneză. Această conştiinţă a unităţii de neam a românilor a fost

consolidată de permanentele şi multiplele relaţii politice, militare, economice şi culturale

între ţările române de-a lungul întregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea – denumit şi

6

„secolul naţionalităţilor” – a adus în spaţiul românesc o nouă realitate, cea a naţiunii române,

în cadrul căreia s-a cristalizat conştiinţa unităţii naţionale, a conştiinţei destinului comun –

trecut, prezent şi viitor.

Experienţa istorică a relevat cu tărie faptul că unitatea politică era singura cale de

rezistenţă în faţa presiunilor concentrice covârşitoare ale marilor puteri vecine, că doar ea

putea asigura supravieţuirea fiinţei etnice româneşti şi evoluţia nestingherită pe coordonatele

progresului. Caracteristica ideologiei generaţiei paşoptiste – cea care a pus bazele statului

român modern – şi a practicii politice româneşti a constat în afirmarea permanentă a unei

opţiuni fundamentale: refacerea unităţii de stat pe pamântul vechii Dacii. În adâncul inimii

fiecărui român – scria Nicolae Bălcescu – era întipărită credinţa că „mântuirea de orice

domnire străină” nu se putea realiza decât „prin unitatea naţională”.

Desăvârşirea unităţii

naţionale a românilor la sfârşitul

primei conflagraţii mondiale

trebuie înţeleasă ca o firească

împlinire ca o necesitate istorică

impusă de evoluţia statului

naţional şi de necesitatea

desăvârşirii sale şi nu ca urmare a

efortului militar al României. Nu

primul război mondial a creat

România Mare; el a fost doar

ocazia. România a intrat în război pentru eliberarea provinciilor asuprite şi pentru întregirea

ţării, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe şi eroism pe câmpurile de luptă

din Transilvania şi Dobrogea, de pe Valea Jiului şi de pe Argeş, ca şi pe cele de la Mărăşti,

Mărăşeşti, şi Oituz. Nu o victorie militară a stat la temelia statului naţional român, ci actul de

voinţă al naţiunii române. Sacrificiile ei în campania anilor 1916 şi 1917 au fost răsplătite de

izbânda idealului naţional, în condiţiile prăbuşirii autocraţiei ţariste, urmată de instaurarea

regimului comunist şi a destrămării monarhiei austro-ungare, precum şi al afirmării dreptului

popoarelor la autodeterminare pe baza principiului naţionalităţilor.

Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la autodeterminare au fost românii dintre

Prut şi Nistru. Primul pas a fost făcut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 când Sfatul Ţării a

proclamat „Republica Democratică Moldovenească” – urmat de cel din 24 ianuarie/6

februarie 1918 când s-a adoptat declaraţia de independenţă. Încununarea acestor acţiuni s-a

7

împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării de la Chişinău, ales prin vot universal,

direct, egal şi secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii

Democratice Moldoveneşti (Basarabia) „în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea

Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii

Moldave”.

Armata română care, la începutul anului 1918, intrase în Basarabia, nu a exercitat nici

un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Ţării şi n-a instalat un regim de dictatură

militară. Ea a fost chemată numai pentru restabilirea ordinii şi a liniştii, pentru protejarea

regimului legal constituit al Republicii Moldovenesti, pentru paza depozitelor militare de

alimente şi armament româneşti – create acolo în timpul refugiului în Moldova – şi a căilor

de comunicaţii. Prezenţa militară românească a reuşit să împiedice acţiunile bolşevicilor, ce

urmăreau instaurarea puterii sovietice în Basarabia.

Acelaşi rol de protecţie l-au îndeplinit şi trupele române intrate în Bucovina la cererea

Consiliului Naţional Român, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unităţilor

militare austriece şi a bandelor de ucraineni, împiedicând totodată intenţiile Consiliului

Naţional Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Intervenţia armatei române s-a

făcut dupa ce Constituanta – adunare din 14/27 octombrie 1918 – a decis „unirea Bucovinei

integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent, în deplină solidaritate

cu românii din Transilvania şi Ungaria”.

La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunării

Naţionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România,

aclamat de o impresionantă adunare populară, încununa celelalte acte de unire de la Chişinau

(27 martie/9 aprilie 1918) şi Cernăuţi (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia şi

Bucovina reveneau în hotarele României. Această Românie, în graniţele sale fireşti, s-a făcut

de la sine, peste îndoielile şi erorile clasei politice, ajutată ce-i drept şi de un nemărginit noroc

– datorat destrămării concomitente a celor două imperii rus şi austro-ungar ce înglobau

ambele teritorii româneşti, după cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R.

Rosetti. Adunările reprezentative şi organele lor – Sfatul Ţării, Consiliul Naţional Român din

Bucovina, Consiliul Naţional Român Central – prin hotărârile lor liber consimţite au exprimat

năzuinţele poporului român înfăptuind unirea provinciilor româneşti cu patria mamă într-un

cadru democratic, prin acte de voinţă liber exprimată, pe teritoriu românesc, înainte ca pacea

să pună capăt formal – prin tratate internaţionale – primului război mondial.

8

Înfăptuirea statului naţional a permis naţiunii române să-şi pună în valoare energiile,

capacităţile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltării ştiinţei,

învăţământului şi culturii. Evoluând în cadrul regimului de democraţie parlamentară,

România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieţi moderne, aducându-şi pe plan

internaţional o contribuţie substanţială la opera de pace şi securitate. „…Marea Unire din

1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că

desăvârşirea unităţii naţionale nu este

opera unui om politic, a unui guvern, a

unui partid; este fapta istorică a întregii

naţiuni române, realizată într-un elan

ţâşnit cu putere din străfundurile

conştiinţei unităţii neamului, un elan

controlat de fruntaşii politici, pentru a-l

călăuzi cu inteligenţă politică

remarcabilă spre ţelul dorit. […]”

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii

Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea

monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de

putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria

Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu

vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele

Vechiului Regat. […]

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii

române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[…]. O necesitate

istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât

orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare

naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul

naţional.” (Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers

Enciclopedic, 1997, p. 301-302)

Prof. Solonaru Andrei

9

1 DECEMBRIE - zi de emoţie naţională prezentă şi în şcoala primară „Theodor

Dulceanu” Satu-Nou, unde s-a urmărit dezvoltarea patriotismului, a mândriei naţionale la

elevii din clasa pregătitoare, clasa I şi

clasa a II-a, îndrumaţi de domnişoara

profesor de religie Vacariu Elena şi

doamna învăţătoare Nonea Ana.

În cadrul activităţii desfăşurate s-a prezentat referatul „1 Decembrie – Ziua Naţională

a României” întocmit de domnişoara profesor de religie Vacariu Elena, referat ce a subliniat

importanţa zilei naţionale şi cum trebuie înţeles

şi manifestat patriotismul. Apoi elevii au

realizat steguleţe, au colorat fişe cu portul

naţional, au realizat un puzzle cu harta

Romîniei, toate acestea constituindu-se într-o

expoziţie.

S-a încins şi Hora Unirii, ca elevii

să-şi amintească mereu că avem o ţară

frumoasă şi bogată pe care trebuie să o

cinstim nu numai în zilele de sărbătoare.

Prof. Vacariu Elena, înv. Nonea Ana

10

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită şi la Liceul Tehnologic „Nicolae

Bălăuţă”, Şcheia.

Domnul profesor Solonaru Andrei a realizat un referat cu privire la această sărbătoare

a românilor de pretutindeni, referat ce a fost citit de către elevele Ababei Ramona şi

Misăiloaie Maria din clasa a VIII-a A.

Apoi corul liceului, coordonat de către domnul profesor de muzică Dandu Florin, a interpretat

o suită de cântece patriotice.

11

Şi elevii liceeni de la şcoala noastră au ţinut să marcheze această sărbătoare a tuturor

românilor printr-o activitate coordonată de către doamna profesor inginer Pintilie Veronica.

Astfel a fost invitat domnul profesor Nastasă Mihai să ţină o mică prelegere despre

această sărbătoare şi unii dintre elevi au citit referate alcătuite de către ei special pentru

această ocazie.

12

ÎMPREUNĂ DE CRĂCIUN

PĂSTORUL CEL BUN, IISUS CRISTOS, S-A NĂSCUT DE CRĂCIUN

Aceasta este adevărata zi a începutului. De acum lumea începe să trăiască.

Datinile, poveştile, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, cu ele se poate reconstitui

trecutul.

De aceea misiunea noastră a dascălilor este să dezvăluim bogăţia şi sensul creştin

înalt, mesianic al colindelor, valenţele fabuloase

ale tradiţiilor.

Elevii clasei pregătitoare, clasei I şi clasei a

II-a de la Şcoala primară „Theodor Dulceanu"

Satu- Nou îndrumaţi de doamna învăţătoare

Nonea Ana, în prima zi de Crăciun, au vestit o

taină mare, aceea a Naşterii Pruncului

Dumnezeiesc.

Activitatea a fost structurată în două părţi:

săvârşirea „Sfintei Liturghii" oficiată de preotul

Florea Bogdan, parohul acestei biserici , şi

prezentarea unui mănunchi de poezii şi colinde

prin care s-a oglindit evenimentul Naşterii lui

Iisus. Prin aceste colinde s-a anticipat şi urarea de

31 decembrie când copii în grupuri urmau să

meargă la urat.

Obiceiul Pluguşorului, a Sorcovei a fost

pus în valoare de această activitate.

Umblarea cu plugul a fost reactualizată

prin rostirea pluguşorului de către micii urători,

elevi ai clasei pregătitoare, clasei I şi a clasei a II-

a Satu- Nou, dar şi de elevii claselor V-VIII Şcheia

îndrumaţi de doamna Ciubotaru Lăcrămioara.

Copiii îmbrăcaţi în costume populare specifice

zonei noastre au colindat apoi au primit iconiţe, ciocolate oferite de preotul paroh

Florea Bogdan, de asemenea şi cadouri oferite de Moş Crăciun.

Prin activitatea „Moş Crăciun la noi" am întâmpinat Naşterea Pruncului

Dumnezeesc, când Iisus revine printre noi şi face să licărească în sufletele noastre, o

rază de iubire.

Învăţătoare: Nonea Ana

13

IATĂ VINE MOŞ

CRĂCIUN !

Pe 17 decembrie 2014 s-a desfăşurat activitatea –

„Dăruim de MoşCrăciun”.

Activitatea a fost realizată cu elevii clasei a X-a A

sub îndrumarea profesorului diriginte Dima Elena şi

s-a desfăşurat în colaborare cu Şcoala primară

„THEODOR DULCEANU” Satu Nou, Comuna Şcheia.

Elevii implicaţi s-au deplasat la Şcoala primară Satu Nou

pentru a dărui fiecărui copil de grădiniţă câte un

pachet de dulciuri. La sosirea în locaţia menţionată au

colindat cadrele didactice de aici, apoi însoţiţi de

domnul învăţător Bordeianu Sandu şi de Moş Crăciun

au mers la grădiniţă. Aici au fost întâmpinaţi de copii si

de doamna educatoare Vieru Stoleru Elena care au

prezentat un mic program artistic (colinde, poezii si

obiceiuri de iarnă) musafirilor.Momentul emoţionant

a fost atunci când, prin intermediul lui Moş Crăciun,

copii au primit pachetele cu dulciuri.

Prof. Dima Elena

14

În perioada 11-15 ianuarie 2015 clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a de la Școala

„Theodor Dulceanu" Satu Nou, îndrumați de doamna învățătoare Nonea Ana, au participat la

activitatea cu tema: „Eminescu - 165 de ani, dar veșnic tânăr" sub

forma unui medalion literar. Această formă de activitate instructiv-

educativă, a implicat următoarele aspecte:

- aspectul cognitiv: prin lecturarea unor poezii și a

biografiei lui Eminescu, elevii și-au îmbogățit

cunoștințele despre poet (11 ianuarie 2015-02-02 );

- aspectul educativ: lectura a contribuit la educarea

elevilor în dimensiunile etice și estetice;

- aspectul formativ: a constat în faptul că lectura a avut

drept consecințe formarea și consolidarea tehnicilor

de muncă intelectuală: dezvoltarea gândirii, a

imaginației, a capacității de exprimare corectă și

expresivă.

Obiectivele urmărite prin această formă de activitate au fost

următoarele:

- consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă,

conștientă și expresivă (clasa a II-a);

- formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură;

- creșterea interesului pentru cunoașterea operei

marelui poet național;

- dezvoltarea capacității de a gândi și de a se exprima

corect.

Realizarea

medalionului literar a

presupus următoarele

etape:

- alegerea materialului ilustrativ

și ordonarea lui într-o

structură unitară;

- selectarea materialelor

corespunzătoare realizării

obiectivelor propuse;

- realizarea aspectului

interdisciplinar al activității

prin asigurarea muzicii de

fond, a imaginilor plastice

prin desene și a confecționării

unor semne de carte tematice;

- alegerea mijloacelor de

învățământ: expoziții de carte,

portretele autorului, scrisorile

15

lui Creangă către Eminescu, semne de carte, fișe de lucru;

- pregătirea elevilor pentru participarea la medalionul literar prin comunicarea

datei și a locului de desfășurare a activității;

- precizarea autorului și a tematicii;

- stabilirea mijloacelor de învățământ;

- explicarea scopului activității;

- desfășurarea medalionului literar.

Conținutul tematic ales a cuprins poezii din lirica eminesciană cunoscută elevilor:

„Somnoroase păsărele", „Ce-ți doresc eu ție,dulce Românie!", „Ce te legeni", „Copii eram noi

amândoi" care prin mesajul și specificul stilistic se adresează capacității de receptare a

acestora.

De-a lungul săptămânii, elevii au avut de rezolvat următoarele sarcini:

Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a:

- să memoreze poeziile date;

- să numere silabele din primele versuri;

clasa a II-a: să transcrie caligrafic versurile din creația poetului;

- să caute la bibliotecă și să citească o carte de Mihai Eminescu;

- să prezinte cartea colegilor;

- să realizeze un semn de carte pe care să aplice fotografia lui M. Eminescu și

a lui Creangă.

Activitatea a reunit atât elevii din clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a cât și pe

părinții acestora. Această activitate a închegat colaborarea între școală și părinți, contribuind

astfel la înbunătățirea succesului școlar al

elevilor. Doamna învățătoare Nonea Ana a

prezentat în fața părinților și elevilor „O

scrisoare a lui Ion Creangă către Mihai

Eminescu", imagini însoțite de explicații

referitoare la copilăria, adolescența și anii

de maturitate ai poetului .

Partea a doua a activității s-a

desfășurat sub forma unui concurs de

recitare și de desene având ca temă creația

eminesciană. Efortul elevilor a fost

răsplătit cu diplome, premii, semne de

carte.

Înv. Nonea Ana

16

Și elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță‟ Șcheia au sărbătorit

ziua marelui poet prin diverse activități: vizionarea de materiale despre Mihai Eminescu,

concurs de recitare, concurs de desene inspirate de opera poetului și vizită la Biblioteca

Comunală Șcheia unde au putut răsfoi volumele de poezii existente. Iată și câteva imagini de

la aceste activități:

Înv. Țugulia Costică

17

HAI SĂ DĂM MÂNĂCU MÂNĂ

În activităţile şcolare sunt multe momente de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc

cei implicaţi, dar maxima încărcătură emoţională se dezvoltă în momentul serbărilor şcolare.

George Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să iubeşti, să cauţi să

pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc, să ştii să cobori până la nivelul personalităţii.

Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti, într-un cuvânt,

rămânând om mare, să fii cât se poate

de copil!"

Pentru organizarea unei

serbări învăţătorul devine regizor,

coregraf, interpret pentru micii artişti.

Pe 24 ianuarie este ziua în

care sărbătorim an de an, din 1859

încoace, un mare eveniment al istoriei

poporului român: Unirea

Principatelor. Este vorba despre

Moldova şi Ţara Românească, două

ţări diferite în acele vremuri, dar care

s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub

conducerea comună a lui Alexandru Ioan Cuza.

La Şcoala primară „Theodor Dulceanu" Satu-Nou, din comuna Şcheia nu a trecut

nemarcată această sărbătoare. Astfel

doamna profesor de religie Vacariu

Elena a prezentat o scurtă informare

despre acest eveniment, adaptat

nivelului de înţelegere al copiilor din

clasa pregătitoare şi clasa I.

Copiii, într-o atmosferă de

sărbătoare au recitat versuri, au înălţat

cânturi închinate Unirii, au prezentat

un fragment din sceneta „Moş Ion

Roată şi Unirea" şi au organizat o

expoziţie de desene, îndrumaţi fiind de

către doamna învăţătoare Nonea Ana.

Fiecare copil a primit câte o diplomă de participare la această activitate.

Serbările copilăriei rămân şi trebuie să rămână peste vremuri, atât pentru copii cât şi

pentru părinţi momente de bucurie sufletească, prilej de manifestare inedită şi nestingherită a

valenţelor native, care la un loc aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi

stimulează gândirea creatoare a copiilor, iar spectatorii sunt gata de a le oferi zâmbete, flori

sau lacrimi de recunoştinţă.

Înv. Nonea Ana

Prof Vacariu Elena

18

ZIUA SIGURANŢEI PE INTERNET În România este implementat începând cu anul 2008 programul Sigur.info care

vizează siguranţa pe Internet a copiilor şi este coordonat la nivel naţional de Organizaţia

Salvaţi Copiii. Tema de anul acesta este „Împreună facem Internetul mai bun!“ şi se axează

pe ideea conform căreia fiecare din noi putem face lucruri concrete pentru a aduce o

contribuţie pozitivă în mediul online.

În data de 10 februarie 2015 elevii clasei a VI-a B, coordonaţi de către doamna

dirigintă Pleşca Claudia, s-au afiliat şi ei ideii de mai sus desfăşurând în cadrul şcolii noastre

o activitate cu această tematică. Activitatea a început cu o scurtă descriere a Internetului şi a

importanţei acestuia. Elevilor li s-a propus un exerciţiu pentru spargerea gheţii. Astfel, ei au

creat un dialog despre ce le place la Internet aşa cum este el acum şi ce ar schimba pentru a fi

mai bun. Ideile au fost scrise pe o foaie şi apoi prezentate colegilor. Elevii au urmărit un

power-point de unde au aflat despre pericolele care îi pândesc din spatele ecranului şi care îi

pot afecta negativ. Apoi, împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi, au desenat/scris avantajele şi

deyavantajele navigării pe Internet. Fiecare grup şi-a prezentat lucrarea şi a încercat să-şi

convingă colegii că ideea/opera lor este cea mai bună/reuşită.

La finalul activităţii, toată clasa a creat o planşă „Ce pot face eu…” în care au

identificat modalităţile corecte, concrete prin care ei înşişi se pot implica pentru a face

Internetul mai bun (ex. Crearea unei aplicaţii/site/joc/clip/artă) pe care o pot folosi pentru

activitatea „Să creăm împreună un Internet mai bun”.

Prof. Pleşca Claudia

„Internetul este o reţea de socializare. Ne ajută mereu când avem nevoie să găsim

informaţii de orice fel, să ţinem legătura cu prietenii, să ne întreţinem pasiunea pentru un

anumit actor sau cântăreţ. Internetul ne învaţă multe lucruri, dar nu toate lucrurile acestea

sunt pentru noi copiii. Putem intra pe situri interzise copiilor şi care ne pot răni emoţional.

Internetul e şi bun şi rău pentru noi. Când nu ştim să rezolvăm o temă de la şcoală apelăm

imediat la el dar, poate mai util ar fi pentru noi să încercăm să apelăm la o persoană mai în

vârstă sau să căutăm în cărţi pentru a ne crea o părere proprie, pentru a fi originali, căci aşa

vom fi mult mai apreciaţi şi vom avea mai mult de câştigat decât printr-o simplă copiere de

pe internet.”

Agape Anca – clasa a VI-a B

19

Sub titulatura de „Balul Dragobetelui”, în data de 24 februarie 2015, în sala de

festivităţi a Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuţă” Şcheia, a avut loc balul proaspeţilor

bobocei de clasa a IX-a. Doamnele diriginte a celor două clase, profesor Ariton Gheorghiţa

şi profesor Bucătaru Geanina, s-au implicat în organizarea acestei activităţi sub formă de

concurs şi spectacol şcolar având în vedere formarea competenţelor specifice domeniilor

extraşcolare şi definirea talentelor, aptitudinilor de tip artistic.

Ca obiective principale activitatea desfăşurată a urmărit integrarea elevilor în viaţa

socială şi formarea unui comportament civilizat, valorificarea potenţialului artistic, estetic,

psihic şi fizic pentru sprijinirea dezvoltării armonioase a personalităţii individuale şi pentru

definirea spiritului de echipă precum şi îmbunătăţirea imaginii şcolii în cadrul comunităţii

locale.

Balul a fost deschis în paşi de vals de deţinătorii titlului de Miss şi Mister 2013:

Ungureanu Andrei şi Donea Eugenia. Prezentatorii evenimentului au fost elevii clasei

a XII-a, Vieru Andrei şi Ababei Andreea. Juriul a fost alcătuit din: prof. Pleşca Claudia, prof.

Mînzu Isabela, prof. Cârlan Alina, elevii Borz Marius clasa a XII-a şi Gavril Andreea clasa a

XI-a A.

Concurenţii au fost împărţiţi în cinci perechi, după cum urmează:

- Perechea nr. 1 : Adăscăliţei Gabriel şi Pristăviţă Mădălina

- Perechea nr. 2 : Corduneanu Cezar şi Apostu Geanina

- Perechea nr. 3 : Bîrlădeanu Daniel şi Vrabie Elena

- Perechea nr. 4 : Butnaru Florina şi Suman Cosmin Andrei

- Perechea nr. 5 : Buză Alin şi Soponaru Nicoleta.

20

Concurenţii au fost supuşi la mai multe probe, în care au trebuit să-şi dovedească

abilităţile de dansatori, de actori, calităţile vocale, aptitudinile practice şi isteţimea minţii.

Probele au fost următoarele:

Proba de dans (popular, vals, blues);

Imită un profesor;

Dans cu balonul;

Declaraţie de dragoste;

Test de perspicacitate;

Probă de aptitudini (fetele au făcut nod la cravată şi băieţii au coafat fetele);

Karaoke.

Tot în cadrul balului au mai fost două momente artistice şi anume dansul elevelor de

la clasa a VII-a B, coordanate de prof. Cârlan Alina şi dansul elevelor clasei a XI-a A, Zăgan

Andreea şi Donea Eugenia.

În urma punctajului obţinut au fost declaraţi câştigătorii titlului de Miss şi Mister:

Vrabie Elena şi Suman Cosmin. Premii de popularitate au primit elevii Pristaviţă Mădălina şi

Bîrlădeanu Daniel. Pe locul al doilea s-au clasat Butnaru Florina şi Adăscăliţei Gabriel, iar

locul al treilea a fost ocupat de Corduneanu Cezar şi Apostu Geanina.

Prof. Bucătaru Geanina

21

PRIMĂVARA,-ANOTIMPUL MAGIEI

Primăvara, fiica cea mai tânără şi cea mai frumoasă a bătrânului an, s-a reîntors

la noi în ţară plină de bunătate şi de căldură.

Pomii îşi îmbracă haina cu flori şi frunze verzi. Primele frunzuliţe s-au deschis

spre lumina cerului ca nişte ochişori verzi. Prin mijlocul livezii însorite, plină de copaci

tineri şi zvelţiţi cu iarbă moale, pâraiele primăverii curg cântând şi scânteind.

Câmpul a fost invadat de florile de muşeţel mărunte, care se aseamănă cu nişte

bumbi aurii înconjuraţi de cununiţe albe, care împrăştie un miros îmbătător. Parfumul

crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor, este purtat de vânt

prin toată ţara.

Înfăşurat într-o mantie de lumină, soarele, stăpânitorul lumii, priveşte spre

pământ, cu fruntea de lumini brăzdată şi vede cum toată natura este în armonie şi câtă

bucurie este printre vietăţi datorită lui. Văzduhul e limpede ca lacrima, iar în depărtare

se zăreşte dunga zării de argint.

În pădure, peste tot vezi verdeaţă, pomi în floare şi auzi zumzetul albinelor şi

ciripitul păsărilor. În desişuri albeşte floarea ghiocelului. Iarba a prins colţ fraged şi

nou. Mierla fluieră în zăvoi răspândind cântecul ei peste tot văzduhul. Păsările dau

triluri prelungi arătând nesecata bucurie de a trăi, cântecul lor se aseamănă cu o

chemare nebiruită a frumuseţii şi tinereţii. Ciocârlia umple văzduhul de cântec.

În liniştea neclintită a nopţilor de primăvară susurul izvoarelor se aseamănă cu o

voce blândă ce povesteşte mii şi mii de basme. Pe lacurile liniştite şi cristaline plutesc

nuferii ca nişte comori de galbeni.

Primăvara este un anotimp magic, în timpul căruia orice este posibil.

Ciubotariu Oana Letiţia- clasa a VII-a A

BUCURIA PRIMĂVERII

Într-un sfârşit dulcea şi mult aşteptata primăvară a reuşit să ajungă şi pe la noi.

Totul a prins viaţă.

Natura şi-a dat jos mantia albă, iar frigul a intrat în gâlceavă cu razele soarelui.

Primăvara îşi intră în rol. Glasul subţire al păsărilor se aude prin tot văzduhul, asta

însemnând că au apărut şi ele odată cu primăvara. Ghioceii plăpânzi şi mici au început

să iasă încet, încet de sub zăpadă, vestind şi ei că a sosit cel mai plăcut şi aşteptat

anotimp. Albinuţele zboară prin natură, iar fluturii cu aripile lor multicolore se aşează

pe fiecare floare.

Soarele, puţin palid îşi strecoară razele printre crengile copacilor adormiţi.

Fiica cea mai tânără a anului, aduce totodată cu ea şi multe sărbători. Una dintre

ele ar fi 8 Martie, ziua tuturor femeilor, alta şi cea mai importantă ar fi Paştele, cu toate

tradiţiile şi obiceiurile sale.

22

Prin livezi, aerul curat şi pomii care au înmugurit îţi inundă viaţa cu bucurie.

Căldura soarelui a dat voie mugurilor din livadă să se desfacă. Râurile din păduri curg

la vale din nou cu apa lor cristalină şi aşteaptând animalele însetate.

Pe la ferestrele caselor se văd gospodinele harnice, care fac curăţenie de zor

pentru a întâmpina primăvara aşa cum se cuvine. Zilele blânde şi mult aşteptate cresc,

iar nopţile scad şi totul ne bucură nespus,

Primăvara este cel mai plăcut şi cel mai înduioşător anotimp

Doloi Alisa- clasa a VII-a A

GHIOCELUL Alb ghiocel,

Gingaş ghiocel,

Sună tu de zor

Şi vesteşte tuturor

Că a venit iară

Înc-o primăvară.

Alb ghiocel,

Gingaş clopoţel,

Cu glas cristalin

Şi sunând din plin

Vesteşte-n toată ţara

Că a venit primăvara.

Alb ghiocel,

Gingaş ghiocel,

Sună tu în zare

Şi peste hotare

Să ştie toată făptura

Că a renăscut natura.

Savin Roxana - Mădălina- clasa a VII-a A

23

PRIMĂVARA Primăvara a sosit

Şi câmpia a-nverzit

Mieluşeii cei voioşi

Zburdă pe câmpie-n jos.

În grădinamea cea mare

Am zărit atunci o floare,

Mare, mândră şi frumoasă,

Cum e primăvara noastră.

Cine a văzut de unde

Primăvara vine, vine

Cu al ei alai de flori

Şi cu primii cântători?

Peste ţară se iveşte

Peste ape şi fâneţe,

Primăvara aşteptată,

Aducând Învierea bogată.

State Alexandra- clasa a VII-a A

ÎNVIEREA Primăvara mult dorită

Se aşterne peste lume

Şi natura reînvie

Pregătindu-se-o minune.

Totul s-a trezit la viaţă

În cântec melodios

Parcă-ar vrea să ne vestească

Învierea lui Hristos.

Sălciile se apleacă

Într-un spaţiu luminos,

Timpul nu mai vrea să treacă

Aşteptându-l pe Hristos.

Ziua se topeşte-n şoapte

Oamenii au chip frumos.

Noaptea nu mai ne e noapte

E un imn pentru Hristos.

Şi cu lumânări aprinse,

Având sufletul curat,

Toţi şoptesc în mare taină

Azi, Hristos a Înviat!

State Alexandra- clasa a VII-a A

24

CONCURS INTERDISCIPLINAR MATEMATICĂ- FIZICĂ- ȘTIINȚE

„Viitorul este suma pașilor pe care-i faceți, inclusiv a celor mici, ignorați sau luați în râs”

Henri Coanda

Colegiul Naționai „Garabet Ibrăileanu” și Asociația „Elpar” au organizat ediția

a VI-a a Concursului interdisciplinar matematică – fizică - științe Henri Coandă, pentru

clasele IV-VIII, concurs care a avut loc în data de 7 martie 2015 și a fost structurat pe două

secțiuni: secțiunea - Lucrare scrisă individuală și secțiunea – Postere.

La cea de-a doua secțiune au participat și elevi ai liceului nostru obținând fiecare câte

o mențiune. Astfel posterul intitulat „Parc de distracții cu mecanisme simple” a fost realizat

de către elevele Lefter Malvina Liliana - clasa a VII-a A, Fărâmă Ștefania Lorena – clasa a

VII-a A și Călugărici Andreea Roxana – clasa a VII-a A; posterul intitulat „Apa și formele ei

de agregare” a fost realizat de către elevele Grigoraș Isabela Elena – clasa a VI-a A, Mardar

Denisa Ioana - clasa a VI- a A și Chelaru Cătălina – clasa a VI-a A și două postere intitulate

„Circuitul apei în natură” au fost realizate de către elevele Savin Roxana – clasa a VII-a A,

State Alexandra – clasa a VII-a A și Răciulă Diana – clasa a VII-a A .

Prof. Nastasă Loredana

25

Şezătoarea a fost prezentată la concursul judeţean „O mască râde, alta

plânge”, ediţia a X-a, secţiunea:

Mirajul scenei. Concursul s-a

desfăşurat în data de 27 martie 2015

la Liceul Teoretic „Dimitrie

Cantemir” Iaşi cu ocazia Zilelor

Mondiale ale poeziei şi teatrului.

Elevii participanţi de la liceul nostru

au fost: din clasa a X-a A – Caloian

Irina, Mihăilă Diana, Bazon Paula,

Bazon Paraschiva Mălina, Uncrop

Adelina, Vrabie Andreea Mădălina,

Popa Mihaela, Lungu Dan, Moraru Vlăduţ, Butnariu Andrei, din clasa a X-a B –

Iordache Liliana şi Donea Mihai, din clasa a XI-a B Ionescu Andreea.

Coordonatorii activităţii au fost doamnele profesoare Lache Florentina şi Nastasă

Loredana.

Elevii noştri au obţinut premiul pentru „Promovarea cântecului şi a

costumului popular”. Nu am fi reuşit fără colaborarea cu doamnele profesoare

Ariton Gheorghiţa, Moldovan Adelina, Pintilie Veronica, Dima Elena cărora le

multumim pe această cale.

Prof. Lache Florentina

„A fost o experienţă de neuitat. A fost frumos pentru că am încercat ceva

nou. Când am ajuns pe scenă îmi

tremurau picioarele de emoţie.

Publicul a fost încântător, spre final

reuşind să ridicăm toată sala în

picioare. După ce am coborât de pe

scenă eram foarte mândri pentru că

am promovat costumul popular. Sper

ca această experienţă să se mai repete

deoarece mi-a plăcut foarte mult.”

Vrabie Andreea – clasa a X-a A

„A fost o activitate distractivă

din care am avut de învăţat lucruri noi. Emoţiile pe care le-am avut înainte de a

urca pe scenă au fost unice şi cred că îmi voi aminti mereu această experienţă pe

care am avut norocul de a o împărtăşi cu colegii de clasă şi alături de doamnele

profesoare. Şi a fost, de asemenea, un lucru minunat faptul că ne-am reprezentat

şcoala şi c-am făcut acest lucru destul de bine.”

Popa Mihaela – clasa a X-a A

„Mi-aş dori să mai trec cel puţin o dată prin această experienţă minunată. Am fost

foarte fericită pe scenă şi am trăit momente de neînchipuit. A fost un vis devenit realitate.“

Caloian Irina Mihaela – clasa a X-a A

26

În săptămâna „Școala altfel‟, desfăşurată în perioada 6-10 aprilie și în anul acesta au

avut loc activități diverse și interesante. Prezentăm câteva din acestea cu ajutorul imaginilor:

Clasele I-IV:

27

Clasele V-XII:

Jocuri…

Lucru manual…

Experimente…

28

Drumeții…

Concurs de afișe în limba engleză…

Concurs de afișe …

29

O zi cu idolii mei …a fost odată un elev care era fan Dinamo Bucureşti…

Aşa începe povestea… Elevul se numeşte Ungureanu Beniamin şi este elev în clasa a

VII-a A. Ştiindu-i pasiunea pentru această echipă, dna. prof. Pleşca Claudia a hotărăt să-i facă

o surpriză de ziua lui şi a scris Clubului Dinamo.

Astfel, pe 6 aprilie, Beniamin, fără a bănui măcar ce i se pregăteşte, a fost adus pe

stadionul Emil Alexandrescu, din Iaşi. Abia în momentul în care jucătorii au început să

coboare din autocar, a aflat ce se întâmpla.

Beniamin a asistat la întregul antrenament, unde a stat la câţiva metri distanţa de

favoriţii săi. Antrenorul Flavius Stoican i-a

strâns cu căldură mâna, Matei Cosmin,

jucătorul preferat i-a oferit tricoul cu nr.10 şi

alte câteva suveniruri, iar pozele făcute,

vorbesc parcă de trăirile elevului emoţionat la

culme.

În ciuda ploii torenţiale, întâlnirea a

fost de excepţie, iar ziua- memorabilă!

Prof. Pleșca Claudia

30

„CREAŢII VESTIMENTARE

NECONVENŢIONALE”

În ziua de 26.09.2014, în cadrul activităţii

educative intitulate „Creaţii vestimentare

neconvenţionale” elevii clasei a XI a A

şi-au pus în valoare

îndemânarea şi

originalitatea.

Având ca suport

crochiul vestimentar, elevii

au realizat minunate

costume vestimentare,

utilizând diverse produse

naturale: seminţe, fasole,

pene, spice de grâu.

Aceste produse sunt

expuse în sala de clasa a

colectivului clasei a XI a A.

Prof. Coordonator: Moldovan Adelina

31

32

Pentru a atrage atenţia factorilor de decizie asupra

importanţei accesului la o educaţie de calitate pentru

fiecare copil din România şi din lume, sub sloganul

„Votăm pentru educaţie!”, peste 100.000 de copii,

părinţi şi cadre didactice au participat în acest an la

activităţile desfăşurate în perioada 4-10 mai 2015, în

cadrul Campaniei Globale

pentru Educaţie.

Campania Globală pentru Educaţie este un eveniment

desfăşurat anual, la nivel mondial, de o coaliţie de organizaţii

neguvernamentale, sindicate şi grupuri de cetăţeni din întreaga

lume iar, începând cu anul 2001, este coordonat în România de

Organizaţia Salvaţi Copiii şi beneficiază de sprijinul unor

importanţi parteneri - Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Știinţifice, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi

Asistenţă Educaţională, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare

Profesională „Step by Step”, Asociaţia OvidiuRo, World Vision

România, Roma Education Fund Romania, Federaţia Naţională a

Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, Federaţia

Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Centrul European pentru

Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi. Activităţile din acest an

beneficiază de sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin

intermediul proiectului „Trimiteţi-mi prietenul la şcoală !”.

Elevii claselor I-IV de la liceul nostru, însoțiți de

învățătorii lor, s-au întâlnit în laboratorul de informatică cu

doamna profesoară Dima Elena și doamna director Nastasă

Loredana. Aici ei au vizionat un film despre copiii din țările lumii

care nu au acces la educație.

După vizionare, elevii au răspuns la întrebări, sub formă

de concurs, și și-au spus părerea în legătură cu tema dată.

Ca activitate practică au avut de realizat niște mascote pe care au scris gândurile lor ca

fiecare copil să aibă dreptul la educație.

Înv. Bordeianu Ana

33

Ziua Europei (9 mai) sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Data marchează

aniversarea Declaraţiei Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul

francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de

cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui

nou război între naţiunile Europei.

Viziunea sa era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze

producţia de cărbune şi oţel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea

unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de

temelie a Uniunii Europene.

Elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță‟ Șcheia, îndrumați de

către doamnele învățătoare au sărbătorit această zi prin concursuri de desene și vizionări de

filme despre Uniunea Europeană.

Înv. Slabu Maricica

34

ZIUA EROILOR SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ A POPORULUI ROMÂN

De Ziua Înălţării Domnului (mare sărbătoare creştină) care comemorează înălţarea la

cer a lui Hristos, la 40 de zile după Înviere, celebrăm Ziua Eroilor, o sărbătoare naţională în

memoria celor căzuţi de-a lungul vremurilor pe câmpiile de luptă, pentru credinţă, libertate,

dreptate şi pentru apărarea ţării şi pentru întregirea neamului românesc. În semn de

recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de militari căzuţi la datorie în timpul

primei conflagraţii mondiale, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante,

prevedea printre altele obligativitatea

întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi

pe teritoriile statelor respective, precum şi

a operelor comemorative de război

dedicate acestora.

În România, care a pierdut în

timpul primului război mondial aproape un

milion de militari şi civili, concretizarea

prevederilor tratatului din 1919 s-a

materializat prin aplicarea Decretului

Regal 1693 din 4 mai 1920, care a stabilit

ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul

zilei Înălţării Domnului, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a

fost, de altfel, prima ţară europeană care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.

Din anul 1995 Parlamentul României a votat o lege conform căreia Ziua Înălţării

Domnului a fost declarată „Ziua Eroilor” pentru a omagia jertfa celor căzuţi în lupta pentru

libertatea şi independenţa poporului

român. Ulterior, prin hotărârile Sfântului

Sinod din anii 1999 şi 2001 Ziua Înălţării

Domnului a fost desemnată şi sărbătoare

naţională bisericească. Printr-o altă lege

adoptată în anul 2003 Ziua Eroilor este

considerată zi de sărbătoare oficială pentru

poporul român. În această zi deosebită la

orele 12, în toate lăcaşurile de cult se trag

clopotele, iar în instituţiile publice şi în

unităţile de învăţământ se păstrează un

moment de reculegere.

Festivităţile de comemorare ale eroilor încep cu oficierea Sfintei Liturghii a Înălţării

Domnului.

Elevii ciclului primar de la școala noastră, însoțiți de învățătorii lor, au depus coroane

și flori la monumentele eroilor de la noi din comună.

Înv. Costea Doina

35

În data de 21 mai 2015 I. S. U. Iaşi a organizat concursul „Prietenii pompierilor”,

concurs structurat pe trei secţiuni: Aptitudini, Ştafetă şi Teorie. La acest concurs a participat

şi un echipaj din şcoala noastră compus din elevii: Vieru Timotei - clasa a VII-a B, State Alin

– clasa a VII- a B, Păduraru Albertina –

clasa a VII- a B, Niţă Roxana- clasa a

VII-a B, Chelaru Mirabela Cătălina –

clasa a VI-a A, Grigoraş Iasmina – clasa a

VI-a A, Rădeanu Ionuţ Cosmin - clasa a

VI-a A, Dulceanu Natanael – clasa a VI-

a B, Sofian Gabriel – clasa a VI-a B şi

Dulceanu Mihai – clasa a VI-a B,

coordonaţi de către domnul profesor Rusu

Daniel. Concursul s-a desfăşurat pe

Stadionul Tineretului Tătăraşi din Iaşi, iar

elevii au trebuit să-şi pună în valoare atât

aptitudinile fizice cât şi cunoştinţele, în

urma evoluţiei lor aceştia obţinând locul

cinci, care e unul meritoriu mai ales la o primă participare la concursuri de genul acesta.

Prof. Rusu Daniel

36

CONCURSULUI NAŢIONAL DE REVISTE ŞCOLARE

Revistele şcolare româneşti, scrise şi redactate de elevii din

cursul gimnazial şi liceal, au luat naştere în Transilvania, ca un mijloc de conservare şi cultivare a limbii naţionale şi de alimentare a sentimentului patriotic. ,,Aurora’’ a fost prima revistă şcolară care a apărut la Blaj în 1834, ca publicaţie a Liceului din puternicul centru de cultură românească din Transilvania. La început, revistele au fost manuscrise şi şapirografiate. După 1860 au început să fie tipărite, iar după 1870 au pătruns şi în Principate prin cărturarii ardeleni veniţi de peste munţi. În 1905 au fost organizate de Spiru Haret şi introduse obligatoriu în şcoli. Au cunoscut o dezvoltare excepţională în perioada interbelică, ca apoi aproape 20 de ani, să fie interzise, fiind înlocuite cu gazetele de perete. Apariţia lor a fost reluată în 1966, în perioada de liberalizare, cunoscând o puternică efervescenţă între anii 1967- 1981, când marea lor difuzare (peste 700 de titluri tipărite în capitală şi în judeţe) a determinat Ministerul Învăţământului să organizeze concursul naţional al revistelor şcolare, urmat anual, de tabăra naţională de vară a redacţiilor laureate.

După revoluţia din 1989 şi mai ales după 1993, această formă a creaţiei literare şcolare cunoaşte un puternic reviriment, fiind recunoscută ca experienţă românească unică în lume – în cei peste 150 de ani de existenţă şi de numeroase progrese ale tehnicilor de imprimare. In perspectiva integrării europene, revistele şcolare trebuie să vină în sprijinul formării elevilor şi a cadrelor didactice, în cunoaşterea de către aceştia a preocupărilor colegilor lor din celelalte state, a găsirii metodelor şi mijloacelor de dialog şi comunicare, a limbajului comun, a punţilor de legătură, a cunoaşterii tradiţiilor şi a altor preocupări comune statelor din Uniunea Europeană.

Concursul naţional al revistelor şcolare are următoarele obiective principale:

- cunoaşterea şi popularizarea la nivel naţional a revistelor concepute şi conduse de elevi;

- evaluarea şi verificarea experienţei în domeniul publicisticii şcolare;

- polarizarea unui număr cât mai mare şi cât mai variat de talente în jurul revistei şcolii;

- formarea la elevi a conştiinţei;

- cultivarea respectului pentru cuvântul scris, pentru exprimarea corectă şi expresivă în limba română;

- educarea tinerilor în spiritul respectului pentru adevăr, pentru reflectarea obiectivă a realităţii, prin aplicarea principiilor deontologice ale profesiei de jurnalist;

- sporirea nivelului de însuşire a tehnicilor clasice şi moderne de redactare, tehnoredactare, documentare, investigare, multiplicare, difuzare a unei publicaţii şcolare.

Concursul este organizat anual de Direcţia Generală a Învăţământului Preuniversitar din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu inspectoratele şcolare şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti

37

din România şi se va desfăşura în trei etape: locală/sector, judeţeană/municipală, naţională.

Anul acesta a participat la acest concurs şi revista liceului nostru „Ani de şcoală" obţinând locul I la secţiunea „Reviste magazin (caleidoscop)”, oglindind complex întreaga activitate a şcolii constituind şi un bogat documentar în toate sferele educaţiei, culturii şi cercetării la nivel liceal – tehnic profesional, şcoli de arte şi meserii.

Ca urmare a ocupării acestui meritoriu loc, două eleve din colectivul de redacţie, Misăiloaie Maria de la clasa a VIII-a A şi Bordeianu Cocea Carina Sorana de la clasa a VI-a A, au fost invitate luni, 25 mai 2015 şi miercuri, 27 mai 2015 la sediul editurii „Adenium” şi la redacţia revistei „Timpul” pentru a participa la o întâlnire interesantă cu profesionişti din domeniul publicisticii .

Prof. Nastasă Oana

38

MARAMUREȘ…loc pitoresc, ospitalier, cu minunate peisaje naturale, cu obiective

arhitecturale deosebite, ales din nou de către noi pentru a–i sărbători pe cei care au terminat

cursurile Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuță", Șcheia, promoția 2011 – 2015.

Astfel, 14 elevi din clasele de liceu, însoțiți de doamnele profesoare Băbuță Monica,

Băbuță Cătălina și Nastasă Oana, au pornit

la drum pe data de 29 mai 2015 si, timp de

3 zile, au încercat să redescopere

minunățiile Maramureșului și să celebreze

cum se cuvine încheierea unei etape din

viața de „învățăcei" a promoției 2015.

În prima zi, 29 mai 2015, am

vizitat Cetatea Neamțului unde, cu

ajutorul ghidului, am încercat să retrăim

momente glorioase ale domniei lui Ștefan

cel Mare și Sfânt. Apoi am vizitat

Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă" unde

am descoperit unele dintre ultimele

exemplare de zimbri din țara noastră.

Următoarea noastră oprire a fost la

Mănăstirile Sihăstrie și Sihla, unde am

încercat să ne găsim pacea interioară și

liniștea sufletească în aceste locuri cu o

încărcătură spirituală deosebită.

După parcurgerea a mai mult de 500

de km ne–am cazat la Pensiunea Maria din

stațiunea Borșa unde am fost întâmpinați, ca

de fiecare dată, cu ospitalitate și bucurie de

către familia Dulămiță.

A doua zi, pe 30 mai 2015, am

cutreierat pe cărările Muzeului Satului din

Sighetul Marmației, am vizitat un colț de Rai

numit Manăstirea Bârsana, iar ziua s–a

încheiat cu o mică petrecere.

39

A treia zi, pe 31 mai 2015, cu oarecare regret, am pornit spre casă nu înainte de a urca

cu telescaunul până la Cascada Cailor, din Munții Rodnei.

Întoarcerea în ținutul Moldovei s–a făcut prin Pasul Tihuța

și Cheile Bicazului, două obiective turistice spectaculoase .

Au fost trei zile intense și interesante, iar pentru unii

dintre noi, elevii de clasa a XII-a, a fost ultima participare la o activitate extrașcolară în

calitate de elevi,

Pentru ceilalți, aventura poate continua…trebuie doar să vă doriți!!!

Profesor: Monica Băbuță

40

Acesta a fost titlul proiectului interjudețean desfășurat pe parcursul a doi ani școlari

2013/2014, 2014/2015 între Şcoala Gimnazială Tichileşti, județul Brăila, Liceul Tehnologic

„Nicolae Bălăuţă”, Şcheia, judeţul Iaşi și Şcoala Gimnazială Poieni, comuna Udeşti, judeţul

Suceava.

Prezentăm aici cele două activități din acest proiect ce s-au desfășurat în perioada

februarie - iunie 2015:

Un continent, o țară – un loc de vizitat

„Informațiile sunt cheia de boltă a puterii."

Elevii trebuie „echipați" de către școală cu un minim bagaj cultural deoarece părinții

lor din diverse cauze nu manifestă aproape deloc interes pentru acest aspect al dezvoltării

personalității unui copil. Printre cauzele acestui dezinteres se numără: situația materială

precară a familiei, nivelul scăzut intelectual al acestora, lipsa interesului pentru actul cultural

atât al elevilor cât și al părinților lor. Goana după o situație materială mai bună a ultimilor ani

a dus la o desconsiderare din ce în ce mai accentuată a actului cultural. Unii dintre părinții

elevilor pleacă în străinătate pentru a munci, dar din păcate mulți pleacă necunoscând nimic

depre limba și cultura țării respective și se întorc în aceeași ignoranță creând o falsă imagine,

sau una unidimensională - din prisma doar bănească, asupra lumii copiilor lor. Astfel se

ajunge la relații tensionate între cetățenii români și cetățenii țărilor unde aceștia muncesc.

Cunoașterea valorilor unei culturi, inclusiv a culturii proprii, duce la stabilirea unor relații

reciproce pozitive bazate pe respect.

Activitatea a presupus la început căutarea informațiilor despre țările lumii (culturi

marcante de pe fiecare continent), și a simbolurilor fiecăreia. Fiecare grup de elevi de la

fiecare școală participantă la proiect a adunat informații despre o țară de pe fiecare continent.

Apoi, într-o săptămână pentru fiecare cultură studiată, elevii au confecționat obiecte simbol,

au făcut audiții muzicale, vizionări de filme, au studiat biografii de persoane celebre

provenite din țara respectivă. Cu toate aceste informații culese au realizat un album de

prezentare a țărilor de pe cele 7 continente alese, întocmindu-se câte un exemplar pentru

fiecare școală participantă la proiect. Iată și câteva file ale albumului final:

41

42

Țara ideală

Originalul, noul, se naște doar după o temeinică cunoaștere a trecutului, a vechiului, a

familiarului. Ideile îndrăznețe și pline de neașteptat se nasc tocmai ca o reacție de respingere

a convenționalului, a cunoscutului și totuși se bazează pe acestea. De aceea, după ce elevii

participanți la proiect au luat cunoștință cu diferite țări de pe diferite continente, informații

i-au ajutat să-și imagineze o țară proprie, o țară de vis.

Activitatea a constat într-un concurs cu două secțiuni: de compuneri/colaje cu titlul

„Țara de vis”, în care elevii participanți și-au imaginat o țară, cu nume, cu populație, cultură,

locuri și s-au ales câștigătorii celei mai originale și interesante lucrări.

Iată și lucrările premiate:

Aventurile șoricelului Remi în căutarea țării ideale

Remi se trezi confuz, cu un sentiment ciudat în

inimă. Se aștepta să audă obișnuita zarvă pe care o

făceau frățiorii lui când se trezeau însă, în jurul lui

domnea o liniște deplină. Observă cu mirare că nu se

află în pătuțul lui, ci undeva, aruncat pe stradă.

-Dumnezeule mare! își spuse el în gând. Ce se

întâmplă cu mine?

Imediat își aminti totul: cu o seară înainte,

chiar când se băgase în pat, auzise zgomote ca

mieunături și țipete disperate. Când ieși în grabă să

vadă ce se întâmplă, mai că dădu nas în nas cu două

pisici vagaboande înfometate. Reuși să se ascundă

după un bolovan în ultima clipă și stătu acolo până

plecară pisicile. După aceea ieși din ascunzătoare și

începu să-și caute frații și părinții. Degeaba. Parcă

intraseră în pământ. Deodată, înțelese că nu o să-i mai

vadă niciodată pe ai săi și se porni pe un plâns ce ar fi

muiat și o inimă de piatră. Într-un târziu adormi și se

trezi în locul în care am început să facem cunoștință cu el pentru prima oară.

Remi era un șoricel micuț, vesel, care locuia cu familia lui-mama Rita, tatăl Marc și

cei trei frați mai mici decât el: Ronțăilă, Chiț și Brânzilă - într-o căsuță modestă, undeva la

ieșirea dintr-un oraș. Dar să lăsăm astea...

Remi porni încet spre casa lui, spunându-și că nu mai are niciun motiv să trăiască

singur în acele locuri triste. Străbătu absent căsuța care îi fusese atât de dragă și de care îl

legau atâtea amintiri și intră în camera lui.

-Am să plec în lume și am să caut o altă casă, alt loc unde să pot locui singur, își spuse

el.

Scotoci prin dulăpioare și sertare după câteva lucruri și le împachetă într-o desagă.

Erau niște obiecte care l-ar fi ajutat în călătorie: haine de schimb, două pături, hrană și altele.

43

Înainte de a părăsi căsuța, se întoarse și mai aruncă o ultimă privire - cel puțin așa

credea el - apoi plecă cu umerii lăsați.

Merse multă vreme până ce ajunse într-o țară care îi captă imediat atenția șoricelului.

Se numea „Țara Bogaților”. Lui Remi îi plăcea pentru că era bogată. Oriunde mergea vedea

palate, grădini, fântâni care-l încântau nespus. Însă rămase foarte dezamăgit când văzu cât de

îngâmfați erau cei de acolo. De aceea fu ușurat să părăsească „Țara Bogaților” cât mai

repede.

După aceea vizită „Țara Săracilor”. Șoriceii de acolo erau triști și prea ocupați cu

problemele lor pentru a băga în seamă un biet călător care caută o țară potrivită. Remi plecă

din „Țara Săracilor” fără să dorească să rămână în ea.

Plictisit și ajuns cam la capătul puterilor, șoricelul se așeză obosit sub un copac,

gândindu-se ce realizase: nimic. Pe traseul excursiei sale, Remi văzu că sunt șoareci și răi și

buni, și veseli și triști. Își spuse că toți au problemele lor și că nu merită să-și părăsească locul

natal pentru asta. În urma acestei hotărâri Remi făcu cale-ntoarsă în țara lui. Acolo totul îi era

familiar: locurile, șoriceii, și se simți legat de patria sa. Ajungând în cele din urmă acasă, se

întâlni cu o șoricică, Lily, cu care se împrieteni pe loc și care îl făcea nespus de fericit.

Cu un sentiment pornit din adâncul inimii, Remy își spuse: „Țara mea e țara ideala!”

Lăcătuș Rebeca Doris-clasa a VI-a

Școala Poieni, com. Udești, județul Suceava

44

Harta

țării

Steagul țării

Bordeianu-Cocea Carina

Sorana clasa a VI-a A

Liceul Tehnologic

„Nicolae Bălăuță” Șcheia

Câmp cu lalele Port național

45

A doua secțiune a concursului a fost scrierea unui articol pornind de la următorul

scenariu: Pământul a fost complet distrus. Ești un jurnalist care lucrează pentru un ziar

celebru. Dă-i un nume la alegere. Folosind informații cu privire la situația inițială, scrie un

scurt articol care să descrie ceea ce s-a întâmplat, cum ai scăpat și cum ai descoperit noul loc.

Iată și articolele premiate:

ZIARUL DE AZI

S-a întâmplat acum ceva timp în

China. Savantul Zap Aci Tu a făcut un

experiment ciudat într-un mare secret. Mai

avea nevoie doar de un ingredient și cum

nu avea încredere în nimeni, s-a dus

personal să-l achiziționeze. Cât timp a fost

plecat cineva a

amestecat substanțele și

s-a creat o nouă

substanță care odată

eliberată făcea ca

oamenii să se

micșoreze în fiecare zi

cu un centimetru până la dispariție. Până să

se dezmeticească oamenii au dispărut și

din păcate a dispărut și savantul. Se pare

că toți cei care la momentul respectiv erau

în avioane și au folosit măștile de oxigen

au supravețuit.

Apelăm prin acest articol la eventualii

supravețuitori pentru a ne putea organiza

lumea din nou. Vă așteptăm la sediul

ziarului nostru de pe Strada Florilor, nr.

43, Bloc 84, scara F.

Vasilache Paula Adelina – clasa a VI-a A

Bordeianu – Cocea Carina-Sorana - clasa

a VI-a A Liceul Tehnologic „Nicolae

Bălăuță”, Șcheia, Iași

APOCALIPSA

A trecut un an de la masacrul din Milora,

unde virusul Bausha a făcut prăpăd. Un savant

pe nume Alias făcuse acest virus cu scopul de a

distruge omenirea. Din păcate nimeni nu i-a

putut afla intențiile și acest nebun a reușit să

elibereze virusul, acesta răspândindu-se în aer

cu repeziciune și a făcut prăpăd în populația

lumii. Noroc că tatăl meu care lucra acolo a

reușit să ia pe ultima sută de metri mai multe

doze de antidot, cu ajutorul cărora a salvat câți

oameni a putut. Au mai fost și oameni care

inexplicabil au fost imuni la acest virus. Acum,

după un an am reușit să ne adunăm și dorim să

ne organizăm astfel încât omenirea să o ia de la

capăt.

Popa Alexandra – clasa a VI-a A Liceul

Tehnologic „Nicolae Bălăuță”, Șcheia, Iași

46

„Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi curat din adâncurile fiinţei şi la care

omenirea aleargă fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumuseţe,

de perfecţiune”.

Francesco Orestano

Copilăria este un tărâm magic, o lume fermecată, duioasă,

lină în care orice se poate întâmpla. Este o zi în care adulţii învăţă

să redevină copii.

Ziua Internaţională a Copiilor oferă tuturor prilej de

bucurie, o „întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici prin participarea la acţiuni şi evenimente inedite,

atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri şi nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează încă un

crâmpei din sufletul lor de copil.

Sărbătorind împreună această zi specială, va deveni o clipă de neuitat, iar zâmbetul şi bucuria va

face acest loc mai fericit.

Şi, să nu uităm niciodată că „dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată!”

Tom Stoppard

Elevii Şcolii Gimnaziale „ Dimitrie Păcurariu” Şcheia, Suceava şi cei ai

Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuţă” Şcheia, Iaşi au desfăşurat o serie de activităţi în

cadrul proiectului comun „1 Iunie – Ziua copiilor”. Proiectul a urmărit desfăşurarea unor

activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal al artei:

muzică, dans, creaţie plastică, dezvoltarea creativităţii. realizarea unei atmosfere de

sărbătoare pentru copii.

OBIECTIVELE PROIECTULUI :

Privind copiii:

Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare şi stimulare a creativităţii

copiilor;

Să-şi afirme activ talentul artistic la toate activităţile cultural-educative;

Să analizeze critic noţiunile însuşite, exprimându-şi punctul de vedere;

Să exprime plastic sentimente, atitudini, trăiri personale, legate de tema propusă;

Să stabilească relaţii de prietenie cu alţi copii prin derularea în comun a unor

evenimente;

Să participe activ şi afectiv la sărbătorea Zilei Copilului;

47

Privind cadrele didactice :

Familiarizarea cadrelor didactice cu noi strategii şi stiluri manageriale de proiect şi

parteneriat;

Abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educativ care să

motiveze copilul în procesul de ocrotire şi întrajutorare a celorlalţi;

Privind partenerii :

Conştientizarea părinţilor şi a celorlalţi factori educativi de rolul lor în dezvoltarea şi

educarea copiilor;

Facilitarea accesului copiilor la acţiunile comunităţii.

La şcoala noastră au fost implicaţi în acest proiect elevii clasei a IV-a, îndrumaţi de

către doamna învăţătoare Bordeianu Ana şi elevii clasei a VI-a A, îndrumaţi de către

doamna dirigintă Nastasă Oana.

Astfel, elevii acestor clase pentru început au lucrat la ,,Atelierul copiilor” - face-

painting- unde fiecare a pictat faţa unui coleg lăsându-se în voia imaginaţiei. Au răsărit de

sub penelele talentate fluturi, flori, animăluţe, dar şi monştri şi imagini fioroase.

48

O altă activitate ce s-a desfăşurat în cadrul acestui proiect a fost ,,Cei mai buni

desenatori”- concurs de desene pe asfalt, unde din nou imaginaţia fiecărui copil a fost

invitată să se desfăşoare. Copiii au decis să decoreze scările de la intrarea şcolii în culori vii

cu imagini pline de candoarea vârstei.

49

,,Cupa prichindeilor” a fost o activitate ce a cuprins o serie de jocuri ale copilăriei la

care toţi au avut câte ceva de câştigat. Astfel, echipele de fotbal ale celor două clase au jucat

un meci frumos şi disputat iar ceilalţi copii au jucat o serie de jocuri distractive: ,,Podul de

piatră”, ,,Ţară,ţară, vrem ostaşi! ” , ,,Statuile”, ,,Colivia”, ,,Curse de alergare în saci. ”

Totul s-a terminat cu dulciuri, cadouri şi multă bună-dispoziţie, aşa cum ar trebui să

fie fiecare zi din viaţa de copil.

Prof. Nastasă Oana

50

JARomânia Din 1918 în lume şi din 1993 în

România, Junior Achievement

implementează în şcoli programe de

educaţie economică, antreprenorială,

financiară şi de orientare

profesională. Prin activităţile learning by

doing desfăşurate la clasă şi interacţiunea

cu consultanţi voluntari din comunitatea

de afaceri, tinerii dobândesc competenţe

esenţiale pentru viaţă, experienţe inedite,

oportunitatea de a participa la competiţiile

internaţionale din cadrul programelor,

apartenenţa la o reţea globală

educaţională şi profesională: 39 de țări

din Europa și 121 din toată lumea

urmează programele JA. În România,

acestea se desfăşoară în peste 1.600 de

şcoli publice din întreaga ţară,

datorită parteneriatului cu Ministerul

Educaţiei și Cercetării Științifice şi

susţinerii financiare din partea comunităţii

de afaceri. JA România este membră a JA

Worldwide®, USA şi JA Europe.

Misiunea JA România este să inspire şi să

pregătească tânăra generaţie pentru a reuşi

în carieră și viață prin încurajarea

iniţiativei, profesionalismului şi dezvoltării

unor competențe esenţiale pentru viaţa

personală şi profesională

Programele educaţionale JA

România urmăresc:

• Să ofere cunoştinţe şi informaţii

concrete despre funcţionarea

mecanismelor economiei de piaţă, despre

importanţa educaţiei în realizarea unei

cariere şi despre impactul economiei

asupra viitorului tinerilor;

• Să formeze abilităţi şi să dezvolte

atitudini antreprenoriale;

• Să încurajeze spiritul

competiţional, calitatea şi

responsabilitatea.

Anul şcolar 2014-2015 a însemnat:

280.000 de elevi şi studenţi

4.000 de profesori

1.600 de instituţii de învăţământ

500 de localităţi din România

peste 70 de programe, competiţii,

evenimente şi proiecte

Anul acesta școlar clasa a VI-a A a luat

parte la acest proiect, parcurgând

programul numit Resurse, îndrumați fiind

de către doamna dirigintă Nastasă Oana.

Pentru început elevii au trebuit să-și creeze

conturi de email pentru a putea accesa

platforma JARomânia unde au putut să se

informeze despre proiect, dar au și

51

completat atât un test inițial cât și unul

final privitor la programul Resurse. A

urmat o serie de activități propuse în

manualul pe care l-a primit fiecare elev, iar

cea mai marcantă activitate a fost aceea de

colectare responsabilă de deșeuri.

Activitatea a avut loc în data de 9 iunie

2015 și s-a desfășurat în perimetrul satului

Șcheia. Astfel, elevii înarmați cu mănuși

de unică folosință și cu saci menajeri de

diverse culori au pornit să colecteze

deșeurile pe categorii. Elevii au

conștientizat că nu trebuie să aruncăm

gunoiul la întâmplare, că printr-o colectare

selectivă, pe categorii, gunoiul se poate

recicla economisindu-se astfel resursele și

contribuind la efortul de a avea o țară mai

curată și mai responsabilă în ceea ce

privește recondiționarea.

Prof. Nastasă Oana

52

Elevii clasei a IV-a de la școala noastră au vrut să se despartă de ciclul primar, de

doamna lor învățătoare într-un mod plăcut, adăugând încă o amintire a timpului petrecut

împreună printr-o excursie la Iași, în locuri frumoase, de care își vor aminti cu drag. Astfel

au vizitat o stația de pompieri, Bojdeuca lui Creangă, Parcul Copou, Muzeul Unirii, Pallas

Mall și s-au plimbat pe străzile pline de istorie ale frumosului nostru oraș.

Înv.

Bordeianu

Ana

53

Cu 4 ani în urmă am pășit cu speranță și bucurie, încrezători, în noul drum pe

care aveam să–l parcurgem împreună. Era pentru elevi o lume nouă, pe care abia

așteptau să o descopere . . . și au

descoperit destule lucruri, cu bune,

cu rele...profesori noi, principii noi...

Sfârșitul liceului înseamnă un nou

început, momentul în care cele

acumulate pe băncile școlii vor fi

puse în practică și vor legitima

valorile câștigate pe parcursul celor

patru ani de studiu. De acum nu vor

mai fi note care să vă judece mai

mult sau mai puțin obiectiv valoarea,

ci vor fi proiecte care vor fi

finalizate cu ajutorul informațiilor și cunoștințelor acumulate în decursul anilor de

școală. Cred că toate acestea vă vor ajuta să înfruntați viața cu toate problemele ei și,

poate, să studiați mai departe.

Doresc promoției 2011 – 2015 să fie cei mai buni în domeniile pe care le vor

alege, să își continue studiul fiind ghidați de pasiune, să nu își piardă speranța într–un

viitor mai bun, pe care să îl clădească zi de zi și să obțină răsplata pentru toate eforturile

pe care le–au depus.

Le mai doresc ca atunci

când vor savura succesele pe care le

vor avea să nu uite că o mică

contribuție la acele reușite au avut

și doamnele și domnii profesori de

la Liceul Tehnologic „Nicolae

Bălăuță", Șcheia cărora, în calitate

de diriginte a promoției 2011 –

2015 eu le mulțumesc pentru

răbdarea și înțelegerea nemăsurate

de care au dat dovadă pe parcursul

tuturor anilor de studiu.

Sper să ne reîntâlnim peste 10 ani cu aceeași voioșie tinerească în suflet, însă cu

firile șlefuite de experiențele care vă vor maturiza și vă vor responsabiliza, dar fără să vă

umbrească chipurile.

Profesor Monica Băbuță

54

Știați că ...... ...molidul și bradul ating 600 de ani, stejarul 2000, eucaliptul 5000, Sequoia 8000, iar

Macrozamia - o plantă din Australia,15000 de ani ? Cu astfel de longevitate bradul ar fi putut

fi martorul întemeierii Țării Românești și Moldovei, eucaliptul ar fi asistat la construirea

piramidelor, Sequoia ne-ar fi vorbit despre ciudata civilizație a Atlantidei, iar Macrozamia

despre eroicele vânători ale omului din epoca pietrii cioplite...

Sequoiadendron giganteum

... în 1937, naturalistul german Dittmer a reușit să numere și să stabilească suprafața și

lungimea tuturor rădăcinilor unui exemplar de secară de toamnă. Rezultatele au fost: 143

rădăcini de gradul I, 35000 de gradul II, 2300000 de gradul III și

11500000 de gradul IV, rădăcini cu o suprafață de 225 mp și o

lungime totală de aproximativ 600 km (distanță ce separă orașul

București de Belgrad )?

... o specie de eucalipt (Eucalyptus regnans) își „așază” frunzele

încât să se ferească din calea razelor fierbinți ale soarelui amiezii

care l-ar lăsa fără apă, sporindu-i procesele de transpirație?

... nu numai animalele consumă plante... ci și invers?

Nepenthes sp.

Cephalotus folicularis

Eucalyptus regnan

Prof. Mânzu Isabela

55

Ştiaţi că... ?

1. Horea Hulubei a fost un fizician român de excepţie,

cunoscut datorită cercetărilor privind descompunerea

elementelor chimice.

Are o mare contribuţie la

descoperirea elementului 87, pe

care voia să-l numească

Moldavin. Meritele însă i-au fost

atribuite altcuiva şi elementul s-

a numit Francium.

2. Vopsitul cu extracte se

foloseşte de multă vreme în

ţara

noastră, conducând la obţinerea unor culori rezistente la lumină

şi spălare.

Astfel se vopsesc ţesăturile galben-

portocaliu cu foi

de ceapa, în

verde cu coji de

nuci verzi, în

albastru deschis

cu viorele, în

roşu cu rădăcini

de roibă sau în negru cu extract din

coajă de stejar.

3. Numele de „parfum” vine de la cuvintele „per fumus” adică

„pentru fum”, deoarece în

jertfele aduse zeilor se găseau

plante aromatice care arse

degajau „fumuri” mirositoare.

Prof. Pintilie Veronica

56

Ecuaţia de gradul al doilea

ÎÎ,îllÎn acest număr al revistei prezentăm modul de rezolvare a ecuație de

gradul de gradul al doilea, având în vedere importanța acestei ecuații care apare

atât la clasa a VIII-a cât și pe parcursul liceului destul de frecvent.

Forma generală a unei ecuaţii de gradul al doilea: ax2+bx+c=0 (a 0)

Formele particulare se obțin atunci când avem:

a

bxbax

sau

x

baxxbxax

2

1

2

0

0

00

Rxa

c

a

cx

a

c

a

cxcaxcax

0

0

02,1

222

00 212 xxax (soluţie dublă zero);

, unde este un produs de doi factori.

-În cazul general, vom identifica coeficienţii a,b,c şi vom calcula discriminantul

ecuaţiei după formula:

Dacă , atunci ecuaţia admite 2 soluţii reale distincte:

Dacă , atunci ecuaţia admite 2 soluţii egale:

• Dacă , atunci ecuaţia nu admite soluţii reale

Prof. Nastasă Oana