vestitorulRevist� lunar� de cultur� cre�tin�

Oradea, 27 mai Seria I, Anul XX, Nr. 11 (223), 2012 Editat� de Episcopia Român� Unit� cu Roma, Greco-Catolic�, Oradea

Din sumar:Alocu�iunile Papei Benedict al XVI-lea la Rug�ciunea Angelus - pag. 3;

Urmele episcopilor martiri - pag. 4-5; Greco-catolicii din V��ad au intrat în biseric� dup� 64 de ani - pag. 9

2 VESTITORUL

vestitorul

P.S.S. Virgil Bercea: Pre�edinte

Redac�ia �i administra�ia:Pr. Olimpiu Todorean: redactor coordonator,Ioan F. Pop: secretar de redac�ie.ioanfpop@gmail.com

Colaboratori:Otilia B�la�, Nicolae Costru�, Ioan D�r�b�neanu, Maria-Mirela Filimon, Silvia Panti�.

Adresa:410210 - Oradea, str. Ep. Mihai Pavel, 4;Tel: 0259.436.492; Fax: 0259.430.509;E-mail: olimpiu35@yahoo.it; Tel: 0722.450.013

Abonamente: Claudiu BodaStr. Corneliu Coposu nr. 13, Bl. X9, Ap. 8410445 - Oradea; Tel: 0744.958.932

Difuzare: Claudiu BodaStr. Corneliu Coposu nr. 13, Bl. X9, Ap. 8410445 - Oradea; Tel: 0744.958.932

I.S.S.N. 1454 - 8526

Se împlinesc, iat�, dou�zeci de ani de la re-apari�ia revistei de cultur� cre�tin� Vestitorul. Ea este o prezen�� discret� în spa�iul publicisticii noastre, r�mînînd � del� scopului propus �i, spe-r�m, a�tept�rilor cititorilor ei. În durata lung� a temporalit��ii, cei dou�zeci de ani pot s� nu însem-ne prea mult. Dar, în ordinea faptelor imanente, cu deschidere spre transcendental, care marcheaz� cît de cît evolu�ia �i devenirea noastr� spiritual�, acest lucru poate însemna ceva. C�ci, nu o dat�, fapte aparent insigni� ante din prezent pot avea o mare reverbera�ie cognitiv� odat� cu trecerea tim-pului. Iar, cînd e vorba de cuvîntul scris �i tip�rit, rezisten�a la trecerea timpului e cea mai bun� cale de a-i încerca axiologic menirea.

Dac� la început a fost Cuvîntul – care, dup� cum �tim, a fondat chiar lumea -, în ordine lo-gic� �i onto-logic� înseamn� c� acesta d� �i cea mai autentic� m�sur� despre trec�toarea noastr� prezen��. Tot ceea ce sîntem sau sper�m s� � m se îmbrac� în haina simbolic� a cuvîntului, de la fapta cea mai prozaic� la profunzimea meta� zic�. A crea prin cuvînt înseamn�, într-un anumit fel, a crea ex nihilo. Scrisul posed� ini�ial doar acest nimic, acest ne-spus originar al cuvîntului cu care autorul poate încerca s� inventeze propria sa lume. În datul s�u genezic, sacru, cuvîntul, chiar

VESTITORUL – 20Ioan F. POP

nerostit, înseamn� dialog, comunicare. Dumnezeu însu�i se reveleaz� omului, în bun� m�sur�, sub form� scris�, ca adev�r literar, istoric �i transmun-dan. Frumuse�ea �i concluden�a scrierilor biblice atest� din plin acest lucru. Adev�rul vie�ii r�mîne aproape inoperant dac� nu respir� în vecin�tatea frumosului, a armoniei cuvîntului scris �i rostit, a actelor în care el se reveleaz�. Context în care cei care ne ocup�m (�i) de revista Vestitorul - cu toat� modestia care sper s� r�zbat� din aceste rînduri -, încerc�m lunar s� lucr�m cît de cît la temelia cuvîntului, la rezonan�a sa uman� �i cre�tin�. În-cerc�m s� re� ect�m o frîntur� de lume în oglinda a ceea ce are ea mai bun, mai în�l��tor. Cu alte cuvinte, încerc�m un demers destul de sinuos în contextul unei libert��i haotice, în care valoarea �i morala r�mîn etern suspecte. �i unde, ca într-o fatalitate, se cultiv�, cu o veselie care ar trebui s� ne pun� pe gînduri, doar diformit��ile comporta-mentale, marginalizarea tenace a competen�elor �i a bunului sim�. Tradi�ia interbelic� a revistei ne oblig� s� scrut�m din cînd în cînd trecutul, s� � m receptivi la pulsul spiritual al momentului, dar �i s� întindem pun�i ecumenice c�tre viitor. Purt�m în spate o tradi�ie iluminist� care ne oblig� nu doar la pioase aduceri aminte, ci �i la o ac�iune conjugat�, la cuvinte, gînduri �i fapte care s� r�zbat� dinco-lo de grani�ele perisabile ale actualit��ii. Revista î�i asum� cu onestitate rolul de martor al faptelor derulate în numele credin�ei �i culturii, cu gîndul atît la clipa cea repede trec�toare, cît �i la veacul care tocmai a început. Elementele spiritualit��ii �i ale culturii lucreaz� cu datele prezentului doar în perspectiva contur�rii unei forme de viitor. Mai exact, prezentul oric�rei spiritualit��i se certi� c� doar în viitorul ei, în substan�a din care acesta î�i poate trage seva. F�r� aceast� deschidere a su� e-tului spre limitele lui mundane �i celeste r�mînem doar biete umbre pe ecranul spa�io-temporalit��ii. Chiar libertatea, în toate formele ei, ajunge o biat� himer� dac� nu este ancorat� în ceea ce � in�a are mai înalt în devenirea sa.

A�a dup� cum îi sugereaz� �i numele, re-vista Vestitorul va continua – mai ales în aceste vremuri în care domne�te mai ap�sat anormalul -, s� vesteasc� doar normalitatea: normalitatea vie-�ii spirituale, normalitatea credin�ei �i a culturii, normalitatea vie�ii îns��i. C�ci „vestitori” ai apo-calipsei de consum avem prea mul�i. Ca atare, nu ne putem dori decît faptul ca, �i în continuare, revista s� � e un bun �i inspirat vestitor...

3Mai 2012

www.catholica.ro

Iubi�i fra�i �i surori!Evanghelia de ast�zi, a cincea Duminic� a Pa�-

telui, începe cu imaginea viei. “Isus le-a spus ucenici-lor S�i: „Eu sunt vi�a cea adev�rat� �i Tat�l Meu este viticultorul” (Ioan 15,1). Deseori, în Biblie, Israelul este comparat cu via roditoare atunci când este cre-dincios lui Dumnezeu; dar, dac� se îndep�rteaz� de El, devine steril, incapabil s� produc� acel “vin ce ve-sele�te inima omului”, a�a cum cânt� Psalmul 104 (v. 15). Adev�rata vie al lui Dumnezeu, vi�a adev�rat�, este Isus, care cu jertfa Lui de iubire ne d� mântuirea, ne deschide calea spre a � parte din aceast� vie. �i a�a cum Cristos r�mâne în iubirea lui Dumnezeu Tat�l, la fel ucenicii, cur��i�i cu chibzuin�� de cuvântul Înv���-torului (cf. Ioan 15,2-4), dac� sunt uni�i într-un mod profund cu El, devin ml�di�e roditoare, care produc recolt� abundent�. Sfântul Francisc de Sales scrie: “Ramura unit� �i prins� de trunchi produce rod nu prin capacitatea proprie, ci prin capacitatea tulpinii: noi am fost uni�i prin iubire cu R�scump�r�torul nos-tru, ca m�dularele cu capul; iat� de ce… faptele bune, tr�gându-�i valoarea de la El, merit� via�a ve�nic�” (Trattato dell’amore di Dio, XI, 6, Roma 2011, 601).

În ziua Botezului nostru, Biserica ne altoie�te ca ml�di�e în Misterul pascal al lui Isus, în îns��i Per-soana Sa. Din aceast� r�d�cin� primim limfa pre�ioas� pentru a participa la via�a divin�. Ca ucenici, �i noi, cu ajutorul p�storilor Bisericii, cre�tem în via Domnului lega�i de dragostea Lui. “Dac� rodul pe care trebuie s� îl aducem este iubirea, condi�ia lui preliminar� este tocmai acest ‘a r�mâne’ care în mod profund are de-a face cu acea credin�� care nu îl p�r�se�te pe Domnul” (“Isus din Nazaret”). Este indispensabil s� r�mânem uni�i cu Isus, s� depindem de El, pentru c� f�r� El nu putem face nimic (cf. Ioan 15,5). Într-o scrisoare scri-s� lui Ioan Profetul, care a tr�it în de�ertul din Gaza în secolul al V-lea, un credincios îi punea întrebarea: Cum este posibil a �ine împreun� libertatea omului �i a nu putea face nimic f�r� Dumnezeu? (...)

Iubi�i prieteni, � ecare dintre noi este ca o ml�-di��, care tr�ie�te numai dac� face s� creasc� în � eca-re zi în rug�ciune, în participarea la Sacramente, în caritate, unirea sa cu Domnul. �i cine îl iube�te pe Isus, adev�rata vi��, aduce roade de credin�� pentru o bogat� recolt� spiritual�. S� ne rug�m Maicii lui Dumnezeu ca s� r�mânem altoi�i puternic în Isus �i � ecare ac�iune a noastr� s� î�i aib� în El începutul �i în El împlinirea ei.

Dumnezeu ajut� respectând libertatea omului6.05.2012

Alocu�iunile Papei Benedict al XVI-lea la Rug�ciunea AngelusÎnvierea lui Isus este real�

22.04.2012Iubi�i fra�i �i surori!Ast�zi, în a treia duminica de Pa�ti, îl întâlnim –

în Evanghelia dup� Luca – pe Isus înviat care vine în mijlocul ucenicilor (cf. Luca 24,36), care neîncrez�tori �i speria�i, cred c� v�d o fantom� (v. 37). Scrie Roma-no Guardini: “Domnul e schimbat. El nu mai tr�ie�te ca înainte. Existen�a Lui [...] nu este de în�eles. Totu�i este corporal�, cuprinde [...] toat� via�a Sa tr�it�, des-tinul traversat, p�timirea �i moartea Sa. Totul este rea-litate. Chiar dac� schimbat�, dar tot realitate tangibil�” (Il Signore. Meditazioni sulla persona e la vita di N.S. Gesu Cristo, Milano 1949, 433). Deoarece învierea nu �terge semnele r�stignirii, Isus arat� mâinile �i picioarele Sale Apostolilor. �i, pentru a-i convinge, le cere chiar ceva de mâncare. De aceea, ucenicii “i-au oferit o bucat� de pe�te fript, iar El a luat-o �i a mâncat-o înaintea lor” (vv. 42-43). Sf. Grigore cel Mare comenteaz� c� “pe�tele fript la foc nu înseamn� altceva decât p�timirea lui Isus Mijlocitor între Dumnezeu �i oameni. El, în fapt, a bine-voit s� se ascund� în apele neamului omenesc, a acceptat s� � e strâns în capcana mor�ii noastre �i a fost ca �i pus la foc prin durerile îndurate în timpul p�timirii “(Hom. în Evang. XXIV, 5, CCL 141, Turnhout 1999, 201).

Datorit� acestor semne foarte reale, ucenicii de-p��esc îndoiala ini�ial� �i se deschid spre darul credin-�ei; �i aceast� credin�� le permite s� în�eleag� lucrurile scrise despre Cristos “în legea lui Moise, în Profe�i �i în Psalmi” (Luca 24,44). Citim, de fapt, c� Isus “le-a deschis mintea pentru a în�elege Scripturile �i le-a zis: A�a este scris: Cristos trebuia s� p�timeasc�, s� învie din mor�i a treia zi, �i s� se propov�duiasc� în numele Lui poc�in�a spre iertarea p�catelor, la toate neamurile… Voi sunte�i martori ai acestor lucruri” (vv. 45-48). Mântuito-rul ne asigur� de prezen�a Sa real� printre noi, prin inter-mediul Cuvântului �i al Euharistiei. De aceea, a�a cum ucenicii de la Emaus l-au recunoscut pe Isus la frângerea pâinii (cf. v. 35), la fel �i noi îl întâlnim pe Domnul în ce-lebrarea euharistic�. Explic� în aceast� privin�� Sfântul Toma de Aquino c� “este necesar s� se recunoasc�, po-trivit credin�ei catolice, c� Cristos întreg este prezent în acest Sacrament [...] pentru c� niciodat� dumnezeirea nu p�r�sit corpul pe care l-a asumat” (S.Th. III q. 76, un. 1).

Dragi prieteni, în timpul pascal Biserica adminis-treaz�, de obicei, Prima Împ�rt��anie la copii. Îndemn, prin urmare, parohii, p�rin�ii �i catehe�ii s� preg�teasc� bine aceast� s�rb�toare a credin�ei, cu mare fervoare, dar �i cu sobrietate. “Aceasta zi, pe bun� dreptate, r�mâne întip�rit� în memorie ca primul moment în care [...] s-a perceput importan�a întâlnirii personale cu Isus” (Exort. apost. postsin. Sacramentum caritatis, 19). Maica lui Dumnezeu s� ne ajute s� ascult�m cu aten�ie Cuvântul Domnului �i s� particip�m cu vrednicie la Masa Jertfei Euharistice, pentru a deveni martori ai noii umanit��i.

4 VESTITORUL

(continuare în pag. 5)

Î�i mul�umim Tat� c� ne-ai ascultat! A fost cadoul Cerului pentru noi, ast�zi, s� � m martorii faptului c� timpul lui Dumnezeu nu este timpul nostru, c� El r�spl�tete � de-litatea în credin��, la timpul potrivit atunci când în Istoria Mântuirii, Biserica Sa are nevoie de înviorare. Traian Fren-�iu, la 100 de ani de la numirea sa ca episcop al Diecezei de Lugoj �i la 90 de ani de la numirea ca episcop al Diecezei de Oradea, r�spl�te�te � ddelitatea. Divinul Pedagog, consi-der� c� �i acum Re�i�a are nevoie de un Model de p�strare a credin�ei noastre.

Sanctuarul român unit “Preacurata Fecioar� Maria de la Fatima”, din Rei�a, al Bisericii Greco-Catolice, a g�zduit sâmb�t�, 21 aprilie 2012 pelerinajul a doi ierarhi, al preo�ilor �i credincio�ilor notri, cu prilejul evoc�rii vredni-cului ierarh b�n��ean, dr. Valeriu Traian Fren�iu, la 100 de ani de la numirea ca Episcop al Diecezei de Lugoj, la 90 de ani de la numirea ca Episcop al Diecezei de Oradea �i la 60 de ani de la trecerea sa în Împ�r��ia Cerurilor, ca martir, sub regimul comunist. Sfânta Liturghie arhiereasc� a avut loc în prezen�a Preas� n�itului Alexandru Mesian al Lugojului �i a Preas� n�itului Virgil Bercea de Oradea, întâmpina�i de nepo�eii notri Alexandru, Teodora i David, cu frumoase buchete de crini imperiali precum �i a unui impresionant sobor de preo�i. Preas� n�itul Virgil a fost înso�it de Vica-rul General, pr. Florian Gui, iar Preas� n�itul Alexandru, a fost înso�it de c�tre Vicarul General pr. Angelo-Narcis Pop. În cadrul serviciului religios au fost evocate via�a, faptele �i martiriul I.P.S Dr. Valeriu Traian Fren�iu, n�scut la 25 aprilie 1875, la Re�i�a �i trecut la cele ve�nice la 11 iulie 1952 în închisoarea comunist� din Sighet. Printr-o hot�-râre a Consiliul local, dr. ing. Mihai Step�nescu, primarul Rei�ei a conferit titlul de cet��ean de onoare post mortem vrednicului ierarh. În curtea bisericii greco-catolice, Prea-sfânta Fecioar� Maria, de la Fatima a fost dezvelit �i s� n�it monumentul care înf��i�eaz� bustul arhiereului, realizat în bronz de c�tre artistul plastic re�i�ean, Petru Comisarschi.

Mul�umim lui Dumnezeu pentru darul primit! A oprit ploaia ... i bustul episcopului martir Valeriu Traian Fren�iu ni l-a aezat, ca pe un material didactic al Divinu-lui Pedagog, pentru a în�elege c� � delitatea este r�spl�tit�, sacri� ciul personal, la fel. El nu uit�!

�i pentru c� i eu m-am n�scut la Rei�a, îmi pun o serie de întreb�ri. Ce urme las prin via�a i cuvinte-le mele spuse sau scrise? Vor înt�ri credin�a, urmailor mei, a fra�ilor mei? Vor mai crede ei prin via�a i vorbele mele? �i pentru c� am ales contient s� urmez în dru-mul spre Acas�, drumul acestor oameni care au dat do-vad� s� n�eniei vie�ii lor, m� întreb, ce a r�mas nevrednic în mine? Îl las pe Înv���torul s� cur��easc� totul în mine,

astfel încât s� corespund i eu acestui „nor de martori”.Reînnoiesc � delitatea mea fa�� de Cristos i Bise-

rica Sa i îmi propun, concret s� renun� la tot ce ar putea umbri m�re�ia pic�turilor de Sânge Cur��itor pentru c�, dac� odinioar� Isus, S-a ienti� cat cu ai S�i, El, cel ne-schimb�tor, la fel se identi� c� i ast�zi. Aadar, Cristos a fost r�stignit din nou pe Calvarul Bisericii Române Unite aadar, pic�turile de sânge ale martirilor sunt pic�turile Lui. Dup� încheierea vie�ii p�mânteti, i-au aruncat trupul într-o groap� comun�, Lui i-au f�cut toate acestea.

Cerem ca prim dar, odat� cu Ziua aceasta a come-mor�rii vrednicului arhiereu, DARUL CREDINEI.

Dac� IPS Dr.Valeriu Traian Fren�iu i ceilal�i episcopi martiri, au considerat m�rturisirea credin�ei în Înv���tura Mântuitoare, mai presus de via�a lor, eu cum m�rturisesc credin�a mea cretin�-catolic�?

Aceast� zi este un nou început pentru mine, de ast�zi voi � mai atent� pentru ca prin via�a i cuvintele mele, Cristos s� ias� întotdeauna triumf�tor. „O, Om, ce mari r�spunderi ai!” spune poetul cretin Traian Dorz în-tr-o poezie a sa, pe care am înv��at-o în copil�rie.

Preas� n�itul Virgil, ne-a adresat îndemnul: „r�mâne�i lâng� Domnul Isus r�mâne�i aproape de El!” sunt cuvinte care merg la esen��. Prezen�a Domnului nostru Isus Cristos este mântuitoare! Acesta este secre-tul biruin�ei asupra mor�ii. Ceea ce a atins inima noastr� este mesajul referitor la „Motenirea spiritual�” adresat de Preas� n�itul Virgil, la comemorarea episcopului mar-tir Dr. Valeriu Traian Fren�iu:

„ non omnis moriar” � osind cuvintele poetului la-tin Horatius: „Nu voi muri de tot; din mine o parte, par-tea cea mai mare, Va-nfrânge moartea…”, cuvinte care se potrivesc Episcopului Martir i celor care au dat lumii valori care au intrat în circula�ia moral� a societ��ii”.

Ierarhul rei�ean „devine punte de leg�tur� între cele dou� dieceze, de Lugoj i Oradea” cum spunea pen-tru c� aa sim�ea, Pr. Protopop Marian Ilie �tef�nescu, la dezvelirea bustului. Vrednicul ierarh, pentru a se ajunge la unitatea l�rgit�, între to�i cretinii, creaz� unitatea în-tre noi, în interiorul Bisericii, între cele dou� dieceze. De aici înv���m c� nu se poate face unitate cu ceilal�i din afar�, pân� nu o realiz�m în casa noastr�. Este o lec�ie pe care Episcopul Martir ne-o transmite din Via�a de dup� via��. Mi se pare c� de data aceasta a fost învins� legea � rii gândul m� duce la pilda bogatului i a s�racului La-z�r! De ast� dat�, îns�, Tat�l se las� înduioat convins de un „bogat” de-al nostru care, ajuns în lumea de dincolo i v�zându-i pe ai s�i mergând pe drumul necredin�ei,

Urmele episcopilor martiri �i planul de reînnoire al divinuluiElena �TEF�NESCU

„ …începând de ast�zi, Re�i�a este pentru înc� un motiv, loc de pelerinaj, pe lâng� faptul c� biserica Preasfânta

Fecioar� Maria de la Fatima, este o biseric� jubiliar�, � ind s� n�it� în anul 2000. Ne a� �m aici, pe urmele episcopilor

martiri…” (Preas� n�itul Alexandru Mesian)

„Via�a �i jertfa de sine a Înaltului Ierarh prin care, ne cere s� � m prin tot ce suntem, la în�l�imea înainta�ilor no�tri. Ne

las� iubirea pentru Biserica �i Dieceza noastr� �i dorin�a de a împlini noi �i urma�ii no�tri tot ce Preas� n�ia Sa a fost împiedicat s� înf�ptuiasc�.” (Preas� n�itul Virgil Bercea)

5Mai 2012

(urmare din pag. 4)

Îl implor� s�–l trimit� pe Laz�r la ai lui, s�-i avertize-ze s� le con� rme realitatea drept��ii lui Dumnezeu, care urmeaz� vie�ii noastre de pe p�mânt. Toate acestea în speran�a unei autentice convertiri. Dac� în pilda noutes-tamentar�, P�rintele Avram, nu este de acord, spunând c� i-au avut pe profe�i i noi tim, chiar pe Fiul S�u iat�, mi se pare, c� în aceast� zi, Tat�l însui se îndur� i ne mai acord� o ans�. Iat�, vine „Laz�r” al nostru, odini-oar� aruncat în groapa comun� din Sighetul Marma�iei. Dar, Noul Laz�r, nu vine s� vesteasc� pedeapsa viitoare, ci r�splata � delit��ii, ne orienteaz� spre m�re�ia Tat�lui iubitor i iert�tor. Vine Episcopul Martir Valeriu Traian Fren�iu, care aici, pe p�mânt a avut parte de sfâritul lui Laz�r din pericopa Evanghelic� i dup� ase decenii, revine s� înt�reasc� pe fra�ii S�i. Revine spiritul S�u, i ne convinge c� de vom r�mâne” lâng� Domnul Isus, aproape de El…” de ne vom g�si mereu pe urmele epi-scopilor martiri” vom ajunge cu siguran�� în„ sânul lui Avram”. �i iat� ce i cum ne înva��: „în închisoare, i-a uimit pe gardieni când, p�lmuit � ind, cu mâna tremu-rând�, dar cu o voce care nu �i-a pierdut fermitatea, i-a binecuvântat”. La vreme de nevoie, Divinul Pedagog va face, prin metodele pe care �i le alege, pe fondul naturii Sale, care este Iubirea, s� prind� via�� „oasele acestea” cum ne vestea odinioar�, profetul Ezechiel!

Preas� n�itul Alexandru spunea „aici la Re�i�a, …ne g�sim pe urmele episcopilor martiri…”. Un cretin contient trebuie s� � e foarte atent dac� via�a sa cores-punde exigen�elor acestor urme! Nu putem ar�ta oame-nilor aceste urme i s� le spunem, da, poftim, merge�i pe aceste urme c� ve�i � mântui�i ci, ei se ateapt� s�

mergem împreun�, pe aceste urme aa cum Preas� n�itul Alexandru ne conduce pe aceste s� nte urme, mergând cu noi, dar i spunându-ne: Haide�i, veni�i s� mergem împreun� pe aceste urme sigure!

Doresc celor care au fost prezen�i i nu numai, s� aib� parte de bucuria cereasc� a întâlnirii cu Dom-nul Înviat! Dac�, la întâlnirea cu Înv���torul, Maria din Magdala a strigat „Rabuni, Înv���torule!”, dac� Toma a exclamat „Domnul meu �i Dumnezeul meu!”... Luca �i Cleopa L-au recunoscut la Frângerea Pâinii �i au spus: „Au nu ardea inima noastr� în noi, când El ne vorbea pe cale?!” îmi doresc s� a� u, pentru c� � ecare se poate întâlni cu El, în via�a Bisericii noastre Române Unite, Greco-Catolic�, de ieri i de azi pe urmele episcopilor martiri v� rog, spune�i-mi, care este strig�tul vostru, sau poate oaptele voastre, la întâlnirea cu Domnul Înviat?

V� îmbr��iez cu drag i-I mul�umesc Lui c� din � -ecare dintre noi dorete s� fac� un apostol. El, când alege i trimite în misiune, d� i puterea de se a face bine ceea ce dorete de la noi. Mi-a � dorit s� m� pot ocupa în special de so�iile preo�ilor notri venite de departe… îmi era dor de mult iubita Sora Ligia… pr. Buzai, de domnul director Cristea, al Liceului Greco-Catolic din Oradea… am ajuns s� ne salut�m i s� schimb�m doar câteva cuvinte. O bu-curie deosebit� am avut pentru prezen�a p�rintelui ortodox Petru Berben�ia i a p�rintelui ortodox ucrainian, Petru Po-povici, veni�i în calitate de prieteni i care au fost cu noi. P�rintele arhidiacon romano-catolic Iosif Csaba Pal, de domnul Erwin Josef Tigla - preedintele Forumului Ger-man, împreun� cu doamnele - membre ale Forumului. Cu domnul dr.Vuia i celelalte neamuri ale vrednicului Epi-scop Martir, din Ticvani ne-am amintit frumoasele S� nte Liturghii de catacombe din casele lor, înainte de retroce-darea locaului de cult pe când alergam, împreun� cu cele dou� � ice, pe atunci micu�e i-l înso�eam pe p�rintele Ma-rian Ilie �tef�nescu la cele trei S� nte Liturghii pe duminic�, în jude�, pentru des�elenirea terenului din inimile oameni-lor, unde am avut parohii greco-catolice, înainte de 1948.

Mul�umim lui Dumnezeu! Am înv��at de ast� dat� c� Domnul nostru nu m-a chemat s� � u maestru de cere-monii ci, s� r�mân, „mama, aplecat� în rug�ciune, pen-tru copiii ei”, cum de� nea Preas� n�itul Alexandru, so�ia preotului, la una din minunatele noastre întruniri anuale.

A fost minunat s�-L las pe El s� lucreze eu s� m� mic�orez, ca El s� creasc�… îi îmbr��iez pe to�i i-L rog pe Cel Înviat s� se întâlneasc� El personal cu � ecare ceea ce este important este c� Isus Cristos a triumfat i-n via�a Vrednicului Episcop Martir, dar i în via�a noastr� înce-pând cu acest eveniment istoric i spiritual deopotriv�.

Bucuria noastr� a fost mare pentru c� am fost bene� ciarii a dou� binecuvânt�ri arhiereti!

Prin prezen�a i cuvântarea sa, domnul Primar dr. ing. Mihai Step�nescu, a atins inimile noastre.

Bunul Dumnezeu îi va r�spl�ti tot ce a f�cut, do-vedindu-se astfel a � primarul tuturor.

Mul�umim tuturor celor care au contribuit ca s� aib� loc: OMNIA AD MAJOREM DEI GLORIAM!

6 VESTITORUL

Alin CRE�U

Printre cele mai drastice schimb�ri determinate de b�trâne�e se num�r� �i statusul de dependen�� fa�� de al�ii, trecerea de la o pozi�ie social activ� la una ca-racterizat� de pasivitate �i iner�ie, care produce profun-de sentimente de team�, izolare, dezordine personal�. Ideea de a depinde de copii este resim�it� ca un senti-ment de vinov��ie, de frustrare, percepând ajutorul ca o schimbare dramatic�, care inverseaz� raporturile din-tre genera�ii. Cazurile de dependen�� total� economic�, afectiv�, existen�ial� �i medical� produce în b�trân sen-timente de inutilitate familial� �i social�, uneori � ind neglijat �i ignorat.

Una dintre cele mai puternice necesit��i ale lor este cea de comunicare �i interac�iune cu al�ii. În cazul insatisfacerii acesteia, apar puternice efecte asupra sen-timentului de singur�tate, ce atrage dup� sine consecin-�e devastatoare asupra s�n�t��ii � zice �i psihice.

B�trâne�ea, a�a cum o arat� realitatea �i cerce-t�rile medicale, înseamn� deteriorare, modi� care, dar nu întotdeauna �i nu în primul rând boal�. Cu toate acestea, în numeroase cazuri, boala este sinonim� cu b�trâne�ea, mai ales la vârsta înaintate. Este normal ca la aceast� vârst� s� se modi� ce capacitatea de adap-tare senzorial�, motorie, cognitiv�, la schimb�rile de mediu, datorit� deregl�rilor hormonale �i/sau patologi-ce ale func�ion�rii organelor de sim�, a mecanismelor cerebrale ale dezorganiz�rii întregului ansamblu ana-tomo-� ziologic. Pe plan psihologic, toate acestea se resimt puternic, producând dezechilibre care pot merge pân� la senilitate. Atunci când persoana începe s� î�i dea seama c� nu mai are control deplin asupra organis-mului, ea care poate ceda oricând, aparând frica de du-rere � zic�, frica c� nu va � îngrijit când va � bolnav, frica de a nu � dependent � zic, economic �i psihic de familie, dar în special, frica de moarte.

Implica�iile pe care le presupune diagnosticul de boal� în faz� terminal� în via�a unei persoane sunt co-ple�itoare. În prezen�a bolii, individul se confrunt� cu dou� probleme majore:

- separarea de familie prin spitalizare

Vârsta a treia, dincolo de temeri(partea a II-a)

- încredin�area vie�ii �i a corpului în mâna unor persoane str�ine.

De�i inevitabilitatea mor�ii este prezent� în min-tea vârstnicilor, pu�ini sunt aceia care re� ect� la propria moarte, în special datorit� unor cauze naturale. În in-con�tient, ei se gândesc la moartea lor ca la ceva foar-te r�u care li se poate întâmpla, cum ar � un accident. În cazul apari�iei unei boli în stadiul terminal, dup� pe-rioada de negare a problemei, apare furia, care la unele persoane este îndreptat� spre diferite persoane (mem-brii familiei, du�mani, medici) sau chiar împotriva lui Dumnezeu. Este momentul în care se accept� existen�a unei Entit��i Superioare, care ghideaz� mersul lucruri-lor, care dicteaz� cine se na�te �i cine moare. C�utând s� g�seasc� explica�ii privitor la situa�ie, încep s� se gândeasc� la faptul c� poate boala este de fapt o pe-deaps� divin� pentru faptele negative s�vâr�ite de-a lungul vie�ii. Apare perioada de resemnare, de neajuto-rare �i depresie. Acum ei par a � lipsi�i se speran��. A�a cum o persoan� jele�te moartea partenerului de via��, tot a�a este posibil ca persoana muribund� s�-�i jeleas-c� propria moarte. Aceast� jelire este ultima faz� spre stadiul de acceptare, în care, cu mult sprijin �i r�bdare, renun�� la sentimentele de mânie, fric� �i depresie �i accept� soarta în lini�te. Rug�ciunile adresate Divini-t��ii sunt utilizate ca �i mecanism de adaptare la boal�.

În perioada b�trâne�ii, persoanele încep s� frec-venteze biserica, s� se roage mai mult în speran�a mân-tuirii divine. Ei sunt motiva�i de frica de pedeaps� pe care o resimt, dar �i de faptul c�, unii dintre ei, încep s� în�eleag� mai profund starea faptelor, meditând asupra rostului lor în lume.

Unele persoane frecventeaz� biserica din fric� de a nu se sim�i singuri �i abandona�i. Altele, din do-rin�a de a-�i completa programul, de a face pur �i sim-plu ceva, datorit� deconect�rii de la via�a social� odat� cu pensionarea. Are loc, a�adar, restructurarea vie�ii so-ciale, colegii de la munc� � ind „înlocui�i” cu alte per-soane care frecventeaz� biserica, unele biserici având în program �i „Întâlnirea persoanelor de vârsta a treia”.

Inten�iile apostolatului rug�ciunii pentru anul 2012IUNIE

Inten�ia general�: Pentru ca to�i credincio�ii s� �tie s� recunoasc� în Euharistie prezen�a vie a Celui Înviat, care îi înso�e�te în via�a zilnic�.

Inten�ia misionar�: Pentru ca to�i cre�tinii din Europa s� redescopere propria identitate �i s� participe cu elan mai mare la vestirea Evangheliei.

ERAT�

În num�rul trecut al revistei noastre, dintr-o eroare tehnic�, poemul Locul c�p��ânii, semnat de Virginia Paraschiv, de fapt apar�ine domnului Mihai Ganea. Facem cuvenita recti� care.

7Mai 2012

„Face�i ce v� va spune”Luna mai, lun� dedicat� S� ntei Fecioare, a în-

ceput pentru un grup de aproape 50 de tineri ai Proto-popiatului Greco-Catolic Holod din Jude�ul Bihor sub semnul bucuriei, �i credem c� �i sub Mantia ocrotitoare a Maicii Domnului. De 1 mai, când unii s-au întâlnit la „un gr�tar”, tinerii �i copiii din acest protopopiat, împreun� cu preo�ii din parohiile lor �i pr. Seica Ghe-orghe, protopop, sau întâlnit în micul sat Gruilung (35 de case locuite – 4 culte religioase) pentru a se l�sa umplu�i de harul divin, prin participarea la Sfânta Li-turghie, apoi prin experien�a tr�it� al�turi de Sora An-tonella Lazzaro, din Congrega�ia „Surorile Minime ale Reginei Purgatoriului” din Beiu�, care le-a propus sub o form� foarte atractiv� s� mediteze la episodul de la Nunta din Cana Galileii, �i în special la îndemnul S� n-tei Fecioare – „Face�i ce v� va spune”.

Din impresiile culese de la participan�i, putem a� a cum au tr�it ei aceste momente:

Sidonia (Gruilung) – Azi la întâlnirea copiilor cel mai mult mi-au pl�cut cântecele cu sora Antonella, jocul cu copiii �i c� mi-am f�cut prieteni noi.

Andrei (Gruilung) – A fost foarte frumos, mi-a pl�cut pentru c� au fost mul�i copii �i am cântat.

Cristina (Sâmb�ta) – La Liturghie am sim�it o în�l�are su� eteasc� �i c� avem o biseric� tân�r�.

Oana (Tinca) – A fost frumos pentru ca am în-tâlnit mul�i copii, am participat la o Liturghie foarte frumoas� �i antrenant� �i am f�cut jocuri frumoase, pe viitor o sa mai particip.

Roxana (Hodi�el) – Întâlnirea copiilor este un proiect bine gândit, deoarece aici copiii sunt implica�i în activit��i în care î�i consolideaz� diferite deprinderi spre lauda divin�.

Andreea – Via�a ne uime�te în � ecare zi cu lu-crurile pe care ni le ofer�. Mi-a pl�cut pentru ca Li-turghia a fost animat� cu mult drag de copii, ne-am distrat, am mâncat sarmale �i toat� lumea a fost plin� de voie bun�.

Tereza – M-a impresionat implicarea copiilor în activit��ile propuse, faptul c� au fost deschi�i la tot ce se petrecea în jur �i c� la liturghie au încercat s� d�ruiasc� pu�in din bucuria lor.

Maria – Mi-a pl�cut c� am fost uni�i, deschi�i �i... mereu cu zâmbetul pe buze. Am putut s� leg�m noi pri-etenii, � ecare unic�, s� ne juc�m, s� cânt�m �i s� st�m împreun�. În acest fel am creat o întâlnire special�.

Cristian – Pentru mine aceast� zi a fost o ade-v�rat� experien�� la care am putut participa, dar �i o pl�cere. Cel mai mult mi-a pl�cut faptul c� cei câ�iva copii din satul nostru au v�zut �i ei ce înseamn� o ast-fel de întâlnire. Eu am m-ai fost la astfel de întâlniri, dar dac� nu s-ar � �inut aici în micul nostru sat, ei poate nu aveau ocazia aceasta. Eu am mai participat �i am s� m� duc de cate ori se vor face astfel de întâl-niri, dar dac� s-a organizat la Gruilung ei au avut mai mult curaj s� participe, iar pentru adul�i a fost ceva impresionant, deoarece unii nu �tiau c� se face pentru copii o astfel de activitate, atât material� înso�it� de jocuri, cât �i spiritual�, care la rândul ei e înso�it� de rug�ciuni �i înv���turi cre�tine. Totu�i, �i pentru mine a fost o adev�rat� noutate.

Reu�ita acestei întâlniri, care a fost organiza-t� pentru prima dat� în aceast� parohie p�storit� între anii 1930-1948 de c�lug�rii franciscani, primul � ind pr. Ion Gârleanu, impresiile participan�ilor, implica-rea enoria�ilor din Gruilung �i dorin�a lor de a se mai organiza asemenea întâlniri, ne dau speran�a într-o în-� orire a Bisericii �i c� ace�ti tineri vor deveni m�rturi-sitori activi ai înv���turii Evangheliei lui Isus Cristos.

Liturghia comun�, jocurile �i „oalele cu deli-cioasele sarmale” (preg�tite de credincioasele din Gruilung �i Calea Mare) au fost momente prielnice pentru a urma îndemnul motto-ului întâlnirii „Face�i ce v� va spune”, iar Isus �tim c� a zis: „L�sa�i copiii s� vin� la Mine!”

Pr. Alexandru Ioan CHIVARI

8 VESTITORUL

Biserica greco-catolic� din V��ad a fost con� s-cat� în 1948 de regimul comunist �i dat� Bisericii Or-todoxe Române. Dup� c�derea regimului comunist, ca urmare a refuzului sistematic al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne de a permite accesul credincio�ilor greco-catolici din V��ad în biseric�, Parohia Greco-Catolic� a deschis ac�iune în justi�ie pentru recuperarea bisericii, proces care a fost câ�tigat de� nitiv �i irevocabil în 2011.

Dup� câ�tigarea procesului, partea greco-cato-lic� a încercat, în repetate rânduri, s� ajung� la o în-�elegere cu reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române pentru rezolvarea amiabil� a acestei situa�ii �i a propus ca solu�ie practic� folosirea alternativ� a bisericii gre-co-catolice de c�tre ambele comunit��i religioase.

Folosirea alternativ� a l�ca�ului de cult greco-catolic atât de ortodoc�i cât �i de greco-catolici este o solu�ie practic� propus� de Biserica Greco-Catolic� astfel încât � ecare comunitate religioas� s� se poat� ruga într-o biseric�. „În aceea�i biseric� este loc �i de unii �i de al�ii”, spunea episcopul greco-catolic Virgil Bercea, comentând o situa�ie similar� celei de la V��ad care avut loc la V�lanii de Beiu� în 2008.

Reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române au refuzat sistematic aceast� solu�ie practic�, a� rmând c� nu vor retroceda biserica greco-catolic� din localitate �i nici nu-i vor l�sa pe greco-catolici s� intre în ea.

Pe data de 5 aprilie 2012, înainte de Pa�ti, greco-catolicii au încercat s� intre în biseric� cu un executor judec�toresc �i au fost agresa�i � zic.

În urma acestui incident, episcopul greco-catolic Virgil Bercea i-a trimis o scrisoare Patriarhului Dani-el, pe data de 10 aprilie, cerându-i s� condamne public aceste acte de agresiune contra greco-catolicilor �i s� se implice în reinstaurarea p�cii interconfesionale la V�-�ad, astfel încât greco-catolicii s� poat� celebra Pa�tile în propria biseric�. În r�spunsul primit de la Patriarhie pe data de 11 aprilie, aceasta �i-a derogat orice respon-sabilitate, spunând c� „astfel de situa�ii regretabile s� � e solu�ionate prin dialog la nivel local. În situa�ia în care nu se identi� c� o solu�ie pastoral� pe plan local, se poate apela la ajutorul ierarhilor din zon�, iar, ulterior, în ultim� instan��, în cadrul dialogului o� cial dintre Bi-serica Ortodox� Român� �i Biserica Român� Unit� cu Roma, Greco-Catolic�”.

Pe data de 19 aprilie 2012, reprezentan�ii Bisericii

Nr. 374 / 10.04.2012Preafericirea Voastr�,Suntem în S�pt�mâna Patimilor �i ne preg�tim

pentru Învierea Domnului. Ar trebui s� uit�m de grijile lume�ti �i s� ne îndrept�m cugetul �i su� etul spre sluj-

ComunicatEpiscopul Virgil Bercea îi cere Patriarhului Daniel s� condamne public actele de agresiune ale reprezentan�ilor

Bisericii Ortodoxe Române contra greco-catolicilor din V��ad, jud. Bihor

bele care ne preg�tesc pentru a-L întâmpina pe Domnul înviat liberi de tot ce este prea p�mântesc. Din p�cate trebuie s� v� scriu despre durerile credincio�ilor no�tri care la V��ad, Bihor, �i nu numai, vor celebra Învierea

Ortodoxe din V��ad au semnat în fa�a executorului jude-c�toresc un proces verbal în care se angajau c� îi vor l�sa pe greco-catolici s� intre în biseric� în data de 26 aprilie, orele 10:00.

La data stabilit�, pe 26 aprilie, îns�, când repre-zentan�ii greco-catolici s-au deplasat cu executorul la fa�a locului, reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe au strâns zeci de persoane, inclusiv copii, pe care i-au postat la intrarea în curtea bisericii, pentru a opri din nou intra-rea greco-catolicilor în biseric�.

În diminea�a zilei de 2 mai 2012, episcopul gre-co-catolic Virgil Bercea i-a scris episcopului ortodox Sofronie solicitându-i s� se implice personal în deten-sionarea situa�iei de la V��ad �i calmarea reprezentan�i-lor Bisericii Ortodoxe. Pân� la ora actual� nu s-a primit nici un r�spuns din partea Episcopiei Ortodoxe.

Pe data de 3 mai 2012, la orele 06:05 diminea�a, greco-catolicii au intrat în biseric� cu executorul jude-c�toresc sub protec�ia jandarmilor.

Biroul de pres�

Biserica din V��ad

9Mai 2012

(urmare din pag. 8)

Dup� 64 de ani, greco-catolicii din V��ad, jude�ul Bihor, au reintrat în biserica greco-catolic� din localitate pe data de 3 mai 2012. Reintrarea s-a f�cut la ora 06:05 diminea�a cu ajutorul executorului judec�toresc, care a pus în aplicare, sub protec�ia jandarmilor, o hot�râre de-� nitiv� �i irevocabil� a justi�iei române care retroceda biserica din localitate Parohiei Greco-Catolice.

„Îi mul�umim lui Dumnezeu c� am reu�it s� re-intr�m în biseric� dup� atâ�ia ani �i c� avem unde ne ruga”, a spus preotul Voicu Vlad, parohul greco-catolic din V��ad. „P�cat îns� c�, din cauza lipsei de deschidere a p�r�ii ortodoxe pentru solu�ii practice, a trebuit s� se re-curg� la executor judec�toresc �i jandarmi, când totul se putea face amiabil, în spirit fr��esc �i respect reciproc”.

Reprezentan�ii greco-catolici au apelat la exe-cutorul judec�toresc datorit� faptului c� reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române au refuzat orice form� de dialog constructiv �i solu�ia practic� ca biserica greco-catolic� din localitate s� � e folosit� alternativ de cele dou� comunit��i religioase.

Rela�ia dintre ortodoc�i �i greco-catolici conti-nu� s� r�mân� tensionat� în localitate ca urmare a fap-tului c� reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române i-au mobilizat în repetate rânduri pe credincio�ii ortodoc�i s� se opun� intr�rii greco-catolicilor în biseric�.

Episcopia Greco-Catolic� de Oradea face pe aceast� cale un apel deschis Patriarhiei Române �i Episcopiei Orto-doxe de Oradea s� se implice direct în a-�i controla reprezen-tan�ii din teritoriu care incit� credincio�ii ortodoc�i la ur� in-terconfesional� �i ac�iuni antisociale contra greco-catolicilor.

nu în biserica lor, ci prin alte locuri improprii.Concret, pe data de 5 aprilie 2012, greco-catolici

din V��ad ar � trebuit s� intre în biseric� pe baza unei hot�râri judec�tore�ti de� nitive �i irevocabile. Repre-zentan�ii Bisericii Ortodoxe Române nu numai c� s-au împotrivit aplic�rii legii �i au adresat insulte verbale reprezentan�ilor greco-catolici, dar i-au �i agresat � zic pe cei din urm�.

Parohia Greco-Catolic� V��ad a apelat la justi�ie pentru c� de 20 de ani cer fra�ilor ortodoc�i s�-i lase s� celebreze �i ei în biserica lor la o or� alternativ�, apel refuzat sistematic de c�tre fra�ii ortodoc�i. Chiar �i dup� câ�tigarea procesului, partea greco-catolic� a încercat în repetate rânduri s� ajung� la o în�elegere cu reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române pentru a rezolva amiabil aceast� situa�ie �i a propus aceea�i solu�ie practic�: folosirea alternativ� a bisericii greco-catolice de c�tre ambele comunit��i religioase. Solu�ia a fost refuzat� de � ecare dat� de c�tre partea ortodox�.

Este greu de în�eles de ce Biserica Ortodox� Român� refuz� celebrarea alternativ� ca solu�ie prac-tic� de rezolvare a problemei cauzate de con� scarea în

1948 a bisericilor greco-catolice �i date de comuni�ti în folosin�a Bisericii Ortodoxe, ba mai mult, incit� la violen�� împotriva greco-catolicilor �i la nerespectarea legii. În Occident, Biserica Ortodox� nu are nici o pro-blem� s� foloseasc� alternativ bisericile pe care Bise-rica Catolic� i le pune la dispozi�ie astfel încât româ-nii pleca�i de acas� s� aib� unde se ruga. Între timp, în România, greco-catolicii din atâtea localit��i trebuie s� serbeze �i în acest an Pa�tile în locuri improprii pentru c� nu sunt l�sa�i în propriile biserici de reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române.

Preafericite P�rinte, ca Întâist�t�tor al Bisericii Ortodoxe Române, trebuie s� condamna�i public aceste acte de agresiune împotriva greco-catolicilor întreprin-se ori instigate de reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe, �i s� solicita�i ca legea s� � e respectat�. Ave�i datoria mo-ral� s� interveni�i pentru a reinstaura pacea intercon-fesional� la V��ad, iar greco-catolicii s� poat� celebra Pa�tile în propria biseric�.

V� doresc tot binele �i s�rb�tori pline de haruri. Hristos a înviat!

† Virgil Bercea

De asemenea, facem un apel autorit��ilor Statu-lui Român s� vegheze la asigurarea ordinii publice în localitate, astfel încât credincio�ii greco-catolici s� î�i poat� folosi în lini�te biserica.

Duminic�, 6 mai 2012, începând cu orele 10.00, va avea loc prima Liturghie greco-catolic� în biserica din V��ad dup� 64 de ani.

Greco-catolicii din V��ad au reintrat în biseric� dup� 64 de ani

10 VESTITORUL

De�i în urm� cu numai 7 luni, în data de 11 Septembrie 2011, s-a o� ciat prima Sfânt� Liturghie dup� 63 de ani în Parohia Greco-Catolic� Ortelec, Zal�u, Duminica Floriilor a fost o zi de mare s�rb�toare pentru credincio-�ii acestei parohii, deoarece trei copii au pri-mit prima Sfânt� Împ�rt��anie solemn�.

Acest eveniment a fost precedat de o intens� preg�tire catehetic� a copiilor cu pre-otul paroh. În cuvântul de înv���tur� de la Sfânta Liturghie i-a îndemnat pe copii s� duc� lumina lui Cristos în su� etele celor dragi, în familie, la �coal� �i în orice loc în care vor ajunge în cursul vie�ii.

Sfânt� Împ�rt��anie este un moment de referin�� pentru via�a unui cre�tin. Ea r�mâne înscris� între datele importante, cum ar � ziua de na�tere sau ziua botezului, deoarece, cu acest prilej, copiii devin membri responsabili ai Bisericii lui Cristos.

Pr. Petru PETEAN

Sfânta Împ�rt��anie solemn� la Ortelec, Zal�u

Parohia Greco-Catolic� Borod a celebrat cu mul-t� emo�ie Duminica Floriilor din acest an, când 5 copii, dup� ce au fost preg�ti�i de p�rintele paroh, au primit prima Sfânta Tain� a Spovezii �i Sfânta Împ�rt��anie în mod solemn.

Copiii s-au implicat în mod activ în desf��urarea S� ntei Liturghii prin citirea antifoanelor, apostolului, recitarea Crezului �i a rug�ciunii Tat�l nostru �i au cân-tat în timpul S� ntei Împ�rt��anii.

Ca s�-�i aduc� mereu aminte de acest moment important din via�a lor, copiii au primit diplome înso-�ite de mici cadouri: c�r�i de rug�ciuni, suveniruri �i dulciuri.

La � nal au f�cut fotogra� i �i au invitat pe to�i credincio�ii la o mic� agap� preg�tit� de p�rin�ii lor.

Pr. Cornel Che�e LAKNER

Sfânta Împ�rt��anie solemn� la Borod

Ac�iune de caritate la M�n�stirea „Maica Domnului”„C�ci � �mând am fost �i Mi-a�i dat s� m�nânc;

însetat am fost �i Mi-a�i dat s� beau; str�in am fost �i M-a�i primit; gol am fost �i M-a�i îmbr�cat; bolnav am fost �i M-a�i cercetat; în temni�� am fost �i a�i venit la Mine...” (Matei 25,35-36)

În preajma s�rb�torii de Pa�ti, la M�n�stirea Franciscan� „Maica Domnului” din Oradea, mar�i 10 aprilie, dup� liturghia de la orele 18:00, s-au distribuit pachete cu alimente de baz� pentru persoanele nevoia-�e din comunitatea parohial� �i nu numai.

C�l�uzi�i de iubirea fa�� de aproapele �i urmând

exemplul p�rintelui lor, Sfântul Francisc de Assisi, ter-�iarii franciscani, împreun� cu asistentul lor spiritual, p�rintele Mihai V�t�m�nelu, au preg�tit 100 de pachete în valoare de 1800 lei, pentru a le d�rui celor cu situa�ie material� precar�. O parte din pachete urmeaz� s� � e oferite de c�tre preo�ii de la M�n�stire cu ocazia vizit�-rii bolnavilor, celor care din motive de s�n�tate nu s-au deplasat la biseric�. Mul�umim Domnului pentru toate darurile pe care le revars� asupra noastr�, pentru bucu-ria de a �ti s� privim în jurul nostru.

Sanda ULICI

11Mai 2012

Ioan F. POP

PERIPATETIZ�RICred în loso a care devine un spectacol

(chiar �i gratuit) al gîndirii. Dup� cum m� seduce gîndirea care devine propriul ei spectacol. Din loso e nu r�mîne, pîn� la urm�, decît poezia ei.

Dac�, cioranian vorbind, existen�a este un plagiat, moartea este o compila�ie a r�spunsului nal.

Scrisul este �i o r�zbunare tardiv� (�i inutil�) pe ��ranul total care nu am apucat s� u, pe absolutul proxim pe care l-am pierdut. (��ranul ajunge cel mai repede la absolut. El lucreaz� cotidian cu absolutul).

Partea cea mai nesuferit� a idio�eniei e pedagogia �i sf�to�enia ei incontinente.

Cea mai grea misiune a unui om e s� r�mîn� om toat� via�a.

C�r�ile mari se pot na�te �i din e�ecuri m�runte.

Omenirea este tot mai greu de suportat ca oameni concre�i. Apreciez omenirea pîn� la stadiul de... om. De fapt, omenirea a dec�zut atît de mult, încît poate exista chiar �i f�r�… oameni.

Culcat pe spate, în iarb�, ca �i cum p�mîntul ar numai al meu. Norii se alearg� unul pe altul, într-o perindare f�r� sfîr�it. P�durea curge printre genele u�or întredeschise. Totul p�rea un joc în care regulile nu s-au dat înc�. Cu un simplu surîs se putea anexa cerul.

Oricît ar de crunt�, moartea nu m� poate face s� regret total via�a. Dar nici s� o pream�resc prea mult.

De cîte ori încerc s� u doar eu însumi ajung s� u doar un str�in în raport cu mine însumi.

Cea mai deplorabil� speran��: cea a maimu�ei de a deveni om. Dac� nu eram „f�cu�i”, noi nu puteam deveni oameni niciodat�.

Îngerii nu pot �inu�i aproape cu „contract de colaborare”.

Oricît �i oricî�i ne-am str�dui (�i ne „str�duim” stra�nic) prostia din lume nu poate epuizat�. Ea r�mîne mereu întreag�, ajunge la toat� lumea. Mul�i îmbrac�, pe via�� �i pe moarte, toga imposturii. Devin crucia�ii ei voluntari. Pro�tii sînt atît de mul�i încît î�i pot permite luxul de a face pe de�tep�ii.

P�cat c� limbajul nu produce accidente mortale, iar cuvintele nu pot p�lmui. Cel mai mare pericol pentru cultur� nu este incultura (asumat�), ci semidoctismul viril.

Moartea recupereaz� ceea ce s-a gre�it la na�tere. Ca atare, �i cel mai s�rac om are, din bel�ug, de unde s� moar�.

DECLARA�IAConferin�ei Episcopilor din România

referitoare la alegerile locale din 2012

Noi, Episcopii catolici de ambele rituri din Ro-mânia, reuni�i la Blaj în sesiunea de prim�var�, între 8 �i 10 mai, îndemn�m pe � ecare cre�tin �i pe to�i oame-nii de bun� credin�� s�-�i exercite dreptul �i responsa-bilitatea de a participa la vot, pentru alegerile locale din 10 iunie 2012.

Cre�tinii trebuie s� aib� un rol activ �i esen�ial în p�strarea i promovarea valorilor cretine proprii popo-rului nostru, i conforme cu înv���tura S� ntei Scripturi i a Bisericii.

De aceea insist�m ca to�i cretini s� îi exercite dreptul de a vota i s� voteze pe aceia care promovea-z� valorile demnit��ii umane, sprijin� familia i res-pect� via�a înc� din momentul conceperii ei i pân� la sfâritul ei natural, care promoveaz� pacea, valorile eti-cii cre�tine �i crea�ia lui Dumnezeu. Fiec�ruia în parte, i tuturor nu ne este indiferent cine ne reprezint� politic valorile i interesele sociale.

În exercitarea acestui drept constitu�ional i cet��enesc, nimeni nu trebuie s� se lase in� uen�at de promisiuni, bani sau alte avantaje materiale.

Adresându-v� acest îndemn ne rug�m Bunului Dumnezeu pentru binele ��rii i al poporului nostru.

În numele Episcopilor, Cu binecuvântare arhiereasc�:

PF Lucian Card. Mure�an����������� ���

��������������� ����� ��������� �������������

12 VESTITORUL

(continuare în pag. 13)

Vestitorul - 20 de ani de la reapari�ie Revista Vestitorul a s�rb�torit vineri, 27 aprilie

2012, al�turi de partenerii, colaboratorii �i redactorii ei, 20 de ani de prezen�� în Biserica Greco-Catolic� din România �i din diaspora. La s�rb�toarea, organiza-t� de Episcopia Român� Unit� cu Roma, Greco-Cato-lic� Oradea, au participat prietenii �i admiratorii, peste 200 de persoane dornice s� aniverseze 20 de ani de la reapari�ia revistei de cultur� cre�tin�. La eveniment au mai fost prezen�i: Preas� n�itul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, vicarul Florian Gui, primarul Ilie Bolojan, viceprimarul Florica Chereche�, redac�ia Revistei Vestitorul, preo�i, oameni de cultur�, medici, profesori �i jurnali�ti.

Prima parte a manifest�rii, intitulate ,,Vestitorul – 20 de ani de la reapari�ie’’, a fost dedicat� prezent�-rii trecutului �i prezentului revistei, dar �i a proiectelor de succes ale publica�iei. Despre acestea au vorbit PSS Virgil Bercea, pre�edintele Revistei, p�rintele Olimpiu Todorean, redactorul coordonator, �i Ioan F. Pop, se-cretarul de redac�ie al acesteia.

,,Aniversarea a dou�zeci de ani de la reapari�ia <<Vestitorului>> este o ocazie de a aduce mul�umire lui Dumnezeu �i de a ne bucura pentru faptele bune din via�a Bisericii, consemnate, lunar, în paginile revistei noastre’’, a spus p�rintele Olimpiu Todorean, cu ocazia anivers�rii publica�iei.

În a doua parte a evenimentului, cunoscutul scriitor, teolog, eseist �i traduc�tor dr. Cristian B�dili-�� �i-a lansat ultimele volume, ap�rute în 2012: ,,Noul Testament. Apocalipsa lui Ioan’’, ,,�i cerul s-a umplut de s� n�i’’, precum �i ,,Biserici, secte, erezii? Dialoguri f�r� prejudec��i despre marile tradi�ii cre�tine’’, ultimul ap�rut în anul 2011. Cu acest prilej, �i poetul �i eseistul dr. Ioan F. Pop �i-a lansat cartea ,,T�ceri de la margine’’.

Dup� ce PSS Virgil Bercea �i conf. univ. dr. Marius David Cruceru au prezentat volumele lansate, a venit rândul autorului B�dili�� s� vorbeasc� despre c�r�ile sale.

Atmosfera a fost cu atât mai deosebit� pentru c� audien�a a avut parte de adev�rate prelegeri teologice, istorice �i � loso� ce, sus�inute de Cristian B�dili��.

Vestitorul contribuie, de 20 de ani, la transmite-rea �i cultivarea unor valori spirituale, morale, cultura-le �i religioase. De 20 de ani, Vestitorul se str�duie�te s� le ofere cititorilor s�i informa�ii din via�a Bisericii, articole �i versuri cu caracter religios, evenimentele din eparhie �i Biserica Catolic�, materiale de istorie, cul-tur�, � loso� e, menite s� � e – a�a cum ar�ta Episcopul Vasile Hossu - ,,merinde pentru via�a spiritual� �i îm-bog��irea cultural� a neamului’’.

Manifest�rile dedicate revistei vor continua cu o caravan� cultural� în liceele or�dene, precum �i cu un colocviu intitulat: Vestitorul �i colaboratorii lui de-a lungul timpului. Toate aceste activit��i culturale se rea-

lizeaz� �i prin sus�inerea � nanciar� a Prim�riei Munici-piului Oradea, prin proiectul Vestitorul – 20 de ani de la reapari�ie.

Crina DOBOCAN

IstoricRevista Vestitorul s-a n�scut în anul jubiliar 1925,

la ini�iativa episcopului martir Valeriu Traian Fren�iu, din dorin�a de a avea propria revist� pentru a publica tot ceea ce pân� atunci în Biseric� era publicat prin circula-re, pentru cultivarea su� eteasc� a preo�ilor �i a mirenilor.

„<<Vestitorul>> va � zala de leg�tur� între centru �i periferii, farul de lumin� pentru to�i, organul de unire �i concentrare al tuturora, cler �i mireni; va � arena unde î�i va putea aduce � e cine tributul la consolidarea, înt�rirea �i prop��irea noastr� religioas�. El va de�tepta râvn� în preot �i în mirean deopotriv�. În preot: ca s�-�i aduc� aminte de chemarea sa sfânt�; în mirean: s�-�i iubeasc� legea sa; în preot: s�-�i intensi� ce pastora�ia sa; în mirean: s�-�i tr�-iasc� legea sa….<<Vestitorul>> va nizui nu numai s� fac� cunoscute �i s� întroduc� metoadele de activitatea pasto-ral� aplicate în aceea Biseric� a Apusului, ci el va predica �i va ap�ra �i alipirea neclintit� c�tre religia Romei eterne, cu care tr�im �i murim. <<Vestitorul>> va � c�l�uz� sin-cer� �i credincioas� pentru to�i cei care doresc s� cunoasc� adev�rul neprih�nit. Va � un organ de popularizare a �tiin-�elor religioase. Va lumina min�ile; va împr��tia nedume-ririle �i prejudi�iile, va înt�ri inimile….’’. Cu aceste idei au pornit la drum redactorii Revistei în 1 ianuarie 1925.

La început, revista a fost condus� de p�rintele Aloi-sie Ludovic T�utu, iar dup� plecarea acestuia la Roma, de c�tre p�rintele dr. Nicolae Fluera�, iar mai târziu de p�rin-tele Coriolan T�m�ian. Activitatea revistei a fost întrerup-t� în anul 1940, dar a fost reluat� în anul 1993.

În primii an dup� reapari�ie, revista se numea „Vestitorul Unirii”, � ind editat� de Episcopia Român� Unit� din Oradea, ap�rând ca „Foaie de spiritualitate �i

13Mai 2012

(urmare din pag. 12)

cultur� cre�tin�”, în format A5, alb-negru �i avea patru pa-gini. Num�rul paginilor a crescut încet la opt �i apoi la 12. Exemplarul se distribuia gratuit. În al doilea an, revista a ap�rut în format A5 �i avea 16 pagini. Atunci, i s-a schim-bat antetul, a ap�rut color, iar pe prima bar� scria Editat de Episcopia Român� Unit� din Oradea, ap�rând ca „Revist� de spiritualitate �i cultur� cre�tin�”. Anul III a adus cu el alte schimb�ri: format A5, color, doar c� apare ca „Revist� lunar� de spiritualitate �i cultur� cre�tin�”. �i în al IV-lea an au fost f�cute schimb�ri (format A4, 12 pagini alb ne-gru �i apare ca „Revist� lunar� de cultur� cre�tin�”). Din acest an, pe partea de jos a primei coperte apare cuprinsul revistei. În al VI-lea an a fost inversat textul din antet �i apar color câteva numere. Din anul VIII �i pân� azi, re-vista are 20 de pagini, inclusiv coperta. Un an mai târziu se revine la vechea denumire, �i anume: „Vestitorul”, �i se rea�eaz� în ordine � reasc� textele din antetul paginii.

Începând cu acest num�r pe copert� apare doar o imagine �i cuprinsul revistei. Din al XIII-lea an, revista apare cu coperta cartonat�. De atunci �i pân� în prezent nu mai sunt schimb�ri în formatul revistei Vestitorul. De asemenea, o perioad� scurt� cu revista a ap�rut suplimentul „Su� et cu-rat”, editat de tinerii de la M�n�stirea Maica Domnului, distribuit împreun� cu revista.

Colectivul de redac�ie, pân� în 1997: Dr. Aurel Ro-zor, Gavril� Nicoar�, Av. Cornel Ardeleanu, Pr. Prof. Ioan Luc�cel, Prof. Iosif Suciu, Dr. Iancu Porav, Prof. Victor Sarca, Dr. George Filip, Emilian Aurel Man, Jurist Iuliu Cucu. Abonamente: Alexandru Toma.

În prezent, „Seminarium varadiensis” apare ca su-pliment al revistei Vestitorul, � ind realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic S� n�ii Trei Ierarhi din Oradea �i se distribuie împreun� cu revista. Totodat�, „Flori de crin” apare ca supliment al revistei eparhiale, editat � ind de Vi-cariatul Silvaniei.

În perioada 8-10 mai 2012 a avut loc la Blaj Sesiunea de prim�var� a Conferin�ei Episcopilor din România. Sesiunea de lucru, care s-a desf�urat între 8 i 10 mai 2012, a fost g�zduit� de Arhiepiscopia Major� a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolic�, iar lucr�rile au fost conduse de Preaferici-tul Cardinal Lucian Murean, Preedinte CER.

Episcopii romano-catolici i greco-catolici din România îi exprim� îngrijorarea pentru situa�ia propriet��ilor i a locaelor de cult înc� neretroce-date. În acest sens, Conferin�a Episcopal� Român� solicit� Statului Român s� aplice legea i s� rezol-ve problema restituirii propriet��ilor i a l�caurilor de cult con� scate de c�tre statul comunist. CER a luat, totodat�, la cunotin�� despre situa�iile petre-cute la V�ad i �ieti, i îi exprim� preocuparea pentru faptul c� reprezentan�ii Bisericii Ortodoxe Române se opun aplic�rii legii i îi instig� proprii credincioi. În acest context membrii Conferin�ei i-au exprimat consternarea în fa�a faptului c� biserici-le catedrale de la Baia Mare i Gherla sunt înc� nere-stituite. De asemenea, episcopii catolici îi exprim� surprinderea fa�� de refuzul Bisericii Ortodoxe Ro-mâne de a accepta slujirea alternativ� în bisericile greco-catolice con� scate de regimul comunist, în timp ce, în Occident, fra�ii ortodoci folosesc pentru uz liturgic sute de biserici puse la dispozi�ie de Bi-serica Catolic�.

Episcopii au luat în discu�ie tema demnit��ii persoanei umane i cer tuturor credincioilor s� res-pecte înv���tura Bisericii asupra vie�ii, s� o promo-veze de la origini i pân� la sfârit, solicitând în acelai timp autorit��ilor Statului s� respecte via�a prin legi juste.

În cadrul lucr�rilor, Episcopii au mai discu-

COMUNICATtat despre rolul laicilor în Biseric�, despre Întâlni-rea Mondial� a Familiilor (Milano, 30 mai-3 iunie 2012), Ziua Tineretului Catolic – celebrat� în acest an la nivel na�ional (Ia�i, 25-29 iulie) –, despre Fo-rumul Interna�ional al Ac�iunii Catolice (FIAC) ce se va întruni anul acesta tot la Iai (august 2012), i alte teme cu caracter pastoral, social, ecumenic i administrativ. De asemenea, Episcopii au redactat o scrisoare pastoral� comun� prin care îndemn� pe � -ecare cre�tin �i pe to�i oamenii de bun� credin�� s�-�i exercite dreptul �i responsabilitatea de a participa la vot pentru alegerile locale din 10 iunie 2012.

În acest an se împlinesc 100 de ani de la naterea (5 iunie 1912) i 10 ani de la trecerea la cele venice (22 mai 2002) a Cardinalului Alexan-dru Todea. Cu aceast� ocazie, episcopii catolici din România au evocat, miercuri, 9 mai 2012, memoria Cardinalului Todea, în Capela Curiei Arhiepiscopiei Majore.

Urm�toarea sesiune ordinar� a Conferin�ei Episcopale Române va avea loc la �umuleu Ciuc în perioada 25-27 septembrie 2012.

Conferin�a Episcopilor din România îi reunete pe to�i episcopii romano-catolici i greco-catolici din România i exprim� unitatea Bisericii locale i uniunea intim� cu Urmaul lui Petru, Sfântul P�rin-te. Conferin�a Episcopilor din România se reunete de dou� ori pe an (prim�vara i toamna), în sesiune ordinar�. Preedin�ia CER este asumat� alternativ de Biserica Romano-Catolic� i Biserica Greco-Ca-tolic�. Actualul preedinte este Preafericitul Lucian Murean, Cardinal al Bisericii Catolice.

Pr. Eduard Mihai COASecretar general

14 VESTITORUL

Moa�tele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe la Oradea

Un fragment din craniul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe a fost depus, la sfâr�itul s�pt�mânii trecute, în biserica greco-catolic� ,,Sfântul Gheorghe” din Oradea.

Moa�tele au fost aduse la Oradea de la m�n�sti-rea benedictin� „San Giorgio”, de pe insula cu acela�i nume din Vene�ia, de c�lug�rii benedictini: padre Bi-agio Toffan, superior al m�n�stirii „San Giorgio” din Vene�ia, padre Paolo Fassera, arhivist �i hagiograf al istoriei vie�ii c�lug�re�ti benedictine, fost confesor al Colegiului Pio Romeno din Roma, precum �i de p�rin-tele protopop de Vene�ia, Vasile Barbolovici.

Încrez�tori în minunile pe care Sfântul Gheorghe le-a f�cut de-a lungul vremii pentru cei care se apropie cu încredere de moa�tele sale �i pentru cei care se în-cred puternicei sale mijlociri, peste o mie de or�deni s-au închinat �i s-au rugat la osemintele Mucenicu-lui. Credincio�ii au adus cu ei diferite obiecte �i hai-ne pentru a le atinge de racla cu r�m��i�ele p�mânte�ti ale sfântului. „Credincio�ii au venit, în mare parte, s� se roage pentru s�n�tate, fericire �i s� poat� trece cu bine peste vremurile mai grele pe care le traverseaz�”, a spus p�rintele Olimpiu Todorean, parohul bisericii ,,Sfântul Gheorghe” din Oradea.

Acesta le-a cerut credincio�ilor prezen�i s� mul-�umeasc� pentru darurile primite pân� acum �i apoi s�-�i plâng� lui Dumnezeu, prin mijlocirea Sfântului Ghe-orghe, durerile, suferin�ele, dorin�ele.

15Mai 2012

,,S� nu v� a�tepta�i s� vi se întâmple un miracol imediat ce a�i atins sau a�i s�rutat moa�tele. Miracolele se întâmpl� în � ecare zi. Unul dintre miracole este fap-tul c� pute�i � prezen�i aici. S� ave�i credin�a c� tot ceea ce cere�i de la Dumnezeu vi se va da, �i prin mijlocirea Sfântului Gheorghe, dar la momentul în care Tat�l ce-resc consider� c� trebuie s� se împlineasc�”, i-a îndem-nat preotul Olimpiu Todorean pe cre�tini.

Cu aceast� ocazie, au avut loc o serie de slujbe religioase. Astfel, sâmb�t�, 21 aprilie, au fost celebrate slujbele: Paraclisul Maicii Domnului (p�rintele ar-himandrit Ovidiu-Horea Pop), urmat de Vecernia cu Litie (o� ciat� de p�rintele arhimandrit Cornel Dârle), Acatistul Sfântului Gheorghe, celebrat de p�rintele ortodox Marin Mihe�), Adora�ie Euharistic� (respon-sabil p�rintele Mihai V�t�m�nelu OFMConv), Sfântul Maslu, p�rintele protopop Gavril Buboi) �i Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, o� ciate, între orele 02:00 �i 03:00, de c�tre p�rintele ieromonah stare� Tarciziu Roman. Programul a continuat, duminic� diminea��, cu Sfânta Liturghie Arhiereasc�, o� ciat� de episcopul greco-catolic de Oradea, PSS Virgil Bercea.

Evenimentul a fost prilejuit de s�rb�torirea Hra-mului bisericii „Sfântul Gheorghe” �i de împlinirea a zece ani de la în� in�area acesteia.

Credincio�ii parohiei au preg�tit, cu aceast� oca-zie, peste 270 de caserole cu sarmale, pe care le-au dis-tribuit oamenilor prezen�i la slujba de duminic�.

De la Oradea, moa�tele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe au fost duse la Beiu�, la biserica greco-ca-tolic� ,,S� n�ii Trei Ierarhi”, iar de la Beiu� la �imleu Silvaniei �i la Zal�u.

Crin DOBOCAN

16 VESTITORUL

Colect� pentru copiii de la Centrul de zi „Gabriele”

Câ�tig�torii loteriei „Du�uri pentru oamenii str�zii”

În perioada Postului Mare 2012 am organizat o colect� de alimente în trei biserici greco-catolice din Oradea (Catedrala „Sfântul Nicolae”, Biserica „Mai-ca Domnului”, Biserica „Sfânta Treime” din Oradea). Credincio�ii au cump�rat sau au renun�at la diferite ali-mente ale lor pentru a le dona celor c�rora soarta le-a fost mai pu�in favorabil�.

Alimentele au fost colectate cu sprijinul volun-tarilor. În � ecare duminic� din Postul Mare, 31 de vo-luntari, cu vârste cuprinse între 16 �i 65 de ani, s-au implicat în colecta pe care am organizat-o.

Cei care au ales s� se implice în aceast� colec-t� au f�cut 150 de ore de voluntariat. Dac� ar � s� contabiliz�m în bani orele de lucru ale voluntarilor am ajunge la suma de 975 lei.

La colect� s-au adunat alimente de baz�, �i anu-me: ulei (146 de litri), f�in� (228 de Kg), zah�r (198 de Kg), orez (110 de Kg), paste f�inoase (129 pache-te), etc. cu o valoare de inventar de 3.794 lei. Unii cre-dincio�i au ales s� fac� dona�ii în bani. Acestea au fost în valoare de 8.312 lei.

Din alimentele colectate asigur�m pachetele ali-mentare pe toat� perioada anului familiilor ai c�ror copii frecventeaz� Centrul de zi „Gabriele”. Aceste familii au venituri mici, insu� ciente pentru asigurarea m�car a unei

mese pe zi. Din banii pe care-i câ�tig� ace�ti oameni î�i achit� facturile sau chiria. De asemenea, sprijinim cu pachetele alimentare persoane singure, vârstnice - care se gospod�resc dintr-un pachet luni întregi. Din anul acesta, o parte semni� cativ� a bunurilor colectate va � destinat� Centrului Social „Maria Rosa” unde se prepar� zilnic masa de prânz pentru 50 de persoane.

Tuturor celor care au f�cut aceste dona�ii le mul-�umim �i le dorim în numele bene� ciarilor no�tri S�r-b�tori Binecuvântate �i fericite!

Pr. Olimpiu TODOREAN

Asocia�ia Caritas Eparhial Oradea a organizat Loteria pentru programul „Du�uri pentru Oamenii Str�zii”, în perioada 8.03.2012 – 25 aprilie 2012. Pen-tru a participa persoanele trebuiau s� achizi�ioneze mi-nimum un bilet pe care era înscris un num�r de la 1 la 5.000. Valoarea unui bilet a fost de 5 lei.

În perioada 2 – 10 mai 2012 câ�tig�torii au pu-tut s�-�i revendice premiul prin prezentarea biletului cu num�rul câ�tig�tor.

Persoanele care au câ�tigat �i au ridicat premiul sunt urm�toarele: Georgiana Bodogai din Oradea (un mixer de buc�t�rie); Cristina Petian din Bucure�ti (un mixer de buc�t�rie); Maria Hadade din Oradea (un � er de c�lcat); Codru�a Negrea din Oradea (un ministep-per); Florian Sotoc din Oradea (o trus� de cosmetice pentru 2 persoane); Lenu�a Lucaci din Oradea (o tru-s� de cosmetice pentru 2 persoane); Iuliana trengar din Ront�u (un pachet de vitamine pentru 2 persoane); Ioan Ungur din Oradea (un week-end la B�ile Felix pentru dou� persoane) �i, premiul cel mai mare, o ex-

cursie de o s�pt�mân� pentru dou� persoane, la Rimini, Italia, Alexandra Popa (Tinca).

Cinci premii, între care �i �coala auto categoria B pentru o persoana, nu au fost revendicate. Aceste premii vor � folosite pentru loteria din 2013.

Pr. Olimpiu TODOREAN

Asocia�ia Caritas Eparhial Oradea, la îndemnul PSS Virgil Bercea, a organizat o colect� special� pentru sinistra�ii z�pezii. Tasul din data de 26 februarie 2012, a fost predat, de � ecare parohie asocia�iei. Ulterior s-au mai primit bani de la urm�toarele parohii: Ardud, 485 lei. Domnul s� v� binecuvânteze pe to�i cei ce aduce�i daruri �i face�i bine întru s� ntele noastre biserici �i v� aduce�i aminte de cei s�raci.

Colect� Special�

17Mai 2012

Peste 4000 de credincioi veni�i din toat� �ara, au participat sâmb�t� 12 mai a.c., la tradi�ionalul Pele-rinaj na�ional la mormintele Episcopilor martiri a� ate în incinta Cimitirului S�racilordin Sighetu-Marma�iei.

Ajuns la cea de-a IX-a edi�ie, Pelerinajul a în-ceput vineri 11 mai, la orele 18.00, cu o veghe de ru-g�ciune desf�urat� în holul Muzeului Memorial(fosta închisoare) din Sighetu-Marma�iei la care au participat sute de tineri.

Pelerinii în frunte cu episcopii, preo�ii i per-soanele consacrate s-au îndreptat în procesiune în diminea�a zilei de sâmb�t�, 12 mai a.c, spre Cimitirul S�racilor, loc a� at la marginea localit��ii Sighetu-Marma�iei unde îi g�sesc odihna în gropi anonime cei mor�i în temuta închisoare.

Pe altarul special amenajat cu aceast� ocazie, a fost celebrat� Sfânta �i Dumnezeiasca Liturghie de c�-tre Preafericirea Sa Cardinal Lucian al�turi de întreg episcopatul greco-catolic. În predica rostit� cu aceast� ocazie, Întâist�t�torul Biserii Române-Unite cu Roma, Greco-Catolic�, i-a îndemnat pe cei prezen�i la urmarea lui Cristos cel care este Calea, Adev�rul i Via�a dup� cum au f�cut-o i înaintaii lor în credin�� a c�ror jertf�

Pelerinaj na�ional la mormintele martirilor din Cimitirul S�racilor din Sighetu Marma�iei

se înal�� zi de zi spre cer, întru miros de bun� mireasm� spiritual�.

La sfâritul celebr�rii liturgice, Preas� n�itul P�rinte Vasile � Eparhul locului �, a adus mul�umiri confra�ilor episcopi, onora�ilor preo�i, persoanelor consacrate, autorit��ilor locale i centrale i pelerini-lor veni�i la mormintele Episcopilor martiri. Un cuvânt special de mul�umire l-a adresat tuturor celor care au contribuit la buna desf�urare a evenimentului.

Biroul de Pres� Eparhial

Vineri 18 mai 2012Cuvânt de salut: Prof. Ligia Antonia MIRIAN

– director al Bibliotecii; Preas� n�itul Virgil BERCEA – episcop greco-catolic de Oradea; Preambul biblio l: Vernisajul expozi�iei „Tip�rituri de drept canonic în co-lec�iile Bibliotecii Jude�ene «Gheorghe �incai» Bihor” (Silviu SANA)

Lansare de carte: Ioan Chindri�, Niculina Iacob, Ioan Budai-Deleanu în m�rturii antologice, Editura Na-poca Star, Cluj-Napoca, 2012; Remus CÂMPEANU,

Despre începuturile integr�rii europene a românilor: �colile ca-tolice din Transilvania veacului al XVIII-lea; Corina TEODOR, În c�utarea unui personaj: Petru Maior în aten�ia istoriogra� ei pozitivis-te; Niculina IACOB, Ioan CHINDRI, Un primat literar: Imitatio Christi a lui Thomas Kempis, în trei variante române�ti la Blaj; Cor-nel TATAI-BALT�,

Caracterul militant al artei plastice Bl�jene.

Sâmb�t�, 19 mai 2012Sec�iunea Istoria culturii – �coala Ardelean�

Sala de consiliu a Bibliotecii Jude�ene „Gheorghe �in-cai” – Oradea; Ion BUZAI, Augustin Bunea - orator religios; Ana Victoria SIMA, 6 ani la Roma. Percep�ii, atitudini si comportament la studen�ii români din cole-giile ponti� cale din a doua jum�tate a secolului al XIX-lea; Iudita C�LUER, Cadrele didactice de la Liceul Unit de Fete din Beiu�. Destine; Oana HABOR, Aspec-te legate de combaterea epidemiilor re� ectate în rându-rile presei greco-catolice din Transilvania la sfâr�it de secol XIX; Diana COVACI, Ini�iative de îmbun�t��ire a presei române greco-catolice: consf�tuirea de la Ora-dea (1910) �i proiectul unei societ��i literare biserice�ti; Raimondo-Mario RUPP, Perseveren�a publica�iilor din secolul XX. Studiu de caz Sionul Românesc; Mircea POPA, Filosoful Ioan Miclea �i rela�iile lui cu Jacques Maritain. 110 ani de la na�terea profesorului bl�jean; Anca Elisabeta TATAY, Gravurile din cartea lui Sa-lomon Gessner, Moartea lui Avel, Buda, 1818; Lavinia BUDA, Câteva aspecte legate de contribu�ia lui Alexan-dru Rusu la elaborarea statutelor Uniunii Mariane a Fe-meilor Romane Unite; Otilia URS, Cartea româneasc� veche în biblioteca lui Timotei Cipariu.

SIMPOZIONUL „COALA ARDELEAN�”Edi�ia a VII-a, Oradea, 18-19 mai 2012

BIBLIOTECA JUDEEAN „GHEORGHE �INCAI” ORADEA

18 VESTITORUL

În perioada 23-25 martie au avut loc exerci�iile spirituale pentru tinerii din Protopopiatul Zal�u.

Vineri, 23 martie, dup�-masa, tinerii, veni�i din Parohiile „Sfânta Familie”, „S� n�ii Apostoli Petru �i Pavel” (ambele din Zal�u), Marin �i Boc�a, au sosit la pensiunea „Col� de rai”, situat� la câ�iva kilometri de Municipiul Zal�u. Ei au fost înso�i�i de preo�ii Valer P�-r�u, Alexandru Fi�, Daniel Bertean �i de autorul acestor rânduri. Medita�iile au fost �inute de p�rintele Angel Zareczki de la Baia Mare.

La pu�in timp dup� sosire tinerii au recitat Ca-lea Crucii. Sâmb�t� diminea�a s-a s�vâr�it Sfânta Li-turghie, dup� care s-au �inut medita�iile. Acestea s-au centrat pe c�derea protop�rin�ilor no�tri, Adam �i Eva, �i pe parcursul dramatic, dar binecuvântat al Patriarhu-lui Avraam. Dup� � ecare medita�ie, tinerii, împ�r�i�i pe grupuri, au discutat asupra celor prezentate.

Începând cu orele 18.00 s-a desf��urat o sear� peniten�ial�, în care tinerii s-au putut m�rturisi, dup� care �i-au ars simbolic p�catele scrise pe hârtie. Apoi

Exerci�ii spirituale pentru tinerii din Protopopiatul Zal�u

s-a vizionat � lmul „Kingdom of Heaven” (Împ�r��ia Cerurilor).

Duminic�, dup� Sfânta Liturghie, s-au tras con-cluziile � nale �i s-au f�cut mai multe jocuri.

Pr. Ciprian ROBOTIN

Oricând, dar mai ales în timpul Postului Mare – când ne preg�tim pentru S�rb�toarea Pa�telui – „Exer-ci�iile spirituale” reprezint� un ghid spiritual necesar g�sirii �i reg�sirii de sine. De fapt, pentru Reuniunea Marian� din Eparhia noastr� au fost un timp de cerceta-re a con�tiin�ei, de medita�ie �i rug�ciune.

Desf��urate la B�ile 1 Mai în perioada 30.03.2012 - 01.04.2012, „Exerci�iile spirituale” au avut ca tem� „Reuniunea Marian� la �coala Buneivestiri – S� tr�im iubirea Mariei”. Medita�iile au fost expuse de Pr. Angel Zareczki, vicar cu laicii al Eparhiei de Maramure� �i moderate de Pr. Mihai Tegze�. Au fost prezen�i mem-brii Reuniunilor Mariane din Protopopiatele Beiu�, �i-mleu, Zal�u �i Oradea, înso�i�i de preo�ii Valer P�r�u din Zal�u �i Iosif Slobotnic din Beiu�.

P�rintele Angel Zareczki a vorbit despre simbo-listica icoanei Buneivestiri, despre misterul Întrup�rii ca tain� a marii iubiri �i generozit��i a lui Dumnezeu, despre unirea dintre Isus �i Maria, despre s� n�enia, vir-tu�ile �i puritatea f�r� pat� a Preacuratei, despre rolul pe care Fecioara îl are în opera de mântuire a omeni-rii, în Biseric� �i în via�a noastr�. Sfânta Fecioar� este cea care ne conduce la Isus. Totu�i, dac� noi nu-i des-chidem u�a su� etelor, nu intr�, pentru c� Maria nu ne constrânge, ea doar ne cheam�, l�sându-ne libertatea de a alege.

Mul�umim p�rintelui Angel Zareczki �i p�rinte-lui Mihai Tegze� – doi teologi de deosebit� valoare – deoarece au f�cut ca aceste zile de reculegere s� � e la

Exerci�iile spirituale ale Reuniunii Mariane Eparhiale

un înalt nivel spiritual. Cuvintele lor au r�mas cu ecouri adânci în vie�ile noastre, � ecare le simte în inim�, poate diferit, dar to�i �tim c� ele ne-au îmbog��it, deschizân-du-ne noi perspective în apostolatul nostru �i ajutân-du-ne s� primim în su� ete lumina �i bucuria Învierii Domnului.

Adres�m mul�umirile �i recuno�tin�a noastr� P.S. Virgil Bercea �i Biroului Pastoral Eparhial care au f�cut posibile aceste „Exerci�ii Spirituale”. Un gând de bine îl avem pentru Pr. Pâncotan, întotdeauna gazda noastr� cald� �i primitoare.

„Cu blândul Isus, s� ne binecuvânteze Fecioara de sus!”

Reuniunea Marian� Eparhial�

19Mai 2012

Reculegeri spirituale în Parohia Marin, S�lajZiua de vineri, 30 Martie 2012, a fost o zi de-

osebit� pentru comunitatea greco-catolic� din Marin. Credincio�ii no�tri s-au bucurat de o zi de reculegeri spirituale �inut� de p�rintele Daniel Bertean de la Paro-hia „Petru �i Pavel” din Zal�u.

Programul a început vineri diminea�a la ora 9:30 cu un moment de rug�ciune, timp în care p�rintele Daniel a fost disponibil pentru Taina M�rturisirii, iar la ora 10 a început Liturghia Darurilor Înaintes� n�ite. Dup� terminarea Liturghiei, p�rintele a �inut prima me-dita�ie, în care a f�cut o scurt� descriere a ce înseamn� reculegerile spirituale, ce rol au ele �i în ce fel trebuie tr�ite. Tema primei medita�ii a fost „Timpul omului” �i s-a referit la modul în care omul zilelor noastre î�i pe-trece timpul zi de zi, descriind importan�a chivernisirii timpului, atât în cele lume�ti, cât �i în cele spirituale.

A doua medita�ie a început la ora 16.00 cu recita-rea rug�ciunilor încep�toare �i Rug�ciunea Orei a IX-a, apoi p�rintele a citit din Sfânta Scriptur� pasajele din Evanghelia dup� Matei legate de Patimile �i Moartea lui Isus, aceasta � ind �i tema celei de a II-a medita�ii. La aceast� medita�ie s-a încercat s� se fac� o explica�ie a gesturilor personajelor care au participat la patimile lui Isus (Iuda, Petru, Pilat, Simeon Cireneul, Fecioara Maria, femeile evlavioase ...), �i o asem�nare �i iden-

ti� care a noastr� cu � ecare dintre personajele acelea.A urmat apoi în program rug�ciunea ,,Calea

Crucii”, la care au participat mai mul�i preo�i din protopopiat: pr. Daniel Bertean, pr. Petru Pe�tean, pr. Iancu Neagot� �i parohul, Mihai �o� ne�i. Dup� ter-minarea rug�ciunii s-au f�cut concluziile � nale, s-a mul�umit celor invita�i �i participan�ilor, s-a s�rutat crucea, s-a f�cut ungerea cu mir, iar p�rintele predica-tor a împ�r�it participan�ilor câte o iconi��, ca amintire a acestei zile binecuvântate.

Pr. Mihai OFINE�I

Totul începe în Noiembrie 2008, când p�rintele Robert Romulus Popa, în urma cererii f�cute de Arhie-piscopia Major� Greco-Catolic� de la Blaj, este primit în Arhidieceza de Milano cu scopul de a p�stori credincio�ii români de rit bizantin. Cu binecuvântarea Arhip�storului de atunci, Cardinal Dionigi Tettamanzi, se deschide prima capel� Greco-Catolic� la Vimodrone. Parohia Dio Trinità d’Amore, deosebit de primitoare ]n persoana parohului Don Mario Guidi, a f�cut posibil� desf��urarea în � ecare duminic� a S� ntei Liturghii �i multe alte activit��i dedicate românilor. Azi se poate întâlni nu doar o comunitate de cre-dincio�i, dar �i o mare familie. Ca �i semn de recuno�tin�� pentru aten�ia acordat� acestei prezen�e române�ti în pro-pria comunitate parohial�, Don Mario Guidi, în octombrie 2011, prime�te demnitatea de stavrofor al Eparhiei de Ora-dea Mare din mâinile Preas� n�iei Sale Virgil Bercea.

Ast�zi, la aproape un an de la însc�unarea noului arhiepiscop de Milano, Cardinal Angelo Scola, comuni-tatea româneasc� din Milano are motive întemeiate de bucurie, deoarece împreun� cu colaboratorii acestuia, Ex-celen�a Sa Erminio de Scalzi, vicar al diecezei de Milano, Monsenior Gianni Zappa, moderator al curiei de Milano �i responsabil cu comunit��ile catolice etnice, au permis nu doar continuarea activit��ii pastorale a comunit��ii noastre din arhidiecez�, dar au r�spuns a� rmativ la posi-bilitatea de a o� cia Sfânta �i Dumnezeiasca Liturghie în cursul dimine�ii, într-o biseric� din centrul ora�ului.

Începând cu du-minica Intr�rii lui Isus în Ierusalim, a Floriilor, comunitatea româneas-c� Greco-catolic� din Milano va avea posibili-tatea de a celebra Sfânta �i Dumnezeiasca Litur-ghie în � ecare duminic� în cursul dimine�ii de la orele 11.00, precum �i celelalte orânduiri li-turgice speci� ce, preg�-titoare marilor praznice �i mai cu seam� cele din S�pt�mâna Mare, într-o frumoas� biseric� din Milano, San Nicolao. Noul l�ca� de cult în care se vor ruga credincio�ii no�tri este situat într-o zon� central� la câteva sute de metri de la sta�ia de metrou.

Se cuvine, a�adar, s� mul�umim Domnului c� a as-cultat rug�ciunile ridicate în to�i ace�ti ani de credincio�ii comunit��ii noastre, dar �i acelora care de a acas� s-au rugat necontenit Maicii Domnului pentru binele spiritual al celor pleca�i.

Florin MOLDOVAN, http://www.bru-italia.eu

Românii din Milano au un nou l�ca� de cult

20 VESTITORUL

Dezvelirea unei pl�ci comemorative la Racova

Data de 20 Aprilie 2012 a repre-zentat o zi de s�rb�toare pentru micul sat Racova din jude�ul Satu-Mare. Consiliul Jude�ean Satu-Mare, în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldi�”, Arad – Filiala Satu-Mare, al�turi de Direc�ia pentru Cultur� �i Patrimoniul Na�ional al Jude�ului Satu-Mare, Bibli-oteca Jude�ean� Satu-Mare �i Prim�ria Supur, au dezvelit o plac� comemorativ� în onoarea celui ce a fost preotul greco-catolic, teologul �i � losoful Ioan Miclea. Se împlinesc în acest an 110 ani de la na�terea s� n�iei sale �i 30 de ani de la trecerea sa la via�a ve�nic�.

Placa comemorativ� a fost am-plasat� pe casa p�rinteasc� a distinsului preot, devenit� de câ�iva ani, prin îng�-duin�a m�tu�ii Morica, capel� greco-ca-tolic�. La dezvelirea �i s� n�irea pl�cii au participat: pr. Adrian Botea – preot paroh în localit��ile Bab�a �i Racova, pr. protopop Roman din Satu-Mare, pr. protopop Vasile Goje din Ardud, pr. Marius Cri�an – Supuru de Jos, pr. Cristian Laslo, al�turi de cele dou� � ice ale p�rintelui Ioan Miclea, dl. Mezei cu familia din Baia-Mare – nepot, dl. Cristian Sau, Prefect al Ju-de�ului Satu-Mare - nepot, reprezentan�i ai institu�iilor amintite, precum �i alte personalit��i politice jude�ene. La colocviul �inut în ora�ul Satu-Mare, printre alte per-sonalit��i, au luat cuvântul: Pr. Conf. Univ. Dr. Ioan Mitrofan – Centrul Cultural „Jacques Maritain” Blaj; Prof. Univ. Dr. Mircea Popa; Prof. Univ. Dr. Ioan Bu-za�i – Universitatea Alba-Iulia.

Câteva date biogra� ce:Ioan Miclea s-a n�scut în data de 25.04.1902 în

satul Racova (SM), într-o familie cu �apte copii. A ur-mat �ase clase primare în satul natal pân� în anul 1915, iar dup� prima de� agra�ie mondial� s-a înscris la liceul din �imleu Silvaniei. De aici a ajuns ulterior la Blaj unde a fost coleg cu viitorii episcopi greco-catolici: Dr. Ioan Suciu, Dr. Tit-Liviu Chinezu �i Vasile Cristea, dar �i cu profesorul Nicolae M�rgineanu (SUA).

Între anii 1925-1929 a studiat Teologia Greco-Catolic� la Blaj, iar între anii 1943-1944 s-a înscris la Facultatea de Istorie-Filoso� e a Universit��ii clujene – mutat� în refugiu la Sibiu – unde s-a bucurat de apreci-erea marelui Lucian Blaga.

Dup� hirotonirea ca preot, a activat în satul Va-idei (MS). În anul 1931 a fost numit profesor de reli-gie în Târgu-Mure�. Din cauza evenimentelor din anul 1940, a fost nevoit s� se refugieze la Blaj, unde a supli-nit ca profesor de religie pân� în anul 1948 când a fost numit profesor de � loso� e la Academia de Teologie

Român� Unit� din Cluj-Napoca.Pân� în anul 1948 a publicat peste 150 de studii

�i articole precum �i volume pe teme de � lozo� e, teo-logie, pedagogie �i critic� literar�. În urma des� in��rii abuzive a Bisericii Române Unite – în 1948 – a început perioada de calvar a vie�ii s� n�iei sale, � ind anchetat, arestat �i ulterior marginalizat. Eliberat din închisoare a trebuit s�-�i între�in� familia ca muncitor necali� cat, � -ind mereu h�r�uit de anchete �i perchezi�ionat. În urma perchezi�iilor, i-au fost arse sau con� scate lucr�rile în manuscris sau dactilogra� ate. În total, i-au fost arse peste 3000 de pagini dactilogra� ate, �i con� scate alte 250 de pagini.

La împlinirea vârstei de 80 de ani – �i 50 de ani de preo�ie – a fost surprins de o scrisoare din Vatican a Fericitului P�rinte Papa Ioan Paul al II-lea, prin care primea „binecuvântarea apostolic�”, singura distinc�ie dup� o via�� de munc�.

Filosoful francez Jacques Maritain, cu care p�s-tra o coresponden��, îl denumea „cel mai mare gânditor român” al perioadei sale.

Preotul, teologul �i � losoful Ioan Miclea a trecut în rândul drep�ilor la data de 2 Octombrie 1982, nere-cunoscut în propria �ar�, dar apreciat de c�tre str�ini. Dintre operele p�strate, amintim: „Jacques Maritain, omul, � losoful �i creatorul”, Blaj, 1939; „Tangen�e ro-mâne�ti la � loso� a cre�tin�”, Blaj, 1940; „Principii de pedagogie cre�tin�”, Blaj, 1942; „Filoso� ile �i � loso� a cre�tin�”, Blaj, 1943; „Oare a�a s-a gândit Hristos” sau „Evangheliile din Evanghelie”, Blaj, 1943; „Realismul în � loso� a Româneasc�”, Blaj, 1944; „Teoria originali-t��ii în � lozo� e”, Ed. Ars Longa, Ia�i, 1996.

Pr. Cristian LASLO

21Mai 2012

În perioada 26-28 aprilie 2012, a avut loc la Oradea, Cursul de formare „Biserica, comunitate care educ� �i lo-cul în care Isus se ofer� pentru întâlnirea personal�”, adresat responsabililor cu pastora�ia, membrilor Biroului Pastoral Eparhial pentru Laici, conduc�torilor �i pre�edin�ilor de asocia�ii �i grupuri �i persoanelor consacrate.

La acest curs de formare am avut bucuria de a-l avea în mijlocul nostru pe Don Francesco Pierpaoli, responsabil al Centrului „Papa Ioan Paul al II-lea” de la Loreto, Italia, un loc în� in�at de fos-tul Suveran Pontif �i pe care el însu�i l-a numit „Casa tinerilor din Europa”.

Don Francesco ne-a împ�rt��it din bogata sa experien��, întâlnind în prima parte a zilei de 27 aprilie echipa Biroului Pastoral, când am discutat des-pre importan�a educa�iei cre�tine �i des-pre capacitatea de a comunica cât mai bine cu persoanele chemate spre evan-ghelizare. S-a subliniat faptul c� a crede în adev�r nu este su� cient pentru cre-din�a cre�tin�, ci, mai presus de orice, se a� � rela�ia personal� cu Isus Cristos, care ne reveleaz� propria identitate.

Dup� aceast� fructuoas� întâl-nire a urmat întâlnirea cu formatorii �i seminari�tii din cadrul Seminarului „S� n�ii Trei Ierarhi”. În cadrul acestei întâlniri, Don Francesco Pierpaoli, le-a vorbit despre importan�a �i misiunea lor în a se forma ca buni educatori cre�tini. Dup� mas�, grupul Biroului Pastoral s-a l�rgit, având invita�i pe responsabilii cu pastora�ia la nivel de protopopiate �i

reprezentan�ii ordinelor religioase din Eparhia noastr�. Conferen�iarul nostru ne-a vorbit despre modul în care s� gândim o pastora�ie având la centru formarea comunit��ii cre�tine într-un spirit misionar, dând astfel posibilitatea de a ne expune ideile în cadrul discu�iilor pe grupuri, pentru care ni s-a dat o schem� care ne-a ajutat s� identi� c�m un plan pastoral.

A doua zi, acestui grup al responsabililor i s-au al�turat �i repre-zentan�ii grupurilor, asocia�iilor �i institu�iilor din Eparhia noastr�. Par-ticipan�ii au putut medita la rolul pe care � ecare dintre noi îl avem ca educatori cre�tini. Întâlnirea s-a � nalizat cu o plenar� în care s-a sublini-at importan�a faptului de a ne pune la dispozi�ia Bisericii �i a lui Hristos, pentru ca împreun� s� realiz�m cât mai multe lucruri pentru comuni-t��ile noastre. Dup� prânz, Don Francesco, a fost primit în audien�� la PS Virgil Bercea, care s-a bucurat de buna colaborare care exist� între Centrul „Papa Ioan Paul al II-lea” �i Eparhia noastr�, sus�inând necesi-tatea continu�rii acestei colabor�ri. Finalul acestei zile a fost încununat de o rug�ciune în stil Taizé, organizat� de Departamentul pentru Tineri a Biroului Pastoral.

Duminic�, Don Francesco, a participat la Sfânta Liturghie de la M�n�stirea Franciscan� „Adormirea Maicii Domnului”, în cadrul c�reia PS Virgil Bercea a s� n�it mozaicul dedicat S� ntei Fecioare Maria. În cadrul predicii sale, PS Virgil Bercea, a vorbit despre frumoasa coinci-den�� a faptului c� ambele locuri sunt închinate S� ntei Fecioare Maria, Mam� a noastr�, a tuturor.

Biroul Pastoral

Curs de formare

Invita�ieÎn aten�ia pre�edin�ilor de asocia�ii, conduc�torilor de grupuri, p�rin�ilor protopopi �i

preo�ilor responsabili cu pastora�ia din protopopiate În data de 16 iunie 2011, va avea loc la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Oradea

Întâlnirea Preg�titoare pentru Anul Dedicat Credin�ei: „Credin�a face ceea ce omul �i legea nu pot face” (Sf. Ioan Gur� de Aur)

Este un moment de întâlnire �i de împ�rt��ire între to�i cei care lucreaz� în Biseric� �i d�ruiesc din timpul lor pentru cre�terea spiritual� a credincio�ilor.

Scopul acestei întâlniri este acela de a avea o viziune de ansamblu asupra pastora�iei din Eparhia noastr� �i astfel s� întocmim un plan pastoral pe anul 2012-2013 care s� � e ghi-dul nostru pe parcursul întregului an pastoral.

V� a�tept cu drag �i Spiritul Sfânt s� v� înso�easc� în munca pe care o face�i!

† Virgil Bercea Episcop

22 VESTITORUL

Familia orionin� din Oradea nu uit� a serba zi-lele importante care au dat na�tere acestei comunit��i. Astfel în 15 mai de Ziua Mondial� a Familiei, s-a s�r-b�torit acel prim nucleu, �i cel mai important al soci-et��ii, atât din punct de vedere spiritual cât �i social, implicând în activit��ile speci� ce dedicate acestei zile elevi, profesori, p�rin�i în care s-a subliniat importan�a iubirii, credin�ei �i a speran�ei în cadrul unei familii.

A doua zi, un nou eveniment deosebit, a fost s�rb�torirea patronului spiritual al liceului, Don Luigi Orione, care a fost sancti� cat de c�tre Papa Ioan Paul al II-lea pe 16 mai 2004. S�rb�toarea a început cu o Litur-ghie greco-catolic� care a fost celebrat� de Preas� n�ia Sa Episcopul Virgil Bercea , împreun� cu un sobor de preo�i sosi�i la frumoasa biseric� din cartierul Io�ia, din dorin�a de a � al�turi de oriorini la acest moment festiv.

În scurta predic�, Prea� n�ia sa a vorbit pe margi-nea pericopei evanghelice a zilei, �i anume despre în-mul�irea pâinilor, acea minune s�vâr�it� de Isus, pe care � ecare dintre noi trebuie s� o înf�ptuim. În ce mod? “M�rturisind pe Cristos prin îns��i via�a noastr�, pe care, dac� o pred�m în mâinile lui Dumnezeu, putem deveni acea pâine care se înmul�e�te, ducând bucuria Adev�rului la to�i cei care sunt în jurul nostru.” Asta au f�cut s� n�ii, inclusiv don Orione, care prin faptele de iubire c�tre aproapele s-au des�vâr�it în Domnul.

P�rintele vicar Florian Gui, a mul�umit în pri-mul rând Preas� n�iei Sale pentru prezen�a în familia orionin�, mai ales c� din nou, cu to�ii împreun� au re-înnoit rug�ciunile pentru toate familiile p�mânte�ti �i spirituale, cerând Îndurarea divin� asupra tuturor.

Dup� Sfânta Liturghie, p�rintele Mihai Fechet�, responsabilul centrului din Oradea, a invitat pe to�i cei prezen�i în sala de sport. În primele minute p�rintele a mul�umit d-nei Elisabeta Georgescu-Bora, pentru ta-bloul foarte reu�it pictat cu chipul Sfântului Luigi Ori-one �i care va � expus în Liceul Don Orione. A urmat omenirea speci� c� românilor, o mas� bogat�, preg�tit� de m�micile copiilor de la Oratoriu �i Cerceta�i.

Apoi, dl. manager Martin Miheller, într-un di-alog interactiv cu elevii �i p�rin�ii lor, a evocat câteva dintre cele mai importante repere �i valori ale sfântului s�rb�torit. “Întotdeauna când este ziua de na�tere a cui-va drag, încerc�m s�-l bucur�m nespus,” a început dl. Miheller. “Ce putem face s�-l bucur�m pe Don Orione, a c�rui zi de na�tere în Cer o s�rb�torim ast�zi? Punând în practic�, � ecare dintre noi, acele valori care l-au f�-cut sfânt.” �i ca întotdeauna, prima este Iubirea. Acea iubire altruist�, concret�, smerit�, r�bd�toare, care izvo-r��te din rela�ia personal� cu Dumnezeu �i care trebuie s� se r�sfrâng� asupra tuturor, chiar dac� uneori nu este u�or s�-l iube�ti pe cel de lâng� tine. O alt� valoare este Unitatea; în primul rând cu Dumnezeu �i Sfânta Fe-cioar�. Apoi unitate cu preo�ii �i între grupuri, cu cei din jurul nostru indiferent de etnie, religie sau stare materia-

l�. Familia a fost evocat� ca � ind cea de-a treia valoare. Ea trebuie condus� cu fermitate �i încredere în Dumne-zeu. Acea familie care va avea mereu o mân� întins� spre cei a� a�i în nevoi, care prin respectul, slujirea, ajutorul reciproc se vor îndrepta împreun� în iubire �i unitate spre fericirea ve�nic� oferit� tuturor.

S-a vorbit �i despre charisma centrelor orioni-ne care se des�vâr�e�te prin Slujire, pentru Isus care se g�se�te în � ecare om �i printre cei s�raci, bolnavi, sau cei a� a�i în situa�ii defavorizate, iar alteori chiar �i în cei care, de bine ce o duc, o iau razna. Astfel �elul principal s� � e de a îndeplini voin�a divin� în salvarea propriul su� et �i al altora. Dl. manager a încheiat cu mottoul Sfântului Don Orione “Fare del ben sempre…” S� facem binele întotdeauna. Binele tuturor, r�ul ni-ciodat� nim�nui.

Dup� acest dialog profund, din care cu to�ii am avut de înv��at, dl director Alexandru Stoica ne-a spus c� a venit �i timpul distrac�iei, pentru c� tot Don Luigi a spus: “Cine nu �tie s� râd�, nu este o persoan� serioas�”. A�adar animatorii de la Oratoriu, împreun� cu cei de la Cerceta�i, au antrenat toat� sala la activitatea comun� a tuturor grupurilor din centru.

Ca idee de încheiere, care trebuie men�ionat� �i care frapeaz� pe un str�in prezent la o asemenea festi-vitate, este atmosfera nemaiîntâlnit� decât la �coli con-fesionale. De la seriozitate �i profunzime în p�strarea adev�ratelor valori, pân� la capacitatea de a se distra în mod s�n�tos, toat� paleta este acoperit� în modul cel mai � resc. Iar atunci când vezi pe p�rintele vicar �i pe cel paroh, dansând împreun� cu copii, pe p�rin�i stând de vorb� cu profesorii �i directorii, pe elevii mai mici fugind în bra�ele doamnelor educatoare �i înv���toare, iar cei mai mari având grij� de cei mai mici, ca to�ii s� se simt� bine, inclusiv mamele pe care le-au ridicat de pe scaune, nu se poate s� nu observi c� este prezent spiritul autentic cre�tin, pe care cu siguran�� patronul spiritual al liceului Don Orione, îl mijloce�te de la cei din Ceruri, pentru copiii de pe p�mânt.

Ioana B�DICEANU

Liceul don Orione �i-a omagiat patronul spiritual

23Mai 2012

În urm� cu câteva zile ne-a p�r�sit P�rintele Ioan Erdeli, distinsul colaborator al revistelor ,,Vestitorul’’ �i ,,Calea des�vâr�irii”.

Preo�ii sunt un dar al lui Dumnezeu pentru Biseric� �i omenire, spune Papa Benedict al XVI-lea. Ei sunt cei care ofer� credincio�ilor cre�tini �i lumii întregi ,,cuvinte-le �i gesturile lui Isus Cristos” f�cându-i s� ,, adere la El cu gândurile,cu voin�a, cu sim��mintele lor �i cu modul de a tr�i”.

Preotul este chemat de Isus Cristos �i trimis de El în lume s�-i � e apostol neobosit �i � del, s�-L urmeze chiar �i atunci când drumul este pres�rat cu spini, când nu va � în�e-les, când va � împiedecat în misiunea lui, uneori chiar perse-cutat pân� a da m�rturie cu pre�ul vie�ii.

Toate acestea preotul le �tie. Le-a �tiut �i Pr. I. Erdeli, le avea înscrise în inim�, era ,,vrednic” ... pentru bucuriile �i durerile lui �i ale lumii. Momentul jur�mântu-lui de a-L sluji pe Cristos, momentul s� n�irii de preot l-a reînnoit mereu, în toate zilele, în to�i anii vie�ii, pân� în ultima clip�...

A fost s� n�it preot la 3 septembrie 1944, la Oradea, în împrejur�ri cu totul neobi�nuite, în plin r�zboi. Sirenele sunau sinistru, în� or�tor... Peste sunetul lor se l�sa greu ca plumbul vuietul avioanelor - bombardiere care acopereau cerul ora�ului. Peste gar� se pr�v�lea urgia...

Situa�ia a schimbat proiectul celebr�rii. Ne� ind po-sibil� intrarea în Catedrala ,,Sf. Nicolae”, a fost consacrat preot în Capela Episcopilor din Palatul episcopal de c�tre Episcopul Martir �i Sfânt Ioan Suciu. Ritualul hirotonirii l-a marcat profund �i i-a marcat întreaga via�� de preot. Clipele în care mâinile Episcopului s-au oprit asupra ca-pului, când îngenuncheat în fa�a lui Isus f�g�duia c�-�i va îndeplini datoria de preot, le-a tr�it ca într-o vraj�, cople�it de emo�ie �i fericire. Taina preo�iei a primit-o în s�rb�toa-rea su� etului, � indu-i al�turi doar so�ia...

În zilele urm�toare a celebrat prima Sf. Liturghie în biserica din Dobricione�ti. De atunci Sf. Liturghie i-a fost centrul vie�ii, a � ec�rei zile tr�ite. La Gro�i, parohia în care a fost numit la 8 septembrie 1944, �i-a început misi-unea cu Taina Euharistiei, Episcopul Ioan Suciu cerându-i s� celebreze 30 de Liturghii la inten�ia sa.

Apostolatul i-a fost bogat; în lumina lui Cristos, cre-dincio�ii au fost ajuta�i s� vad� lumina Bisericii Greco-Ca-tolce, s� se uneasc� la Adora�ia Euharistic�, la Sf. Rozar �i la Calea Crucii, atât la Gro�i, cât �i la �imleu, unde a fost preot din 1952 pân� în 1968. St�pân pe arta cuvântului, pre-dicile sale atingeau mintea �i su� etul credincio�ilor, erau un îndemn la convertire �i urcu� spiritual.

Preot a r�mas �i în anii când a fost func�ionar la IRTA, preot al rug�ciunii, preot care încuraja virtu�ile, ali-na durerile cu în�elepciunea �i blânde�ea care-l de� neau.

Pr. I. Erdeli �i-a început misiunea de preot �i a în-deplinit-o în împrejur�ri istorice ap�s�toare...

Când Isus a chemat Apostolii s�-l urmeze, ace�tia, înainte de toate, au stat cu El, apoi au mers spre al�ii. În aceast� comuniune a PREOTULUI cu CRISTOS P�rin-

tele a g�sit puterea �i lumina, aceast� comuniune a fost temelia vie�ii sale sacerdotale. Aceasta explic� curajul �i d�ruirea în rezidirea Bisericii noastre dup� 1989, la care P�rintele s-a angajat. Datorit� P�rintelui I. Erdeli, s-a ce-lebrat prima Sf. Liturghie în Biserica Greco-Catolic� din Sânandrei, la 11 februarie 1991. �i tot datorit� preo�ilor dinaintea anului 1948, anul suprim�rii Bisericii noastre, Pr. I. Bota, Pr.V.Fernea cât �i a Pr. I. Erdeli, preo�i care amintesc eroismul cre�tin, în timpul p�storirii Episcopului Vasile Hossu redeschizându-se Teologia Greco-Catolic� din Oradea, ei au format prima genera�ie de preo�i. Aces-tora P�rintele I. Erdeli le-a fost �i exemplu de preot cu har, erudit, de rar� cultur�, � ind posesorul unor valori umanis-te de largi dimensiuni.

În anii din urm� P�rintele a tr�it retras, în familie, înconjurat de dragoste. A r�mas acela�i pasionat cititor �i scriitor de totdeauna, iar noi a�teptam articolele P�rintelui cu ner�bdare �i bucurie. Rug�ciunea i-a înso�it via�a, dar �i amintirile ,,inimii”, mai ales cea a Episcopului I. Suciu, care l-a s� n�it preot �i i-a fost model, �i a Episcopului Va-siel Hossu, prieten de-a lungul timpului.

În prezen�a P�rintelui reg�seam imaginea preotului de alt�dat�, a preotului care iube�te într-un anumit fel Bise-rica �i pe Episcopul ei, pe PSS Virgil Bercea, fapt sesizabil, probabil, numai de cei mai vârstnici, într-o anumit� ml�die-rea a cuvântului care-�i amintete spontan miezul lui: ,,dra-goste”, ,,respect” �i ,,devotament” f�r� rezerve.

Pe P�rintele nu l-au atins ,,ostenelile” vie�ii. Sau a de�inut secretul prin care le-a dep��it? Pân� la sfâr�it a fost P�rintele de totdeauna: modest, blând, bun, iert�tor, în�elept în lumea nedrept��ilor, cu o capacitate de d�ruire f�r� m�sur�. Promisiunea f�cut� în ziua s� n�irii de preot �i-a �inut-o iradiind lumin� �i c�ldur� în jurul s�u: o via�� de preot sub privirea lui Cristos.

Revista ,,Calea des�vâr�irii’’ îi datoreaz� P�rinte-lui I. Erdeli contribu�ia adus� timp de 19 ani prin articole care au f�cut cunoscute adev�rurile de credin�� în lumea descump�nit� de ast�zi, articole care sunt rodul re� ec�iilor sale profunde, cuprinz�toare, �i al unei bogate experien�e de îndrum�tor spiritual; prin permanen�a cu care a evocat via�a sfânt� a Episcopilor no�tri Martiri, cu deosebire a PSS. Ioan Suciu.

Este prea greu, este de neacceptat s� ne gândim c� de-acum P�rintele nu va � cu noi... De-acolo, de Sus, �tim c� ne va ajuta, iar noi îl vom reg�si, ori de cate ori îl vom c�uta, în scrisul s�u �i în rug�ciune.

Otilia B�LA

O via�� de preot...

24 VESTITORUL

„Cum mi-a fost dat ca Maica Domnului s� vin� la mine” au fost cuvin-tele prin cântec ce au r�sunat din glasu-rile credincio�ilor la începutul liturghiei din a III-a duminic� dup� Pa�ti, la M�-n�stirea Franciscan� „Maica Domnului” din Oradea. Cuvinte sugestive, expri-mând bucuria �i marcând un eveniment important din via�a comunit��ii: s� n�irea mozaicului reprezentând imaginea S� n-tei Fecioare Maria, s� n�ire o� ciat� de PSS Virgil Bercea, al�turi de pr. Mihai V�t�m�nelu – parohul m�n�stirii �i de al�i nou� preo�i, în prezen�a unui mare num�r de credincio�i.

Impresionanta lucrare a fost reali-zat� de artista românc� Amalia Verzea, pe durata unui an de zile. Mozaicul este alc�tuit din peste 100.000 de buc��ele de smal� vene�ian sidef �i auriu, ce reu�esc atât de frumos s� o redea pe Fecioara Maria cu Pruncul Isus, înconjurat� de îngeri. Aceast� icoan� constituie imaginea reprezentativ� a m�n�stirii franciscane, ce poart� numele Maicii Dom-nului. Mozaicul, amplasat în altar, are o în�l�ime de 4,5 metri �i o l��ime de 3,6 metri �i a fost realizat în întregi-

S n�ire de mozaic

me din dona�iile credincio�ilor. Cu acest prilej aducem mul�umirile noastre tuturor credincio�ilor pentru spriji-nul acordat în realizarea mozaicului în biserica noastr� �i îi încredin��m ocrotirii Maicii S� nte.

Mul�umim Bunului Dumnezeu �i Preacuratei Fecioare Maria pentru realizarea acestei icoane în m�-n�stirea noastr�.

Pr. Mihai V�T�M�NELU

La data de 2 mai 2012 a avut loc s� n�irea nou-lui mozaic din curtea Seminarului Teologic din Oradea ce o ilustreaz� pe Sfânta Fecioar� Maria avându-l pe Isus în bra�e. Mozaicul a fost realizat de maestrul Radu Ro�u din Alba Iulia.

În tradi�ia Seminarului or�dean, în luna mai au loc devo�iuni mariane la grota din curte, rug�ciuni la care avem ca invita�i reprezen-tan�i ai asocia�ilor laice din Ora-dea. S� n�irea a fost o� ciat� de PSS Virgil Bercea, împreun� cu p�rintele rector Antoniu Chifor �i vice-rectorul fr. Eduard Fis-cher. La ceremonie au luat parte �i ceilal�i preo�i din curtea se-minarului, precum �i profesori ai facult��ii, elevi, studen�i �i seminari�ti.

To�i împreun� au format un mozaic viu, un mozaic de ru-g�ciune. Dup� s� n�irea propriu-zis�, a urmat prima parte a Aca-tistului Maicii Domnului, iar la sfâr�itul acestuia, Preas� n�itul ne-a încurajat tinere�ea asem�-nându-o cu prim�vara �i cu îm-

S n�irea mozaicului de la grot�br�carea naturii în � ori. Cum toat� natura este re-che-mat� la via�� (am putea spune chiar înviat�), dar nu ca o ciclicitate anual� ci ca o împodobire într-un continuu nou, tot a�a �i noi suntem chema�i s� ne „îmbr�c�m” în via��, s� rena�tem în Cristos cel înviat.

http://www.seminaroradea.ro

1,5 Lei