1 - 1 5 Auqus t 195V N o . 15-16

VESTITORUL ORGAN AL EPARHIEI ROMÂNE UNITE DE ORADEA ŞI REVISTĂ DE CULTURĂ RELIGIOASĂ

Redacţia şi Administraţia : Parcul Ştefan cei Mare No. 8.

Apare la 1 şi la 15 a fiecărei luni

ABONAMENT: Parohiile : 200 Lei Particularii: 160 Lei Membrii Agrului . 100 Lei

No. 2 5 3 1 , 1 9 3 9 .

Nou c o n c u r s de primire la Sf. Teologfe. Pentru couiplenirea locurilor rămase vacante în

Seminarul Nostru teologic pe ziua de 19 August crt. se publică un nou concurs. Tinerii români uniţi cu chemare la Sf. Preoţie şi dori­tori să intre în Clerul Diecezei Noastre până la data de 15 August crt. îşi vor înainta cererile însoţite de următoarele acte :

1. Extras de botez (dela preot). 2. Certificat de studii (bacalaureat). 3. Extras de naştere dela ofiţerul stării civile. 4 . Certificat de moralitate dela parohul propriu,

cupnzanc $i u>ajii despre pui'hfjii taiiaiuaiuiui* $t familia lor.

5. Certificat de moralitate dela Catehetul care candidatului i-a propus religie în ultimul an de şcoală.

Certificatele de sub 4 şi 5 se vor trimite direct Episcopiei sau se vor da candidatului în plic închis şi sigilat.

Toţi aspiranţii în ziua de 19 August cri. orele 8 a. m. se vor prezenta personal la Seminarul teologic din Oradea, spre a fi vizitaţi de către medic.

Taxa de întreţinere în Seminar va fi 4 0 0 0 Lei. Cei săraci şi cari se vor distinge vor putea primi re­duceri sau bursă.

Fraţii Preoţi despre cele de mai sus ii vor informa pe toţi tinerii din parohii cu chemare la slujba Dom­nului şi cu pregătirea recerutâ, îndemnându-i să intre slujitori ai Sfântului Altar.

Deodată facem un călduros apel către Preoţi şi credincioşi ca să facă rugăciuni, ca Dumnezeu să ne dea multe şi alese vocaţiuni preoţeşti. Mai ales să ofere spre acest scop Paraclisele din postul S. Mării.

Oradea, Şed. Cons. din 15 Iulie 1 9 3 9 .

No. 2 6 9 0 / 1 9 3 9 .

Concurs Ia două locuri în Colegiul „Pio Roraeno" din Roma.

Pot concura tineri greco-catolici a) bacalaureaţi ori absolvenţi ai şcoalei normale având diploma de învăţător;

P A R T E A O F I C I A T Ă

b) actualii seminarişti, cari au dat dovadă de progres frumos în studii şi de purtare morală irepro­şabilă.

Cererile se vor înainta acestui Ordinariat până la 1 Sept. 1939 .

Cei de sub a) le vor insoţi de aceleaşi documente caşi concurenţii la Seminarul Teologic diecezan, spe­cificate mai sus la No. 2 5 3 1 / 1 9 3 9 , sub 1., 2., 3., 4., 5., către cari ver mai adăuga :

6. O declaraţie prin care se obligă că nu se vor înapoia din Roma până la finea studiilor, petrecând vacanţele în locul de vilegiatură al Colegiului şi că se vor hirotoni ca preoţi celibi.

7. O declaraţie din partea părinţilor, prin care "aceşiia se ' invoesc că riul lor sa studieze la Koma/sa petreacă acolo vacanţele, şi să se hirotonească ca preot celib, se obligă totodată a suporta cheltuelile recerute pentru călătorie, cărţi, taxe şcolare şi îmbrăcăminte.

8. Certificat despre starea sanitară. Cei de sub b) vor însoţi cererile numai de actele

specificate sub 6. 7. şi 8. Cei admişi în Colegiul din Roma sunt bursieri,

adecă primesc acolo gratuit casă şi masă. De îmbră­căminte, cărţi, taxe şcolare şi spese de călătorie însă au să se îngrijească ei.

Tot ei vor suporta şi cheltuelile împreunate cu paşaportul.

Recurenţii se vor prezenta personal ia Seminarul teologic din Oradea, în ziua de 2 Sept. crt. unde vor fi supuşi unui nou examen medical.

No. 2 2 9 3 / 1 9 3 9 .

Sărbător i naţionale.

Publicăm mai jos spre ştire şi conformare ulti­mul jurnal al Consiliului de Miniştri cu No. 1467 , prin care se regulează din nou participarea autorităţilor, a trupei sub arme, a elevilor şi premilitarilor la servi­ciile divine ce se oficiază la sărbătorile Naţionale şi ale Familiei Regale.

»Consiliul de Miniştri în şedinţa sa dela 17 Mai 1 9 3 9 , văzând Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 2 5 7 4

© BCU CLUJ

V E S T I T O R U L Anul XV. No. Io -1b

din 13 Octomvrie 1938 şi No. 669 din 24 Februarie 1939 cât şi dispoziţiunile art. 18 din legea regimului general al Cultelor,

D E C I D E : Art. I. Toate cultele vor oficia servicii religioase

la solemnităţile naţionale şi la cele ale Familiei Dom­nitoare.

Ora când se vor oficia servicii religioase va fi fixată în fiecare judeţ de Prefectura judeţului.

Art. II. In afară de cazul când legi, regulamente, sau dispoziţiuni speciale nu dispun participarea în corpore, la serviciile religioase ce se vor oficia la so­lemnităţile naţionale şi la cele ale Familiei Domni­toare, vor lua parte şefii autorităţilor de Stat, judeţ sau comună şi ai instituţiunilor depinzând de acestea, cum şi comandantul celei mai mari unităţi din garni-zioană : ei vor participa la serviciul religios ce se va oficia Ia biserica ortodoxă română din localitate.

Dacă în localitate este biserică greco-catolică (unită) ajutorii şefilor autorităţilor de Stat, judeţ sau comună, cum şi ajutorul comandantului celei mai mari unităţi din garnizioană vor lua parte la serviciul reli­gios ce se va oficia la aceasta biserică.

La bisericile sau casele de rugăciuni ale celor­

lalte culte, vor participa delegaţi ai şefilor autorită­ţilor arătaţi la aliniatul prim şi ai armatei. In măsura posibilului, aceşti delegaţi vor aparţine cultului bise­ricii sau casei de rugăciuni unde se oficiază serviciul religios.

Art. III. Dacă la solemnitate ia parte şi trupa sub arme, aceasta va participa la serviciul religios dela biserica ortodoxă.

Trupă sub arme va lua parte şi la solemnităţile dela Catedralele Episcopale ale Bisericii române unite din Blaj, Cluj, Oradea, Lugoj şi Baia-Mare.

Premilitarii vor participa la serviciile religioase ce se vor oficia la bisericile sau casele de rugăciuni ale cultelor cărora aparţin.

Art. IV. Elevii şcoalelor de Stat sau confesionale vor participa la serviciile religioase ce se vor oficia la bisericile sau casele de rugăciune ale cultelor că­rora aparţin.

Art. V. Cu executarea dispoziţiunilor acestui Jur­nal să însărcinează Miniştrii: Cultelor, Internelor, Apă­rării Naţionale, Aerul şi Marinei şi Educaţiunii Na­ţionale.

Art. VI. Dispoziţiunile din ţurnalul Consiliului de Miniştri anterioare se anulează«.

Oradea, 15 Iulie 1939.

Morala în neorânduială G T f f ^ p t ^ r t c r s c o t • defflBJ.rtv <

orânduială în morală, în vieaţa morală. Atâtea, şi nu puţine, suflete uitând demnitatea şi siguranţa lor, care consistă în temerea lui Dumnezeu şi îndeplinirea po­runcilor sale, se întorc la idei vulgare, spre nimicuri.

Câţi creştini şi catolici de nume, ba chiar practi­canţi, nu au despre religie decât idei mici, idei egoiste, idei mărginite la fericirea prezentă, la un izvor de vieaţă uşuratic, la un mic succes monden, la puţină ştiinţă bătătoare la ochi şi gălăgioasă, Ia nimicuri!

Odată, conştiinţa publică s'ar fi revoltat în faţa unor situaţii familiare, mai bine zis extra-familiare, sau contra-familiare, în faţa unui fapt care azi este con­siderat de nevinovat chiar de oameni cinstiţi, practi­cat uneori de chiar îndrumători autorizaţi ai moralităţii.

Legea naturală se întunecă, fiecare îşi fabrică o mică moralitate, cu totul relativă, dar foarte rudimen­tară, pe care o potriveşte cu patimile proprii, o aco­modează cu plăcerile proprii, cu capriciile, cu intere­sele sale. Se ajunge acolo că nu-şi mai reproşează căderile, consideră acest lucru ca natural, ba chiar necesar. Divorţul, convieţuirea nelegiuită, se consideră ca lucruri admise; furtul nu-i rău, dacă e acoperit sub pavilionul comercial, sau se intitulează »o abilitate în afaceri«. înjurăturile, batjocurile la adresa lui Dum­nezeu şi a aproapelui se consideră justificate dacă sunt manifestative ale indignării! Instinctele ne atrag în jos, nu mai privim în sus. «Grozavă gândire, spunea

« s s e r t să *Kr-rhai*ve£i' nîmiri- deâsuprt* capului p ro­priu*. Iată de ce se nasc viţii necunoscute, monştri de zgârcenie, rafinărie de voluptate e t c , cari nu mai au nume. Câţi nu cetesc cărţi pe cari cutează să le deschidă numai oamenii cu slabe moravuri.

Poruncile se reduc cu voia la simple sfaturi, se aleg acelea cari convin la diferitele ocazii, după plac. Energia morală, nefiind o calitate a multora, fiind rare caracterele de oţel, repede ajunge omul să urmeze din timp în timp, acele precepte cari nu-1 jenează prea mult, nu-i cer prea mult.

înclinarea naturală a pornirilor, servitutea patimi­lor grele şi moleşitoare, exercitarea plăcerilor suspecte, nedisciplinarea spiritului care toate voieşte să le ştie, permiţându-şi cu toată opreliştea legii morale, cetirea publicaţiilor infecte, frecventarea spectacolelor, agente de corupţie, nedisciplinarea voinţei, care fuge de orice constrângere; nedisciplinarea inimii care nu mai cal­culează cu atenţia fină, familiarităţile limbii, limbajul vulgar, privirile îndrăzneţe şi provocatoare, relaţiile prea libere, ieşirile nebune şi fără control, moravurile destrăbălate, frecventarea din interes sau plăcere sau chiar respect omenesc a persoanelor a căror legătură este nepermisă sau dăunătoare; lipsa de ruşine, dan­surile destrăbălate, despre cari spunea cineva : »Nu înţeleg cum o mamă poate sâ lase, fără să roşească, pe îicele sale, Ia atari dansuri« ; scăderea dureroasă a simţământului moral, dispariţia buneicuviinţe, prăbu-

© BCU CLUJ

Anul XV, No. 1 5 — 1 6 V E S T I T O R U L 147

şirea cinstei, a respectului dreptăţii şi a obligaţiunilor contrase; toate acestea sunt ca nişte afluenţi cari măresc fluviul imoralităţii, care scufundă cu repeziciu­nea sa acele cămine, cari erau considerate inviolabile, până într'atâta că sănătatea morală se consideră ştearsă de pe suprafaţa pământului.

Ne vom întreba de unde provine această dizor-dine ? Omul poate fi lăsat să fie condus de instinctele sale, de dorinţele sale, de interesele sale, de senti­mentele sale. Ceea ce conduce lumea, sunt ideile. In urma urmei, lumea merge înainte sau dă înapoi, urcă sau coboară, după ideile cari se seamănă în mijlocul ei. Aproape întotdeauna modul nostru de-a acţiona este proporţionat gândurilor noastre. După cum gân­durile noastre au tendinţă de înălţare sau de coborîre, aşa acţiunea noastră va fi nobilă şi curajioasă sau josnică şi laşe.

Cine seamănă ideile în lume ? Filozofii, gânditorii. Dar se va zice, ce influinţă pot să aibă, deoarece căr­ţile lor nu sunt cetite de public, de mulţime. Totuşi influinţă lor este enormă, deoarece tezele lor cari par accesibile numai claselor mai înalte, se coboară în mul­ţime prin vulgarizatori, în operele mai modeste, în re­viste, în ziare, în broşuri, lăspândind în felul acesta ideile cari influenţează îndrumarea morală a omenirii. Ideile lor sunt transportate mai ales prin învăţământ: fie prin cel prirr\ar, unde maeştrii nu sunt înarmaţi întot­deauna cu adevărata filozofie, de multe ori chiar de loc, conduşi fiind de idei naturaliste; fie prin învăţă­mântul secundar şi universitar, unde manualele sunt pline de filozofie necredincioasă, dar trebuesc necesar propuse, fie din dispoziţie, fie din cauza profesorului plin de astfel de idei, asimilate ia izvorul necredinţei multiforme.

Ne mirăm adeseori, când auzim pe tineri expri­mând unele idei scâlciate, obiectiv falşe despre vieaţă. îşi motivează destrăbălarea prin înclinarea naturală lăsată de Autorul naturii, respingând orice idee de educaţie morală, ca ceva rău. Omul după ei este bun dela natură, dar educaţia îl strică, se înţelege educa­ţia în genere, oricare ar fi ea, dar mai ales cea mo­rală. Mirarea ne scade însă când vedem cu indignare că apar cărţi scrise de unii teologi, fie zis de nume, cari apără aceste idei bolnave, pentru a justifica unele curente de vieaţă socială modernă, dar dezastruoasă pentru suflete, injectând veninul mortal al necredinţei, al imoralităţii, conducând direct Ia naturalismul mate­rialist păgân. Tineretul va ceti atari cărţi fiind ale maeştrilor proprii; le va însuşi poate adeseori forţat, dar totuşi le va însuşi.

Ce mai zicem când tineretul trebue să vadă exem­plul scandalos în vieaţa morală a propriilor maeştrii ? Fiind întins câmpul moral, orice abatere a celor cari îndrumează produce dubii; nesiguranţă în cei îndru­maţi ! Câte exemple, câte îndrumări greşite nu se dau şi nu se primesc !

Râul prinde încet dar sigur rădăcini, va creşte în arbore mare, care va acoperi cu umbra sa lumina bi­nelui, sufocându 1. Dizordinea în felul acesta se îm­prăştie sub masca filozofiei. Fel de fel de idei se bat în cap. Rezultatul va fi desrâdăcinarea ideilor drepte, lepădarea aşa zisului »jug moral«.

Adepţii lui Nitzsche dispreţuesc morala în mod absolut. Pentru Niizsche, virtutea slăbeşte pe om dis-trugându-i forţa. Morala este un agent de slăbire, care a dat înapoi omenirea ; este o nicotină, este un produs stricăcios pe care omul trebue să-i elimine cu orice preţ, care înveninează toată concepţia lumii.

Nitzsche, atins de nebunie, şi-a sfârşit zilele într'o casă de sănătate; dar teoriile sale au întâlnit în so­cietatea contimporană numeroşi adepţi, cari profesează cu o fervoare fără seamăn principiul atât de comod, dar dezastruos, care Iasă frâu liber tuturor patimilor: »Nimic nu este adevărat, totul este permis«.

Alţii urăsc morala, temându-se că poate e ade­vărată. Morala creştină este duşmanul lor neîmpăcat, deoarece le propune urcuşul spre ideal, pe când ei preferă acestei înălţări curajoase, coborîrea mizeră a patimilor josnice.

Alţi filozofi s'au gândit că pentrucă omul să se poată conduce, îi este destul să aibă raţiunea. Ce tristă experienţă au făcut de fapt ?

Mulţi propun o morală neutră. Un congres al li-ber-cugetătorilor a stabilit: «Programele şcolilor tre­bue să înceteze de-a fi bazate pe vreo idee a lui Dum­nezeu». Deci şcoală fără Dumnezeu! Şcoala dumne­zeilor omeneşti, temporan atotputernici, dar falşi!

Poate oare să existe de fapt adevărată neutrali­tate ? Chiar atunci când oficios se stabileşte o oare­care religiozitate în şcoală, cu intenţia introducerii lente dar sigure a adevăratei ireligiozităţi, oare nu se face ca în practică să fie o curată spoială, propunân-du-se o religie falsă, făcându-se şi rânduindu-se multe lucruri contra legilor lui Dumnezeu, motivate prin forţă majoră. Dar este oare forţă majoră contra voin­ţei exprese a lui Dumnezeu ?

Neutralitatea este forma ostilităţii cea mai demnă de dispreţuit, deoarece ea priveşte pe Dumnezeu ca pe o cantitate neglijabilă. Este imposibil ca să conce­pem o vieaţă neutră! A neutraliza morala, este a o lipsi de ceea ce o face eficace şi binefăcătoare. în­seamnă a dispreţul pe autorul e i !

Iată de ce e grea unirea sufletelor în vieaţa so­cială şi religioasă ! Nu se trăieşte după legile lui Dum­nezeu, după morala adevărată. Amoralitatea e în con­trazicere cu credinţa!

Dacă se iau moralei motivele sale superioare, su­pranaturale, se înlocueşte cerul albastru şi luminos cu unul de plumb, sub care virtuţile nu se pot des-volta, după cum nu se desvoltă florile sub un cer fără soare.

Singură morala creştină, complectă şi adevărată,

© BCU CLUJ

148 V E S T I T O R U L Anul XV. No. 15—16

propusă direct de singura Biserică a iui isus Cristos, este aceea care obligă, fiind promulgată de Dumnezeu şi având posibilitatea de sancţiune. Ea singură este capabilă să pună în inima omului prin har, posibilita­tea de-a ne îndeplini datorinţele.

Propagarea moralei lui Cristos este un ordin de

zi pentru fiecare creştin, oricari ar îi riscurile. Ne impune acest lucru situaţia noastră de creaturi, depin­zând absolut de Făcător ; apoi privilegiul d e a fi fiii lui Dumnezeu, răscumpăraţi de acelaş Mântuitor, şi sfinţiţi de acelaş Spirit Sfânt!

P. Dr. Petru Suciu.

Chemare la praznicul Maicii Sfinte din 15 August la Sf. Mănăstire din Drăgeşti-Bihor

Numai câteva zile ne despart de cel mai mare praznic al Sf. Fecioare, când creştinii din toate părţile pământului se vor întrece — în avântul lor fiesc — întru a lăuda şi preaslăvi pe Mama lor cerească, alergând cu toţii la al­tarele Ei, unde să-i depună prinosul lor de re­cunoştinţă şi iubire. De ce bucurie sfântă vor fi stăpânite inimile lor — în acea zi sfântă — numai adevăraţii fii ai Măriei o pot mărturisi! Nimic în lume n'ar fi în stare să Ie-o poată înnăbuşi; nici chiar faptul trecerii Măriei dintre cei vii, de pe pământ, care e praznicul zilei de 15 August, căci trecerea ei dintre pământeni nu a fost moarte, ci un dulce somn, ca apoi să fie ridicată de către Ingerei cu sufletul şi cu trupul la cer, lângă tronul Fiului său. Acolo — mai vie ca oricând — era menită să fie mijlocitoare şi apărătoare nestrămutată în folo­sul nostru, sărmani păcătoşi!

Faţă de această însufleţită bucurie noi vom rămânea nepăsători ? Niciodată, căci şi noi sun­tem creştini şi fii adevăraţi ai Măriei. Suntem convinşi de aceasta şi o cântăm în bisericile noastre :

Maria-i dulce Mamă, Iar noi a ei copii; La sânu-i cald ne chiamâ, Grăbiţi a o iubi.

De aceea, în ziua scumpă a Mamei noastre, să urmăm pilda creştinilor de pretutindeni. Să fim prezenţi cu toţii: mare şi mic, bătrân şi tânăr Ia altarul Măriei, din sf. Mănăstire din Drăgeşti. Gestul nostru mărinimos va dovedi cu prisosinţă că suntem adevăraţi fii ai Măriei, nu atât cu vorba, cât mai vârtos cu fapta. Iar Maica sfântă va privi din ceruri zâmbitoare, ne va alina durerile şi necazurile, ne va uşura povoarele vieţii şi ne va asculta c^ înduioşare rugile inimilor noastre, dăruindu-ne nouă, ţării noastre şi lumii întregi: pace şi linişte, a căror trebuinţă se simte aşa de mult în timpurile de faţă.

Deci cu toţii la Drăgeşti, la 15 August.

Superiorul Mănăstirii

Pentru tinerea pelerinajului avem învoire specială dela Prefectura Judeţului Bihor, No. 20651/1939.

Acţiunea harului în America

Nu încape îndoială că puterea lui Dumnezeu s'a arătat peste tot şi în toate vremile. Şi aceasta nu nu­mai faţă de un popor, ci faţă de toate, cu abundenţă mare, şi în oricare parte a lumii.

Aceasta putere se arată şi azi caşi în trecut prin minunile ce e în stare să le săvârşească atât în indi­vizi cât şi în societate. Axioma : nu poate pomul rău să facă poame bune şi învers, se verifică odată mai mult în istoria bimilenară a acestei instituţii, care e Biserica catolică. Râvna ce ea o depune în sfinţirea sufletelor esle la fel unei albine harnice care nu cu­noaşte depăriâri în a culege polenul sfinţeniei şi a evidenţia pria minunile ce le-a săvârşit în suflete şi prin care vorbeşte lumii în faţa istoriei de originea

ei cu adevărat supranaturală, este în mod neîndoiel­nic mare. Aceasta notă caracteristică Ei, o face să fie mai mult iubită şi pe noi ne sileşte să recunoaştem şi exclamăm: »Mari şi minunate sunt lucrurile Tale Doamne!«

E vorbă să se beatifice o femeie a cărei vieaţă exemplară şi opere de binefacere îi dă dreptul să fie numărată şi ea caşi atâtea printre sfinţi. Aceasta fe­meie e Maica Elisabeta Leton care s'a născut în anul 1774 şi a murit la 1821 la Emmitsburg în America. Trecând dela protestantism la catolicism, întemeiază în Statele Unite sistemul şcolilor parohiale şi tot ea în­fiinţa acolo cel dintâiu orfelinat.

Astăzi se găsesc în Statele Unite 6000 de călugă­rite din ordinul ei şi printre familiile înrudite cu a sa se citează şi aceea a preşedintelui Roosevelt.

Păr. Nicolae Cristea

© BCU CLUJ

Anul XV. No. i a — 1 6 V E S T I T O R U L 1 4 9

Marele ziar luteran »Nya Degligt Allahanda« din Stockholm (Suedia) publică nu de mult consideraţiunile ce urmează asupra Papalităţii: «Astăzi situaţiunea e de aşa, încât un Suedez creştin din Biserica Statului (cea luterană) trebue să recunoască păstrarea Bisericii catolice ca factorul cel mai important al civilizaţiei creştine.

Protestanţii îşi dau deci seama că ei încă sunt interesaţi în această luptă. Deosebirile de păreri pri vitoare la dogma creştină nu mai sunt acum punctul esenţial. Solemni şi senini, de un spirit curat, dar con­ştienţi şi plini de smerenie, Papii propovăduesc Evan­ghelia creştină.

Biserica Romei a avut în zilele noastre o serie întreagă de capi însemnaţi. Ce Papi! Ioachim Pecci, care a luat numele de Leon XIII, al cărui zâmbet amabil şi ironic convertia pe esteţii veacului al 19-lea; losit Sarto sau Pius X, icoana evlaviei copilăriei, caşi a sfinţeniei; marele boier lacob della Chiesa, Bene­dict XV, ale cărui silinţe diplomatice în timpul mare­lui război, dacă n'au dus la înţelegere şi la pace, au fost cu toate acestea, după părerea chiar a beligeran­

ţilor, singurele intervenţii reale în vederea unei păci adevărate; şi, mai aproape de noi; AchiSle Ratti, în­văţatul bibliotecar şi admiratorul naturii care, în clipa când Mussolini făcea revoluţia sa, mântuia crucea pe seama Italiei şi a lumii.

Şi ce Secretari de S ta t ! Rampolla, Merry del Val, Gasparri, Pacelli. Ar f io greşală să stăruim prea mult asupra competenţei, experienţei, destoiniciei lor diplo­matice. Mari sunt aceste calităţi, dar ele totuşi dispar în atmosfera morală în care au trăit aceşti oameni. Ei au renunţat la pacinica fericire a vieţii familiare, Ia bunurile pământeşti şi la bucuriile aceslei lumi, pentru a duce o vieaţă de virtute aspră, o vieaţă de asceţi, în semn de ascultare faţă de un Stăpân şi un împărat, în ochii căruia căinţa tâlharului drept are mai mult preţ decât orice.

Mare a fost Pius XI între oameni. El n'a rostit un cuvânt, el n'a spus o părere, el n'a luat o hotă-rîre care să nu fi fost menite pentru binele Bisericii. El a vorbit şi stăpânilor acestei lumi şi le-a spus ade­vărul mai limpede decât oricine«.

( i g )

CRONICI — E x e r c i ţ i i l e s p i r i t u a l e a l e V e n . C l e r , vor

avea loc şi în anul acesta la Seminarul nostru diecezan. Ele se vor ţine, ca în trecut, în 2 ser i i : întâia dela 22 la 26 August, iar a doua serie dela 29 August la 2 Septemvrie. Vor lua parte toţi preoţii eparhiei.

— C e n t e n a r u l d e l a B e i u ş . Se împlineşte la sfârşitul acestui an — 25 Decemvrie — un veac dela moartea lui Samuil Vulcan, întemeietorul liceului din Beiuş şi marele ctitor al literaturii şi culturii româ­neşti. Prăznuirea centenarului se va face, după cât

ştim, în zilele de 25 şi 26 Octomvrie, când se va inau­gura şi noua aripă a liceului de băieţi şi noul local al liceului de fete clădit în întregime de I. P. S. Sa Episcopul Valeriu Traian Frenţiu, generosul patron al ctitoriilor lui Vulcan şi Pavel. Serbările centenare, suntem siguri, vor aduna la Beiuş mulţi foşti elevi şi oaspeţi, cari vor alerga din toate părţile spre a-şi arăta recunoştinţa lor faţă de nemuritorul întemeietor, căruia Neamul românesc îi datorează atât de mult.

— "f E l e n a C h i ş i u , născ. Corbu, soţia preotu­lui nostru din Bicaz—Sălaj, după lungi suferinţe răb­date creştineşte a trecut la cele veşnice în 7 Iulie a. c , într' al 29-lea an al vieţii şi al 9-lea al căsătoriei. O deplâng, în afară de soţul său, numeroase rude şi cunoscuţi. Odihnească în pace!

— O ş c o a l ă p r i m a r ă în C a p i t a l ă . în str. Gh. Pallade nr. 56 din Capitală s'a deschis de un an în­coace şcoală primară »Maica Domnului«, condusă de surorile din Congregaţia Buneivestiri dela Blaj . Vizi­tând aceasta scoală un ziarist, d. Nicolae Ciocârdia publică în coloanele »UniversuIui« din 1 Iulie a. c. un frumos articol despre excelentele impresii ce le-a avut, şi încheie că după aceasta vizită înţelege pe deplin constatările făcute de delegatul Ministerului Educ. Nat , care la 16 Iunie a. c. scria în condica de procese verbale: «Vieaţa în şcoală e condusă cu deosebit tact pedagogic de maica directoare. Programa analitică a fost aplicată cu pricepere şi cu folos practic. Putem spune că şcoala înafară de cunoştinţele pe care le dă elevilor, este şi un adevărat cămin părintesc pentru copii«, etc. La înflorirea ei au contribuit mult şi Pă­rinţii Franciscani români uniţi din Bucureşti. Consta­tări de felul acesta nu pot decât să ne bucure pe toţi.

— Z i l e s e n i n e . Cercetând Eminenţa Sa cardi­nalul Verdier, arhiepiscopul Parisului, la 5.. 2. 1939 colegiul central al Fraţilor Şcolilor Creştine, unde se găsesc tineri de 20 de naţionalităţi, într'o cuvântare adresată celor din noviţiatul al doilea le-a spus că fiii S. loan B . de la Salle sunt astăzi mai trebuincioşi de­cât oricând pentru Biserică şi societate. Ori unde s'a ivit şcoala fără Dumnezeu, prin imensul rău ce a pri­cinuit, a făcut să se simtă trebuinţa şcolii creştine.

Factorul cel mai important

© BCU CLUJ

1 5 0 V E S T I T O R U L Anui XV. No. 1 5 — 1 6

Cardinalul din Paris a adăogat că Biserica Franţei aşteaptă zile senine. Sunt atâtea semne. Când a vizi* tat nu de mult cartierul roşu Bobigny, o mie de oa­meni l-au întovărăşit cântând »]e suiş chretien«.

— Conversiune. Văduva lui Calvin Coolidge, fost preşedinte al Statelor Unite, a trecut nu de mult la catolicism. »Denver Register* anunţă că ea are de gând să intre într'o mănăstire.

— Raportul unui ateu. Emilian Varoslavski, secretarul general al bezbojnicilor, e nevoit să admită cel puţin 30 de milioane de adulţi credincioşi. Din patru milioane de locuitori ai Moscovei, deci, cel pu­ţin 400.000 întră în această din urmă categorie. Ar exista, prin urmare, mai multe zeci de mii de comu­nităţi religioase. Publicând aceste date un «comisar al poporului», ele sunt, fireşte, anevoie de controlat. To­tuşi, implicit, ele dovedesc zădărnicia propagandei bez-bojnice de 20 de ani şi mai bine. — „Religia" — măr­turiseşte Varoslavski — »supravieţueşte în oraşe şi sate şi e neadevărat să spui că numai bătrânii cerce­tează bisericile«. Pentru întărirea mărturiei sale, el aduce mai multe dovezi şi încheie că vor trebui încă mulţi ani până ce se va desrădăcina cu totul din su­flete «superstiţia religioasă«. Adică, paşte murgule, iarbă verde.

— Episcopi negri. După episcopii chinezi şi japonezi, hirotoniţi de Papa Piu XI, iată că Papa Piu XII numeşte pe cei dintâi episcopi negri. Ei sunt: P. S. Sa Ignatie Kamarosandratana pentru Madagascar, numită insula roşie, adică a martirilor; P. S. Sa losif Kiwanuka, vicar apostolic de Nasaka în Uganda; P. S. Sa losif Faye, prefect apostolic de Ziguinckor în Senegal. La nebuniile naţionalismului descreierat care în inima Europei proclamă religia rasei, a sângelui şi a pământului nordic, cu pretenţia ca această rasă (cea germană) să fie stăpâna absolută a tuturor ra­selor pământului (ein Herrenvolk), Biserica Romei răspunde cu fapte, ridicând la treapta cea mai înaltă a preoţiei, la episcopat, pe dispreţuiţii negri, pe cari până bine de curând albii (Europeni şi Americani) când nu-i vindeau ca pe vite, îi linşiau pentru cea mai mică greşală. Faptele grăiesc dela sine. Nu e nevoie de comentar.

Anunţ şcolar La Liceul de fete «Sfânta Ursula« din Oradea, cu

drept de publicitate pentru opt clase, două secţii: mo­dernă şi reală, cu limba de predare română examenele de admitere în ci. I-a pentru sesiunea lî-a se vor ţi­nea începând cu ziua de 1 Sept. a. c , iar înscrierile în celelalte clase începând cu ziua de 25 August a. c.

Mănăstirea «Sfânta Ursula« are un curs faculta­tiv, unde se predau cunoştinţe teoretice şi practice, limbi, steno-dactilografie etc. Şcoală primară, de copii mici sistem Montessori. Toate cu limba de predare română.

Internatul este organizat modern, elevele primesc o educaţie aleasă. L imbade conversaţie română-fran-ceză. Informaţiuni şi prospect se trimit la cerere.

INSTITUTUL „ S F Â N T A T E R E Z A " C L U ) , S l r . A v r a m îancu 58 .

P R O S P E C T Institutul «Sfânta Tereza« primeşte eleve pentru

Liceul Menajer de 8 clase, şi eleve pentru curs Nor­mal de gospodărie.

In Liceul Menajer se primesc eleve şi din alte şcoli practice şi teoretice şi din şcoli supra-primare cari vor intra în şcoală în urma unui examen în clasa corespunzătoare nivelului intelectual.

In cursul Normal de gospodărie se pot înscrie eleve cu Bacalaureat teoretic, industrial, comercial sau cu diploma de învăţătoare şi conducătoare. în­scrierile se fac începând cu data de 1 Sept. a. c .

Fiind o şcoală de învăţământ practic externatul se admite foarte greu.

Actele necesare sunt: 1. Actul de naştere. 2. Actul de naţionalitate. 3. Actul de vaccin. 4. Certificatul şcolar sau diploma în original. Taxa pentru elevele de clasa 1, 2, 3, este 8000

Lei, plus taxa de cursuri 3000 Lei, în care se cu­prinde taxa de înscriere 500 Lei, taxa de clădire 1000 Lei, taxa şcolară 1000 Lei, uzarea vaselor, inspecto­rat, pat-spital, fond de fanfară străjerească 500 Lei.

Dela clasa VI - VIII, taxa de internat este de 10.000 Lei, plus taxa de cursuri sus menţionată. Taxa pentru cursul normal Ia internat este de 10.000 Lei, plus taxa de cursuri 3500 Lei, (căci taxa şcolară e de 1500 Lei), restul de 2000 Lei sunt taxele menţionate la cursul inferior.

Rufăria necesară elevei în internat. Câte 4 — 6 rânduri din lingeria necesară de corp. Câte 2 rânduri din lingeria de pat. O plapomă sau cuvertură de lână. O pernă. 0 saltea de păr de cal sau lână. 3 prosoape. 2 şervete de şters tacâmul. 2 cârpe pentru bucătărie care se predeau şcolii. 1 sac de rufe din americă (70 — 50 cm. cu numele

scris. Tacâm complect se dă din partea internatului, înse eleva nu pleacă în vacanţă până predă tacâmul complect şi paharul.

Uniformele Se confecţionează în atelierele şcoalei noastre.

Elevele care au costum străjeresc şi-l aduc în între­gime palton, bască, . . . fot modelul străjeresc. Cio­rapi, băşti şi accesoriile uniformei se cumpără dela cooperativa şcoalei care procură şi toate cărţile şi re­chizite şcolare.

Toată lingeria şi uniformele vor fi marcate cu numele întreg cu aţă roşie D. M. C.

Toate obiectele vor fi aduse odată cu sosirea ele­vei în internat. Elevele care nu au obiectele cerute trebue să şi-le procure imediat dela cooperativa şcoalei.

Direcţiunea.

© BCU CLUJ

Anul XV. No. 1 5 1 6 V E S T I T O R U L 1 5 1

Liceul Român Unit de Fete din Beiuş

AVIZ — PROSPECT C o n d i t i u n i l e de p r i m i r e l a ş c o a l ă : Elevele cari cer pentru întâia oară înscrierea la

şcoala noastră, vor anexa la cererea timbrată legal, următoarele a c t e : 1. Extras de naştere. 2. Act de bo­tez. 3. Certificat de cetăţenie. 4. Buletin de revacci-nare. 5. Certificat şcolar. Elevele cari nu vor prezenta actele acestea, cerute de regulament, vor fi respinse.

T a x e l e ş c o l a r e , t o t a l : 2250 l e i . Se pot plăti în r a te : La înscriere 1250 lei. La Crăciun 500 lei. La Paşti 500 lei. Elevele repetente vor plăti încă o taxă de 500 lei la înscriere.

Eventuale restanţe din anul precedent, se plătesc înainte de înscriere. Fără achitarea integrală a restan­ţelor, înscrierea nu se face.

Elevele vor purta obligator uniforma străjerească în şcoală şi afară de şcoală. Obligator încă : costum pentru gimnastică, halat alb pentru gospodărie şi un sorţ alb pentru lucru de mână. Toate acestea se vor confecţiona după modelul dat de cancelaria şcoalei. Pentru iarnă, elevele pot avea un pullower, dar nu­mai modelul strâjeresc, albastru închis.

Paltoanele şi pardesiurile pot fi numai de culoare albastru închis, model străjeresc.

Pe lângă liceu funcţionează Internatul Paoelian gr. cat. pentru fete, unde se primesc eleve de toate confesiunile. Internatul este condus de surori călugă­riţe din ordinul francez Assumpţionist-Oblat. Pentru elevele ortodoxe ale şcoalei încă funcţionează un in­ternat al Episcopiei ortodoxe. Pentru informaţiuni mai detailate, în ce priveşte condiţiile de primire în inter­nate, părinţii să se adreseze deadreptul Direcţiunii in­ternatului respectiv.

Pentru elevele gr. cat. cu note şi purtare bună, se poate cere reducere sau gratuitate la Internatul Pavelian, dela Episcopia română unită din Oradea.

Părinţii nu-şi pot plasa copilele în oraş ca eleve externe fără aprobarea Direcţiunii (pot fi plasate nu­mai la gazdele indicate de Direcţiune).

In clasa I-a a Liceului pot fi înscrise numai ele­vele cari la 1 Sept. au 10 ani împliniţi şi nu au mai mult de 13 ani. Direcţiunea poate da dispensă de ma­ximum o jumătate de an.

Clasa Vlll-a funcţionează cu secţia literară. L u c r ă r i l e d e î n c e p u t d e an s e v o r f a c e

d u p ă c u m s e va a n u n ţ a în z i a r e .

Examenul de corigentă: taxa 100 lei de materie. Examenul de admitere în cl. V - a : taxa 150 Iei. Examenul de admitere în cl. I-a (L. română şi

matematică) va fi precedat de vizită medicală. Taxa 30 lei.

Cererile de înscriere la aceste examene, timbrate legal, se vor înainta până în 20 August.

Pentru a putea asigura loc, atât în şcoală cât şi în internate, cererile de înscriere să se înainteze cât de curând, chiar şi pentru elevele, cari au urmat la şcoala noastră şi în anul precedent.

Ţinem să mai atragem atenţiunea părinţilor, asupra fap­tului că: Liceul nostru stă sub patronajul Bisericii române unite — Episcopia de Oradea — şi astfel studiul religiunil şi educaţia religioasă se pune pe planul întâi. In fiecare clasă (şi cursul superior) sunt 2 ore de religie, săptămânal, afară de educaţia religioasă în cadrele străjeriei şi afară de exhortaţiile ce li-se fac elevelor în fiecare Duminecă şi sărbătoare. Ele­vele din Internatul nostru Pavelian, au ocazia — zilnic — să asiste la Sf. Liturghie şi să se împărtăşească cu Sfintele Taine : izvorul de lumină, de putere şi de vieaţă sufletească.

Le spunem acestea pentruca socotim educaţia religioasă şi sufletească, de baza oricărei educaţii. Chiar şi sentimentul naţional — atât de nobil şi necesar şi el, — fără temelia unei serioase educaţii religioase, nu-i durabil şi nu-i constructiv.

Alături de cultivarea sentimentului religios, în Institutul nostru se cultivă cu multă grije, fireşte şi sentimentul naţio­nal românesc. Şi cum nu s'ar cultiva acum când suntem li­beri, în România liberă, dacă s'a cultivat şi s'a păstrat — acest sentiment naţional — şi sub regimul strein şi asupritor de odinioară, (începând cu anul 1896), când eram singura şcoala românească secundară pentru fete, în tot cuprinsul Crişanei, Banatului şi a Maramureşului.

începând cu anul şcolar 1939—40, liceul nostru (cu toate clasele şi cu toate apartamentele) va trece în noua clă­dire, — aranjată după toate recerinjele timpului, — clădire zidită de marele ctitor de aşezăminte culturale: înalt P r e a -sfintitul Dr. VALERIU TRAIAN FRENŢIU, Episcopul român-unit al Orăzii.

Toate încăperile vechiului edificiu zidit pe vremuri, de alt mare binefăcător al culturii româneşti: Episcopul MIHAIL PAVEL, de pioasă amintire, vor trece la Internatul ce-i poartă numele. Astfel şi Internatul se va putea aranja aşa încât ele­vele să poată avea toată comoditatea şi tot confortul unor Institute moderne.

DIRECŢIUNEA

ANUNŢ Se aduce la cunoştinţa acelor Părinţi, cari ar avea

copii cu tragere spre vieaţa sufletească mai desăvâr­şită, că Părinţii Franciscani români de ritul greco-catolic, începând cu anul şcolar 1939—40, redeschid colegiul lor din Oradea-Mare pentru formarea tinere­tului franciscan român unit.

In acest Colegiu vor fi primiţi tinerii pentru cur­sul secundar inferior. Dacă s'ar afla tineri, cari au făcut deja cursul secundar inferior, şi ar dori să se consfinţească vieţii călugăreşti franciscane, vor putea fi primiţi pentru clasele superioare până Ia bacalau­reat, la Seminarul franciscan din Hălăuceşti Jud. Ro­man (Moldova).

Conditiunile de primire sunt: 1. Să aibă certificatele următoare: certificat de

şcoală pentru ultima clasă făcută, certificat medical, certificat de bună purtare dela Paroh, actul de naştere şi de botez.

© BCU CLUJ

A n a l X V . N e 1 5 — 1 6

2. In tot timpul studiilor de liceu atât pentru cur­sul inferior dela Oradea, câî şi pentru cursul superior dela Hâlăuceşii, vor plăti o taxă anuală de 4000 lei aiară de îmbrăcăminte, cărţi şi taxele de examene. Aceasta până la bacalaureat. După ce vor ii dobândit bacalaureatul vor fi incorporaţi cu totul în familia fran-ciscană română unită fără nicio taxă, urmând studiile de filozofie şi teologie pentru a putea fi sfinţiţi preoţi.

La intrare fiecare tânăr să aibă trusoul personal complect, adecă : 6 cămăşi, 6 p. indispensabile, 6 şter-gări, 2 flanele de iarnă, 6 perechi de ciorapi, 12 ba­tiste, 4 şervete, 2 rânduri de haine străjereşti, l şapcă, î palton de iarnă, 2 perechi de ghete, perie de haine, de cap, de dinţi, de ghete, o plapomă, 4 cearşafuri, o perină cu două feţe de perină, o saltea 180(80 , un tacâm complect.

Pentru ulterioare informaţiuni a se adresa Ia Di­recţiunea Colegiului din Oradea-Mare Piaţa Ioşia Nr. 16, pentru elevii de curs inferior şi la Direcţiunea Seminarului din Hălăuceşti, ]ud. Roman, pentru cursul superior.

Superiorul Franciscanilor Komâni-Uniti.

BIBLIOGRAFIE P o a r t a C e r u l u i a d i c ă a d e v ă r a t a d e v o ţ i u n e c ă t r e P r e a

C u r a t a F e c i o a r ă M ă r i a , e x p l i c a t ă c r e d i n c i o ş i l o r î n 3 3 d e c u v â n ­

t ă r i d e P r e o t p r o f e s o r Albino Camagnola, t r a d u c e r e d e P .

G. l'ireza S. I. E d i t u r a P r o v i n c i e i R o m â n e S . I . T o t e ş t i — C â r -

n e ş t i , H u n e d o a r a 1 9 3 8 . P a g . 3 3 4 . P r e ţ u l 8 0 d e l e i .

De Măria nunquam satis. N i c i o d a t ă n u s e v a v o r b i d e s t u l

d e s p r e M ă r i a , M a i c a l u i D u m n e z e u . C u a c e s t e c u v i n t e n e î n ­

t â m p i n ă t r a d u c ă t o r u l c h i a r p e p a g i n a î n t â i a a m a s i v u l u i v o l u m

s p r e a j u s t i f i c a o m u n c ă ş i o g r i j ă m a r e , î n t r a d e v ă r , d e i u b i ­

t o r a l M ă r i e i î n t r a d u c e r e a p r e a f r u m o a s e i c ă r ţ i Poarta C e ­

r u l u i a m a r e l u i c u v â n t ă t o r ş i s e r i i l o r a s c e t A l b i n u s C a r m a g -

n o î a . A c e s t d i c t o n î n d r e p t ă ţ e a a p a r i ţ i a c ă r ţ i i c h i a r î n A p u s u l

a t â t d e g e n e r o s î n t r u a î m p l e t i s p l e n d i d e g h i r l a n d e d e l a u d ă

a c e l e i a c a r e a p r o f e t i z a t : „lată de acum mă vor Jerici toate neamurile". C u m n u v a î n d r e p t ă ţ i - o l a n o i ? S u n t e m a t â t d e

s ă r a c i î n c ă r ţ i f r u m o a s e s c r i s e d e s p r e P r e a c u r a t a ! „Poarta Cerului" v i n e s ă u m p l ă u n g o l i a r f a p t u l c ă a c e s t g o l s e u m ­

p l e c u o t r a d u c e r e t r e b u e c u a t â t m a i m u l t s e m n a l a t . A u t o r u l

c ă r ţ i i A . C a r m a g n o l a ş i t r a d u c ă t o r u l r o m â n D . G . F i r e z a s u n t

o c h e z ă ş i e c ă l i t e r a t u r a M a r i a n ă l a n o i s e î m b o g ă ţ e ş t e c u o

t r a d u c e r e f r u m o a s ă a u n e i c ă r ţ i r e n u m i t e c h i a r î n A p u s u l r â v -

n i c d e t o t d e a u n a . Ş i n e b u c u r ă m . F e l i c i t a m p e P . G . F i r e z a ş i

n e f e r i c i m t o t o d a t ă ş i p e n o i , l u â n d î n m â n a c a r t e a c e a p a r e

î n g r i j i t ă ş i î n f r u m o a s e c o n d i ţ i u n i t e c n î c e l a O r a d e a . A v e m

a c u m o e v a n g h e l i e c a l d ă a P r e a c u r a t e i ş i î n r o m â n e ş t e . T o ţ i o

p u t e m c e t i , t o ţ i o p u t e m m e d i t a , m a i m u l t , P r e o ţ i i a u d e u n d e

s e i n s p i r a p e n t r u p r e d i c e l e c e t r e b u e s ă l e r o s t e a s c ă î n m i i l e

d e p r i l e j u r i c e ii s e d a u î n s l u j b a s u f l e t e l o r . P e r s o n a l i t a t e a

P r e a c u r a t e i F e c i o a r e p r i v i l e g i i l e , v i r t u ţ i l e s u n t z u g r ă v i t e m a ­

g i s t r a l c u t o t c e a r e m a i d e s e a m ă B i s e r i c a C a t o l i c ă , î n d i s c u r ­

s u r i a r h i t e c t o n i c e ş i p l i n e d e v i b r a ţ i i s e r a f i c e . C h i p u l d e a o

c i n s t i c u f o l o s e î n f ă ţ i ş a t d e a s e m e n e a î n m u l t i p l e l e l u i p r a c t i c e

e v l a v i o a s e i a r p ă d u r e a d e p i l d e a l e s e c e î n c h e i e o r i c e c u v â n ­

t a r e n e f a c ş i m a i l u m i n o s a d e v ă r u l e x p l i c a t p e n t r u c ă î n s f â r ­

ş i t r u g ă c i u n e a s ă n e î n c ă l z e a s c ă i n i m a ş i s ă n e d u c ă l a c i n s t i ­

r e a l a i u b i r e a d u l c e a a c e l e i a c a r e e î m p ă r ă t e a s a c e r u l u i , ş i a

p ă m â n t u l u i d e s p r e c a r e S f . B e r n a r d a s p u s c ă a r e î n m â n ă t o t

t e z a u r u l c e r e s c a l h a r u l u i ş i „ n / e / un hor nu uine din cer pe pământ jără să nu treacă prin măinele Măriei". I a r S f . B o n a -

v e n t u r a l u â n d î n s e a m ă r o l u l c e l a r e S f . F e c i o a r ă i n î m p ă r ­

ţ i r e a a c e s t u i h a r f ă r ă d e c a r e n u s e p o a t e d e m â n t u i r e a d a o g ă

„ N i m e n i nu poate intra in cer fără sâ treacă prin puterea Maiiei, c u prinlr'u poarta'. A ş a c â bine- ş i t o a n e f r u m o s r ă ­

m â n e ş i t i t l u l c ă r ţ i i c a r e d e s i g u r s e v a s c h i m b a p e n t r u c i n s t i ­

t o r i i s i n c e r i a i p r e a c u r a t e i i n a d e v ă r a t a Poartă a Cerului p e n ­

t r u c ă p r i n c u n o ş t e r e a s o l i d ă a P r e u c u r a i e i s ă a j u n g e l a o i u ­

b i r e c u r a t ă , i a r p r i n i u b i r e î n f o c a t ă l a o t o t a l ă j e r t f ă d e s i n e

î n s l u j b a E i , c a r e e t o t u n a c u a c e e a a l u i I s u s . D e u n d e s e

z i c e . A d î e s u m p e r M a r i a m , p r i n M ă r i a l a I s u s . I a t ă c e n e

p o a t e a d u c e c a r t e a Poarta Cerului. C u m s ă n ' o r e c o m a n d ă m ?

P. 1. G â r l e a n u .

P r . l o a n C e o r g e s c u : Ioana Bigard. î n t e m e i e t o a r e a O p e ­r e i p o n t i f i c a l e S . A p o s t o l P e t r u . T i p . A s o c i a ţ i u n e a p e n t r u C u l ­t u r a P o p o r u l u i R o m â n d i n M a r a m u r e ş . S i g h e t 1939

R e v . m u l c a n o n i c I . G e o r g e s c u , c o n d u c ă t o r u l d i e c e z a n a l O p e r e l o r m i s i o n a r e , a r e d a t î n c e l e 16 p a g i n i v i e a ţ a I o a n e i B i g a r d , î n t e m e i e t o a r e a O p e r e i S f . A p o s t o l P e t r u p e n t r u c l e r u l b ă ş t i n a ş , s t ă i u i n d m a i a l e s a s u p r a s t r ă d a n i i l o r e i p e n t r u a c e a ­s t ă o p e r ă a p o s t o l i c ă ş i m i s i o n a r ă .

C â n d s e c o m e m o r e a z ă c e i 5 0 d e a n i d e e x i s t e n ţ ă a O p e ­r e i , s e c u v e n e a c a ş i î n b i s e r i c a n o a s t r ă u n i t ă c u R o m a , s ă s e f a c ă a m i n t i r e d e s p r e a c e a s t ă n o b i l ă c r e ş t i n ă , t o a t ă d r a g o s t e p e n t r u l ă ţ i r e a î m p ă r ă ţ i e i l u i I s u s C r i s t o s p â n ă l a m a r g i n i l e l u m i i .

P u r t a t ă d e D u m n e z e u p r i n g r e u t ă ţ i m a r i d i n t i n e r e ţ e , p r i n m i z e r i i l e f a m i l i a r e , I o a n a a l e g e p a r t e a c e a b u n ă , l a t u r e a s f â n t ă a s u f e r i n ţ e i . î m p ă c a t ă î n s u f l e t u l e i , v r e a c a p e n t r u t o t d e a u n a s ă m o a r ă l u m i i . N u d e g e a b a î ş i i a t a i n i c n u m e l e d e M ă r i a C r u c i i ! D i n s u f e r i n ţ a e i v a r ă s ă r i î n s ă c a u n s p i c b o g a t O p e r a p e n t r u c l e r u l b ă ş t i n a ş . V a fi t o a t ă v i e a ţ a a p o s t o l , c o n t r i b u i n d d i n b u n u r i l e p e r s o n a l e ş i d i n a l t e a j u t o a r e l a s u s ţ i n e r e a m u l ­t o r c l e r i c i , f i e d i n J a p o n i a , f i e d i n C o r e e a , M a n c i u r i a ş i a i u r e a . F r u m o a s a b i s e r i c ă d e d i c a t ă S f . F r a n c i s c X s v e r i u d i n K y o t o , c â t d e p u t e r n i c g l ă s u e ş t e a r ă t â n d u - ş i b i n e f ă c ă t o a r e a , c a r e i - a p r o c u r a t e x i s t e n ţ a . C â t d e p r o v i d e n ţ i a l a f o s t p e n t r u O p e r ă , e p i s c o p u l C o u s i n d i n N a g a s a k i , p r i n s c r i s o a r e a s a i s t o r i c ă a d r e ­s a t ă I o a n e i ! C u t o a t e g r e u t ă ţ i l e î n c e p u t u l u i , c e m i n u n a t ă c o n ­t r i b u ţ i e a a d u s l a o p e r a m i s i o n a r ă a c t i v i t a t e a I o a n e i ! I n z i l e l e n o a s t r e a p u t u t a j u n g e n u m ă r u l p r e o ţ i l o r b ă ş t i n a ş i I a 6 0 0 0 , i a r a l s e m i n a r i ş t i l o r l a 2 0 . 0 0 0 . N ă d ă j d u i m c ă a c e a s t ă s c u r t ă d a r b i n e î n c h i e g a t ă e x p u n e r e a R e v . m u l u i G e o r g e s c u v a c o n t r i b u i î n m ă s u r ă m a r e I a c u n o a ş t e r e a ş i d e s v o l t a r e a O p e r e i S f . A p o ­s t o l P e t r u şt î n B i s e r i c a n o a s t r ă , u n d e î n c e p u t u l m o d e s t s ' a f ă c u t d e j a .

Dr. I l i e D ă i a n u . P r i n u n i r e l a t ă r i e ş i m ă r i r e . E x t r a s d i n . D e c a l o g u l " , A p r i l i e 1939 , B u c u r e ş t i , 8 p a g i n i î n 8° , p r e ţ u l ?

P . I . D . î ş i r e t i p ă r e ş t e d i n Decalogul s t u d e n ţ i l o r n o ş t r i d e l a B u c u r e ş t i , c u v â n t a r e a r o s t i t ă l a î n c h e i e r e a a n u l u i ş c o l a r 1 9 3 7 — 3 8 l a 2 9 I u n i e , î n p r e z e n ţ a d i r e c t o r u l u i , a p r o f e s o r i l o r ş i a e l e v i l o r i s t o r i c u l u i l i c e u d e b ă e ţ i S . V a s i l e c e l M a r e d i n B l a j . A c e a s t ă c u v â n t a r e e o i n t e r e s a n t ă s i n t e z ă a i d e i l o r p r i n ­c i p a l e d i n e v o l u ţ i a p o p o r u l u i r o m â n . A c e s t p o p o r e o c r e a ţ i e a R o m e i i m p e r i a l e . R o m a C e s a r i l o r , m a i a l e s a n e a s e m u i t u l u i î m p ă r a t T r a i a n , 1-a f ă c u t p o p o r u l - s e n t i n e l ă , c u m i s i u n e a d e a a p ă r a c i v i l i z a ţ i a l a t i n ă î m p o t r i v a b a r b a r i l o r . F a t a l u l d e s t i n a l a c e s t u i n e a m e î n s t r ă i n a r e a l u i d e m a i c ă s a . U r m a r e a a c e s t e i î n s t r ă i n ă r i e d i s p a r i ţ i a n o a s t r ă d i n c o n ş t i i n ţ a p o p o a r e l o r d e c u l t u r ă , m a i a l e s d i n a c e e a a c o n f r a ţ i l o r n o ş t r i l a t i n i , e n i g m a i s t o r i c ă a e v u l u i m e d i u ( m a i b i n e d e o m i e d e a n i ) , a c e a t r i s t ă e p o c ă d e s p r e c a r e p o e t u l a e x c l a m a t c u d u r e r e :

Cade-o noapte 'alunecoasă, Noapte oarbă, fioroasă, Ca fundul pământului, Ca taina mormântului.

R e î n t â l n i r e a p a r ţ i a l ă a f i u l u i c u m a m a s e f a c e p r i n u n i ­r e a R o m â n i l o r A r d e l e n i c u B i s e r i c a R o m e i l a 1 7 0 0 . A c e s t _ a c t a u t o r u l p e d r e p t u l î l n u m e ş t e „ o i n s p i r a ţ i e f e r i c i t ă " , v e n i t ă d e s u s , d e l a D u m n e z e u , d e a r e î n c o p c i a f i r u l r u p t p r i n v i t r e g i a v e a c u r i l o r , c u a c e a R o m ă c a r e n e - a d a t f i i n ţ a , e x i s t e n ţ a ş i c a ­r a c t e r u l n o s t r u d e p o p o r l a t i n ş i c r e ş t i n . F i i n d p a r ţ i a l ă a c e a ­s t ă î n t â l n i r e , p a r ţ i a l ă e ş i i z b â n d a . F c h e m a r e a n o u i l o r g e n e ­r a ţ i i , î n d e o s e b i a c e l o r c e s e p e r â n d ă î n ş c o l i l e B l a j u l u i s ă m u n c e a s c ă d i n r ă s p u t e r i c a b i n e f a c e r i l e c u l t u r a l e a l e S . U n i r i d e c a r e a s t ă z i s e î m p ă r t ă ş e s c n u m a i u n i i R o m â n i s ă f i e b u n u l c o m u n a l t u t u r o r . A t u n c i — s ă v â r ş i n d ş i u n i r e a r e l i g i o a s ă a t u t u r o r R o m â n i l o r c u B i s e r i c a s i n g u r m â n t u i t o a r e a R o m e i — v o m fi m a i a p r o a p e d e i d e a l u l c e l m a r e l a t i n ş i c r e ş t i n . I a t ă f i r u l c o n d u c ă t o r a l a c e s t e i f r u m o a s e c u v â n t ă r i : p r i n u n i r e , l a t ă r i e ş i m ă r i r e !

T i p o g r a f i a . U N I R E A " O r a d e a . B u l e v a r d u l R e g e l e F e r d i n a n d N r . 2 0 . R e d a c t o r : Coriolan Tămăian

© BCU CLUJ