R E V I S T Ă G R A T U I T Ă O F E R I T Ă D E M E D L I F E

m a r t i e 2 0 1 8

86

Totul despre copiiBronșiolitele nu se tratează cu antibiotice

Minte și inimăEste important

să ne tratămatacurile de panică

Dosar medical:

SĂ VINĂ PRIMĂVARA, DAR FĂRĂ ASTENIE!

Vine-vine primăvara, cu alaiul ei de... stări. Ce fel de stări? Tot felul, dar cele de lipsă de chef și de somnolență, de nervozitate și de indispoziție, de scădere a randamentului în muncă, de adâncire în borcanul cu melancolii sunt cele care ne fură gândul de la alaiul de � ori colorate și înmires-mate.

Ce putem face pentru ca începutul ăsta de primăvară să nu mai � e sinonim cu astenia și pentru a ne reintra în formă cât mai repede? Am putea să pro� tăm de vânticelul înnoitor care bate și să ne restartăm toate obiceiurile bune. În primul rând, să ieșim mai mult din casă, nu doar pentru a merge la serviciu, ci și pentru a petrece zilnic măcar o jumătate de oră în aer liber. Iar odată ajunși în mijlocul naturii, să ne mutăm atenția de la gândurile noastre obișnuite la spectacolul în desfășurare al primăverii: mugurii sălciilor de pe malul lacului, cele câteva smocuri de verde care se ițesc pe deal, cântul păsărilor. Nu există remediu mai echilibrant! O astfel de plimbare nu doar că acționează garantat asupra moralului, dar, în zilele cu soare, oferă și porția necesară de vitamina D.

Apoi, să ținem seama de sfatul înțeleptului Hipo-crat și să ne facem din hrană medicament. Să mâncăm, deci, preponderent alimente naturale și proaspete – cu accent pe verdețuri!

Nu în ultimul rând, să desfășurăm activități care ne aduc satisfacție – poate chiar să facem ordine printre lucrurile din casă – și, în � ecare zi, să zâmbim, ce mai, să � m veseli fără rețineri, pen-tru că viața sigur ne dă motive să o facem.

Lectură plăcută!

Ana-Maria Niță

R E V I S T Ă G R A T U I T Ă O F E R I T Ă D E M E D L I F E

m a r t i e 2 0 1 8

86

Totul despre copiiBronșiolitele nu se tratează cu antibiotice

Minte și inimăEste important

să ne tratămatacurile de panică

Dosar medical:

SĂ VINĂ PRIMĂVARA, DAR FĂRĂ ASTENIE!

Coordonator proiect: Ina BădărăuEditor: Ana-Maria Niță

Consultant editorial: Dr. Andreea SavaGrafi că: Ioan Octavian Niculescu

Corectură: www.corectura.ro

Revista a fost realizată cu sprijinul:

Andreea Chițu, psiholog psihoterapeut de orientare psihanalitică, Centrul MindCare Dr. Doru Filipescu, medic primar ortopedie-traumatologie, Spitalul de Ortopedie MedLifeDr. Victoria Istrate, medic specialist pediatrie, cu competenţă în ecocardiografi e, Spitalul de Pediatrie MedLifeDr. Angela Minulescu, medic primar pediatrie, Hyperclinica MedLife BerceniDr. Nectara Mitroi, medic primar dermatovenerologie, Centrul DermaLifeDr. Adriana Olaru, medic primar psihiatrie, Hyperclinica MedLife IașiDr. Ioana Petcu, medic specialist medicină generală, medic medicina muncii, Hyperclinica MedLife IașiDr. Victor Radu, medic primar chirurgie generală, Life Memorial HospitalDr. Gabriel Tudor, medic specialist ortopedie-traumatologie, Spitalul de Ortopedie MedLifeDr. Ioana Vasiliu, medic primar endocrinologie, Hyperclinica MedLife Iași

Redistribuirea revistei, reproducerea textelor sau a imaginilor din această revistă sunt posibile numai cu acordul MedLife.

Să primim darurile primăverii!

3martie 2018

Noută�iNoi oferte, servicii şi specialişti în unită�ile MedLife

Minte si inimăEste important să ne tratăm atacurile de panică

Sănătatea luiCe trebuie să ştiidespre herniile inghinale?

Sănătatea eiTehnologii modernepentru frumuse�ea pielii

Totul despre copiiBronşiolitele nu se tratează cu antibiotice

InterviuDr. Victoria Istrate, medic specialist pediatrie

UtileCum evităm accidentările de pe pârtie sau de la patinoar

m a r t i e 2 0 1 8 La MedLife, natura și oameniicresc mari împreună

Call Center: 021 9646 | www.medlife.ro

Facem România verde

Odată cu cel mic, se face mare și copăcelul pe care îl plantăm atunci când bebelușul tău vine pe lume.

Prin intermediul Fundației Conservation Carpathia, vom planta un copac într-o zonă defrișată din Munții Făgăraș, pentru fiecare copil născut în maternitățile MedLife.

6Noi oferte, servicii şi specialişti

6Noi oferte, servicii şi specialişti

814Bronşiolitele nu se tratează 14Bronşiolitele nu se tratează

18medic specialist pediatrie18medic specialist pediatrie

20despre herniile inghinale?20despre herniile inghinale?

22pentru frumuse�ea pielii22pentru frumuse�ea pielii

24Cum evităm accidentările 24Cum evităm accidentările de pe pârtie sau de la patinoar24de pe pârtie sau de la patinoar

10Dosar medical Să vină primăvara,dar fără astenie!

MEDLIFE ARAD Dr. Izabel Bota, medic specialist dermatovenerologieDr. Izabel Bota a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Victor Babeș”, Timișoara. În perioada 2008-2013, s-a specializat în dermatovenerologie la Spitalul Județean din Timișoara. Din 2016, a început să urmeze cursurile postuniversitare de Management medical de la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu.

MEDLIFE ARAD Dr. Alexandru Pîtea, medic specialist urologieMedicul Alexandru Pîtea este absolvent al Facultății de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Victor Babeș”, Timișoara. În perioa-da 2013-2017, a urmat o serie de stagii de pregătire în specialitatea urologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Timișoara și la Institutul Clinic Fundeni din București.

MEDLIFE TIMIȘOARA Dr. Roxana Vîrtosu,

medic specialist psihiatrieMedicul psihiatru Roxana Vîrtosu a absolvit Facultatea de

Medicină Generală din cadrul U.M.F. Craiova, iar stagiul de rezidențiat în psihiatrie l-a realizat în cadrul Spitalului Clinic

Județean din Timișoara. De asemenea, dr. Roxana Vîrtosu are formare în hipnopsihoterapie ericksoniană și este psihotera-

peut acreditat COPSI în supervizare.

MEDLIFE ARAD Dr. Andreea-Maria Stoian,medic specialist neurologieDr. Andreea-Maria Stoian este absolventă a Facultății de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Victor Babeș” din Timișoara și a urmat stagii de pregătire în neurologie, psihiatrie, neurochirurgie și neuroradiologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Timișoara, precum și în Franța.

MEDLIFE TIMIȘOARA Să întâmpinăm primăvaracu o piele perfectă!

Până în 15 aprilie, puteți benefi cia de reduceri la procedurile de îngrijire, reparare și de înfru-musețare a pielii. Astfel, veți plăti cu 50% mai puțin la procedurile de tratare a vergeturilor, cicatricilor și a ridurilor profunde cu inovativul sistem eMatrix și cu 20% mai puțin la procedu-rile de injectare a acidului hialuronic și a toxinei botulinice.

TEL: 0256 960

noută�i

DENTALIFE Tratamente ortodonticede ultimă generație

De anul acesta, în Centrul DentaLife sunt disponibile tratamente ortodontice de ultimă generație cu aparatele Invisalign. Acestea sunt ideale pentru îndreptarea dinților, întrucât se adaptează nevo-ilor fi ecărei persoane, fi ind confortabile, ușor de purtat și de scos și, în plus, sunt foarte discrete, fi ind transparente.

TEL: 021 9646

MEDLIFE TIMIȘOARA / MEDLIFE ARAD Investigații prin rezonanță magnetică ultraperformantă

La Hyperclinicile MedLife Arad și Timișoara, se pot realiza acum investigații imagistice neurologice, musculoscheletale, vasculare, ale organelor interne și ale coloanei vertebrale, de mare acuratețe. Echi-pamentele de rezonanță magnetică din cele două unități sunt echipate cu tehnologii de ultimă oră, ce asigură achiziția unor imagini de înaltă calitate și confortul total al pacientului și, în plus, sunt foarte discrete, fi ind transparente.

TEL: 0256 960

6 7martie 2018

Atacurile de panică sunt mani-festări ale unei trăiri intense de anxietate, resimțite atât la nivel � zic, cât și la nivel psihic. Tabloul simptomatic dat de atacurile de panică este cam același: transpirație abundentă, palpitații, tahicardie, respirație sacadată, tremurături, resim-țite și reprezentate la nivel psihic, verbalizate ca stări de rău, stări de sufocare, durere de inimă, pierderea controlului, a cunoștinței, senzație de moarte iminentă.

Când situațiile de viață devin copleșitoare

Deținem și manifestăm o pleiadă de forme de apărare inconștiente în fața stărilor de neplăcere, frustrare, neajunsuri, nefericire, care, însă, pot să nu mai funcționeze în fața unui „atac emoțional și nervos”. În general, persoanele care au un fond anxios sau care au di� -cultăți în gestionarea emoțiilor

când cineva se confruntă cu informații greu de gestionat în-tr-un timp foarte scurt sau când cineva pierde o persoană dragă, dar și în alte situații de viață, precum: pierderea unui loc de muncă, descoperirea unei boli etc. Or, asemenea situații sunt trăite la nivel psihologic sub forma unor con� icte interioare și traduse prin expresii de genul „lipsă de sens”, „lipsa speranței”, „moarte iminentă”. De fapt, la baza oricărui atac de panică stă un con� ict interior, mai mult sau mai puțin conștientizat de către persoana în cauză.

Totuși, nu toți oamenii fac atacuri de panică, iar � ecare om care se confruntă cu un atac de panică îl trăiește într-un mod propriu, particular.

Calmare și igienă psihică

Ca și persoanele care le mani-festă, atacurile de panică seamănă și… nu prea seamănă.

și a resurselor de a face față factorilor stresori vor � mai predispuse spre a declanșa aceste manifestări. Însă un atac de panică se poate produce și pe fondul unui surplus de excitații, de stări, de emoții. De exemplu,

Intensitatea și gravitatea lor variază de la caz la caz. De aceea, � ecare individ care trece printr-o astfel de stare trebuie să meargă la un specialist, de preferat un medic psihiatru, dar poate � și un psiholog psihoterapeut.

În cazurile grave, cu sau fără recidivă, medicul psihiat-ru poate prescrie tratament medicamentos, care va atenua considerabil stările � zice și psihice. După ce a fost luat tratamentul medicamentos, dar și în cazurile mai puțin grave, fără tratament, vine partea mai delicată, și anume „deslușirea” atacurilor de panică prin psihotera-pie. Astfel,

psihoterapeutul îi va propune persoanei în cauză � e ședințe de psihoterapie cognitiv-comporta-mentală, pentru gestio-narea stărilor � zice și psihice, � e un demers mai profund, prin psihoterapie psihanalitică, pentru identi� carea con� ictelor interne care au declanșat acele stări. În unele cazuri, demer-sul cognitiv-comportamental, axat pe strategii mai rapide de recuperare, funcționează, în alte cazuri, este nevoie de un demers psihanalitic, de profunzime, doar că este nevoie de timp și depinde de mulți factori perso-nali ai celor în cauză. Însă � ecare om este ca o hartă unică, ce trebuie descifrată și trasată, iar psihoterapia, la fel ca în cazul multor altor disfuncții, tulburări sau probleme psi-hice, poate să nu dea rezultate, deoarece nu funcționează ca un panaceu cu aplicare în toate situațiile problematice umane. Netratarea acestor stări în-seamnă o neglijare a igienei psihice și poate cauza, în timp, o stare generală proastă, așa cum lipsa igienei personale � zice conduce către tot felul de boli sau infecții.

Este important să ne tratăm

ATACURILE DE PANICĂÎn contextul unui mediu de viață tot mai stresant și mai stimulant, din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu așa-numitele atacuri de panică. Ce se ascunde în spatele acestor terifi ante stări, putem afl a doar tratându-ne cu ajutorul unui specialist.

Articol realizat cu ajutorul psihologului Andreea Chițu, psihoterapeut de orientare psihanalitică, de la Centrul MindCare

minte şi inimă

„deslușirea” atacurilor de atacurilor de panică prin psihotera-pie. Astfel,

fără tratament, vine partea mai delicată, și anume „deslușirea” Articol realizat cu ajutorul „deslușirea” atacurilor de atacurilor de panică prin psihotera-pie. Astfel,

Articol realizat cu ajutorul psihologului Andreea Chițu, psihoterapeut de orientare psihanalitică, de la Centrul MindCare

8 9martie 2018

Cuvântul „astenie” vine din greacă, de la asthenia, care în-seamnă fără vlagă. „Astenia nu este o boală, ci doar o tulburare generală a organismului uman, asociată bioritmului sezonier al acestuia. Bioritmul (� zic și psihic) semni� că variația între maximele și minimele potenția-lului energetic al organismului, care poate � circadian (zilnic) sau sezonier, acesta din urmă � -ind o consecință a modi� cărilor climatice și de mediu care au loc odată cu schimbarea anotimpu-rilor. Întrucât vara și iarna sunt mai liniare ca desfășurare în timp, aceste schimbări sunt mai pronunțate primăvara și toam-na”, spune dr. Ioana Vasiliu,

medic primar endocrinologie de la Hyperclinica MedLife Iași. Așadar, „astenia este impropriu atribuită doar primului anotimp al anului. Starea astenică se poate instala în orice sezon care presupune o acomodare a or-ganismului la diferenţe majore ale condițiilor de mediu, atât la schimbarea de anotimp, cât şi de la o zi la alta, dacă între zi și noapte se înregistrează diferențe de temperatură mai mari de 10-15 grade Celsius”, spune dr. Ioana Petcu, medic specialist medicină generală, medic me-dicina muncii de la Hyperclini-ca MedLife Iași.

Inima și fi catul „duc greul” acomodăriiCe se întâmplă, mai exact, în corpul nostru de ajungem să ne simțim lipsiți de vlagă și

apatici în prag de primăvară? „Suprasolicitarea organismului produsă de acomodarea la tem-peraturi mai mari afectează, în principal, două organe: cordul, care îşi creşte frecvenţa cu zece bătăi la � ecare grad în plus al corpului – ceea ce înseamnă o contracţie a inimii mai puţin e� cientă, tradusă prin oboseală la efort, palpitaţii, transpiraţii şi puls accelerat –, şi � catul, care este responsabil de echilibrul metabolismului energetic, dar şi de producţia de glicogen, rezerva noastră de energie. Așa se explică apariția simptomelor precum oboseala matinală, epuizarea și starea de som-nolenţă de pe parcursul zilei, ameţelile sau vertijul la schim-barea bruscă a poziţiei, în unele cazuri, precum și di� cultăţile de concentrare în desfășura-rea activităţilor intelectuale”,

dosar medical

Ne-am obișnuit, într-un fel, să asociem începutul de primăvară cu o stare de astenie, la fel cum, poate, nu ni se mai pare neobișnuit să resimțim melancolie în zilele

tot mai scurte de toamnă. Însă astfel de stări, chiar fără a însemna ceva patologic, indică un dezechilibru pe care este bine să-l contrabalansăm înainte de a ajunge să ne

saboteze semnifi cativ vitalitatea și nivelul de energie.

Dr. Ioana Petcu, medic specialist medicină

generală, medic medicina muncii,

Hyperclinica MedLife Iași

„Suprasolicitarea organismului produsă de acomodarea la temperaturi mai mari afectează, în principal, două organe: cordul şi fi catul.”

Să vină primăvara, darSă vină primăvara, dar

fără astenie!

10 11martie 2018

explică dr. Ioana Petcu, medic specialist medicină generală.

Iar efortul de redresare este resimțit diferit de fiecare organism, în funcție de particularități și de stilul de viață al persoanei în cauză. „Femeile sunt, în general, mai predispuse la astenie, având o vulnerabilitate emoțională și fizică mai mare decât bărbații, după cum arată studiile. De asemenea, persoanele cu boli cronice sunt mai susceptibile la a resimți simptomele speci-fice unui sindrom astenic din cauza efortului suplimentar pe care îl depune organismul uman de a se adapta la noile condiții de viață. Totuși, persoanele active care își des-fășoară activitatea în aer liber sunt mai puțin expuse la a dezvolta astenie de primăvară, față de persoanele sedentare care lucrează în interior”, spune dr. Adriana Olaru, medic primar psihiatrie de la Hyperclinica MedLife Iași.

Sfaturi pentru categoriile cele mai sensibile

Pentru bolnavii cronic de ficat și de inimăDupă un sezon în care au primat alimentele grase de origine animală în hrana zilnică, resursele de energie ale celor cu hepatite cronice și tonusul general al cardiacilor sunt mult reduse.„Ficatul este uzina în care

se procesează grăsimile și proteinele animale. Aici sunt mai întâi încălzite sau răcite alimentele pentru a ajunge la temperatura sângelui, de 37 de grade Celsius, după care începe procesul de digestie, care se face cu consum de energie. Atenţie, deci, la ceea ce mănâncă cei cu boli cronice, recomandarea fiind un regim echilibrat, ponderat, cu hrană uşor de digerat. Nici mişcarea în aer curat, la ora amiezii – când temperatura de afară e apropiată de maxima zilei, solicitând minim ter-moreglarea, de care tot ficatul este responsabil –, nu trebuie neglijată”, spune dr. Ioana Petcu.

Pentru cei cu dereglăritiroidienePentru că simptomele asteniei de primăvară se pot suprapune unor dezechilibre endocrine și chiar confunda cu acestea, poate � necesar un control de specialitate. „Cei care se știu cu afecțiuni tiroidiene și prezin-tă simptome asemănătoare asteniei necesită o reevaluare clinico-paraclinică pentru a putea in� rma o hipotiroidie”, precizează dr. Ioana Vasiliu, medic primar endocrinologie de la Hyperclinica MedLife Iași.

Pentru cei vulnerabili psihicÎn perioadele de tranziție sezonieră, comportamentul or-ganismului, inclusiv din punct de vedere emoțional, este con-trolat de sistemul neuro-endo-crin, în care glandele endocrine își modi� că � uxul de hormoni în funcție de condițiile de mediu. Ca atare, „trecerea la sezonul cald poate favoriza apariția unor tulburări afec-tive, exprimate prin: dispoziție depresivă, scăderea randamen-tului personal, scăderea intere-sului și a plăcerii în activitățile cotidiene, tulburări de somn, apatie sau, dimpotrivă, dis-poziție euforică, creșterea ener-giei și scăderea nevoii de somn. De asemenea, unele simptome, precum oscilațiile dispozițio-nale, anxietatea, tulburările de somn, iritabilitatea, pot anunța recăderi ale unor tulburări afective (de tip depresiv sau de tip bipolar) deja diagnosticate. Măsurile de protecție pentru apariția unor astfel de situații

urmăresc crearea unui climat psihoprotectiv: desfășurarea unor activități în aer liber, evitarea stresului și a situațiilor con� ictuale psihotraumati-zante, evitarea consumului de alcool, respectarea orarului de somn, complianță terapeutică pentru pacienții cu tulburări psihice cunoscute și consult de specialitate la persoanele la care sunt remarcate tulburări de comportament”, spune dr. Adriana Olaru, medic primar psihiatrie de la Hyperclinica MedLife Iași.

A.N.

dosar medical

Dr. Ioana Vasiliu, medic primar endocrinologie,

Hyperclinica MedLife Iași

„Cei care se știu cu afecțiuni tiroidiene și prezintă simp-tome asemănătoare asteniei necesită o reevaluare clini-co-paraclinică pen-tru a putea infi rma o hipotiroidie.”

Dr. Adriana Olaru, medic primar psihiatrie,

Hyperclinica MedLife Iași

„Persoanele active care își desfășoară activitatea în aer liber sunt mai puțin expuse la a dez-volta astenie de primăvară, față de persoanele seden-tare care lucrează în interior.”

Consumă ouă, pește (vitamina D), zarzavaturi și legume verzi (bogate

în clorofi lă), legume și fructe puternic colorate și bogate în

antioxidanți (varză roșie, morcovi, fructe de pădure, struguri), fructe de sezon și de proveniență locală

(mere, pere, gutui), ginseng și ghimbir (îmbunătățesc circulația

sângelui și încălzesc corpul);

Activități care te relaxează și care îți fac plăcere, pentru a avea destule

endorfi ne în corp („hormonii fericirii”): porția zilnică de umor, câteva

pătrățele de ciocolată cu conținut mare de cacao, dans, sex;

Asigură-ți un somn de calitate (șase-nouă ore pe noapte,

în funcție de necesități)

CUM COMBATEM ASTENIA

Ține cure cu vitamine și minerale timp de câte zece zile

pe lună, iarna;

Mișcare în aer liber, minimum 30 de minute pe zi, în intervalul

cu soare;

hrană sănătoasă!

minerale& vitamine

soare și mișcare

minte și inimă

somn ușor!

12 13martie 2018

Bronșiolita acută este o infecție vi-rală respiratorie care apare frecvent la sugar și la copilul mic. Aproxima-tiv o treime din populația pediatrică va face cel puțin un episod de boală până la vârsta de 2 ani.

Agentul infecțios principal, cauză în 60-90% din cazurile de bronșioli-tă, este virusul sincițial respirator. În restul de cazuri, poate fi vorba de virusurile paragripale sau de adenovirus.

Boala debutează cu secreții nazale seromucoase (albicioase), scăderea apetitului, tuse seacă și, uneori, cu o ușoară febră. Însă doar 20% din

copiii care prezintă aceste simp-tome se vor confrunta cu fenomene bronhoobstructive și vor prezenta ulterior dispnee cu polipnee, expir prelungit, distensie toracică și semne de luptă respiratorie (proporțional cu gradul bronhoob-strucției).

Un episod durează 10-14 zileBronșiolita are un maxim de boală la 48-72 de ore de la debutul tusei, după care boala evoluează rapid spre vindecare în 7-10 zile. Tusea poate persista însă pe o perioadă de încă 2-4 săptămâni. Febra cu valori mari sau care reapa-re, însoțită de modifi cări ale anali-

zelor de sânge (sugestive pentru o eventuală infecție bacteriană) sau modifi cări pe radiografi a pulmonară poate fi sugestivă pentru o suprain-fecție bacteriană pulmonară.

În formele grave de boală, pot apărea difi cultăți de alimentație, alterarea stării generale, crize de apnee, cianoză, polipnee marcată (peste 60 de respirații pe minut), scăderea saturației arteriale a oxi-genului (sub 94%).Deoarece s-a observat că cei mai mulți dintre copii fac mai mult decât un episod de bronșiolită, pe termen lung, se poate lua în discuție relația dintre bronșiolită și wheezingul

(respirația șuierătoare) recurent.

Tratamentul medicamentos, controversatÎn prezent, majoritatea ghidurilor de pediatrie recomandă măsuri medicamentoase cât mai puțin agresive. Mai exact, deoarece bronșiolita este considerată o boală virală autolimitată, formele ușoare trebuie doar observate pentru a surprinde o eventuală evoluție spre agravare. Astfel, nu mai sunt indicate medicamente precum antibioticele, cortizonul (Flixotide, Dexametazonă) sau antitusivele în tratamentul de primă intenție al

bronșiolitei. Cel mai frecvent, în urma consultului, copilul va primi recomandare de aerosoli cu ser fi ziologic sau cu soluție salină hip-ertonă și de medicamente pentru scăderea febrei, atunci când există. În formele medii sau severe de boală, se pot administra aerosolii cu adrenalină.

Complicații pot apărea mai ales la copiii prematuri, cu boli cardiace și pulmonare cronice preexistente. În oricare dintre aceste situații, este necesară tratarea episodului de bronșiolită în spital.

Bronșiolitele îi amenință pe copii mai ales în sezonul

rece, pe fondul diferențelor de temperatură care le pun la încercare sistemul imunitar în

formare. Iar pentru că sunt boli autolimitate, în cazul copiilor

fără alte probleme de sănătate, organismul reușește să facă

față asaltului fără cine știe ce intervenții medicamentoase.

totul despre copii

Măsurile generale pot ameliora mult starea copilului:

Hidratare adecvată: mese mai mici și mai dese în cazul sugarilor cu difi cultăți de alimentație, lichide sufi ciente în cazul copiilor mai mari.

Poziționare proclivă: copilul va fi culcat pe un plan înclinat, cu capul mai sus și în ușoară

hiperextensie, pentru o mai bună drenare a secrețiilor.

Lavaj și drenaj nazal: pentru secrețiile nazofaringiene se poate face lavaj nazal la sugarul mic. instilații cu ser fi ziologic și aspirare la copilul mai mare. Acestea sunt utile înainte de mese, de somn și oricând mucozitățile devin deranjante.

Bronșiolitelenu se tratează cu antibiotice

14 15martie 2018

„Am învățat ecocardiografi e pediatrică participând la cursuri europene”

Interviu cu dr. Victoria Istrate, medic specialist pediatrie, cu competență în ecocardiografi e,

Spitalul de Pediatrie MedLife

Medicul Victoria Istrate se declară pur și simplu îndrăgostită de domeniul pediatriei și de-a

dreptul fascinată de cardiologia pediatrică. Așa că a îmbinat cele două aspecte, dobândind

o competență în ecocardiografi a pediatrică. Și cum dr. Victoria Istrate vede zilnic, la

ecograf, inimi de copii, am întrebat-o despre malformațiile congenitale care îi pot afecta pe

micuți, dându-le mari emoții părinților.

care sunt niște discontinuități la nivelul atriilor, camerele superio-are ale inimii. Unele dintre aceste defecte, în funcție de dimensiuni, se închid spontan în primul an de viață, altele nu se închid și trebuie intervenit prin cateterism sau chiar prin intervenție chirurgicală.

Alt defect cardiac întâlnit este persistența de canal arterial – care face legătura între circulația sistemică și cea pulmonară și care, la unii copii, nu se închide. Dintre malformațiile cianogene, care determină albăstrirea pielii, cea mai întâlnită este tetralogia Fallot.

Dați-ne câteva repere din CV-ul dumneavoastră, vă rog.Sunt medic specialist pediatru. Rezidențiatul l-am făcut în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pen-tru Copii „M. S. Curie”, ulterior continuând să fac gărzi în acel spital încă vreo patru ani. În 2012, am obținut compe-tența în ecocardiogra� e, în urma absolvirii cursurilor pe care le-am urmat la Spitalul Fundeni. Apoi, pentru că, în România, această competență se putea obține doar pentru pacienții adulți, am învățat ecocardiogra� e pediatrică par-ticipând la cursuri europene. Am

Care sunt etapele diagnos-ticării unei malformații cardiace congenitale?Se începe cu anamneza, cu isto-ricul – întrebăm dacă, în primele luni ale sarcinii, gravida a avut o infecție, dacă a luat unele medica-mente pe durata sarcinii – există

medicamente care pot determina malformații cardiace la făt –, dacă există boli genetice sau congeni-tale în familie, dacă nou-născutul a avut convulsii la naștere sau apnee după naștere.Apoi, este foarte important examenul clinic al copilului: să constați dacă arată normal și dacă este bine dezvoltat – să

participat, în 2013, la cursul de malformații cardiace de la Bolo-gna (Italia), în 2014, la alt curs de malformații cardiace la Timișoara și, în 2016, am mai participat la un curs de malformații cardiace la Bordeaux, în Franța.Din 2010, lucrez cu normă întreagă în Spitalul de Pediatrie MedLife.

Care sunt cele mai întâl-nite malformații cardiace congenitale?Cea mai întâlnită malformație congenitală este defectul septal interventricular. Este vorba de o malformație necianogenă care determină discontinuitate la nive-lul septului ventricular. Aceasta poate � de mai multe feluri: peri-membranoasă – care se închide în 35-40% din cazuri –, musculară – care se întâlnește frecvent și care se închide, de obicei, spontan. Malformațiile interventriculare musculare nu sunt diagnosticate intrafetal, spre deosebire de cele mari, membranoase, care sunt diagnosticate și intrafetal.Alte malformații întâlnite sunt defectele septale interatriale,

observi forma toracelui, pentru că în unele malformații poate � mai bombat sau mai longilin. Apoi, are loc auscultarea, pentru a depista un eventual su� u car-diac, care nu este o boală, ci un fenomen acustic și un indiciu de suferință sau, în unele cazuri, un su� u sistolic inocent (benign).Investigație de bază, ecocar-diogra� a se folosește în cardiolo-gia pediatrică pentru diagnosti-care, pentru monitorizare – căci sunt defecte care se pot închide spontan – și pentru urmărirea postoperatorie. Altă investigație utilă este radiogra� a pulmonară, care arată dimensiunile cordului. În cazul unor malformații complexe, se recomandă cardio RMN, cateterism cardiac sau angio RMN.

Ce simptome ar trebui să-i pună în gardă pe părinți?Părinții să � e atenți dacă cei mici sug viguros, dacă respiră prea repede când sug, dacă iau în greu-tate corespunzător, dacă obosesc la plâns – ceea ce echivalează cu dispneea adultului. Apoi, să observe faciesul copilului – dacă este palid, dacă este cianotic (al-băstriu) sau cenușiu (facies teros). La copiii mai mari, să observe dacă se joacă, dacă sunt agitați sau, dimpotrivă, dacă sunt apatici și activitățile lor sunt din ce în ce mai reduse, iar atunci trebuie să-și ridice semne de întrebare. Al doilea semn important care poate apărea la copiii mai mari este durerea toracică – ce poate � și non-cardiacă, nu numai cardiacă. Apoi, mai sunt edemele – mai ales cele palpebrale – și creșterea în greutate. A.N.

„Părinții să fi e atenți dacă cei mici sug viguros, dacă respiră prea repede când sug, dacă iau în greutate corespunzător, dacă obosesc la plâns – ceea ce echivalează cu dispneea adultului.”

interviu

18 19martie 2018

sănătatea lui

Deşi nu reprezintă întotdeauna o urgen�ă med ica lă, o her n ie ingh inală

care a fost d iag nost icată t rebuie să f ie, cu pr ior itate, t ratată, pentr u a ev i-ta compl ica� i i cât se poate de ser ioase.

Este impor tant, deci, să ne adresăm cât ma i curând unui med ic ch ir urg,

atunci când suspectăm o ast fel de pro-blemă, ast fel încât peretele abdom inal

să f ie „reparat” în t imp ut i l.

...herniile inghinale

?

Ce este binesă ştim despre...

Hernia inghinală este o afecțiune frecventă – peste 20 de milioane de operații de hernie sunt efec-tuate anual în lume – cu care se confruntă mai des bărbații decât femeile. Însă afecțiunea poate apărea și la băieți, în această situație � ind vorba de o hernie inghinală congenitală, rezultată din persistența canalului peri-toneo-vaginal. La vârste adulte, cauzele și factorii favorizanți care duc la formarea unei hernii

inghinale sunt multipli: efort � zic intens – atât sportiv, cât și ocupațional, afecțiunile prostati-ce ce apar la vârsta a treia, prin faptul că îngreunează micțiunile (prostatism), constipația cronică, tusea cronică etc. Totuși, un rol determinant în apariția unei hernii inghinale îl deține pre-dispoziția individului, moștenită genetic.

Poate să nu doară, la începutHernia inghinală se manifestă printr-o denivelare a peretelui

abdominal, o tumefacție ce crește la efort � zic și care, într-o primă fază, se poate deduce prin palpare, atunci când pacien-tul este în poziție culcat, cu abdomenul relaxat. De altfel, în fazele incipiente, pacienții observă că dimineața, înainte de a coborî din pat, hernia este „absentă”. Apariția tumefacției nu rezultă din „ruptura” peretelui abdominal, ci prin mărirea unor așa-numite puncte herniare, ce se lărgesc până ce ajung ori� cii herniare ale peretelui abdominal.

Durerea provocată de hernie poate să lipsească la debut, dar este o constantă în evoluția afecțiunii, pe măsură ce ori� ciile create cresc.

Tratată chirurgical, pentru a preveni complicațiileHernia, în sine, nu este o urgență, dar poate deveni o urgență, dacă se complică prin încarcerarea și prin strangularea conținutului herniei. Așadar, nu trebuie așteptat să se producă o astfel de complicație pentru a o trata, ci trebuie intervenit cât

mai curând după diagnosticarea afecțiunii.

Tratamentul este exclusiv chirur-gical. În linii mari, este vorba de reducerea herniei și de consoli-darea peretelui abdominal cu o proteză (o plasă) de polipro-pilenă. Intervenția se poate face prin metoda clasică, deschisă, ori minim invaziv, pe cale laparo-scopică.

Abordul laparoscopic oferă pacientului o serie de avantaje, în comparație cu metoda clasică:• rezolvarea unei hernii bila-

terale se poate realiza prin aceleași trei miniincizii;

• acoperirea ori� ciilor hern-iare, dar și a celor potențial herniare cu o plasă de di-mensiuni mari (15x15 cm);

• disconfortul postoperator este minim;

• perioada de spitalizare este redusă, iar recuperarea post-operatorie este rapidă;

• statisticile arată o rată re-dusă de recidivă, sub 1%.

Trebuie menționat că, încă din prima zi de după operație, pa-cientul își poate relua activitățile care nu implică un efort � zic crescut: plimbări la pas, urcat de scări, condusul mașinii, activi-tate sexuală etc.). Însă sportul și, în general, activitățile care presupun efort � zic intens sunt permise de-abia după două-trei săptămâni de la intervenția chirurgicală, pentru a-i lăsa timp peretelui abdominal să se refacă într-o cât mai mare măsură.

Material realizat cu sprijinul dr. Ana Maria Drăgănița, medic specialist dermatovenerolog, Hyperclinica MedLife Ploiești

20 21martie 2018

sănătatea ei

Sezonul rece este per ioada cea ma i potr iv ită d in an pen-

tr u a face „retuşur i le” nece-sare piel i i pentr u a arăta ca nouă. Şi da, f ără exagerare!,

pielea ch iar poate arăta iar ca nouă, dator ită tehnolo-

g i i lor revolu� ionare cu care se rea l izează procedur i le de t ratare, de st imulare a

regenerăr i i ş i de ton i f iere.

TEHNOLOGII MODERNE PENTRU

frumuse�ea pielii

Soluția: laserul Alexandrit. Ținta laserului o reprezintă melanina, pigmentul brun a� at în exces în aceste tipuri de leziuni. Tratamentul nu necesită anestezie locală, disconfortul � -ind minim în timpul procedurii. Postprocedură, apare o accen-tuare a pigmentării leziunii și o ușoară roșeață, iar după câteva zile se produce o crustă � nă la suprafață. Îndepărtarea crustei lasă o piele roz, care își va recăpăta, în timp, aspectul normal. Pot � necesare una sau mai multe ședințe de tratament, la interval de o lună.

Epilarea de� nitivă – îndepăr-tarea părului nedorit de pe toate tipurile de piele (deschise sau închise la culoare) și indiferent de grosimea � rului de păr.

Soluția: platforma Gentle Max Pro, o tehnologie de ultimă generație, care combină două tipuri de lasere pentru epilare – Alexandrit și Nd-Yag.Condiția esențială pentru folosi- rea e� cientă a acestei tehnologii este ca � rul de păr să � e brun sau negru, deoarece ținta laserului este pigmentul din � rul de păr. Energia laser este transmisă către rădăcină, producând un fenomen de supraîncălzire și distrugerea celulelor germi-native locale. Din acest motiv, � rele albe, blonde sau roșcate nu răspund la tratament.

Epilarea se face în mai multe ședințe, la 4-8-12 săptămâni, în funcție de zona tratată și de tipul de pilozitate. În general, este nevoie de minimum șase ședințe

pentru a obține o reducere a pilozității de 50-90% pe o zonă tratată. După atingerea acestui obiectiv, se fac ședințe de întreți-nere la intervale de trei luni - un an.

Disconfortul din timpul ședințelor este minim, datorită folosirii dispozitivului încorporat de răcire cu spray criogen. Zona tratată nu trebuie expusă la soare o lună înainte și după � ecare tratament, iar părul trebuie ras cu trei-patru săptămâni înainte de începerea epilării laser și pe tot parcursul acestui proces. Contraindicații importante sunt: sarcina, alăptarea, boli fotosensi-bilizante (lupus, por� rie, epilep-sie), consumul de medicamente fotosensibilizante.

Vergeturile sunt expresia ruperii de � bre de elastină și de colagen de la nivelul dermului și sunt prezente, în general, pe sâni, abdomen, fese, coapse. Pot apărea în cursul adolescenței, pe

Centrul DermaLife dispune de o gamă largă de dispozitive pentru tratarea diverselor afecți-uni cutanate, precum: cuperoza, petele pigmentare, venectaziile, pilozitatea excesivă (laserul PDL, Nd-Yag și Alexandrit), celulita (Vela Shape), dar și pentru înfrumusețarea pielii – cu accent pe luminozitate, tonus, reducerea sau corectarea ridurilor � ne, corecția cicatricilor (laserul Nd-Yag și dispozitivul E-TWO). Tratamentele sunt individuali-zate în funcție de necesitățile � ecărui pacient, recomandarea procedurilor � ind făcută după o atentă examinare efectuată de medicul dermatolog.

Petele brune (lentigine) induse de expunerea la soare, la nivelul feței, gâtului, decolteului sau al mâinilor.

parcursul sarcinii sau ca urmare a variațiilor de greutate. În funcție de vechime, ele pot � roz-roșii sau albe.

Soluția: dispozitivul E-TWO de radiofrecvență subablativă. Cum acționează acesta? Capătul de lucru produce mici defecte în piele, stimulând astfel pro-ducerea de noi � bre de elastină și de colagen, pentru a închide acele defecte, ceea ce duce la micșorarea vergeturii și amelio-rarea texturii pielii. Postproce-dură, pielea este roșie și um� ată timp de două-trei zile, pentru ca, ulterior, să apară cruste puncti-forme la suprafață. Se fac, în medie, trei-șase ședin- țe, la interval de o lună (timp necesar pentru sinteza de noi � bre în derm).

Articol realizat cu ajutorul dr. Nectara Mitroi, medic primar dermatovenerologie, Centrul DermaLife

22 23martie 2018

Cum evitămaccidentările de pe pârtie sau de la patinoar

Cele mai frecvente accidentări de pe perioada iernii apar în timpul

practicării unor sporturi ca schiatul, snowboardingul, patinajul, săniușul, hocheiul pe gheață etc. Multe dintre

aceste accidentări ar putea fi evitate însă, dacă s-ar respecta câteva reguli de bază.

5 reguli înainte de a porni:

Încălzește-ți bine musculatura înainte de a începe activitatea, pentru a reduce riscul epuizării, crampelor și leziunilor musculare. Atenție, cu cât temperatura

de afară este mai scăzută, cu atât încălzirea trebuie să dureze mai mult!

Nu te aventura singur(ă) pe pârtie, dacă nu ai experiență!

Folosește echipament și accesorii de protecție

adecvate!

Familiarizează-te cu împre-jurimile și estimează realist difi cultățile traseului!

la nivelul oaselor genunchiului, luxația genunchiului.

Clinic, pacientul prezintă durere și tumefacție locale, precum și diferite grade de impotență funcțională a genunchiului/genunchilor.

Multe dintre traumatismele genunchiului pot necesita inter-venție chirurgicală, drept pentru

Anual, la nivel mondial, milioa- ne de oameni se accidentează în timp ce practică sporturi de iarnă. Câteva dintre cele mai întâlnite tipuri de accidentări cu care se confruntă medicii ortopezi sunt:

1. Traumatismele genunchi-ului – este o localizare foarte frecventă din cauza faptului că genunchii absorb majoritatea

care este bine să cereți sfatul unui medic specialist de � ecare dată când suferiți o accidentare.

2. Traumatismele gleznei – cel mai frecvent, entorsele și fractu-rile acestei regiuni.Cele mai întâlnite mecanisme de producere sunt reprezentate de căderile accidentale sau de răsucirile de la nivelul gleznei. Formele ușoare de entorse pot

șocurilor în timpul practicării unui sport, dar și din cauza multiplelor mecanisme de producere. Cele mai frecvente leziuni ce pot apărea la nivelul genun-chilor sunt ruptura ligamentară (ruptura ligamentelor încru-cișate, în special a ligamen-tului încrucișat anterior sau/și a ligamentelor colaterale), leziunile meniscurilor, fracturile

� tratate conform protocolului RICE (repaus, aplicații locale de gheață, compresie elastică, poziție ridicată a piciorului afec-tat). Fracturile, în schimb, pot necesita intervenție chirurgicală sau imobilizare gipsată.

3. Traumatismele umărului – luxația umărului, produsă prin cădere pe umăr sau pe mână,

utile

24 25martie 2018

cu brațul întins. Peste 40% din traumatismele umărului aso-ciază diferite grade de afectare ligamentară sau musculară. Luxațiile repetate la nivelul umărului necesită intervenție chirurgicală.

4. Traumatismele coloanei vertebrale – de la simple con-tuzii până la fracturi sau luxații vertebrale ce pot afecta măduva spinării, putându-se ajunge la paralizii sau chiar la deces. Cei mai predispuși la acest tip de leziuni sunt schiorii.

5. Traumatismele pumnului și mâinii – fractura pumnu-lui reprezintă forma cea mai frecventă de fractură a oaselor corpului, din cauza mecanis-mului său simplu de producere, căderea pe mână. Alt tip de leziune frecventă este „degetul schiorului”, produsă prin că-derea pe mâna care ține strâns bățul de schi.

Multe dintre leziuni trebuie tratate imediat ce se produc, în caz contrar putând apărea leziuni cronice mult mai greu de vindecat și cu rezultate deloc favorabile.

Articol realizat cu ajutorul dr. Doru Filipescu, medic specia-list ortopedie-traumatologie, și dr. Gabriel Tudor, medic specialist ortopedie-traumatologie, Spitalul de Ortopedie MedLife

utile

26