ANUL III No: SEO gYa A DOUA EDITIUNE MARTI*18 (30) OCTOMBRE 1888

N'JMERUL 4541M1 ÑUMERUL

A11ONA11ENTELELAI SI 16 A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC

TOT-D'A-UNA INAINTE

In Ruenregci: La casa Administratiunel.In Tara: Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lel, 6 lunl 20 lel, 3 luna IO lei.ln Sireinetate : La toate orticiele postale dinUniune, prin mandate postale.

Pentru t an 50 lei, 6 luna 25 lei.

ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIUNEANo. 3,-Piatza Episcopiei,-No. 3

i 1

CAPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

NUMERUL 45 BAsNi NUMERUL

ANCNCIURILEDIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-

TRATIA ZIARU LUI

La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, 8Anunciurl pe pag. IV, linia 30 hanI; anunciurI

si reclame pe peg. Ii1, 2 lei linia.LA PARUS: segäsesto,lu ruai ul cu 15 cent.

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84.

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI

ADMINISTRA TI UNEA

No. 3.-Pliatza Episcoplei.-No. 3

Resultatul Col. I de Senat'Candidatii partidului libe-

rtil-conservator la colegiulal doilea de Senat sunt :

ALEX. EM. FLORESCUGRIG. N. ALEXANDRESCUALEX. CHRISOSCOLEUSAVA VASILIUI. SOIMESCU

SEMvE PREVESETOARE

Barometrul dinastie al colectivi-tätei a inceput sé se coboare si sédea semne de o apropiatä vijelie.

De unde pênê mai acum câte-valuni limba barometrului dinastie alcolectivitáteï se plimba la cuvintele :Mare capitan ! - Rege constitutional 1astá-zi, î.ndatä ce salit vêntul alege-rilor generale, s'a produs o adevêratáperturbatietñtei si limbs barometrului ei incli-nií spre furtunä.

Semnalul l'a dat Epurescu eel te-ribil In apostrofe, care a apostrofatindatii pe M. S. Regele prin urmä-toarea telegramit :

M. S. RegeluiS'inaia.

«Sire,«Chiar daca assi fi fost cet mal îndirjit an-

tidinastic, nu stiú daca as fi putut fi malmult combiatut de guvernul M. Voastre.

«N'a ramas ingerinla neîntrebuinlata pen-tru a surpa candidatura mea.

«Ve mullumesc, Sire, asa mi se cuvine.13. Iepurescu.»

si apoi termina declärând ch de as-th-zi mainte Inceteazä de a mai fiapiírittorul tronului.

Fresa cea din urmit : Vë multu-mesc Sire, asa mi se cuvine ,» e un ade -vérat miirghritar.

Ar crede cine -va cä citeste o tele -gramä a lui Napoleon I cistre un su-veran de cassa 4- a, pe care l'a pro -copsit si care n'a stiut së se poartecum se cade.

Ve multumesc Sire! A,ca mi se cu-vine ! Adicä : «Dracu m'a pus pemine Epurescu së te fac Rege alRomâniei, se te las sé proclami in-dependenta? Asa stil sé te porti ?Lasa ch te Invät ed minte 1»

Lucru cel mai trist este amenin-tarea lui Epurescu cä de asta -zi ma-inte inceteazä de a mai fi epérAorultronului ; situatia, precum vedeti, efoarte gravit, si tronul României ne-sustinut de Epurescu e In mare pri-mejdie, nu poate sé o duca. Pajeratronului färâ aquila mai merge, darfarà Epure de la Vlasca nu merge.

lAsând gluma la o parte, imper-tinente telegrafcä a d -lui Epurescutrebue privitä din alt punct de ve-dere. Dânsa nu este de cât semnulprevestitor al simptomelor antidi-nastico ce se vor desfitsura Incet,Incet,in sferile colectiviste.

D, Epurescu s'a supärat asta -zi

pentru cá n'a fost ales deputat ;mâine se va supära d. I. Brätianupentru cä n'a fost luat In brate deM. S. si asezat cu or -ce pret pe unjet, de senator sad deputat.

Apoi d. Câmpineanu va senate iarla maidan istoria abisuluï, si sim-paticul Dimitrie Sturdza va reeditamemoriile baronului de Hahn, cäcitoate le pot întelege colectivistii ,

toate le pot erta si tolera, dar di-nasticismul fárit agio sifarädobindä,nu merge 1

TE LE GR AMEAGENT IA HAVAS

Moscova, 28 Octombre.«Gazeta de Moscova» public& biografia

mitropolitului Teodosiu. Results din acestarticol ca seful bisericel sêrbesti e cunos-cut ca un jucator in carta si un desfrs.nat.

Paris, 28 Octombre.La un banchet general Boulanger a ros-

tit un diseurs In care a afirmat O. taravoeste reforme adâncl si serioase. El ziceca revisuirea se va face, dar ca proectulguvernulul e derisoriü. Revisuirea ce ovoeste tara e aceea care va tnapoia popo-rului, deplinul exercitiü al suveranitatelsale. Revisuirea nu poate fi de cât repu-blicana. Trebue se strigam : «Traiasca re-publica nationals b> Aceasts republic& vaIntruni In jurul el pct totloamenil cu hunávointa a vechelor partide, ea va tnapoiaIntr'un mod pacinic Franciel locul sëü simisiunea sa glorioasa printre natiunl (a-plause).

Colonia, 28 Octombre.0 intrunire popular& numeroas& pentru

suprimarea sclavagiulu' din Africa a avutloe aci. Aü asistat $i arhiepiscopul $i sefliautoritatilor militare $i civile.

Resolutiunea adoptati declars. ca supri-marea sclavagiulut este o datorie connu&tutulor state or crestine si e mal cu seams.datoria stdtulul Congo. Englitera si Ger-mania trebue se accepte sartina de asfgrsi tnlr'un mod energie, pentru ca lup-ta este inevitabil& Et exprima tncredereato guvernul imperiulul care va sti só o-cr &teasoa tntr'un mod eficace onoareadrapelulul si iuteres :le germane.

Constantiuopol, 28 Octombre.Via Varna. - Iata cs.te -va amsnunte a-

supra ultime' faze a conventiunel Suezu-lui. Lunea trecuta, Comitele de Montebelloa fost primit de Sultan. Audienta tinu unceas si jumëtate. Dupe un schimb mutualde idel asupra starei politice a Europei,Sultanul promise se tntruneascs a douazi un consiliü extraordinar al ministrilor.Aceast& sedints fu foarte furtunoasa ; tosfs.rsit Munif -Paca $i Djevdet -Paca, singu-rit disidenti, nu consimtira se semnezemazbata saü decislunea favorabila de atdin diferenta pentru Sultan, care far& ase opri In fata adesiunel restrictive a luiMunif -Paca $i Djevdet -Paca, dete Mercuriiradeaua cunoscut &si Instiint& imediat peComitele de Montebello. Sultanul nu tri-mise iradeaua Portel de cat dupe 24 oredupe ce marele vizir fixa pentru Luneaviitoare schimbul semnaturilor.

Cercurile officiale otomano considera ob-tinerea acestel iradele a Sultanulul ca ofoarte mare isba.nds. personals a Comite-lui de Montebello, care a ajuns ast -f.l setriumfe asupra intrigilor si opositiilor cuatät mal mult primejdioase cu cât se fa-coati pe ascuns.

SENATUL COLECTIVISTPiaf se sftrsasc si alegerile pentru

Senat si, nu mai incape indoiali, aal sedi cea din urmá lovitura colectivitatilfug&rit& de opiniunea public&. In cu-

rênd Camerile vor fi convocate, si atuncise va lämuri, In toate amänuntele lui,marele proces Bratianu si trimiterealui inaintea instantelor superioare dejustitie.

Panê la acea data sa, mai rêsfoim opagina mai mult din domnia colecti-vista. 'Sí-aduce aminte fie-cine ca, odatäcu Camera, colectivistii chemaü si eila munca sfatul bêtrtnilor; asa cereaConstitutia, si forma se Indeplinea.

Dar ce lucra Senatul colectivist ? Mo-nitorul sta martor; ajunsese maturulcorp un biroü de Inregistrare si nimicmai mult. Dupa cum lucra si dupê celucru se putea crede ca inteleptul corpera veclnic muribund ; - alt-ceva însêitï gonea aceasta bänuialä. Bêtrinulcorp consuma, cu aceiasi putere destomah, ca si corpul ttnér, din ave-rea publica. Diurna curgea, si curgearegulat, pentru ca veneati senatorifsa se treaca in apelul nominal. Tarairisa, care platea, nu avea nimic Inschimb. Tara simtea multe nevof, totaparatul de organizatie era hodorogit;imbunätätirile erati reclamate din toateunghiurile Bätrinii, prin expe-rienta lor, eraü chemati eu deosebirela opera de Indreptare, la sfatul matur,la exemplul de onoare si de cumintie.

Ce ne dati insë Senatorii colectiviati?Nu stiati sa pretuiasca timpul, nu In-

telegeaü nevoile Statului,nu aveaügrijade viitorul urmasilor, dati pilda reacelor tinerl. Niste oameni harnici, cuconstiinta politica si cu patriotism lu-minat, ar fi putut folosi têrii macarmoder$nd Intru cat-va prostiile celef-l'alte Camerecare'si luase frlul in gura.

Dar daca n'aü fäcut'o, lucrul se ex-plica usor. Nid guvernul, nid partiza-nil lut de atunci, n'ave +ti suflete rodi-toare. Tembeli si lacomi, ei träiaü cadusmanii albinelor In fagurii de miereal tarif.

Iati starea la care impinsesera co-lectivistif institutia Senatului.

In scoala, profesorii ne intuziasmaüde prudenta si energia Senatului: ro-man. Ce impresie ne -ad lasat colecti-vistil despre Senatul lor ?

Si de accia azi, când se sftirsesc ale-gerile pentru Senat, nu puteam sa nune aducem aminte de starea decazutaIn care guvernul d lui Brätianu arun-case aceast& inalta institutiune a tarif.

RESULTATUL

ALEGEREI COL.Arges

Votanfi 130General Barozzi jun.M. Theodosiadi 1. cons.N. Vitioreanu col.General Budisteanu col.C. Bottea I. conservatorC. Balcescu

BrailaVotanfi 146

C. Boerescu I. cons.Alexandru Niculesea 1.M. Cogalniceanu col.G. Dimitrescu col.Grig. Suto and.Alex. Mares and.

$acavlVotanfi 126

76 ales75 ales37352012

98 alesc. 86 ales

37331814

Vacile Buzdntan I. cons. 76 alesAr. Furnaralei I. cons 69 alesÇI. Exare.0 col. nu se stie voturile.Vasile Tätaru col. nu se stie voturile.

BuzeuVotanfi 205

C. Desliu 1. conservator 131 alesN. Ruseveteanu 1. cons. 123 alesC. Sarateanu colect. 75N. Bagdat colect. 79

BotosaniVotanfi 13e)

G. C. Gollav 1. cons.1. Ciolac I. cons.L. Arapu colectivist.V. Timus colectivist

C ovurluiVotanfi 186

C. Busila 1. cons.I. Plesnila 1. cons.Gh. Fulger col.Grigoriadi Bonschi col.

DâmbovitaVotanfi 141

General Florescu 1. cons.General Vladescu 1. cons.Gen. Barozzi junim.D. Giani colectivist

91 ales82 ales5335

95 ales114 ales6691

87 ales82 ales6663

DoljiuVotanti 263

Balotaj pentru 2 scaune intre N. Ra-covita 69, Gh. Seulescu 76, Toma Mar-ocneanu 50 col. I. Logadi 105, N. T.Popp 88 si G. Chitu 109.

DorohoiuVotanti 60

Holban M. Grigore l.cons. 42 aleslancu Rosetti I. cons. 37 alesHolban N. Grigore 15Manoliu Capitan 22

F'aloluVotanfi 56

G. C. Filipescu 1. cons.Sc. Rosetti 1. cons.

GorjiuVotanti 85

Dr. 1. Frumusanu I. cons.C. Gardescu 1. cons.Ath. Moscuna colectivistC. N. Moscu colectivist

IlfovN. GherasimChr. ZerlendiAlex. CatargiI. BratianuP. Dancovic;General IpatescuGr Gradisteanu

A esit singurul d. N. I. Glterasimiar loti cel l'alti sunt in balotagiü.

IalomitaVotanfi 106

N. í'amarasescu 1. cons.M. I{iriacescu jun.Col. Filitis I. cons.V. Maniu col.

55 ales56 ales

56 ales47 ales4t14

566460182416262

7370

65 ales64 ales4630

lasiVotanfi 326

Alecu Bals 1. cons. 178 alesBalotaj Intre dd. Grigore Ghica Co-

galniceanu si Grigorie Sturdza aman -dol obtinând celte 146 voturf, iar d. Co-lonel Petrovanu a obtinut 116 voturf.

MusoelNicolae Cretulescu I. cons. 62 alesNicol. Gusi I. cons. 48 alesSache Nlcolau col. 37N. Rucareanu 1. cons. 12

M ehe dintiVotanfi 161

C. Cârieu 1. cons.D. G. BnbfticeanuPetre GradisteanuGen. Zefcar

101588337

Biroul n'a prnclamat pe nimeni de oarece si d. Gradisteanu a obtinut majo-ritate.

Ne aintuVotanfi 57

Alex. Blanlcfort jun. 54 alesEugeniu Alcaz jun. 54 ales

OltuVotanfi 101

Alex. Greceanu 1. cons. 57 alesBalotagiü antre 1. Munteanu si C. Manu

PrahovaVotanti 212

D. Stefan Greceanu 1. c.Balotaj Intre D. CariagdiM. Munteanu1. FiliuG. RadovicïI. Cereseanu

108 ales4628207773

PutnaVotanfi 153

Dim. Sim. Râmniceanu 1. 97 alesP. Tufeicica 1. conservator 88 alesN. Saveanu colectivist 68G. Orleanu colectivist 35

1q.- VêlceaVotanfi 133

Petre Millo 1. cons. 91 alesCapitan Lamotescu I. cons. 86 alesD. Simulescu colectivist 51G. M. Badescu colectivist 34

RomanatiVoanfi 120

Const. M. Chintescu 1. c. 75 alesluta Bratasanu 1. cons. 75 alesC. Poroineanu colect. 50M. Cogalniceanu colect. 35

J?omanVotanfi 80

Dimitrie Ioan 1. cons. 75 alesC. Braescu 1. cons. 72 ales

Din partea opositiei nu s'a presen-tat nimenf.

R. -SaratVotanfi 97

Nicolae Fleva dis.I. Ciurea I. cons.C. Gradisteanu lib. cons.Oraseanu col.

SuceavaVotanfi 59

Nicu Ganea jun.Alex. Liteanu col.Th. Tatos col.G. Ipatescu 1. cons.M. Martin col.

TecuciVotanfi 75

lordache .1 urgea h cons.Anton Cincu I. cons.Dim Sturdza col.M. Cornea col.

TeleormanVotanfi 92

Col. I. Pencescu 1. cons.1fih. Ramniceanu 1. cons

TutoyaVotanfi 111

Gheorghe P. Petrescu.Grig. Suto 1. cons.Mill. A. Sturdza col.C. Nanu col.Dim. Georgescu col -

VlascaVotanfi 101

C. Budisteanu 1 cons.H Racota 1. cons.

VasluiVotanfi 80

Th. Rosetti jun.N. Cristescu j un.N. Lupaacu col.

52 ales58 ales4828

31 ales31 ales21

7

44 ales39 ales3826

91 ales90 ales

1. c. 72 ales58 ales393416

65 ales61 ales

57 ales49 ales31

APRECIERILE PRESEIASUPRA

RESULTATULUI ALEGERILOR

Resboiul vorbind de resultatul alegerilorsi de laudele ce le adreseazs presa colecti-vist& candidatilor colectivist' cazuti, faceurmëtoarele comparatiunl:

Rnü este un Lascar Catargiu si peri-culos Orel, acest barbet de stat, careeste onorabilitatea personificata, careatát ca locotenent domnesc, cât si capresedinte al Cameref si prim ministrua fost eel mai corect, dezaproband ver-ce abuz si ferindu -se de ver -ce act er-bitrar ; si bun este pentru tara marele

2 EPOCA 18 OCTOMBRE

panglicar I. C. Brätianu, eel care, chiardupe propria sa marturisire fäcuta Inplini sedintâ a Camerei,a tolerat hotii,jafurl, ;procese scandaloase ai chiar a-sasinate; acel, care a administrat taracu un miuistru de interne ca Radu Mi-hat, care escamota pungi ai ceasornice,cu un ministru de resbel ca A. Anghe-lescu, care acorda furniturile trebuin-cioase armatei In schimb cu bacaiaurlde zecimi di mil de let ; cu un minis-tru de culte ai de instructie ca MititäSturza, care a zapaeit aeoalele, cu unministru de justitie ca Stâtescu, care asuspendat justitsa pentru adversari luIpolitic!, etc.

Ce valoare poate aves, dupe colecti-viatl, un general Gh. Manu, un bärbatatat de onest, capabil ai stimat de In-treagâ tara, fata cu ninte celebritati dedomenu codului penal ca foati generaliMaican ai Anghelescu?

Ce valoare are un G. Vernescu fatacu un Porumbaru-Ploanita, unu dinmärgäritarele colectiviste ?

Ce valoare poate avea un AlexandruLahovary, acest ilustru jurisconsult,acest barbat de stat eminent ai irepro-nabil, fat& cu un Nae Dimancea, renu-mitu samsar colectivist?

Ce valoare poate avea un N. Blaram-berg, acest distins scriitor si tribun,acest caracter de bronz, fata cu un Va-site Epurescu ?

Ce este un Titu Maiorescu fat& cu unFundescu, fostu director al Telegrafu-lui?

Ce este un Menelas Ghermani fat& cuun Nae Moroianu ? Ce este un Al. stir-bey fate cu un Serurie ; un NicolaeCretulescu fat& cu un Iordache Ionescu;un Petre Carp fat& cu un Petrache Dan-covici ; un Pache Protopopescu, omonest, administrator capabil ai energie,fat& eu un Ionescu Musc& ?

Ce aunt niate juni instruits, oneatl niplini de viitor fericit pentru aceaslätara, ca d-ni Ioan Lahovari, G. Em. La-hary ai alti ca dinai, fate. cu un C. F.Robescu, un Dinca Schileru ai alti.

Ce este In fine un bärbat de stat, unbärbat de cea mai ina't& corectitudineca d. G. Gr. Car.tacuzino, acest capabilai distins administrator al averei pu-blice, fate cu niste giuvaere ca Grigo-reati, Pat&rlegeni, Ghit& Ionescu, RaduStanian etc. etc. ?

Am putea se urm&m o septamânä In-treaga cu asemenea comparatiuni $i totnu am termina, cat! Intr'adever multämarfâ politica a produs stäpânirea de12 ani a colectivitäti, toatâ insLi de ca-litatea cea mal proasta ni care nu malare niel o trecere, nici macar la halavechiturilor.

. s

L'Indépendance Roumaine, declare cäzilele de i2, i3 ni 14 Octombre, vor In-semna odata pentru tot d'auna memo -rabila, In istoria poporulul Roman.

Natiunea a luat o revanaa strâlucitäcontra aventurierilor cari ad exploatat'oIn mod odios, si prin verdictul sea fareapel a stigmatisat pe opresort. Liberid'asl manifesta in mod clar vointa, eaa atiut se dejoace cu un bun simt careface onoare maturitatei sale politice,manoperile pe care cati -va ambitioaltara scrupule, le intrebuintase In ulti-

mul moment, cu scopul d'a produceconfusiunea in spiritul alegatorilor.

Tara si -ales representantii eI, In ran -durile partidulul liberal conservator,ale acelut partid care, fare sovaire, fa-r& descuragiare, a luptat cu o energiesupraumana contra nâvâliret coruptiu-net colectiviste.

Natiunea a vezut cä parlamentulbratienist Injosise el discreditase re-gimul representativ, teme is vieteInoastre politice, al a manifestat dorin-ta unes reintoarceri la o activitate fe-cunda al la o era de muncä onesta.

Drepturile Omului dupe ce 'at da pare-rea asupra rezultatului general al alege-rilor sevdrsite se Intreaba :

Care este situatiunea celor alte par -tide politice fat& eu aceste Imprejurari?

Colectiv4tii ali f &cut ultima sfortarea unul cadavru galvanizat, miacare dis-perata, pentru a se mat agata de pu-tere. Runinoasa for cadere, II va aruncade asta date In fundul Intunericulut deunde nu vor putea eni de cat cu gretiaifoarte târziü.

Liberalii purl, sunt storsi, epuizati,incapabili de a mai conduce o lupta po-litic&. Tara refuza de a mat urma pe a-ceati oameni politici, ramolitl respecta-bill, buna de pupi In muzau, saü de Im-balsâmat pentru a fi expuni, dar In totcazul, stoat din intrebuintarea politic&,ca: hainele vecht care se vied evreilor,pe la cazärm!.

MON OPOLUL

LUMINARILOR DE CEARATinend a se face cat mal multa lumina

asupra acestel importante cestiunl, publi-cam urmétorul articol pe care '1 consacracestiunel ce ne preocupa Buletinul came -rei de comerciü si industrie a circomscrip-tiei de Butosan1 :

Cestiunea monopoluluf luminärilorde cearâ, am vezut'o anuntata de malmulte ziare ai chiar ne -am Incredintat,c& un Inceput de statistica s'a ai facutdeja In aceasta privinta.

Am vezut de asemenea ca In privintaacestel ritiri nu s'a facut de niment nicio reserve, prin urmare suntem tinuti acrede ea se va pune pa tapet cat de cu-rend.

Cestiunea Hind important& din toatepunctele de vedere, ar trebui prin ur-mare ca Inainte de a se presenta caproect se fie studiata, de oare -ce cre-dem cä prin acest mijloc, s'ar puteapune din nod basale solide ale culture!atiubeilor cu albine, cu care In tre -cut se fâcea pe la noi un comerciü des -tul de Insemnat, de care asta -zi malca nici se mad vorbeste. Cu toate c&suntem contra monopolisârei acestulcomerciü, dar daca e vorba, ca se damu desvoltare pe o scar& Intinsa indus-triel roastre campeneatt, In asemeneasituatiuse am fi de acord ca legea careva reglementa cestiunea, se prevadäpenalitati pentru falaificarea acestorarticole, ai in plus sé se proibeasca in-troducerea In tara a parafiner, steari-nei ai otocherinel, cu care asti -zi sefabric& lumanarile aria poreclite decearâ.

In casul eel mal red inn, dad ni a-cest monopol va trece, In asemeneacircumstance cerem ca fabricatiunealumtne.rilor de ceare., se nu se reserveesclusiv pe seama statulul lâsêndu-secomerciul liber de oare-ce, cu regulamonopolurilor, nu va mal avea lumeacu ce a se mal ocupa si prin urmare,zic ca dreptul statului ce se va puneasupra fabricatiune! lumanärilor decearâ, se consiste In o tax& ficsâ pe sutade chilograme, care tnsâ se se plâtí;scanumai de consumatori, fabricantil aimaterialul brut se fie scutit de or-cetaxa.

INFORMATIIINIAsupra rezultatulul alegerel senatoriale

la col. 1-iü de Neamtu, d. colonel Rozno-vanu bine-voestea ne telegrafia dia Piatraamenuntele urm&toare :

«Opositia unité» a ales :Colonel Alcaz, liberal disident u-

namitate, 57 voturi.Alexandru Blancfortj unimist,una-

mitate, 57 voturi.Colecstivistii : Ioan Brâtianu pus

candidatura prin depunerea buleti-nului model si declaratiune, apoiretrasá implicit, prin nedepunereala biuroul electoral a buletinelor devot, prevëzind càderea slgurà.

--os-Ni se asiguré, cà In urma resul-

tatului colegiului I-iü de Senat laFálticeni, mai multi alegétori ail a-dresat d-lui general Ipàtescu o tele-gramà, in care declaré, cà dorinda respláti faptele d-sale de la Boto-sani si Craiova, 'i-ail pus candida-tura,si daca d-sa n'aavutde c't 27 devoturi din 59, causa aunt colectivistisi ingerintele administratiei locale ;se zice cà generalul, multumind a-celor curagiosi aleg&tori a exprimatfericirea sa d'a vedea, cis acolo suntoameni care nu uitä.

-sts-Azi aü Inceput alegerile de senat

pentru colegiul al doilea In toatätara.

In capitala votarea a Inceput la9 1/4, In toatà linistea.

Alegêtoria vin multi, iar din a-gentii colectiviati prea putini suntla numêr in localurile alegarilor càcisurit siguri cá infringerea lor va fi azisi mai desastroasá de cat or cândsi de acea nu iaü nic' o parte ac-tivà la aceste alegeri.

Singurul din candidati' colectivistid. C. F. Robescu s'a vêzut alergênddesnädájduit pe la toate birourile,cà se roage pe alegêtori sé nu'l lasesé cazà cu rusine.

-st-Dumineca trecutä s'a deschis de

cétre d. prefect sesiunea ordinarâ aconsiliului judetean de lalomita, zicelalomi¢eanul din Cálàrasi.

In vedere cà muncile agricolesunt foarte i:napoiate anul acesta sicá consilierii din district tin a le t+ r-mina si a lua parte apoi la desba-terile consiliului, s'a .suspendat se-dintele pânâ in ziva de 30 Octombre.

La ordina zilet, pe lângä fixareabugetului, vor fi si alte cestiuni deo important& capitala. Da aceia tot'consilierii tin a asista la sedinte.

-B-Comisia lnsiárcinatà se primeasc&

linia feratà Roman-Iasi-Suceava aplecat azi la Roman.

I

LucrBrile de primirea materialuluivor incepe de mâine la amiazà.-D. Pirocianatz, avocatul Reginei Na-

thalia, a sositin capitalà pentru a seinteleRe asupra masurilor de luat,In privinta actului MitropolituluiTheodosie.

- -Sir Lascelles,Ministrul Angliei, va

pàràsi In curând capitala, pentru amerge la Constantinopole, unde seva intâlni cu Sir White ambasadorulAngliei.

-s>J-Proectul de lege privitor la reor-

ganizarea complectä a Ministeruluide Resbel, care a fost terminat, vafi discutat intr'o sedintâ apropiatá aConsiliului de Resbel.

Acest proect va fi apoi depus prin-tre cele dintâiü proiecte, pe biuroulCamerei.

-OEC-D. general Arion, inspectorul ge-

neral al artileriei, a terminat si dg-pus azi raportul comisiunei Insárci-natà eu examenul a mai multor mo-dele de arme noui.

Acest raport conchide la primireaa unor modele de milrailiose ,si mor-tierepentru Intrebuintarea forturilor.

M. S. Regele va sosi Mercuri la ora11 de dimineatit. Peste zi M. S. vapresida un consiliü de ministri.

Spitalul de beale de ochi de laCâmpu -Lung, condus de doctorulKoslinsky a fost desfrintat, iarâ bol -navii rimasi In mie numér pe calede vindecare, ali fost adusi in Bu-curesti In spitalul din talea Rahovei.

MAREA INTRENIRE DiNSALAPARADIS

provocata de d nil C. Boerescusi N. Blarambert , in seara de 11

Octombre 1888

Marti sear -a s'a tinut o noué intrunirepublica, de asta data to sala Paradis, pro-vocata de d -nit C. Boerescu si N. Blaram-berg, representantii judetulUI Braila, unulla Senat si al tul la Camer &, cart voiaü sedea seam& alegátorilor de modul cum 'siali esercitat mandatul.

Afluent& enorm& de lume. Discursuriled -tor Simu, Filipescu, Boerescu si N. Bla-ramberg cart ali luat cuvéntul succesiv,ali Post primite eu aplause entusiaste.

D. C. Boerescu, a facut, cu marele statalent, portretul colectivistuluI des &vérsit,care are atâtea ipostasura si atâtea tra -vestimente tate nevol si Imprejurari seInfetisez In viata, cu ateta verve si fide -litate to at sala intreaga a isbucnit to tu-nete de aplause, si fie care a recunoscutIn acea schitare maestra tate unul din ti-purile cele mal cunoscute atât din locali -tate cat si de la centru.

Fie -care alusiune a fost subliniat& depublic cu hohote de ras si cu aplause pre -lungite.

D. N. Filipescu a fort admirabil inspiratcând, citind unul din numeroasele pam-flete cu care d nil Campiniu, Fleva, Co-cias, Djuvara si faimosul procuror Cre-minianu, care sargeaü cu ostirea alega-torii si poporul to alegerile trecute, a-firma c& apelul d -lor catre alegatort Incar-na colectivismul de la A pane la Z (alu-siune la initiatele Alexandrescu si Zamfi-rescu, cu care incep si se termin tonte a-cele libele.)

D. N. Bi srastbirg, primis eu aplause,roaga pe ale6u6v, ..e se prea grabeascâ,caci poate nu'! cunosc Ind slut. «tata, ziced -sa, cine se presenta tnaintea d- voastra,dacá ar trebui se credett cati -va impostorinerusinatt si ii.famt.

lata portretul ce et prin «Alegatorul» u-nul dinorganele tor, fac de mine (citeyte).

«In fine rolul infam si miserabil ce jutautntre liberali, ciocoiul N. Blaramberg, s'a«sfâryit.

«Atitudinea sa mârsav&, atât la Braila«cat si la Bucureytt, trebue se's atrag& dis-«pretul tutulor oamenilor de caracter.

«Dupé ce s'a dectarat de liberal devotat«al d -lui Dimitrie Bratianu, ciocoiul tr &-«dator 'si a lepadat masca si In Intruni-«rea de eri de la Ateneü a servit de in-«strumentul ceI mai servil al reactiunel.

«data cine este Nicolae Blaramberg, can -didatul oficial at colegiulul I de Camera.

Ce ziceti de acest portret, nu 'I aye caseaman& ca doué piceturl de ap&... cudènsii ; c& s'ali uitat negreyit singurl Inoglind& Inainte de a 'I schita ?

De 22 de ani aunt alesul d- voastr&, sidac& ar trebui se credem pe acero sfrun-tat1, de 22 de ani eli care In politic& n'amvariat si n'am umblat nici o data cu cor-tul, ayi fi Post mereü un candidat oficialfar& a o sti si far& ca chiar d -strá s'osti tt.

Eu, care am fost dintre ceI trel care dela tnceput am f &cut reservele mele fat& cuacest guvern, candidat oficial I si acelearl ca Flava si Djuvara l'ali salutat debun& venire si ali stat tot timpul la toc-meal& cu dênsul, candidati liberali aiindependents!

Eú, care In mijlocul Bucureytilor si Ini ntruniri publics de mil de oameni, spunciar ai tare ce cuget despre present ca yidespre trecut, Benjamiuul guvernulul siacei ce '1 lingusesc si In tata yi to dos, eelpersecutati si gonit1... Dar ar trebui a-t u ncl ca se '1 poat& cine -va crede, se seadmit& in acelasi Limp c& eli sunt un felde nasdravan ; care are puterea se far -mece chiar pe aces pe care II loveste...

A ! stili ce ar voi domniile -lor I ar voi serup amiciti1 statornice,amicitii de bastin&pentru amicati efemere si de ocasiune,cum sunt ale Domniilor -lor.

Acel a c &rul alegere a fost In Braila unsimplu accident, a voit de a doua zi a omonopolisa.

De 22 de ant sunt alesul d -v. ai paneasta-zi nu s'a pomenit de un Blaramber-gist.

0 data s'a ales d. Fleva in Braila si de adoua zi nu mai puteat se scapi de ara zisilFlevist1.

Et am crezut tot -d'a -una ca a fi onoratde Increderea d -v. este a face din manda-tarul d -v. omul d -v, nu din d -v. robil aces -tuia. Nu este Inse aceasta, se vede,si pare -rea aceloroameni ancombranti si nes &toostcare credeaü c& niment nu trebuea de aciInainte nici m &car sé str &nute In Brailafar& voia tor.

Suditu canora ti datoraü atta, Suditucare revendica solidaritatea cu Fleva chiarand era In puscarie, ast & -zi nu mai estede cat un sbir si un infam, numal pentruc& nu se inchina acestor luceaferl sì nu leese Inainte la gara, spre a le deshama call.

Amicitia mea veche de zecimi de ani cufamilia Suditu -Simu, acea amicitie di-itimpil nu numai buni dar si de restriste,serva de unie pretext la toate inssinuarileperfide, la toate calomniile cele mat neru-sinoase. Ei ali crezut stiindcaracterul metindependinte si mândru, c& eu asemeneainsinuare vor réuni a me face sé abandonlupta In Braila si a le lesa ast -fel câmpulliber pentru ispravile tor. S'ali amagit

N'am nimie de comuni cu Prefectul ca yi

FOFA ZIARULU! «EPOCA.

(2g)

WALTER SCOT l'

LOGODITISAU

CONETAB1LUL DE CHESTER

1X

( Urmare)

Totuas, de ai imprejurärile le eraü asade Impotrivitoare, scobor:torií vechilorBretoni nu g.andira a nu se apara ainu perdura pr,vilegiul tor stramosescde a fi numiti cel mai viteji oameni. Stri-gâtele ce d ¡dead desfidand pe du?manillor ai impotrivindu -li -se se auzeaü cutoate gemetele ranitilor, co to ate stri-g&tele dusmanilor lor Invingatori, ailarma acestel bätaliI nocturne. Numaland lumina diminetel Incepu a se a-rata micelul ai Infrangere t trupelorJul Gwdnwyn flirts desevarnite, ai gla-sul isbandet, « groaznic ca vuetulcutremurulul de pamtnt, » se ridicaapre cer.

Impresuratil, dacä li se mal putea daInc& &test nume, aruncandu'sl din Inal-

timea turnurilorprivirele spre câmpie,nuorai vezurâ de cat Invinsi pass pefuga, si Invitigatori urmârindu'i eu In-vernunare. Raymond Berenger Inge -duise Galezilor se treacâ puntea, si sese stabileascâ pe cel -l'alt mal al rtulul,fn deplina sigurantä, cum credeaü e! ;dar aceasta Imprejurare fácu atunci caInfrângerea for se fie rii mal cumplitä.Acel pod, singurul loe pe unde putealitrece riul, fu In curând Intesat de fu-garl ; se izbeaü ai se striveaü unii pealti!, pe când fierul victories al Nor -manzilor m &celârea pe cel mal putinInaintat . Un mare numer de Breton! searuncare. In rlü, cu speranta de at tre -ce In nor ; dar afar& de vr'o cats -va,Inzestrati cu o putere si o activitate deo -sebitäai minunati Inotatori, ei perir& Inaceasta Incercare, t arati de un curentrepede, sad sdrobiti de sttnct. Altai maifericiti supra ducanda se se caute a-iurea ascunzetort tnfundate rii necu-noscute. Ce! mai multi se Imprastiara.In bande mici ; unii chiar unpins- dedesperare, o luarä la fuga spre castel,ca si cum catat sa care li se Impotrivisecând erari Invingatorl ar fi putut se fieun adapost pentru eel Invinat. Altii a-lergaü ics ai colea prin câmpie far&scop hotartt, ai c&utand numai se sca-pe un moment de primejdie.

In vremea acea Normanzil, ImpartitiIn mie! cete, I! urmäreaü din toate par-tile, ai nu aveaü de cat osteneala de a'!mâcelari. Ca un semn de stringerela un loe pentru Inving &tori, sterna luiHugues de Lacy, falfâia pe o mica mua1-

time unde Gwenwyn, putin mat ina-inte, 'si desfasurase pe a sa. EI Insuslsta acolu, cu o trupa tnsemnatâ de ca-valerie si infanterie, pe care baronul,incercat cum era, nu voise a o departa.

Cea-l'alta parte a;armatel normande,dupa cum am si spus'o, urmarea pe fu-gart dând tipetete de bucurie si de ras-bunare ; ai de pe turnurile casteluluisa auzia strigând necontenit In toatepartile : Sfiate Eduard! sfinte Denis,lovitt, ucideti l nu ve Indurati de lupilGlalm l gânditi la Raymond Berenger.

Ostanil agent( pe zidurile Pazel-Du-reroase scoteaü din pepturile lor a-celeaat strig;te de bucurie si resbu-nare, ai golead tolbele lor trägand a-sugra fugarilor care cutezaü se se a-propie de cetate. Ar fi vroit se iasespre a lua mat mutt parte la macel ;dar, legatura find atunct stabilit& cuconetabitul de Chester, Wilktn P'lam-mock se privea, ca ai garnisoana, casupus poruncelor acestut cap renutnit,ai nu voi se asculte de cerintele starui-toare a le parintelui A drovand, care,cu toata preotia sa, s'ar fi Insarcinatbucuros se comande eairea ce propu-punea sa se faca.

In sfârait scena aceasta sangeroasäparu câ se isprâveate. Trimbite,e su-nara retragerera, cavalerit se oprirâpe deosebite puncte a le campiei pen-tru a aduna pe luptätort sub stemelelor anumite, ai a't duce apoi spre ma-rele steag al capulul lor, In jurul ca-ruia toat& armata trebuia se se straga,ca noril care se 8r&m&deso Impreju-

rul soarelul ce apune ; asemenare carese potriveate mai cu seama din pricinarazelor luminoase eyind din armurelelucii a le acelor escadroane.

In curând dar nu se ma! vezurä ce-tele de cavalerie strâbâtand câmpia,care era plinâ numal de cadavrele Ga-lezilor. Escadroanele pe care Infocareaurmerirel le ttrise la o mai mare dep &r-tare se Intoarserâ in curând, gonindInaintea for sad tragtnd dupe dInailcete numeroase de prinai, pe care'Iiertase dupe ce'aI saturase setea forde singe.

Atunci chiar, dorind se atraga bagarede seam& a celor care'l sc &pase, WtlkinFlammock porunci se se desfanure toatestemele castelului, ai ca toti acel carese luptase cu atata bärbe.tie se strigede la o l'alta. Armata lui Hugues deLacy le respunse eu strigetete de bu-curie ; si aceste strigäte se auzirâ ariade departe, In cat fugarit galezi careujunsese la oare -care departare de laacest camp de battle, si care se oprisepf ntru a sá resufli, o pornira din nod lafuga, apucati de o noue groazä.

Putin dupe aceastâ salutare in parte,un cavaler, eaind singur din armata co-netabilulul, Inainte apre Paza Dure -ros& ; ai chiar la aceasta departare seputea deosebi In el o grafie ai o des -toinicie putin obianuite. Puntea caste -lului fu data In jos Indata spre a 'Ideschide Intrarea in castel, pe cândFlammock ai parintele Aldrovand,care, pe cat putea, tua parte la toatefaptele de autoritate a le Flarnandulul,

veneaü se primeascâ pe trimisul man-tuitorulul tor.

Il g &sir& descâlecând de pe calul sednegru, acoperit de singe al spume, sia carut coapse tremuraü Inc& In urmaoboselelor ce suferise de doue-zecl alpatru de oare. totuai, respunzândmane! dismerdatoare a tinerului cava -valer, Ini Incovaia capul cu gracie, scu-tura patura sa de otel, al necheza,ca pentru a'aI arata aprinderea nese-cat& ni dragostea tut pentru rasboiü.Ochiul ager al ttnerului dâdea acelasisemn de curaj neobosit, de ni era uaorde vezut ca nu se erutase pe campul debatee. Coiful sed Hind spânzurat la o-bllncul neleí sale, se putea vedea obra-zul sed insulletit ni frumosul set par cas-taniü buclat. l'urta pc vara armatel sale,simple dar grea, cu &tata Indemnare,In cat at fi luat'o mai mutt drept o po-doaba de cat drept o sartine. 0 man-tie Impodobita eu blana nu i ar fi datmai must gingaaie de cat greoaia pla-tosa core parta cá se de, dupe toate mis -carile lui. Totuai era aaa de ttner, Incat puful ce'i acoperea buza de sus do-vedea abia vareta bärbateascá.

(Va urina)

EPOCA -- 18 OCTOMBRE

cu guvernui, $i acel care poate afirma cäin Braila ex.stä macar un vàt&sel numitsait mentinut dupé urma mea se se scoale...

Cu famila Suditu -Simu am fost si voiürem&nea legat c &t voiü fi.Nu voiüschimbanice o data aceste inimi calde, pentru a-miciti1 cle ocasiune, pentru tmbr &lis &rileunor oament care $i c&nd m'aü str&ns tnbrace, ad cautat mal mull sé me to &bu-seasc& de c &t se me mang &e

Ce se zicem iara$1 de pretentiunea unoroament de a putea sev&rsi nepedepsittoate nelegiuirile, de a c&dea to toate con -tradictiunile, de a fi liberticizt chiar, si dea continua a revendicatitlul delibnrali. Darliberalismul ar fi nu o credint& ci o func-tiune, c& totust liberalul care se desminte,ca si functionarul infidel, ar trebui repu-diat si congediat.»

Ne e grec se resumäm acest lung dis-curs, pe care sperm a'1 putea da pesteputin tn extenso. Se trecem la resultatulalegerilor....

D. Nicolae Blaramberg respunzand ma-nifestantilor,care veneaüeumusic &sifadese '1 salute la hotel Petersburg, cu oca -siunea alegerel sale, a zis tntre allele :

«ErI citind pe zidurile Br&ilee un infamlibel unde d. Boerescu si ea eram atacaçiIn modul eel mai nedemn, cram gata alua condeiul spre a stigmatisa pe ateapamfletarl cum o merits. Dar cugetandc &t -va, m'am resg tndit si 'm1 am zis caera mai bine poate, sé ve las d- voastragrija de a mé résbuna.... N'a trecut de catcate -va ore si d -tra alt pus pe fie -care lalocul lui.

«Ve multumesc dar din adancul inimelde aceasta noue. proba de intimitatea le-gaturilor ce ne unesc

«Nenorocitii care ne insultaú nu stiú' c&si triumfurile ca si c&derile aü logica tor;cä leg[ psychologice, cä leg[ immuabileprezid la evenimente. Era tu adever omare tndrasneala din partea acelora carenu s'aü ridicat tn ochil Br&ilenilor, de catpentru c& abjurase solemn colectivitateasi '1 jurase o ur& vecinica, de a crede cavor datora triumfurile for viitoare, tncer-carilor desperate de a reinvia sait galva-nisa de asta -data atetase cadavru. Pentruca el aú esit calpi si ail cant In asemeneacontradictiuni rusinoase, nu era un cuvantca si cetstenit Brailei sé se desmint& si sese desonoare....

«Incao data.: vecinica mea recunostinta.P&surile el aspiratiunele d- voastra. vor fi,si pentru viitor, p&surile si aspiratiunelemele....

(Mesagerul Brailei).

DIN DISTRICTE

BRAILAUn agent electoral colectivistSunt cati -va ani de când Braila a fost

gratificata de guvernul colectivist cuun d. Roaianu zice «Mesagerul Brailer»care a fost numit far& nici o regula,medic primar al judetului nostru.

De la numirea sa in aceasta impor -tant& functiune, d. Dr. Rosianu nici odata nu s'a ocupat de atributiunile saleci a Meut tot d'auna politica militant&,facênd pe agentul ,electoral eel maiaprig.

El redacteazä pamfetele cele malmurdare ce spar in orasul nostru sinu doarme nici ziva nici noaptea, ocu-pându-se numai de politica.

El n'are nici un fel de clientela cadoctor In oras, si In judet nu se ducemai nici odata sê'sl faca dito -ia de me-dic, si nici nu stim daca se pricepeceva in meseria sa pentru care ma-nana de la judet, cale 500 let pe luna.

Si daca se duce cate odata. prin co-mune, el nu o face pentru a'si face da-toria de medic pentru care este platit,ci se tine de orgia si alte miserif des -tul de scandaloase pe care nu le puteenarata In ziarul nostru.

Ziarele din localitate, si in special«Dunarea» l'a descris la timp cine esteDoctorul Rosianu si de ce este capabilacest om.

Tot- d'auna el a fost un agent electo-ral, când pentru o partida când pentrualta, asta -zi ansa a atins culmea des-

Doctorul Rosianu umbla ziva si noap-tea facênd propaganda colectivista incontra guvernuluï, si peagentul eel malnerusinat din câti s'a vêzut pana acum,les&nd serviciul In complecta parasire.Salariul trisa Il la regulat.

Noi atragem atentiunea d -lui Pre-feet asupra acestel chestiuni si 'I ru-gam sA ia mësurile necesare In contraacestui functionar al judetului sa'slvada de serviciü saü sa se demittt dinfunctiunea c»re nu 'ei -o Indeplineste.

Daca d Prefect voeste sa fie attt decircomspect asupra acestui domn Doc-tor si nu voesc si?'l cheme la tndepli-nirea datoriilor funcliunei sale, apolatuncea vom sti noi së'1 punem lareson.

CUTIA CU SCRISORIDomnule Redactor,

VA rog se bine-voiti a avea bun&tatea selhseratl to stimabilul d-voastre jurnal ur

m&toarea scrisoare deschisä trimisä d -luiVasile Morton deputat socialist esit Indoue colegie la Roman.

Primiçi ve rog, domnule Redactor o dataeu multumirile mele anticipate, asigura-rea Area destinsel mele consideraliuite.

Vasale M. Jora.Domnule,

Atl declarat martorilor ce v'am tri -mis ca d ta, find socialist, aveat deprincipiü a nu da satisfactie acelorape csre Iï calomniez si insult; prinscrisoarea martorilor mea din i30ctom-brie curent, dumnialor gasesc cä unom de onoare când are curajul a insultatrebue se aiba si principiul a da repa-ratie. Din declaratia d -tale, d -le con-stat ce, cea mal las& canalie poate as-cunde laaitatea sa sub masca unor prin -cipiuri ce nu servesc de cat la poleialaunel ambitiuni de parvenit ignorent, si,o pot zice, la comiterea mai multor in-fanait antre satisfacerea intereselor saleparticulare cele mai meschine.

Vasile M. Jora.

FELURIMIFabricatiunea artiuciala a tu-

tunului. 0 noua industrie america-na : La science pour tous arata ci In A-merica (Yanke) s'ar fi gasit mijlocul dea se face tutun, cu hartie veche. Modulde preparatiuue este destul de simplu.Se ia o foae de hârtie si se macereazamai multe ore In o decoctiune de nico-tina. care nicotina se obtine eftin fa-cênd se fearb& tutun inferior in o micacantitate de apa. Masine a nume im-prima asupra pastel Inca umeda, ner-vurile unes fol de tutun. Se rêsucesteapoi in forma de cigará, si... le tourest joué.

Culoare aroma, nimic nu lipseate; u-nii merg pana a spune ça acest tutunmodern este preferabil celui vechiü 1Se creada cine vrea.

Arbore otravitor. Selbat:cil depe coasta oriental& a Africel, prepay& ootrrvä din un albore numit tivabaio,care creste spontaneü pe coastele mun-tilor Comal si care apartine genuluïLarissa din familia Apocinee. Aceast&otrava result& din estractul apos allemnuluï, dar mai eu seams din ra-d&cini.

In urina cercetarilor facute de d. Ar-naud, principiul activ continut to rada -cini coprinde glucoside pre cipitabil&prin tanin. Din aceasta glucoside s'aputut separa o materie cristalina careposeda toata toxicitatea estractului.

Selbaticil din localitate prepara a-ceasta otrava pentru sageti.

A 2" EDITIUNE

ULTIME NOMMAID. Dem. Sturdza a contestat ale-

gPrea colegiului I de Senat de laTecucì, pe motiv cä i s'aü anulatmai multe voturi.

In acelas timp d. Dem. Sturdza atelegrafiat M. S. Regelui reclamândcontra unor pretinse ingerinte se-vêrsite de administratie.

Nu tim dacá d. Sturdza spuneM. S. si despre nedemnele mano-pere i:ntrebuiritate de d-sa ca direc-tor al Creditului Funciar pentru aintimida pe alegétori datornici aicreditului.

Ar fi fácut mai bine d. Sturza setacá si se nu facä gálágie, ciel ec-sistá probe indestulátoare pentru ase areta M. S. Regelui, de catre a-legetori, necinstitele d-sale uneltiri.

XD. Ion Brätianu a plecat azi la

Florica.D sa a refusat azi a mai lua parte

la eomitetul colectivist.Plecând, d-sa a declarat cä nu

mai vrea sé se amestece in nimie, aici In curând va pleca chiar In strei-nitate.

atD. de Leppe, directorul general al

linielor Lumberg Cernüuti-Iasi, a so-sit in capitalá, venind din Vient.

D-sa a cerut azí o audientá d-luimitiistru al lucre rilor publice.

1tAfläm dintr'o s ,rginte autorizatä,

ci d. I. C. Brátiann nu se va pre-senta la alegerea balotagiului co!e-giului I de Senat.

XCredem a sti ca in curând se va

deschide o actiune public& in contravestitului Anastasiu pe basa unordeseoperiri destul de grave ce s'aüfacut in contra acestui domn colec-tivist, care intr'un timp de doul-spre-zece ani a terorizat Intregulj udet Tecuci si care a profitat din di-ferite sorginti , foarte indoelnicn,pentru a face o avere mare pe care

astä-zi s'o intrebuinteze Cu o atâtaprofusiune pentru scopuri electorale.

Descoperirere de abusuri ce s'aücoristatat i:n contra deputatului colectivist Anastasiu, surit destul degrave spre a motiva t.imiterea luiinaintea unui tribunal ( orectional.

Aceste descoperiri aü fost fácutechiar Inaintea nlegerilor,dar d. TakeAnastasiu a fost crutat pentru ca senu se zicá ci e persecutat si se nu ise atribue epitetul de martir politic.

Circuló sgomotul despre apropiataretragere a Principelui Dem. 'Micadin functia de Efor al Spitalelor Ci-vile.

Asti sear& se vor intruni la d. Al.Orescu, toti profesorii Universitaricolectivisti, pentru a se Ynitelege a-supra alegerei colegiului Universi-tar ce se va face mâine.

Eri s'a sevêrsitu n omor la Tigä-nesti, plasa Snagov, judetul llfov.Un tigan anume Andrei Cräciuncertändu -se cu un alt tigan, dupe obetie ce fteuserá amêndoï intr'ocârciumá, cel dintêi atras eu puscaIn cel d'al d oilea, dar din nenoro-cire, alicele care eraü grosse, aülovit o femee si patru copii dintrecare unu muri a doua zi chiar.Omo-rätorul a fost prins si a mitrturisittrima. Cele alte victime transpor-tate la Spital sunt in convalescenti,rânile lornepresintând nici o gra-vitate.

D. procuror Sfetescu a mers erinoapte la locul crimei si a fäcutcuvenitele cercetári.

D. j udecstor de instructie Costo -vici impreuni cu d. procuror Nicu-lescu vor pleca mâine pentru a fifati la autopsia cadavrulul.

XSuntem informati, có creditele

noastre agricole din toati tara vorfi transformate, In curênd, într'osocietate, dupé chipul creditului fun -ciar rural. t

D. procurorgeneralBurada pleacóasti seara la Iasi, de unde nu se vaintoarce de cat dupe vre o opt zile.

XAfläm cä d.Vasile Câr'ova, avocat

din cepitalä, va fi numit inspector depolitie de clase intâia In locul d -luiAlex. Davila demisionat.

X0 nouà descoperire arheologicâ

s'a fácut In Dobrogia, unde s'a git-sit opt pietre tumulare purtând in-scriptiuni romane pe dânsele.

Sub una din aceste pietre, s'a g &-sit si niste monede de argint si dearamä.

Toate aceste aú se fie aduse in Bu-curesti, unde d. Tocilescu, profesorla facultrtea de litere, va fi însarci-nat se descifreze inscriptiunile suszise.

ULTIMA ORAAGENTIA HAVAS

Londra, 29 Octombre. Times re-cunoaste ca regina N ttalia a facut marinedreptati fata eu sotul sad facênd opo-sitie pe terenul po'itic, dar blameazadivortul pronuntat de un simplu epis-cop, ai zice ca e monstruos de a rupecu toate formele juatitiei, chiar In fa-voArea unui suveran.

Potsdam, 29 Oetombre. Impëra-tul a plecat la 7 1/4 dimineata la Ham-burg.

BULETIN COMERCIALDumineca 16 Octombrie 4888.

Grau. Septemâna mal activa de câtcea trecutä.

Transactiunile aü fost mal vil eu pro-fur" relative mai scazute. Detentorifvaz&nd ça timpul inainteaz& far& ça ur-carea sperata se se realiseze, s'aü de-cis a ceda pe preturile corente, ast -felc& s'a putut combina transactiunl maimultiple. Pe la finele sêptam &neirele din gara. flind 'mai bune, disposi-tiunile târgulul s'aü mai inbunatatit,in cal sfârsitul sëptamanei a fost malfavorabil vênzatorilor de cat. inceputul,

Depositul Incepe a scade ai soiirilesunt mai rare; se mai aateapte un con -vollnsemnat dar se crede ca;acesta vafi tel din urina, pana la inchiderea na-vigatiunel.

Positia acestui articol se considera ingeneral c& foarte sênAtoasá si o scadereserions& este aproape imposi bila.

Secara. Preturile far& varatiune.()peretiunl limitate.

Orz. Articol bine cautat, tr tnsactiun!active. Preturile in usoar& scadere. Ten-dintA buna.

Ovêz 0 partida disponibile de 300,000Kilegfame. Alba cureta, a obtinut fr.8.20 de 100 Kilg. Cererea este mai bu-na. Pentru asemenea maria s'ar pu-tea realisti astAzi fr. 8.30 -8.40.

Depositul este nul.Porumb Positlunea neschimbata.

Avem de Inregistrat o singurA opera -tiune in porumb noü de Lb. 61 1/2 cufr. 7 predare In 25 zile.

Fasole. Sosiri rare. Articol cautat.Ultimul pret a fost de fr. 20 de 100 Klg.pentru calitate medie din slep.

A 3' EDITIUNE

RESULTATUL

ALEGERII COL. IIVlasca

Votanfì 140

Angh.Ulubeanu 1. cons.Petre Radulesc col.Ap. M&nescu

BuzeuVotanfì 232

Stefan BoranescuChrist. NicolauN. ConstantinescuD. FilitiD. Butculescu

95 ales3014

149 ales132 ales922726

RomanVotanfï 85

Balotaj antre d. Doctor Burada 1. c. 42si A. Vizanti col. 41.

SuceavaVotanfì 58

Alex. Bonachi jun. 37 alesPetre Bors col. 18V. Forescu 3

BacauVotanfï 140

Alex. Vilner jun.Gheorghe Sturdza jun.G. Murgulet guy. nu se stie.Lupascu col. nu se stie.

DambovitaCluflea 1. cons.I. Alexandrescu 1. cons.Costescu Comaneanu col.G. Fusca col.

MuscelVotanfì 114

Dim. Micescu 1. cons.C. Exa.tcu 1. cons.

GorjVotanfì 141

C. Danlilescu 1. cons.Gr. Sàvoiu col.

ArgesVotai-4i 144

T. G. Lerescu 1. corsC. D. Audisteaau col.

VasluiVotanfì 80

Dlfnitrie G. Rosetti 1. cons.Teleorman

Votanfì 130Leonida Paciurea 1. cons.Vasile Hacota 1. cons.

IalomitaVotanfï 423

M. Ghetu 1. cons.N. Moscu lib.

BrailaVotanfï 193

C. Fotin 1. cons.Stefan Economu 1. cons.V. D. Sasu col.I. Movila lib.

R.- Vâlcei

76 ales75 ales

449 ales124 ales5639

64 ales60

125 ales14

136 ales6

46 ales

i28 ales130 ales

79 ales10

140 ales119 ales7240

Votanfì 156Toma 'Uoroeneanu 1. cons. ales Inunanimitatea voturilor.

PutnaVotanfì 188

N. Negrea 1. cons. 157 alesC. A. Costescu 1. cons 156 alesN. Cilibidache col. 26

DorohoiVotanfì 61

D. Vasile Calcantraur lib. a intru-nit unanimitatea voturilor.

FalciuVotanfì 109

Col. N. Emandi I. cons 9i alesV. Caligari col. 15

OltuVotanfì 129

Dim. Mavrodin 1. cons.Maior Maican col.

CovurluiVotanfì 183

E. Flondor guy.V. A. Urechia and.Gheorghe Volenti cons.Calim scuL. Sterea

108 ales14

102 ales134 al.rs

597

59

Râmnicu -SaratVolanti 117

Dr. Chiritescu lib. cons. 62 alesL M haiescu colectivist 30P. Robescu colecrivist 25

RomanatiVotanfì 103

Amja .Manu lib. cons. 99 alesCol. V. G. Calinescu I. cons. 105 ales

TecuciVotanti 92

Ion Ianov junimist 85 alesNeamtuVotanfì 442

C. Soarec lib. cons. 86 alesI. Teoharl lib. conservator 67 alesDr. N. Ursulescu colectivist 45

BotosaniVotanfì 89

Nicol. Sofian lib. cons. 55 alesConst. Codrescu lib. cons. 45 alesVictor Sireteauu colectivist. 28An. Botez colectivist 23D. S. M. Miclescu independent 22

TutoyaVotanfi 159

lorgu G. Gâlca lib. cons. 105 alesDr. t h. Calaib lib. cons. 130 alesStr. Beloescu colect. 50

PrahovaVotanfì 231

Belotagiü Intre C. N. Horiceanu 78, I.D. Anghelescu 10, Arhiereu CalistratOrleanu 105, P. S. Aurelian 107, Nic.Ploya 104, Dr. V. Cantili 23, Th. Ion 29si buletine anulate 3.

DoljVotanfì 285

Anton Brailoiu lib. cons. 203 alesI. Bolintineanu lib. cons 180 ales

MehedintiVotanfì 177

1111h. isvoranu lib. cons.(ah. Tiuleanu lib. cons.G.Sefendache col.Chintescu and.GhenescuStmbeleanu

101. ales96 ales40392726

IasiPânA la orele 10 nu se cunoaste Inc& re-sultatul definitiv.

Se crede Ins& cA opozitia va reusi.

IlfovToll candidati! propusi de partidul li-beral- conservator, aü triumfat cu maremajoritate.

Supt ales! : D -niï Gr. Alexandrescu,,Soimescu, Al. Florescu, Crisoscoleu fiSaya Vasiliu.

Colectivistiï si liberalil disidentl n'aüobtinut de cat un numër foarte rest[ insde voturi.

Resultatul voturilor nu e cunoscutdefinitiv.

HOTEL HUGUESDIN BUCUIIESTI

Cu cea mai frumoas& positiune din Ca-pitala situat find in fata Teatrulut natio-nal si care a fost trecut sub o nou& admi-nistratiune, din nota arangiat; a stabilitpreturile ast -fee ca se poata concura euveri -ce Hotel din Capital& ; pentru d -neiSenatori si Deputati, pensiune zilnice, eupreçurl escepçionale.

RESTAURANTULprevêzut eu o bucat &rie escelenta romanasi franceza. Preture foarte reduse.

Camere de la 3 lei In sus.(869) Administratiunea

CATRE SURZIOrl-cine va adresa d-lui D-r Micholson la Pa-

ris rue Drouet, va primi in limbele Franceza,Germana, Englezä saïs Italiana descrierea reme-diului prin care o persoana suferinda de Surze-nie in timp de al ani coutinuu a fost tamaduita.

788

DE INCHIRIATodoueam

eegnsi-

tuata in strada liacooesflor 1\'o. 4.A se adresa la d-nu Boldur Voinescuprocurorpelituga parchetul de Ilfo.v

(965)

GARB UNI (LIGNIT)1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI

CALITATE SUPERIOARA

LEMNE DE FOC, CER SI FAG1008 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI

TAIATE SI SPARTE

Se vinde lu Em. Lessel, Cutea Plevnei i93.984

DOGTOROL5SALTERMEDIC I CHIRURGDe la Facultatea de medicina din

Viena

Specialist to boalele Syphiliticepe care le trateaza Intr'un mod spe-cial si fara a opri pe bolnav de la o-cupatiunile sale.

Vindecare sigura a blenorragiei,poala alba, ulcere, impotente etc.

Consultatiuni de 1a71/2 -8 /2 dim.si de la 1 -4 p. m. Strada FortuniNo. 4, langa Spiçeria de la Bisericaeu Stinti.

Se primesc bolnavi in pensiune.817

VINDECAREA

BOALELOR SECRETECAPSULE ANTIBLENORHAGICE

preparate de I.Oswald cu aprobarea consiliulul medical superior.

Sunt cele mal bone capsule in contraboalelor secrete, seurgeri vechi sl noi,catar de veslca, etc.

Pretul unel cutis lei 4.Se alla de venzare In Bucuresti la far -

macia zurner vis -a -vis do Pasagiul Romansi la Droguerie Ovesa ; la Craiova la far -macia Olvad, In Giurgiu la farmacia Bin-der, In Iasi la farmacia S. Enghel

765

4EPOCA 18 OCTOMBRE

CASA DE SCHIMB 613

lu IVi. FERMOStrada Lipscaui, No. 27

Campera sivinde efecte publice si faceor-ce schimb de monezi

Cur su 1 B uQUresti1 7 Uctombre 1 8 8 8

5 0/0 Renta amortisabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Oblig. de Stat6 0/0 Oblig. de st. drum de fer7 0/0 Scris. fune. rurale5 010 Scris. fune. rurale7 0/0 Scris. fune. urbane6 0/0 Scris fune. urbane5 010 Scris. func. urbaneUrbane 5 0/0 lasi5 0/0 Imprumutul comunalOblig Casei pens (lei SO dob.)Imprumutul ou premieActiuni bancei nation.Actiuni «Dacia- Rotnania.

NationalaConstructiuni

Argint contra aurBilete de banca contra aurFiorini austriaciTeadinta loarte ferma

Cump. vend.53 3,4 54 1/293 9498 98 i/4

106 i06 1/256 96 1 2

105 10699 3/4 10192 t 4 92 1/281 1/2 8282 1/2 83.3U 23550 551025 tt`402.i8 í5i)245 i508) 50

230 2352 20 2 35

207 208

CASE DE VENZARE

DOUE¡LASEsituate in Strada Frumoasa No. r2

CASE t: bis ; avànd fie -care 4 odasde stap &n, 4 de servitori, curte mare li gradinaspatioasa cu pomi roditori.

Se vinde in total sacs in parte.A sr adresa la d -na proprietary care locuestela No. 12 Str. Frumoasa in casele din fundulcur(ei 770

CASE DE INCHIRIAT

DE INCHIRIAT Casa din strada Um-brü No. Ii, Ling& Clu-

bul Militar, No. 82 Calea Victoriel, 12 od &i,parchet, sobe de portelau, gaz, api, curte.

A se adresa chiar acolo la tngrijitor. (839)

DE INCHIRIAT casa din Strada PolonaNo. 104, compusa din

3 carriere pentru Stat.an 3camere pentru slugsoculinie, o spälätorie, 2 pivnij,e, grajd de 6cal, sopron pentru trasuri. 723

DE INCHIRIAT Strada Berzii No. 122'Apartameniul de jos cu

8 camere, bucutarie, uivnita, grajd si sopron.

CAMERE

mobilste si nemobilate de In-chiriat cu luna In Galea Victo-riel Au. 61.

MOSII DE ARENDAT

DE ARENDATde la Sf. Gheorghe1896 mainte, mogia

Pietrisu din distr. Vlasca, plasa Marginea.Amatorii sé se adreeze Strada Diacone-

selor, 4. I. N. Alexandrescu.

DE ARENDATdeLalosul

la 23i Asi prlliellobriceni

í8R9 mogiadin

judeçul Valcea pe cinsi sali mai multi ani.r--^r._ .j.`sr7°4-l':T' r.--^

MOSII DE VENZARE

DE l EHMl1Roue hectare ie si obratie si-tuate pe dealul Oltulul alâturT

cu via Golescu de la Draga }ant.A se adresa Doctor Christescu, Tergoviste.

DE VENtiA1IE HOSIA STANESTI V a att nsituata la o ora de viitoarea gara Motnesli.Av&nd puturi de pacura, padurede brad si defag, f&neGe, locurI de arat pe sesul Tazleulmoara. Casa de locuit, han-c&rciuma e so-seaua Bacau Motnesti, läng& fabricile de gaz.

Doritoril se vor adresa ta d-na Catinca Ctu-penski, In Roman pentru or ce Iamurirl. 776

DE A R E N D A TMogia Bälegti si Mi-halent de tanga R.-

Sarat, avêttd pe-te WOO pogoane. Do ¡torilde a o lua tn arenda se vo:' adresa tn zivade 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, tn Buouregtl, Strada Pensiouat.0 No. 7laug3 Co14ea. 985

DIVERSEeIOAN A. RHETOREDY

AVOCATa infiintat un biuroa de avocatura Si notariat Str.Academies 29.

Ore de consultaliuni de la 8 -io si sears dela 6 -9. 939

DE I N C H I R I AT vimmrtem

lrcurlmarl virane; doué gradini marl cu diferitlpomi fertili $i trel pogoane cu c &psiunicalilatea tntéia, vis -à -vis de gara de Nord.

Case In dealul Spirel strada Seneca No.4ce da tu strada Casarmilor.

lloritoril se vor adresa la d -na PaulinaSlaniceanu vis -a -vis de gara de Nord No.124. (975)

CASA DE SCHiMB 805

MOSCU NACHM IASNo. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika

Sir. Lipscani, in lacia noei cladu Bancei Nalionale(Dacia-Bunldnia)Buouretsti

Cumpéra si vinde efecte publice si face ori-ceschimb de wonezi

Cursul pe ziva de 47 Ocluntbre 1888

5 % Renta amortisabila5 y6 romana perpetua6 % Obiigatiuni de stat ,Cono. rur.]6 % C. F. R.596 Municipale10 fr. ,. Casai peni. [300 L.]7 % Scrisurifunciere rurale

7%

,, urbane

5 %y,,

lasi3 % Obi. Serbasti ça primelm. eu prime Bue. [20 let]Losuri crucea rosie italiane

Utomane cu primeLosurl Basilica DombauAct. Dacia- Romàuia

Suc. NatiunalaSoc. de Constructiuni

Aur contra argini eau bileteFlorins Wal. AustrlucMarci germaneBancnote francese

italianeRuble hàrtie

NB. Cursul este socotil in aur

Cump. Vinde94y 94 81493 94498 931/4

83 88 8/4446 2351.06$ 107

96 8l4106% 106100 lit92y 92 3/462 b4)l,76 7446 ' 6029 3248 158

16 il

1 90 2 23107 209ií4 1269934 1001;99 106

i65 276

x X®X XIi RE.COMA NDAM

LEGA TORIA DEC i'

no P4 E aa- X

STRADA BISEP.ICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTit'0 ZI

XBUCURESTI

ln acest atelier se esecuta ori-ce lucraci de Le-gatorie, Papecarie, Galanterie si Cartonage, asemanea efectueaza Registre de Comptabtlltate,Carti de Biblioteca, Pasnaturi si Rame pentru Ca-

%

dre de ori -ce rnarime si liniatura mecanica ou pre-ciurile cele mai moderase.

41XeammassramafflossoXeXussimmilemmentsrX

h

MARE DEPOSIT

LEMNARIE PENTRU CONSTRUCTIEB1 CRINLI DE FER

11111-.-== LEMNE PENTRU FOC

M. L. MANOACHNo. 153 -- Galea Grivitei -- No. 153

Statiunea Tramvaiului 796

X

'tii/

X

:11,4Singurul deposit: STR. GABROVENI, 49A®xsom_ . X ex W. X6D

X X XSOBA MILAN ESAX

A PRIME! F.BRICE DIN MILANO

TRA NSPORTABILA PE ROTITE

CEL MAI NOU SISTEM.ARDE IN PERMANENT-A

CALDURA IGIENICA XMARE ECONOMIE DE CARBUNI'

CURATENIE PERFECTASe ponte incalzi mai multe orlai eu o

Singara roba EF'fi % %.

Yr:

N. 20 STRADA DREAßTA N. 20

SEV4STIA CONSTANTINESCUMOASE

CU DIPLO?IA DIN BUCURESTI

PRACTICA \TA DiX PARIS1

CONSULTATiI IN TOTE ZILELE- DE LA ORA 1 PANA LA ORA 3. -

944

SUBURBIA PITAR MOSU

ri? Ílr^`'sr,

A MARSEIftAISEr'ROUGET DE LISLE

All

.,9//i111.t r?

ar

tref0111 ? ?4t1

miciegagroufiIn urma unel minut¡ioase analize himice rectite de d-nu Dr. Ber-

nard de Leudvay directorul laboratortuhli chimic-hygienic de la im-nisterul

999

de interne, resulta ca

HARTIF. DE ÇIGARILA PATRIL"DIN FABRICA

LEON ti$ C -ie, Pariseste libera de ori ce materiï vatamatoare si ca prin finesa ei extra-ordinare nu lasa arsa de cat urina de cenusa.

Din puntul de vedere tehaic si hygienic, aceast& härtie coreapundela toate exigintele artel si stiinitei. - Tot asemenea resultate s'aliobtinut prin analisele fáeuts la Laboratoriul municipal din Paris;la regia medicala din St. Petersburg; de profesorul de chrmiela universitatea din Lemberg si de mai mu.1<t alti chetnisti corn-petinti.Se gaseste de vênzare la torte debitele de tutun

Deposit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Sir. Smdrdan 10

. . . _.:2'.:: :.Y\ ,/9

t

ALBERT ENGEL SUCCESOIINo. 7, fitrrdtt Carol I, No. 7

BUCURESCICEL II.IRE A1r1GAZ1N

DELAMPIAnunta onor. puullc si numeroa-

sel sale clientele. C. este bogat asor-tat cu urmétoarele noi sisteme deL&mpl :

Meteor" Lampa cu foc ro-tund de.nd o lumina de la 60pané la 105 lum&nsrI stearine1'abricaf<iunea sea mal noué arenumitel firme R. Ditmar dinVierta.

t pion" Lampa sistem Bel-gian daud o lutnttr& de 50 panéla 130 luminari stearine.

Perfect" Massas Cu focrotund apiicabil& la ort -ceLtut[.a da o lumlu& pan& la 70lutnâ.uarl, precum sl on -ce felde Lainpl cu preturi modeste.

Posed o mare cantitate de

MASINI DE BUCATARIE"din cele mai l,erfectimiate $i solide:

Magazinul este asome ea bine a-sortat eu ori -ce articule necesare me-n: +giulut precum SiBai î toste marimile, Aparatede Dusi, Co oaue funebre demetal si de Jeur,

FELINARE DE MORMENTADEV RAToL rETROLEUM D- BATUM, CAIICASIA

Printesc comande Si reoaratiuni de tini -chigerie Si de ori -ce fel de Lampi. (966)

NATIONALASOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.

DIN BUCURESTI

Printr'aceasta aducem la eunos-tinta amatorilor caf!' palatul nostrudin strada Doamnei No. 12 se ga-seste de inchiriat cu tncepere de laSt'. Dumitru viitor un local pentrurestaurat,iune gi 2 pravalil toate ilu-minate electric.

A se adresa pentru informaj,iunlmal detaliate la secretariatul direc-> iunil tn orele de biuroir 10-12 a. m.$i2-7p.m.

Directiunea generala

No. 2, STRADA LIPSCANI, No. 2ìu facia itacanlci d -lui i \. loauidfapaaugaa

PANZARIE SI LINGERIE

I

L t VISTAITTI ''EST1.7,19=3:

Recomandà bogatul sëü Magasin eu tot felul de pânzeturi'Olanda de Rumburg, Belgia, Irlanda, Servete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franta si Englitera, Pichetur],Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lânä etc., pre-cum si un mare asortiment de ruferie de Dame si Bärbatt.Broderie, Dentelle etc., etc.

ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI

SE PRI1hIESTE ALBITURI PENTRU BRODAT

938

NO. 2, STRADA LIPSCANI, No. 2in facia 41 -lui N. lonnid

..:_.: Tä's: vw;Fyîiiçn:suç

POMI RODITORI ALTOITIDE DIFERITE SPECII

DIN CELE MAI RLNUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII

sl: AFLA DE VENZARE LA

Numita BRASLEA GOR

uGIO\N 1D

Str.SPuO b

LiOcoNA n a

too.Gr

Pentru mai multe calita(i de diferite fructe, intre care Si node va-rietali de pere numite:Regele Roanâniel, Regina Romanicl, Millar- Bravu, Stefan-cal -mare, etc.,am fost premiat cu urmatoarele recompense de I-a clasii:

2 Medalir de aur de la Expositia de horticulturñ din anal 18682 Medalir de la comitial agricol de Ilfov din anal 1881 si 18821 Ordinal Coroanrr Rolnânier peniru horticullurd si pomol. 1883I Diploma de onoare cl. I de la Expos. Coop. Románier din 188;

1 Brevet de furnisor al Cartel Regale din anal 1885.

Sunt 32 de anT de cAnd me ocup cu pomologia, desvoltánd aceastaarta, am avut Si am dorinta statornica, d'a vedea intreaga Romanie in-zestrata cu cele mai bune fructe, pentru ca Ea se ajunga a se mAn-dri vis -a -vis de cele l'alto State in privinta calitatei fructelor.Pentru reaiisarea acestui stop, pe lange ostenelile Si sacrificielebanesil ce am facut. am hotaràt a reduce Si preturile pomilor la je-malate din cele pievezute in catalog, ca prin ateista eftinatate se '31posta procura oii -cine din toste speciele ce ar avea dorinta.Asemenca am Tacet o insemnata reaucere de pret Si pentru alte içspecil de pere, productiuni roi, ce nu se ved In catalog, adica : RE-CELE ROMANIEI, REGINA ROMANIEI, MIHAI - BRAVUL, STE-FAN -GEL -MARE, etc. - Acestea se vindeaö cu pret de 10 iel bu-cata Si acuma ver fi nomas 3 lei.

D -nil amatori din Capitala si din districte, cari vor dori a avea ca-talogul, sunt rugaçt a se adresa prin epistole la zisa gradins Si indatali se vor trimite.lscaliturde rugam a fi cat se poate de descifrabile.T,mpul planta :uiui pomilor pentru toamna find sosit, d -niT sunt ru-gaii a grabi trimiterea comandelor

d -lor, de oare -ce, cu cal pomii sevor planta mal de timpurii, cu atât este mai bine.559

h

LA ORASUL VIENAIIICIREBRE eEMINNININIP

Cal.'A LA viLLEDE viENNráuial. Dac.-Nom.. b S<+cec--s-.

Recomandam onorabilei noastre clientele pentru loftinatatetoarele noutal,i :Rufarie pentru Doamne si Domni.Fete de masa, snrvete si prosoape de pAnza.0'anda veritab. de Belgia si Rumburp:Madapolam frantzuzesc de toate calitatile

si lätimile.Batiste de olanda si de lino albe si colo-

rate.Ciorappide Dame siDomnide Fil d'Ecosse,

de bumbac, do lana si de matase.

si soliditate urma-Flanele, camasi si ismene de lana dupa

sistemul profesorului Dr. G. Jaeger.Oulere si mansete de Olanda ultimu fason.Mare asortiniei:t de cravate ultimu fason.Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.Trousouri compieste peutrn lidantatl.Layettes si Trousouri pentru copi[.Trousourl penarla pensionate, oteiuel

et restauranturt.

Averi onoare a informa pe clientela noastra ca a & parut CATALOGU NOSTRUILUSTRAT S1 VA FI TRIBUS ORI-CUI VA FACE t'EREBL.

LA ORASUL VIENAGALEA VICTORiEi, PALATUL DACIA- ROMANIA.

vis -à -vis de libraria Socec,,.W.,.... ...,¿--tir..,.;.V, .. ..:,w.: , ,' ..Y.

Tipografia Zitarulu i

535

CASA DE SCHIMB

ION ESCU & MA RCUStrada Lipscani No. 15 bis

BUCURESTICurs pe ziva de 17 Octombre

VALORI ScadentaCupoanelor

Fondiri de stat romanRenta rom. perpe:1875 5Renta rom. amortisab. 5Renta rsm. rur. cony. 6Oblig. de stat C. F. R.6

idem idem 5lmprumut Stern 1864 7I iprum.Openheim18668%Agio

Imprumut de oraseImpr. oras. Bucur. 5%

idem din 18845%lm.or. Succo prime lozfr.20

Valori diverseCreditul ranciar rural 7%

idem idem 5Cred. fune. ur.din Bue.7

idem idem 6'idem idem 5

Cred. func. ar. din lari 5%ODI. cas. pensfun. fr -30010

TArg lib.ours mad.

t Ap. 1 Oct. 941 Ap. t Oct. 94S1 Mai t Nuem. 98%1 Ian. t lulie

Idem1 Mar. t Sept.1 tan. t lulie

tif

1 tan. t lulle R31 Mai i Noem. 91

60

t lan. 1 lulie 10644idem 96%idem 106idem 100idem 941idem 84%

1 Mai 1 Noem. 435

C011PANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA(SOCIETATE ANONIMA) LA LILOE (BELOIA)

No. 3.BIUROUL LA BUCURESTI, STRADA LSCULI 9No. 3.

STUDII, CONSTRUCTIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZPRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.

FOR, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCTIEMOTORI HYDRAULICI, STÀVILaRE, Ri)BINETE, FANTANI,

-- GURI DE FOC --CONSTRUCTM: DE UZINE DE GAZ

SPÄRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRUNIncalzire cu aburi, T U ]Lr3 U R I cu elete si obicinuite

Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885.Medalie de aur: Craiova 1887.

240

7Clptalri/ au ntetrnletetla Ch. 14rilletol=-Cle Ptr..rls Girant re+sponnabil V. P. Gheorghlu.