Restaurari-monumente-istorice

u

PErullU tUC ~t1ARI DE .' v .

~~STAUtll~R~ MONu(\J1E~UTE "

ISTORICE Rl'1

- Ediţia 2004 -

Indicath. GEx 008-O-t

COCC-S.A. Bucureşti

INDICATORD P N

RE STAU

Elaborator:

C.O.C.C. Bucureşti Director general: Director coordonator:

Unitate de proiectare de specialitate În domeniu: PRODOMUS S.A.

Director general:

PRODOMUS S.A. Bucureşti

ing. Mihail-Dan POPESCU ing. Andrei HORVAT

ing. Adrian NICOLAE

Nomenclator de resurse, codificare, coordonare, editare şi difuzare: C.O.C.C.

Colectiv d·e elaborare coordonat de: ing. Marian ANDREESCU arh. Niels AUNER

-MAI 2004-

arb. Cristian IACOB

Indicatorul este elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 6012001 privind achiziţiile publice şi ale Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei

pentru achiziţia publică de lucrări, ·art. C.7.1.c. din secţiunea InfOlmaţii generale, care stipulează:

"INDICATOARELE DE NORME DE DEVIZ SERlA 1981 POT FI FOLOSITE, ÎN MOD ORJENTATIV, ATÂT DE CĂTRE

PROIECTANT, CÂT ŞI DE CĂTRE OFERTANT ÎN DESCRIEREA LUCRĂRILOR, A COND1ŢIILOR DE MĂSURARE A LUCRĂRlLOR, A EVALUĂRlI

RESURSELOR NECESARE, A CONSUMURlLOR SPECIFICE DE MATERIALE, MANOPERĂ ŞI UTILAJE."

EDITAREA, COPIEREA, MULTIPLICAREA SAU FOLOSIREA INFORMAŢIILOR ÎN BAZE DE DATE

SAU APLICAŢII SOFT ÎN SCOPURI COMERCIALE SE FACE NUMAI CU APROBAREA SCRISĂ A C.O.C.C.-S.A.,

SINGURA SOCIETATE ABILITAT Ă OFICIAL DE CĂTRE M.L.P.T.L. SĂ EDITEZE ŞI SĂ

DISTRIBUIE ACESTE INDICATOARE

'-~ ';:; --l © Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate

~liKI COCC-SA® ~ • ~ Consulta~ţă, Organizare şi Ciberoetică În Construcţii ~

m conformItate cu Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, art. 7 şi 8.

Calea Griviţei 8-10, sector 1, 010731 Bucureşti Tel.: 0040-021-2]29841 , Fax: 0040-021-312 5641

www.cocc.ro e-mail: [email protected]

I ARACO I

ASOCIA Ţ1A ROMANĂ A ANTREPREiNORILOR DE CONSTRUCŢII SpiaM Inaep..,de<1\e1nt.202A, cod 71208. >$<tor 6. Buculeeti . l'

Tel. 01·212J;191; 01.212.63.02. F~ 01 .31?96.26; N!1ail: .r~7;./31 . ;(0 (loeL

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Direcţia Reglementarea Achizj~ilor Publice

şi Prloritizarea Investi~ilo( Publice Domnului Director Ing. VENIAMIN PARASCHIV

Stimate Oomnultl O/rector,

In Documentaţia Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţie publică de lucrări, aprobată cu Ordinul comun al ministrului finan\elor publice şi ministrului luCrărilor publice. transporturilor ŞI locuinţei nr. 1014187412001 1<1 p~l. e7

aliniatul 'c' a fost redactat un text incomplet In sensul că "Indlc:atoarele de lOnne de deviz, sena 1981, pot fi folo~ite in mod orientativ.,: in loc de "Indlcatgarele

de nonne de deviz seria 1981. precum ii noi norme orientative revlzllita ~I

completat., aprobate de Minl!lterul Lucr4tilor pUblice, TllIIl8Portufilgr ti Locuinţei pot fi folosite orientativ, atAt de către proieet.tnt c61 ,1 de

antrepreno" . Aceasta precizare este necesară VnMd seama că din anul 1981 până i" 2001

au apărut, ca urmare firească, tehnologii de execuţie mai performante pre·;um şi

materiale noi cu alte consumuri specifice de resurse. Vi rugăm În consecinţă de a ne confirma prjntr-o scrisoare prop'lnerea

noastră şi care va trebui să fie preluată cu ocazia primei revlzuiri a Documuntaţiel

Standard.

Cu stimă,

L.... ____ .. ___ ~ ____________ .• _____________ '

... --"---'---1 /r------- __ ' ___ . . I I ,1

~(N~STERUL 'FINANTELOR PUBLICE ~lfc~tl~ .reglementarea achizitiilor publice SI pnontl:mre<l inve"lÎtiilor publice Nr./62,O/R/6.ll.200/

ASOCIATIA ROMANA A ANTHEPRENORILOR DE CONSTRUCTJJ

DomnuluI Lh'lu DllşcJllevici Direct ... Cen_.,,!

La adresa Dvs, nr. 1321/200 1, va comunicam urmatoarele:

Propunere" dvs este lusffi t' , . Ichnol . d '. ' . J lea a awmd In v(.'dcrc cyoluthl Ulwr

ogll e executie prcc m' . . implicatii ben fi- _ U SI, aparitIa lInor materiale n\li, cu

P . e lce asupra consumunlor specifice de resurse .

rccwam insa C' l modul d fi I . ' . din Ordinul MFP'-MLPTL e oml~1 arc al punctului C.7.! lit. c) fi' ' ... d' nr. 1014/8,4/2001 nu creeaza obligatia

~ 1 ~1:MIl In Icatoarclor de norme deviz _ seri 'l 1901 " ' ,' Ilnl1tea7.a sub . " fi . . . . ' . o SI I1ICI nu actu"" . t" otel O 011113., poslblhtatea utiJiZ<lrii altor llOTl11" , n Iza e cu atat n' l' , ~ , • b' . r /li mu t 111 cazul 11\ Cl\re aceSlea din urma 'lr pUlea aS1gura o tmerea unor economii d -. <

calitate cel PlItili s' '1 ) d' , e na~um. fmanclara (in conditii de ImI ara c catre autontattlc contractante.

Cu stima,

I j

I

I ! i i

j

I 1

Către,

S.C. C.O.C.C. S.A.

Prin prezenta vă facem cunoscut că. în conformitate cu:

- Acordul de principiu mtre MLPAT - Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice pentru Construcvţii şi Comisia Natlonală pentru Statistică , privind codificarea unitară a tuturor resurselor (materiale, meseril pe grad de calificare şI utilaje) utilizate În ramura Constructii (Secţiunea G Subsectiunea 45) În concordanţă cu Clasificarea Activitătilor Economiei Naţionale (CAEl\') generalizată prin HG 656/1997 şi Clasificarea Produselor şi Serviciilor pe Activităţi CPSA, a SistemuluI Armonlzat şI Codificării din Tariful vamal de Import al României aprobată prin HG 120/1993 şi completările ulterioare;

- Concluziile şedinţelor de avizare ale CI'S-MLPAT privind introducerea noii codificări unitare a resurselor din noile specificaţii tehnice privind consumurile de resurse pe articole de deviz, elaborate începând cu anul 1998;

în vederea elaborării unei codificări unitare. ţinând cont de cele de mal sus ca şi de armonizarea cu codificarea existentă în bazele de date ale utilizatorilor de programe de o[ertare, urmărire a preţurilor etc. din ramură. codificare la nivel de 7 ci/re cuprinsă în nomenclatoarele de materiale elaborate de către COCC În anul 1981 şi În celelalte baze de date pentru manoperă şi utilaj pornind de la sistemul DOCEC şi modificările ulterioare,

MLPAT - Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice pentru Construcţii vă recomandă ca În calitate de elaboratori al tuturor codificărilor anterioare, să realizaţi În primul semestru al anului 1999 o nouă codifi care unitară a nomenclatoarelor dE' material, meserii, utilaj completate cu resurse noi la nivelul anului 1999 şi actualizabile permanent. in vederea editării lor,

Principiul de codificare stabilit Împreună cu CNS şi discutat m şedInţele de avizare din CTS-MLPAT cu constructorl şi proiectanţi este următorul:

noul cod va avea o structură alcătuită din 13 cifre din care primele 6 reprezintA incadrarea în noua clasificare CAEN (4 cifre) şi CPSA (2 cifre), Iar următoarele 7 cifre reprezintă codurlle vechi existente în bazele de date la nivel de ramură,

/~. -a· ·· . (,~-' ... ··· .PiCi4 C4l1Piti. :,~ ~ S<J5. Pa.iultlril<Jr nI'. 94, Si!ctol' 5,Bucure..iti Tel. 4107720 ~;.,~ NI'. Re J40/265-i8/l992. Cod fise<ll 2620769 (;:~~~ Cllnt 251l.l.1 l.liRO:L BCR· Unirea . fax 411.481:l

Către,

~UNI1)'TERU.L FINANŢELOR PUBLICE DIRECŢIA REGLEM.FJ"iIl'J\RtA AClJTZTŢm.OR l'UnUCl<:

ŞI PRIORlTIZAREA I:NVESTIŢJILOR Domn1dui Director Vcnillmin Paraschiv

Stimate OomBule Director,

1n documentaţia standard pentru elabm'area şi prezentarea of\!rtci pentru "c'h i:t.l\ia publica de lucrări, aprobată cu ordinul Ministt.'1"ului 'finlU)!clor l'uhlice nI'. ! t> i 4 dill () iunie 2UOI, la pc!. C. 7 aliniatul " C" se preci zea7.ă " lndicatmn'ele de 'Hirlue de deviz ~eria J 9tU pot fi. folIJs,te ..•• /'

Ac.eastă precizare este interpreiată de unii investitori publici ş i chiur de organe de w nlJ"Ol ale c1Irţii de contori în sens limitativ, numai indicatoarele din 1981 pot fi t1 ' i(1sÎte şi nu şi cele revizuite şi completate lu nivelul anului 1999.

IndÎcatoarele cuprinzând coIISumurile d~ resurse din 1981 sunt Într-un prot'Cs dt, f'"<!-vizuire şi compk13re periodică în concordanţă cu materialele şi tclmologiile noi api\n.ll.e şi ugrementate pe piaia românească ca urmare a progresului tehnic şi sUnt "" il.ak de câ!rt' Ministerul Lucrări lor Pu.blice Transporttu:ilor şi Locuintei . Această inierpreiare este în contradicţie - chiar cu preved"'l-ea de lu ucelaş i uUniut privind ~ar<lcterul orientativ al acestor indicatoare.

Vă rugam în consecinţă, cu ocazia primei revizuiri, să adăugali textului existent după ser.ia .1981, cuvintele ., precum şi cele revizuite. c()mp\ctate şi :wiz.atc ~

Cu stimă,

PRECIZĂRI

În conformitate cu uzanţele U.E. şi a Institutului Naţional de Statistică, codificarea resurselor s-a realizat cu treisprezece caractere; acestea au fost exemplificate pentru primul articol RMAOIA.

Codificarea integrală pentru toate articolele de deviz din indicator se găseşte în produsul informatic DELTA 2000 -COCC - pe care îl puteţi achiziţiona la cerere.

I

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~§~~~~~~~~1I

DBLT4 2,{):00 Sistem informatic pentru elaborarea ofertelor pentru licitaţii,

programarea, urmărirea şi dt'contarca lucrărilor de construcţi imontaj, fin anţa te de sta t sau din alte surse

Consult.n(i , Organizare şi Cibernet ici in Constructii - eoee " proiec1at ŞI a dai ill ,pluatare cUJenlă slstcmul mformatlc UEl TA 2000, care'

răspunde cenntelor socletJtdor de proiectare Ş I de exeeullC conslrucpi-molltaJ in chbofarc. orertelor econom ice şi a Întocmirii IUlmor documenldor (fonnularelor) neCt<;~re prc7cntăIII la I,cltalli conform leglslapei actuale privind Jchl7lpi lc pubilce, p, ecllln ŞI a ,NonnclOl mC!Odologicc' de aplicare a "cesleia

pennJle progra marea, urmarirea şi uecontarea lucrărilor executate pentru IIlvestllii, indIferent de sursa de "nantarc, CII resJlc(talea condl!iilor conlr,1cluale ŞI de Icglslapc; aplicatia penmte edituca tuturor rapoartelor specifice lucrărilor de IIIvestitli bllgclare ŞI c:\1rabllgctare, I3poartC de lip III11ilar, II1c1uSIV fonnulruelc tip docllmenl pc"tru pre7.entarca la !icltalll; ofertele pot fi ;nlucmitc prin ape/arca la indicato3l'rlc de norme de devil editllte in: 1 ()111-1982, 1992-1996 şi 1999-2001 şi in continuare de ('oce, care sunt clabOl ate Împreună cu mSliliJl. de cercetări ŞI proieclarc dc spcclalltate. I11cn~onăm că IIldlC3toarele elabomte În perioada I 9<}<)-200 I sunt Indicatoare de norme de devI7 cdl(la 1981-1982 revizuite şi completilte la /1 CII nonne pentru materiale şi tehnologII nOI. p,ecum ŞI cu unele modificJn la zi alc unor norme. aplica!ia DEL1A 2000 este unicat În ţari din punct de vedere al ba7el de date normallve ŞI a codIficării r~sllrselor. care este ,eall7.a1ii În concordall!ă cu ple"edcnll' l.!niunll ""ropen.

\Olllitim .. 'ii (OC( l'\«' ~jnguril sodt~t;lft' abiliriuă utleial '!/ia ,·dlh'll'. \.:1 difu/(".I(' ~i (Onte-n.'ialiavl' .)C'l·Sh' norme, in urma ("nnlntttcJflr ,,'.," (,";u'(' h,~-;l a\ ut cu 'I( huL ~i ~JI ,VJ I •

Pe lângă mdicatoarcle de norme i111llnl llc mai sus., aplicatia pennifc ca utilizatorii ~_ŞI POitlă (;II.:J nfJrme proprii, cu consum urî de rcsurse proprii ce se constlfuie in haze de date nOOllulive prl)prii utllizatoniiui

intre lililizatorii earc fo losesc siSiemul OEI TA-2000, se pot efeclua tranţferuri automate d ~ date (selectii de devize, de obiecte, o investl!le sau selcc!il de investilil) prin procedeu l export/impor! fOilrle rapid

Sislemul DELTA 2000 are pro~ramclc clabolate in limbajul Vi.ual Basic (verslunCil 6.0), hazele de dale gestionalc cu SQL Se .... 'cr 7_0 ŞI poate fi cxploalat pe calculatoare compalibilc IBM, mOlloposl sau in relea, pentlu tllilwllori cu Windows 95, WlI1dows 98, WmdolVs NT 4.0 sau Windows 2000

Sistemul DELTA 2000 ncccsilă următoarea configuratie minllnă ncce!>Jră calculalOr PC' compatihil IBM-PENTIUM 200 MHz; J2 Mb RAM. HDD-IGB, FDD_ 3,5", CD-ROM, impnmantă M IA3 (recomandăm' PENTIUM Il ("6-2) la 100 \1H7, 64 Mb RAM ŞI Monitor 15")

SiţWlIuII)U_IA 2tl(jlJ e,te r('a lilll! În eonformitH!c ('II IIYtlrdrril,' ,'uprin ,e in OnJon",,!, J( / Irgrlllj III: 601200111ri ,ill>J ,,~hi,i!iilc Jluhli",· (lentru S<' n icii, prllicdM<' li lucrari.

Societalca noastră aSigură pnn colllrac1 Instalarea instruirea şi asistenta lehmcă la sediul bcnc.ficiarulUl I'rcilii de balA penlru sistem ul mf"rmalic DRLTA 2000 esle de 700 S, fljră TVA, la care se adaug,j

contravaloarea di verselor serviCII .

Pcnlfll firmele care au cumpărat de la COCC versiunea anterifllră DEl TA, prrlurile "or fi stabilite pr in negociere d i rectă .

De asemenca. in func!le de mănmea societat ilor c()mereiale (număr de personal. dOlare informatică ele.). prc(u ri lr pot deveni negociabile

SUMARUL CAPITOLELOR DE LUCRARI

Simbol Denumire capitol Pagina

capitol

RMA Lucrări de beton şi beton armat la consolidări şi 27

intervenţii urgente

RMB Lucrări din zidărie de epocă 57

RMC Şarpante şi învelitori 94

RMD Finisaje de suprafaţă 118

RME Pardoseli şi scări 142

RMF Lucrări de restaurare la monumente din lemn 164

Liste anexe 207

9

Simbol capitol

CUPRINS

Denumire capitol

INTRODUCERE

CAPITOLUL RMA

LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT LA CONSOLlDĂRI ŞI INTERVENŢII URGENTE

RMAa - BETOANE RMA01A Beton simplu clasa C4/5 turnat pentru subfundări În conditii

speciale, pe tronsoane şi etape de lucru, În prezenta . sprijinirilor (preparat manual şi turnat) .

RMA02A Beton simplu clasa C6/7.5 turnat În plombe locale la goluri sau caverne.

R~03A Beton armat clasa C12/15 turnat În elemente de subzidire sau ~onsolidări de fundaţii, În condiţii speciale, spaţii restranse pe tronsoane şi etape de lucru (preparat manual).

RMA04A Beton armat clasa C12/15 turnat În elemente de consolidare Înscrise În şanţuri sau locaşe săpate În grosimea zidurilor.

RMA05A Beton armat clasa C12/15 preparat manual şi turnat În suprabetonarea extradosului bolti lor.

RMAb - COFRAJE' ŞI SPRIJINIRI RMA06A Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab supraÎnăltat la

partea superioară, pentru turnarea beton ului la subzidiri . inclusiv susţineri până la 3 m. '

RMA07A Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab supraÎnăltat la partea superioară, pentru turnarea betoanelor În elemente Înscrise În şanţuri săpate În grosimea zidului, inclusiv susţinerile până la 6 m.

RMA08A Sprijiniri de arce, bolţi, planşee şi alte elemente cu sustineri dm bile sau popi din lemn de brad ecarisat, inclusiv tălpile şi contravânturile.

RMA09A Susţiner! din bile sau manele pentru cofraje situate la Înăltimi mal man de 5 m inclusiv lemnăria necesară pentru cruci . contravânturi, tălpi, eclise, etc. '

10

Pag.

31

32

32

33

34

37

37

38

Simbol capitol

RMA10

Denumire capitol

Cintre din lemn pentru arce şi bolţi din cărămidă de epocă realizate din lemn ecarisat de brad inclusiv cofrajul (mantaua) intradosul arcului sau bolţii , exclusiv esafodajul de sustinere:

RMA11A Pat de 'mortar de ipsos pentru Împănare Între cintre şi zidărie arc sau boltă.

RMAc - ARMĂ TURI RMA 12 Armături din beton pentru fundaţii şi subzidiri , executate pe

tronsoane limitate Între 1-3 m, cu petrecerea armăturilor

Pag.

39

40

conform normativelor În vigoare (fasonat şi montat) : 41 RMA 13 . Armături din oţel pentru suprabetonări de bolţi , arce, cupole,

şaibe (elemente puternic solicitate): 42 RMA 14 Bare de conexiune În elevaţii grinzi cuplare, grinzi

longitudinale şi transversale _ 42 RMAd -INJECTARI FISURI

RMA 15 Injectări de fisuri cu deschideri mai mici de 2 mm la ziduri, bolţi, arce, din cărămidă, cu lapte de ciment (dozaj 400 kg ciment la m.c.) 43

RMA 16A Injectarea cu pastă de var+nisip a fisuri lor şi crăpăturilor cu deschideri mai mari (peste 2 mm) la ziduri , arce, bolţi din cărămidă . 44

RMA 17 Săpare de şanţuri orizontale În ziduri masive din piatră În vederea Înscrierii de centuri Îngropate sau de agrafe de tesere, ori buiandrugi din beton armat: 46 , RMAe - LUCRĂRI PREGĂTITOARE

RMA 18 Desfacerea uneia sau mai multor asize de la partea superioară a zidurilor În vederea creerii spaţiului pentru turnarea unei centuri din beton armat: 46

RMA 19 Săparea de şanţuri verticale În zidărie din piatră, În vederea Înscrierii de stâlpi (sâmburi) din beton armat, Înglobaţi În grosimea zidului: 47

RMA20 Săpare de şanţuri orizontale În ziduri masive din cărămidă În vederea înscrierii de centuri îngropate sau de agrafe de terase, ori buiandrugi din beton armat: 48

RMA21 Săpare de şanţuri verticale În zidărie din piatră , în vederea Înscrierii de stâlpi (sâmburi) din beton armat, înglobaţi În grosimea zidului : 48

RMA22 Săparea zidăriei din cărămidă (cu profilaturi), la pilaştrii turlelor, la ziduri sau coloane sau În situaţii similare, pentru Înscrierea unor elemente noi de consolidare, din beton armat, păstrând forma şi profilul elementelor originale: 49

RMA23 Săparea de locaşe, găuri sau străpungeri În zidăria din piatră pentru rezemarea sau Încastrarea elementelor de consolidare: 50

11

Simbol capitol Denumire capitol

RMA24 S~~ar~a_ de locaşe , găuri sau străpungeri În zidăria din caraml.da pentru rezemarea sau Încastrarea elementelor de consolidare:

RMA25 Curăţirea suprafeţe i zidurilor din cărămidă sau piatră (gata decapate de tencuieli) În vederea retencuirii :

RMA26A ~uraţa~ea canalelor foştilor tiranţi de lemn, Înziditi În trecut In masIvul de zidărie . .

RMA27A ~e:~parea tencuielilor degradate la pereţi , arce bolti pe zlda.ne de epocă , cu păstrarea eventualelor fragmente onglnale de tencuială .

RMA28 For~r~ În zidărie pentru dornuri cu adâncime < 50 cm: RMA29 Cu:aţl:e de moloz a găurilor create pentru dornuri cu

adanclmea < 50 cm' RMA30 Matar~ găuri ~u '!l0rtar de cilŢlent cu adaos de aracet pentru

dornun cu adanclmea < 50 cm' RMA31 Bătut dornuri de antrenare pentru dornuri cu adâncimea < 50

cm;

RMB01

RMB02

RMB03

RMB04

RMB05

RMB06

RMB07

RMB08

RMB09

CAPITOLUL RMB

LUCRĂfţl DIN ZIDĂRIE DE EPOCĂ RMBa - LUCRARI DE ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ DE

EPOCĂ Zidărie de epocă din cărămizi tip ... , executate În ziduri drepte, cu mortar .. ... ~idărie de epocă din cărămizi tip ... , executate În arce sImple, cu mortar ... Zidă.ri~ de epocă din cărămizi tip ... , executate În arce subliniate, cu mortar.. ... . Zi~ări~ de epocă din cărămizi tip ... , executate În bolti cl."~d~lce sau calote sferice, cu mortar .. ... . ~Idan~ de epocă din cărămizi tip .. . , executate În bolti inCrUCIşate, cu mortar.... . .

Z.idă:ie d~ .epoc~ di~ cărămizi tip .. . , executate În completări ŞI. r:'~teglrl de zldun drepte e~istente , cu mortar ... .. Z.'da~,e de ~pocă , ţesută, executată pentru consolidarea zl.d~n.'or crapate, cu cărămizi tip ... , cu mortar ..... Zld~ne d.~ ep?că , ţesută , executată pentru consolidarea ~olţ"or clllndnce şi a calotelor sferice crăpate , cu cărămizi tIp ... , cu mortar ..... (zidărie < 30 cm):

. _ . RMBb - LUCRĂRI DE ZIDARIE DIN PIATRĂ ~I~a!,e d: epocă În elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m Inalţ,me , In cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru cu mortar ... . , executate din: '

12

Pag.

50

51

52

52 53

53

54

55

73

74

75

76

76

77

78

79

80

Simbol capitol

RMB10

Denumire capitol

Zidărie de epocă în arce, bolţi şi stâlpi În cantităţi pînă la 2.5 mc per punct de lucru, cu mortar.. .. , executate din:

RMB 11 Zidărie de epocă în elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m înălţime, În cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru. cu mortar .. ... executate din:

RMB 12 Zidărie de epocă executată la completărri de goluri sau reîntregiri În arce, bolţi ş i stâlpi , cu mortar. ... , din:

RMB13 Plombe de zidărie de epocă. executată la ziduri drepte, În cantităţi până la 0,200 mc, cu mortar .. .. , din:

RMB14 Plombe de zidărie de epocă , executată la arce şi bolţi. în cantităţi până la 0,200 mc, cu mortar. ... , din:

RMB 15 Zidărie de terase din piatră brută de carieră sau bolovani de râu, În vederea reparării crăpăturilor, În vederea reparării crăpăturilor, În ziduri cu grosimea medie de 50 cm. cu mortar.

RMB16 Plombe de zidărie de epocă executate la suprafaţă, din piatră brută , la ziduri drepte, cu grosimea medie de 18 şi 32 cm, cu mortar

RMB 17 A Subzidiri cu zidărie din piatră brută sau bolovani de râu. executată pe tronsoane de maximum 1,00 m lungime, pentru lucrări de consolidare cu mortar.

RMB 18 Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută şi cărămidă specială tip ... . , În ziduri drepte, În elevaţie , până la 2 m înălţime , proporţie 50% piatră . 50% cărămidă, cu mortar ... . rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de cărămidă Şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de piatră , În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru. _ _ _

RMBc - LUCRARI DE ZIDARIE DE EPOCA MIXTE RMB19 Plombe de zidărie de epocă mixtă, executată În elevaţie În

ziduri drepte, din piatră brută şi cărămidă specială tip .. . .în • porţiuni izolate şi la nivele din În elevaţie , până la 2 m Înălţime , proporţie 50% piatră . 50% cărămidă , cu mortar ... . rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1.25 cm verticale pentru zidărie de cărămidă Şi 2.5 cm grosime medie pentru zidărie de piatră, În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru.

RMB20 Plombe pe suprafaţă din zidărie de epocă mixtă , executată cu piatră brută şi cărămidă specială tip .... Ia ziduri drepte izolate şi nivele diferite in suprafeţe reduse, cu grosimea de 1f2 cărămidă, proporţie 50% piatră , 50% cărămidă, cu mortar ..... , cu rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1.25 cm grosime medie pentru zidărie de piatră :

13

Pag.

81

82

82

83

84

85

86

86

87

88

89

Simbol capitol

RMB21

RMB22

RMB23

Denumire capitol

Plombe pe suprafaţă din zidărie de epocă mixtă , executată

cu piatră brută şi cărămidă specială tip .... Ia ziduri drepte izolate în suprafeţe reduse, cu grosimea de 1 cărămidă , propo~e 50% piatră , 50% cărămidă, cu mortar. .... , cu rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1,25 cm grosime medie pentru zidărie de piatră: Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută ş i cărămidă specială tip ... . , În completări şi reântregiri de ziduri drepte, drepte existente, proporţie 50% piatră , 50%cărămidă , cu mortar ... . rosturi le orizontale de 2 5 cm grosime medie şi 1 ,25 cm verticale pentru zidărie d~ cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de piatră, În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru . Zidărie de epocă mixtă executată tesut În vederea consolidării zidurilor crăpate , drepte, cu piatră brută şi cărămidă specială tip .... proporţie 50% piatră , 50% cărămidă, cu mortar tip ... . cu rosturi le orizontale de 2,5 grosime medie şi 1 ,25 cm verticale pentru zidărie de cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de piatră :

CAPITOLUL RMC

ŞARPANTE, ÎNVELITORI RMCa - LUCRĂRI DE ŞARPANTĂ

RMC01 Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau ferme realizate din lemn ecarisat de răşinoase compuse din cosorobe, coarde, căpriori , diagonale, ci eşti , etc. (confecţionare şi montare): .

RMC02A Şarpantă la acoperişuri complexe din lemn de brad, scaune etajate drepte sau Înclinate , ferme complexe cu mai multe nivele.

RMC03 Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau ferme realizate din lemn cioplit sau ecarisat de stejar şi elemente secundare (cleşti, săpriori) din lemn de brad inclusiv grinzile de brad ale tavanului

RMC04A Şarpante la cupole, turle şi turnuri izolate pe structuri complexe din stejar cu elementele secundare (căpriori, romanate, cleşti, etc.) din lemn ecarisat de brad inclusiv fierăria de fixare şi montaj

RMC05 Lucarne la acoperişuri având stuctura realizată din rigle de stejar ecarisat şi e!emente secundare din rigle şi scânduri de brad, având dimensiunea frontală de 0,5-0,6 mp:

RMC06A Astereala învelitorii de şiţă sau şindrilă , din scânduri de răşinoase de 24 mm grosime.

14

Pag.

90

91

92

97

98

99

100

101

101

Simbol Denumire capitol Pag. capitol

RMC07 A Streaşină din lemn de răşinoase , făţuită şi geluită pe o parte, cu grosimea de 24 mm şi cu pazie sau rebord cu grosimea de 28 mm, geluită pe ambele feţe .

RMC08A Streaşină din lemn (brad sau foioase) executată cu căpriori sau console aparente cu profile gata geluite pe feţele văzute

. precum şi astereală gata fălţu ită şi gel uită pe faţa văzută , inclusiv pazia sau rebordul din scânduri de 28 mm, geluite pe feţele văzute .

RMC09A Geluitul şi profilatul mecanic şi manual al elementelor decorative la căpriori, console sau la capătul panelor aparente dela streaşina cu astereală aparentă .

RMC10A Executare "Planşeu din lemn de stejar" cu grinzi din lemn cu podina din scânduri saudulapi din lemn (stejar) . _.

RMC11A Executare schele din lemn de răşinoase pentru lucrari interioare sau exterioare pentru înălţimi peste 3 m executată din lemn de răşinoase: bile, dulapi, scânduri şi rigle cu toate materialele de prindere, rigidizate şi ancorarea schelei de elementele construcţiei .

RMC12A Demontarea schelei din lemn de răşinoase pentru lucrările la articolul de deviz RMC11, in~lusiv s<;1rtarea şi stivuirea.

RMCb - LUCRARI DE INVELITORI RMC13 Învelitori cu falturi dese din tablă de zinc sau cupru incisiv

pazii, şorţuri , Îmbrăcatul coşurilor, lucarnelor, tabacherel~r. . RMC14 Învelitoare din solzi din tablă de zinc sau cupru la ăcopenşurl

de epocă fiind cuprins confecţionatul solzilor şi montajul: RMC15 Reparaţii la elemente ornamentale din tablă de zinc ~au

cupru gata montate prin Înlocuirea elementelor detenorate, cositori rea pieselor desprinse.

RMC16 Montarea elementelor ornamentale la acoperişuri, gata confectionate din tablă de cupru sau zinc, prin prinderea În cuie, c~ ştraif~ri de zinc sau cupru şi cositori rea perimetrală .

RMC17 Glafuri şi copertine din tablă de zinc sau cupru având: RMC18 Cofecţionarea şi montarea jgheaburilor simple din tablă de

zinc sau cupru fixate cu cârlige ornamentale din oţel: RMC19 Confecţionarea şi montarea burlanelor simple

dreptunghiulare din tablă de zinc sau cupru prinse de zid cu brăţări ornamentale din oţel , fiind cuprinse toate coturlle ŞI gurile de deversare necesare:

RMC20A Învelitori de ţiglă 350 X 170 mm şi coame de 320 mm, aşezate simplu pe şipci de brad (fără astereaIă), cu ţlgle legate cu sârmă de şipci .

RMC21A Învelitori de ţiglă solzi la acoperişuri cu contur poligonal şi pante mari, aşezate dublu pe şipci de brad 3 X 5 cm şi rigle de brad.

15

102

103

104

106

107

108

109

110

111

111 112

113

114

115

115

Simbol D . . I capitol enumlre caplto

RMC22A Învelitori din olane speciale de presă 300 X 140/100 mm aşzate pe un strat de CA 400 bătut În cuie pe astereală .

CAPITOLUL RMD

FINISAJE DE SUPRAFATĂ RMDa- TENCUIELI DE EPOCĂ

RMD01 Tencuieli şterse de epocă : RMD02 Tencuieli pline de epocă RMD03A Tencuieli pline de epocă la zidărie de cărămidă În arce bolti

cupole (3,5 cm). ' . , RMD04 Tencuieli de epocă ştearsă , cu mortar În tehnică de frescă

pentru zidărie : ' RMD05 Tencuieli de epocă plină , În care tinciul cu mortar În tehnica

de frescă, iar grundul În grosime de 1,5 cm cu mortar var pastă şi adaos de ciment (40 kg/mc) :

RMD06 Rostuitul zidăriei, cu mortar de var simplu, având rosturile .... şi adâncimea ..... : RMDb- LUCRĂRI DE RESTAURARE LA TÂMPLĂRIE DIN

LEMN, LAMBRIURI ŞI PLAFOANE DIN LEMN RMD07 Desfacerea, cu mare atenţie , În vederea recuperării

tâmplăriei, lambriurilor şi a altor elemente: RMD08 Restaurare lambriuri şi tavane din lemn (demontare,

descompunere În piese componente, extragerea pieselor det~riorate , asamblarea tăbliilor şi frizurilor orizontale şi verticale, remontarea la poziţie pe caroiaj existent):

RMD09A Şpănuit, chituit şi comletări locale de max 3 cmp cu şpan din furnir, ceară de albine, petice Încleiate executate la îmbinări găuri sau mici deteriorări . '

RMD10A Reparaţi la profile lambriuri (profil superior de cornişă , h=11 cm, desf. 25 cm, profilaţii pe faţa văzută) .

RMD11 Curăţirea cu ţiglingul şi alte unelte adecvate a tâmplăriilor şi confecţiilor din lemn ornamentate:

RMD12 Confecţionat şi montat caroiaj din lemn răşinoase pentru montarea lambriurilor, căptuşelilor la uşi şi a tavanelor din lemn:

RMDc- PLACAJE RMD13A Montat plăci din piatră de travertin , marmură şi piatră

calcaroasă la pereţi , stâlpi şi socluri, executate pe un strat ?e ~ortar M1.00 de 3 cm grosime, cu rosturile În prelungire, In camp continuu, pe suprafeţe cu contur regulat.

RMD14A Montat plăci din piatră de travertin , marmură şi piatră calcaroasă la pereţi, stâlpi şi socluri, executate pe un strat de mo.rta; ,M1 ~O de 3 cm grosime, cu rosturi le În prelungire, cu oglinZI In camp, conform detaliilor din proiect.

16

Pag.

116

125 125

126

127

128

129

130

130

131

132

133

133

134

135

Simbol Denumire capitol Pag. ca~itol

RMD15A Şlefuirea şi lustruirea manuală a placajelor din piatră şi marmură . 137

RMD16 Montat ancadramente din piatră la uşi şi ferestre. 139 RMDd- CONFECTII METALICE

RMD17A Restaurarea grilajelor metalice ornamentale la scări sau balcoane, prin: completarea elementelor lisă, sudarea elementelor existente sau desprinse, îndreptarea prin ciocănire a pieselor strâmbe. 139

RMD18A Refacerea Încastrărilor la porţi metalice, portale, balcoane, parapete etc. 140

RMD19A Consolidare tirant de lemn.

CAPITOLUL RME

PARDOSELI ŞI SCĂRI RMEa - PARDOSELI

RME01 Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de epocă tip ... , aşezate obişnuit pe lat, pe un strat de mortar ... de 3 cm grosime. 147

RME02 Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de epocă tip ... , aşezate obişnuit pe muchie, pe un strat de mortar ... de 3 cm grosime. 148

RME03A Şlefuitul pardoselilor din cărămizi de epocă. 149 RME04A Ceruitul şi lustruitul manual al pardoselilor din cărămizi de

epocă . 149 RME05 Pardoseli din dale de piatră ... , În grosime şi suprafeţe

variabile. 150 RME06 Desfacerea pardoselilor degradate din lespezi de piatră , prin

degajarea de jur Împrejur, prin Îndepărtarea cu dalta a mortarului din rosturi, apoi prin ridicarea dalelor cu ranga, cu mare atenţie, În vederea recuperării şi depozitarea În interior departe de pereţii monumentului (pictaţi), apoi trasportul În exteior. 151

RME07 Pardoseli din mozaic tip veneţian din spărtură de marmură. 152 RME08 Pardoseli, plinte, şi scafe din mozaic, turnate În diverse culori, cu

figuri şi modele complexe, În Încăperi cu decrosuri şi rezalituri. 153 RME09 Pardoseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, geluite

şi fălţuite În grosime finită de 32 mm, confecţionate pe şantier şi montate obişnuit pe: 154

RME10 Pardoseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, geluite şi fălţuite În gosime finită de 42 mm, confecţionate pe şantier şi montate obişnuit pe: 155

RME11 Frecat, curăţat, ceruit şi şpănuit la diverse tipuri de pardoseli: 157

17

Simbol Denumire capitol

II ca~itol Pag. Simbol

RME12A Desfacerea pietrelor de mormânt din incinta bisericii , cu ca~itol Denumire capitol Pag.

mare atenţie pentru a nu se deteriora. 157 RMF10 Executarea de profile la piese din lemn de stejar gata fasonate, RMEb - SCĂRI acestea executându-se conform modelului original la: 179

RME13A Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime şi cotratrepte, RMF11 A Marcarea pieselor nou introduse În operă În vederea inclusiv executarea vangurilor, din lemn de stejar. 158 evidenţierii gradului de intervenţie asupra monumentului. 180

RME14A Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime (fără contratrepte), RMF12 Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar având inclusiv executarea vangurilor, din lemn de stejar. 159 diametrele de: 180

RME15A Balustradă cu mână curentă la scările din lemn de stejar. 160 RMF13 Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar având RME16 Trepte din cărămidă specială de epocă tip. II , dublu presată , cu diametrele de: 181

. rosturi de 1 cm grosime, aşezate pe muchie, peste fundaţia din RMF14 Cioplirea pe o faţă a buştenilor de stejar având diametrul de: 182 beton simplu, pe un strat de mortar. .. . 1 cm grosime: 161 RMF15 Executarea Îmbinărilor lemnăriei de stejar, tipul ămbinării: 183

RME17A Trepte masive din piatră de carieră, cu secţiunea 20 x 40 cm, RMF16 Executarea cepurilor şi a găuri lor pentru cepuri ăn lemnăria cu profil simplu, montate pe fundaţii de beton existente, inclusiv de stejar: 184 rostuirea cu ciment alb, praf de piatră şi oxid colorant. 162 RMF17 Confecţionat din lemn de esenţă tare (carpen) cuie având

RME18A Şlefuirea manuală a treptelor şi contratreptelor din plăci de piatră . 162 forma capului : 185 RME19A Lustruirea şi ceruirea manuală a treptelor din plăci de piatră RMF18 Accesorii metalice forjate pe şantier : 185

163 RMF19 Schele de lemn pentru lucrări exterioare la faţade: 186 CAPITOLUL RMF RMF20 Liftarea asamblelor sau subansamblelor structurale din

LUCRĂRI DE RESTAURARE LA MONUMENTE DIN LEMN lemn, În vederea asigurări i orizontalităţii , verticalităţii sau a Înlocuirii unor elemente din componenţa structurii respective : 187

RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE RMF21 Translarea, rotirea, ansamblelor sau subansamblelor RMF01 Desfacerea Îngrij ită a pieselor componente ale structurii structurale din lemn: 188

monumentelor din lemn: 171 RMF22A Cadre de rigidizare din lemn ecarisat pentru asigurarea RMF02 Spor de manoperă pentru desfacerea elementelor din stabilităţii ansamblelor sau subansamblelor structurale pe

structura construcţiei din lemn ce prezintă suprafeţe bogat perioada operaţiunii de liftare, translare sau rotire: 189 profilate sau pictate: 172 RMF23 Pat suport pentru asigurarea operaţiunii de glisare-rotire

RMF03 Esafodaje, susţineri de elemente de construcţie la clădiri din realizat din bile de brad: 189 lemn pe perioada lucrărilor. 172 RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE

RMF04 Cercetarea, sortarea şi marcarea pieselor provenite din RMF24 Desfacerea Învelitorilor de şiţă la: 190 desfaceri: 173 RMF25 Demontarea Îngrijită În vederea recuperării integrale a

RMF05 Revizuire , recondiţionare şi montare În operă piese originale cruci lor metalice şi a accesoriilor acestora (globul şi din lemn de stejar la structura monumentelor din lemn: 174 apărătoarea din tablă , piesele de fixare) având: 191

I RMF06A Spor de preţ pentru revizuirea şi recondiţionarea pieselor de RMF26 Desfacerea Îngrijită a elementelor de suprafaţă din lemn, În

I lemn cu suprafaţa pictată ce prezintă suprafaţa exterioară vederea recuperării materialului lemnos: 191 deteriorată. 175 RMF27A Învelitoare provizorie de protecţie din CA 400 aplicat În 2

RMF07 Revizuirea pereţilor şi bolţi lor de lemn ce nu se demontează, straturi la extradosul bolţilor (pentru protecţia picturii) fixat cu În vederea asigurării verticalităţii şi stabilităţii ansamblului , şipci bătute În cuie: 192 elementele structurale având: 176 RMF28 Învelitoare de şiţă de brad bătută În 4 straturi la acoperişuri

RMF08 Confecţionat şi montat În operă piese noi din lemn de stejar normale, cu şiţă având dimensiunile: 193 la structura monumente noi: ' 177 RMF29 Învelitoare de şiţă de brad bătută În 4 straturi la turle , cu şiţă

RMF09 Completarea goluri lor dintre straturile pereţilor de lemn cu având dimensiunile: 194 fâşii din lemn original (utilizându-se material ce nu se RMF30 Învelitoare de şiţă de stejar (L.U) bătută În 2 straturi la recuperează) cu lăţimea rostului de: 178 acoperişuri normale, cu şiţă având dimensiunile: 195

RMF31 Învelitoare de ş iţă de stejar (L.U .) bătută În 2 straturi la turle , cu şiţă având dimensiunile: 196

18 19

Simbol capitol Denumire capitol

RMF32A Letuială din Iăturoaie de brad cioplite cu barda din gros, cu dimensiunile medie de 50 x 80 mm.

RMF33 Pardoseli din dulapi bătuţi alăturat pe rigle de stejar sau eXistente.

RMF34 Pervazuri din lemn cu secţiunea finită de 5 x 10 cm confecţionate pe şantier , fixate În cuie pe duşumele existente:

RMF35 Căptuşeli din scândură de brad de 22 mm (finit) bătută În cuie pe scheletul de lemn:

RMF36 Boltă nouă executată cu: RMF37 Scară din lemn de stejar pentru acces in podul (sau turnul)

clădirii

RMF38A Cercev~le speci.ale pentru ferestre fixe din lemn de stejar. RMF39A CrucI din fier forjat lucrate pe şantier după model original.

RMFc - LUCRĂRI DE PROTECTIE RMF40 Protecţie preventivă sau de stopare a atacului biologic cu

soluţii de tip .. .. prin: RMF41 Ignifugarea suprafeţelor structurilor din lemn cu solutie tip .. .

aplicată prin: .

Pag.

197

198

199

200 200

201 202 203

204

205 RMF42A P:ote~ţia spaţiilor la acoperişuri, turnuri etc., cu plasă de

sarma de oţel zlncată, fixată cu şipci de brad. 205 RMF43A P.rotecţie mecanică la suprafeţe cu pictură murală , pe elemente

LRM01 LRM02

din I~mn , dim plăci polistiren de 24 mm, aşezate pe o reţea de ŞIpCI 4 x 6 cm, fixate În cuie pe distanţieri din lemn 206

Ciment Mortar

LISTE ANEXE

20

209 210

GHID INTERVENŢII STRUCTURALE ŞI NESTRUCTURALE LA CONSTRUCŢII

MONUMENTE ISTORICE=--_ __ L-. _ ____ ___ -'

1. GENERALITĂŢI

1.1. OBIECT:

1.1.1. Prezentul ghid denumit RM (Restaurare Monumente) urmăreşte

stabilirea modalităţilor de elaborare a normelor (consum urile tehnice de resurse) pentru lucrări de restaurare a monumentelor istorice prin alegerea celui mai adecvat tip de normă de consum, pentru lucrări cu pondere mare În activitatea de conservare, protejare şi restaurare a monumentelor istorice.

1.1.2. Necesitatea şi rolul obiectului : un fond foarte mare de Construcţii Monumente Istorice (cca 20.000) care necesită permanente şi importante intervenţi i specifice, care fac parte din patrimoniul naţional şi care sunt protejate prin lege; imposibilitatea Încadrării acestor lucră ri În categoria lucrărilor de " reparaţii la construcţii " ; datorită diferenţelor esenţiale dintre cele două categorii de i ntervenţii şi care nu pot fi soluţionate prin extrapolarea graduală a complexităţii lucrărilor dinspre cele de reparaţii considerate situaţii curente, spre cele de restaurare considerate excepţii ;

asigurarea unor instrumente tehnice de lucru concrete , facile şi

rapide care să contribuie decisiv la eliminarea greşelilor şi a abuzurilor; eficientizarea activităţii de proiectare Îndrumare tehnologicp a lucrprilor de restaurare; utilizarea cât mai eficientă a resurselor financiare.

1.1.3. Metodologia de elaborare În "Metodologia de elaborare a Ghidului" s-a ţinut cont de multitudinea de parametri identificaţi, grupaţi pe "categorii de specificitate" , care Îi definesc şi dlferenţiaza prin.

• diversitatea monumentelor (fo rmă , dimensiuni, materiale şi elemente de construcţii specifice) ;

• complexitatea lucrărilor specifice; • condiţiile tehnologice de lucru; • variaţia consumurilor unitare.

Criteriul de bază care a condus la elaborarea capitolelor de norme şi care a fost identificat ca un parametru specific deosebit de important

21

este generat de diferenţa dintre o construcţie monument istoric şi o construcţie obişnuită , şi anume obligativitatea păstrării imaginii paramentului original , majoritatea lucrărilor traditionale ale monumentelor fiind subordonate caracterului parament~lui vizibil ş i complexităţii elementului respectiv Acest lucru conduce la concluzia că o lucrare pe un parament ce rămâne aparent necesită un ansamblu sporit de măsuri faţă de o lucrare pe un parament ce se tencuieşte.

Luând ca exemplu un monument de zid şi notând de la A la F (vezi planşele A.,.F anexate) diferitele situaţii fizice pentru paramentul exterior sau interior, acestea se prezintă simplificat astfel :

A. Clădiri cu parament tencuit având un câmp simplu ; B. Clădiri cu parament tencuit având câmpul decorat cu

profilaturi tencuite; C. Idem, dar decoraţiile şi profilaturile sunt aparente; D. Clădiri având paramentul de caramidă, piatră (sau mixtă )

aparentă , simplu ; E. Clădiri având parament aparent sau câmpul decorat cu

profi le sau decoraţii aparente; F. Elemente de arhitectură de mare complexitate (Ex: baze

stelate la turle având retrageri succesive) .

Prezentăm În continuare În tabelul T1-1 diferentierea sporurilor propuse pentru manoperă la lucrările de structură* executate pe aceste diferite tipuri de paramente vizibile.

Au fost considerate "normale" sau "de bază" lucrările ce se efectuează pe elemente de arhitectură având paramentul tencuit simplu , fără profilaturi şi ornamentaţii , urmând ca pentru celela lte situaţii să fie aplicate sporuri variabile de la 5 la 50 % din norma de bază .

În ce priveşte lucrările la şarpante şi Învelitori - Cap. C - plecând de la considerente de ordin structural şi estetic se propune o ierarhizare a complexităţii lucrărilor - tabel T1-2 şi anexele G, H.

Sunt considerate "normale" lucrările la structuri regulate, de sectiuni verticale simple (triunghiulare) şi se prevăd sporuri de până la 50 % pentru structuri poligonale de secţiuni complexe combinate triunghiulare şi curbe.

La fiecare capitol În parte , În cadrul Ghidului se specifică şi alte criterii speciale care au stat la baza Întocmirii normelor. Având În vedere că În procesul de muncă În domeniul restaurări i forţa de muncă cu calificare su perioară , specializată şi care de mUlt~

22

ori necesită chiar aptitudini artistice are o pondere mare "În total forţ~ de muncă şi că de foarte multe ori chiar munca aşa ZIS _ necaltflcata trebuie executată de muncitori calificaţi În domeniu , In cons~m~1 orar/u.m . s-au prevăzut ore medi i urmând ca fiecare antrepr~za , In

functie de situatia efectivă să - şi stabilească structura echipei , In a şa

fel Î~cât să servească perfect scopului propus. În ceea ce privesc materialele care intervin În pr0c:.esul de restaurare , există o categorie de materiale care nu se produc In mod obişnUit (de ex. cărămida specială de epocă pentru zidări i, pardoselt ~e anumite dimensiuni) pentru care va trebui să se dezvolte o mica Industrie artizanală , bazată pe tradiţia meşteşugăreasca . . Ghidul pentru consumuri tehnice de resurse la Monumente Iston~e a fost denumit de Întocmitor RM - (Restaurare monumente) , ca sa nu existe În nici un fel posibilitatea suprapunerii peste alte indicatoar_e de norme apărute anterior şi pentru a simboliza natura lucranlor cuprinse.

1.1.4. Utilizatori specifici obiectu lui:

1.2.

1.2.1 .

1.2.2.

detinători de monumente şi beneficiari de lucrări ;

pr~ i ectanţi, pentru elaborarea documentaţiilor conform legislaţiei În ~goaffi ; . organe centrale şi teritoriale de coordonre, a~lzare , aprobare , autorizare şi angajare a proiectării şi execuţiei lucranlor; . . . antreprenori , În dubla calitate de ofertanţi În proc~sul de Itcltaţle , conform legislaţiei În vigoare şi de executanţl In procesul de decontaffi; personal tehnic de urmă ri re şi control a execuţiei şi decontării

lucrărilor realizate; controlul efectuat de către organele statului privind modul de cheltuiffi a banului public; experţi tehnici judecătoreşti .

DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE

Studiul se adresează acelor lucrări specifice de construcţii general aplicabile şi se regăsesc În documentaţiile economice pentru restaurarea monumentelor prin elaborarea unor norr~e de deVIZ, respectiv consumuri specifice de materiale , mano?~ra ŞI utilaj cu caracter orientativ, şi anume norme speCifice actlvltaţl\ de restaurare , cu grad mare de repetabilitate.

Ghidul contine lucrări de construcţii specifice activităţii de restaurare . Nu contine· lucră ri specifice pentru "Componente artistice" şi pentru "Cercet~re arheologică" .

23

1.2.3. Pentru norme cu pondere mica In activitatea de restaurare (construcţii) care nu se regăsesc În ghid şi care nici nu pot fi asimilate cu norme din alte indicatoare, proiectantul va Întocmi "analize speciale" pe bază de detalii şi specificaţii la faţa locului, analize ce vor fi verificate şi Însuşite de către beneficiar.

1.2.4. Pentru lucrările de construcţii care se regăsesc În alte indicatoare de norme aprobate, proiectantul va Încadra aceste lucrări În indicatoarele respective , acestuia revenindu-i sarcina de a stabili exact gradul de complexitate al lucrării şi modul de Încadrare al acestora.

1.3. REFERINŢE

1.3.1. Analize cadru pentru lucrări de restaurare , consolidarea şi protejarea monumentelor istorice (uz intern) elaborate de Secţia de proiectare a D.M.1. În anul 1973, care sintetizează activitatea de restaurare , În special pentru lucrări de zidării de cărămidă şi piatră de epocă ,

pardoseli de cărămidă de epocă .

1.3.2. Propuneri pentru lucrări de conservare şi restaurare a monumentelor istorice şi de arhitectură - Caiet de Analize Speciale - Întocmită de CAPPC - Bucureşti, Serviciul de producţie Împreună cu antreprize de construcţii specializate (DEDAL - BH, SNC Galaţi, RESTCO SRL Suceva , CASTRUM SRL Timişoara, COMPACT SRL Râmnicul Sărat, RUSTIC SRL Baia Mare, SC ABRAL SRL Bucureşti) material elaborat sub egida UNMRI din România.

1.3.3. Norme de deviz elaborate de arh. Niels Auner pentru activitate specifică de consolidare şi restaurare aplicate la restaurarea monumentelor de lemn şi aplicate pe un număr de peste 70 de şantiere cu acest specific .

1.3.4. Instrucţiuni privind executarea mortarelor de var la zidăriile de piatră şi cărămidă aparţinând monumentelor istorice elaborate de Direcţia

Monumentelor Istorice.

1.3.5. Alte instrucţiuni şi comunicări ştiinţifice specificate la fiecare capitol În parte.

1.3.6. "Indicator tehnic de construcţii" de arh . Victor Asquini , ediţie 1942 si 1947.

1.3.7. Concluziile desprinse din "Studiul Indicator pentru evaluarea lucrări lo r

de Monumente Istorice - Tema A28 - Analiza parametrilor specifici

24

2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

2.5.

din documentatiile economice privind lucrările de consolidare şi restaurare la Construcţii monumente istorice".

2. CAPITOLELE SPECIFICE GHIOULUI

RMA - Lucrari beton şi beton armat la consolidări şi intervenţii urgente

2.1.1. RMAa - Betoane 2.1.2. RMAb - Cofraje şi sprijini ri 2.1.3. RMAc - Armături 2.1.4. RMAd - lnjectări fisuri 2.1.5. RMAe - Lucrări pregătitoare

RMB - Lucrări din zidărie de epocă 2.2.1. RMBa - Lucră ri de zidărie cărămida epocă 2.2.2. RMBb - Lucrări de zidărie de piatră 2.2.3. RMBc - Lucrări de zidărie de epocă mixtă

RMC - Şarpante , Învelitori 2.3.1. RMCa - Şarpante 2.3.2. RMCb - Invelitori

RMD - Finisaje de suprafaţă 2.4.1. RMOa - Tencuieli epocă 2.4.2. RMOb - Lucrări de resturare la tâmplărie , lambriuri şi plafoane

lemn 2.4.3. RMOc _. Placaje 2.4.4. RMOd - Confecţii metalice

RME - Pardoseli şi scări 2.5.1. RMEa - Pardoseli 2.5.2. RMEb - Scări

2.6. RMF - Lucrări de restaurare la monumente de lemn 2.6.1. RMFa - Elemente structurale 2.6.2. RMFb - Elemente nestructurale 2.6.3. RMFc - Lucrări de protecţie

25

COliI Aplicaţia Informatică CORES, realizată de COCC, are ca scop urmărirp.~ :n iscăr ll

documentelor În interiorul unei instituţII .

Un document este un act (cerere, ordin. proces verbal, fax etc) care are un emitent din interiorul sau din afara institutiei si care esle trimis spre reLOlvare unuia sau mai multor servirII (persoane) . Aceste servicii sau persoane îl pot transmite, la rândul lor, pe cale i ef3rhlcă subordonaţilor, impunându-Ie sarcini, termene şi rezolutII . În momentul În care un subordona! rezo lvă sarcina, el notifică modul de rezolvare şi data rezolvării. oferind areste inftYmaUI superiorilor săi . Când tOţi subordonaţii si-au Îndeplinit sarcinile, rJocumentul se fY.)ate consider'a finalizat şi poate fi eventual. trimis spre exteriorul instituţiei. In orice moment, un superior poCJte sI! unde se găseste un document şi În ce fază a rezolvăni sale se allă .

Avantajele utiliZărII acestei aplica!11 sunt • urmărirea precisă a circulaţiei unui document În interiorul institutiei • posibilitatea controlului factorilor de deCIZie asupra Îndeplinirii sarc;nilor prr,:ov;]zuk in

documentul respectiv • creşterea vitezei de rezolvare a sarcinilor • micşorarea birocratiei legate de circulatia-Jocumentului • obţinerea de rapoarte detaliate referitoare la un document • accesul la un dccument numai al persoanelor autorizate CORES este realizată ca o aplicalie modernă de baze de date, În mediu de prog" Hnar6

ACCESS 97 Ea este exploatată În reţea de bp WINDOWS NT, in regim multl-ut;!izatOl Utl!izat"rll 1)

accesează de la staţiile de lucru, având asociate dreptUri specifice asupra bazei de dale. Funcţionarea aplicaţiei este urmărită de un administrator, care efectUtl2Za si intretinerea

colecţiei de date aferente. .

IIITIX SISTEM IN FORMATIC CU AJUTORUL CĂRUIA RESPONSABILUL TEHNIC CU EXECUŢIA A RE POSIB ILITATEA:

," SĂ ŢINĂ EVIDENTA DOCUMENTATIILOR TEHNICE PE CARE lE VERIfiC - Î CADRUL ACTIVITĂŢII PE CARE O DESFĂ$OARĂ tA EXECUTAREA UNUI OB IECT DE CONSTRUCŢII

"" SĂ-ŞI ÎNTOCMEASCĂ ÎN MOD AUTOMAT REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A

LUCRĂRILOR LA CARE ESTE DESE~NAT PRIN CONTRACT SĂ URMĂREASCĂ. CALITATEA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

~(1. , CAPITOLUL RMA

o..; ~ ~f~ ....... "ul) . "'. ~

~ ABRAL g . </1 ARTPRODUCT ~ji

LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT .~ +++ r;:,~/ LA CONSOLlDĂRI ŞI INTERVENTII URGENTE ""fi, \ ~~,>Ij

. '6Ş/J - Ro;:,:-. "=::::--

CAP.RMAa-BETOANE CAP. RMAb - COFRAJE ŞI SPRIJINIRI CAP. RMAc - ARMĂTURI CAP. RMAd -INJECTĂRI DE FISURI CAP. RMAe - LUCRĂRI PREGĂTITOARE

(săpări de Iăcaşe, pregătirea suprafeţei zidului)

GENERALITĂŢI

1. Conţinutul capitolului

Prezentul capitol cuprinde norme de deviz pentru lucrări de beton şi beton armat la consolidări şi intervenţii urgente pentru monumente istorice. Normele de deviz din acest capitol se referă la lucrări de betoane, cofraje, injectări de fisuri , lucrări pregătitoare În vederea consolidării şi anume: săpări de şanţuri , săpări de Iăcaşe , curăţirea suprafeţei

zidurilor, sprijiniri . La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile normativelor În vigoare.

2_ Conţinutul normelor

2.1. Consumurile specifice de materiale conţin materialele efectiv introduse În lucrare , precum şi pierderile tehnologice respective. Mărcile şi dozajele de betoane sunt cele în vigoare la ora actuală ,

sau vor fi indicate de proiectant pentru fiecare caz În parte.

2.2. Consumurile specifice de forţă de muncă cuprind următoarele operaţii :

2.2_a. Pentru lucrările de betoane Normele din prezentul capitol se aplică la cantităţi de betoane până la 2,5 m.c. Ia un punct de lucru (prin punct de lucru, În sensul aplicării acestor norme, se înţelege locul din construcţie În care se poate turna cantitatea de beton respectivă, fără a schimba frontul de lucru). În acest caz, betoanele se considerÎ preparate manual pe şantier (sau cu autobetoniera) , cu respectarea dozajelor

27

I'

indicate de marca betonului, sau În cazuri speciale de indicaţiile proiectantului de specialitate. Betonul este trecut în normă şi sub formă analitică şi sub formă sintetică.

Consum urile specifice de forţă de muncă cuprind toate operaţiile necesare preparării , turnării şi tratării unui mc de beton şi anume:

prepararea manuală pe şantier ;

tratare ulterioară prin udare periodică a betonului până la întărirea lui ; curăţărea şi spalarea lacăşurilor create; spălarea de eventuale scursuri de beton; transportul betonului cu găleata prin pod în cazul suprabetonări i extradosului bolţi lor, pe podine special amenajate ; turnarea ş i compactarea manuală a betonului; manipularea platformelor şi a podinelor, precum şi a uneltelor necesare confecţionării şi transportului beton ului proaspăt ;

curăţire şi întreţinerea platformelor şi podinelor de lucru ; transportul materialelor şi manipularea până la 10 m pe orizontală .

2.2.b. Pentru cofraje confecţionarea elementelor de cofraj conform detaliilor din proiect ; asamblarea şi montarea acestor elemente; demontarea cofrajelor, a susţinerilor ;

curăţirea , sortarea şi stivurea materialelor rezultate din demontare; transport pe orizontală şi manipularea la nivelul de montare a elementelor de cofraj până la o distanţă de 10 m.

2.2.c. Pentru armături transportul manual la bancul de fasonare al oţelului beton; descolăcirea şi îndreptarea manuală a oţelului livrat în colaci sau legături , sortarea şi curăţirea oţelului cu perie de sârmă ;

tăierea betonului cu ştanţa manuală; fasonarea manuală a armăturilor; curăţirea locului de muncă ;

tăierea sârmei pentru legări; legarea barelor; confecţionarea şi aşezarea armăturilor ;

montarea propriu-zisă în condiţii dificile cum ar fi : spaţii extrem de înguste , executarea lucrării pe tronsoane scurte, poziţie incomodă de lucru.

2.2.d. Pentru injectări şi fisuri conform procesului descris la fiecare normă în parte.

2 8

2.2.e. Pentru lucrări pregătitoare (săpări de şanturi , Iăcaşe , pregătirea suprafeţei zidului) .

conform procesului descris la fiecare normă în parte.

3. Condiţii de măsurare a lucrărilor

3.1. Pentru betoane Lucrările se măsoară la m.c. , pe baza volumelor real executate.

3.2. Pentru cofraje Lucrările se măsoară astfel :

pentru RMAb1, RMAb2, RMAbS la m.p. de suprafaţă c~frată e!ectiv; pentru RMAb3, RMAb4 la m.c. de materiallemnos pus In opera.

3.3. Pentru armături Lucrările se măsoară la kg.

3.4. Pentru injectări Lucrările se măsoară la mI.

3.5. Pentru lucrări pregătitoare Lucrările se măsoară astfel :

4. Observatii

pentru RMAe1, RMAe3, RMAe4, RMAeS, RMAe10 la mi, functie de sectiunea şantului ; pent~u RMAe2, RMAe6~ RMAe7, RMAeB la mc, funcţie de secţiune şi adâncimea locaşului ; pentru RMAe9, RMAe11 la mp; pentru RMAe12, RMAe13, RMAe14, RMAe1S la buc.

Ţoat~ normele din acest capitol se consideră a fi executate la lumină naturală .

În cazul necesitătii executării la lumină artificială , se va acorda un spor cuprins între 5-10 %', funcţie de complexitatea lucrării .

29

LEXCON t'gentll CCOIlOll11 ci şi ~pc...:m l i ş l lI din COnSlft IC!II . pri n aC:~".i t nou ~ I StCtl1 III fonn~li c L K\( 'O' , <i l! la

chspo:tiric un instrnnl cnl t>fi( Îen L dt, ~Hl toCf) lIsu lta nţa a C:HJTUl li i normat iv ce reel em eJlfl' lt7ă ~""4· tonl 1 tic cunstruct i i- nl ontaj .

PriJllr·n pror...edurfl priCICO(l3!-1a Ull pflH! (! IIIOfIltU \:1 ÎlIdnn nn sprl' ~r. s it·ea rapidă ~, În tregului C'Ml r l! tie rcgl cm t.' ntări aferent unei situatii lege. Dn..lllll<'Ulta llol;"tr"re de (j1l\'C111 Nllml ~i m cto(h) l o~'1 că

Nonnîlt i " ş i Ordll ) Il1l!l isl t:nal .

~i sttm llli tnH'nllat l<... L lIPl1lld~ ItKltc actele llunnallvc puhltcah.' i l! Î\.'1omlonll OiiclJ I al RUlI l;,T II CI Pal1ca I şi a<;igurft automat lUll\ătl'ctfde k~;ll u rj

succesiunea crOJl\ll(l !! i c~1 de ilcrual i7ah! a pre\lcc!eli lor Tt.:glemcnt'Jlc adul in ilia l l' lI motlifiră ";. co mr, l c t ă r Î, rep u h l it-ăr i ş i {'\ l'Jltuale prnrogări sa li ~ lI'\p t.' nct :it"i !<.~' p:h ll"L' i.I /:~1 11),l!l ;11. .. (>!1t!

nOn1ulivc ~I dllP" ;'1h (}l~:tl'C. cl'ca te :ls igu rli o r<'frtls l' ~c:t Î\.ă lompktă :Isu pro. unni ae l norm a ri\ a fer en t dORlrniulu i Î n H~sti~H '

rnre,polldcnta k hJlld t a 'Iele lo r 1101IUi1f\ ,'C Drtclt" " tlrma ti ,, !,! llj' rcg' eme nC :'lre ru nrtde norrn ath c d9:h' i n l''(c("utarca a r e-s tortl · lCt'i oj(lotl;mll~ hOIătan al t, Ci U\ CnIUh ll :-.:lll v/ci ine

Tnllll .., tcrÎnle, "c id ent ifici o ricr d omeniu regll-nu:,ntat ,",li toa h" ac te le Il" rm at ivc Si f(~ r(, ol l- pana In I1n"clul nomH:lor 11Ii,:!()(foh)f'ICt' "nil 1l{)llllal t\l' jC}l JI! il pll carc care (tU fi"t )lllbli l':tll' in MOllilOiul (lIiel "1 P;U1e" I sunl cllprlrl~c ue ;L"C I1l CII("l. 700 "TA~-uri lTl \ i !! t), l1 ~ ~J -'76 Iw r m:UI\t' Ich n kl' d ilbvl ,' k de dl\crsc Ill sl JlIJ le dt, i p CCI .l h llllt: În dt)JlJt"ni u

pl upan,'a actelor Iwnnao ".: pc: dom~nijl,-' pt Îm' jp alf' :

Il rtllll / I'(j. I U I~SIRl. ' ·l!n ,)Il

H \i., II!\l!I \ I'f.I\1 1111 {li( ' I I/I-.C;I ,'Ifi \1 \ alLOR 1'1, \ \11 li I RI·I II HIIIl" " 1_' ill UHUI "'I~\I , I II)i'\ F (' 11' ",' j( 11,1'" >;1111'111 11 ' \ :,!~ >'tl(, 11.1 1 \1.:11 " ,,1. \ 'j 110 \1.1,11 J;j~ 1'1.\ 1111 ( , 1\ .'1 111 \:1 11.1 \l' I<IJ"II LlII,, \ 1'1 \ 1 Il< (\l /I ,II l riULI!'!,!'l !'II( 1.I'UIIiI 11\11 JllIlH ilJ~II·\

( 1)\('1 , 1( I\ ~HI \ 1 H,I \Li Pl· Il li I 1'1ICiIl'.CHRE,I, II lI.I IU \ \J'IIIlI\.\lIE \. I'\H'I!! 111 1·. \ . IU 1 11' 11\ ,II \Pf.ll'l l/lln', ('(1 " IRI ('1111 OII V IIl / IlH!'l'!l1 II I, ( 11 .11111 \ INII I\~'lkl.'l'lIf

1.0('1 .1\ 11· ~I 10 \.1 '1111 I'JI( ' f! 1'11 1" 'Ha 'Rl\ r\ '1 \ \ 11111' \ ll'ISI'HI' I ()\~I IllCi II ~I \\ I1 '\''I.J \\{1 \ Il.mromlll I 1.1 n\.IRII'lHl II E ,1 e ll\S llll nil 1'1:OHII" IU ,I' \lH \U eO\Il:\L !lltRtJl, IXllti 'I!I (JIUJI \( nVl'r \TJ ,1R.I !I)\I/ \ I!! \ U ..\(11 '1<;·1'1 l'IlW '\11 IQ,

Sis1cmul pcnnite (1 Ill ronll~ rc hc.:plată a!)upra unu i acI nnn nal"

- ld~nlifi c .re numitr, tit ll\. Illli)lll liilll r ri \lnJ publl L~l ctl aClului normall\ În Moni torul ()fil:l~tI .

- C' la rifle.re pe c on ţinl1t stn lctura a\:l ulw l1OIll :all \ 1II 1l1ri·capl1olc ~I ~ec tillil i CII un rC;/ U1 11at ce SinlCf1 7e:v:, J(tei le dm continutlll ilL. tultlÎ 110111\all\ .

- Parcurge re u!\t in teg r a l dacă ullpii parcurgcre" pnll1c101 2 Ircr lc CI.o It: Il CCC\:i:u a cdllarcakOl lsulttu'ea Icxtulll1 rcglemell t:ini

S istemul inform a t ic I. F.X('ON estf" pe a celaş i supurt magneti c cu s istemul infCl l'ln a lir STASnOC. Se a sigură aSlfel o si~tcm a tj lar(' a Înt re~ullli c~dnl de rcglt.' m ent ;iri ti in domt.' niu : ade norm ati,""c pu blicate În M on itorul OtiriaJ. tu ndardt ş i all e nurme şi II Ur n181i\'i? in vigoftn~ .

SISTEMUl . LEXCO~ ESTE OT'FR\TIV ~ l !'o.\'n: Fl ACHlZITIO\ \T!

30

RMA01A

Cuprinde

RMAa-BETOANE

Beton simplu clasa C4/5 turnat pentru subfundări În condiţii speciale, pe tronsoane şi etape d~ lucru, În prezenţa sprijinirilor (preparat manual ŞI turnat)

Betonul se compactează manual şi se impănează perfect sub talpa fundaţiei existente folosind sistemul de cofraj cu jgheab supraînălţat _. . _ Se lucrează cu mare atenţie pentru a preveni degradarea zidanei de epoca originale.

Se măsoară la metru cub .

,-- - ,.sANT. COD DENUMIRE RESURSĂ U.M.

Materiale Ciment , .*) kg 180

1421 302200458 Balast mc 1,35

4100116202818 Apă mc 0,15

2663102100921 Beton C 4/5 mc (1 ,03) Manoperă

7123010010110 Betonist ore 16 TOTAL ore 16

Utilaje 2952270003705 Beton ieră ore 0,3

2952270003716 Vibrator ore 0,75 __

NOTĂ .. .. ) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01 .

31

-

I

Beton simplu clasa C6/7.5 turnat În plombe locale la goluri sau caverne.

Se măsoară la metru cub.

: Ciment ... *)

1 Balast

Apa

Betonist

, Betoniera

I Vibrator

NOTĂ

DENUMIRE RESURSA

Materiale

Manoperă

TOTAL

- - _.-

.. ,*) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01.

Cuprinde:

Beton armat clasa C12/15 turnat În elemente de subzidire sau consolidări de fundaţii, În condiţii

speciale, spaţii restrânse pe tronsoane şi etape de lucru (preparat manual).

I

RMA02A betonului Compactarea beton ului se face manual.

iCANT U,M

Se măsoară la metru cub ,

Beton C12/15

Ciment ,*)

Nisip Pietriş ciuruit, spalat, sortat

DENUMIRE RESURSA

Materiale

U.M iCANT

I I

mc \(1.03)1

kg 330 :

mc 0.66 1 mc 0.61 !

kg ! 245 , Apa mc 0.29 i

mc 1.36 Manoperă

mc ; 0.26 i i Betonist ore 20

ore I 18

ore 18

ore : 0.3

ore 1°75 '

RMA03A

TOTAL

Utilaje

Betoniera

Vibrator

NOTĂ ... *) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01.

Cuprinde:

Beton armat clasa C16/20 turnat În elemente de consolidare Înscrise În şanţuri sau locaşe săpate În

grosimea zidurilor.

ore 20

I

ore I 0.3 ; I 1 ore 1°.75 1

RMA04A

?e lucrează in etape, tronsoane sau zonei conform ordinei şi tehnologiei prevăzute in proiect. In şanţu ri , betonul se toarnă in exces cu cofraj supainălţat , sub forma unui jgheab continuu ş i se COmpacteză manual prin indesare cu şipca şi ciocăni re pe cofraj. La 24 ore după turnare, se decofrează partea superioară şi se ciopleşte betonul in exces,

Funcţie de caz se folosesc cofraje speciale sau jgheab de turnare pentru impănarea perfectă a

32 33

I ,I I


------ _. - -- ------ ---~ -- T- r -

CANT DENUMIRE RESURSĂ U.M

,-

i Materiale

i Beton C16/20 mc /(1.03)1

Ciment .. .*) I kg 1363

Nisip mc 10.73 Pietriş ciuruit, spalat, sortat mc 0.67

Apa mc 0.32

I Manoperă

I Betonist ore 38

TOTAL ore 38

Utilaje

i Betoniera ore I 0.3

I Vibrator ore 0.75

NOTĂ .. .*) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01 .

RMA05A

Cuprinde:

Beton armat clasa C16/20 preparat manual şi turnat În suprabetonarea extradosului bolţilor.

Se execută În condiţii grele şi poziţii incomode, printre elementele şarpantei şi pe suprafeţe curbe, betonul incastrându-se lateral În şanţuri special dăltuite in zidăria perimetrală a construcţiei ; transportul betonului prin pod se face cu găleta sau cu targa pe podine special amenajate. Pentru pătrundera betonului in rosturile de cărămidă a bolţilor , acestea se vor curăţa in prealabil de straturile de tencuia l ă, rosturile adâncindu-se cu scoaba pînă la 5 cm. După decaparea şi adâncirea rosturi lor, Întreaga suprafaţă se va curăţa şi spăla cu apă Încât aceasta să nu afecteze tencuiala ş i pictura intradosului.

34

Se cuprinde. transportul betonului prin pod, turnarea curba, Îndesarea În rosturi , precum şi

sclivisirea. Grosimea betonului peste boltă va fi În funcţie de secţiunea armăturii , de minimum 6 crn.

Nu cuprinde : armătura, executarea podinilor, săparea umpluturii , decaparea tencuielii şi adâncirea

rosturilor. În cazul bolţilor foarte degradate se va proceda la introducerea de agrafe din oţel cu 0=6 mm În rosturi până la adâncimi În funcţie de grosimea bolţii , fără a pătrunde În tencuiala intradosului , betonarea agrafelor şi ancorarea lor de armătura suprabetonarii. Agrafele vor fi dispuse cca 4

bue/mp


DENUMIRE RESURSĂ

----

\ U.M fCANTI

I 1 '- . 1

Beton C16/20

Ciment .. .*)

Nisip

Pie triş ciuruit, spalat, sortat

Apa

Betonist

Betoniera

Vibrator

NOTĂ

... *) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01 .

35

mc

kg

mc

me

mc

ore

TOTAL ore

ore

ore

(1 .15)'

363

0.73

0.67 1

1°.32 ; I I

40

40

I

I 0.3 I 0.75 1

II I

RMAb - COFRAJE SI SPRIJINIRI

Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab supraînălţat la partea superioară, pentru turnarea

betonului la sUbzidiri, inclusiv susţineri până la 3 m.

Se măsoară la metru pătrat.

1

I

I I Scândură de brad I

i Dulapi de brad

i Bile răsinoase

I Cuie , scoabe

! Sârmă neagră I

! Dulgher

I . I Circular

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

TOTAL Utilaje

36

RMA06A

CANT U.M i

mc 1 0.01

mc 0.009

mc 1 0.011

kg 0.12

kg 0.1

i ore 4.5

ore 4.5

, ore ' 0.15

Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab supraînălţat la partea superioară , pentru. tu~nare~

betoanelor în elemente înscrise în şanţuri sapate In

grosimea zidului, inclusiv susţinerile până la 6 m.


DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Scândură de brad

Dulapi de brad

Bile brad

Cuie, scoabe

Sârmă neagră

Manoperă

I Dulgher

TOTAL

I~lar Utilaje

Sprijiniri de arce, bolţi, planşee şi alte elemente. cu sustineri din bile sau popi din lemn de brad ecansat,

. inclusiv tălpile şi contravânturile.

37

RMA07A

U.M CANT I

mc ! 0.025

mc : 0.01 I mc : 0.01 I kg ~ I i 0.12 I

kg 0.1 1

I

ore 6

ore 6

ore 0.5

RMA08A

, I

II


, I Lemn rotund brad

Dulapi de brad

i Grinzi de brad

I Cuie

Scoabe

Buion M12

Dulgher

I Circular

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

TOTAL

Susţineri din bile sau manele pentru cofraje situate la înălţimi mai mari de 5 m inclusiv lemnăria necesară

pentru cruci, contravânturi, tălpi , eclise, etc.


Lemn rotund brad

I Scândura de brad

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

38

i


L--- L __ _

kg i 2 U.M

I CANT I Cuie

! Scoabe kg 2

Manoperă

ore 20

I

ooas l Im'9h" mc

mc 003

mc 0.05

kg 2

kg 2

kg

ore , 40

ore 40

ore 4

RMA09A

CANT U.M

, mc 0.07

mc 10.06

TOTAL ore 20

I I I Ci~~la r ore I 3

Cintre din lemn pentru arce şi bolţi d in cărămidă de epocă realizate din lemn ecarisat de brad inclusiv

cofrajul (mantaua) intradosul arcului sau bolţii , exclusiv esafodajul de susţinere:

A - cintre simple pentru arce plate cu deschidere de 0,5"1 m; B - cintre simple pentru arce În plin cintru cu deschidere de 0,5-1 m; C - cintre simple pentru arce sau bolţi in plin cintru cu deschidere de 1-2 m; D . cintre simple pentru arce plate cu deschidere de 2-3 m; E - cintre simple pentru bolţi sau arce in plin cintru cu deschidere de 2-4 m;

Cuprinde:

RMA10

Cintrele din lemn sunt prevăzute pentru realizarea arcelor şi bolţilor din că rămidă pentru cofrarea elementelor din beton armat de forma respectivă . S-au prevăzut câteva variante uzuale de realizare plecând dela cea mai simplă (8) spre cintre mai ~ompl icate pentru bolţi cu deschideri mai mari 4-6 m (E). In toate aceste cazuri sistemul este bazat pe realizarea lor unor romanate ce urmăressc profi lul bolţi i şi ridigizarea acestora, aşezarea lor şi calarea pe esafodajul de susţi nere prevăzut separat (se pot utiliza esafodaje de inventar tip E15, E100, popi extensibi li şi esafodaje din lemn).


39

I

I DENUMIRE RESURSĂ

I ._----~

i Materiale

I Scândură de brad

i Grinzi de brad

1 Cuie

Legături metalice

Manoperă

Dulgher

TOTAL

I Circular

Utilaje

CANTITĂŢI I U.M I A B ~~ J D E I

!_~-~--- -~L--I

mc 0.055 10.044 0.034 1 0.027 0032 \ IPsosar

mc 1

kg 0.15 i 0.2

kg I

ore 10 9

ore 10 9

ore ! 0.15 0.15

0.037 0.027 0032

0~5 1 0~5 0.1 5

0.1

7.5 6.5 6.5

7.5 6.5 6.5

0.15 1 0.15 ~ 0.15

RMA11A A- OB 37 ;

B - PC 52;

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

tf{"O~iJ~

"'\} "r" '$ ~ - ~ IH ABRAL~ · \' :> ~ ,

\.11 AJmIftODUCT 0./. \ ' ,1) .+. ~./'

"""!t... t)~/ " :<!j~?'l~ .....

TOTAL

RMAc - ARMATUR I (" ifLe

Armături dinYbeton pentru fundaţii şi subzidiri, executate pe tronsoane limitate Între 1-3 m, cu

petrecerea armăturilor conform normativelor În vigoare (fasonat şi montat):

Pat de mortar de ipsos pentru Împănare Între cintre şi zidărie arc sau boltă. Se măsoară la kilogram.

I

I CANT 1

U.M

ore . 4.28 !

ore 4.28

RMA12

1,

I DENUMIRE RESURSĂ ! U.M 1

CANT

Cuprinde: Se aplică prin montare succesivă a şipcilor care căptuşesc cintrele ~


~--

i I Nisip sortat 0-3 mm

1 Var pasta

I Ipsos

I Apă

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

40

1" " CANT ' __ L ' mc 0.01

mc 0.002

kg 2.45

mc 0.03

I Oţei beton

Sârmă moale

Fierar betonist

I A 1 B I

Materiale

kg 1 1.O3 ! 103 , kg 0.01 , 0.01

Manoperă

ore 1.2

TOTAL ore 12

41

RMA13

Armături din oţel .. ... . pentru suprabetonări de bolţi, arce, cupole, şaibe (elemente puternic solicitate):

A - OB 37; B - PC 52;

Cuprinde: - fasonarea ş i montarea;

Se măsoară la kilogram.

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Oţel beton 2. 000 ~ LI Sârma moale "3> ~6 .2. f 1

Manoperă

Fierar betonist a~ , I { .o D

-- ~-~ -- .-.

U.M

, kg

I

kg

ore

TOTAL ore

Bare de conexiune În elevaţii grinzi cuplare, grinzi longitudinale şi transversale

A - OB 37; B - PC 52;

Cuprinde: - fasonat şi montat;

Se măsoară la kilogram.

42

~-

CANT

A B

1 1.03 ; 1.03

0.01 5 0.01 5

0.9 1.1

0 9 1.1

RMA1 4


A B

Materiale

Oţel beton

I Sârma moale

kg I 1.03 : 1. 03

kg ; 0.015 1 0.015 . I

Manoperă

I Fierar betonist ore 0.9 1.1

TOTAL ore 0.9 1.1

RMAd - INJECTARI FISURI

Injectări de fisuri cu deschideri mai mici de 2 mm la ziduri , bolţi, arce, din cărămidă , cu lapte de ciment

(dozaj 400 kg ciment la m.c.)

A -ziduri cu grosimea până la 30 cm; B -ziduri cu grosimea 30-55 cm; C -ziduri cu grosimea 55-80 cm; D -ziduri cu gros imea 80-100 cm;

Cuprinde:

RMA1 5

- curăţi rea fisurii cu aer comprimat, spălarea cu apă sub presiune, montarea ştu ţu rilor de injectare din tuburi de PVC la distanţa de 50 cm unul de celăla lt , fixarea ştuţuri lor ş i astuparea fisurii pe ambele feţe , prepararea laptelui de ciment, injectarea laptelui in fisuri , controlul continuită ţii şi calităţi i i njectării , demontarea ştuţur ilo r ş i astuparea golurilor. Se lucreaază cu mare atenţie , cu măsuri speciale de protecţie a suprafeţe l or pictate, ornamente, decoraţi i .

Se măsoară la metru liniar.

43

I

I II

III

DENUMIRE RESURSĂ CANTITĂŢI

SE LUCREAZĂ CU MARE ATENŢIE , pentru protejarea arhitecturii originale a elementelor de

r __ --1

Materiale

O construcţie . ----- Majoritatea lucrărilor SE EXECUTĂ ÎN CONDIŢII DIFICILE, la inălţime , folosind schela atât la

interiorul cât şi la exteriorul clădirii . Ciment P40 kg 0.25 ! 0.45 0.65 0.8

i Apa mc

I Tub PVC m

! 0.0006 0.0011 . I

0.2 I

0.2

0.0016 ' 0.002 Nu cuprinde: montarea şi demontarea schelei cu podina de lucru la inălţime şi nici sporurile de

0.2 I 0.2 lucru in exteriorul clâdirii .

I Zidar

Manoperă

i ore 0.8 1.44 207 2.55 Se măsoară la metru liniar.

TOTAL ore 0.8 1.44 2.07 2.55 I

RMA16A ~- -

Injectarea cu pastă de var+nisip a fisurilor şi crăpături lor cu deschideri mai mari (peste 2 mm) la

ziduri, arce, bolţi din cărămidă.

Cuprinde: - indentificarea traseului şi crăpături lor; - măsurarea deschiderii acestora; - crearea pe ambele feţe ale elementului (Ia gros. de zid> 60-70 cm), cu ajutorul rotopercutorului , a orificiilor pentru injectare dispuse pe distanţe de 30-50 cm, pe traseul fisurii , cu adâncimea de pătrundere ce depăşeşte 50% din grosimea elementului ; - montarea in orificiile practicate a ştuţurilor de injectare, din tuburi PVC, pe o adâncime de aproximativ 5 cm; - prepararea manuală a mortarului cu care se fixează ştuţurile din PVC şi se acoperă la suprafaţă fisura, pe distanţele dintre ştuţuri şi pe ambele feţe ale elementului ; - verificarea comunicării intre orificiile pentru injectare; - prepararea mecanizată (in malaxor cu ax vertical) a pastei de ciment folosită la injectare; - injectarea fisurilor cu pompa de mână tip Decalemit; - fixarea diblurilor din lemn; - reluarea operaţiei de injectare după cea. 20-30 min; - controlul calităţii şi continuităţii injectării prin sondaje locale; - demontarea ştuţurilor şi astuparea golurilor rămase cu mortar.

44

; Var pasta

Nisip

Tub PVC 0=16 mm

Dibluri de lemn (esenţă tare)

Apă

Energie electrica

Zidar

Rotopercutor

Malaxor ax vertical

Po~ea injectare

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

TOTAL

45

U.M

mc

mc

m

buc

mc

kw

ore

ore

ore

ore

ore

' CANT '

1- I

,

I 0.005 ,

0.02 I 0.69

3

0.18

1.4

7

7

0.7

0.2

zidului.

RMA17 - oară la metru cub Se mas .

Săpare de şanţuri orizontale În ziduri masive din piatră În vederea Înscrierii de centuri Îngropate sau de agrafe

de ţesere, ori buiandrugi din beton armat: I I

DENUMIRE RESURSĂ U.M

Manoperă

CANT

A B

, I A - secţiunea şanţului până la 0,045 mp inclusiv; B - secţiunea şanţulu i 0,045-0,09 mp inclusiv; C - secţiunea şanţului 0,09-0,18 mp inclusiv;

I Zidar TOTAL

ore 100 , 120 I .

100 120 D - secţiunea şanţului peste 0,18 mp;

Se lucrează pe tronsoane de lungime limitată În condiţii difici le pe schelă la Înălţime. După caz, se execută sprijiniri locale pentru asigurarea construcţiei şi a protecţiei muncii .

Se măsoară la metru liniar


U.M - -I

A B , C I D

Manoperă

Zidar ore

TOTAL ore

RMAe - LUCRARI PREGATITOARE

/ j. Desfacerea uneia sau mai multor asize de la partea

superioară a zidurilor În vederea creerii spaţiu l ui pentru turnarea unei centuri din beton armat:

A - zidărie din cărămidă;

B - zidărie din piatră ;

I

5 [ 8 10 12

5 8 10 12

RMA1 8

Se cuprinde tăierea pe verticală a cărămizilor sau a pietrei pe una din laturi astfel Încât centura să nu ajungă până În faţa zidului .

Lucrările se execută pe porţiuni mici, izolate cu foarte mare atenţie pentru a nu se degrada restul

46

ore

Săparea de şanţuri verticale,În zid~ri~ din piatră , În vederea Înscrierii de stâlpi (sambun) din beton armat,

înglobaţi În grosimea zidului:

A -sectiunea şanţului până la 0.09 mp inclusiv; B - secţiu nea şanţului până la 0,09-0,18 mp inclusiv; C - secţiunea şanţului peste 0,18 mp;

RMA19

Se lucrează În condiţii dificile, de pe schele, pe tronsoane de lungime limitate şi În funcţie de caz,

cu măsuri de sprijinire provizorie.

Se măsoară la metru.

I I Pietrar

i

U.M I CANTITĂŢI !

r A B ' C ,

I

ore I 10 1 14 i 16 I

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

TOTAL ore 10 14 16

47

Săpare de şanţuri orizontale in ziduri masive din cărămidă În vederea inscrierii de centuri ingropate sau

de agrafe de terase, ori buiandrugi din beton armat:

A - secţiunea şanţului până la 0,045 mp inclusiv; B - secţiunea şa nţulu i 0,045-0,09 mp inclusiv; C - secţiunea şanţulu i 0,09-0,18 mp inclusiv; O - secţiunea şanţului peste 0,18 mp;

RMA20

Se lucrează pe tronsoane de lungime limitată in condi~i dificile pe schelă la inăI~me. După caz, se execută sprijiniri locale pentru asigurarea construcţiei şi a protecţiei muncii.


DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

U.M CANTITĂŢI

AlB C O ,

Zidar ora 3 5 7 9

TOTAL ore 3 5 7 9

ce ..... ...., Săpare de şanţuri verticale in zidărie dill piatră, În

vederea Înscrierii de stâlpi (sâmburi) din beton armat, înglobaţi in grosimea zidului :

A - secţiunea şanţului până la 0.09 mp inclusi~; -

B - secţiunea şanţului până la 0,09-0,18 mp inclusiv; C - sec~unea şanţulu i peste 0,18 mp;

RMA21

Se lucrează in condiţii dificile, de pe schele, pe tronsoane de lungime limitate şi in funcţie de caz, cu măsuri de sprijinire provizorie.


48

Zidar


Manoper~

I ore

TOTAL ore

Săparea zidăriei din cărămidă (cu profilaturi), la pilaştrii turle lor, la ziduri sau coloane sau În situatii similare,

pentru inscrierea unor elemente noi de con~olidare, din beton armat, păstrând forma şi profilul elementelor

originale:

A ~ ziduri drepte cu profilatura simplă; B ~ ziduri cu profilalura amplă sau pe forme curbe; C - coloane sau pilaştri la turte; O - arcade;

CANTITĂŢI

IA S ' C

17 9 11 / 7 9 11

RMA22

Se lucreazA in condiţii deosebit degrele, pe schele, la inăI~me in spaţii restrânse şi in condiţii cerute de tehn<>ogia impusâ prin proiect


DENUMIRE RESURSĂ CANnTAŢI

U.M Islc! A O

I Zidar

Manoperă

ore 1 120 140 160 1180

TOTAL ore 120 140 160 180

49

Săparea de locaşe, găuri sau străpungeri in zidări a din piatră pentru rezemarea sau Încastrarea elementelor de

consolidare :

A - secţiunea locaşului pană la 0,09 mp; adâncimea locaşului până la 0,30 m;

B - secpunea locaşului pănă la O,og mp; adâncimea locaşului pănă la 0,30 m;

•

IL

DENUMIRE RESURSĂ l UM

Manoperă

I Pietrar

TOTAL

Săparea de locaşe, găuri sau străpungeri În zidăria din cărămidă pentru rezemarea sau incastrarea

elementelor de consolidare:

A - secţiunea locaşulu i pană la 0,09 mp; adâncimea locaşului până la 0,30 m;

B - secpunea locaşului până la 0,09 mp; adăncimea locaşului până la 0,30 m;

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

ore

ore

U.M

RMA23

I CANT i i Af B'

153

170

I

53 70

RMA24

CANT ;

_~ I B I I

; Zidar ore 135 48

50

DENUMIRE RESURSA

TOTAL ore 35 48

RMA25

Curăţirea suprafeţei zidurilor din carămidă sau piatră (gata decapate de tencuieli) În vederea retencuiril:

~. se lucrează pe zidărie din cărămidă; B . se lucrează pe zidărie din piatră; C - la exlradosul bolplor;

Opera~a constă din adâncirea rosturilor pe 3-4 cm in profunzime prin zgâriere cu scoaba, perierea cu peria de sârmă a suprafeţei zidăriei, cură~rea in profunzime a crăpaturilar, suHarea cu aer sub presiune.


L- .

I Zidar

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

. U.M 1:j:T~ ore 1**1

__ ----'TOTAL ore 2 2.5 3

RMA26A

Curaţarea canalelor foştilor tiranţi de lemn, Înzidiţi În trecut În masivul de zidărie.

Operapunea se execută foarte dificil, prin ferestre practicate În zidâna de epocă , la intervale de 1-

51

1,5 m şi pe la capele, in vederea umplerii canalelor cu belon armat. Se cuprinde: executarea prin dăltire atenlă a ferestrelor cu sec~unea de cca 30X30 cm şi adâncimea de 5 cm. Golurile VOf fi astiel amplasate asHel încât să folosească după cUrăţare , şi la introducerea armături i şi a betonului.

Nu cuprinde: introducerea armăturii, turnarea betonului şi astuparea golurilor prin plombare cu zidăria de cărămidă sau piatră , după terminarea lucrări i .


r~l' U.M

1

DENUMIRE RESURSA

Manoperă

Zidar ore \ 5 1

TOTAL ore 5

Decaparea tencuielilor degradata la pereţi, arce bolţi pe zidărie de epocă, cu păstrarea eventualelor fragmente

originale de tencuială.


RMA27A

DENUMIRE RESURSĂ U.M ~AN11 Manoperă 1

Zidar ore 13.9 1

TOTAL ore 3.9

52

RMA28 ,

Forări in zidărie pentru dornuri cu adâncime < 50 cm :

A - farări in zidărie de cărămidă;

B - forări în zidărie de piatră sau beton;

Conţinutul normei Norma locală con~ne consumurile specifice de manoperă şi uWaj necesare pentru executarea unei forări cu diametrul de 15-20 mm pe adăncimi de 40-50 cm. Consumul specific de manoperă cuprinde: - trasarea (puncta rea) pe suprafeţele de zidărie a găuri l or:

- fora rea propiu-z isă ce se efectuează oblic faţă de rosturile de zidărie in două etape; etapa I - forarea cu burghiu având dia metrul jumătate din diametrul final; etapa II - fararea cu burghiul de dimensiuni maxime; - in normă sunt incluse consumurile de manoperă necesar asigurării frontului de lucru.

Se măsoară la bucală .

I

f

i

I U.M DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

1 Zidar ore

TOTAL ore

NOTĂ

I CAN1 1 I A l ~.i

10.45 10.9 1

0.45 0.9

Pentru darnuri cu adâncime> 50 cm, consumurile se măresc cu un procent cuprins intre 50%-80%.

Curăţi re de moloz a găurilor create pentru dornuri cu adâncime a < 50 cm;

A - zidărie de cărămidă ;

B - zidărie de piatră sau beton;

Conţinutul normei:

53

RMA29

Norma cuprinde consumul specific de manopera: • suflarea cu jet de aer a găuri i pentru eliminarea mortarului şi a rupturilor din blocurile de zidărie pertarală ;

. spăla rea găurii cu apă sub presiune pentru îndepărtarea pulverilor, a prafului şi asigurarea aderenţei mortarului de injeclat.

Se măsoară la bucală .

DENUMIRE RESURSA U.M

Manoperă

CANT ~ , A l B i

Zidar ore 106 112 \ TOTAL

Matare găuri cu mortar de ciment cu adaos de aracet pentru dornuri cu adâncimea < 50 cm;

A - zidărie de cărămidă;

B • zidărie de piatra sau beton;

Conpnutul normei:

ore 0.6 1.2

RMA30

1n nonnă sunt cuprinse consumurile specifice de materiale şi manoperă necesare matării unei găuri astiel: • executarea operaţiei de preparare a mortarului, manual, conform reţetei ;

- executarea operapei de pregătire a găurii : spălarea cu pap in exedent a găuri i , cu ajutorul pompei de mănă ;

. executarea operaţiei de mata re ; transportul martarului la frontul de lucru, umplerea cu mortar a pompei de mână , umplerea cu mortar a găurii începând dinspre capăt spre faţă .

Se măsoară la bucată .

54

I-

l:h~ I

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Ciment Portiand PA35

i Aracet

I kg : 0.42 I 0.84 :

kg I 0.09 0.18 ,

mc 1000013 10.00026 '

mc I 0.0001 i 0.0002

mc I 0.0045 I 0.009

I Var pastă ptr. construcţii I Nisip sortat

Apa

Manoperă

I Zidar 0.5

___ ________ _______ --'T.::O.:.:TAL-=----"'or.::e_---"0.5

are 1 ,

RMA31

Bătut dornuri de antrenare pentru dornuri cu adâncimea < 50 cm;

A - zidărie de cărămidă;

B . zidărie de piatră sau beton;

Conţinutul nonnei: in consumurile specifice sunt cuprinse cantităple de materiale efectiv introduse in lucrare precum şi pierderile tehnologice (2%-50%) iar consumurile de manoperă cuprind: - executarea operaţiei de descolăcire şi indreptare a oţelul ui beton livrat in colaci se face astfel: aşezarea pe vârtelniţă a colacului prin purtare directă , desfacerea legăturii de menţinere a oţelu l ui

În colac, se dezleagă bara de troliu manual şi se depozitează ;

• executarea oprapei de fasonare la fece cu mijloace manuale obişnuite a barelar cuprinde: transportul şi execularea ciocului la un capăt, transportul barelor la locul de monlare; • executarea operaţiei de batere a bare lor în găurile create.


55

1 ._--~

DENUMIRE RESURSĂ tM I_ >ANT B

-1 ~

,

Materiale

alei beton I kg I 1.26 2.52

I Manoperă

I Zidar

Fierar betonist

ore 0.1 0.2

ore 0.8 0.15

TOTAL ore 0.9 0.35

t Utllale

")."1.. Troliu eleclric 5,1-10 tl ,v~

Ş~nţa electrica de taiat " tel beton

ore 10 .00064 10.0128

ore I 0.0016 0.0032

56

CAPITOLUL RMB

LUCRĂRI DIN ZIDĂRIE DE EPOCĂ

CAP. RMBa - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE CĂRĂMIDĂ EPOCĂ CAP. RMBb - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE DE PIATRĂ CAP, RMBc - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE EPOCĂ MIXTĂ

CAP, RMBa - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ DE EPOCĂ

GENERALITĂŢI

1. Conţinutul normelor

Normele de deviz din acest subcapitol conţin materialele şi tor1;a de muncă necesare pentru executarea unei unităţi de lucrare in condiţiile prevăzute de standardele, normativele şi prescripţiile tehnice În vigoare şi

,ale unei complexită'i medii pentru lucră rile din acest capitol care se execută În cadrul restaurării monumente lor istorice.

Materialele necesare , de calităţi şi cantităţi corespunzătoare sunt furnizate loca depozitul de lângă obiect.

2. Consumurile specifice de materiale

2.1. La stabilirea consumurilor specifice de materiale s-a ~nut seama de dimensiunile geometrice specifice ale cărămizilor tip epocă , in funcţie de fiecare tip de cărămidă, in condiţiile unor rosturi orizontale de 3 cm şi

verticale de 1,5 cm. Tipurile de cărămidă de epocă sunt cele conform clasificare Grupa

Proiectare DMIA 1973 i n cadrul "Analize speciale cadru". Se prezintă analitic consumuri de materiale pentru lip 1, lip V, tip VIII ,

din următoarele considerente: - tip I - cel mai mare număr de cărămizi I mc zidărie ;

- tip V - cazul cel mai frecvent folosit în procesul de restaurare; - tip VIII · cel mai mic număr de cărămizi I mc zidarie.

Pentru celelalte tipuri de caramidă , consumul de cărămizi se va determina corespunzător cu dimensiunile cărămizilor sau vor fi luate din tabelul anexat (Tabel nr.l) .

tip I lip II lip III

26 x 13 x 4,0 cm 27 x 14 x 4,0 cm 27 x 14 x 5,5 cm

57

tip IV tipV tip VI tip VII tip VIII

28 x 14 x3,5 cm 28 x 14 x 4,5 cm 30x14x4,Ocm 30 X 15 X 4,0 cm 30 X 15 X 5,5 cm

2 .2. rn normele pentru zidăria de epocă , mortarul este prevăzut sub formă sintetică (mc mortar/mc zidărie) , forma analitică regăsindu-se În tabelul nr.2 - "Mortare pentru zidărij şi tencuieli pentru restaurare monumente Istorice". marca mortarului indicându-se obligatoriu de către proiectant În colaborare cu laboratorul de specialitate.

2.3. La normele de zidărie În arce simple, arce subliniate, plombe de zidărie În arce simple . plombe de zidărie În arce sub!!niate sunt cuprinse şi materialele necesare pentru executarea cofrajelor, cintrelor şi sustinerilor.

2.4. Normele nu conţin schelele necesare.

3. Consum urile specifice de forţă de muncă conţin următoarele

operaţiuni:

- prepararea manuală a mortarelor pe şantier conform ~ Instrucţiuni privind executarea mortarelor de var la zidăriile de cărămidă şi

piatră la monumentele istorice"; - alegerea şi sortarea cărămizilor În vederea rea lizării unui parament de

epocă (pentru toate tipurile de zidării) ;

- cioplirea unora dintre căramizi (pentru toate tipurile de zidării) ;

- executarea cofrajelor, cintrelor şi susţinerilor, acolo unde este cazul (vezi pct. 3.3.3.) ;

- practicarea ştrepilor de legături lateral şi in adâncime cu zidăria existentă, precum şi curăţarea şi spălarea pentru O racordare cât mai perfectă (plombe zidărie. zidărie pentru reÎntregiri de ziduri);

- dăltuirea manuală cu deosebită grijă a Iăcaşului, fără degradarea paramentului , În vederea scoaterii cărămizilor deteriorate, curătarea spălarea şi zidirea cărămizilor noi , izolat.e pe bucată, la capul plombelo~ de zidărie executată la bucată; desfacerea zidăriei la lăţime de 40-45 cm şi grosime de cea 50 cm pe lungimea crăpăturii , crearea ştrepilor de legătură cu zidăria existentă , curăţarea , spălarea şi cioplirea unora dintre cărămizi (în cadrul zidăriei de epocă ţesută pentru consolidarea zidurilor crăpate) ;

- desfacerea zidăriei crăpate pe lăţimea de trei cărămizi pe lat, pe intreaga grosime a bolţii şi pe toată lungimea crăpăturii, crearea de ştrepi la fiecare al doilea rănd , cioplirea unora dintre cărămizi (in cazul zidăriei de epocă ţesută pentru consolidarea bolţilor cilindrice şi a calotelor sferice, pentru consolidarea bolţilor incrucişate cu penetraţie) ;

- executarea propriu-zisă a zidăriilor şi manipularea schelelor simple; 58

- transportul pe verticală şi orizontală al materialelor de la depozitul de lângă obiect la locul de execuţie a zidăriei , prin mijloace manuale;

- sunt prezentate ,anumite consumuri de forţe de muncă pentru tipul 1, V , VIII, pentru celelalte tipuri consumurile de forţă de muncă se va calcula prin interpolare.


Zidăria de cărămidă de epocă se măsoară la U.M. de zidărie real executată şi anume:

SIMBOL RMBa1, RMBa2, RMBa3, RMBa4, RMBa5, RMBa6, RMBa7 RMBaB RMBa9

5. 9bservaţii

U.M. mc real pus În operă şi se scad golurile > 0,25 mp mi pe o fală pentru ziduri de cca 50 cm mi mp

5.1. Lucrările de zidă rie de cărămidă de epocă se execută neregulat, la mâna liberă, cu deosebită grijă de către muncitori de ina ltă calificare, la fel cu zidăria originală .

5.2. Consumurile de materiale sunt calculate În conditiile rosturi lor orizontale de . 3 crn şi cele verticale de 1,5 cm, pentru ce'lelalte situaţii posibile (orizontale 2 ,5 cm şi verticale 1,25 cm , sau orizontale 3,5 cm şi verticale 1,75 cm etc.) consumurile de cărămidă şi mortar se vor deduce proporţional.

5.3. Pentru Capitolul "Plombele din zidarie de cărămidă de epocă ", un capitol des întâlnit În procesul de restaurare , se fac necesare următoarele observaţii, indiferent de unitatea de măsură (mc sau mp) :

- consumul specific de forţă de muncă nu variază proporţional cu volumul sau suprafaţa plombată ;

- consumul specific de forjă de muncă este diferit la volume egale, dar in ziduri cu grosimi diferite (ziduri cu grosime de 1/2 cărămidă până la ziduri cu grosimea de 21/2 cărămizi) ;

- consumul specific de forţe de cărămidă ;

muncă diferit in funclie de tipul de

- consumul specific de forţe de muncă diferit in funcţie de grosimea rosturilar orizontale şi verticale ale porţiunii plombate.

Luând în considerare aceşti parametri variabili , se propune următorul mod de abordare:

59

- pentru plombele cu volum < 0 ,25 mc, consumurile specifice de resurse se vor calcula, de la caz la caz, de către proiectant şi vor fi avizate de către reprezentantul investitorului ;

- pentru plombele cu volum > 0,25 mc se vor aplica normele prevăzute la articolele din prezenta colecţie de norme;

5.4. Pentru lucrările de zidărie in arce tronconice , sau pe format deosebit, care necesită fasonarea prin cioplire a cărămizilor , se va majora după caz, În funcţie de indicaţiile date de proiect. consumul de materiale (adăugăndu-se o pierdere de 3 % la consumul de cărămizi/u .m . şi consumul de forţe de muncă , după cum urmează:

ore 0,155 - pentru fiecare bucată de cărămidă cu muchia teşită la faţa scurtă ;

ore 0,290 - pentru fiecare bucată de cărămidă cioplită sub unghi la faţa scurtă ;

ore 0,480 - pentru fiecare bucată de cărămidă cioplită sub unghi la faţa lungă .

Numărul de cărămizi la mc de zidărie care necesită cioplirea şi polizarea va fi stabilit În proiect de şefu l de proiect (sau În dispoziţia de şantier) şi confirmat de dirigintele lucrării la decantare.

5.5 . Lucrările se consideră a fi executate la lumina naturală, În caz de execuţie la lumina artificială se acordă un spor cuprins intre 5-10 % funcţie de complexitatea lucrării .

60

CAP. RMBb - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE EPOCĂ DIN PIATRĂ

GENERALITĂŢI

1. Conţinutul nonnelor

Subcapitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrările de zidărie de epocă din piatră brută de carieră sau bolovani de rău, moloane cioplite din gros pe şantier, moloane brute cioplite regulat pe şantier, zidărie din piatră de talie gata confecţionate , plombe şi zidarii de ţesere din piatră brută de carieră sau bolovani de râu, toate acestea in cadrul activităţii de restaurare a monumentelor istorice, in condiţii prevăzute de standardele, normative le şi prescripţiile tehnice În vigoare şi ale unei complexităţi medii pentru lucrări le din acest capitol care se execută în cadrul restaurării monumente lor istorice.

2. Consumurile specifice de materiale

2.1. Consumurile de material cuprind cantităţile de piatră şi mortar ce intră intr-o unitate de lucrare, piatra considerându-se că se aprovizionează gata fasonată , sau se prelucrează pe şantier, iar mortarul se prepară manual pe şantier.

Consumul specific de piatră brută sau bolovani de râu s-a exprimat in mc măsuraţi in grămadă , urmând ca in extrasul de materiale din deviz acesta să se exprime În tone În funcţie de greutatea specifică aparentă (in grămadă) a sortimentului de piatră brută care se foloseşte.

Consumul specific de piatră gata fasonată s-a exprimat in metri cubi , volumul fiind determinat pe baza dimensiunilor reale ale pietrei fasonate .

La moloanele cioplite regulat , volumul pietrei s-a considerat că este egal cu suprafaţa de parament a fiecărui molon inmulţită cu lungimea cozii molonului.

2.2 . Consumul de mortar este prevăzut sub formă sintetică (mc mortar I 1 mc zidărie), forma analitică regăsindu-se În tabelul nr. 2 - ~ Mortar pentru zidării şi tencuieli pentru restaurări de monumente istorice" , marca mortarului indicându-se obligatoriu de către proiectant in colaborare cu laboratorul de specialitate.

În consumurile de materiale nu se cuprind schelele de lucru.

3. Consumurile specifice de forţă de muncă conţin următoarele operaţiuni:

3.1. Prepararea manuală a mortarului pe şantier, conform ~ Instrucţiuni

privind executarea mortarelar de var la zidăriile de cărămidă şi piatră aparţinând monumentelor istorice".

6 1

3.2. Alegerea şi sortarea pietrei in vederea realizării unui parament de epocă .

3.3. Prelucrarea pietrei brute (zidărie din moloane brute cioplite din gros, zidărie din moloane brute cioplite regulat) .

3.4. Practicarea de ştrepi la două rânduri , spălarea , curăţarea şi amorsarea cu lapte de ciment a suprafeţelor de contact, precum şi cioplirea unor pietre in vederea unei racordări perfecte cu zidăria existentă (zidărie din piatră brută de carieră sau bolovani de râu executată in elevaţie la completări de goluri sau reintregiri în ziduri drepte, arce, bolţi şi stâlpi, zidărie de epocă din moloane brute cioplite din gros pe şantier executate În elevaţie la completări de goluri şi reintregiri de ziduri drepte, arce, bolţi , stâlpi , plombe din zidărie epocă din piatră brută de carieră sau bolovani de râu, plombe de zidă rie din moloane cioplite din gros pe şantier, plombe de zidărie din maloane cioplite regulat.

3.5. Manipularea blocurilor şi ridicarea la înălţime (zidărie din piatră de talie din blocuri de dimensiuni medii, gata confecţionate , plombe de zidărie de epocă din piatră de talie prelucrată pe şantier.

3.6. Zidirea propriuAzisă

3.7. Normele pentru plombe nu conţin desfacerea zidăriei pentru crearea locaşulu i de plombat.

3.8. Normele nu conţin rostuitul şi prelucrarea feţei văzute .

3.9. Normele nu contin schele, cofraje, cintre, susţineri.


SIMBOL U.M. RMBbl , RMBb2, RMBb3, RMBb4, mc real pus în operă RMBb5, RMBb6, RMb9 RMBb7 mi RMBb8 mp

5. Observaţii

5.1. S-au intocmit norme analitice pentru următoarele condiţii : - în ziduri până la 2 m înălţime , in cantitate până la 2,5 mc per punct de

lucru (Rmbl, Rmb2); - în cantitate până la 0,200 mc per punct de lucru (Rmb5, RMb6)

62

5.2. Zidăria de epocă din piatră se execută de către muncitori de înaltă calificare, la fel cu cea origina lă .

5.3. Plombele de zidărie de epocă din piatră se execută neregulat, la mâna liberă, de către muncitori de inaltă calificare, cu atentie deosebită pentru realizarea unui parament de epocă la fel cu cel existent şi fără degradarea acestuia.

5.5. Lucrările se consideră a fi executate la lumină naturală , În caz de execuţie la lumină artificială se acordă un spor cuprins intre 5-10 % funcţie de complexitatea lucrării. ,

CAP. RMBc - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE EPOCĂ MIXTĂ

GENERALITĂŢI


Subcapitolul de faţii cuprinde norme de deviz pentru lucrările de zidărie de epocă mixtă din cărămizi speciale şi piatră brută in elevatie la ziduri drepte, idem în plombe, plombe de suprafaţă din zidă rie mixtă d'e cărămidă şi piatră , zidă rie de epocă mixtă in completări şi reintregiri la ziduri drepte, zidărie de epocă mixtă pentru ţeserea crăpăturilor , toate acestea in cadrul activităţii de restaurare a monumentelor istorice , in condiţii prevăzute de standardele, normativele şi prescripţiile tehnice în vigoare .

2. Consumuri specifice de materiale

2.1. Consumurile de materiale conţin cantităţile de piatră, cărămidă şi mortar ce intră într-o unitate de lucrare.

2.2. Consumul specific de piatră şi cărămidă se determină conform subcapitolului a şi b, considerându-se că proporţia este de 50% piatră şi 50% cărămidă .

in cazul modificării raportului dintre cele 2 materiale, se va recalcula proporţional consumul de materiale (piatră şi cărămidă) .

63

3. Consum urile specifice de forţe de muncă

Cuprind următoarele operaţiuni: 3.1. Prepararea mortarului pe şantier

3.2. Alegerea şi sortarea cărămizilor şi a pietrei precum şi aşezarea acestora în aşa fel încât să se obţină un parament de epocă .

3.3. Tn cazul prelucrării pietrei pe şantier, consumul de forţă de muncă va fi spori! cu 25%.

3.4. Pentru plombele de zidărie mixtă . consumul specific de forje de muncă mai cuprinde: practicarea ştrepilor de legătură , curăţa rea, spălarea , cioplirea unora dintre cărămizi şi zidirea plombei perfect racordată şi ţesută la zidăria existentă.

Nu cuprind următoarele operaţii: - executarea schelelor necesare; - prelucrarea pietrei în cazul in care aceasta este adusă brută pe şantier.

4. Condiţii de măsurare a lucrărilor.

SIMBOL U.M. RMBc1, RMBc2, RMBc5 mc real pus În operă RMBc3, RMBc4 mp RMBc6 mi pe o fată pentru zidărie de cea 50 cm

5. Observaţii

5.1. Zidăria mixtă din piatră şi cărămidă se execută neregulat, la mâna liberă, de către muncitori de Înaltă calificare, la fel ca zidăria originală .

5.2. Consumurile de materiale sunt calculate În condiţiile rosturilor de 2,5 cm orizontale şi 1,25 cm verticale pentru zidăria de cărămidă şi 2,5 cm pentru zi dări a de piatră. Pentru alte situaţii posibile, consumurile de materiale se vor deduce proporţional. .

5.3. Lucrările se consideră a fi executate la lumină naturală, În caz de execuţie la lumină artificială se acordă un spor cuprins intre 5-10 % funcţie de complexitatea lucrării.

64

INSTRUCŢIUNI

privind executarea mortarelor de var la zidurile de cărămidă şi piatră aparţinând monumentelor istorice

În cazul construcţiilor vechi, a căror caracteristică constă În faptul că au fundaţii fără hidroizolaţii, a căror zidă rii , În majoritea cazurilor au umezeală de ascensiune capilară , este necesar ca orice mortare (de zidărie, tencuieli exterioare, interioare etc.) să fie executate numai din var şi nisip, pentru a nu Împiedica transferul de umiditate.

1. MORTARE DE TENCUIELI

Pentru obţinerea acestor mortare se cere o tehnologie la care se va tine seama de: a) Compoziţia mortarului. b) Materialele componente. c) Punerea În lucru, În funcţie de stratul suport şi protejarea mortarului proaspăt in timpUl de priză.

1.a. Compoziţia mortarului pentru tencuieii interioare şi exterioare pentru zidării din cărămidă.

1.a.1. Pentru tencuieli exterioare şi interioare se va folosi un dozaj (in volume) de pastă de var şi nisip cu raportul 1: 3 sau 1 :2.5. Proporţia de var-pastă şi nisip la aceste tencuieli poate varia În funcţie de starea zidăriei pe care se aplica şi de umiditatea mediului ambiant, mărindu-se proporţia de var:nisip la 1 :2. atunci umiditatea stratului suport este neobişnuit de mare.

1.3.2. Consistenţa mortarului va fi cât mai vârtoasă, având grijă să se obţină plasticltatea necesară . Este ştiut că mortarul prea moale măreşte pericolul de crăpare a tencuielilor prin pierderea bruscă a unei cantităţi prea mari din apa de amestecare.

1.b. Materiale componente

1.b.1. Varul se dozează la consistenţa de pastă, adică densitatea aparentă corespunzătoare consistenţei la conul etalon de 12 cm. Varul trebuie să tie foarte bine stins (minimum 8 luni), să nu conţină impurităţi ca: piatră de var nestins, corpuri organice sau vegetale, nisip, praf etc.

1.b.2. Nisipul natural de carieră sau de râu trebuie să corespundă granulaţiei necesare, să fie curat, fără pulbere fină de argilă sau materii organice şi vegetale.

65

Compoziţia granulometrică a nisipului: - pentru grund se va utiliza nisip cu dimensiunea maximă a granulelor de 7

mm, cu următoarea curbă granulometrică : fracţiunea O ...... 1 mm 20 % fracţiunea 1 , ..... 3 mm = 20 % fracţiunea 3 ...... 7 mm 50 %

- pentru tinci se va intrebuinţa nisip cu dimensiunea maximă a granulelor de 3 mm şi cu următoarea curbă granulometrică :

fracţiunea O ..... . 1 mm 40 % fracţiunea 1 ... ... 3 mm 60 %

NOTA: Dimensiunea maximă a granulelor şi compoziţia granulometrică se poate modifica în funcţie de aspectul cerut de proiectant (linci cu suprafaţă rugoasă sau mai netedă). Înaintea aplicării primului strat de tencuială (grundul) se va curăţa şi se va uda bine zidăria, pentru ca aceasta să nu absoarbă prea repede apa din mortar şi să se producă astfel fisuri in tencuială .

1.c. Condiţii pentru punerea în lucru

1.c.1 . Pe zidărie de cărămidă grundul - vezi nota: .l se va zgâria, dacă este necesar, intreaga suprafaţă cu mistria pentrl\. a se mări adezivitatea celui de-al doilea strat de tencuială (finei);

- tinciul se va aplica după ce primul strat este zvântat (minimum 4-5 ore şi maximum 24 ore); grosimea tencuielii variază in funcţie de cerinţele arhitectonice şi indicaţiile proiectantului, unnând ca, atunci când tencuiala trebuie să aiba o grosime mai mare de 8 mm, aceasta să se execute în mai multe straturi in aşa fel încât fiecare strat să nu fie mai gros de 3-4 mm; la 24 ore după aplicarea ultimului strat de tencuială urmează să se efectueze operaţiunea de ~apăsare" pe suprafaţa tencuielii cu ~rişca sau un tăvălug , apăsare care se aplică până când suprafaţa Incepe să mustească cu excedentul de apă din stratul inferior. Această operaţie este absolut necesară pentru obţinerea unor tencuieli rezistente şi fără fisuri. Astfel de rezultate mecanice se datoresc unor procese chimice caracteristice varului şi anume: pasta de var din mortar (hidroxid de calciu) în contact cu aerul (bioxid de carbon) se întăreşte transfonmându-se În carbonat de calciu. Initial această reactie se face numai la suprafată sub formă de crustă care împiedică pătrunderea aerului la adâncime şi respectiv, producerea de lntărire in toată grosimea tencuielii. Prin presare, această crustă de la suprafaţă se sparge, pe!miţând astfel aerului să pătrundă în profunzime şi in consecinţă , sa se producă procesul de carbonatare pe intreaga secţiune a tencuielil. Prin

66

respectarea indicaţiilor de mai sus se va obţine cu certitudine o tencuială cu caracteristicile mecanice necesare şi cu suprafaţa fără fisuri.

I.c.2. Condiţii pentru punerea în lucru a tencuielilor pe zidărie de piatră

Pentru compoziţia mortarului şi calitatea materialelor componente se vor respecta prescripţiile de la cap. La. si I.b .. La zidăria de piatră nunerea in lucru a tencuieli lor este deosebită din cauza diferentei de porozitate şi aderenţă a stratului suport. Desigur, la zidăria de cărămidă aderenţa tencuielilor de var este mai puternică, dar acestea pot fi aplicate şi pe zidăria de piatră . Pentru această operaţie sunt două metode de aplicare a primului strat. grundul: .

1. PrÎn zvârlire puternică cu mistria, după care se Iasă câteva Zile să se usuce. Obtinându-se în felul acesta o porozitate mărită a primului strat, acesta poate să absoarbă mai bine apa din stratul următor, mărindu-şi astfel puterea de adezivitate. . _

2. Prin stropire manuală cu mătura de nUiele. Această metoda e~t: avantajoasă la zidării cu suprafeţe neregulate , deoarece se eVita aplicarea unui strat prea gros, cum s-ar întâmpla prin arunca~ea cu mistria, urmărind in acelaşi timp cu stricteţe , cu un strat care ra~âne uniform subţire (3-4 mm) relieful peretelui, obţinându-se şi o adeZiune foarte bună . Tinciul se aplică confonm indicaţiilor din cap. I.c.1., pct. 8, 9 şi 10 " Condiţii de punere În lucru a tencuieli lor pentru zidării de cărămidă".

2. TENCUIELI CU MORTAR DE FRESCĂ

Cu 3-4 zile inainte de începerea lucrului, se prepară amestecul de var cu câlţi de cânepă necesar pentru tencuială , după cum urmează (se adaugă cazeinat 5-10 % pentru tiviri şi chituiri) :

- într-o Iadă de lemn (aprox. 1,25 x 2,00 x 0,30 m) se întinde un strat de pastă de var gros de un lat de palmă . Se presară deas,:pra ca să acopere bine intreaga suprafaţă , câlţi de cânepă care au fost In prealabil implet~i într-o coardă şi tocaţi În bucăţi de cea 5 mm lungime.

Se amestecă intâi prin batere viguroasă cu o vergea şi apoi, printr-o greblare pe toată grosimea compoziţiei , pe ambele direcţii perpendiculare ale cutiei, până se obţine o compoziţie penect omogenă . w

Se repetă această operaţie de 3-4 ori, se acoperă apoi cu o planşeta din lemn şi se Iasă la macerat 3-4 zile, după care poate fi pus in manoperâ.

Compoziţia mortarului de tencuială variază in funcţie de stratul din care este alcătuită tencuiala.

Pentru grund (primul strat) se recomandă un amestec (dozaj în volum) de 1 parte var-pastă CU câlţi la două părţi nisip cu granule până la 3 mm.

67

Mortarul astfel preparat se va aplica pe perete prin aruncarea puternică cu mistria. Suprafaţa se Iasă rugoasă sau se zgârie pentru a se îmbunătăţi adeziunea la stratul urmâtor. Peretele se va imbiba bine cu apă inaintea inceperii lucrului.

Pentru al doilea strat (tinciul) sau următoarele se aplică după cea. 48 ore de la aplicarea primului strat. Mortarul va fi confecţionat din var pastă şi nisip În părţi egale. Nisipul va fi conform condiţiilor prevăzute În cap.l.b. , pct. 4 , cu granule maximum până la 1 mm. Dacă este cazul , tinciul se aplică în mai multe straturi succesive până la grosimea necesară . Nici un strat nu va depăşi grosimea de 3 mm. Aplicarea fiecărui strat va fi Însoţită de operaţia de presare care se face conform instrucţiunilor din cap. I.c. 1., pct.10.

3. MORTAR DE ZIDĂRIE

3.a. Stabilirea compoziţiei. Dozajul se face În volume, cu raportul var-pastă şi nisip de 1:3 până la 1: Consistenţa mortarului va fi aceeaşi ca in recomandările pentru mortare de tencuieli .

3.b. Materiale Pentru var şi nisip se vor respecta indicaţiile de mai sus, cap. I.b. , pct. 3, 4 şi 5. Pentru compozitia granulometrică a nisipului se vor respecta indicaţiile de la cap. I.b., pct. 4 (privitor la grund) .

3.c. Condiţii , punerea în lucru. Cărămizile sau pietrele vor fi bine udate inainte de a fi puse in lucru. Se va evita stocarea pe schele, pentru mult timp, a acestor materiale pentru ca ele

· să nu fie deja uscate in momentul punerii În operă . Pentru înlăturarea acestui inconvenient, care poate compromite rezistenţa şi adeziunea mortarului, cărămizile şi pietrele vor fi din nou udate chiar în momentul aplicării mortarului.

ADAOSURILE HIDRAULICE

Adaosurile hidraulice sunt substanţe naturale sau artificiale, care În stare pulverulentă fac priză şi se pot intări numai dacă se găsesc În prezenţa varului proaspat. Dintre adaosurile hidraulice, cele indicate pentru lucrări la monumentele istorice sunt:

1. Adaos hidraulic natural: trasul.

Acesta este un tuf vulcanic care se livrează În pulbere fin măcinată. Se utilizează ca adaos la pasta de var În procenle de 15-40 %, mârindu-se cantitatea de ados de tras cu cât constructia este mai umedă . Mortarul de var este recomandat numai la zidăriile in subsoluri umede, la fundaţiile intr-un sol cu o umezeală excesivă . Prezenţa trasului În mortarele de var utilizate in

68

zidăriile aeriene expuse la soare, vânt şi climat uscat are un rezultat negativ, În sensul că slăbeşte rezistenţa mecanică a mortarului făcăndu-1 să devină friabil şi pulverulent.

2. Adaos hidraulic artificial: praf de cărămidă

Acest adaos a fost mult utilizat În vechime, prezenţa lui fiind găsită În aproape toate mortarele vechi. Praful de cărămidă se amestecă cu pasta de var in procent de 5-15 %. Se poate utiliza atât la zidăriile in subsoluri cât şi la cele aeriene. Deoarece În prezent nu se fabrică decât var gras de construcţii, este de dorit ca, atunci când o permite culoarea tencuielii, să fie intrebuintat adaosul de praf de cărămidă În mod curent; În felul acesta, prin hidraulicizarea varului se obţine o imbunătăţire netă a caracteristicilor mecanice ale mortarului de var·nisip. Pentru prepararea cu adaosuri hidraulice În var, compoziţia va fi În funcţie de domeniul de utilizare;

a). Pentru tencuieli, conf. indicaţiilor de la cap. 1. b). Pentru mortare de zidărie, conf. indica~ilor de la cap. 3., par. a., b. şi c.

RECOMANDĂRI GENERALE

1. Pe timp călduros, atât zidăria cât şi tencuielile proaspete trebuiesc protejate cu un sistem de paravane care să ţină umbră timp de 5-6 zile.

2 . Este interzis a se executa orice lucrări cu mortar de var pe timp friguros (temperatura minimă + l OC) .

3. Înainte de inceperea lucrărilor (zidării sau tencuieli cu 'mortar de var) se vor face probe preliminare de control al mortarului care va fi utilizat.

Probele vor consta din:

- aplicarea mortarului pe zidărie, executându-se un panou cu dimensiunea de cca. 75 x 75 cm;

- respectarea indicaţii lor cuprinse În STAS 2634-70 "Metode de Încercare a mortarelor În stare proaspătă şi Întărita" . Se· vor confecţiona În plus 6 eprubete , care vor fi păstrate pe şantier, expuse intemperiilor, in aceleaşi condiţii ca şi mortarul utilizat În construciii.

Aceste probe vor fi incercate la compresiune câte 3 cuburi la 28 de zile.

În cazul lucrărilor de interven~i urgente şi inchiderii şantierelor Înainte de expirarea termenelor de Încercare a probelor de control, acestea se vor trimite laboratorului Însoţite de o notă care să cuprindă indicaţii cu privire la compoziţia mortarului , locul unde a fost pus in operă şi data terminării turnării .

69

Nr. ert.

O

1,"' 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

'~~j1'

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

. "'~" 1~ 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

CONSUMUL DE MATERIALE PENTRU ZIDĂRII DIN CĂRĂMIDĂ DE EPOCĂ

TABELUL NR. 1

TIPUL CĂRĂMIZILOR CANTITATI LA 1 MC ZIDĂR IE CĂRAMIZI MORTAR (mc)

(buc) 1 2 3

) . ~IPĂRIE ,DE EPbQA INZIDURI:DREPTE tipi =26x13x4,Ocm 377 0,515 tip II = 27 x 14 X 4,0 cm 340 0,511 tip III =27x 14x5,5cm 279 0,447 tip IV = 28 x 14 x 3,5 cm 354 0,538 lipV = 28 x 14 x 4,5 cm 307 0,486 tip VI = 30 X 14 X 4,0 cm 309 0,455 tip VII = 30 X 15 X 4,0 cm 289 0,505 tip VIII = 30 x 15 x 5,5 cm 237

· · II.zlbĂRlnîE ,EpOCĂ i;XECtJTATAfN 'ARCE SIMPLE 0,440

tip I = 26 x 13 x 4,0 cm 391 0,561 tip II =27 x 14 x4,Ocm 352 0,557 tip III = 27 X 14 X 5,5 cm 289 0,487 tip IV = 28 X 14 X 3,5 cm 366 0,586 tipV = 28 X 14 X 4,5 cm 317 0,530 tip VI = 30 X 14 x 4,0 cm 319 0,554 tip VII = 30 x 15 x 4,0 cm 299 0,550 tip VIII = 30 X 15 x 5,5 cm 246 . ' 0,480

1 '!!LZiDĂRIE: PE EPOCĂ ExECUTATĂ ÎN.AR<;E 'SUBLINIATE lip I = 26 X 13 X 4,0 cm 391 0,561 tip II = 27 X 14 x4,0 cm 352 0,557 tip III = 27 x 14 x 5,5 cm 289 0,487 tip IV = 28x14x3,5cm 366 0,586 lipV = 28 X 14 X 4,5 cm 317 0,530 tip VI = 30 X 14 X 4,0 cm 319 0,554 tip VII = 30 x 15 X 4,0 cm 299 0,550 tip VIII = .30 X 15 X 5,5 cm . .. 246 . 0,480 ' I:it', ZIDĂR.~E J2>~EpQCĂEXEC.lt' . B?j..ţLCILINDRICE ŞI CALOTE .

.% ... Şf:t;RLGg.;< " <"0 :'.!)·,";,\i" ,," <m:",. ,'; >/" - • • h , }' "'Y,

tip 1· = 26 X 13 X 4,0 cm 391 0,561 tip II = 27 X 14 x4,O cm 352 0,557 tip III = 27 x 14 X 5,5 em 289 0,487 tip IV = 28x14x3,5em 366 l ' 0,586 lipV = 28 X 14 X 4,5 cm 317 0,530 tip VI = 30x 14x4,0 em 319 0,554 tip VII = 30 x 15x4,0 em 299 0,550 tip VIII = 30 X 15 X 5,5 cm 246 0,480

70

".

,

• . V. ZIDĂRIE DE EPOCĂ EXECUTATĂ ÎN Bbt'ŢIlNCRUCIŞATE ~' •• 1. lip I = 26 X 13 X 4,0 em 391 0,561 2. tip II = 27 X 14 X 4,0 em 359 0,550 3. tip III = 27 X 14 x 5,5 em 295 0,480 4. t ip IV = 28 x 14 X 3,5 em 373 ,0580 5. lip V = 28 X 14 X 4,5 cm 323 0,530 6. tip VI = 30 X 14 x 4,0 cm 325 0,540 7. tip VII = 30 x 15 x 4,0 em 305 0,548 8. tip VIII = 30 x 15 X 5,5 cm 251 0,495

Vl;ZIDARIE DEE:POCA EXECUTATĂ ÎN COMPLETĂR I ŞL '. . ., • ". REÎNTREGIRI PE ZIDURIDREPŢ): EXIST/:NTE . '1: .... D,.

1. tip I = 26 x 13 x 4,0 cm 381 0,530 2. tip II = 27 x 14 x 4,0 em 343 0,526 3. tip III = 27 x 14 x 5,5 em 282 0,456 4. tip IV = 28 x 14 X 3,5 em 357 0,549 5. tip V = 28 X 14 X 4,5 cm 310 0,501 6. tip VI = 30 X 14 x 4,0 cm 311 0,507 7. tip VII = 30 x 15 x 4,0 em 292 0,520 8. tip VIII = 30 x 15 X 5,5 cm 240 0453

Nr. ert.

O

1.

2.

3.

TABELUL NR. 2

MORTARE PENTRU ZIDĂRII ŞI TENCUIELI DOMENIUL DE UTILIZARE Ş I REŢETE

MARCA MORTAR I MATERIAL U.M. CANTITĂT I 1 2 3

A. Zidărie de cărămidă

Marca.4. Mortar de.varsimplu g

Nisip me 1,030 Var pastă me 0,309 Apă . me . 0,348 Marca4.a .. Mortar de v~r cu 'adaos de 5Q kg ciment" marca P400 " . Nisip mc 1,030 Var pastă mc 0,309 Ciment P400 kg 50,000 Apă mc 0,348

.r.narca 4.b. Mortar de var 'cu adaos de. 70 kg ciment marca P4âb Nisip mc 1,030 Var pastă mc 0,309 Ciment P400 kg 70 ,000 Apă mc 0,348

71

4. , !'!I~rca 4.c. Marta, de var_cu adaos de 100M(;iment marca P400 Nisip mc 1,030 Var pastă mc 0,309 Ciment P400 kg 100,000 Apă mc 0,348

B. Zidărie de piatră

ş, ~,!!câ 10. Mortar·de·var cu ciment 120 kg ciment marca P400 Nisip mc 1,030 Var pastă mc 0,309 Ciment P400 kg 120,000 Apă mc 0,348

C. Tencuieli epocă

6.' d i';ortar_de var sT",plu41p.' j (fara ţalti) • a. 2 părţi nisip ş i 1 parte var pastă N_ = Var pastă mc Apa mc b. 1 parte nisip ş i 1 parte var pastă Nisip mc Var pastă mc Apă mc

' .7. ' Mortar de var simplu 'tip" (cu ad~os călţi tehnică frescă) a . Pentru grund 2 părţi nisip şi 1 parte var pastă

Nisip mc Var pastă mc Apa mc b. Pentru tinei 1 parte nisip şi 1 parte var pastă Nisip me Var pastă mc Apă I]lC

~m k Marca mortarului va fi indicată prin proiect

72

0,900 0,300 0,200

0,850 0,400 0,200

0,850 0,400 0,200

0,650 0,600 0,200 3,200

RMBa - LUCRARI DE ZIDARIE DIN CARAMIDA DE EPOCA

Zidă rie de epocă din cărămizi tip ...• executate În ziduri drepte, cu mortar .....

A, catămizi epoca, Up I 26 X 13 X4 cm; B· caramizi epoca, tip V 28 X 14 X4,5 cm; C, carămizi epoca, tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;


RMB01

DENUMIRE RESURSA CANTITĂŢI

U.M A r 8'1 C

Materiale

Caramizi tip I buc

1

377

1 ' " Mortar .. ') mc 0,515 0.486 : 0.44 i Caramizi tip V buc I 307 ; I

Caramizi tip VIII buc I 1237 ' Manoperă

I Zidar ore I 27 I 24 I 21 I TOTAL ore 27 24 21

I Utilaje

I 0,15 I 0, 14 1012 1 I Malaxor ore

NOTĂ

.... ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

73

RMB02

Zidărie de epocă din cărămizi tip ... , executate in arce simple, cu mortar 0.0

A· cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm; B . cărămizi epocă , tip V 28 X 14 X4,5 cm; C· cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;


DENUMIRE RESURSA

Materiale

Caramizi tip I

Mortar " .')

Scăndura de brad

1 Lemn rotund brad I Cuie

C.nimizi tip V

Caramizi tip VIII

Manoperă

Zidar

1 Malaxor

Utilaje

NOTĂ

TOTAL

".') Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

74

U,M

buc

mc

mc

mc

kg

buc

buc

ore

ore

ore

CANTIT~ŢI -1 A B C

I 391 . I .

, 0,561 0.53 0.48

0.015 0,015

1

0.015 '

0.U25 0.025 0.025 ,

0.4 0.4 ! 0.4

317

246

38 33 30

38 33 30

! 0,17 1 0,16 ~

RMB03

Zidărie de epocă din cărămizi tip .. . , executate in arce subliniate, cu mortar .....

A· cărămizi epocă , lip I 26 X 13 X4 cm; B· că rămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm; C . cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;


DENUMIRE RESURSA

Materiale

Caramizi tip I

Mortar ".')

Scăndura de brad

Lemn rotund brad

Cuie

1 Caramizi tip V

I Caramizi tip VI II

Manoperă

Zidar

Dulgher

Muncitor deservire

I Malaxor

Utilaje

NOTĂ

TOTAL

".') Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

75

I UM CANTITĂŢI

1 A

. 1 . I buc 391

mc 0.561 0.53 0.48 1

mc 0,015 0,015 I O.Q15 1 mc 0,025 0,025 0,025

kg 0.4 0,4 1 0.4

buc 317

I buc 246

ore 1

28.08 28.08 28,08

ore 1.98 1.98 1.98

ore 112,86 12.86 12.86 1

ore 42.92 42.92 42.92

J ore J 0~6 1 0.16 1 0.14 1

RMB04

Zidărie de epocă din cărămizi lip ...• executate În bolti cilindrice sau calote sferlce, cu mortar..... .

A - cărămizi epocă, tip I 26 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă, lip V 28 X 14 X4,S cm; C - căramizi epocă , tip VIII 30 X lS XS,S cm;


1 -- -- -DENUMIRE RESURSĂ

r-------------.-----M-. -'.-ri-. -Ie--

I Caramizi tip I

1 Mortar .. :)

I Caramizi tip V

CAramizi tip VIII

I Zidar

NOTĂ

Manoperă

.. :) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexa LRM02.

. II '''' I CANTITĂŢI ~ A J~

TOTAL

I buC 3911- 1 - , mc 0.561 0.S3 I 0,48 '

I buc - 1317 1 _ '

! buc I - 1 - 1 246

ore 42 37 33

ore 42 37 33 , I ,

J ~re 1 0. 1~ J O: 16 1 014 1

RMB05

Zidărie de epocă din cărămizi lip .. .• executate in bolţi incrucişate, cu mortar .. ...

A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,S cm; C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 XS,S cm;

76


Caramizi tip I

Mortar .... )

Caramizi tip V

Caramizi tip VII I

Zidar

I Malaxor

NOTĂ

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

.. :) Se va preciza tipul morIarului confonm listei anexa LRM02.

TOTAL

ore

ore

I are

52 1 46 1 42

S2 46 42

I 1 016_ 1 ~16LI!: 14 j

RMB06

Zidărie de epocă din cărămizi lip .. . , executate În completări şi reîntegiri de ziduri drepte existente, cu

mortar .....

A - cărămizi epocă, tip 126 X 13 X4 cm; B - căramizi epocă , tip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă, tip VI II 30 X lS XS,S cm;

Se masoara la metru cub.

DENUMIRE RESURSĂ CANTITĂŢI . I

A l B r e_ i Materiale i

Caramizi tip I I buc 1 381 1 - I - I

77

,

DENUMIRE RESURSĂ

. -Mortar .. ') :<-,~ loof CilrllmizitipVl1I 23() ~SJ(' Caramizi bp v

A B C U.M ~C~ITĂŢI I[

------ - .--1 mc 053 0501 0453

buc - - 1 240

buc 1 310 I Manoperă

Zidar Ol) P ~(JO ore 28 24 22

TOTAL ore 28 24 22

Utilaje

. Malax~OOO 38--'f:: __ ._. __ _ ore 10 16 10.15 10.13 i

NOTĂ .. .') Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

Zidărie de epocă , ţesută , executată pentru consolidarea zidurilor crăpate, cu cărămizi tip ... , cu mortar .....

A - cărămizi epocă, tip I 26 X 13 X4 cm; 8 - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 crn;

Se măsoară la metru • .

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

buc

RMB07

- I -Cârâmizi tip I

Mortar .... ) 1

86

mc 1013 I

0.125 10115

1 Caramizi tip VIII

I i _ 62

70 i buc

Cărămizi tip V buc

Manoperă

Zidar 1 ore 1 12 1 11 .5 1 11

78

DENUMIRE RESURSĂ L CANTITĂTI U.M A 1-;;-1: c

TOTAL ore 12 11 .5 11

I

I Malaxor J ore 10.05 1 0.05 : 0.05 1

NOTĂ .. :*) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

Zidărie de epocă, ţesută , executată pentru consolidarea bolţilor cilindrice şi a calolelor sferice crăpate, cu

cărămizi tip __ ., cu mortar ..... (zidărie < 30 cm) :

A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;


RMB08

DENUMIRE RESURSA _] U.M CANTITĂŢI

A B 1

C I I-I Caramizi tip I

I Mortar .. .')

Materiale

I buc 1 18 I - I - I mc I 0.025 , 0.027 ; 0.027 1

Caramizi tip VIII

Caramizi tip V

1 . ZIdar

NOTĂ

Manoperă

TOTAL

.... ) Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

79

I buc

I 62 1

buc 70 1 !

ore 11 1 10 1 10

ore 11 10 10

RMB09

RMBb - LUCRARI DE ZIDARIE DIN PIATRA

Zidă rie de epocă in elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m înălţime, in cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru,

cu mortar .. .. , executate d in:

A • piatră brută sau bolovani de rîu ; a -moloane brute cioplite din gros pe şantier; C . moloane brute cioplite regulat pe şantier;

D • piatră de lale din blocuri de dimensiuni medii de (30-40) x (40-60) x (30-40) mclbuc, gata confecţionate.

Se măsoară la metru cub,


U.M

I A B C

Materiale

mc 1115 1 • mc ' . I

I D

I I

mc . J - I 1.4 1 • I mc . - 1' i102 mc '0.32 10.26 0.21 0.21 I

,

ore 16 38 37 123.5 1

Manoperă

i Zidar

TOTAL ore 16 38 37 23.5

I ore I 0,1 I 0.1 1 0.1 I !!:.1

NOTĂ .. .. ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

80

RMB10

Zidărie de epocă in arce, bolţi şi stâlpi in cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru, cu mortar .... , executate

din:

A - piatră brută sau bolovani de fiU: 8 • molcane brute cioplite din gros pe şantier;

C . moloane brute cioplite regulat pe şantier ;


DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Piatră bruta sau bolovani de fîu

Moloane brute cioplite din gros

Maloane brute cioplite regulat

Mortar .... )

Manoperă

U.M 1 . CANTiTĂŢI I A B C

I -mc 1125 !

me l · i 1 1·

mc

l' J ' J14 J mc 10.32 0.26 0.21

I Zidar ore 305453 1

TOTAL ore 30 54 53

i I Malax?,- . J ore I 0.1 10.1 I 0.1

NOTĂ .... ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

81

Zidărie de epocă În elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m Înălţime, in cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru,

cu mortar .... , executate din:

A· piatra brută sau bolovani de riu; B - moloane brute cioptite din gros pe şantier;

C -moloane brute cioplite regulat pe şantier;


RMB11

L-- - ::NUMIRE RESURSA

Materiale

Piatra bruta sau bolovani de riu

~UM I CANTITAŢI

A [B r~c

mc 11.15 MoIoane brute cioplite din gros mc

I Maloane brute cioplite regulat mc Mortar .. .') mc 0.33

Manoperă

Zidar ore 30

TOTAL ore 30

NOTĂ .. .') Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

Zidărie de epocă executată la completărri de goluri sau reintregiri În arce, bOlţişi stâlpi, cu mortar ....• din:

A - piatră bruta sau bolovani de (IU;

B M maloane brute cioplite din gros pe şantier ; C - moloane brute cioplite regulat pe şantier;


82

1.4

1

0.268 10.216

56 55

56 55

RMB12

DENUMIRE RESURsA

Materiale

Piatra brută sau bolovani de riu


1 Moloane brute cioplite regulat

Mortar . .')

I Manoperă

1 Zidar

TOTAL

NOTĂ

.. .') Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

1 UM l A_

CANTITĂŢI

1 c

mc 125 1 I mc - 1 1.4 1 - , mc

0;3 10 ;68 10;16 1 mc I

I ore 1 41 1 68 1 68 I

ore 41 68 68

RMB13

Plombe de zidărie de epocă , executată la ziduri drepte, in cantităţi până la 0,200 mc, cu mortar ....• din:

A • piatră brută sau bolovani de riu; B - moloane brute cioplite din gras pe şantier;

C - moloane brute cioplite regulat pe şantier ;


DENUMIRE RESURSA

Materiale

i Piatra bruta sau bolovani de riu

I Moloane brute cioplite din gros

Moloane brute cioplite reg ulat

Mortar .. :)

Manoperă

Zidar

83

U.M CANTITĂŢI

-A r-s C I

mc 11184 1 - I 1

mc l' 11 442 1 - I

mc - 1 - 11 442 1' mc 10 352 i O 286 1 O 231

I ore 1 36 1 69 1 68 !

I -- ____ _ _ _ ___ I ,'", ' CANTITĂŢI ~ DENUMIRE RESURSA ~A -, 6 -_l_~:

TOTAL ore 36 69 68

NOTĂ

.. :) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

RMB14

Plombe de zidărie de epocă, executată la arce ş i bolţi , in cantităţi până la 0,200 me, cu mortar .... , din:

A - piatră brută sau bolovani de riu; B -maloane brute cioplite din gros pe şantier; C . maloane brute cioplite regulat pe şantier ;


[ DENUMIRE RESURSA

Materiale

Piatra bruta sau bolovani de riu


Moloane brute cioplite regulat

Mortar .. ')

Manoperă

Zidar

NOTĂ

TOTAL

.. :) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

64

U.M

mc

mc

mc

mc

ore

ore

CANTITĂŢI

.A-T _6 ! I C

11287 1 -1 _ 1442 , .

1 - 1 - ' 1442 0.352 0.286 10.231

51 85 1 64

51 85 64

Zidărie de terase din piatră brută de carieră sau bolovani de râu, În vederea reparării crăpăturilor, În vederea reparării crăpăturilor, În ziduri cu grosimea

medie de 50 cm, cu mortar.

A • piatrâ brută sau bolovani de riu; B· moloane brute cioplite din gros pe şantier ;

C - moloane brute cioplite regulat pe şantier ;


RMB15

CANTITĂŢI DENUMIRE RESURSĂ '1-- l U ~ - ~ LB Lc -

Materiale

Piatra bruta sau belovani de riu

Mortar .. :)

mc

mc

mc

10.296 ' I 0.088 0.073 10073

0.35 -Moloane brute cioplite din gros

Maloane brute cioplite regulat mc I 0.35 I Manoperă

I Zidar

I I

ore 17 22 29 I TOTAL ore 17 22 29

, _J or~ J 003.. [ 0 03 1 0.03 I

NOTĂ ... ' ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

85

Plombe de zidărie de epocă executate la suprafaţă , din piatră brută , la ziduri drepte, cu grosimea medie de 18

şi 32 cm , cu mortar

A - ziduri de 18 cm grosime; B - ziduri de 32 cm grosime;

Se măsoară la metru Ji"1"r. ~

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale J:

RMB16

CANT I

~ Piatra bruta sau bolovani de riu

! Mortar .. ") mc

mc 10.213 i 0.379 1

0.63 0.114

I Zidar

Manoperă

NOTĂ

.... ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

TOTAL

ore I 12

ore 12

20

20

RMB17A

Subzidiri cu zidărie din piatră brută sau bolovani de râu, executată pe tronsoane de maximum 1,00 m lungime, pentru lucrări de consolidare cu mortar.


86

I

I

DENUMIRE RESURSĂ - _ l:tJ I Piatra bruta sau bolovani de riu I

1 Mortar ... ')

I Zidar

Materiale

Manopera

I mc 11.15 i

mc 1034 1 !

ore 122.5 1

TOTAL ore 22.5

I '-1~laxor NOTĂ .. " ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

RMBc - LUCRARI DE ZIDARIE DE EPOCA MIXTE

Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută şi cărăm idă specială tip ... .• in ziduri drepte, in elevaţie,

până la 2 m Înălţime, proporţie SOC% piatră , 50% cărăm idă, cu mortar .. .. rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de

piatră , În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru.

A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 om; B - cărămizi epocă , tip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;


87

Lare 10.1 I

RMB18

i

Caramizi tip I

Piatra bruia

Mortar .. :)

Caramizi lip V

Caramizi tip VIII

Zidar

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

R CANTlTĂŢI --1

U.M Â 1 B i--C , ,

buc 207 1 - 1 - 1

mc 0.575 10.575 0.575 :

mc 10392 0.378 1 0.38 , buc 1 - 169 - i buc ! 1 119 1

ore 122.68 122.68 122.68 1

TOTAL ore 22.68 22.68 22.68

i L 0.1 1 0.1 1 0.1 ore 1 Malaxor

NOTĂ

.. :) Se va preciza lipul morIarului conform lislei anexă LRM02.

Plombe de zidărie de epocă mixtă , executată in elevatie in ziduri drepte, din piatră brută ş i cărăm idă specia lă

tip ... .in porţiuni izolate şi la nivele din În elevaţie, până la 2 m inălţime, proporţie 50% piatră. 50% cărămidă , cu mortar .... rosturile orizontale de 2.5 cm grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de cărăm idă şi 2,5

cm grosime medie pentru zidărie de piatră , in cantităţi < 2,5 mc punct de lucru.

A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă , lip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

Se măsoară la melru cub.

88

RMB19

- -- --_. ,-DENUMIRE RESURSĂ

CANTITĂŢI U.M ,

I A B C

Materiale

Caramizi tip I buc 1 192 1 1 Pialra bruta m mc 10.592 0.592 ! 0.592 Mortar .. :) mc I 0~47 0.431 10.429 Caramizi tip V buc I 156 i Caramizi lip VIII buc 1 121

Manoperă

Zidar ore 13801 138.01 i 3801

TOTAL ore 38.01 38.01 38.01

I Malax~~ __ .

~

l _.~re 1 0.1 1 0.1

NOTĂ .. .') Se va preciza lipul morlarului conform listei anexă LRM02.

Plombe pe suprafaţă din zidărie de epocă mixtă, executată cu piatră brută şi cărămidă specială tip .. .. la

ziduri drepte izolate şi nivele diferite În suprafeţe reduse, cu grosimea de 112 cărămidă, proporţie 50%

pi atră , 50% cărămidă , cu mortar ..... , cu rosturi le orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1,25 cm grosime

medie pentru zidărie de piatră :

A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă , lip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

Se măsoară la metru pălrat.

89

I 0.1 I

RMB20

I

L-i I Caramizi tip I

I Piatra bruta

Mortar .... )

1 Caramizi tip V

1 Caramizi tip VIII

I Zidar

NOTĂ

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

TOTAL

.. :) Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

u.Ml CANTITĂŢI

A ·1 B C _-1.__ -L---

buc

I 44

mc 0.t 4 0.152 0.164 !

mc

buc

buc

10.077 0.08 0.081 1

I 34 I 28 I I .

ore 10.4 10.4 10.4 i ore 10.4 10.4 10.4

ore ! 0.1 0.1 I 0.1

RMB21

Plombe pe suprafaţă din zidărie de epocă mixtă, executată cu piatră brută şi cărămidă specială tip ... .Ia ziduri drepte izolate În suprafeţe reduse, cu grosimea de 1 cărămidă, propoţie 50% piatră. 50% cărămidă, cu mortar ..... , cu rasturile orizontale de 2,5 cm grosime medie ş i 1,25 cm grosime medie pentru zidărie de

A - cărămizi epocă . tip 126 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă . tip V 28 X 14 X4 .5 cm; C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;


piatră:

90

I DENUMIRE RESURSĂ UM I ~A~IT~Ţ~-~l A B : C

Materiale

I Caramizi tip I buc I 66 I - 1 -j Piatră bruta mc 0.241 10.263 ! 0.28 Mortar .. :) mc 10.131 0.137 10.138 Caramizi tip V buc I 58

I Caramizi tip VIII buc 1 48 Manooeră

Zidar ore 1 17.6 1 17.6 1 17.6

TOTAL ore 17.6 17.6 17.6

NOTĂ

.. : ) Se va preCiza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

RMB22

Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută şi că rămidă specială tip .. .. , in completări şi reântregiri de

ziduri drepte, drepte existente, proporţie 50% piatră , SO%cărămidă , cu mortar .... rosturi le orizontale de 2,5

cm grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de că rămidă ş i 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de

piatră , În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru.

A - cărămizi epocă, tip 126 X 13 X4 cm; B - cărămizi epocă . tip V 28 X 14 X4,5 cm; C - cărămizi epocă . tip VI II 30 X 15 XS.5 cm;


DENUMIRE RESURSĂ

f Materiale

1 Caramizi tip I

CANTITĂŢI

r- B le I . 1

I buc l 211 11

91

,

r--"

---J J CANTITĂŢI

I DENUMIRE RESURSĂ U.M J J

I A B I C , J Piatra bruta mc 0.575 0.575 1 0.575 I Mortar .. .') mc 0.404 0.389 0.356 I

I !

CaramizitipV buc ! I 170 1 Caramizi tip VIII buc 1 I 1 131 I

Manoperă

Zidar ore 1 30 1 30 1 30

TOTAL ore 30 30 30

NOTĂ ...• ) Se va preciza tipul mortarului conform lislei anexă LRM02.

RMB23

Zidărie de epocă mixtă executată ţesut in vederea consolidării zidurilor crăpate, drepte, cu piatră brută şi

cărămidă specială tip .... proporţie 50% piatră , 50% cărămidă, cu mortar tip .... cu rosturile orizontale de 2,5

grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de

piatră:

A· .;Irămizi epocă, tip 126 X 13 X4 cm; B" .;Iră mizi epocă, lip V 28 X 14 X4 ,5 cm; C" cărămizi epocă, lip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

Se măsoară la melru liniar pe o fa\il pentru ziduri de cea. 50 cm.

CANTITĂŢI

1

DENUMIRE RESURSA 1 U.M A j B I c i

I Caramizi tip I

Piatra bruta

Mortar .. .')

Materiale

92

buc

mc

mc

1 48 0.1"48 10.1"48 i 0.148

10.099 0.096 1 0.09 1

r ---" - - - ---- - .-CAN~ITĂT~- - 1

DENUMIRE RESURSĂ U.M ! A

I Caramizi tip V buc

Caramizi tip VIII btJc 30 I

Manoperă

1 Zidar ore I 17 17 17

TOTAL ore 17 17 17 .- ------_ .. ---"._-_.-

NOTĂ .. .') Se va preciza lipul mortarului conform lislei anexă LRM02.

93

GENERALITĂŢI

CAPITOLUL RMC

ŞARPANTE, ÎNVELITORI

RMCa - LUCRĂRI DE ŞARPANTE RMCb - ÎNVELITORI

RMCa - LUCRĂRI DE ŞARPANTE


Capitolul cuprinde lucr[ri specifice de dulgherie la şarpantele pe scaune sau ferme realizate cu sistem tradiţional , respectiv cu structuri principale din lemn cioplit sau ecarisat, prin imbinări şi legături specifice, inclusiv cuie de lemn după modelul original.

Dată fiind marea varietate a sistemelor ce conduce la o mare fluctuaţie de consum de manoperă şi materiale pe unitatea de referinţă , am luat ca unitate de măsură 1 m.p. de proiecţie orizontală pentru următoarele situaţii:

1.1 . Lucrări de şarpante obişnuite pe scaune pentru acoperişuri

normale (rectang .) cu contur regulat, sau la acoperişuri cu contur neregulat;

1.2. Lucrări la şarpante pe ferme simple cu deschideri de 6-10 m; 1.3. Lucrări la şarpante pentru acoperişuri mansardate În una din cele

două ipoteze anterioare; Pentru cazul şarpantelor la acoperişuri cu pante foarte mari , Înălţimi mari de pod, scaune suprapuse sau ferme complexe cu Îmbinări complicate de lemn şi metal am folosit ca unitate de măsură m.c. de materiallemnos real introdus În operă ;

1.4. Lucrări la şarpante pentru acoperişuri înalte, cu deschideri mari cu structura pe ferme sau scaune etajate, scaune Înclinate sau mixte;

1.5. Lucrări la şarpante de cupole, turle sau turnuri izolate de mare inaltime şi dificultate;

În toate normele din prezentul capitol lemnul este prevăzut cioplit sau cioplirea se real izează pe şantier, urmând a se adăuga (conf. normelor prezentate la monumente de lemn) manopera de cioplire, tăiere longitudinală , etc.

Piesele se vor confecţiona În tehnici tradiţionale respectându-se in tolalitate modelele originale.

Nu sunt cuprinse În norme confecţionarea pieselor metalice speciale necesare legăturilor la fermele complexe ca tiranţi, eclise, bride, etc. , precum şi cuiele din lemn (prevăzute separat la cap. Monumente din lemn).

94

1.6. Au fost prevăzute separat o serie de elemente de dificultate În

realizarea şarpantelor, respectiv realizarea şarpantelar la acop. din lemn.

Sunt prezentate câteva situaţii curente de lucrare rampante, lucrare cu fronton , lucrare cu acoperire În două sau trei pante, pentru toate luându-se În considerare pentru structură lemnul ecarisat de răşinoase iar pentru căpriori şi căptuşeală lemnul ecarisat de brad.

În cazul unor situaţii complexe ce depăşesc cazuistica prezentată se ver consulta pentru completare normele detailate in cadrul cap. Monumente din lemn, respectiv:

prelucrarea materialului lemnos; realizarea imbinărilor la piesele din lemn; profilarea simplă a pieselor de lemn.


2.1 . Normele de deviz din acest capitol cuprind toate materialele şi operaţi ile necesare executări i lucrărilor conform descrierii de la fiecare narmă, cu respectarea tuturor standardelor şi prescripţiilor tehnice În vigoare şi anume :

transportul materialului din depozitUl obiectului la locul de prelucrare; prelucrarea manuală şi asamblarea pieselor I conform detaliilor proiectului; transportul manual de la locul de prelucrare la locul de punere În operă; montarea in lucrare a pieselor cont. proiectului şi detaliilor: montarea şi demontarea curentă a scheleler simple (pe capră) şi intreţinerea curentă a sculelor.

2.2. Consum urile de forţă de muncă sunt informative, urmând ca in funcţie de situaţia concretă (grad de izotare, pante, complexitate) să se determine de către proiectant consumul real.


Măsurătorile se fac după cum urmează: pentru articolele RMCa1 , RMCa3 , lucrările de şarpantă se măsoară la m.p. in proiecţie orizontală (Ia picătură); pentru articolele RMCa2, RMCa4 se măsoară la m.c. material lemnos real pus În operă ;

pentru articolul RMCa5 la bucată ; pentru articolele RMCa8, RMCa10, RMCa11, RMCa12 se măsoară la m.p. ; pentru articolul RMCa9 se măsoară la bucată .

95

RMCb - ÎNVELITORI

GENERALITĂŢI

Marea varietate de Învelitori utilizate in decursul timpului, tehnicile şi materialele utilizate, precum şi varietatea formelor specifice incepand cu cupolele curbe de factură bizantină şi culminând cu turnurile zvelte gotice, au obligat întocmitorul să elimine din capul locului situaţiile comune şi materialele utilizate curent pentru care există suficiente norme tehnice.

S-au prezentat astfel Învelitori din tablă de zinc sau cupru cu toate elementele de tinichigerie specifice, realizate de regulă cu falturi duble dese pe una sau două direcţii, sau in forma de solzi, precum şi învelitori tradiţionale din materiale ceramice (tigle solzi şi alane de presă), ţinându-se

cont de formele acoperişurilor şi pante le acestora. Învelitorile din lemn caracteristice Îndeosebi pentru monumentele din

lemn au fost tratate la cap. F, Monumente din lemn. Normele de deviz cuprind toate materialele şi operaţiile necesare pentru

executarea lucrărilor, În conformitate cu prevederile standardelor şi prescripţiilor tehnice in vigoare.

Normele nu cuprind lucrările de montare aste reală şi diverse manipulări În condiţii dificile sau distanţe > 10 m.

96

RMCa - LUCRARI DE SAR PANTE

Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau ferme realizate din lemn ecarisat de răşinoase

compuse din cosorobe, coarde, căpriori, diagonale, cleşti , etc. ( confecţionare ş i montare):

A - acoperişuri cu contur regula' pe scaune; B - acoperişuri cu contur neregulat pe scaune; C - acoperişuri pe ferme (6-10 m deschidere);

Cuprinde: confecţionare şi montare

RMC01

În cazul variantelor A, B nu este cuprinsă confecţionarea cuielor de lemn prevăzută separat (Cap F).

Se măsoară la metru pătrat În proiecţie orizontală.

DENUMIRE RESURSĂ hiANTITATI

U.M

A B I C I Materiale 0~45 1 0.04 1 Lemn ecarisat brad mc

1004

Scandur. de brad mc

1

001 0.015 , 0.012

Cuie lemn buc 0.7 I 0.9 I

I CUÎe kg I 0.3 0.35 I 0.33

Scoabe kg I 0.3 0.45 [ 0.33 Legaturi metalice kg 0.1 0.2 0.22

Manoperă

Dulgher ore 7 8.4 10

TOTAL ore 7 8.4 10

97

Şarpantă la acoperişuri complexe din lemn de brad, scaune etajate drepte sau inclinate, ferme complexe cu

mai multe nivele.

Cuprinde: confecţionare şi montare

RMC02A

in cazul variantelor A, B nu este cuprinsă confecţionarea cuielor de lemn prevăzută separat (Cap F).


~ -

-~~------

~ DENUMIRE RESURSĂ U.M

Materiale I , 1 Grinzi de brad I mc ; 0.4

Rigle din lemn de brad mc 1

03 Dulapi de brad mc 0.35 , CUÎe lemn buc ! 20 Cuie, piroane kg 5

! Scoabe kg 3 I Buion M12 , kg 10 !

I Dulgher

Manoperă ! ore

1 120 i TOTAL ore 120

98

RMC03

Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau ferme realizate din lemn cioplit sau ecarisat de stejar şi elemente secundare (cleşti, căpriori) din lemn de brad

inclusiv grinzile de brad ale tavanului

A • mansard~ la şarpante pe scaune acoperişuri cu contur regulat; B - mansarde la şarpante pe scaune acoperişuri cu contur neregulat; C - mansarde la acoperişuri pe ferme (&-8 m deschidere):

Cuprinde confectionarea si montarea.


1 DENUMIRE RESURSĂ

--- ---_.-

1 .

Material e

Lemn rotund steJar

Lemn cioplit stejar

1 Grinzi de brad

Rigle din lemn de brad

Dulapi de brad

Cuie lemn

Cuie

Scoabe

Buion M12

I Manoperă

I Dulgher

TOTAl

99

l U.M

mc

mc

mc

mc

mc

buc

kg

kg

kg

ore

ore

I ..

j CANTITĂŢI

I A i B I C

I , 10031 !0038 ! - i 10.024 0.029 0.024 I

10.019 0.019 10.019 1

0.01 4 0.015 ! 0.016 1

0.004 0.005 10.009 ! 0.5 0.6 I -0.3 0.35 I 0.33

0.3 1 0.45 1 0.44 0.1 I 0.1 0.22

1 8 I 9.5 11

8 9.5 11

$arpante la cupole, turle şi turnuri izolate pe structuri complexe din stejar cu elementele secundare (căpriori,

romanate, creşti , etc.) din lemn ecarisat de brad inclusiv fierăria de fixare şi montaj

Cuprinde confectionarea si montarea.

Se măsoară la metru cub materiallemnos.

Buşten i de stejar

Lemn cioplit stejar


I Dulapi de brad

Cuie lemn

Cuie

Scoabe

Buloane

I Dulgher

DENUMIRE RESURSA

Materiale

Manoperi

RMC04A

mc 11.05 mc ! 0.78

mc 1 03 1 mc 10.15

buc i 15 I kg 7.5 I

kg 3 I kg I (1 5)

I

, ore 1 150 i

TOTAL ore 150

100

RMC05

Lucarne la acoperişuri având stuctura realizată din rigle de stejar ecarisat şi elemente secundare din rigle şi scânduri de brad, având dimensiunea frontală de 0,5-

0,6mp:

A -Iucarne lamparte cu acoperiş in consolă ;

B - Iucarne Cu acoperiş in consolă:

C - lucarnă cu acoperiş in trei pante; O - l ucarnă cu fmntan triunghiular sau curb;

Se măsoarol la bucală.

DENUMIRE RESURSA

Materiale

I Rigle din lemn de stejar 2 't I ~t 5'2-Rigledinlemndebrad hj'i9H (J-i() 2'!(,fJnr Scândura de brad l-'jo $/ c; 3 Cuie S8 f 3' 'r (:.

Manoperă

Dulgher Ol> /0100 TOTAL

I

rd ' CANTITĂŢI U.M I-Â-j-sTc

! , mc 0.08 1 0.1 1 0.11 1009 ! mc 0.04 0.04 I 0.02 10.02 1 mc 0.1 1 0.12 1 0.05 IO.04 ! kg 0.9 1 0.8 1 0.5 0.5 1

ore 1

143.45 153.79 137.24 126.9 1

ore 43.45 53.79 37.24 26.9

RMC06A

Astereala învelitorii de şiţă sau şindrilă, din scânduri de răşinoase de 24 rnm grosime.

Nu cuprinde alte lucrolri de dulghene (pa ne, câpnori aparenţi , etc.) Nu cuprinde lucrăn de făţuire sau alle prelucrolri.

101

Se măsoară la metru pătrat real executat.

DENUMIRE RESURSĂ I

U.M I _ L __

~CANT 1

Materiale

Scândura de brad

Material de prindere

I Dulgher

Manooeră

TOTAL

Streaşină din lemn de răşinaase, făţuită şi gel uită pe o parte, cu grosimea de 24 mm şi cu pazie sau rebord cu

grosimea de 28 mm, geluită pe ambele feţe.

Se măsoară la metru pătrat real executat.

DENUMIRE RESURSĂ

mc ! 0027

1 kg I 0.1

ore 2.4

ore 2.4

ore I 0.1

RMC07A

[ CANT 1

U.M I r ___ I

Scăndur.! de brad


Pervaz profilat

Cuie

Materiale

102

mc 10.037 mc

10015

1

m 3.4 I kg I 0.2

DENUMIRE RESURSĂ r ~'U CANT

~ Manoperă

I Dulgher ore 6_6

TOTAL ore 6.6

I MaŞina tâmrJarie

i Circular

Cuprinde:

Streaşină din lemn (brad sau taioase) executată cu căpriori sau console aparente cu profile gata geluite pe feţele văzute precum şi asterea lă gata fălţuită şi geluită pe faţa văzută , inclusiv pazia sau rebordul din scânduri

de 28 mm, geluite pe feţele văzute.

ore i 0.Q1

ore i 0.1

RMC08A

in prezenta norma de deviz sunt cuprinse consumurile de manoperă pentru prelucrarea manuală şi mecanică a fa l ţurilor şi geluitul scăndurilor de brad.

Streaşina se măsoară la metru pătrat real executat.

Scăndura de brad

I Rigle din lemn de brad

! Pervaz profilat

, Cuie cu cap conic

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

103

U.M I CANT !

! I I

mc 1 0.037 1

mc 0.

035 1 m 3.4

kg I 0.22 I

DENUMIRE RESURSĂ

I r CANT ~

U.M [- 1 Manoperă i

Dulgher ore 5.4 I

Munc~or deservire ore 2.7

I Maşina tâmplarie

I Circ,u,lar ..

TOTAL ore 8.1

01. Corecţie in cazurile cu streşin i executate din lemn de foioase (stejar) sau esenţe tari , se adauga:

-- - ._.- .

DENUMIRE RESURSĂ

._ ... _---- ._" --Manoperă

Dulgher

Muncitor deservlre

- _._, _'.0". ._------_. TOTAL

Geluitul şi profilatul mecanic şi manual al elementelor decorative la căpriori , console sau la capătul panelor

aparente dela streaşina cu aste reală aparentă .

Cuprinde:

I ore I 0.1 ore 0.1

U.M ! CANT

I

I ore 1.08

ore I 0.54 I ore 1.62

RMC09A

1. in prezenla nonmă de deviz sunt prevazute piese de complexitate medie (fără elemenle

104

I

omamentale sculptate) şi dimensiunea de 8 X 12 cmsau 10 X 12 cm cu deschidere variabi lă de 1 _ 1,2 m. Pentru alte dimensiuni consumurile de materiale şi manopera se vor calcula corespunzător. 2. 1n cazul utilizări i lemnului de stejar, consumul de manoperă se majorează cu 25%. 3. Pentru elementele cum ar fi : stâlpi , elemente decorative la pridvoare şi verande, normele de consum de manoperă se vor stabili de la caz la caz În func~e de complexitatea şi densitatea elementelor sculptate (bazorelief, gravate rustice) conform desenului dat de proiect. 4. Pentru elementele decorative sculptate care se vor restaura se va tine seama şi de gradul de deteriorare a pieselor respective. 5. La capitolul lucrări de sculpturi in lemn sunt prezentate norme orientative pentru acest tip de lucrări .

Se măsoară la bucatâ.

_._--_. DENUMIRE RESURSĂ U.M

I CANT

: Materiale

Lemn ecarisat brad mc 0.Q18 Hârtie sticlala slefuit coli I 1 Ulei de in kg

10056

: Grinzi din lemn 2~08H~ mc 0.033 :

Manoperă

Dulgher ore 3 Muncitor deservire ore 1.5

I Vopsitor ore

TOTAL ore 5.5

Utilaje

Maşina tâmplarie tJ" () 1'( R 2- ore

I 006

1 Circular "Or?t6 it!? ore 0.08

105

Cuprinde:

Executare "Planşeu din lemn de stejar" cu grinzi din lemn cu podina din scânduri sau dulapi din lemn

(stejar).

1. Fasonatul. geluitul feţelor văzute , montajul şi finisarea generală a planşeului.

2. Podina se execută cu lambă şi uluc.

RMC10A

3. Montarea se face cu aracet şi cuie, aracetul se foloseşte numai dacă este prevăzut în proiect. 4. Nu sunt cuprinse eventualele lucrări de vopsitorie cu ulei de in.


r- 1 ICANT DENUMIRE RESURSĂ U.M ,.----, ,

Materiale

Scăndură de brad mc 10.03 1

i Cuie kg

1

016

1 I Aracet kg 0.2

I I

Manoperă

1 Dulgher ore I 59 Muncitor deservire ore 128

TOTAL ore 8.7

106

Executare schele din lemn de răşinoase pentru lucrări interioare sau exterioare pentru înălţimi peste 3 m

executată din lemn de răşinoase: bile, dulapi, scânduri şi rigle cu toate materialele de prindere, rigidizate şi

ancorarea schelei de elementele construcţiei .


RMCllA

DENUMIRE RESURSA I [CĂNT f M, ~

Bile rasinoase 2. '1 O II ' e; : Dulapi de brad l. 'i i# Irr,,, 8 I Scăndura de brad l '16 0\.81D

Cuie ~8"3 " f f.

Materiale

Scoabe b~ II ~ l 8 ! Material de prindere l> o t> '" kJ l..

Manoperă

Dulgher O o 10 rO.o Muncitor deservire 00 ' '1 f f)ti)

I I Circ~ar IH H :J 1', .cB

107

. I I

mc I 0.021

mc 10.012

mc 10.008 1

kg 0.5 I kg ! 0.

751

kg I 0.22 ,

ore 3.6

ore 1.2

TOTAL ore 4.8

ore 0.1 1

NOTĂ Schelele din prezentul articol se utilizează În special la lucrări de restaurare a structurii de rezisteniă şi finisaje (lucrări care durează un timp mai indelungat in func~e de graficul de execuţie a lucrărilor) . ln cazul in care perimetrul este mare, lemnul se va refolosi pentru montarea schelei pe tronsoane. 1. Demontarea schelei de recuperare de material lemnos in vederea refolosirii lui pe tronsonul de faţadă următor, se va face cu atenţi e, pentru aceste operaţi i se vor aplica norme de deviz conf. articolului următor RMC12. 2. 1n consumul de manoperă nu este cuprinsă confecţionarea pe şantier a scoabelor special~ sau a pieselor de prindere. 3. Pentru schelele interioare simple se vor utiliza fie schele metalice fie schele din lemn. 4. Schelele din lemn interioare se vor utiliza pe cât posibil şi pentru lucrările ce se execută la tavane.

Demontarea schelei din lemn de răşinoase pentru lucrările la articolul de deviz RMC11, inclusiv sortarea

şi stivuirea.

RMC12A


DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

Dulgher Oo! ofO~ Muncitor deservire 50 1'19 O P

J U.M lCANTi

- I ore 1075 1

ore 10.75 1

TOTAL ore 1.5 _______ --'-':..:.:...:'--=--'C~

108

•

RMCb - LUCRARI DE ÎNVELITORI

Învelitori cu falţuri dese din tablă de zinc sau cupru incisiv pazii , şorţuri , imbrăcatul coşurilor, lucarnelor,

tabacherelor.

A - cu labla de zinc B - cu tabla de cupru


--~ -

RMC13

1--- I UMT ~CAF~ DENUMIRE RESURSĂ

---_. __ ._ .. ----~-- ----

I Tablă zinc de 0,5 mm

Materiale

kg 6.9 I

I Tablă cupru de 0,5 mm kg 8.55 Cositor aliaj kg 0.152 0.152

I Bandă otel zincata kg 0.64 0.64

I Cuie tablă kg 0.Q18 0.Q18

Material mărunt (din val. tabla şi cositor) % 5 5

1 Tinichigiu

Manoperă

ore 5.5 5.5

TOTAL ore 5.5 5.5

109

RMC1 4

Învelitoare din solzi din tablă de zinc sau cupru la acoperişuri de epocă fi ind cuprins confecţionatul

solzi lor şi montajul :

A 1 - din zinc, având dimensiunile solzilor de 29 X 29 COl, având suprafaţa de acoperire de 24 X 24 cm (0,058 mp), respectiv 18 buc/mp; A2 - din cupru, având dimensiunile sclzilor de 29 X 29 cm, având suprafaţa de acoperire de 24 X 24 cm (0,058 mp), respectiv 18 buc/mp; 81 - din zinc, având dimensiunile solzilor de 25 X 25 cm, având su prafaţa de acoperire de 20 X 20 cm (0,040 mp), respectiv 26 buc/mp; 82 - din cupru, având dimensiunile sclzilor de 25 X 25 cm, având suprafaţa de acoperire de 20 X 20 cm (0,040 mp), respectiv 26 buc/mp;

Se măsoară la metru pâtrat.

DENUMIRE RESURSĂ

Tabla zinc de 0,5 mm

Ta!>. cupru de 0,5 mm

Cositor aliaj

Cuie Ia!>a

Chit romalchid

Materiale

Material marunt (din val. ta blei)

ManODer~

Tinichigiu

TOTAL

11 0

r l --- CAN1ITĂŢI U.M r-Al I A2 r 81 I 82

kg 1 573 1 - 1

614 I kg 706 . 7.57 i kg 0.015 0.015 1 0.015 i 0.015 1

kg 0.03 0.03 0.03 I 0.03 kg I 0.01 0.Q1 0.01 I 0.01

% i 10 10 10 I 10

ore 7.2 7.2 1 10.4 I 10.4

ore 7.2 7.2 10.4 10.4

A - din zinc 8 - din cupru

Reparaţii la elemente ornamentale din tablă de zinc sau cupru gata montate prin Înlocuirea elementelor

deteriorate, cositorirea pieselor desprinse.



Materiale

Ta!>a zinc de 0,5 mm kg , I Tabla cupru de 0,5 mm kg I Cositor aliaj kg I Material marunt (din val. tabla si cositor) %

Manoperă

I Tinichigiu ore

A ~ din zinc 8 - din cupru

TOTAL ore

Montarea elementelor ornamentale la acoperişuri , gata confecţionate, din tablă de cupru sau zinc, prin

prinderea În cuie. cu ştraifuri de zinc sau cupru şi cositorirea perimetrală.

Se măsoară la metru liniar perimetru.

111

RMC15

I ~ I I A [ 8

107 i - , I 0:3 1 ~.~

10 1 10

112 1 12 i 12 12

RMC16

---_._-- .. - ___ o

DENUMIRE RESURSĂ U.M CANT I r- . A B .

Materiale ~ I

Tabla zinc de 0,5 mm kg 1035 1 - I Tabla cupru de 0,5 mm kg - 10.43 i

Cuie labla kg 0.05 0.05

COS~Of aliaj kg 0.02

1

0.02

Material marunt (din val. labla şi cositor) % 10 I 10

Manoperă 1 Tinichigiu ore I 2.1 I 2.1

TOTAL ore 2.1 2.1

RMC17

Glafuri şi copertine din tablă de zinc sau cupru având:

A1 - din zinc, lăţime desfăşurata 0-30 cm; A2 - din cupru, Iă~me desfăşurală 0-30 cm; Bl • din zinc, Iă~me desfăşurală 30-50 cm; B2 - din cupru, l ăţime desfăşurală 30-50 cm; CI - din zinc, la~me desfaşurală 50-100 cm; C2 - din cupru, l ăţime desfăşurată 50-100 cm;


I I

Materiale I

L CANTITĂŢI ___ ~MJ A1-L~~ Bl I B2 I CI T C2j

DENUMIRE RESURSĂ


! Tabla cupru de 0,5 mm

I Cositor aliaj

Banda oţel zincală

I

kg 2.071 - 1 3.45

1 - I 6.9 1 - 1

kg - 2.57 I - 4.28 - 8.55 1

1

kg 0.05 10.05 0.D76 10.D76 I o.152 0152 !

kg ! 0.19 I 0.19 0.37 I 0.37 I 0.64 0.64 I

112

i ---,

~' CANTITĂŢI

1_ _ .. DEN_U_M_IR_E_RE_S_U_R_SĂ__ _ Uk·gM I AI r-A2- S1 1 B2 1 C; C2

Cuie labla 10.009 r 0.009 0.013 0.Ot3 0.018+ 0-.0-18--4

1

,

I Material marunt I % 10 1 10 1 10 10 1 10 10 ,

Manoperă

I Tinichigiu ore 2.4 2.4 ' 2.85 2.85 I 3.7 3.7

____ ._ TOTAL ore 2.4 2.4 2.85 2.85 3.7 3.7

RMC18

Cofecţionarea şi montarea jgheaburilor s imple din tablă de zinc sau cupru fixate cu cârlige ornamentale din oţel :

Al - din zinc, jgheaburi semirotunde cu D= 18; A2 - din cupru, jgheaburi semiratunde cu D=18; Bl - din zinc. jgheaburi cu secţiune dreptunghiulară 11 X 18 cm; B2 - din cupru, jgheaburi cu secliune dreptunghiulară 11 X 18 cm;

Buza jgheabului fi ind intărită cu o vergea de oţel rotund cu 0=6 mm. Sunt cuprinse colţurile , ştuţurile de racordare la burlane şi cârligele gata confecţionate .


DENUMIRE RESURSĂ


I Tabla cupru de 0,5 mm

I Cositor aliaj

I Oţel beton cu 0;6 mm

I CârJige zincate sau aramite

I Material marunt

Materiale

113

-. -lr ' 1 CA~TITĂŢI ' J ._ . U.M 1 AI I A2 I Bl r B2 I

kg I 1.8 1 - 2.41 I - 1

kg I - 2.5 - I 3 I kg 10.12 0.12 0.15 i 015

kg 10.23 0.23 0.23 10.23

b~C I 155 ! 1

55 152 1 152 1

DENUMIRE RESURSĂ I-:M~ Al I :7~~ B2 1 ~----------------------~ . -,

Manoperă I

Tinichigiu I ore I 3.8 I 3.8 I 4.7 I 4.7 I TOTAL ore 3.8 3.8 4.7 4.7

AMC19

Confecţionarea şi montarea burlanelor simple dreptunghiulara din tablă de zinc sau cupru prinse de

zid cu brăţări ornamentale din oţel , fiind cuprinse toate caturile şi gurile de deversare necesare:

Al - din zinc, rolunde cu D=15.4 cm; A2 - din cupru, rotunde cu D=15.4 cm; B 1 . din zinc, dreptunghiulare 10 X 14 cm; B2 - din cupru, dreptunghiulare 10 X 14 cm;


Tabla zinc

Tabla cupru

Cositor aliaj

I Bralara

1 Material marunt I

I Tinichigiu

DENUMIRE RESURSA

Materiale

Manoperă

I

I .•..••. __ J..

TOTAL

114

U.M

kg

kg

kg

buc

%

ore

ore

i

I CANTITAŢI

Al ! A2 r 8;-'-B2

I 2.2 ! -

I . 1 3 0.07 10.07

I 0~8 1 0~8

3 ! 3

3 3

2 15 1 -

2.75

0.08 0.08

0.8 0.8

5 1 5

3 i 3

3 3

Învelitori de ţiglă 350 X 170 mm şi coarne de 320 mm, aşezate simplu pe şipci de brad (fără astereaIă) , cu ligle

legate cu sârmă de şipci .


AMC20A

---F~ U.M

. _ .. ---- - . I DENUMIRE RESURSA

Tigle solzi 350X170 mm

Coame pentru ligle 320 mm

I Şipci


, Tabla Zn

I Ciment P400

! Material de prindere

t Tinichigiu

Materiale

Manoperă

TOTAL -_ .--- ------

Învelitori de ţiglă solzi la acoperişuri cu contur poligonal şi pante mari, aşezate dublu pe şipci de brad

3 X 5 cm şi rigle de brad.

Cuprinde: - doliile, paziile, şorţurile , imbrăcalul coşuritor , aticelor;

115

, i

buc I 39 i buc

1 0 ~2 1 mc mc I 0.01 mp 0.4

Kg I 0.2

% I 5 I , I

ore I 4.5 1

ore 4.5

AMC21A

Nu se cuprinde astereala de scândură şi lucrările de tinichigerie aferente.


I ~~ r'

DENUMIRE RESURSĂ ICANT

------Materiale

Tigle solzi 350X 170 mm

! Coarne pentru ţigle 320 mm

1 Şipci, rigle brad

1 Aliaj lipit

1 Tabla (0,5) mm

f Ciment P400

1 Material de prindere

I lnvelitor

Manoperă

TOTAIL

Învelitori din olane speciale de presă 300 X 140/100 mm aşzate pe un strat de CA 400 bătut În cuie pe asterea lă.

Cuprinde: '- fixarea olanclor se face cu mortar de var şi adaos de ciment.

Nu se cuprinde astereala şi lucrarile de tinichigerie aferentă .

Se măsoară la metru păllat.

116

buc 1 48 I buc 1 2 i 'l1C 0015 1

kg 0.008 1

mp 1 0.4

kg

I 0.2 ,

% 5

ore I 6 !

ore 6

RMC22A

.. _-- ---_._-I CANT

DENUMIRE RESURSA U.M ~-Materiale

Olane de presa 300X140/100 buc 54

Var pasta mc 0~3 1 Ciment P400 kg

I Nisip mc 10.026 1 ' Carton asfaltat CA400 mp 1.25

Cuie tabla kg 0.02

Bitum kg 0.2

Tabla zincata 0,5 mm kg 0.35

Manoperă

I Tnvelitor tinichigiu ore 7.5

TOTAL ore 7.5

117

CAPITOLUL RMD

FINISAJE DE SUPRAFAŢĂ

CAP. RMDa - TENCUIELI DE EPOCĂ CAP. RMDb -LUCRĂRI RESTAURARE LA TĂMPLĂRIE

LAMBRIURI ŞI PLAFOANE LEMN ' CAP. RMDc - PLACAJE CAP. RMDd - CONFECŢII METALICE

CAP. RMDa - TENCUIELI DE EPOCĂ

GENERALITĂŢI


Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrări de tencuieli speciale de epocă , precum şi pentru alte lucrări specifice suprafetelor la pereţi (rostuiel i). .

2. Condiţii tehnice speciale avute in vedere la elaborarea normelor

La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de "INSTRUCŢIUNI privind executarea mortarelor de var la zidăriile de cărămida şi piatră aparţinând monumentelar istorice~ şi de mărci le de mortar de var stabilite pe baza acestor instrucţiuni de către laboratorul de spe~ialişti al DMIA, mortare care au stat la baza intocmirii "Propuneri de analize speciale cadru" 1973 (DMIA) - (Tabelul 1 de la Cap. RMB - zidării de epocă) .

La elaborarea normelor s-a ţinut seama de următoarele elemente:

natura şi reţeta mortarului folosit, care trebuie să corespundă cu mortarul vechi al monumentului istoric; natura elementelor tencuite: ziduri drepte, arce, bolţi , cupole; tipul istoric de tencuială : ştearsă , În tehnica frescă , tencuieli de epocă de mare grosime (> 3,5 cm) ; procese tehnologice de executare a lucrărilor , diferite de cele folosile În mod curent in construcţii .


3.1. Consum uri specifice de materiale

3.1.1. Consumurile specifice de materiale s-au stabilit pe baza reletelor de mortare folosite pe şantierele de restaurare ale monumentelor istorice .

118

Tn consumurile specifice de materiale se cuprind : cantităţi de materiale aferente mortarelor pentru spriţ , grund, stabilit in funcţie de marca acestora şi grosimea medie a tencuielii , dozajele mortarelor fi ind cele d in Tabelul nr.1 şi 2.

Mortarele sunt indicate in norma sintetic pentru spriţ , grund şi tinci inclusiv umpleri de rosturi ş i pierderile de mortar in timpul execuţiei lucrărilor.'

3.1.2. Toate materialele se consideră aduse la punctul de lucru.

3.1 .3. În norme nu s-au cuprins consumurile de materiale pentru confecţionarea schelelor simple pe capre şi a căilor de rulare pentru mijloacele de transport local (roabe, tomberoane) .

3.2. Consum urile specifice de forţă de muncă

- Toate operaţiile necesare conform tehnologiei speciale de preparare a mortarelor speciale de epocă (conf "Instructiuni");

- Executarea manuală a tencuieli lor propriu-zise: - Montarea, demontarea şi mutarea schelelor simple; - Degajarea de materiale şi moloz a locului de lucru , inclusiv curăţirea

schelelor, tărgitor de mortar, sculelor. etc.; - Tn cazul tencuielilor exterioare se include şi executarea profilelor trase

cu şablonul având ieşinduri din cămpul pereţilor până la 5 cm şi Iăţimi până la 20 crn .


Lucră rile de tencuieli se măsoară la m.p. La determinarea suprafeţelor se vor avea in vedere următoarele :

4.1. Suprafaţa tencuiehlor interioare la pereţi sau stâlpi se determină înmulţind înălţimea acestora; măsurată între faţa brulă superioară a planşeului inferior ş i faţa brută inferioară a planşeului superior, cu înalţimea lor, măsurate intre feţele brute ale peretilor adiacenti fiecărui perete, respectiv lăţimea desfăşurată a feţelor stâlpilor. .

4.2. in cazul tencuieli lor la tavane boltite sau arcuite, Înălţimea peretelui de tencuit se măsoară până la naşterea bolţii sau arcului.

4.3. La tava ne cu grinzi sau nervuri aparente, la suprefeţe măsurate in pro i ecţie orizontală se adaugă suprafeţele laterale ale grinzi lor sau nervuri lor.

4.4. Se scad golurile mai mari de 0,50 m.p. dar se adaugă suprafeţele glafurilo r şi spaleţilor tencuiţi .

119

4.5. Profil ele trase cu şablonul la faţade cu ieşinduri mai mici de 5 cm inclusiv, nu se măsoară separat şi nu se scad d,in suprafaţă .

5. Observaţii

Pentru normele de deviz pentru tencuieli speciale de epocă s-au folosit :

1. Analize cadru DMIA - Colectivul de proiectare - 1973

2. Instrucţiuni privind executarea mortarelor de var la ziduri le de piatră şi cărămidă aparţinând monurnentelor istorice - (Tabel nr. 1 din Cap. RMB zidării)

3. "Câteva consideraţii asupra mortarelor folosite În restaurarea monumentelor istorice şi de artă" de T atiana Pogonat, reprezentând Comunicarea susţinută in cadrul Sesiunii anuale de comunicări a DMIA (14·16 mai 1974).

4. Indicator tehnic În construcţii de arh. Victor Asquini , ediţia 1942 şi 1947.

5. Experienţa dobândită de către cadrele de specialitate din D.M.1. şi D.M.A.S.1. pe şantierele de restaurare ale monumente lor istorice (inainte de anul 1978 şi după anul 1990 până in prezent) .

Normele se referă strict la tencuieli speciale de epocă În condiţii de restaurare a monumentelor istorice cu mortar de var şi nisip, deci specifice construcţi ilor vechi, care prezintă În majoritatea cazurilor umezeală de ascensiune capilară.

CAP. RMDb - LUCRĂRI DE RESTAURARE PENTRU TĂMPLARIE LEMN, LAMBRIURI ŞI PLAFOANE LEMN

GENERALITĂŢI

1. Conţinutul capitolului Prezentul capitol conţine norme de deviz pentru:

lucrări de demontări a tâmplăriei speciale de lemn În vederea restaurării:

lucrări de restaurare a tămplariei speciale de lemn:

120


2.1. Consumul specific de materiale Normele conţin materialele specifice pentru asigurarea restaurării tâmplăriei de lemn. Materialele necesare se consideră depozitate În apropierea locului de muncă.

2.2. Conţinutul normelor de muncă Normele de muncă conţin:

operaţiile propriu zise; manipularea materialelor pe distanţa de 10 m; operaţiile de finisare şi retuşare locală: pregătirea , încheierea şi deservi rea locului de muncă ;

odihnă şi necesităţi fiziologice.

Lucrările se vor executa cu respectarea tuturor normelor, normativelor, prescripţiilor tehnice in vigoare şi cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii.

Normele nu conţin :

montarea, demontarea schelelor sau manevrarea acestora; protecţia cu folii de polietilenă şi molton.

Lucrările se consideră că se execută la lumină naturală sau artificială corespunzătoare şi la o temperatură medie de 15" C.

Mijloacele de muncă sunt manuale, speCifice meseriei de tâmplar: fierăstraie mici sau mari, rindele duble sau simple, dălţi diferite, deşti , şurubelniţe.

3. Procese tehnologice

3.1. Demontarea tâmplariei speciale În vederea recondiţionării se va face cu mare atenţie pentru a nu se deteriora şi mai mult.

Normele cuprind desfacerea că:ptuşelilor, a locurilor de uşi sau a cercevelelor, transportul, numerotatul şi stivuitul in depozitul şantierului

luându-se măsuri speciale de protecţie. De asemenea cuprinde desprinderea geamurilor şi curăţirea chitului.

Aceleaşi măsuri de protecţie se vor lua şi pentru lambriuri. Se vor desprinde cu mare atenţie de pe perete frizurile, lambriurile

propriU-Zise, se vor scoate dispozitivele de fixare.

121

3.2. Restaurarea propriu~zisă a tâmplăriei.

degaja rea părţii de elemente deteriorate sau strivite; păsuirea poziţiilor În elementul existent; aplicarea prin incleiere la presă a elementului nou; aducerea la planeitate prin rinduire şi şlefuire ;

asamblarea panoului prin încleiere la presă, prinderea cu cuie wagner, tipi uri, şuruburi şi chit pe spate (in cazul reparaţiilor capitale la lambriuri prin Înlocuire de elemente) ; şpănuit, chituit şi complelări locale cu şpan din furnir stejar, ceară de albine, rumeguş lemn şi petice de stejar incleiate, executate pe suprafeţe gata curăţite , la îmbinări , găuri sau mici deteriorări de max 3 cmp.

4, Condiţii de măsurare a lucrărilor

Conform specifica1iei de la fiecare normă .

CAP. RMOc - PLACAJE

GENERALITĂŢI


Capitalul de faţă cuprinde consumuri de resurse pentru norme de deviz pentru lucrări de montaj la placaje interioare şi exterioare ce se execută in cadrul lucrărilor de restaurare monumente istorice, lucrări de complexitate medie. Deoarece lucrările Întâlnite in acest capitol sunt de o mare diversitate, in prezentul capitol nu s·au prezentat decât norme pentru cele mai des întâlnite situaţii , pentru celelalte lucrări cum ar fi : profile din piatră (baluştri , mâini curente, coloane, frize, antablamente, baghete etc.), urmând a se intocmi analize de preţ pentru fiecare caz in parte, piese ce se vor confecţiona in ateliere specializate pe baza detaliilor din proiect, pe şantier urmând a se face doar montajul şi eventuale ajustări.

2. Condiţii tehnice speciale

La eleborarea normelor de deviz din acest capitol s·a ţinut seama de toate prevederile şi prescripţiile tehnice În vigoare.

122


În consum urile speCifice de materiale se cuprind toate materialele necesare executării unei unită~ de lucrare (montaj) de calitate şi cantitate corespunzătoare , aduse la punctul de lucru.

ln consumurile specifice de forţe de muncă sunt cuprinse:

- manipularea materialelor pe distanţa de 10 m; - prepararea laptelui de ciment; - pregătirea piesei pentru montaj (găurire, montare agrafe şi dornuri) ; - premontajul şi verificările necesare; - montajul definitiv şi turnarea laptelui de ciment.

În norme nu sunt cuprinse:

- lustruitul, şlefuitui sau gradinatul elementelor de montare (normă separată) ;

- montarea, demontarea schelelor şi eşafodajelor de orice fel ; - protejarea pieselor gata montate cu prelate sau alte materiale; - transportul pieselor pe verticală sau orizontală până la locul de

montaj.

4. Condiţii de măsurare a lucrărilor.

Măsurarea lucrărilor se face În conformitate cu specificaţiile de la fiecare normă în parte.

Toate lucrări le se execută cu respectarea tuturor normelor de protecţie şi securitate a muncii.

RMOd - CONFECŢII METALICE

GENERALITĂŢI


Capitolul de faţă cuprinde consumuri de resurse pentru norme de deviz pentru lucră ri de restaurări locale de confecţii metalice.


123

În consumurile specifice de materiale se cuprind toate materialele necesare executării unei unităţi de lucrare, de calitate şi cantitate corespunzătoare, aduse la punctul de lucru .

in consum urile specifice de forţe de muncă sunt cuprinse:

- manipularea materialelor pe o distanţă de 10 m; - prepararea materialului; - pregătirea piesei pentru montaj; - montarea definitivă .

3. Condiţii de măsurare

Măsurarea lucră rilor se face conform specifica1iei de la fiecare normă În parte.

Toate lucrările se execută cu respectarea tuturor normelor de protec~e şi securitate a muncii.

124

RMD01

RMDa - TENCUIELI DE EPOCA

Tencuieli şterse de epocă :

A • pe zidărie de cărămidă la perep; B · Ia tavane (suprafeţe plane orizontale); C • pe zidărie de că rămidă sau beton la bolţi, arce şi cupole, de aproximativ 2,3 cm grosime;

I I

1

Cuprinde: . grund 0,7 cm - tinei 0,5 cm

Total 1,2 cm - mortar pentru umplerea golurilor 1,00 cm ·5% pierderi

Se măsoară la metru pătrat

DENUMIRE RESURSA

~rta:va~niSiP Materiale

I Zidar

Manoperă

I UM LA CANTlTAŢI C j I I sL

me I 0023 ! 0.023 1 O 023 I

ore 3.7 4.6 5.8 I TOTAL ore 3.7 4.6 5.8

RMD02

Tencuieli pline de epocă

A -Ia zidărie de cărămidă 3,5 cm; B - Ia zidărie de piatră 4,5 cm;

Cuprinde:

125

- grasime mortar grund 1,0 em - tinei 1,2 em

To1a1 1,2 em mortar pentru umplutură 1,0 em -Ia varian1a A

2,0 cm -Ia varianta B Pierderi prin manipulari 0,3 cm.

Se măsoară la metru patrat.

DENUMIRE RESURSA

Materiale

CANT U.M ,

A : B

me I 0.035 : 0.045 Mortar var-nisip

I Manoperă

i Zidar ore

TOTAL ore

Tencuieli pline de epocă la zidărie de cărămidă În arce, bolţi , cupole (3,5 cm).

Cuprinde: - grund 1,0 cm - linei in trei straluri X 0,004 1,2 em

2,2cm - mortar umplere rosturi 1,0 em

0,3em 3,5cm

- pierderi manipulări

To1a1

Se măsoară la melru patrat.

126

4.5 5.2

4.5 5.2

RMD03A

,

,---- _._-- -- -f l CANT : DENUMIRE RESURSĂ

U.M 1 I

I M rta .. Materiale

I me i 0.035 1 l o r var-nIsIp

Manoperă I ! Zidar ore 7.5 I

TOTAL - ----~ ore 75

RMD04

Tencuieli de epocă ştearsă, cu mortar in tehnică de frescă , pentru zidărie:

I

A - pe zidărie de caramida la pereţi ;

B - pe zidărie de cărămidă la arce, bolţi , cupale;

Cuprinde: - grund 0,07 me - umplere rosturi 0,01 mc - pierderi 0,001 me

- tinei - pierderi tolal

0,018 me 0,006 me

0,001 me 0,007 mclmp

Se masoara la melru pătrat.

'

1 Materiale

Mortar simplu pentru grund (1 parte var şi 2 parti nisip)

DENUMIRE RESURSĂ

I Mortar simplu penlru tinei (1 perte var şi 1 parte nisip)

Călţi locaţi

127

mc 0.018 I 0.Q18

mc 0.007 10.007 kg 0.8 0.8

DENUMIRE RESURSA

Manoperă

Zidar I ore 7.8 9.75

TOTAL ore 7.8 9.75

RMD05

Tencuieli de epocă plină, În care linciul cu mortar in tehnica de frescă, iar grundul În grosime de 1,5 cm cu

mortar var pastă şi adaos de ciment (40 kglmc):

I

A - zidărie de cărămidă B - zidărie de piatră


II Mortar pentru grund

Mortar pentru linci

I Călţi tocaţ i

I Zidar

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

TOTAL

128

U.M r- A C~T B-~ mc

1

0.026 0.037

mc 0.007 0.007 ,

kg I 0.6 0.6

ore I 8.25 i 9

ore 8.<5 9

Rosluilul zidăriei, cu mortar de var simplu, având rosturile .... şi adâncimea .. ... :

RMD06

A - zidărie de epocă cu cărămizi , având rosturile orizontale cu Iă~me 2,5-3,5 cm, cele verticale 1,25-1.75 cm, iar adâncimea de 3 cm;

8 - zidărie de epocă mixtă de piatră şi cărămidă sau piatră brută , având rosturile in Iătime medie de 4 cm şi adâncime de 3 cm '

Se cuprinde curătarea cu spaclul de lemn, peria de paie şi spălarea cu apâ ş i apă tdre.

Se execută cu mare grijă de muncitori cu Înaltă calificare supe rioară, la fel rosluiala de epocă oiginală .


DENUMIRE RESURSĂ UM I CANT

J A I B

Materiale

0.026 ' 0.03 I ; Mortar mc I Colorant oxid kg 0.075 10.075

Apa tare 0.05 1 0.05

Manoperă

Zidar ore 3.6 I 3.96 I TOTAL ore 3.6 3.96

129

RMDb - LUCRARI DE RESTAURARE PENTRU TÂMPLARIE DIN LEMN, LAMBRIURI SI PLAFOANE DIN

LEMN

Desfacerea, cu mare atenţie , in vederea recuperării tâmplăriei, lambriurilor şi a altor elemente:

A • desfacere lambriuri din panouri monumentale la pereţi drepţi ;

B - desfacere imposle (antablament deasupra uşilor) cu contur poligonal; C - desfacere uşi ornamentale; O - desfacere glaswanduri din lemn; E • desfacere tavan din lemn


RMD07

r--DENUMIRE RESURSĂ

CANTITĂŢI I U.M

A ' B eloi E <

Manoperă

Tâmplar I I " ore 6.5 ,1 2 I 2 14.3 ;

TOTAL ore 6.5 1 2 2 4.3

Restaurare lambriuri şi tavane din lemn (demonta re, descompunere În piese componente, extragerea

pieselor deteriorate, asamblarea tăbliilor şi frizurilor orizontale şi verticale, remontarea la poziţie pe caroiaj

existent):

A -Iambriuri esenţe foioase (stejar, paltin, frasin, ulm); B -Iambriuri esenţe moi (brad, plop, tei); C . tal/ane cu grinzi esen!e faioase; O • tavane cu grinzi esenţe m;

130

RMD08


DENUMIRE RESURSĂ

Lemn rotund stejar

Lemn rotund brad

Clei oase

Hârtie stielata şlefuit

I Cuie wagner

I HOltşuruburi Aracet

I

I I Tâmplar

Materiale

Manoperă

TOTAL

[--CANTITĂTI

u.M - T I ' [ L A J B C . O

mc 10.015 ; - ! 0.027 1 -mc 1 - 10.012 - 0.022 kg 0.8 I 0.8 0.8 0.8

celi

1 0~6 4 6 4

kg 0.06 0.06 0.06

buc I 12 12 12 12 kg 1 001 001 0.01 0.01

ore 100 75 160 120 ! ore 100 75 160 120

RMD09A

Şpănuit, chituit şi comletări locale de max 3 cmp cu şpan din turnir, ceară de albine, petice incleiate executate la îmbinări, găuri sau mici deteriorări.

Se măsoară la metru pătrat desfăşurat.

~. I Cherestea stejar

I Clei oase

! Furnir stejar

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

131

fUM CANT 1

mc 10.0001 kg 0.001

mp I 0.02

-

Ceara de albine

Material marunt

DENUMIRE RESURSĂ U.M ~ [ CANTi

kg 0.02

% 10

Manoperă

Tâmplar ore 9

TOTAL ore 9

RMD10A

Cuprinde:

Reparaţi la profile lambriuri (profil superior de cornişă , h=11 cm, desf. 25 cm, profitaţii pe faţa văzută ) .

- deplacarea de adaosul din spate, secţionarea pentru indreptarea torsionărilor, aducerea la aliniament drept, replacarea cu profile răşinoase la presă.

Curăţirea cu ţiglingul şi alte unelte adecvate a tâmplăriilor ş i confecţiilor din lemn ornamentate:

A - elemente CIJ suprafeţe plane - se execută cu pglingul; B - elemente CIJ suprafeţe profilate - se execută cu dălţi din !rusa de 60 buc; C - elemente scluptate - se exeută cu dălp din trusa de 120 buc;

Se măsoară la decimetru pătrat.

RMD11

r--· , I

DENUMIRE RESURSĂ .~ ~-~ f ~ANTI ~T~ŢJ - -~ 1

Manopera

Tămpiar O O t; OI () q ore i 0.5 : 08 ! 25 1

TOTAL ore 0.5 0.8 2.5

A - pereţi ;

B - tavane;

Confecţionat ş i montat caroiaj din lemn răşinoase pentru montarea lambriuriJor, căptuşelilor la uşi şi a

tavanelor din lemn:

Se măsoară la metru pă~at.

RMD12

,. I DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

I Cherestea raşinoase mc 10.015 10.02 ;

133

...

Ghermele

Cuie

Ipsos

I Tâmplar

· - ---'- _. __ .. _.

DENUMIRE RESURSĂ i U.M ,

1 buc

kg

1 kg

Manoperă

ore

TOTAL ore

RMOc - PLACAJE

Montat plăci din piatră de travertin, marmură şi piatră calcaroasă la pereţi, stălpi şi socluri, executate pe un strat de mortar M100 de 3 cm grosime, cu rosturile in prelungire, În câmp continuu, pe suprafeţe cu contur

regulat.


CANT ~T

A I B

3.5 4 I

, 0.13 0.15

2.4 2.4

3.2 1 4.5 I

3.2 4.5

RM013A

_ I~~M fCANT

r I

DENUMIRE RESURSĂ

Placi piatră gata confecţionate

Ciment alb

Ciment

I Var pasla

i Ipsos

Nisip

Apa

Materiale

134

mp 1 102 i kg 1 0.45

1

kg 12.21

mc 10.002 ' kg ; 3 I

10.041 OlC

mc 1 0.02 I

DENUMIRE RESURSĂ

! Crampoane de oţel pentru placaje

Praf de piatra

I (Mortar)

I

I Pietrar

Manoperă

TOTAL

U.M

kg

kg

mc

ore 12

ore 12 I I

ore

I ;1~ j ore

Malaxor

, Maşina de tăiai (flax) ~'-----

NOTĂ

1, Prezenta normă se referă la montajul plăcilor din piatră cu duritate mi~ şi travertin, pentru plăci din piatra cu duritate mare (Vama, Molid, Albeşti , Baschioi etc.). Pentru mannură se va aplica un spor de manoperă şi utilaj de 20%. 2. Plăcile din piatră sau mannură se consideră gata prelucrate din fabrică , cu grosimea cuprinsă intre 2,54 cm, care nu necesită prelucrări majore pe şantie r. Este indicat ca În comanda făcută la fabrica de specialitate să se prevadă extrasul de piese pe dimensiuni, inclusiv grosimea constantă . 3. Rosturile sunt de maxim 3 mm.

4. Montajul se execută doar de către muncitori pielrari sau mozaicari specialişti În aceste lucrări . 5. Pentru placarea suprafeţelor cu contur neregulat se va aplica un spor de manoperă de 15% iar pentru contur curb un spor de 20%.

Montat plăci din piatră de travertin, marmură şi piatră calcaroasă la pereţi, stâlpi şi socluri, executate pe un strat de mortar M100 de 3 cm grosime, cu rosturile in prelungire, cu oglinzi in câmp, conform detaliilor din

proiect.


135

RM014A

I --- , --D~~:I~E RESURSĂ CANT I

L Maleriale

Placi piatra gala ccnfecţ lonale mp I 1.02 ! 1 Ciment alb

, kg OA5 i

i Cimenl kg 12.21 i Var pasla

Ipsos

Nisip

Apa

Crampoane de oţel pentru placaje

Praf de pialra

mc 0.002

kg 3

mc 0.041

mc 0.02

kg 0.38

kg OA

1 (Mortar) mc '(0.033),

Manoperă

I Pietrar ore 19

TOTAL ore 19 , I

I Malaxor

Maşina de taiat (flex) ore I 0.1 I ore I 0.15 !

NOTĂ 1. Prezenta normă se referă la montajul plăcilor din piatră cu duritate mică şi travertin, pentru plăci din piatră cu durilate mare (Vama, Molid, Albeşti. Baschioi etc.). Pentru marmură se va aplica un spor de manoperă şi utilaj de 20%. 2. Plăcile din piatră sau marmură se consideră gata prelucrate din fabrică , cu grosimea cuprinsă intre 2,5-4 cm, care nu necesită prelucrări majore pe şantier. Este indicat ca În comanda făcută la fabrica de specialitate să se prevadă extrasul de piese pe dimensiuni, inclusiv grosimea constantă . 3. Rosturile sunt de maxim 3 mm. 4. Montajul se execută doar de către muncitori pietrari sau mozaicari specialişti in aceste lucrări. 5. Pentru placarea suprafeţelor cu contur neregulat se va aplica un spor de manoperă de 15% iar pentru contur curb un SPOf de 20%.

136

Şlefuirea şi lustrui rea manuală a placajelor din piatră şi mannură.


l--! Piatra abraziva pentru frecat

~ Acid oxalic

I Ceara

! Cârpa plusata

Ciment alb 1

Pietrar

NOTĂ

DENUMIRE RESURSA

Materiale

Manoperă

1. Pentru şlefuirea cu flex se va aplica o reducere de 50%. 2. Pentru suprafete neregulate sau curbe se va aplica un spor de manoperă de 12%. 3. Procesul tehnologic este indentic cu cel prezenlat la capitolul pardoseli.

Montat ancadramente din piatră la uşi şi ferestre.

A - cu secpuni până la 0,04 mp; B - cu secţiuni de la 0,041 mp până la 0,075 mp:

Se măsoară la metrurt.

137

-RMD15A

RMD16

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Ancadramente din piatra gata ccnlecţionate pana la 0.04 mp

Domuri ~~.f 34 A2 ~Jţ; Ciment z.4d Or1l1 ~

1 Mortar U 1) 1{1S-i Ancadramente din piatra gata conlecţionate peste 0.041 mp

1

Manoperă

Pietrar (}f) AIJJ~ O

NOTĂ

TOTAL

Pentru sol bancuri cu Iă~mea de pană la 40 cm se va aplica aceeş i normă .

Corectie: 01. Pentru ancadramente curbe, se adauga:

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

Corectie: 02. Pentru ancadramente profilate, se adauga:

138

TOTAL

I

U.M 1- CANT

A l B I

m 1 1.05 kg 1

kg 1 4.5 1 4.5 ;

mc 10.012 10.015 . m • - 1.05

ore 9.5 1 11 .5

ore 9.5 11 .5

I CANT U.M r-

1 -

A B

ore 1 1.43 11.73

ore 1.43 1.73

Pietrar

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

ore 1.9 2.3

TOTAL ore 1.9 2.3

RMDd - CONFECTII METALICE

Restaurarea grilajelor metalice ornamentale la scări sau balcoane, prin: completarea elementelor lisă,

sudarea elementelor existente sau desprinse, indreptarea prin ciocănire a pieselor strâmbe.

RMD17A

Se măsoamla kilogram (prin căntănrea tronsonului de grilaj reparat).

Ju M b~ DENUMIRE RESURSĂ ! ,

I

3 4J ţtQO Materiale I

1 0.04 Oţel lat kg

$'3 OeI "l. Electrazi kg 10005

i Nituri 7J J24t O kg 0.02

Manoperă

Lăcătuş tJ()2f4 6() ore i 2

TOTAL ore 2

139

Refacerea incastrărilor la porţi metalice, portale, balcoane, para pete etc.

RMD18A

Se cuprinde desfacerea vechii Încaslrâri, refacerea încastrării cu mortar de ciment şi propti rea elementului pentru a rămâne fixat pe toată durata Întăririi martarului.

Se măsoar<lla bucată (de incastrare).

L-I I Ciment RIM 300

I Nisip I

I Zidar

Cuprinde:

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

Consolidare tirant de temn.

kg I 0.85 I mc 10.003

l ore 11.1 I

TOTAL ore 1.1

RMD19A

/

- spart zidărie de cărămidă fără degradarea pararnentului, in vederea introducerii tirantului metalic; - trasarea liniei tirantului pentru consolidare;

- scobirea manuală a locaşulu i În lemn stejar În vederea aşezării tirantului metalic; - introducerea tirantului metalic În locul creat; . plombăril. zidăriei ;

- montarea p/ărulelor, tensjonarea tiranlului metalic;

140

. fasonarea şi montarea şipcii pentru masca rea Urantului metalic.


L DENUMIRE RESURSĂ

I alei beton cu D=6 mm

Lemn rotund stejar

1

CaramidO epoca

Mortar de var

I

Placule metalice grosime 10 mm

Piulile

j Dulgher

Materiale

Manoperă

141

TOTAL

kg 11.58 mc 0.0004 I

buc ! 2.5

mc I 0.002

kg 1 0. 14

kg 0.006 1

I are I 3.6 I ore 3.6

GENERALITĂŢI

CAPITOLUL RME

PARDOSELI ŞI SCĂRI

RMEa-PARDOSELI Pardoseli din cărămidă specială de epocă

- Pardoseli din piatră - Pardoseli din mozaic - Pardoseli din lemn

RMEb -SCĂRI

CAP. RMEa - PARDOSELI


1.1 . Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrări de pardoseli În cadrul lucrărilor de restaurare a monumente Iar istorice şi de arhitectură . 1.2. in norme se tratează diferenţiat lucrările de inlocuire tota lă a pardoselilor şi separat lucrărille de reparaţii propriu-zise a unor porţiuni de pardoseală . . 1.3. Normele de deviz sunt Întocmite cu respectarea stnctă a tuturor normativelor şi prescriptiilor tehnice in vigoare.


2.1. Consum urile specifice de materiale

În consum urile specifice de materiale se cuprind toate materialele necesare de calitatea şi În cantităţile corespunzătoare aduse pe şantier În depozitul de lângă obiect (punct de lucru).

in norme sunt cuprinse straturile suport specifice fiecărui tip de pardoseală , ţinându-se seama de pierderile tehnologice şi netehnologice .

În norme nu sunt cuprinse consumurile de materiale pentru confec~onarea căilor de rulare (dulapi, panouri etc.), pentru mijloacele de transport local (roabe etc.) precum şi materialele de protecţie a pardoselilor.

2.1.a. Consumurile specifice de materiale pentru pardoselile de cărămidă specială de epocă

Cărămizile speciale de epocă se găsesc clasificate În literatura de specialitate astfel:

tip I - 26 x 13 x 4,0 cm tip VII - 30 x 15 x 4,0 cm

142

tip II tip III tip IV tipV tipVI

- 27 x 14 x4,O cm - 27 x 14 x 5,5 cm - 28 x 14 x 3,5 cm - 28 x 14 x 4,5 cm - 30 x 14 x 4,0 cm

tip VIII tip IX tipX tip XI tip XII

- 30 x 15 x 5,5 cm -19 x 9 x 4,0 cm - 24 x 24 x S,O cm - 30 x 30 x 5,5 cm - hexag. cu lat. de 11 ,7 12,5 cm si gros. de 4,0 cm

Normele prezentate se referă la pardoseli şi trepte din cărămizi dublu presate , format special de epocă , aşezate obişnuit pe lat şi aşezată obişnuit pe muchie, consumurile specifice de materiale fiind calculate in consecinţă.

Nu se cuprind pardoseli aşezate În formă de parchet sau după desen special pentru care se vor intocmi analize speciale în funcţie de desenul exact al pardoselii şi de asemenea nu se cuprind treptele din cărămidă in formă de evantai, cele pe lat sau alternant, placat cu stejar sau r rumai cu muchia treptei din stejar.

Stratul suport este din mortar de 3 cm aşezat pe un substrat care poate fi din beton simplu sau slab armat sau peste un strat de nisip sau balast.

Consumul de cărămizi/mp de pardoseală este calculat pentru rosturi de 10 mm care se vor fugui tot cu mortar şi adaos de cărămida pisată . Mortarul este exprimat sintetic.

Din cele 12 tipuri de cărămizi s-au prezentat norme pentru tipul 1, V, VIII si XI pentru pardoseli din cărămizi dublu presate aşezate obişnuit pe lat şi pentru tipul II , IV, VI , VIII pentru pardoseli din cărămizi dublu presate aşezate obişnuit pe muchie pe care le-am considerat reprezentative din punct de vedere consum uri de materiale, aşezate in camere patrulatere 9J laturi neegale, iar pentru trepte s-a exemplificat cazul pentru cărămidă tip II.

2.1.b. Consumuri specifice de materiale pentru pardoseli din piatră. Normele de deviz sunt Întocmite pentru:

2.1.b.1. Pardoseli din piatră .. ....... . , În grosimi variabile, cu figuri regulate sau poligonale, gata confecţionate, În încăperi cu suprafeţe neregulate.

Rostuirea se va face cu chit de ciment alb (praf de piatră , cimenl alb şi oxid colorant de culoarea pietrei naturale, îngrijit, umplându-se spaţiul până la suprafaţa pietrei.

Normele se aplică şi pentru remontarea pietrei rezultate din desfacere Îngrijită .

2.1.b.1 . Pardoseli din dale de piatră cu figuri poligonale neregulate , cu dimensiuni diferite (În medie 20 x 40 cm) , de grosimi diferite (în medie 8-12 cm) confecţionate pe şantier pentru marcarea unor ziduri de interes arheologic descoperite cu ocazia săpături lor de cercetare .

2.1.c. Pardoseli din mozaic (tip veneţian din spărtură de marmură şi

pardoseli turnate pe loc) Consum urile specifice de materiale sunt conform punct 2.1.

143

2.1.d. Pardoseli din lemn Norma cuprinde consumul de materiale specific fiecarui tip de pardoseală :

- pardoseli din duşumele de stejar În grosime finită de 32 şi 42 mm;

2.2. Consumuri specifice de forţe de muncă

Consumurile specifice de forţe de muncă cuprind toate operaţiile necesare executării unităţii de lucrare respectivă şi anume:

- executarea propriu-zisă a pardoselilor; - pregătirea locului unde se afiă pardoseala ; - degajarea locului de lucru de resturile de lucru ; - anumite lucrări specifice fiecărui tip de pardoseală În parte şi anume:

2.2.a. Pardoseli de cărămidă

- transportul cu roaba a cărămizilor din depozit in incapere; - alesul, sortatul şi stivuitul pentru punere în lucru; - transportul cu targa de la st ivă până la punctul de lucru pe o di stanţă

medie de 5 m; - rectificarea muchiilor prin şlefuire manuală ;

- rostuitul cu mortar de var simplu cu amestec de cărămidă pisată inclusiv pisarea cărămizii ) :

- curăţatul de resturile de mortar; - spălatul cu apă şi apă tare; - ceruitul şi lustruitul ;

cioplirea unora din cărămizi pentru inscrierea lor În suprafeţele

încăperilor .

2.2.b. Pardoseli din piatră

- tăierea prin dăltuirea manuală pe şantier a dalelor la figurile şi

dimensiunile diferite indicate În plan; - indreptarea şi polizarea manuală a muchiilor; - rostuirea cu mortar de var cu slab adaos (50 kg) ciment la mc mortar; - adaos de colorant la culoarea pietrei naturale; - curăţirea şi spălarea cu apă;

- ceruire şi lustrui re.

2.2.c. Pardosell din mozaic

Principalele operaţii cuprinse În consumul specific de forţă de muncă sunt: - pregătirea, curăţarea şi udarea suprafeţelor pe care se execută

pardoseala; - pregătirea spărturii de marmură tip veneţian sau a mozaicului;

144

- aşezarea spărturii de marmură pe suprafaţa de pardoseală ;

- montarea frizurilor sau bordurilor din marmură sau piatră ;

- executarea lucrărilor propriu-zise; - cură tarea resturilor de mortar.

Nu sunt cuprinse lucrările de şlefuire şi luslruirea pardoselilor.

2.2.d. Pardoseli din lemn

_ alegerea pe Iăţirni şi grosimi a duşumelelor pentru inscrierea în suprafeţele neregulate ale camerelor;

- tăierea la capete şi pe margini de-a lungul zidurilor.


Lucrările se măsoară la mp, mi , dimensiunile ce se iau in consideraţie fiind cele ale suprafeţelor sau lungimilor real executate.

4. Observaţii

a). Normele de deviz din acest capitol încearcă să exemplifice câteva situaţii caracteristice monumentelor istorice, care nu se regăsesc în alle indicatoare sau cataloage.

b). Consumurile specifice de forţă de muncă propuse sunt rezultatul observaVilor pe şanlierele monumentelor istorice (vezi analize cadru DMI) .

c). Normele respectă toate normativele şi prescripţiile tehnice in vigoare precum şi cele de tehnica securită~i muncii.

CAP. RMEa - SCĂRI DE EPOCĂ NEORNAMENTALE

GENERALITĂŢI

Normele de deviz din acest capitol se referă la executarea scărilor de epocă din'lemn de stejar sau brad, cărămidă, dale de piatră (marmură).

1. Scări din lemn - scări CU trepte şi contratrepte, inclusiv executarea vangurilor.

2. Scări cu trepte, fără contratrepte, inclusiv vangurile. 3. Balustradă cu mână curentă la scările din lemn. 4. Scări cu Irepte de cărămidă de epocă dublu presată, aşezate pe

muchie sau pe lat, cu dimensiunile cărămizilor, frecvent utilizate pe şanti erele de restaurare , de 28x14x 4,5.

5. Scări cu trepte şi contratrepte placate cu plăci de piatră . 6. Şlefuirea . lustrui rea şi ceruitul manual al treptelor din plăci de piatră .

145

Consumurile specifice de forţe de muncă corespunzătoare sunt prezentate detaliat În normele RMEbl -;- RMEb7

În normele de deviz, materialele utilizate sunt considerate a fi depozitate la locul de montaj, urmând ca pentru celelalte manipulă ri să se prevadă la consumul de manoperă a transportului prin purtare d i rectă pe orizontala şi pe verticală corespunzător d i stanţelor respective.

Pentru executarea unor scări complexe cu detalii complicate se vor elabora norme de muncă de către proiectant, norme care vor fi aprobate de beneficiar.

146

RMEOl

RMEa - PARDOS ELI

Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de epocă tip ...• aşezate obişnu it pe lat, pe un strat de

mortar ... de 3 cm grosime.

A - cărămiz i epocă tip. 126 X t3 X 4 an; B - cărămizi epocă tip. V 28 X 14 X 4,5 cm; C - cărămizi epocă tip. VII I 30 X 15 X 5,5 cm; D - cărămiz i epocă tip. XI30 X 30 X 5,5 cm; E - cărămizi hexagonale cu latura de 11.7 cm şi grosime de 4 cm;


Caramizi tip I

1 Mortar

Apa tare

Benzina I Caramizi tip V

I Caramizi tip VIII

Caramizi lip XI

DENUMIRE RESURSA

Materiale

1 Caramizi hexagonale

I Zidar

Manoperă

( Malaxor

CANTITAŢI U.M

A r~J _C I D 1 E

128

1 - - 1 - 1 - 1 mc 1 0.035 1 0.035 0.036 0033 1005 1

0.1 0.1 0.1 I 0.1 I 0.1

1

, 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 1

- 24 - [ -1- [

bile

bue

1 21 1 1 1

I 1

11

29 1

buc

buc

buc

ore 6.1 6.1 6.1 6.1 1 6.1 I TOTAL ore 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1

147

I

o~J 0.01 1 0.01 1 0.01 1 0.01 10.01 I

RME02

Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de epocă tip ... , aşezate obişnuit pe muchie, pe un strat de

mortar ... de 3 cm grosime.

A - cărămizi epocă lip. 126 X 13 X 4 cm; B - cărămizi epocă tip. V 28 X 14 X 4,5 cm; C - cărămizi epocă tip. VIII 30 X 15 X 5,5 cm; O - cărămizi epocă tip. XI30 X 30 X 5,5 cm;

Se măsoară la metru pălrat.

~ I Caramizi tip I

Mortar

Apa Iare

Ceara

I Benzina

I Caramizi tip V

Carămizi tip VIII

Caramizi tip XI

Zidar

I l Malaxo~.

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

--I:l , CANTITĂŢI

j ~ I A I ~ J c I O I

buc 75 I - I - - I mc ' 0.061 0.065 0.062 0.057 I

0.15 . 0.15 0.15 10.15 I kg 0.04 1 0.04 0.04 0.04 I I 0.05 0.05 0.05 1 0.05 I

buc 1 80 I I buc 1 68 1 I buc I

1 52 I I

I

ore 1 8.27 1 8.27 1 7.5 7.5 I TOTAL ore 8.27 8.27 7.5 7.5

_ L ore 10.018 i 0018 i 0018 1 0018 1

148

RME03A

Şlefuitul pardoseli lor din cărămizj de epocă .

Se măsoară la melru pălrat.

I Piatra abraziva pentru frecat

I Apa

I Z' I Idar

NOTĂ

.- ---_ .. -

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

TOTAl.

U.M

kg

mc

ore

ore

1. Şlefuilul brul se execută cu pieire de frecai, pietre de polizor cu granulaţie mare nr. 1 şi 2; freca rea se face după udarea cu apă a pardoselii conform indica~ilor din proiect. 2.1n faza a II-a se execută şlefuilul fin cu pietre de polizor nr, 3 şi 4 acordăndu-se alenţie deosebita resturilor. 3. Nu sunt cuprinse materialele de protec~e a pardoselelor.

CANTi

I 015 1

10012 i I , !

3.6

3.6

RME04A

Ceruitul şi lustruitul manual al pardoselilor din cărămizi de epocă.

Se măsoar.l1a melru pătrat.

149

1 - 'CANT'

1 U.M 1 .

kg 10 12 i 10.15

1

r

l- Materiale

DENUMIRE RESURSA

BenzÎna

Manoperă

Şlefuitor ore I 2.2 I

TOTAL ore 2.2

NOTĂ 1. Ceruitul ş i lustruitul se execută numai la pardaseli şlefuite fin . 2. Această lucrarea este indicat să fie executata de şlefuitoare calificate şi să se realizeze in stadiu de finisare generală a monumentului istoric. 3. Nu sunt cuprinse materialele de protejare a pardoselilor. 4. Opera~ile se execută de cea. 3 ori.

Pardoseli din dale de piatră ... , in grosime ş i suprafeţe variabile.

A - dale de piatră cu figuri regulate (finite din fabrică) ;

RME05

B - dale de pia~'ă cu figuri poligonale neregulate, cu dimensiuni diferite (in medie 20 x 40 cm) confecţionate pe şantie r din placaj brut, cu rosturi 1-2 rnrn l ăţime, pentru marcarea unor ziduri de interes arheologic descoperite cu ocazia săpăturilor de cercetare.

Se măsoară la metru pătra t.

I -- ----1-

DENUMIRE RESURSA

I

I Dale de piatra regulate

Mortar

Materiale

Praf de piatra l 2P '''''2 I Colorant oxid , 111 {!, f 3

150

U.M

mp

mc

kg

kg

CA/IT

A B

! 1.03 1

0.032 i 0.037 1

6 6 ! 0.07 i 0.07

r -

I DENUMIRE RESURSA U.M

1 Ciment alb ~ f f?/lio , - kg

Rumegu$ de lemn 'f 3t, ? , ! 2- kg

I Dale de piatra neregulate mp I

I Pietrar

Manoperă

ore

TOTAL ore - - .& •• _.

Desfacerea pardoselilor degradate din lespezi de piatră , prin degajarea de jur i mprejur, p r in îndepărtarea cu

dalta a mortarului din rosturi, apoi prin ridicarea datelor cu ranga, cu mare atenţie , in vederea recuperării şi

depozitarea În interior departe de pereţi i monumentului (pietaţi) , apoi trasportul În exteior.


DENUMIRE RESURSĂ

Manoper~

. Pietrar

CANT

I A I B

1 1

0.1 0.1

1.4

11 22

11 22

RME06

ore i 2 1

TOTAL ore 2

151

Pardoseli din mozaic tip veneţian din spărtură de marmură.

A - Încăperi cu contur regulat; B - încăperi cu contur neregulat sau in casete; C - incaperi cu contur curb;


RME07

1---

DENUMIRE RESURSĂ lu: CANTITĂŢI

~ A B 1 C ,

Materiale , Mozaic venetian kg 65 I 65 65 Ciment alb mc 4 4 4 Mortar mc 0.045 10.045 10.045

Manoooră

Mozaicar ore 1 9.3 1 10.8 I 111

TOTAL ore 9.3 10.8 11.1

I Malaxor

Utilaje

I 0017 1 ~017 i 0.017 1 ore

NOTĂ 1. Este obligatoriu ca in proiect să se dea detalii privin reteta mortarului şi desenul corespunzător . 2. Lucrarea se execută de muncitori mozaicari specializati in acest gen de lucrări 3. În consumul de manoperă nu sunt cuprinse şleluilul şi lustruitul pardoselii.

152

RME08

Pardoseli, plinte, şi scafe din mozaic, turnate În diverse culori, cu figuri şi modele complexe, În încăperi cu

decrosuri şi rezalituri.

A - pardoseli din mozaic color, de 1,5-2 cm grosime B - pardoseli din mozaic turnate cu modele complexe, de 1,5-2 cm grasime; C - plinte şi scale din mozaic color;

Se măsoară la metru pătrat (variantele A şi B) Se măsoară la metru liniar la var. C.

I ! Ciment

: Ciment alb

Mozaic granulat

Colorant oxid

1 Nisip

I APa

I Rumeguş de lemn

Şipci raşinoase

1

I Mazaicar

NOTĂ

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

Pentru reparapi locale, manopera se majorează cu 20%.

153

TOTAL

J U~~[ CANTITĂŢI

1 - T ~ _l B C

kg 1 19.5

kg 1 3.5

kg 1 23.7

kg 1 0.1 mc mc kg

mc

ore

ore

0.04

0.02

0.05

0.001

4

4

!

16.5 I 2.04 I , 6.5 I 0.9 23.7 3.5 I

0.2 10.015 ' 0.04 0.005 I

0.02 110001 I 0.05 - 1

0.001 , 0.001

4 35 1 4 3.5

RME09

Pardoseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, geluite şi fălţuite in grosime finită de 32 mm,

confecţionate pe şantier şi montate obişnuit pe:

A - grinzişoare de tutan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pământ sau beton cu lamilă şi uluc; 8 - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pămănt sau beton cu fali suprapus; C - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pămănl sau beton fălluite ; D • grinzile existente ale planşeului de stejar cu lambă şi uluc; E - grinzile existente ale ~anşeului de stejar cu falţ suprapus; F - grinzile existente ale planşeului de stejar nefălţuite; G - duşumea oarbă montală in bitum (existentă) cu lambă şi uluc; H -duşumea oarbă montată in bilum (existenlă) cu falI suprapus; 1- duşumea oarbă montată in bilum (existentă) nefălluile ;

Se măsoară la metru pătrat Lăţimea duşumelelor de cea. 15 cm.


U.M ,""1 - -,- I "

_.,L A 8 I C J D I E 1--I Materiale

'N Z" ,,1 Dulapi de stejar de 40 mm grosime

~~A ?,.S:45'Grinzişoare tufan

29Ha;t,/ Pervaz profilat

SJS36U'1 Cuie Of)/~8 ~I, Carbolineum

(.z(Jd14~ Petrol

2 gO€514 Moloz, zgură ţ3 64.ţa;1 Lucru la maşina

tl'IOll"J Dulgher

Manoperă

1 mc I 0.073 0.073 0.067 0.073 i 0.073 1

mc 0,012 0.012 I 0,012 - I -m l 1 1 1 1 1 1 1

kg I 0,13 0.13 0.13 I 0.12 I 0.12 I kg I 0.1 0.1 0,1 II!

0.05 0.05 0.05

mc I 0,09 1 0,09 0.09 I

ore 1.7 1.7 I 1.1 1.7 1.7

ore I 8.4 8.4 5.4

_._ _ _ TOTAL ore 8.4 8.4 5.4

7

7

7

7

154

r I DENUMIRE RESURSĂ U.M

I

~-I F 1 I '

1--1 Materiale

Dulapi de stejar de 40 mm grasime

I Pervaz profilal

1 Cuie

Lucru la maşină

mc 10067 10.073 10.073 10.067

m 1 11 ' 1 1 1 1

kg I 0.12 I 0,15 0,15 1 0,15 ! ore i 1.1 I 1.7 1.7 1 1.1 !

Manoperă

Dulgher

TOTAL

ore 4.5

ore 4.5

81 8

8 8

5

5

RME10

Pardaseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, geluite şi fălţuite in gosime finită de 42 mm.

confecţionate pe şantier şi montate obişnuit pe:

A - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezale direct pe pământ sau beton cu lambă şi uluc; B - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pămănt sau beton cu fal! suprapus; C - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pământ sau beton nfălţuite ;

D - grinzile existente ale ~anşeului de stejar cu lambă şi uluc; E - grinzile existente ale planşeului de slejar cu falI suprapus; F - grinzile existente ale planşeului de stejar nefălţuite ;

G - duşumea oarbă montată in bitum (existentă) cu lambă şi uluc; H - duşumea oarbă montată in bitum (existenlă) cu falI suprapus; I - duşumea oarbă montată in bitum (existentă) nefâlţuite;

Se măsoară la me~u pătrat. Lă!imea duşumelelor de cea. 15 cm.

155

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Dulapi de stejar de 40 mm grosime

j Grinzişoare tutan

/

Pervaz profilat

Cuie

/

CartJolineum

Petrol

Moloz, zgura

Lucru la maşinâ

Dulgher

Manoperă

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale


Pervaz profilat

Cuie

Lucru la maşină

Manoperă

Dulgher

I u:i CANTITĂŢI ~ 1 --- "1 c i

. , .

i 1 A I B I ~ . l

mc 10.091 10.091 I 0.084 /0.091 10091 mc / 0.012 0.012 / 0.012 . I . I m 1 1 1 1 l '

kg 10156 0.156 10.156 0.146 10.146 1 kg 0.1 0.1 0.1

0.05 0.05 0.05 mc 0.09 0.09 0.09 ore 1 1.9 1.9 1.9 1.9 1.9

ore I 9 9 6 8 8 TOTAL ore 9 9 6 8 8

U.M I CANTITĂŢI

F I.GT H.f i

mc 0.084 0.091 0.019

1

0.084 1

m 1 1 1 I

kg 0.146 0.18 18 1 0.18 I ore 1.9 1.9 1.9 1 1.3 I

ore 8.5 8.5

TOTAL ore

6

6 8.5 8.5

7

7

156

RMEll

Frecat, curăţat, ceru it şi şpănu i t la diverse tipuri de pardosell:

A - pardoseli din mozaic: frecat, lustruit şi ceruit; 8 - pardoseli din marmură: frecat, lustruit şi ceruit; C . pardoseli din parche1: curaţat , lustrun şi ceruit, şpanuit ;

Se măsoarilla metru pătrat

DENUMIRE RESURSĂ

Piatră abrazivă pentru frecat

I Acid oxalic tehnic

I Ceam de parchet

I Parchetin

Hârtie de slefuit

Frizuri

Materiale

~~ U.M

kg

kg

kg

kg

buc

mp

CANTITĂŢI

A

I 0.24 / 0.55 0.015 0.03

0.015 0.015

0.015 0.Q15 1

C

0.08

0.1

1

0.1 1

I kg 004 1 %

I Aracet

! Material marunt (acid clorhidric, cârpe, păsla)

I Parchetar

5 5 5

Manoperă

1 ore 1 5.33 1 6.66 117.88

TOTAL ore 5.33

Desfacerea pietrelor de mormânt din incinta bisericii , cu mare atenţie pentru a nu se deteriora.

157

6.66 17.88

RME12A

Cuprinde: Se degajează manual cu dalta mortarul care etanşează mormâmul de jur imprejur, se demontează manual plăcu!ele de pardoseli din vecinătale . Se creează un spaţiu orizonlal de jur imprejurul pieirei de mormânt pe adâncimea de 10-20 cm, apoi cu pene de lemn aşezate pe laturi În aceste spapi prin baterea lor succesivă cu ciocanul de cauciuc, se Încearcă desprinderea pietrei de mormant de pe locul unde este aşezată. Urmează legarea pietri cu funii de cânepă. aşezarea ei pe un cărucior şi depozitarea provizorie in exteriorul bisericii, În incinta şantierului, unde va fi protejată cu folie de polietilenă , aşezată pe un schelet de lemri inchis cu plăci PFL. Pentru a nu se răsturna , În Umpul transportului pe cărucior va trebui fixată cu piese de lemn.


DENUMIRE RESURSĂ U.M ICANT

I

I Rigle din lemn de brad

I Folie polietilena

I Cuie

I Pietrar

Materiale

Manoperă

TOTAL

RMEb - SCARI

Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime şi cotratrepte, inclusiv executarea vangurilor, din lemn de stejar.


158

mc 1005

1 kg

1

12

kg 0.15 t

I t

2 I ore

ore 2

RME13A

r-----'---'-'-

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Dulapi de stejar Z 'II 2..f, b ~ Scânduri de stejar 2- ?o 9)L ~ Vanguri - rigle de stejar '/.q 1, 2..P~ Material de prindere 80 00 ~L

Material marunt (din val. materialului) !?OO IO 2 ~ Manoperă

Dulgher O~ (ofoLJ

Utilaje

Masina de tămpiarie - geluit 000 '1M32-I MaşiMşlefui'-~O 8 ":'" r,

TOTAL

Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime (fără contratrepte), inclusiv executarea vangurilor, din lemn

de stejar,

Se măsoară la metru lin iar.

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Dulapi de stejar 2 912(r;" Grinzi de stejar l -l ,f~ '1W

I Material de prindere ;f ()" eJ .!f- 92.

159

U.M t i I

mc 1

0065 i mc 0.015 1 mc I 0.04 ,

kg I 0.07 ! % I 2

ore 12

ore 12

ore 0.6

ore 0.4

RME14A

U.M iCANTI ,

mc 0.065

mc 0.04

kg 0.05 I

f~ANT DENUMIRE RESURSĂ - f UM

L! ! Material marunl (din val. materialului) ,'9 f)(J~ Z r.:ţ.

Manoperă

Dulgher

TOTAL

I Utilaje

Maşină de tâmplarie - geluit tJ C!o ':f' 112-1 Maşina ~':!"~ _ -11 11 t7 ;> ~ {...el>'--------

Balustradă cu mână curentă la scările din lemn de stejar.


DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Dulapi de stejar 2. 9-{2. b r;; / Bandă de oţel30X3 mm SD<>f.> 3' 2.

. Material de prindere 80('>0 1ol.-Material marunt (din val. materialului) ~ COţ) 2-:ft--

Manoperă

Dulgher ~O lo f Of:)

I Maşina de tâmplarie - geluit

160

TOTAL

% I 2

ore 9

ore 9

, ore i 0.5 ore i 0.25 J _ _ __

RME15A

I l CANT I

I U.M I ._ i

mc 10008 !

kg I 0.14 I

kg 0.07 1

% I 2 1

I

ore 1 10.5 I ore 10.5

! ore I 0.5 i

I

I ~M ]CANT ! ----------~I_~ 1il4l

I DENUMIRE RESURSĂ

1- __ Maşina şlefui t ~(d.Q2.11f,

Trepte din cărămidă specială de epocă tip. II , dublu presată, cu rosturi de 1 cm grosime, aşezate pe

muchie, peste fundaţia din beton simplu, pe un strat de mortar .... 1 cm grosime:

A - trepte de 1 1/2 cărămidă Iăpme, cu completare de cărămidă pe lat; B - trepte de 1 1/2 cărămidă lăţime , fără completare de cărămidă pe lat; C - trepte de 1 cărămidă Iăpme , cu completare de cărămidă pe lat; D - trepte de 1 cărămidă Iăpme, fără oomr'etare de cărămidă pe lat;


RME16

I- I CANTITĂŢI i I

DENUMIRE RESURSĂ _lU~M I L B J I A C D

I - - .- ___ o

I Câramizi

Materiale

buc 1 45 1 32 1 29 1 22

: Mortar mc 10.024 10.02 10.015 10.012 I Apă tare 0.08 0.08 1 0.06 I 0.06 I

Mano~ră

! Zidar I are i 10.37 18.83 1 5.75 1 5.19 I TOTAL ore 10.37 8.83 5.75 5.19

~---- ._-- -- . --- -.. - _._-

161

Trepte masive din piatră de carieră, cu secţiunea 20 x 40 cm , cu profil simplu, montate pe fundaţii de beton

existente, inclusiv rostuirea cu ciment alb, praf de piatră şi oxid colorant.


RME17A

DENUMIRE RESURSĂ 1 UM !CANT I

--_ .. _._- I

! Treple de piatra

I Mortar ; , I Pietrar {} O ,{ Z '3 tJtJ

Materiale

Manoperă

TOTAL

Şlefuirea manuală a treptelor şi contratreptelor din plăci de piatră .


DENUMIRE RESURSA

Materiale

Piatra abrazÎva pentru frecat

162

-1

m 1 02 !

mc 0.003 '

ore I 5

ore 5

RME18A

, ICAtITl I U.M t--

1

kg 10.75 1

DE_N_U_M_IR_E_RE~S_UR_S_Ă~_-_-_-~-_"~-~~~_I " " ~ - 1 I 0.01

Manoperă

I Siefuitor I are I 4.2 I

TOTAL ore 4.2

RME19A

Lustruirea şi ceruirea manuală a treptelor din plăci de piatră .

Se măsoara la metru liniar.

~-DENUMIRE RESURSĂ

f UM lCANTI

L. I Materiale

Ceara

I

kg 10.03

1 Cârpă pl uşata buc i 2 I

1001 1 I Acid oxalic I

1 ,

Manoperă

I 28 ! I Pietrar ore

TOTAL ore 2.8 -- .. _~. -- --

163

CAPITOLUL RMF

LUCRĂRI DE RESTAURARE LA MONUMENTE DIN LEMN

RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE RMFc - LucRĂRI DE PROTECTIE LA

STRUCTURILE DIN LEMN

RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE

GENERALITĂŢI


Specificul lucrărilor de restaurare la monumentele din lemn impune inventarierea minuţioasă a tuturor pieselor componente, a sistemelor concrete de prindere, a îmbinărilor şi tehnicilor de asamblare utilizate precum şi starea de conservare a acestora, ce conduce În ultimă instantă la stabilirea soluţiei de restaurare. .

Pentru stabilirea normelor specifice pentru lucrările principale privind confec~onarea de piese noi ce urmează a inlocui pe cele existente deteriorate, s-a analizat sintetic o serie de monumente de lemn de complexitate medie atât În ce priveşte componenţa părţilor constitutive ca număr de piese şi volum aparent, precum şi În ce priveşte forma acestora, tipurile specifice de îmbinări utilizate cu frecvenţa cea mai mare, acestea conducând la un consum unitar mediu.

Pentru situaţiile ce nu se înscriu în cele prezentate privind structura elementelor constitutive, volum sau sistem de îmbinări utilizat am prezentat În detaliu defalcate toate operaţiunile de prelucrare şi Îmbinare specifice lucrărilor de lemnărie putând permite oricărui specialist suplimentarea normei de bază cu diferenţele specifice astfel analizate.

Normele sunt întocmite in condiţiile lucrului la temperatura peste O°C, lucrându-se la lumina zi lei sau lumină artificială corespunzătoare.


2.1. Consumurile specifice de materiale

Consumurile de materiale conţin materialele efectiv introduse În lucrare, inclusiv pierderile tehnologice respective.

164

intrucât caracteristica principală a acestor norme este câ toate operaţiunile de confec~onare, debitare, prelucrare, ajustare a pieselor din lemn se execută În intregime manual , consumul normat este cu mult superior celui in care s-ar uliliza material ecarisal, pulând ajunge diferenlial pe lucrare până la 1.5-1,8 mc bruVmc prelucrat.

Pentru cazul utilizări i materialului primar debitat ecarisat se va lua În considerare un consum mediu brut de 1,1·1,2 mc brut/mc prelucrat, fiind necesară prelucrarea manuală a tuturor fetelor materialului,

2.2. Consum urile specifice de forţă de muncă

Consumurile de forţe de muncă au În vedere de asemenea sistemul manual de prelucrare al materialului. randamentul acestor operaţiuni fiind simlitor redus fală de cele ce permit mecanizarea lucrărilor.

in majoritatea cazurilor prezentate s-a utilizat ca material de bază lemnul de stejar, normele fiind concepute În această ipoteză.

Totuşi, pentru situaţia în care materialul utilizat este din răşinoase sau alte esenţe moi. se va prevedea o reducere a consumului de manoperă cu 25% (respectiv 1:1 ,33).

Sunt cuprinse următoarele categOrii de operaţiuni :

2.2.1. Lucrări de desfaceri de elemente componente din structură sau finisajul monumentului, fiind cuprinse:

Desfacerea ingrijită a pieselor. desfacerea îmbinărilor folosindu-se pane de lemn (pentru a nu se deteriora piesele originale); Transportul in depozitul obiectului, cercetarea. sortarea, îndepărtarea impurităţi l or ;

Marcarea şi numerotarea pieselor, trecerea acestora in piesele desenate ale proiectului pentru a permite o lesnicioasă remontare; Realizarea de eşafodaje şi susţineri necesare stabilităţii monumentului pe durata lucrărilor de desfacere.

in totalitatea lor, lucrările de desfaceri şi mai cu seamă cele de desfaceri pentru elementele structurale, se realizează În două maniere distincte şi anume:

Desfacerea de sus in jos (de la şarpanlă spre elementele de perete şi tălpi) putându·se accepta varianta unei părţi din monumenl, sau monumentul În intregime În cazul necesităţii strămutării acestuia pe un alt amplasament;

De multe ori sunt necesare desfacerea unor părţi din monument de obicei elementele solicitate la sarcini mari ce au cedat În timp , sau elemente degradate de intemperii sau proasta exploatare , În acest caz

165

(tălpi degradate), se poate realiza desfacerea de jos în sus strat după strat, În conditii de lucru asemănătoare celor de la subzidiri.

2.2.2. Lucrări de revizure, recondiţionare şi remantare În operă a pieselor originale la structura monumentului fiind cuprinse:

curăţirea imbinărilor ;

îndepărtarea părţilor deteriorate in conformitate cu soluţia de recondiţionare stabilită de proiectant; realizarea completărilor necesare cuprinzand capătul piesei cu sistemul de fixare, respectiv tipul Îmbinării originale precum şi imbinarea În zona de prelungire , aceasta urmând de asemenea indicaţiile proiectantului, astfel:

Îmbinare la '/2 sau gură de lup; fixare În cepuri sau lambă şi uluc; fixare În cuie din lemn simple sau cu pană de blocare; fixare prin incleiere in cazul zonelor cu suprafeţe pictate etc ..

utilizarea de legături metalice a fost intenţionat lăsată la urmă , acest gen de consolidare deosebit de controversat pentru elementele de lemn nefiind recomandat decât În cazuri excepţionale, fiind indicată pentru asemenea situaţii utilizarea (cont proiectului de execuţie) a unor materiale inoxidabile sau protejate corespunzător anticoroziv, asezate numai În locuri ce nu tac posibilă pătrunderea apei În elementele de structură . Pentru aceste situaţii, considerate de excepţie, se vor întocmi de către proiectant analize speciale cu specificarea cracteristicilor pieselor respective;

transportul la locul de punere in operă; montajul provizoriu in scoabe şi scânduri; ajustarea imbinărilor, eventuale corecţii dimensionale; montajul propriu-zis În cuie de lemn.

2.2.3. Lucrări de confecţionare şi montaj a pieselor noi (conf. cu cele originale deteriorate) la structura monumentului .

Prelucrările geometrice la lungime şi secţiune ale buştenilor de lemn, respectiv:

Tăierea transversală ;

Cioplitul celor 4 feţe (tăierea longitudinală este prevăzută în norme doar pentru elementele cu dimensiuni mari, ce necesită pentru lemnul brut diametre mai mari de 50 cm respectiv - tălpi, pereţi, grinzi , etc.);

166

Trasare şi tăierea tuturor îmbinărilor necesare _ pentru o corectă îmbinare cu piesele originale ce se recuperează . In acest scop toate Îmbinările se realizează cu toleranţe sporite ce vor fi corectate la montajul provizoriu; . Transportul la locul de punere În operă fiind luată În calcul o distanţă medie de 20 m pe orizontală şi 6 m pe verticală ; Montajul provizoriu În scoabe; Ajustarea îmbinărilor.

1.2.4. Lucrări ajutătoare de susţinere În vederea asigurării stabilităţii construcţiei pe durata lucrărilor , fiind cuprinse:

• eşafodaje simple tip "capră" montate sub elementele ,:tructurale ce trebuiesc sprijinite, eşafodaje spaţiale menite sa aSigure stabilitatea unor structuri În timpul unor operaţiuni de ridicare sau translare; schele interioare şi exterioare.

Toate acestea se execută exclusiv prin mijloace dulghereşti , fiind realizate în sistem dasic din tă lpi, stâlpi , grinzi, rigle şi contrafişe din material rotund sau ecarisat fixte in scoabe şi cuie.

La realizarea acestora se au În vedere:

am plasamentul izolat; greutatea mare a elementelor structurale ce se manipulează sau se sprijin ă.

Tn situatiile prevăzute a utiliza sisteme mecanice de ridicare (cri~uri) , cazul liftărilor de subansamble sau al întregului obiectiv, manopera cupnnde operaţiunile ajutătoare necesare fixării cricur~lor sau vinciuril~~ respective, realizarea operaţiunii de ridicare, coborare ŞI blocare la poziţie cu luarea tuturor măsurilor de siguranţă , fiind luat În calcul numărul optim de personal.

2.2.6. Lucrări de învelitori specifice, respectiv:

Învelitori din sită de brad , fiind exemplificate sistemele de batere in 4 straturi cu şiţă aşezată alăturat sau cu două variante dimensionale: Învel itori din şindrilă de stejar (sau brad) lambă şi uluc, de asemenea În două variante dimensionale, fixată În 2 straturi.

Pentru ambele tipuri de învelitori s-au considerat şiţa sau ş indrila brută ca fiind achizitionate gata confecţionate , normele conţinând doar consumul med iu necesar prelucrării ciocului şi montajului, fiind prevăzut trat~rea insecto-fungicidă prin imersie într-o solutie de tip ROMALIT (reteta uzuala):

sulfat de cupru cristalizat = 3%

167

bicarbonat de sodiu sau potasiu cristalizat acid boric

=4% = 3 %

2.2.6. Lucrări de finisaje de suprafaţă din lemn.

S-au avut in vedere atat caracteristicile traditionale ale prelucrarilor de suprafata si dimensionale datorate sculelor specifice uzuale, fiind prevazute prelucrari din gros si de finisare pentru podine, dusumele, captuseli , urmarindu-se pastrarea caracterului original datort prelucrarii manuale a tuturor elementelor componente.

3. Conditii de masurare a lucrarilor

Sunt descrise la fiecare lucrare in parte functie de caracteristica de baza a elementului constructiv, fiind in esenta:

pentru elemente structurale masive rnc liniare mi de suprafata mp pentru accesorii metalice kg

RMFc - LUCRARI DE PROTECTIE A STRUCTURILOR DIN LEMN

GENERALITATI

1. Continutul normelor

Capitolul de fata cuprinde norme de deviz pentru lucrari de tratamente de protectie la elementele structurale si nestructurale ale monumentelor din lemn.

Sunt avute in vedere:

1.1. Tratamente de protectie impotriva atacului biologic:

1.1.1. Tratamente preventive pentru urmatoarele categorii de elemente structurale ce nu sunt atacate biologic, astfel:

a.

b.

Toate elementele existente ce nu se demonteaza (pereti , bolti , sarpanta, turn) tratementul constand in stropirea sau pensularea suprafetelor (fac exceptie suprafetele ce prezinta pictura) ; T.oate ~Iementel.e structurale ce se reconditioneaza (dupa demontare) S I se. Introduc In opera, sau elemente noi (ce inlocuiesc pe cele d~tenorate). tratamentul ~in~ de imersare sau stropire si pensulare (in primul caz facand exceptie piesele cu suprafete pictate);

168

c. Toate elementele ce prezinta suprafete pictate se trateaza doar la exterior prin stropire sau pensulare.

1.1 .2. T ralamente de stopare pentru toate elementele atacate biologic ce se pastreaza in lucrare, fiind distincte urmatoarele situatii:

a. Elemente nepictate la care se aplica stropirea sau pensularea combinata, cand este cazul cu injectarea sau irigarea locala a zonelor grav afectate.

b. Elementele cu suprafete pictate la care metodele difera functie de natura materialului suport si sunt de regula stabilite in cadrul proiectului de restaurare a picturii murale, consolidarea sau tratamentul de protectie fiind realizat concomitent cu procesul de restaurare a picturii de catre echipa de pictori restauratori, consumurile de manopera si materialele fiind stabilite cu aceasta ocazie.

1.1.3. Protectii m~canice pentru a impiedica in general accesul pasarilor in interiorul monumentelar si se realizeaza de regula cu plasa din sarma montate pe rame de lemn.

1.2. Tratamente de protectie la foc - ignifugare.

Avand in vedere caracterul cu totul special al elementelor de arhitectura ce se protejeaza, respectiv:

monumentele din lemn nu pot fi vopsite, placate sau tratate superficial cu materiale ce ar denatura aspectul plastic al acestora; in mare parte structurile din lemn prezinta suprafete bogat prolilate sau pictate ce nu pot fi protejate direct;

au fost prevazute tratamente prin pulverizare cu instalatii speciale pentru toate spatiile aflate in exteriorul structurilor complexe, respectiv in podul , turnul sau foisorul si coiful constructiei , protejandu-se totodata si învelitoarea de sita (Ia intrados) .

2. Consumuri specifice de materiale.

2.1. Intrucat retetele, concentratiile solutiilor, tipul si provenienta materialelor sunt stabilite prin proiect pentru fiecare caz in parte, consumurile tehnice de materiale corespunzatoare normelor din acest capitol sunt cele medii general valabile pentru tehnologiile respective.

169

3. Consum urile specifice de forte de munca

3.1 . Consum urile specifice de forte de munca se refera la toate operatiile necesare realizarii complete a lucrarilor

3.2. Lucrarile sunt prevazute in spiritul unor interventii ce nu denatureaza spectul plastic al monumentului.

3.3. Principala cracteristica a tuturor cestor tratamente este ca opertiunile se fac de personal instruit si calificat pentru acest gen de lucrari, dotati cu echipamnet de protectie corespunzator si sub o stricta supraveghere de specialitate, fiind vorb in general de solutii cu un pronuntat caracter toxic.

3.4. In consumurile specifice de forta de munca din aceste norme sunt cuprinse pe langa elementele indicate la fiecare articol, si urmatoarele operatii:

manipularea materialelor pe distanta de 10 m; prepararea amestecurilor conform retetelor din proiect: asigurarea protectiei suprafetelor cu pictura conform indicatiilor din proiectul de specialitate.

170

RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE

Desfacerea îngrijită a pieselor componente ale structurii monumente lor din lemn:

A - şarpantă coif tu~ă; B - structură fişor şi schelet tu~ă ; C - şarpantă , boI~ din elemente autoportante grele;

RMF01

D - pereţi şi tălpi : . . _ . _ . Operaţiunea se execută de la partea superioară a construcţIeI In JOs dupa luarea masurilor de sprijinire şi schelărie necesare. E - pereţi şi talpi; .. Operaţiunea se execută de jos în sus fiind cuprinsa susţinerea construc~el pe capre de lemn

dispuse perimetra!.


I r--I

I Lemn rotund brad

Scoabe

,

I Dulgher

OENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

mc \ - I - \ -[ \ 0.08 \ kg - 1 - - [ 1.5

[ ore [25.2 [329 [213 [ 11 95 [ 60 \

TOTAL ore 25.2 32.9 21.3 11.95 60 .. __ .. _-_ .. -.. _-~-

171

RMF02

Spor de manoperă pentru desfacerea elementelor din structura construcţiei din lemn ce prezintă suprafete

bogat profilate sau pictate: .

A - elemenle profilale; B - elemenle pictate.

Se mâsoară la metru liniar var. A. Se măsoară la metru pălral var. B.

.. _---- -_._-----_._ ~

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

Dulgher

-----

------

TOTAL

Esafodaje. susţineri de elemente de construcţie la clădiri din lemn pe perioada lucrărilor.

[ U.M ~;r: J i

I ore 11.*5 '

ore 1.5 2.5

RMF03

A • susţineri de elemente de construcţie orizontale: grinzi , popi, tablă şi babe, contravânluri din lemn rotund şi ecarisat: B -contrafo~j din lemn rotund de brad indusiv contravânturile la eolţurilor construc~ei din lemn.

Se mâsoară la metru pâlrat var. A. Se măsoară la bucală var. B.

r

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Bile de brad

172

I mc

h~TB 10004 10 045 1.

DENUMIRE RESURSĂ ~ U.M . .. -~ANT 1

A I-B-

Grinzi de brad mc 0.004 10.011

Dulapi de brad mc 0.001

Cuie kg 0.05 0.18

Scoabe kg 0.02 0.205

Buion M1 2 kg 10.004

Manoperă

Dulgher ore 1 1.9 1 6

TOTAL ore

Cercetarea, sortarea şi marcarea pieselor provenite din desfaceri:

A - elemente structurale simple;

1.9 6

RMF04

B - elemente ce prezinlă una sau două supraleţe pictate sau supraleţe bogat profilate necesilănd sâ fie ambalate;

Este cuprinsă trecerea in planuri a mărcilor respective pentru a se putea face o remontare lesnicioasă .

Se măsoară la bucată var. A. Se măsoară la metru liniar var. B.

r- CANT

['-

1

DENUMIRE RESURSĂ U.M A -~

1 Folie polietilena

Materiale

kg 1 - 10.3

I Dulgher

Manoperă

1 ore 10.5 ! 0.1

173

I

l_' ________ DE_N_U_M_IR_E_R_ESURSA U,M I CANT I

A ' B 1 ,

TOTAL ore 0.5 0.7

RMF05

Revizuire, recondiţionare şi montare În operă piese originale din lemn de stejar la structura monumente Iar

din lemn:

A· tă l pi ;

B • structura pridvorului; C· pere~;

D . bol~ din elemente autoportant. grele; E . şarpantă ;

F . schelet tum; G . structura foişor turlă ; H ' şarpantă coif turlă ;

Procesul de lucru cuprinde: A. revizuire şi recondiţionare:

- sortarea materialelor, curăţirea pieselor, îndepărtarea materialului degradat, completari B. montare: - manipularea piesei, montarea provizorie, montarea definitivă şi fixarea imbinărilor.

Nu sunt cuprinse: - cofecţionarea cuielor de lemn sau a legăturilor metalice, profilarea sau sculptarea pieselor


DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Materiallemnos recuperat

Buşteni de stejar

174

I CANTITAŢI U,M 'A' r B 1 .C. I D I E 'I L. mc I 0,8 I 0.8 I 0.8 1 0.8 I 08 I mc 0.34 i 0.34 0.34 1 0.34 0.34 i

DENUMIRE RESURSA

I Dulgher

Manoperă

DENUMIRE RESURSA

Materiale

1 CANTITAŢI

t A I B i e J D~E I U.M

. . -l ore 140.09 i 51 .95 138.1 164.07 16013 1

TOTAL ore 40.09 51.95 38.1 64 .07 60.13

U~ l CA~T1TAŢI

1 F G I

H! ~ateriallemnos recuperat

I Buşteni de stejar

mc , 0.8 I 0.8 I 0.8

mc 0.34 I 0.34 1 0.34

Manoperă , , Dulgher ore : 87.58 1108.15 179.14

TOTAL ore 87.58 108.15 79.14

Spor de preţ pentru revizuirea şi recondiţionarea pieselor de lemn cu suprafaţa pictată ce prezintă

suprafaţa exterioară deteriorată.

Procesul de lucru cuprinde:

RMFD6A

- revizuirea şi recondi~onarea: tăierea longitudinală a pieselor şi îndepărtarea părţii exterioare deteriorate, protectia suprafeţei pictate cu folie de polietilena, confecţionarea unei piese noi ce va inlocui partea deteriorată , fixarea de cea existentă .


175

-- --- _._-- --[ . - [cANTI

DENUMIRE RESURSĂ ~ j Materiale

Grinzi de stejar

I Holl>uruburi Clei oase

I Folie polietilena

I Pânza de casa

I Dulgher

Manoperă

TOTAL

Revizuirea pereţilor şi bolţilor de lemn ce nu se demontează, in vederea asigurării verticalităţii şi

stabilităţii ansamblului. elementele structurale având:

A - grad mic de deteriorare; B - grad mediu de deteriorare; C • grad mare de deteriorare;


I mc I 0.05 i kg 0.25 1

kg i 015 i i

kg i 0.05 [

mp I

ore 12

ore 12

RMFD7

- cercetarea fiecărui strat in parte, verificarea şi strângerea imbinărîlor desfăcute sau căscate prin impănare cu pene şi strângerea pere~lor opuşi cu legături din oţel beton (strânse cu vârtejul), fixarea de legături metalice acolo unde nu este posibilă intevenlia cu piese de lemn.

Nu sunt cuprinse: - confec~onarea pieselor de lemn sau metalice necesare asigurarii legăturil or .


176

I UM

1 _.,

DENUMIRE RESURSĂ CANTlTĂTI I

A 1 BTc 1

Materiale

mc i 0.005 1 0.005 1 0.008 kg I 0.5 0.8 1.5

Scăndura de brad

I Oţe l beton cu D=6 mm

Manoper;\

Dulgher ore 3.5 [ 4.5 I 6.5

TOTAL ore 3.5 4.5 6.5 ------

RMFDB

Confectionat şi montat in operă piese noi din lemn de . stejar la structura monumente noi:

A - tălpi ;

B - structura pridvorului; C - pereţi ;

D- bol ţi ;

E - şarpantă ;

F - schelet tum; G - structura foişor turn; H " şarpantă coif turn ;

Procesul de lucru cuprinde: A confectionare: _ transportUl şi manipulara buştenHor , curăţirea de coajă , fasanarea pieselor şi tăierea imbinĂrilor. B. montare: _ manipularea piesei, montarea provizorie, montarea definitivă şi fixarea imbinărilor.

Nu sunt cuprinse: _ confecţionarea cuielor de lemn sau a legătu ril or metalice, profilarea sau sculpfarea pieselor


177

DENUMIRE RESURSĂ

BUŞlen i de stejar

1 Dulgher

Buşten i de stejar

i Dulgher

Materiale

Manoperă

TOTAL

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Manoperă

CANTITĂŢI

re j~ ~ mc 1 1.25 1 1.7 1 1.68 1 1.55 1 1.29

are 177.84 198.04 172.95 1 113.99 ! 117.33 I

ore 77.84 98.04 72.95 11 3.99 117.33

T:~- ~ANTITĂ~I I UM I F I G I H

mc 1.39 1.26 I 1.28 I

ore 1151 .72 206.92 1145.98

TOTAL ore 151.72 206.92 145.98

RMF09

Completarea golurilor dintre straturile pereţilor de lemn cu fâşii din lemn original (utilizându-se material ce nu

se recuperează) cu lăţimea rostului de:

A - 0,50-1 cm; B - 1,00-3,00 cm;

Procesul de lucru cuprinde: - tâierea materialului la dimensiunile rostului şi impănarea prin batere cu ciocanul de lemn.


178

~~ ______ ~I_U_.M~r_·_~~,~ DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

I Lemn de stejarrecuperat...'1 mc 1 0.0002 ! 0.001 I

ore 1 0.55 ! 0.95 1 1

Manoperă

Dulgher TOTAL are 0.55 0.95

NOTA: Acesta este material procurat de beneficiar

RMF10

Executarea de profite la piese din lemn de stejar gata fasonate, acestea executându-se conform modeluluI

original la:

A - complexitate mică - capătul cAriorilor (lung. desf. 0-0,5 mi B - complexitate medie - contravânturi la foişor , turn, pridvor etc. (0,5-1 ,0 mi; e -complexitate mare - stâlpi foişor , pridvor etc. (lung. des!. 1-2,0 mi;

Procesul de lucru cuprinde: . trasarea profilului şi cioplirea acestuia.

Se măsoară la bucatâ.

DENUMIRE RESURSĂ

f

I Dulgher

Manoperă

TOTAL

179

I CANTITĂŢI ! U.M IA Tarc

are 115\3 16

ore 15 36

Este cuprinsă :

Marcarea pieselor nou introduse in operă in vederea evidenţieri; gradului de intervenţie asupra

monumentului.

RMFllA

- gravarea pe plăcuţe metalice din tablă zincată de 0,75 mm (4 x 8 cm) a reperului din planşele de execuţie şi anul intervenpei, acestea urmand a fi consemnate in cartea construc!iei, fixarea pe piesa din lemn.

Se măseară la bucată .

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Placule tabla zincata

Cuie pentru construcţii

I Dulgher

Manoperă

TOTAL

Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar având diametrele de:

A - 15-20 cm; B - 20-30 cm; C -3040 cm; D - peste 40 cm;


180

[CA~I

I U~J :

I buc 1 1

! kg 10.05 [

I ore I 02

ore 0.2

RMF12

I

~ manipularea pe distanţa de 5 m a materialului Înainte şi după tăiere , fixarea provizorie În scoabe, tăierea transversală .

Se măseară la bucată .

DENUMIRE RESURSĂ

I . ____ _ J I CANnTĂŢt- i U.M I 1' -1

_ _ _L~_ [ B _<:J D I

I ore 10.15 10.**8 1 I Dulgher

Manoperă

TOTAL ore 0.15 0.3 0.5 0.8

RMF13

Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar având diametrele de:

A -15-20 cm: B - 20-30 cm; C - 30-40 cm: D - peste 40 cm;

Procesul de lucru cuprinde: - manipularea pe d istanţa de 10 m a materialului înainte şi după tăiere, fixarea provizorie in scoabe, tăierea transversală.


DENUMIRE RESURSĂ

I Dulgher

Manoperă

TOTAL

181

CANTITĂŢI -l A l B I C ' -oJ

- _.- J. 1

ore 1045 10.58 10.79 10.99 1

ore 045 0.58 0.79 0.99

RMF14

Cioplirea pe o faţă a buştenilor de stejar având diametrul de:

A - 20-25 cm - adâncimea cioplilurii 4-5 cm; B - 26-35 cm - adâncimea ciopliturii 5-6 cm; C - 36-45 cm - adâncimea ciopliturii 5-6 cm;


. manipularea până la distanţa de 5 m a lemnări ei inainte şi după cioplire, inclusiv fixarea in scoabe.

Se masoară la metru liniar.

DENUMIRE RESURSA ~ -

__ o

CANTITAŢI U.M

AI~ r C Manoperă

Dulgher I Ofe 015 1 0.3 [032 1

TOTAL ore 0.15 0.3 0.32

01 . Corecţie

Pentru cioplirea buştenilor pe L feţe se adaugă:

1--- - .. _. I CANTITĂŢI '[

~ DENUMIRE RESURSA

---- U.M A reLe I Dulgher

Manoperă

02. Corecţie Pentru cioplirea buşlenilor pe 3 feţe se adaugă:

182

1

ore 10 15 1 0.3 10.32 I

TOTAL ore 0.15 0.3 0.32

DENUtJ!RE RESURSA U,M I CANTITĂŢI 1

,-A 1 B I c , I

ore 1 029 10.58 10.62 1 I Dulgher

Manoperă

TOTAL ore 0,29 0,58 0,62

03, Corecţie Penlru cioplirea buşlenilor pe 4 feţe se adaugă :

DENUMIRE RESURSA '1" CANTITĂŢI I U.M I j- ,

AJ! [ c Manoperă

, Dulgher ore 1 0.44 [ 0.87 1 0.93 1

TOTAL ore 0,44 0,87 0.93

RMF15

Executarea imbinărilor lemnăriei de stejar, tipul ămbinării:

A - in jumătate cap (cap la cap); B - in jumălate de intersecţ ii dreple (unghi drepl); C - in jumătate de intersecţii oblic; D - in colţ coadă de rândunică ;

E - in intersecţie coadă de rândunică pe toată secţiunea ;

F - in intersecţie coadă de rândunică pe o parte din secţiune;

Procesul de lucru cuprinde: - manipularea pe max. 5 m a lemnăriei inainte şi după lucrare, fixarea in scoabe, tăierea imbinări lor după trasarea acestora.

Se maseafă la 100 cmp.

183

DENUMIRE RESURSA r

U--.

M ~ - - - CANTITAŢI

1 1-;1 sTc t D J E~ --- -'---Manoperă

Dulgher ore 10 17 10.19 10.34 10.34 1024 1 0.32

TOTAL ore 0.17 0.19 0.34 0.34 024 0.32

RMF16

Executarea cepurilor şi a găuriier pentru ce puri ăn lemnăria de stejar:

A - găuri pentru cepuri 100-200 cmp (adâncime 10 cm); S - găun pentru cepuri 201-400 cmp (adâncime 10 cm); C - cepuri 100-200 cmp (lungime medie 10 cm); D - cepuri 201-400 cmp (lungime medie 10 cm);


- manipularea pe max. 5 m a lemnăriei inainte şi după executarea găurilor şi cepurilor şi găurilor, fIxarea in scoabe pe durata lucrului.

Se măsoar.l la 10 buc. cepun.

DENUMIRE RESURSA I ".. . -~~~ITATI

_ __ ~AJ~ D Manoperă

Dulgher ore 12 1235 112 124

TOTAL ore 2 2.35 1.2 24

184

Confectionat din lemn de esentă tare (carpen) cuie . având forma capului:

A - cap simplu cu grosimea de 25-30 mm, lungimea 25-30 cm; B - cap profilat cu grosimea de 25-30 mm, lungimea 25-30 cm;


RMF17

. tăierea transversală a buşteanulu i, crăparea În scândurele şi apoi in şipci ce se fas:mează bucată cu bucată.

Se măsoară la bucată.

[._---_ ... --_ .... - -CANT i DENUMIRE RESURSĂ

f-I Materiale

Buşteni de lemn de carpen

Manoperă

Dulgher

TOTAL

Accesorii metalice forjate pe şantier:

A - cuie cu D=3-5mm, L=20-30 mm; B - legături metalice grele;

Se măscară la kg.

185

U.M B

mc 10.00055 10.001

I ore , 0.6 1.2

ore 0.6 12

RMF18

! ~M I CANT DENUMIRE RESURSĂ

A B ~

Materiale

Otel beton kg 11.05 0.2 Oiellat kg

, I 0.55

Buion M12 kg

I 0.25

Carbune fo~a kg 2 0.7 Manoperă

Dulgher ore 4

TOTAL ore 4

RMF19

Schele de lemn pentru lucrări exterioare la faţade:

A - independentă grea pentru suprafeţe plane; B - independentă grea pentru cupole şi tu~e ;

Sunt cuprinse lucrările :

- trasarea poz~jei stai pilor, nivelarea uşoarâ a terenului, măsurarea , trasarea şi fasanarea materialului lemnos, aşezarea montan~lor, montarea longrinelor şi a lraverselor de legătură şi fixarea acestora, contravântuirea pe două direc~i , montarea Iraverselor pentru podine şi a parapetelor. Sunt prevăzute ancoraje melalice la colţurile schelei


DENUMIRE RESURSA

Lemn rotund brad

Dulapi de brad

Cuie. buloane. scoabe

Materiale

186

CANT

A_ , -- B U.M r mc 10.004 10.008 I

mc I 0.01 10.002 I kg 0.12 ! 0.25

1

.~ T CANT DENUMIRE RESURSĂ U.M

~~~ . B

kg 0.05 Cablu otel

Manoperă

I Dulgher 1 ore 1 1.55 1 2.8

TOTAL ore 1.55 2.8 - . , .. _---..

RMF20

Liltarea asamblelor sau subansamblelor structurale din lemn, in vederea asigurării orizontalităţii, verticalităţii

sau a inlocuirii unor elemente din componenţa structurii respective:

A - ansamble complexe de mari dimensiuni: B - subansamble de dimensiuni mici şi medii;

Sunt cuprinse lucrările :

_ instalarea cricurilar, manipularea acestora, introducerea rezemelor de siguranţă la fiecare 5 cm;

Nu sunt cuprinse: - lucrările de rigidizare premergătoare operapunii de liftare şi nici eşafodajele sau cadrele de rigidizare necesare În unele situaţii specifice, ce se prevăd separat.

Se masoară la oră .

DENUMIRE RESURSA U.M l Manoperă

1 Dulgher

IGANT :A\B

ore 110 151

TOTAL '-

I Cric 6-10 ti 1 orB

187

DENUMIRE RESURSA

Translarea, rotirea, ansamblelor sau subansamblelor structurale din lemn:

A - ansamble complexe mari; B - subansamble de dimensiuni reduse şi medii;

Sunt cuprinse: . instalarea şi acţionarea troliilor, lucrările de ripare ulilizând parghii ' . instalarea tHocajelor pentru prevenirea alunecării . '

Nu cuprinde:

- patul pentru glisare pentru var A sau eşafodaje speciale pantru var B; - funda pile pentru fixarea independentă a troliilor;

RMF21

· lucră ile de.r~i~izare premergătoare opera~unii de translare sau rotire şi nici eşafodajele sau cadrele de ngldlzare speciale necesare, ce se cuprind separat.

Se m~soară la oră .

DENUMIRE RESURSA

Manoperă

Dulgher

1 !.!!i!lli

T rol~U mecan~c cu aclionare manuală de 10 tf

T rahu mecamc cu acţionare manuală de 20 tf --- ---- ---- --_ . . -

168

TOTAL

U.M I CANT

A Is' ore 110 i 5

ore 10 5

ore I - I : I ore I 2 J

Cadre de rigldlzare din lemn ecarisat pentru asigurarea stabilităţii ansamblelor sau subansamblelor structurale

pe perioada operaţiunii de liftare, translare sau rotire:

Sunt cuprinse:

RMF22A

- fasonarea cadrelor din lemn ecarisat, fixarea acestuia solidar cu ansamblul sau subansamblul ce se deplasează.

Nu sunt cuprinse: - legăturile metal ice de fixare , respectiv buloane, eobluri gen 'vârtej', bride metalice special confecţionate , pene metalice etc. ce se prevăd separat.



Materiale

Lemn ecarisat brad mc

Manoperă

Dulgher ore

TOTAL ore ~~----- ---

r~' - - - ..

I~~ 11.05

75

75

RMF23

Pat suport pentru asigurarea operaţiunii de glisarerotire realizat din bile de brad;

A - ansamble complexe mari: B - subansamble de dimensiuni reduse şi medii;

Este cuprinsă :

189

- alegerea cur~tirea de coaj~ şi aşearea bilelor pe direcţia de translare-rotire

Nu este cuprin~:

- cură~rea şi nivelarea terenului intre cele 2 amplasamente.

Se măsoară la metru p~trat.

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Bile brad

I Vaselina tehnica

I Dulgher

Manoperă

CANT

U~~ ___ Al B

mc 10.04 10.04 kg 0.02 1 0.02

1 ore 1 0.5 1 0.5

TOTAL ore 0.5 0.5

RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE

A - corpul construcţie i;

B - cofful tunei;

Desfacerea invelitorilor de şiţă la:

Se urmăreşte recuperarea letuielii originale.

Se măsoară la metru p~trat.

,-i

I Dulgher

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

190

RMF24

U.M CANT I A B

ore 2.5 ~ 5

TOTAL ore 2.5 5

r CANT DENUMIRE RESURSĂ U.M Inl

___ --'---l A ti:'

Demontarea îngrijită În vederea recuperării integrale a crucilor metalice şi a accesoriilor acestora (globul şi

apărătoarea din tablă, piesele de fixare) având:

A - greutatea medie de 15-25 kg; B - greutatea medie de 25-50 kg;

Este cuprinsă coborârea in depozitUl şantierului .

Se măsoară la "'.1'" ~.I.n. ~C- _

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

I Dulgher

RMF25

l U.M j~:! I I

ore ;2:41 TOTAL ore 2 4

Desfacerea îngrijită a elementelor de suprafaţă din lemn, in vederea recuperării materialului lemnos:

A - duşumele. podine din lemn de stejar; B - căptuşeli la pereţi . pndvoare, foişoare din scăndun de brad;

Se ~soară la metru pâtrat

191

RMF26

DENUMIRE RESURsA i-- I CANT

I U.M I 1-1 _._ i~

Manoperă I

Dulgher ore 106 11.1 1

TOTAL ore 0.6 1.1

Învelitoare provizorie de protecţie din CA 400 aplicat În

2 straturi la extradosul bolţil or (pentru protect ia picturii) fixat cu şipci bătute in cuie: .


RMF27A

- derularea sulurilar, fixarea petrecerilor, desfacerea după realizarea invelrtorii sau protectiei definitive. '


Carton asfallal CA400

I Bitum H 80/90

1 Şipci de brad

Cuie cap lat

Cuie obisnuite

1 Invelitor

DENUMIRE RESURSA

Materiale

Manooeră

192

TOTAL

l CANT U.M I--~-

I

mp 1 2.3 :

kg l 1.7 1 mc 0.001 1 kg I 0.02

kg I 0.01 i I

ore 1 0.45 i ore 0.45

RMF28

Învelitoare de şiţă de brad bătută in 4 straturi la acoperişuri normale, cu şiţă având dimensiunile:

A - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătute alăturat;

B - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bălule cu petrecere tranversală 15%-20%; C - 80 x 6 x 0,5 pănă la 1 cm bătute alăturat ;

D - 60 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătule cu pelrecere tranversală 15%-20%;

Procesul de lucru cuprinde: - profila rea ciocului şiţei in forma cerută de proiect; . - impregnarea cu subslanţe fungicide; ROMA L IT - confecţionarea letuielii din Iăturoaie de brad 8 x 5 cm la primele 3-4 rânduri de la podelele invelitorilor: - frxarea letuielii pe toală suprafaţa;

- fixarea elementelor de tinichigerie necesare Întăririi coamelor şi doliilor; - fixarea accesoriilor metalice ale coborârii paratrăsnetulu i;

- baterea rn cuie a şiţei;

Nu este cuprinsă :

- confecţionarea şilei sau a şindrilei.


CANTITĂŢI 1 __ ~_ ~ __ ...L._ L:.A:.J--=-...L'::""'.L..D=---i'


Materiale

Bicarbonat de sodiu cristalizat

Sulfat cupru erislalizat

Acid baric cristalizat

I Şipci de brad 4X6

! Cuie pentru construcţii

I Cuie pt. şiţ'

I Dulgher

Manoperă

193

kg 1 166 200 I 108 1 130 kg 0.046 0.057 10.029 0.036 [

kg 10.039 0.048 10.025 10.031 i mc 0.02 0.02 I 0.o16 ! 0.016

kg 1 0.02 0.02 0.02 1 0.02 I 1 1 I O kg 0.15 I 0.15 O. I .1

I ore [ 5.5 1 6.6. 1 3.8 [ 4.5

DENUMIRE RESURSĂ r- CANTITĂŢI

I U.M , I

~. __ ~A~I~B-L~C I~ __ ..:.TO::..TAL ore 5.5 6.6 3.8 4.5

Învelitoare de şiţă de brad bătută În 4 straturi la turle, cu şiţă având dimensiunile:

A - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bălule alăturat ;

B - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătute cu petrecere tranversală 15%-20%; C - 60 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătute alăturat; D - 60 x 6 x 0.5 până la 1 cm bătute cu petrecere tranversa lă 15%-20%;

Procesul de lucru cupnnde: • profila rea ciocului şiţe i În forma cerută de proiect; · impregnarea cu substanţe fungicide: - ccnfecţionarea letuielii din Iăturoaie de brad 8 x 5 cm la pnmele 3-4 rândun de la podelele invelitorilor; - fixarea letuielii pe toată suprafata; · fixarea elementelor de tinichigerie necesare intăririi coamelor şi doliilor; · fixarea accesoriilor metalice ale coborârii paratrăsnetului ; - baterea in cuie a şitei ; -

Nueste cupnnsă:

- confecţionarea şiţei sau a şindri l ei.

S. măsoară la metru pătra t.

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

CANTITĂŢI

Bi e

RMF29

o

Şita brad

Şipci de brad

Cuie pentru construcţi i

buc 1 174 I 210 I 113 I 136 I mc 0.025 10.025 1 0.02 0.02 I kg 0.03 0.03 0.03 I 0.03 ,

194

... -- ------- 1-:-;- CANTITĂŢI

! DENUMIRE RESURSĂ ~

A .B C D 1 .. -

kg 0.16 0.16 0. 11 0.1 -1 l eUle pt. ş,ţa Bicarbonat de sodiu cristal izat kg 10.046 0.057 0.029 0.036 1

Sulfat cupru cristalizat I kg 0.039 0.048 0.025 \ 0.031 I ! 1 0.039 0.048 0.025 0.031 I Acid boric cristalizat kg

Manoperă

I Dulgher I ore I 11 I 13.2 I 7.6 I 9

TOTAL ore 11 13.2 7.6 9 -~---- ----

RMF30

Învelitoare de şiţă de stejar (l.U) bătută În 2 straturi laacoperişuri normale, cu şiţă având dimensiunile:

A-40 x 7 x 0,5 până la 1,5 cm B - 60 x 7 x 0.5 până la 1,5 cm

Procesul de lucru cuprinde: • profila rea ciocului şi ţei in fonna cerută de proiect; · impregnarea cu substanţe fungicide; • confec~onarea letuielii din Iă turoaie de brad 8 x 5 cm la primele 3-4 rânduri de la podelele invelitorilor; - fixarea letuielii pe toată suprafaţa ;

· fixarea elementelor de tinichigerie necesare întă r i ri i coamelor şi dolHlor; · fixarea accesoriilor metalice ale coborârli paratrăsnetu l ui ;

- baterea in cuie a şiţei ;

Nueste cuprinsă:

- confecţionarea ş iţei sau a şindril ei.

Se măsoară la metru pâtrat.

195

I

-- -- -----

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Şindrila stejar (brad)

Şipci de brad 4X6 cm


Cuie pl. şita

Bicarbonat de sodiu

Sultat cupru

Acid boric

Manoperă

Dulgher

01 Corecţie

Pentru Învelitori din şindrilă de brad manopera se scade:

DENUMIRE RESURSA

Manoperă

Dulgher

l:L I

CANT U.M T - ,

I A ~

TOTAL

TOTAL

buc I 95 I 65 i mc 10.012 ! 0.008 1

kg 0.1 1 0.01 0.08 0.06 ! kg

kg 0.023 I 0.015 1

0.02 10013 1 kg

kg 0.02 0.013

i I are I 4.2 I 2.8 1

ore 4.2 2.8

1~ CANT I

U.M I I A J B

I are 11.05 I 0.1

ore 1.05 0.1

RMF31

Învelitoare de şiţă de stejar (l.U.) bătută in 2 straturi la turle, cu şiţă având dimensiunile:

A-40x 7 x 0,5 pănă la 1,5 cm B -60 x 7 x 0,5 până la 1,5cm

196

Se măsoară la metru pătral.

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

I Şindrila stejar (brad)


I Cuie pl. şita Bicarbonat de sodiu

I I Sultat cupru

I Acid boric

I Manoperă

I Dulgher

01 Corectie Pentru În~elitori din şindrilă de brad manopera se scade:

I -~~_.

i DENUMIRE RESURSĂ

r Dulgher

Manoperă

_l-~~ ! - -1

CANT

A [ 8-

TOTAL

TOTAL

buc 100 69

kg 001 0.01

kg 0.08 I

0,06 i kg 0.023 0.15 I kg I 0.02 0.013

kg I 0.02 10013

I are I 8.4 5.6

ore 8.4 5.6

UM -hcrs--!

ore

ore

I

2.1 I 1.4

2.1 1.4

RMF32A

Letuială din tăturoaie de brad cioplite cu barda din gros, cu dimensiunile medie de 50 x 80 mm.

197

Se mâsoară la metru liniar.

------- -----Icoo

DENUMIRE RESURSĂ U.M r ----- - --- - . " 1

Materiale

Buşteni de brad mc 10.01

Cuie pentru construcţii kg , om Manoperă

I 0.5 I Dulgher ore

TOTAL ore 0.5

RMF33

Pardoseli din dulapi bătuţi alăturat pe rigle de stejar . sau existente.

A - dulapi de brad de 40 mm gelui~ din gros. fa lţ simplu pe grinzişoare 10 x 10 cn>'60 cm interax; B - idem, pe grinzişoare existente sau grinzi planşeu; C - dulapi de stejar de 40 mm gelui~ din gros. falţ simplu pe grinzişoare 10 x 10 eml60 cm interax; D - Idem, pe grinzişoare existente

Procesul de lucru cuprinde: . geluirea din gros, executarea fa l ţulu i , tăie rea la lungime. Fixarea in cuie pe grinzişoare inclusiv raşchetarea cu rindeaua.

Nu este cuprinsă ceruirea pardoselii.

.-- -DENUMIRE RESURSA I

J U.M A'~i: :TĂ~I 1 >1

Materiale


I Dulapi de brad de 48 mm grosime

. Grinzişoare stejar 1 OX 1 O cm

198

!

mc 1 - I - 10052 10052

mc [ 0052 0052 1 • 1 -

mc 0018 1 - 10018 1 1

CANTITĂŢI DENUMIRE RESURSĂ

D

[ Cuie pentru construcţii Manoperă

1 Dulgher ore 1 2.02 I 2.19 I 3.1 2.7

TOTAL ore 2.02 2.19 3.1 2.7

Pervazuri din lemn cu secţiunea finită de 5 x 10 cm confecţionate pe şantier, fixate in cuie pe duşumele

existente:

A . din lemn de brad B • din lemn de stejar

Este cuprinsă

RMF34

_ geluirea din gros a feţelor vizibile şi teşirea la lungime potrivită şi fixarea În cuie pe duşumeaua existentă .


._ .. _---- --

i CANT DENUMIRE RESURSĂ U.M 1-· -

l A I B . .. .. 1

Materiale

Lemn ecarisat stejar mc I - 1

0006

Lemn ecarisat brad mc 0.006 . I

Cuie pentru construcţii kg I 0.05 I 0.05

Manoperă

Dulgher ore 0.3 I 0.45

TOTAL ore 0.3 0.45

199

RMF35

Căptuşeli din scândură de brad de 22 mm (finit) bătu tă

În cuie pe scheletul de lemn:

A - căptuşeli profilate simplu cu motive geometrice in cămp, rosturile fiind acoperite cu şipci de 40 x 22 mm geluite la pndvoare deschise: B - căptuşel i profilate simplu cu motive geometnce in cămp, rostunle fiind acopente cu şipc de 40 x 22 mm geluite la foişor , turle, având profilate şi capetele scândurilor; C - căptuşeli simple neprofilate şi cu rosturile dintre scândun acopente cu şipci de 40 x 22 mm geluite la tuMe

Procesul de lucru cuprinde: ~ tăie rea la lungime, gelui rea şi tăierea profilului, baterea cu cuie pe scheletul de lemn.


DENUMIRE RESURSA -r- :Ţ- CANTITĂŢI

UM l ' I '_,A B I C

Mater ial ~ I Scândura de brad

, Cuie pentru construcţii ,

I Dulgher

Manooe ră

mc 10,035 I 0,035 i 0,035

kg O,t I O,t 0_1 I

I ore I 3,5 I 4 I 2

TOTAL ore 3.5 4 2

RMF36

Boltă nouă executată cu:

A - dulapi din stejar lambă şi uluc cu dimensiuni de (15-17) x (2-4) cm de secţiune trapezoidală fIXaţi in cuie forjate pe nervuri aşezate la intradosul bolpi exclusiv nervurile; B - dulapi din stejar lambă şi uluc cu dimensiuni de (17-20) x (2,2-2,5) cm de secţiune dreptunghiulara fixati in cuie forjate pe nervuri aşezate la extradosul bolpi exclusiv nervurile;

200

Este cuprinsa executarea fa!ţului şi montajul scândurilor sau dulapilor pe nervuri şi timpane.


I DENUMIRE RESURSĂ U,M t_ CA~ I , 1

~ ! B i Materiale I

I Dulapi de stejar 10045 1 - I mc

I I ' Scănduri de stejar mc - I 0.Q3 ,

i Cuie forjate 5-7 cm buc I 20 I 20 1

1 Manoperă

Dulgher ore 18 10

TOTAL ore 18 10

RMF37

Scară din lemn de stejar pentru acces in podul (sau turnul) clăd i rii

A - 2 vanguri la terale din dulapi de stejar 20 x 2 cm la 70 cm interax şi trepte din dulapi steja 4 x 20 cm la 30 cm interax incastrate in vang la cea 1,5 m, vangurîle solidarizate cu buloane M 12 L=82 cm B - 2 montanţi cu 0=12-15 cm la 0,5 m inerax şi trepte (fustei) cu D=4-5 cm cu L=65 cm trecuţi prin montanţi şi fixaţi cu pene la capete fiind solidarizat intreg sistemul cu buion M12 L=70 cm C - un buştean cu D=50 cm in care se cio"esc trepte cu h=30-35 cm fiind cioplite toate cele 4 feţe ale buşteanului.


-- 1 CANTITĂŢI U,M I

A ' B C _ ____ I _ . .1. __

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Dulapi de stejar I mc 10.08 i

201

I Buşteni de stejar

Bulan M1 2

I Dulgher

DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă

TOTAL

CANTITĂŢI U,M

A B

mc I - 1

0044

kg 0,95 0.95

I ore 1 7.5 1 5

ore 7.5 5

1 C

0.147

11

11

RMF38A

Cercevele speciale pentru lerestr. lixe din lemn de stejar.

Având: - dimensiunea golului 0,05-0,1 mp - sec~unea cercevelei 3 x 4 cm ~ cu fa l ţ pentru geam ce se montează odată cu cerceveaua Sunt cuprinse: -geam de 4 mm - colţa re metalice fo~ate


Dulapi de stejar

Cuie feranene

Geam 4 mm

Muncitor deservire

DENUMIRE RESURSA

Materiale

Manoperă

202

U,M r eANT I I ,

I mc

10004

1

kg I 0.21 r mp 0.1 I

I

I are 1 3.24 i

I r r ~'"'-r ______ D_E_NU_M_IR_E_RE_SU_R_SĂ _ _ __ ·_ ~ : t i

TOTAL ore 8.24

Sunt cuprinse:

Cruci din fier forjat lucrate pe şantier după model original.

RMF39A

_ confec~onarea cucilor indusiv a elementelor de susţinere şi fixare pe structura de lemn a acoperişulu i , executarea din tablă a bulbului de la baza crucii şi a acoperişului din tablă pentru vărful acoperişulu i.

Greutate medie 20 kg.

Se măsoară la bucată ,

r- .. _-- J UM tAm DENUMIRE RESURSA

Materiale

Oţel lat kg 1 20

Bulan M12 kg

kg 0.25 I Nituri Carbune forja kg 16 I

! Vopsea miniu kg 0.25 !

I Vopsea ulei kg 0.25 1

Tabla zincata kg 3

I I Tabla cupru kg 6

Manoperă

I 1 Lacatuş ore I 40

203

L---.

T LCAt{[ ,

___________ D_EN_U_M_IR_E_RE_S_U_R_SĂ __________________ L1

_U._M_ 1L·_·_1

TOTAL ore 40

RMF40

RMFc - LUCRARI DE PROTECTIE A STRUCTURILOR DIN LEMN

Protecţie preventivă sau de stopare a atacului biologic cu soluţii de tip .... prin:

A • pensulare 2 straturi B - pulverizare (stropire) 2 straturi C - imersare D - irigare l ocală

E - injectar. locală


I CANTITĂŢ I I

DENUMIRE RESURSĂ

r

--- .. _- u:J-Ă ! B ) CTD r-E

Materiale

S<>uVe de protectie a lemnului tip

F<>ie PVC plastifiat

Şipci de brad

Muncitor calificat

Biolog specialist

Manoperă

1 !ill!m L Electrocompresor de jOasa presiune _

kg

mc

ore

ore

TOTAL ore

ore

204

1 0,3 0.4 0.6 1.5 1,5

1 0,3 0,3 0.5 0,3 0.3 10,002 0,002 0,008 0,008

0.008

1

10,14 10.12 10.16 1 0.2

1

0.2

I 1 0,03 I 0,02 0.05 0,3

0.17 0.14 0.21 0.5 1.2

1 - 1 9:0_6 1 _ -__ 1

Ignifugarea suprafeţelor structurilor din lemn cu soluţie tip ... aplicată prin:

A - pensulare 8 - stropire cu i nstalaţii de presiune ridicata.

Se măsoară la metru pă~at , ---- -_._---- .. _ .. -- _._.--

DENUMIRE RESURSĂ

Materiale

Solutie de protectie a lemnului tip

Manoperă

1 Muncitor calificat

U,M

ore

TOTAL ore

RMF41

CANT

-ATa

104 105 1

I ' I 104 10,2 1 0.4 0.2

I I

I Utilaje

._~I_~~~ompre~r d~ ma.re_p.~~.~~~_~_ ___ _ .. 1_~~: _ i - Lo ~ 1

Protecţia spaţiilor la acoperişuri, turnuri elc., cu plasă de sârmă de oţel zincată, fixată cu şipci de brad.


205

RMF42A

1----OENUMIRE RESURSĂ l:L:CANT I

U.M I I

[ Plasa de oţel zincal cu d=0,8 mm

I Cuie pentru construc~j I Şipci de bmd

I Dulgher

Materiale

Manoperă

kg

kg

mc

ore

ore

0.8 I 0.2 I

, 0.005 1

I 1.1 I 1.1 ... ~ ---- - --

Protecţie mecanică la suprafeţe cu pictură murală, pe elemente din lemn, dim plăci polistiren de 24 mm,

aşezate pe o reţea de şipci 4 x 6 cm, fixate in cuie pe distanţieri din lemn


I OENUMIRE RESURSĂ !

f--Placi polistiren 24 mm

Pânza de casa

Şipci de brad

Cuie pentru CO!1strucţii

Muncitor calificat

Pictor specialist

Materiale

Manoperă

I TOTAL

206

RMF43A

i CANT U.M , I

mp I 1.1 I mp 0.2 I mc 10005 1

kg I 0.05 i I

I I

ore 0.2

ore 0.1

ore 0.3

LISTE ANEXE

207

MATPROD CATAL O G

• PREŢURI LA MATERIALE DE CONSTRUCŢII actualizate trimestrial

Q AVANTAJE • CUNOAfŢERE:

- MATERIALE EXISTENTE $1 NOU APARUTE - FURNIZORl·PRODUCĂTORI PENTRU FIECARE MATERIAl - MATERIALE OFERITE ÎN JUDET - PRETURI DE SORTIM ENTE

• U71UZARE: - EVALUAREA COSTULUI CONSTRUCŢIILOR

ÎNTOCMIREA DEVIZULUI DE CONSTRUCŢIE - CONTACTAREA FURNIZORILOR PENTRU

ACHIZITIONAREA MATERIALELOR

• AGREMENTE TEHNICE ÎN CONSTRUCŢII-MONTAJ

Q AVANTAJE • CUNOAfŢERE:

MATERiAlE $1 PRODUSE DIN IMPORT SAU DIN PRODUCŢIE INTERNĂ, AVÂND AGREMENT TEHNIC FIRME AVÂND AGREMENTE TEHNICE PENTRU PRODUSELE PUSE ÎN VÂNZARE

- VALABILITATEA AGREMENTULUI - UNITATI CARE AU AGREMENTAT MATERIALELE $1

PRODUSELE • U71UZARE:

- ASIGURAREA ACHIZITIONARII MATERIALELOR $1 PRODUSELOR DE CALITATE

- RESPECTAREA CERINŢELOR PREVĂZUTE DE H.G. 766/1997 $1 . LEGEA 10/ 1995 PRIVIND CAlITATEA ÎN CONSTRUCTII

>$ INFORMATIILE DIN CATALOG

SUNT PRELUATE DIRECT DE LA FURN IZORI-PRODUCĂTORI DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

• PENTRU AGREMENTE TEHNICE, INFORMAT"LE SUNT PRELUATE DE LA COMISI A DE AGREMENT TEHNIC ÎN CONSTRUCT" DIN M.L.P.T.L. CATALOGU L SE EOITEAZĂ PERIODIC (TRIMESTRIAL)

208

LISTA ANEXA LRM01

CIMENT

DENUMIRE CIMENT I 32,5 lP 40) SACI . CIM.!'.NT I 32,5(P 40) VRAC CIM.!'.NT II A 32,5 (PA 3_5) ŞACI CIMENT II A_32,5(P.A 35) VRAC CIMENT II B 3,2,5 (M 30) SACI . CIMENT II B 32,5(M 30) VRAC CIMENT P 50 S 388 _ CI~ENT PORTLAND ALB TIP 1 75% A~.El. PA 25 SACI S 7055 CIMENT PORTLAND ENGLEZESC BSS 12-58 VRAC CIMENT PORTLAND ENGLEZESC BSS 12-71 SACI CIMENT POR-TLAND GALBEN' P 400 SACI S :7.0.55 CIMENT PORTLAND INTARI.RE RAPIDA RIM 200 VRAC CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 250 SACI CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 250 VRAC CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 300 SACI CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 30,0 YRAC CIMENT PORTLAND NEGRU P 400 SACI S 7055

-- -CIMENT PORTLAND P 45 SACI S 388 CIMENT PORTLA"!D P 45 VRAC S 388 CIMENT PORTLAND P 50 SACI S 388 -- -CIMENT PORTLAND P 50 VRAC S 388 CIMENT PORTLAND P 55 SACI S 388 CIMENT PORTLAND P 55 VRAC S 388 CIMENT PORTLAND VERDE P 400 S 7055

· 209

UM IKG IKG IKG KG KG KG

IKG KG IKG IKG

- IKG KG

IKG KG IKG IKG IKG IKG IKG IKG KG KG KG KG

LISTA ANEXA LRM02

MORTAR

DENUMIRE MARCA 4. MORTAR DE VAR SIMPLU MARCA 4A MORTAR DE VAR CU ADAOS DE 50 KG CIMENT MARCA P400 MARCA 4.8. MORTAR DE VAR CU ADAOS DE 70 KG CIMENT MARCA P400 MARCA4.C. MORTAR DE VAR CU ADAOS DE 100 KG CIMENT MARCA P400 MARCA 10. MORTAR DE VAR CU CIMENT 120 KG CIMENT MARCA P400 MORTAR DE VAR SIMPLU TIP I (FARA CALTI) MORTAR DE VAR SIMPLU TIP II (CU ADAOS CALTI TEHNiCA FRESCĂ)

210

UM MC MC MC MC MC MC MC

li r .,

. cocc vĂ OFERĂ :

CĂRTI TEHNICE $1 METODOLOGICE

MATPAOO - Catalog de preţuri la materiale de construcţii ş i agremente tehnice Preturi pentru principalele categorii de lucrAri de construcţii Ghidul dlrlgintelul'de specialitate in constructii-instal aţii Ghid pentru intocmirea cărţii tehnice a construcţiilor Ghid pentru programarea controlului calităţII execuţie i pe şantier Ghid pentru întocmIrea caietelor de sarcini · structuri metalice Ghid privind activităţile responsabilului tehnic cu execuţia Ghidul responsabilului cu urmArirea rn exploatare a construcţiei , Ghid privind activitatea de consultanţă pentru investitii Metodologie pentru asigurarea cerinţelor de calitate ale construcţi ilor

contract3te "LA CHEIE" Consum uri de resurse la apartamente in blocuri de locuinţe (2 volume) Conditii tehnice pentru executarea lu crărilor:

, Betoane şi zidării Instalaţii

Edilitare Confectll metalice executate in ateliere Consumurl specifice de manoperă - norme de timp - Tencuieli - Te Consumuri specifice de manoperl - norme de timp - Armături - A Consum uri specifice de manoperă - norme de timp - Cofraje - C Consum uri specifice de manoperl - norme de timp - Boloane - B Consum uri specifice de manoperă - norme da timp - Ipsosărie si rabil - IA Consum uri specifice de manoperl - norme de ttmp - Zidării si pereţi pentru

inchideri şi compartimentări interioare Consumuri specifice de manoperA - norme de timp - Izolaţij - IZ Consum uri specifice de manoperă - norme de timp - Pardoseli - PR Consum uri specifice de manoperllt - norma de timp - Instalaţii de Încălzire - le Colectia de acte normative a achlzltlllor publice - 2 volume Salarizare ' O ech ipă de succes. Ghid practic de managemont Management Ingineria afacerilor Organizarea performantă a 1inneklr de construcţii·montaj . Ghid practic

SERVICII

o MANAGRMENT / CONSULTJNG O TRAI NJNG

O F.DJTARE O TEHNOREDACTARE

O MULTIPLiCARE

,

COCC vĂ OFERĂ : INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ

m Indicatoare de norme - editia 1981 C - Construcţii" (4 voI.) . Iz - Izolatil D - Drumuri P - Poduri T5 - Terasamente

G Ins tala ii gaze'" I - Instala!ii lncălzire"

5 Instala il sanitare" (2 '0'01. ) A c - AlimentArl cu apă şi canalizare* E. - I"stalalli electrice ' V Instala II de ventilaţll* RpC Reparaţii construcţii· (4 voI.) Rpl - Reparaţii instalaţii încălz i re" RpG - Reparaţii instalaţii gaze' RpS - Reparaţii Insta l aţII sanitare " (2 voI.) RpAe - ReparaţII alimentArl ap"" canalizare* (2 voL) RpE - ReparaţU insta laţii electrice" RpV - Reparaţii I nstalaţi i de ve ntilaţi i' RCs Consolldări şi restaurar'" (4 vaL) Rplz: Reparaţii pentru izolaţW (2 voi ) AUT - Utilaje de " construcţi i M1 Montaj utilaj tehnologic, conducte" T r - Transporturi" Tf - Termoficare" Te: - Telecomunicaţii ~..J - Unii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviars· Tr - Termoficare

• revizuit şi completat la nivelul anilor 1999·2002 W Norme orientative, aprobate prin:

"" c. Le

A t V RpG

~ Ordinul MlPAT "r. I/N/O:J.O-l.1992: - Al imentări cu a pă - Semnalizări feroviare - U~ ii de contact şi lucrări de cai ferate

...., Ordif/uIMLPAT nr. 13/N/08.0J. I99&: - Automatizări - Ventilaţii - Repara~ i gaze

PRODUSE I NFORMATICE DeLTA 2 QOO · Sistem informalic pentru e laborarea ofertelor pentru licitatii,

prograrrwrea . urmărirea şi decuntaraa lucrărilor de construcţil-montal .

Preţ\.!1 de bază pent ru produsul informatic insta la t pe un si f)Qur calculator şi pentru un si ngur 3ntreprenor (L/I ace:;! pref se mai adaugtJ cofltrovalo .... .,fOa diverselor serwcii pnJ$tatc In funcţia ck fokJsiroa vorswn/l 199:l-1!199 a sistemulUi DELTA. preţunle sunt negocisl);/(J)

LEXCON - legislaţie in construcţii

COItI!S - pnvirld urmârirea cirCUlaţ iei doc-.uOlentelor i n cad rul unei Instituţii (gostioncază docu mentele privind: sarcin i, termene, rezolvări ; in orice moment un s upenor poate şti unde se gEiseşte un document şi fo"ce faza a rezolvAri i se anA)

CAItTI!H - privind intocmirea cârţii tehnice a lX>nsh''Uc\ii lor

A DIS • privind activitatea dirigtntolui do şantier

MONICON - pentru urm~nroa oonstnJcţ!llor finalizete. priVInd siguranţa in exploatara

ItI!STI!X - pontru responsabilul tehnic cu execulia

- In j icc: are de norme de deviz pentru 1 ' .1cră ri de construcţ':, " 'ltaj, instal f i şi reparaţii, ediţia 1981, reVldll;; şi completate permanent, având c: , robare MI_PTL SO ' iHatea noastră fiind singura ab' l itată o' ci să le ed lt3ze, distribuie şi c"difice in conform itate cu normal .- U.E.

- Norme de :onsum orientative pe art icole de deviz aprobate r in lrcl~ , MLPAT, n!. I/N/03.04.1992 şi ordin A!LPAT nr. 13/N/OB.03. 1 ,cI',

- Nn' . d muncE. pentru princinalele acti vităţi de conslruc1 - ;1. .1

- Gniduri ŞI lEo ,Jdc logii pentn: prinC" )alde Pctl\ , tăţi manage Il!. execuţie (J ln sectorul de construc\ I-mol ltaj

- Produse ,nformatice ş i de consulting:

• DELTA 200 0 - sistem info:matic pentru elaborar~ '~OCU I I

uconorllice a 0 [- -1 j ,,)r per. ir~ I, c itaţii, programar",a, unT e;, 1econtarea lucrărilor de con~trur,t i i

• BEt A .. :l0 . - gestiu ' a docum . Iltaţiei economice I . bf'nef li;

• t ~ CON -legislaţ ie 111 cOl struc\ti

.!. /VI Tl~Ron - preţu r i la zi pentru r.lateriale de conslruc " ., ,C' Activitate de " erflJ cţionare- i r struire (tralnin9)

! •

I.S.B.N.: 973-7941-45-4 I

Restaurari-monumente-istorice

Documents

Transcript of Restaurari-monumente-istorice