REPUBLICAREPUBLICA ALGERIANAALGERIANA

DEMOCRATICA SIDEMOCRATICA SI POPULARAPOPULARA

INDRUMAR DE AFACERIINDRUMAR DE AFACERI(2013)

1. Informatii Generale

1.1 Denumire oficiala : République Algérienne Démocratique et Populaire.1.2. Suprafata si populatia: 2,38 mil.km.p.; 35,98 milioane locuitori, cu o

rata de crestere de 1,72 %. Populatia rurala reprezinta cca 33% iar cea din domeniul agricol de ccirca 20%. Speranta de viata 74,7 ani pentru barbati si 76,8 ani pentru femei.Dispune de 1200 km de litoral.

1.3. Limba oficiala : araba si tamazight (partial in Kabilia). Limba franceza este utilizata frecvent in relatiile de afaceri.

1,4. Organizare politico-administrativa, Are in compunere 48 prefecturi, 227 subprefecturi si 1541 comune. Prefectura este condusa de prefect si de Adunarea Populara a Prefecturii (APW), la nivel localitate fiind primarul si Adunarea populara comunala (APC). Prefectii si subprefectii sunt numiti de presedintele republicii. Adunarile populare sunt alese in mod direct pentru un mandat de 5 ani. 1.4.1 Capitala: Alger (El Djazair) oras port la Marea Mediterana cu peste 2,97 milioane locuitori (neoficial 3,5 milioane). 1.4.2 Orase principale : Oran (1,42 mil pers), Constantine (1 mil pers), Annaba, Sétif(1,6 mil persoane), Djelfa (1,16 milioane persoane) Tlemcen, Skikda, Béjaïa, Tizi-Ouzou (1,11 mil pers), Blida (1 mil per) Jijel, Tiaret, Batna (1,12 mil persoane), Biskra, Mostaganem, Saïda, M’sila, Chlef, Béchar, Ouargla, Ghardaïa, Adrar, El-Oued et Tamanrasset.

1.4.3. Moneda nationala: Dinarul algerian (DA). 1dolar SUA= 79,25 DA, 1 euro =105,14 DA (octombrie 2012).

1.4.4. Sarbatori legale:

- 1 ianuarie noul an- 1 mai ziua muncii- 19 iunie ziua redresarii revolutionare- 5 iulie sarbatoarea independentei- 1 noiembrie aniversarea declansarii revolutiei de eliberare nationala (1954) –ziua nationala a Algeriei8. Sarbatori religioase musulmane (nu au data fixa sunt in functie de calendarul lunar)- Aïd-El-Fitr (sarbatoare sfarsitului de Ramadhan) : 2 zile libere.- Aïd-El-Adha (sarbatoarea sacrificiului , la 2 luni si 10 zile dupa Aïd-El-Fitr) : 2 zile libere.- Awwal Mouharram (Noul an musulman) : 1 zi libera.- Achoura, a 10-a zi de la Mouharram : 1 zi libera.- El-Mawlid en-Nabaoui, sau popular « Mouloud », a 12-a zi a lunii Rabî‘El-Awwal (celebrarea nasterii Profetului Mohammed) : 1 zi libera.

1.4.5. Zile lucratoare: de duminica pana joi (zile libere vineri si sambata incepand cu 15 august 2009). Sunt insa societati private care lucreaza si sambata.

Program zilnic : 08.30-12,00 ; 13.30-16,30Diferenta de fus orar : -2 ore fata de ora Romaniei in sezon de vara (-1 ora

sezon de iarna). 1.4,6 Religia : musulmana (97%), crestini 2%

1.4.7 Posibilitati transport:In prezent nu exista legatura aeriana directa. Sunt utilizate zborurile Air France cu escala la Paris, Alitalia cu escala la Roma, Turkish Airline cu escala (cazare o noapte) prin Istambul, Lufthansa, cu escala la Frankfurt precum si Iberia si Spanair pe ruta Alger-Madrid si Alger-Barcelona. Vara exista o linie directa Alger-Sofia (3 luni).

Legatura cu auto se face din Franta, traversare cu feribotul de la Marsilia la Alger sau dispre Spania, de la Alicante la Alger.

Transportul de marfuri: transport maritim Constanta-Alger (destinatii alternative : Oran, Annaba, Skikda, Mostaganem, Jijel, Bejaia, Arzewm Ghazaouet). Nu exista linie regulata intre Romania si Algeria. Aeroporturi internationale: Alger, Oran, Annaba, Constantine, Tlemcen, Ghardaia, Tamanrasset, Bejaia.

1.4.8. Legaturi telefonice cu Algeria:Telefonie fixa : 00213-NN-XXXXXX- +213 - cod tara- NN - cod 2 cifre pentru fiecare regiune (21 Alger, 24 Tipaza, 25 Blida, 26 Tizi Ouzou, 41 Oran, 31 Mila, 34 Constantine etc.)- numarul din 6 cifre al corespondentului.- orice numar format (convorbire de oras) va avea in mod obligatoriu prefixul regiunii (ex. in Alger 021 si numarul de 6 cifre).

2

Telefonie mobila - S-a dezvoltat si reteaua de telefonie mobila, existand in prezent trei operatori pe piata: Mobilis, Djezzy, Nedjma. Sunt inregistrate cca. 27 milioane de numere pentru telefonia mobila.Cel mai cunoscut este Djezzy cu peste 10 milioane de utilizatori. Numerotatia a fost schimbata la inceputul lunii aprilie 2008, trecandu-se la sistemul cu 10 numere.Ex.-0770100789. Pentru apel international se utilizeaza formatul – 00213-770100789

Pentru achizitionarea unei cartele pre-pay este nevoie de o copie legalizata a documentului de identitate.

1.5 Mass-Media 1.5.1 Presa(ziare, reviste saptamanale)La aceasta data sunt prezente la dispozitia publicului 215 publicatii, dintre care 190 publicatii periodice, care abordeaza tematica, politica, economica, culturala si tecnico-stiintifica. Cele mai importante ziare in limba franceza sunt El Watan, Liberte, EL Moudjahid, Horizonts, Qotidien D’Oran, Le Soir, Le Jour. Dintre cele arabofone amintim El Khabar, Ech Chourouk si Ech Chabab. Marea majoritate dintre publicatii sunt in regim privat, avand un tiraj de peste 2,3 milioane exemplare. 1.5.2 Radio si televiziunea . Exista mai multe canale de radio locale si 5 programme nationale, astfel Canal I (in araba), Canal II (in kabiliana-amazight), Canal III (in franceza), Radio El-Bahdja (limba araba algeriana si clasica, franceza). Principalele posturi locale sunt Mitidja, Saoura, Soummam, Oran, Constantine. Televiziunea este reprezentata de Intreprinderea Algerina de televiziune (ENTV), care dispune de doua canale, National si Canal Algerie , cu emisiuni in limba araba si franceza.Se receptioneaza prin instalatii de satelit programele televiziunilor straine, franceze si arabe. 1.6 Educatia, Formarea profesionala si AlfabetizareaInvatamanutul in Algeria este gratuit si obligatoriu pana la varsta de 16 ani. Se asigura o rata de participare de cca. 97% insa rata de scolarizare este de cca. 85% pentru copii cu varste intre 6si 14 ani. In ciclul prima au fost inscrisi 3.250.000 copii. In cel mediu 2359.000, iar cel secundar 1006.000. Anual cca. 500.000 elevi ies din sistemul de scolarizare ca urmare a conditiilor de viata. Se dispune de o reta de 1441 liceeInvatamantul universitar dispune de o retea in 36 orase cu 53 institute universitare, dintre care 17 multidisciplinare, care cuprind peste 1160.000 studenti, dintre care peste 54% sunt femei. In invatamantul profesional au fost incluse 654.000 persoane.

Populatia activa este de cca.10,1 milioane persoane dintre care 18,1% in agricultura, 14,2% in contructii, 14,2% in industrie si 53,5% in servicii.

1.7. Regimul de vize :- cetatenii romani au nevoie de viza de intrare in Algeria. Aceasta se obtine

prin intermediul sectiei consulare din cadrul Ambasadei Algeriei la Bucuresti (str, Theodor Aman nr.4, tel : 021/211.51.50). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte diplomatice.

3

-cetatenii algerieni au nevoie de viza de intrare in Romania, eliberata de sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Alger (str. Abri Arezky nr.24, tel : 00213/ 21/ 600871 ; 69.34.89). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte diplomatice. Viza de afaceri se elibereaza dupa obtinerea aprobarii primite de la autoritatiile competente romane, in baza dosarului intocmit de solicitant la ambasada si va contine: cererea tip (formular dat de ambasada), invitatie/confirmare adresata de partenerul roman celui algerian, viza Schengen valabila (asigura rezolvarea mai rapida a cererii).

1.8. Regimul de comert este unul liberalizat cu exceptia anumitor produse pentru care acesta este reglementat de legislatie speciala (arme, droguri etc.) si altele pentru care se solicita autorizare (opere de arta, palmieri etc.).

1.9 Racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica este in proportie de 95%, iar la cea de gaz natural in proportie de 41% (cca. 1,7 milioane locuinte).

1.10 Parcul auto al Algerie numara 5,2 milioane autovehicule, dintre care 60% sunt mai vechi de 20 de ani.

1.11 Situatia locuintelor era la sfarsitul anului 2011 de cca. 7,5 milioane locuinte si se prevede atingerea numarului de 7,8 milioane la sfarsitul anului 2012.

1.12 Structura sanitara beneficiaza de 182 spitale, 502 policlinici si 1272 centre de sanatate, 4383 saloane de sanatate cu un numar de 80.000 paturi, asigurandu-se 1 medic la 1000 locuitori.

2 SCURT ISTORIC:

Cei mai vechi locuitori cunoscuti sunt numizii (stramosi ai berberilor). In anumite parti ale litoralului, cartaginezii si-au creat colonii comerciale incepand cu secolul IX i.d.C. Ulterior, teritoriul de azi al Algeriei a intrat sub dominatia succesiva a romanilor, vandalilor si bizantinilor.

La mijlocul secolului al VII-lea, ocupatia araba a cuprins tot nordul Africii, inclusiv teritoriul Algeriei. Populatia autohtona berbera a fost convertita, in masa, la islam.

De la sfarsitul secolului al XVI-lea si pana in 1832, teritoriul algerian a fost inclus in Imperiul Otoman. In 1832, Algeria a devenit colonie franceza pentru mai mult de 130 de ani (1830-1962).

La 1 noiembrie 1954, Frontul de Eliberare Nationala a declansat lupta armata de eliberare, incheiata la 5 iulie 1962, prin acordul de la Evian, cu obtinerea independentei de stat.

Esecul politicii socialiste si agravarea continua a conditiilor de trai, incepand cu anii 1984 - 1985, determinata si de scaderea preturilor mondiale la petrol, au condus la intensificarea si extinderea activitatii gruparilor islamiste, adepte ale crearii unui stat islamic.

4

Amplele manifestari de revolta populara, din octombrie 1988, au marcat inceputul unei profunde crize interne, atenuata, initial, prin adoptarea, in 1989, a unei noi Constitutii, prin care s-a abolit sistemul partidului unic si care permite activitatea opozitiei. Victoria Frontului Islamic al Salvarii (FIS) in alegerile legislative din decembrie 1991 a nelinistit profund clasa politica, conducerea militara si tarile occidentale.

Evenimentele s-au precipitat in primele luni ale anului 1992. Preocupate de perspectiva transformarii Algeriei intr-un stat islamic, cercurile conducatoare au luat urmatoarele masuri: dizolvarea Parlamentului (4 ianuarie), demisia presedintelui Chadli Bendjedid (11 ianuarie), anularea alegerilor legislative (12 ianuarie), decretarea starii de urgenta la 9 februarie, interzicerea FIS, ai carui lideri au fost arestati si condamnati. La 14 ianuarie 1992, guvernarea tarii a fost preluata de un Inalt Comitet de Stat (HCE). Represiunile impotriva FIS au avut ca rezultat declansarea unor campanii de asasinate si acte teroriste impotriva organelor de stat si a populatiei civile, din partea gruparilor militare ale fostului FIS: Gruparea Islamica Armata (GIA) si Armata Islamica a Salvarii (AIS) care au paralizat, practic, functionarea societatii algeriene in toate componentele sale. Atacarea unor cetateni straini a perturbat raporturile externe ale tarii.

Institutiile statale au inceput sa se refaca abia dupa alegerile prezidentiale din 1995, castigate de Liamine Zeroual, si dupa alegerile legislative din 1997. Islamistii extremisti au continuat insa asasinatele si masacrele impotriva militarilor, reprezentantilor autoritatii de stat si chiar a populatiei civile.

La 15 aprilie 1999, au avut loc alegeri prezidentiale anticipate, castigate de actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika (reales la 8 aprilie 2004), al carui program electoral prevedea restabilirea pacii si „concordiei civile“, consolidarea institutiilor statului, relansarea economica, refacerea imaginii si credibilitatii tarii in strainatate. In iulie 1999, la initiativa noului presedinte, parlamentul a adoptat in unanimitate „legea privind concordia civila“, validata de referendumul national din 16 septembrie, acelasi an, cu o majoritate de peste 98%. In baza acestei legi, seful statului a gratiat, pana la finele anului 1999, peste 18.500 de detinuti, fapt ce a contribuit la reducerea considerabila a actelor teroriste. La 23 septembrie 2005 a fost aprobat prin referendum (97%) Proiectul Cartei Pacii si Concordiei Nationale, prin care se urmareste convingerea ultimelor grupari teoriste care mai actioneaza prin munti, sa renunte la lupta si sa se predea justitiei.

La 22 aprilie 2009 au avut loc alegeri prezidentiale , castigate de actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika, aflat la al treilea mandat. In luna noiembrie 2008 Parlamentul algerian a modificat Constitutia pentru a permite un numra nelimitat de mandate pentru presedinte.

Politica de restabilire a concordiei nationale, ca prim pas pe calea depasirii crizei interne si edificarii unei democratii, bazate pe pluralism politic si respectarea drepturilor omului, a intrunit adeziunea majoritatii covarsitoare a populatiei, inclusiv a unor organizatii islamiste ale fostului FIS si a avut un larg ecou international.

5

Societatea algeriana de origine majoritar araba dar puternic europenizata, incearca sa gaseasca calea optima, care sa-i permita gasirea unui echilibru intre traditie si modernitate.

3. ECONOMIA Algeriei

3.1 Resurse naturale. Algeria ocupa pozitia a 15 in materie de rezerve petroliere, al 18 lea in

materie de productie si al 12 lea la exporturi. Capacitatea de rafinare este de cca.22 milioane tone/an.De asemenea este pe pozita a 7-a la resurse de gaz natural, al 5-lea la nivel de productie si al treilea la exporturi, dupa Rusia si Canada. In zona mediteraneana este primul producator si exportator de petrol si gaz natural. Algeria este al treilea furnizor al UE pentru gaz natural si al patrulea furnizor de produse energetice.

Algeria detine mari rezerve de gaze naturale , mai ales in sud– estul tarii (regiunea Hassi R'Mel), estimate la 3900 mld. m.c., (2006). Cu o productie de 68 mld. m.c. , Algeria se situeaza printre primele state in lume, fiind al treilea exportator mondial de gaz natural lichefiat. Pentru 2010 se prevede o productie de 85 miliarde m.c./an.

Rezervele de petrol erau estimate, in 2011, la 2,5 mld.tone (suficiente pentru exploatarea timp de 30 ani). Productia este de 1,2 milioane barili/zi, urmand a creste la 2 milioane barili/zi in 2015.

Fier - zacamintele din sud-estul tarii sunt evaluate la 3 mld.tone. Productie anuala de cca.1,7 mil.tone .

Fosfati - rezerve estimate la 2 mld. tone. Productia anuala sub 1,1 mil. tone. Se exporta 200 - 300.000 tone /an.

Plumb si zinc – rezerve 5 mil. tone .Mercur – rezerve 80 mii tone , productie 8.000 recipiente tip.Uraniu - prin exploatarea rezervelor 50.000 tone din regiunea Hoggar s-ar

putea produce cca. 1000 tone concentrat / an.Alte resurse minerale: rezerve feldspat (6 mil.tone), sare (1 mild, tone),

marmura (55 mil m3), aur (rezerve in curs de exploatare-peste 100 tone), oxid de bariu (16 mil.tone), magneziu (1,5 mil.tone).

Resursele de apa – resurse vitale care sunt permanent in atentia administratiei publice, existand un minister care gestioneaza aceste resurse si dezvolta proiecte de dezvoltare. Resursele de apa reprezinta cca.43% din volumul exploatabil, care se cifreaza la cca.12 miliarde m3. Aceastea se regasesc in cele 43 baraje realizate, care au un nivel de umplere intre 37-43%. Volumul total care poate fi mobilizat este de cca. 19 miliarde m3. Pentru compensarea deficitelor au fost drealizate si sunt incurs de realizare cca. 16 statii de desalinizare cu capacitati de 100-200.000 m3. Consumul de apa este de 175 m3/locuitor, ceea ce inseamna o cerere globala de 5 miliarde m3/an.

3.2 Indicatori economici sintetici.

6

Produsul national brut (2011): 206.5 mld.dolari, din care agricultura - 10%, industria - 45%, servicii - 30%, constructii - 15%. PIB/loc. in 2010 a fost de 4435 USD .

Somajul este destul de ridicat, statistica oficiala estimandu-l la 11% in anul 2012. In conformitate cu previziunile organizatiilor internationale acesta este de cca.22-25 %. La nivelul populatiei tinere cu varsta pana la 30 ani acesta atinge valoarea de 50%.

Rata inflatiei pentru anul 2011 a fost de 4,5%, fata de 3,9% in 2010 . Rata de schimb este de 79,25 dinari algerieni pentru un dolar SUA si 105,14 dinari pentru 1 Euro la curs oficial si de 110 DA/1 $ si 142,5 DA/1 euro la cursul informal.

In conformitatea cu aprecierile Bancii mondiale, publicate in raportul pe 2011, Algeria “ a inregistrat in 2011 rezultate bune la nivel macro-economic”. Investitile, realizate din perspectiva planului cincinal 2009-2014, vor permite sectoarelor de constructii locuinte, transport si agricultura sa creeze si sa promoveze crearea de noi locuri de munca pentru propriile sectoare dar si pentru cele conexe. Alocatiile bugetare prevazute pentru aceste sectoare economice, in 2010 si 2011, au fost in valoare de cca. 22 miliarde USD. Volumul cheltuielilor pentru relansarea economica, in perioda 2009-2014, este estimat la peste 200 miliarde USD. Investitile publice in anul 2011 au atins un nivel de 26% din PIB. Pentru anul 2012 se prevede un nivel de cca. 29%.

Veniturile realizate din exportul de hidrocarburi au scazut in anul 2011, atingand nivelul de numai 67 miliarde dolari fata de cca. 73 miliarde USD in 2010, ceea ce determina un excedent de cont curent in Algeria de cca. 5 miliarde USD, echivalentul a 3% din PIB. Rezervele de schimb ale Algeriei sunt evaluate la nivelul de 200 miliarde USD.

Nivelul de crestere pentru anul 2012 in domeniile non-hidrocarburi este apreciat la 5% desi pe ansamblu rata de crestere este apreciata la 4,9%. Conform prognozelor BM pentru anii 2011 si 2012 se vehiculeaza un nivel de crestere in jur de 5%. Sectorul industrial se afla in stagnare, fata de cretetrea de 9,1% din anul 2010. Realizarile din industria chimica, a textilelor, prelucrarii pielii si incaltamintei sunt intr-o scadere accentuata. De asemenea, metalurgia si industria electronica au inregistrat scaderi. Raportul BM releva absenta unei strategii coerente in sectoarele industriale, situatie care poate fi generalizata la nivelul intregii economii algeriene. S-a constatat absenta unei cooperari intre sectoarele publice si cele private, absenta unei vointe din partea autoritatilor publice de a se asocia cu sectorul privat.

Este evidentiat faptul ca nivelul investitiilor directe straine (IDE) a crescut semnificativ, ca urmare a “unei rapide cresteri a cererii interne”. Cu toate acestea, nivelul IDE ar putea fi mult mai ridicat, dar legea finantelro complementare din 2009 prevede obligativitatea existentei a minim 51% capital national (public sau privat) in capitalul oricarei societati economice de drept algerian.

7

Rezervele de aur ale Algeriei sunt apreciate la 200 tone, care la un curs prognozat de cca. 1100 USD uncia va determina ca stocul de aur sa fie apreciat la 6 miliarde USD. Toate aceste date evidentiaza totusi o usoara regresie economica si sociala, cu o crestere a nivelului inflatiei, a somajului si o diminuare a puterii de cumparare. De asemenea, se reliefeaza o slaba capacitate de absorbtie a investitiilor, o eficacitate slaba a acestora, determinata de un ritm de dezvoltare redus. BM a recomandat ca la planificarea bugetara sa se ia in calcul un nivel de 45 USD/baril de petrol exportat, fata de 35 USD cat a fost luat in calcul la realizarea bugetului pentru ultimul an. In acest fel pot fi contracarate fenomenele de coruptie, delapidare din fonduri publice si pot fi realizate corelatii corecte intre salarii si productivitatea muncii.

Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice:

Industria.

Productia industriala, in afara de cea a hidrocarburilor, a avut o crestere de 6% in 2009, din care 3,4% in sectorul public si 4,7% pentru sectorul privat. Sectorul hidrocarburilor a crescut cu 3,5% in 2009.

Industria constructiilor de masini, siderurgie ( complexul siderurgic El Hadjar-ISPAT ANNABA cu o capacitate instalata de 2 mil. tone/an), industria electrotehnica si electronica ( complexul electronic Sidi Bel Abbes produce 2 modele de TV color, 3 modele TV alb-negru.

Alte ramuri industriale :- industria alimentara, reprezentata, in special, de productia intreprinderilor

mici si mijlocii. Importul de alimente s-a ridicat la 3,5 mld. dolari in 2006. Algeria este printre primele state importatoare de grau (dur);

- industria textila si de pielarie. Se produc toate tipurile de fibre de matase, de lana, si tesaturi textile, precum si produse din piele;

- industria materialelor de constructie. Productia de ciment (14 mil. tone/an) nu acopera necesarul intern. Datorita programului prioritar de constructii de locuinte se importa anual ciment in valoare de 100 - 120 milioane dolari;

- industria chimica si petrochimica satisface in linii mari necesarul pietei interne, exportandu-se detergenti ( Libia), vopseluri (fosta URSS). Se importa produse semifinite necesare sectorului textil, agricol etc. (ex: polietilena);

- industria farmaceutica este tributara importului, cererea pietei fiind acoperita din productia interna in proportie de 34%;

- industria de ingrasaminte pe baza de azot acopera in intregime cererea interna, existand anumite disponibilitati pentru export. Industria ingrasamintelor pe baza de fosfati acopera cererea interna in proportie de 60 - 70%. Productia de pesticide acopera cererea in proportie de 50%.

Dupa un regres accentuat in perioada 1994 - 1998, de cca 11% productia industriala a marcat un reviriment pe parcursul anilor 2000-2008, in care s-au inregistrat cresteri intre 0,9 si 3,47%.

8

Agricultura

A reprezentat o prioritate a strategiei de dezvoltare a economiei nationale, fiind alocate fonduri de sprijinire a micilor producatori. Agricultura a fost totdeauna dependenta de situatia geografica si de regimul pluviometric.

Din 238,1 mil. ha. total teritoriu national, numai 4 % reprezinta suprafata agricola utila, restul fiind ocupat de desert, paduri etc. Efectiv se cultiva 6 mil.ha.

Populatia activa ocupata in agricultura s-a redus la cca. 850.000 persoane in anul 2008. Prin masuri administrative se stimuleaza reintoarcerea populatiei in agricultura. Parcul de tractoare era de 115.000 buc. (2008).

In anul 2009 agricultura contribuia cu aprox 12% la crearea PIB.Zootehnia este relativ dezvoltata. La nivelul anului 2008 efectivele de

animale se ridicau la circa 19 mil. capete , din care 1,7 mil. bovine, 14 mil ovine, 3,5 mil. caprine.

Cultura cerealelor ocupa 43% din suprafata cultivata..Productia de vin s-a ridicat in ultimii ani la circa 1 mil. hl. Importul de vin

a fost restrictionat incepand cu anul 2004, prin legea bugetului.Algeria nu reuseste sa-si satisfaca nevoile interne, fiind un recunoscut

importator de cereale si produse alimentare. Dependenta alimentara constituie o adevarata problema pentru stat. In aceste conditii agricultura constituie un element cheie al economiei algeriene. In aceste circumstante pentru a raspunde la noile masuri de organizare a acestui sector, a fost lansat un program national de sustinere a agriculturii care sprijina intreprinzatorii din acest domeniu prin credite, preturi preferentiale, fiscalitate redusa.

Pescuitul

Platoul continental (13700 kmp.) ofera mari posibilitati de exploatare. Exista 10 porturi de pescuit. Programul guvernamental de dezvoltare are in vedere construirea si amenajarea altor 6 porturi, cu scopul unei mai bune exploatari a resurselor de peste si corali. Principalele specii de peste sunt: sardinela, anchois, ton, peste-spada, crustacee, fructe de mare etc.

Transporturile

Reteaua rutiera in lungime de 112.000 km, cu o densitate de 3,7km la 1000 de locuitori, asigura peste 90% din transporturile colective de calatori si 85% din cele de marfuri. Dispune de 3400 km de autostrada si sosele expres. Se finalizeaza in prezent la autostrada est-vest (1200km) ce leaga Tunisia de Maroc (dupa deschiderea frontierei terestre algero-marocane, inchisa in prezent). Punerea in functiune a fos prevazuta in primul trimestru al anului 2010. Din 2011 va incepe realizarea unei alte autostrazi de 1300 km in zona Platourilor Inalte (la 150 km sudde la litoral).

9

Circa 98% din volumul comertului exterior se deruleaza pe cale maritima. Traficul global a depasit 75 mil.tone, din care porturile Alger, Oran, Skikda, Jijel, Mostaganem si Bejaia asigura 80% (cu exceptia hidrocarburilor). Se fac eforturi pentru adaptarea infrastructurii existente la transportul containerizat (porturile Alger, Oran, Annaba). Se dispune de 40 porturi dintre care 13 porturi principale, 9 polivalente si 4 specializate pentru hidrocarburi. Portul Alger asigura cca. 30 din cantitatea de marfuri intrate si 70% din traficul de containere.

Flota maritima proprie este formata din 74 nave, cu o medie de varsta sub 9 ani, din care 50 sunt cargouri, 3 nave transport persoane, iar 21 nave petroliere.

Reteaua feroviara are o lungime de 4500 km si dispune de 200 gari comerciale operationale. Traficul feroviar se cifreaza la circa 1,8 miliarde SKO. .

Traficul aerian

Algeria dispune de 35 aeroporturi, din care 13 de clasa internationala (Alger, Annaba, Constantine, Ghardaia, Tlemcen, Oran, Tebessa, Hassi-Messaoud, s.a.), iar patru dintre acestea detin 90% din traficul total de pasageri (Alger, Oran, Constantine, Annaba).

Compania Air Algerie a facut noi achizitii de aparate de zbor ceea ce a dus la reinoirea flotei si extinderea retelei de transport internationale. De altfel aceasta companie este una care detine monopolul in domeniul transportului aerian de calatori si marfuri in Algeria. Mai exista cativa operatori zonali (Tassili Air) care asigura transportul de mica capacitate pentru firmele internationale care activeaza in industria de exploatare a hidrocarburilor din sudul tarii, respectiv la Hassi Messaoud.

Turismul

Fata de posibilitatile existente si comparabil cu potentialul regiunii, se inregistreaza o anume ramanere in urma. Capacitatea totala de cazare in hoteluri se ridica la aproximativ 60.000 paturi. Turismul este inca unul centralizat, existand cativa operatori mari (ONAT) si care fac distributie de servicii turistice prin agentii mici, private.In sectorul turism, politica statului algerian urmareste :

-realizarea de mari proiecte turistice in special in sud (Sahara);-incurajarea industriei artizanale ;-incurajarea unor noi investitii orientate spre formule de parteneriat.Exista inca suficiente retineri din partea turistilor europeni de a veni in

Algeria cauzate de existenta pericolului terorist (in zonele muntoase).

Serviciile

Telecomunicatiile

10

In domeniul telecomunicatiilor, se are in vedere introducerea de noi tehnologii de informare si comunicare, crearea de parteneriate cu marile societati transnationale in acest domeniu. Cererea de centrale electromecanice (80% din necesarul pietei interne) este acoperita din productia proprie ca si intregul necesar de aparate telefonice. Este in expansiune telefonia celulara, fiind acordate trei licente pentru operatorii de telefonie mobila. O prioritate particulara este acordata retelei internet .

S-a realizat cablarea a cca 110.000 km cu fibra optica. Numarul abonatilor pentru telefonia fixa este de 3,1 milioane . la telefonia mobila depaseste 29 milioane cu o teledensitate globala de 84%.

Sistemul bancar

Banca Algeriei este banca centrala a tarii, functionand ca institutie autonoma. Asigura emisiunea monetara, tezaurizarea rezervelor de aur si a devizelor , refinantarea bancilor comerciale si face politica monetara a tarii. Din sitemul bancar algerian fac parte 27 banci si institutii financiare care sunt din sectorul public si privat.Bancile publice sunt dince in ce mai solicitate sa finateze economia. Acestea au asigurat cca. 20 miliarde USD din cele 28 miliarde care au fost utilizate in modernizarea petrochimiilor din Algeria.Banci si instututii finaciare cu capital public : Banca Exterioara a Algeriei BEA, Banca Nationala a Algeriei BNA, Creditul Popolar din Algeria -CPA, Banca pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala BADR, Banca de dezvoltare Locala BDL, Casa de economii si Previziune CNEP, SOFINANCE, SRH, CNMA, ESSALEM LEASING;Banci si institutii finaciare cu capital privat : -- Bank Al Baraka d’Algérie, proprietatea in proportie de 50 % a grupului saudit Dellah Al Baraka si 50 % al bancii publice BADR,- Citi Bank Algeria, sucursala a Citibank din New York,- Arab Banking Corporation Algeria, filiala cu 70 % din capital al grupului ABC din Bahrein, 10 % al SFI (BIRD), 10 % al Societatii Arabe de Investitii (Jeddah), si 10 % al unor investitori nationali,- Société Générale Algérie, filiala controlata 100 % de catre Société Générale (Franta),- Natexis Al Amana Algérie, filiala a grupului Natexis Franta (Paris),- Arab Bank Algeria Plc, sucursala a Arab Bank din Amman (Iordania),- La Banque Nationale de Paris (Paribas), filiala 100 % a grupului francez BNP Paribas,- La Trust Bank, capital mixt privat international si national ,- Arab Leasing Algérie, institutie specializata in operatiuni de leasing, filiala a Arab Bank Corporation Algérie,- The Housing Trade and Finance banca cu capital iordanian,- Gulf Bank Algérie controlata de Gulf Bank, apartine grupului kuweitianKipco,

11

- Cetelem institutie financiara in proces de acordare a dreptului de functionare, filiala a grupului BNP Paribas),- Maghreb Leasing – institutie financiara cu capital tunisian si investitori suverani,- Francabank - banca cu capital libanez.- Calyon Algeria

Institutii finaciare straine care au filiale in Algeria : CITI Bank; Credit Lyonnais, British Arab Commercial bank; Union des banques arabes et francaises, Credit Industriel et Commercial; Credit agricole indosuez; Tunis International Bank, Fortis bank.

Din punct de vedere legislativ activitatea financiara este sustinuta prin:- legea asupra monedei si creditului ;- decretul cu privire la crearea bursei de valori imobiliare (operationala din august 1999) ;

Sistemul asigurarilor, cuprinde: La aceasta data exista 16 companii de asigurari publice si private.CAAR - Compania Algériana de Asigurari si de Reasigurare actioneaza in domeniul industriei, constructiilor;CAAT - Compania Algériana de Asigurare .CCR - Compania Centrala de Réasigurari .SAA – Sociétatea Nationala de Asigurare acopera riscurile de orice natura (vehicule, locuinte, cultura, sport, timp liber, educatie, comert, hotelier);CIAR - Compania Internationala de Asigurare si de Réasigurare .2A - Asigurarea Algériana.CASH - Compania de Asigurare pentru HidrocarburiSGCI – Sociétatea de Garantii si Crédit Imobiliar.CAGEX - Compania Algériana de Assigurari si Garantare a Exporturilor Trust - Trust AlgériaCNMA- Casa Nationala de Ajutor Agricol.SALAMA – Societatea de Asigurari Salama AlgériaMAATEC- Asigurarea Mutuala Algériana pentru lucratorii din Educatie si CulturaGAM - Général Assurance MéditerranéenneAlliance Assurance - Alliance asigurariCardif El-Djazair – Societatea de asigurari Cardif Algeria

Sunt oferite cca. 100 produse de asigurari in diverse categorii de asigurare. Cifra de afaceri in 2010 a fost de 40 miliarde dinari. Asigurarea persoanelor reprezinta 5% din cifra de afaceri si 95% sunt asigurari pentru distrugeri. Reteaua dispune de 1500 puncte de vanzare din care 450 agentii generale. Activitatea este supervizata de Consiliul national al asigurarilor (CNA) care este prezidat de ministrul finantelor.

12

3.3. RELATIILE ECONOMICE EXTERNE ALE ALGERIEI

3.3.1. Schimburile comerciale externe.

Exportul si importul.Evolutia comertului exterior in perioada 2002 - 2010 se prezinta astfel:

- miliarde.dolari SUA –Anul Export Import Total2002 18,8 12,1 29,92003 24,6 13,5 38,12004 32,1 18,3 50,42005 46,1 20,3 66,42006 54,6 21,4 762007 60,1 27,6 87,72008 79,2 39,4 118,62009 45.1 39.3 84,42010 57,1 49,4 106,5

Balanta comerciala a inregistrat un excedent constant, marimea acestuia find determinata de evolutia pretului petrolului.

Evolutia favorabila a pretului titeiului, cresterea volumului de extractie si exportul contribuie in proportie de peste 97-98 la suta la excedentul balantei comerciale.

Structura pe grupe de marfuri a exporturilor.

Rezultatele anului 2011 prezinta relativ aceeasi structura, respectiv ponderea decisiva a grupei " energie, lubrifianti", care detinea circa 97,8% din totalul exporturilor.

Grupa de marfuri Valoare (mil.dol.) 2008 %Energie, lubrifianti 58,21 97,8Produse semiprelucrate 988 1,66Alimente 92 0,15Produse brute 153 0,26Bunuri de consum 34 0,06Bunuri industriale 44 0,07

Si in anul 2011 principala sursa de venituri din export au continuat sa fie hidrocarburile, din a caror vanzare s-au incasat 67 miliarde dolari.

13

Structura pe grupe de marfuri a importurilor.

Structura principalelor grupe de marfuri importate in anul 2011 arata astfel:

Grupa de produse Valoare (mil. USD) 2011Echipamenteindustriale

12462

Produse alimentare 6058Bunuri de consum 5836Echipamente 16117

Ponderea substantiala a importurilor de echipamente pentru investitii se inscrie in preocuparile autoritatilor algeriene pe linia innoirii tehnologice a industriei. In ultimii ani a crescut ponderea importurilor de alimente, in contextul diminuarii productiei interne.

3.3.2 Orientarea geografica a schimburilor comerciale.

In anul 2011, tarile Uniunii Europene au continuat sa reprezinte principalii parteneri comerciali ai Algeriei, cu o pondere de cca. 51,79 % la importuri si 48,77 % la exporturi, urmate de cele din OCDE cu 19,94 la importuri si 38,28 la exporturi. Tarile magrebiene au o pondere de doar 1,02% la importuri si de 1,17% la exporturi.

Schimburile comerciale ale Algeriei cu statele arabe membre UMA raman in continuare la un nivel foarte scazut, respectiv 2,07 % la importuri si 1,25% la exporturi, din comertul exterior algerian.

Primii parteneri comerciali ai Algeriei din cadrul U.E. in anul 2011 au fost:

a. - La export:

Tara Valoare (mld.dolari)

%

Italia 8,94 15,03Spania 5,98 10,06Franta 4,46 7,49Olanda 4,13 6,95Marea Britanie 1,48 2,48Portugalia 1,29 2,16Belgia 1,41 2,36

b. - La import

Tara Valoare (mld.dolari) %

14

Franta 4,59 16,75Italia 2,37 8,63Germania 1,76 6,43Spania 1,55 5,64Belgia 0,72 2,59Marea Britanie 0,53 1,76Suedia 0,37 1,33

Principalele produse importate in 2011;

PRODUSUL Valoare (mil. USD)Masini si utilaje 4900,78Aparate si materiale electrice 2721,62Cereale 1123,11Autoturisme 1951,18Produse farmaceutice 844,97Fonta, fier si otel 748,12Produse din fonta, fier si otel 637,04Lapte si produse din lapte 520,41Material plastic si produse din material plastic 395,43Grasimi, uleiuri animale si vegetale 342,20Lemn, carbune din lemn si produse din lemn 310,39Instrumente si aparate optice, fotografice 309,01Zahar si produse zaharoase 230,14Hartie si carton 225,41Ciment 186,57Alte produse 2761,69

Principalele produse exportate in 2011 (in afara de hidrocarburi):

PRODUSUL Valoare (mil. USD)Produse alimentare 877,19Produse industriale 821,92Solventi 313,22amoniac 137,2Produse laminate de fier sau otel 78,56Deseuri de fonta, fier si otel 78,6Ingrasaminte minerale 53,2Zinc sub forma bruta 38,6Deseuri de cupru 63,73Deseuri de zinc 35,54Hidrogen, gaze rare 32,15Metanol 34,33

15

Cauciucuri 5,22Ambalaje de hartie si carton 1,38Tesaturi 1,11Medicamente 1,06Curmale 22,61Alcooli aciclici si derivati 19,6Alte produse 210,6Gudron de huila 34,5Ape minerale 16,9Creveti 8,26Melci 2,16Paste alimentare 7,06cartofi 0,01Ulei de masline 0,135vin 2,313

3.3.3 Schimburile comerciale Romania – Algeria

Evolutia schimburilor comerciale in perioada 2002 - 2012:2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 31.09.

2012Total 58,99 51,78 62,37 70,04 84,14 105,46 160,15 234,90 150,24 300,3 335.66Export 28,00 51,57 61,06 70,01 84,13 103,94 155,12 185,23 149,94 298,56 335.14Import 30,81 0,21 1,31 0,03 0,016 1,52 5,03 49.66 0,30 1,74 0.52Sold -2,63 +51,3 +59,7 +69,98 +84,11 +102,42 +150,0 +135,5 +149,6 +296,82 +334,62

- mil. USD -

Pe primele opt luni ale anului curent schimburile comerciale inregistrau nivelul de 335.14 mil. USD, intreaga suma reprezentand export romanesc. Se evidentiaza din nou o crestere a ponderii exportului de autoturisme la peste 60%, dar si o crestere semnificativa a exporturilor de cereale, produse chimice, materiale de constructie, produse metalurgice, masini si aparate electrice.

In ultimii ani, volumul exporturilor romanesti spre Algeria a crescut constant, anul 2012 inregistrand cea mai ridicata valoare de dupa anul 1990, respectiv 335.14 milioane USD dupa numai 9 luni. De asemenea, din anul 2003 balanta comerciala s-a inclinat permanent in favoarea Romaniei. Algeria se numara printre putinele partenere comerciale ale Romaniei din zona Africa si Orientul Mijlociu care a inregistrat si in anul 2011 o crestere notabila in ceea ce priveste exportul romanesc.

Relatia comerciala cu Algeria in 2011 a evidentiat o reducere semnificativa la import, de 1.74 milioane USD, ceea ce a permis o balanta comerciala excedentara de 296 milione USD. Algeria are o pondere de 2,94% din volumul

16

total al exportului romanesc si reprezinta una din cele mai importante piete din Africa.

2. Structura schimburilor comerciale Principalele produse care au făcut obiectul schimburilor comerciale ale României cu ALGERIA in anul 2011 sunt:

- la export: autoturisme Dacia Logan (incepand cu luna august 2012, este cea mai bine vanduta marca de autoturism din Algeria), produse metalurgice, cereale, produse chimice si ingrasaminte chimice, materiale de constructii (cherestea, fier beton, etc), uleiuri vegetale, piese si materiale electrice si electrotehnice, echipamente speciale, produse vegetale, produse alimentare, produse din plastic si cauciuc, celuloza, hartie si carton, textile, aparate optice si de fotografiere, mobila..

- la import: fructe si sucuri naturale, produse minerale , deseuri de fier si cupru, petrol si gaz lichefiat.

Produse noi la exportul romanesc pe piata algeriana Prin eforturile depuse de reprezentantii MECMA la Alger si contactele

directe realizate cu mediul de afaceri algerian, au fost create premizele necesare introducerii sau reintroducerii pe piata locala, a unor noi produse romanesti, printre care : avioanele utilitare si de sport, produsele speciale, textile si imbracaminte, articole electrotehnice si electronice, mobila si birotica, medicamente pentru uz uman si veterinar, materiale sanitare, materiale si instalatii de foraj petrolier si pentru apa, masini si utilaje agricole ; parchet; ferestre termopan si usi metalice pentru locuinte; produse textile si incaltaminte din piele; aluminiu si profile din aluminiu ; produse ceramice, sticla si articole din sticla; pompe electrice de apa ; echipamente electrice ; contoare pentru apa si gaz ; produse alimentare (conserve de carne si legume); produse chimice, produse speciale ( materiale de protectie individuala si sistemele Roboscan).

De asemenea, sunt in curs negocieri directe sau se participa la licitatii pentru livrarea altor produse printre care: statii de transformare, linii si cabluri electrice de inalta si medie tensiune, instalatii materiale pentru explorarea, exploatarea, transportul si comercializarea petrolului si gazului natural, materiale si produse pentru calea ferata, cosmetice si produse IT si pentru comunicatii satelitare.

Piata algeriana ramane atractiva pentru exportul romanesc in principal la urmatoarele produse:

1. oteluri in forme primare (bare, profile, rulouri, tabla, sarma);2. produse din otel (tevi si tuburi);3. echipamente pentru industria petrochimica;4. vagoane de calatori si marfa, boghiuri si bransamente;5. pompe hidraulice si de apa;6. piese de schimb pentru tractoare si autoturisme Logan;7. instalatii complete pentru fabrici de ciment ;8. mobilier

17

9. produse textile si confectii;10.medicamente de uz uman si veterinar

COOPERAREA ECONOMICA

In RomaniaPana in prezent valoarea totala a investitiilor algeriene in Romania se ridica

la circa 400 mii euro, dintre care ponderea majoritara de 85% o reprezinta investitiile facute in societati de import - export, nefiind realizata nici o investitie in sectorul productiv. .

In Algeria :In Algeria figureaza 11 societati romanesti, dintre care 3 in sectorul

productiv (mobila si tamplarie metalica), 4 in import-export si 4 in servicii

3.3.4 Politica economica si comerciala.

In cadrul procesului de reforma economica a fost adoptat un program de privatizare a intreprinderilor publice din sectoarele economice, program in curs de aplicare.

Guvernul algerian depune eforturi deosebite pentru incurajarea crearii de intreprinderi private. Rezultatele obtinute sunt modeste, determinate de lipsa de experienta in domeniu, a personalului calificat, a reglementarilor si normativelor si necorelarea cu cele de pe plan international. Legea finantelor complementare din 2009, impune o structura a capitalului oricarei societati comerciale nou infiintate in Algeria de minim51% capital national (public sau privat).

Sectoarele economice de interes prioritar sunt: exploatarea hidrocarburilor, industria agro-alimentara, industria materialelelor de constructii, serviciile, agricultura.

Programul de dezvoltare si investitii al Algeriei in perioada 2010-2014Participarea societatilor romanesti ar putea aduce partii romane beneficii de

5 miliarde de dolari in urmatorii 4 ani.

La data de 24 mai 2010 in cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului de Ministri, desfasurate in prezenta presedintelui Abdelaziz Bouteflika, a fost prezentat si aprobat noul “Plan de investitii publice pentru perioada 2010-2014”. Acest program se bazeaza pe programul electoral al presedintelui Bouteflika prezentat natiunii in campania prezidentiala din anul 2009.

Cu acest prilej au fost anuntate si costurile efective ale planului de dezvoltare pentru perioada 2004-2009 care au insumat 235 miliarde dolari.

18

Noul program de investitii se bazeaza pe un suport financiar alocat de la bugetul de stat de 286 miliarde dolari si are in vedere doua directii importante:

- finalizarea marilor proiecte aflate in curs de realizare, in special in domeniul constructiilor de cai ferate(CF), a celor hidrotehnice si de locuinte, care presupun costuri de cca.130 miliarde dolari;

- angajarea de noi proiecte in valoare de 156 miliarde dolari.Pe domenii de activitatea repartitia resurselor se prezinta astfel:

- in domeniul lucrarilor publice pentru extinderea retelei rutiere si de autostrazi, si cresterea capacitatii portuare sunt prevazute cca 42 miliarde dolari;

- in domeniul transporturilor, pentru modernizarea retelei CF, dezvoltarea transportului urban (realizarea de linii de tramvai in 14 orase) si modernizarea infrastructurii aeroportuare vor fi alocate cca. 38 miliarde dolari;

- pentru amenajarea teritoriului si protectia mediului sunt prevazute a se aloca cca. 7 miliarde dolari;

- pentru administratia locala si sectorul judiciar sunt prevazute fonduri de cca. 24 miliarde dolari;

- pentru dezvoltarea economiei nationale sunt prevazute a fi alocate cca. 20 miliarde dolari, dintre care 13 miliarde pentru sustinerea dezvoltarii agricole si rurale, 2 miliarde pentru promovarea IMM si realizarea de zone industriale. La aceste fonduri se adauga bonificatii la creditele bancare de cca. 4 miliarde dolari. De asemenea, sunt prevazute cca. 27 miliarde dolari pentru credite bancare cu bonificatii de stat pentru realizarea de centrale electrice, dezvoltarea industriei petrochimice si modernizarea de intreprinderi publice;

- programul social de insertie a tinerilor cu studii universitare si medii si formarea profesionala va fi sprijinit cu cca. 4,7 miliarde dolari. Se are in vedere realizarea a 3 milioane noi locuri de munca;

- educatia nationala va beneficia de un buget de 11,4 miliarde dolari pentru realizarea si dezvoltarea unei importante infrastructuri specifice;

- pentru domeniul sanatatii se vor asigura cca. 8,4 miliarde dolari pentru infrastructura si informatizarea sectorului;

- sectorul sport si tineret va beneficia de 15,23 miliarde dolari; - pentru ministerul revolutionarilor se acorda cca. 256 milioane dolari;- pentru infrastructura religioasa sunt alocati cca 1,5 miliarde dolari; - pentru cultura sunt prevazuti cca. 2 miliarde dolari; - pentru finantele publice sunt alocate cca. 4 miliarde dolari pentru lucrari

de infrastructura;- pentru dezvoltarea actualei structuri a radio si televiziunii algeriene s-au

prevazut cca. 1,5 miliarde dolari pentru achizitionarea de echipamente si dezvoltarea infrastructurii.

- pentru justitie sunt planificate resurse de cca. 5,1 miliarde dolari ; - pentru domeniul comertului vor fi alocate cca. 500 milioane dolari pentru

realizarea si modernizarea infrastructurii specifice.In programul de modernizare 2010-2014 cca 40% din resurse sunt

rezervate pentru ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, care includ:

19

- modernizarea si renovarea a 5000 institutii pentru educatia nationala, dintre care 3000 scoli primare, 1000 de scoli medii si 850 licee, 2000 de internate si cantine. De asemenea, se are in vedere asigurarea a 600.000 de locuri pedagogice universitare, 400.000 locuri in camine studentesti si 44 restaurante universitare. Sunt de asemenea avute in atentie reabilitarea a 300 institutii de formare si invatamant profesional, astfel vor fi realizate 220 institutii, 82 centre de pregatire si 58 internate pentru care se va aloca o finatare de cca. 2,4 miliarde dolari.

- in domeniul sanatatii sunt avute in vedere 1500 de institutii dintre care 172 spitale, 45 complexe de sanatate si 377 policlinici, 70 de stabilimente specilizate pentru handicapati, 1000 de sali de tratament si 17 scoli de pregatire paramedicala;

- finalizarea a 800.000 locuinte aflate in diverse stadii de realizare si construirea a 1,2 milioane noi locuinte pe parcursul celor 5 ani; programul de locuinte noi vizeaza realizarea a 250 mii locuinte sociale, 110 mii pentru relocarea celor care sunt in imobile improprii, 360 mii locuinte promotionale cu sustinere de la buget si 480 mii locuinte promotionale cu creditare, cu dobanzi de 1-3%. De asemenea acest program se adreseaza si zonelor rurale.

- in sectorul energie si gaz se prevede racordarea a unui milion de locuinte la reteaua de gaz natural si alimentarea a 220.000 locuinte in medium rural cu electricitate;

- in sectorul agricol se va primi sprijin financiar pentru realizarea a 360.000 ha de plantatii forestiere, 70.000 ha pasuni si cca. 1 milion ha pentru ferme de maslini;

- in domeniul lucrarilor publice si hidrotehnice se are in vedere realizarea a 35 noi baraje si 25 sisteme de transfer a apei, finalizarea programului de statii de desalinizare a apei de mare;

- pentru sectorul tineret si sport se are in vedere realizarea a 5000 instalatii pentru tineri dintre care 80 stadioane, 750 zone sportive de proximitate, 160 sali de sport, 400 de piscine, 3500 spatii de joaca, si 200 de moteluri si sate de vacanta pentru tineri; 150 centre de petrecere a vacantelor si timpului liber.

- pentru ministerul revolutionarilor se vor realiza 9 centre de odihna, sali de tratamente, 17 muzee si complexe istorice, reabilitarea a 34 situri istorice si amenajarea a 40 cimitire.

- pentru departamentul religios sunt alocate resurse pentru realizarea marii moschei din Alger, realizarea a 80 noi moschei si centre culturale islamice, 17 scoli coranice;

- sectorul cultura va asigura realizarea a 40 case de cultura si complexe culturale, 340 biblioteci, 44 teatre, 12 conservatoare de muzica si scoli de arte frumoase;

- pentru administratia centrala si locala sunt prevazute realizarea a 4 sedii de prefectura, 103 sedii de subprefecturi, 6 centre de pregatire a personalului, 450 sedii pentru sectiile de politie, 180 sedii de structuri

20

judiciare, politie de frontiera si securitate militara. De asemenea, sunt prevazute 330 de unitati de Protectie Civila ;

- in domeniul justitiei se vor realiza 110 curti si tribunale, scoli de pregatire si 120 penitenciare, precum si modernizarea retelei existente.

- pentru finantele publice se prevede realizarea a 250 structuri pentru impozite, 70 trezorerii locale, 50 structuri vamale si servicii cadastrale;

- in sectorul comercial sunt alocate resurse pentru modernizarea si reabilitarea a 250 piete de gros si cu amanuntul;

Intre obiectivele principale ale acestui nou plan cincinal se numara:- o noua autostrada de 1300 km in zona Platourilor inalte (100-150 km sud)

suplimentara la actuala autostrada ce uneste Annaba de Tlemcen (1200km); Infrastructura rutiera se va completa cu 830 km de legaturi cu autostrada, dublarea a 700 km de sosea nationala, 2500 km de noi sosele, modernizarea si reabilitarea a 8000 km de sosea existenta;

- 6000 km de CF electrificata si modernizata, electrificarea rocadei feroviare nord, dublarea a 800 km de CF pe relativa sud-vest, finalizarea liniilor de metrou de la Alger si Oran;

- realizarea a 27 noi societati de transport urban;- realizarea a 35 autogari si modernizarea a 8 aeroporturi si 4 porturi mari;- 20 porturi comerciale, de pescuit si de agrement pentru modernizare si

dezvoltare; dragarea a 25 porturi;- 34 statii de epurare a apelor;- 8 noi statii de desalinizare a apei;- 6 centrale electrice noi;- dezvoltarea si modernizarea centrelor universitare din Alger, Bejaia si Tizi

Ouzou;- realizarea a 200.000 noi IMM care sa asigure diversificarea retelei industriale.

Cu acest prilej presedintele Bouteflika a tinut sa atraga atentia fiecarui ministru privind obligativitatea de a asigura o buna maturare a proiectelor, evitarea reevaluarii acestora si respectarea termenelor de realizare. S-a stabilit ca fiecare sector de activitate sa dea seama anual privind stadiul de executie si costurile realizate.

De asemenea, s-a solicitat guvernului sa explice continutul acestui program, pe sectoare de activitate, si sa informeze prin mass media populatia si partenerii externi.

* * Apreciem ca acest nou plan cincinal ofera o vasta gama de oportunitati

pentru societatile romanesti atat in proiectarea si realizarea unor obiective economice si sociale dar mai cu seama in asigurarea acestui mega-santier cu materiale, produse si servicii. Totodata se ofera o excelenta oportunitate pentru forta de munca excedentara din Romania de a se orienta spre aceasta piata.

Consideram insa ca este absolut necesar ca efortul societatilor romanesti sa fie dublat de sprijinul administratiei centrale care impreuna cu organizatiile patronale si profesionale trebuie sa se deplaseze la Alger pentru a purta discutii

21

tehnice si a prezenta disponibilitatea agentilor economici romani in realizarea de parteneriate cu societatile algeriene.Se poate estima ca participarea societatilor romanesti la acest program ambitios de dezvoltare a Algeriei ar putea aduce partii romane, prin cooperarea economica si furnizarea de materiale si produse specifice, beneficii de cca. 5 miliarde dolari in urmatorii 4 ani.

Energie electrica – Sonatrach si Sonelgaz au in vedere investitii de 30-40 miliarde USD, pentru exploatrea unor noi zacaminte, cresterea ratei de recuperare a hidrocarburilor di vechile zacaminte, constructia a noi gazoducte (Galsi 2010 si TSGP 2011), cresterea capoacitatilor de rafinare si prelucrare de la rafinariile de la Skikda, Arzew si Alger si realizarea unei noi capacitati la Tiaret, crestrea productiei de energie electrica ajungandu-se la o capacitate instalata de 12 000 de MW.Pentru transportul titeiului si gazelor se va completa reteaua de gazoducte, urmand a fi realizate pana in 2012 inca doua trasee submarine care vor lega direct Algeria de Spania si Italia. In paralel vor fi modernizate si extinse capacitatile de lichefiere a gazelor, pentru cresterea volumului de export GPL la 28 miliarde m.c./an ( 20 miliarde m.c./an in prezent). In domeniul productiei de energie electrica capacitatera instalata este de 6000 MWA si se preconizeaza construirea a unor noi centrale electrice termice cu o capacitate de 3000 Mw, pana in 2010 si realizarea Programului de electrificare rurala, prin executia a 1190 km. linii electrice de medie tensione pentru care se vor aloca 10 miliarde USD.Farmacie – nevoile de medicamente si consumabile medicale se ridica anual la cca.5 miliarde USD, productia locala asigurand numai 20% din nevoi. Pentru dezvoltarea acestui sector, o lege noua impune oricarui distribuitor dezvoltarea de capacitati de productie proprii. Pentru medicamentele de top, (anticancerigene, hematologice, etc.) exista posibilitatea garantarii pietei in rgim de exclisivitate, pentru un volum de pana la 1 milion de unitati, pe o perioada de maxim 3 ani.Industrie – piata algeriana este caracterizata de un mare dinamism pentru produdele industriale. Productia interna nu acopera decat in mica masura necesitatile. Anual se importa marfuri si instalatii de cca. 10 miliarde USD. Consumul anuala de otel este de 2 milioane tone, iar productia interna asigura numai 30% .Productia anuala de ciment este de cca. 12 milioane tone iar necesarul Algeriei va fi de cca. 22-27 milioane tone. In acest moment sunt o serie de fabrici de ciment in modernizare dar au fost lansate licitatiile pentru realizarea a 2-3 noi capacitati de productie. Agroalimentare – Importurile se situeaza la nivelul a 5 miliarde USD, cu pondere importanta pentru cereale, produse din lapte, cafea, legume uscate. Industria agroalimentara sufera de un deficit important privind capacitatile de productie si tehnologii de varf.Infrastructura – se are in vedere dezvoltarea lucrarilor pentru metroul din Alger, linii de CF pentru trenuri de mare viteza si tramvai, pentru care sunt alocate cca.10

22

miliarde USD, statii de desalinizarea a apei, de tratare a apelor uzate, canalizare (cca.4 miliarde USD).IT&Comunicatii – exista un program de dezvoltare a sectorului IT, care presupune asigurarea a 10 milioane linii de telefonie mobila, 3 milioane telefonie fixa, 3 milioane computere pentru sistemul educational, bancar, administratie centrala si locala. Sunt prevazute alocatii bugetare de cca. 500 milioane USD.

. Reformele economice

Necesitatea ancorarii in dinamica economiei mondiale au condus factorii de decizie de a se angaja intr-un important program de reforme globale in economie.

Initial, cu o economie caracterizata ca fiind predominata de sectorul public si prin gestionarea unei economii centralizate, reformele intreprinse au fost luate pe de o parte pentru a reabilita societatile printr-o autonomie fata de statul algerian iar pe de alta parte punerea in aplicare a unui set de legi care sa permita statului de a-si consolida puterea publica precum si functia de regulator strategic.

Aceste reforme au fost angajate in momentul in care, economia algeriana, grav afectata de scaderea pretului petrolului pe plan mondial cu repercursiuni asupra exporturilor algeriene de petrol, au avut ca efect imediat o instabilitate caracterizata printr-o inflatie ascendenta si o scadere a resurselor financiare.

Degradarea echilibrelor externe a condus la renegocierea datoriei externe convenite cu F.M.I. privind acordarea unor facilitati de finantare pe o perioda de 3 ani (aprilie 1995-martie 1998).In perioda 1994 si 1995 cu Clubul de la Paris si Clubul de la Londra au permis Algeriei reesalonarea a 15 miliarde dolari SUA din datoria sa externa. In anul 2006 a fost negociata rambursarea anticipata a cca 8 miliarde de dolari din datoria catre membrii Clubului de la Paris. De asemenea au fost negociate plati anticipate ale datoriei datorate membrilor Clubului de la Londra..

Politica de reajustare economica pusa in aplicare incepand cu anul 1994, a permis inregistrarea unor progrese notabile in echilibrul macro-financiar.Incepand cu 1 ianuarie 1995, s-a renuntat la monopolul de stat si s-a trecut la liberalizarea totala a comertului exterior.

Negocierile cu Uniunea Europeana s-a concretizat cu semnarea Acordului de asociere in decembrie 2001 si intrat in vigoare la 01.09.2005.

Procesul de privatizare este gestionat de catre ministerul Industriei si Promovarii Investitiilor (MIPI). La aceasta data are in portofoliu pentru privatizare cca.960 societati economice din domeniile:

- constructii, lucrari publice, hidrotehnice – 158 societati;- administratie locuinte – 302 intreprinderi;- industria agroalimentara –164 societati;- industria electrica si electronica –24 intreprinderi;- industria manufacturiera – 104 intreprinderi;- materiale de constructii – 71 intreprinderi;

23

- mecanica – 45 intreprinderi;- mine si cariere – 13 intreprinderi;- servicii – 55 intreprinderi;- metalurgie/siderurgie –51 intreprinderi.

Sistemul fiscal a cunoscut profunde reajustari pentru a fi cat mai bine adaptat la economia de piata. Noul peisaj economic necesitand un cadru fiscal rational si modern de exercitare eficace a rolului sau de regulator economic. Dispozitivul reformei fiscale raspunde la patru obiective :

-uniformizarea regulilor fiscale pentru agentii economici, care exercita aceleasi activitati ;

-respectarea echilibrului fiscal pentru toti cetatenii algerieni ;-reglementarea activitatii economice prin crearea de facilitati activitatilor

considerate ca prioritare, precum si utilizarea instrumentului fiscal pentru orientarea investitiilor spre alte sectoare importante.

Sistemul fiscal este constituit din impozite directe si indirecte si taxe. Sunt doua regimuri fiscale specifice pentru hidrocarburi si tutun.

Fiscalitatea in domeniul petrolier este reglementata prin legea 2005/08 modificata prin legea 2006/18. acestea prevad dispozitii privind activitatea de prospectare, cercetare, exploatare, transport, rafinare si distributie. Exista un impozit inre 5-50% asupra beneficiilor care se produc la un pret al barilului mai mare de 30USD/baril. Societatile straine nu pot detine mai mult de 49% din activele unei societati in asociere cu Sonatrach.

In domeniul tutunului s-a asigurat inlaturarea monopolului prin decretul 2004/331, iar din 2005 functioneaza societatea mixta algero-emirata STAEM (51% emiratii si 49 % algerienii).

Societatile economice care vdesfasoara activitati in Algeria trebuie sa plateasca :

- impozit pe beneficiile societatii- IBS, pe an calendaristic, de 25%. Se reduce la 12,5% in situatia reinvestirii. De asemenea sunt stabuilite cote speciale precum: 10% pentru venitruri din depozite bancare, 20% din contracte de management.

- impozit pe venitul global –IRG. Acesta variaza de la 10-la 40% in functie de veniturile anuale realizate. De asemenea se diminueaza cu cote de 10,30,50% in raport de situatia familiara (necasatorit, casatorit, familie numeroasa, locuieste in zone defavorizate);

- impozit pe valoarea adaugata –TVA. Acesta are o valore generala de 17 % si una redusa de 7% (medicamente si carti).

- impozit pe plus valoare, in situatia bunurilor imobiliare;- impozit pe dividente –15%;- impozit pe dobanzi – 10 pana la 50%;- impozit pe chirii – 7% pentru locuinte si 15% pentru alte spatii.- taxa pe activitate profesionala – TAP, cca.2%- taxa pentru comercializare alcol – 4000DA/hectolitru +4%

24

Pentru societatile straine care desfasoara activitati in Algeria sunt percepute impozite si taxe dupa cum urmeaza:- pe cifra de afaceri (TVA, TAP), - pe beneficii –IBS;- pentru bunuri si edificii – impozit pe proprietate sau taxa funciara, si taxa

de protectie a terenurilorsi imobilelor.

Reformele angajate de Algeria, de mai bine de un deceniu, si intarea in vigoare a Acordului de asociere la UE au condus la noi reglementari in domeniul admistratiei vamale care a capatat autonomie in luarea deciziilor.

Tariful vamal are la baza sistemului armonizat de desemnare si codificare al marfurilor.

In conformitate cu Legea finantelor complementare din august 2009 societatile straine care au ca obiect de activitate import-exportul de marfuri si servicii sunt obligate sa cedeze 30% pentru parteneri algerieni.

In domeniul investitiilor fiecare societate straina nu poate detine decat 49% din capital iar 51% se poate constitui din parteneriate cu societati algeriene.

Pentru marile investitii conditiile de functionare a societatilor straine este negociat la Consiliul National al Investitiilor, care functioneaza la nivelul Guvernului. Pentru dezvoltarea oricarei investitii in Algeria este necesar sa se realizeze contactul cu Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Investitiilor (ANDI)

Sistemul algerian de norme prevede doua categorii de norme : norme omologate si norme inregistrate.

La nivel international, Algeria este membra a Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO).

Certificarera produselor se supune normelor TEDJ, pentru Algeria, ceea ce se traduce prin aplicarea marcii pe produsul certificat.

Protectia si drepturile de proprietate industriala, sunt in competenta Institutului Algerian de Proprietate Industriala (INAPI), creat in anul 1998 si aflat sub conducerea Ministerului Industriei. Aceasta protectie are la baza legislatia in materie :

-conditiile de protectie a investitiilor sunt definite prin decretul legislativ din anul 1993 ;

-marcile de fabrica, comert si servicii, modelele si desenele sunt protejate prin dispozitiile Ordonantei din 1966 si a Ordonantei din 1976.

Apartenenta la organisme internationaleAlgeria a aderat la conventiile si acordurile urmatoare :- Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii intelectuale din anul

1996 ;- Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) ;- aranjamentele de la Madrid, Nice si Lisabona.

25

Liberalizarea economiei algeriene, a condus, la adoptarea unui nou sistem bancar si financiar care sa corespunda mai bine noilor cerinte.

Reforma institutionala din sistemul bancar algerian are la baza legea nr 90-10 din 1990 dispozitiile legii, fixeaza cadrul legal privind concurenta si investitiile.

Regimul de import in Algeria:

Exista 4 regimuri de import care se aplica celor 4 tipuri de produse:1. produse prohibite: importul lor īn Algeria strict interzis (exceptii fac

organismele de stat care primesc derogare īn acest sens)2. produse libere: nu necesita formalitatile speciale3. produse contingentate: import īn baza unei licente de import eliberata de

Ministerul Comertului4. produse sub monopol: import permis īn baza unor autorizatii globale de

import (AGI)Se disting 4 tipuri de AGI:1. AGI - monopol: asupra unei game de produse: se elibereaza anual2. AGI - functionale: eliberate anual īntreprinderilor si organismelor de stat3. AGI - obiectiv planificat: dupa necesitate, pentru obiective de investitii,

conform proiect avizat de Ministerul Planului si īn baza autorizatiei de finantare a Ministerului Finantelor

4. AGI - fara plata: eliberata furnizorilor straini titulari ai contractelor de lucrari antrepriza: nu da nastere la transfer devize.

Se utilizeaza Nomenclatorul sistemului armonizat de desemnnare si codificare a marfurilor . Acesta are 8 cifre, 6 din sistemul armonizat, a saptea utilizata in cadrul UMA si a opta in plan national.

Se folosesc patru niveluri de taxare vamala, 30, 15, 5 si 0%. Pentru realizarea importurilor in Algeria sunt necesare : declaratia vamala

si declaratia detaliata, documete justificative. Toate operatiunile de import trebuie realizate printr-o banca algeriana, indiferent de tipul de realizare a platii.

- Modalitatile si instrumentele de plata uzitate in Algeria incepand din august 2009 sunt cele specifice creditului documentar (L/C). Incepand cu aceasta data celelalte forme nu mai sunt acceptate, CEC in valuta;Transfer liber SWIFT, plata cash.

Achizitiile guvernamentale se realizeaza in majoritatea lor prin prin licitatii publice.

Oportunitati de afaceri :

26

*la export in Algeria : o gama variata de produse, incepand cu echipamente industriale (masini unelte, si terminand cu alimente. Sunt cautate materialele de constructii, autoturismele, piese de schimb, ingrasamintele, anvelopele, masinile agricole, cerealele);

*la import din Algeria : indeosebi hidrocarburi, fosfati, minereu de fier, produse metalurgice, ulei de masline si curmale, fructe si legume proaspete, peste si sucuri naturale, zahar si paste fainoase.

4. INVESTITII DE CAPITAL

4.1 Investitii directe de capital :

*In Romania, s-au infiintat 69 societati romano-algeriene, cu un capital subscris de peste 390 000 dolari SUA toate cu activitate de comert.

*Agentii economici din Romania nu s-au aratat interesati de a investii, cu toate ca exista oportunitati in domeniul hidrocarburi, foraje (titei si apa), constructii de locuinte, productie de medicamente, transport maritim. Pana in prezent sunt inscrise la Registrul Comertului din Algeria 11 societati cu capital romanesc.

*Facilitati oferite de Algeria investitorilor straini. Regimul investitiilor straine este reglementat de Codul Investitiilor din 05.10.1993, cu urmatoarele principii de baza :

-libertatea investitiilor. Cu exceptia catorva domenii, investitorilor straini li se asigura libertatea efectuarii de investitii in Algeria, individual sau in cooperare cu firme algeriene publice sau private, in realizarea unor proiecte noi, extinderi de capacitati, reabilitarea sau restructurarea unor capacitati economice existente ;

-simpla declaratie. Investitorul strain nu trebuie sa obtina o aprobare prealabila , fiind necesara o declaratie simpla privind intentia de realizare a unei investitii, declaratie ce se depune la Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Investitiilor (ANDI).

-regimul egal pentru investitorii nationali si straini.

4.2 Garantii :

-intangibilitatea avantajelor dobandite (mai ales din punct de vedere fiscal) ;

-asigurarea transferului liber al capitalului ;-protectia asupra exproprierii ;-reglementarea litiilor de arbitraj international, in cadrul conventiilor

semnate de Algeria.

Facilitati, acordate investitorilor straini difera functie de regimul investitiei realizate. In acest sens sunt definite tipuri de regimuri de investitii, respectiv :

-proiectele de investitii au ca scop integrarea economica, crearea de locuri de munca, transferul de tehnologie, substituirea importurilor si promovarea

27

exporturilor. Printre facilitatile oferite in cadrul acestei categorii de investitii, pentru o perioada de 3 ani se numara :

-exonerarea de taxa funciara aferenta bunurilor imobiliare ce constituie paerte a investitiei ;

-exceptarea de la plata TVA aferenta bunurilor si serviciilor ce concura la realizarea investitiilor ;

-aplicarea unei taxe vamale de 3% pentru bunurile importate ce sunt folosite la realizarea investitiei ;

-functie de decizia ANDI, se poate acorda exonerarea de la plata impozitului pe profit, pe o perioada de 2-5 ani ;

-plata unui impozit redus pe profit ( dupa perioada de exonerare ) in cazul profitului reinvestit.

*Zone specifice. Sunt considerate acele zone care prezinta interes particular pentru dezvoltarea regionala. Printre facilitatile oferite, pentru o perioada de pana la 3 ani se numara :-luarea in sarcina de catre statul algerian, partial sau in totalitate, a lucrarilor de infrastructura necesare realizarii investitiei ;-exonerarea, pentru o perioada de minim 5-10 ani, de la plata taxei funciare aferente proprietatilor imobiliare ce intra in cadrul investitiei ;-reducerea cu 50% a impozitului pe beneficiile reinvestite ;

*Zone libere. Investitiile realizate in asemenea zone sunt scutite de la plata oricarui impozit, taxe si alte prelevari de la regimul vamal sau fiscal. Fortei de munca angajate i se aplica regimul national.

*Investitii realizate in baza unor conventii semnate de ANDI cu investitorii straini care privesc proiecte de interes prioritar pentru economia nationala. Facilitatile sunt negociate si convenite de la caz la caz. Algeria si Romania au semnat in 1994 un acord de protejare reciproca a investitiilor . De asemenea exista si un acord de evitare a dublei impuneri.

3.1.3 INVESTITII DE PORTOFOLIU- Nu este cazul.

FINANTAREA EXTERNA. Nu exista interes deoarece excedentul balantei comerciale (40 miliarde USD in 2011) asigura realizarea de plasamente pe diverse alte piete si sprijin financiar pentru alte state . 4. Informatii utile

Institutiile si organismele algeriene care primesc, transmit, proceseaza si disemineaza oportunitati de afaceri sunt :Ministerul Finantelor Cité Maleki, Ben Aknoun – AlgerTel : +213(0)21 59 51 51/ 59 52 52Fax : +213(0)21 59 53 53/ 59 54 54www.mf.gov.dz

28

Ministerul ComertuluiTel : +213(0)21 63 12 24Fax :+213(0)21 64 32 44/45www.mincommerce.gov.dzMinisterul Energiei si Minelor Tour A, val d’Hydra, BP 677 Alger gare, AlgerTel : +213(0)21 488 526Fax: +213(0)21 488 557www.mem-algerie.orgDirectia Generala a Vamilor19 rue docteur Saâdane – AlgerTel :+213(0)21 72 59 59 /72 60 00Fax :+213(0)21 52 11 26Site : http://www.douane.gov.dz/Camera Algeriana de Comert si Industrie -CACIPalais consulaire 6, boulevard Amilacr Cabral, AlgerBP 100 Alger 1er novembre, place des martyresTel : +213(0)21 96 77 77/21 96 66 66Fax : +213(0)21 96 70 70www.caci.com.dzSocietatea Algeriana de Targuri si Expozitii - (SAFEX)Palais des Expositions - Pins Maritimes – AlgerTel : +213(0)21 2 01 23 - 021 01 35 à 42Fax : +213(0)21 21 05 40 –021 21 06 30Site : http://www.safex-algerie.comCentrul National al Registrului de Comert - (CNRC)Route Nationale n°24 BP.18Tel : +213(0)21 20 55 38/20 37 53Fax : +213(0)21 20 37 53Site : http://www.cnrc.org.dz/Oficiul National pentru Statistica - (ONS)8 et 10, rue des Moussebilines – AlgerTel : +213(0)21 63 99 74 à 76Fax :+213(0)21 63 79 55Site : www.ons.dzBanca AlgérieiImmeuble Joly, 38 Avenue Franklin Roosevelt – AlgerTel : +213(0)21 23 00 23Telex : +213(0)21 66 499/21 66 443www.bank-of-algeria.dzCentrul Algerian pentru Controlul Calitatii si al Ambalajului- (CACQE)

29

Route nationale n°05 – Bab EzzouarTel : +213(0)21 24 31 65Fax :+213(0)21 24 30 11Site : http://www.cacqe.org/Compania Algeriana pentru Assigurari si Garantie la Export (CAGEX)10 Route Nationale – Dély Ibrahim – BP 116Tel : +213(0) 21 91 00 49/ 91 00 51Fax : +213(0) 21 91 00 44 à 45Organismul Algerian pentru Accreditare -(ALGERAC)17 rue Abdelkader RAKOUBA, Hussein Dey, AlgerTel : +213(0)21 77 41 49 / 77 42 65Fax :+213(0)21 77 42 60Site : http://www.algerac.org/Institutul Algerian de Normalizare - (IANOR)5, rue Abou Hamou Moussa – BP.104 RP, AlgerTel : +213(0)21 63 96 38/ 42 92 12Fax : +213(0)21 42 03 96Site: http://www.ianor.org/Asociatia Nationala a Exportatorilor Algerieni - ANEXALImmeuble Algex ,RN 5, Cinq Maison, Mohammadia, AlgerTél : 213(0)21 82 42 28Fax :213(0)21 82 24 27

ADRESE E-MAIL-Ministerul Comertuluisite web : www.ministereducomert-dz.org-Camera Algeriana de Comert si Industriesite web : www.caci.com.dz e-mail : dcse@wissal.dz -Oficiul Algerian de Promovare a Comertului Exteriorsite web : www.promex.dze-mail : promex@ist.cerist.dz  ; promex@wissal.dz -Directia Generala a Vamilorsite web : www.douanes-cnis.dz-Centrul National de Registru al Comertuluisite web : www.cnrc.org.dz-Oficiul National de Statisticasite web : www.ons.dz-Centrul de studii pentru analiza economica aplicatasite web : www.ceneap.com.dz-Consiliul National Economic si Socialsite web : www.cnes.dz

30

-Ministerul Energiei si Minelorsite web : www.mem-algeria.org-Ministerul Industrieisite web : www.mir-algeria.org-Societatea Algeriana de Targuri si Exporturisite web : www.safex.com.dz-Asociatia patronala Forumul Sefilor de Antreprizee-mail : contact@fce-dz.com -Buletinul Oficial de Piata al Operatorului Publichttp://anep.eldjazair.net.dz

-Cereri de oferta, licitatiisite web : www.appel-offre.com , www.algeriatenders.com Buletinul oficial pentru licitatii altele decat cele din energie si mine www.bomop.dz ;Buletinul oficial pentru licitatii din domeniul energei si mine www.baosem.dz

Adrese utile:Ambasada Romaniei la AlgerInsarcinat cu afaceri a.i. Marcel ALEXANDRU Secretar economic Constantin Bulearca24, rue Abri Arezki, Hydra-16035, Alger-AlgerieTel. 00213-21-694036 sau 600871Fax. 00213-21-694036 sau 693642E-mail: bpce.alger@dce.gov.ro

Actualizat : secretar ec. Marius GHIBERDIC BPCE Alger 25.11.2012

31