Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

1

LLOOCCUULL RROOMMÂÂNNIIEEII

ÎÎNN CCAADDRRUULL RREELLAAȚȚIIIILLOORR CCOOMMEERRCCIIAALLEE EEXXTTEERRNNEE AALLEE SSUUAA PPEE AANNUULL 22001144

AANNAALLIIZZAA SSTTAADDIIUULLUUII AACCTTUUAALL ŞŞII AA PPEERRPPEECCTTIIVVEEII RREELLAAȚȚIIIILLOORR CCOOMMEERRCCIIAALLEE

BBIILLAATTEERRAALLEE (pe baza datelor de statistică vamală din SUA)

Recent, au fost date publicității rezultatele comerțului exterior american pe anul 2014,

înregistrate de statistica vamală din SUA. În urma analizei preliminare a acestor date statistice, prezentăm, în continuare,

principalele elementele de interes.

I. SITUAȚIA COMERȚULUI EXTERIOR AMERICAN LA 31.12.2014 1.1. Volumul comerțului exterior al SUA Volumul total al comerțului exterior american cu bunuri și servicii a ajuns, în 2014, la

5.195 miliarde dolari, înregistrand o creștere cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut și confirmând, în opinia majorității analiștilor economici, procesul de relansare a economiei SUA.

Comerțul cu bunuri (77% din volumul total al comerțului exterior american) a fost de 4.006 miliarde dolari și a înregistrat o creștere de 120 miliarde dolari față de 2013, iar comerțul cu servicii a fost de 1.188 miliarde dolari, cu 56 miliarde dolari mai mult decât în 2013.

Exporturile totale americane au fost de 2.345 miliarde dolari, iar importurile de 2.850 miliarde dolari.

Din acestea, exporturile de bunuri au fost de 1.635 miliarde dolari (o creștere cu 42,3 miliarde dolari, sau 2,5%, față de 2013), iar importurile de bunuri au fost de 2.371 miliarde dolari (creștere cu 77,4 miliarde dolari, sau 3,3%, față de 2013).

Exporturile de servicii au fost de 710 miliarde dolari (cu 28 miliarde, sau cu 3,3% mai mult decât în 2013), iar importurile de servicii de 478 miliarde dolari (+28 miliarde dolari, sau

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

2

cu 3,5% mai mult decât în 2013).

Tabelul (1) prezintă evoluția din ultimii 5 ani a comerțului exterior total american: Tabel (1) Evoluția comerțului exterior total american în perioada 2010-2014

- miliarde dolari -

2010 2011 2012 2013 2014 2014/2013

Total 4079 4783 4956 5016 5195 103,5 %

Export 1845 2113 2211 2272 2345 103,2%

Import 2234 2670 2745 2744 2850 103,8%

Sold -389 -557 -534 -472 -505 # Sursa: USITC

În 2014, interacțiunea indicatorilor de mai sus (exporturi și importuri) a condus la înregistrarea unui deficit comercial american total de 505 miliarde dolari, în creștere cu 33 miliarde dolari față de nivelul înregistrat în 2013, respectiv de 472 miliarde dolari.

Din comerțul cu bunuri a rezultat un deficit american de 736 miliarde dolari, dar acesta a fost compensat, parțial, printr-un excedent de 231 miliarde dolari (cu 6,5 miliarde dolari peste valoarea din 2013), rezultat din comerțul cu servicii.

Ca procentaj din PIB-ul total al SUA, deficitul comercial american în 2014 a reprezentat 2,9%, fiind în creștere față de nivelul de 2,8% înregistrat în 2013.

Pentru a avea o bază comparativă de informații care să poată ilustra mai bine poziția României în relațiile comerciale cu SUA, în tabelele (2) și (3) de mai jos este prezentată evoluția exporturilor și importurilor americane de bunuri pe o perioadă mai îndelungată de timp (în ultimii 10 ani).

Tabel (2) Exportul și importul SUA de bunuri în perioada 2005-2014 - miliarde dolari -

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total 2574 2878 3104 3390 2615 3191 3689 3821 3847 3968

Export 901 1025 1148 1287 1056 1278 1482 1545 1579 1623

Import 1673 1853 1956 2103 1559 1913 2207 2276 2268 2345

Sold -772 -827 -808 -816 -503 -635 -725 -730 -688 -722 Sursa: USITC

Tabel (3) Exportul, importul și soldul SUA din comerțul cu bunuri în perioada 2004-2014 - miliarde dolari –

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Export

Import

Sold

Sursa: USITC

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

3

1.2. Structura comerțului exterior al SUA (pe principalele sectoare economice) și

evoluția acestuia în perioada 2013-2014. Conform statisticilor americane, principalele categorii de produse, atât la exportul, cât

și la importul SUA, au înregistrat următoarele evoluții și trenduri față de 2014: Tabel (4) Evoluții și trenduri înregistrate în comerțul american cu bunuri în 2014

- miliarde dolari -

Denumirea

EXPORT IMPORT SOLD BALANȚĂ

2013 2014 13/14 %

Tre

nd

2013 2014 13/14 %

Tre

nd 2013 2014 13/14

%

Tre

nd

Produse agroalimentare

136,1 144,2 +5,9 ↗ 115,1 125,7 +9,2 ↗ +21,0 +18,5 -11,9 ↘

Produse petroliere

64,7 60,7 -6,1 ↘ 48,3 43,5 -9,9 ↘ +16,4 +17,2 +4,9 ↗

Lemn și produse din lemn

1,4 1,4 - - 6,9 7,2 +4,3 ↗ -5,5 -5,8 +5,5 ↗

Produse chimice organice

35,0 32,7 -6,5 ↘ 26,5 28,1 +6,0 ↗ +8,5 +4,6 -45,9 ↘

Gaz natural 6,9 7,7 +11,5 ↗ 10,3 12,1 +17,5 ↗ -3,4 -4,4 +29,4 ↗

Îmbrăcăminte 7,2 7,3 +1,3 ↗ 6,0 6,3 +5,0 ↗ +1,2 +1,0 -16,7 ↗

Materiale plastice

36,2 36,8 +1,6 ↗ 15,3 17,2 +12,4 ↗ +20,9 +19,6 -6,2 ↘

Aparate electrice

40,2 42,4 +5,4 ↗ 45,6 48,5 +6,4 ↗ -5,4 -6,1 +13,0 ↗

Mijloace de transport

152,5 159,4 +4,5 ↗ 308,8 327,7 +6,1 ↗ -156,3 -168,3 +7,7 ↗

Computere 16,7 16,8 +0,6 ↗ 64,6 63,7 -1,4 ↘ -47,9 -46,9 -2,1 ↘

Alte produse 58,2 63,5 +9,1 ↗ 75,5 77,4 +2,5 ↗ -17,3 -13,9 -19,7 ↘

Sursa: USITC

Tabel (5) Structura importurilor SUA în 2013 Tabel (6) Structura importurilor SUA în 2014

Structura impo rturilo r SUA in 2013

Aut ovehicule, piese de

schimb si mot oare

Bunuri de larg consum

Alt e bunuri

Aliment e si baut uri

Bunuri de capit al, cu

except ia

aut ovehiculelor

Produse indust r iale si

mat erii pr ime

St ruct ura import urilo r SU A in 2 0 14

Bunuri de capit al, cu

except ia

aut ovehiculelor

Aut ovehicule, piese de

schimb si mot oare

Bunuri de larg

consum

Alt e bunuri

Aliment e si baut uri

Produse indust r iale si

mat erii pr ime

Sursa: USITC

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

4

1.3. Distribuția geografică a comerțului exterior american în 2014 În cursul anului 2014, principalii zece parteneri comerciali ai SUA, pe baza valorii

cumulate a schimburilor comerciale (dus -intors), au fost: - Canada (658,1 miliarde dolari, 16,6% din total comerț exterior SUA, tendință de

creștere a cotei de piață comparativ cu anul 2013); - China (590,7 miliarde dolari, 14,9%, tendință de scădere a cotei de piață

comparativ cu anul 2013); - Mexic (534,5 miliarde dolari, 13,5%, tendință de creștere a cotei de piață

comparativ cu anul 2013); - Japonia (200,9 miliarde dolari, 5,1%, tendință de scădere a cotei de piață

comparativ cu anul 2013); - Germania (172,6 miliarde dolari, 4,3%, tendință de a cotei de piață creștere

comparativ cu anul 2013); - Coreea de Sud (111,1 miliarde dolari, 2,9%, tendință de creștere a cotei de piață

comparativ cu anul 2013); - Marea Britanie (107,9 miliarde dolari, 2,7%, tendință de a cotei de piață creștere

comparativ cu anul 2013); - Franța (78,2 miliarde dolari, 2,0%, tendință de staționare a cotei de piață

comparativ cu anul 2013); - Brazilia (72,8 miliarde dolari, 1,8%, tendință de creștere a cotei de piață

comparativ cu anul 2013) și - Taiwan (67,4 miliarde dolari, 1,7%, tendință de staționare a cotei de piață

comparativ cu anul 2013).

La export, principalele 5 țări de destinație pentru mărfurile americane au fost Canada, Mexic, China, Japonia și Germania (cu aproximativ 49,0% din totalul exporturilor), în timp ce la import, principalele țări de proveniență a mărfurilor intrate în SUA au fost, în ordine: China, Canada, Mexic, Japonia și Germania, cu circa 58,2% din totalul importurilor (clasament neschimbat, dealtfel, în ultimii ani).

II. SSIITTUUAAȚȚIIAA SSCCHHIIMMBBUURRIILLOORR CCOOMMEERRCCIIAALLEE BBIILLAATTEERRAALLEE DDIINNTTRREE RROOMMÂÂNNIIAA ŞŞII SSUUAA LLAA

3311..1122..22001144

2.1. Volumul schimburilor comerciale bilaterale Din punct de vedere al volumului total al schimburilor comerciale bilaterale, în anul

2013 România a fost cel de-al 68-lea partener comercial al Statelor Unite ale Americii (în urcare comparativ cu poziția 76 de la sfârșitul anului 2013), devansând, dintre statele membre ale Uniunii Europene, următoarele țări: Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia și Slovenia.

La export (din punct de vedere al exporturilor românești în SUA) țara noastră s-a situat pe locul 65 din 234 de țări si teritorii autonome cu care SUA întrețin relații comerciale bilaterale (avansare de 2 locuri față de 2013), iar la import (din punct de vedere al exporturilor SUA), România a fost cel de-al 85-lea partener comercial american (în urcare cu 3 poziții comparativ cu anul 2013). Din punct de vedere al balanței comerciale, România se află pe locul 46 între partenerii comerciali cu care Statele Unite înregistrează deficit comercial1.

1 Este interesant de remarcat că în 2007, practic înaintea crizei economice mondiale, România reprezenta al 84-lea partener comercial al Statelor Unite, ajungând pe locul 86 în 2009 și pe 87 în 2010 (la apogeul crizei economice), însă de atunci evoluția schimburilor comerciale bilaterale a continuat să se îmbunătățească, determinând și creșterea rolului țării noastre între partenerii comerciali ai SUA, de la poziția 80 în 2011 și 75 în 2012 până la actuala poziția de 68 în 2014 (deci un salt de nu mai puțin de 16 locuri în 7 ani) sau o creștere de cca 80% a

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

5

Tabel (7) Dinamica schimburilor comerciale bilaterale în perioada 1992-2014

- milioane dolari -

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Exporturi

către SUA

Importuri din

SUA

Total

Balanța

comercială

2 per. Mov.

Avg. (Total)

2 per. Mov.

Avg. (Total)

2 per. Mov.

Avg.

(Exporturi

către SUA)2 per. Mov.

Avg.

(Importuri

din SUA)2 per. Mov.

Avg.

(Balanța

comercială)

Dinamica schimburilor comerciale bilaterale româno-americane

în perioada 1992-2014 mil. $

Sursa: USITC

Astfel, conform datelor statistice vamale oficiale ale Departamentului Comerțului din SUA, schimburile comerciale bilaterale în 2014 au înregistrat un volum total de 3,083 miliarde dolari, acest nivel fiind cu 25,4% mai mare față de realizările din anul 2013 și reprezentând, practic, un nou record al relației comerciale bilaterale.

Exporturile românești au fost de cca 2,105 miliarde dolari, înregistrând o creștere de 23,1% comparativ cu anul 2013 (de asemenea, un nou record pentru relația comercială bilaterală), în timp ce importurile românești au fost de 977,6 milioane dolari, înregistrând o creștere de 30,8% față de 2013 (al doilea rezultat ca valoare, după cel înregistrat la sfârșitul lui 2008, respectiv de 1,048 miliarde dolari).

În acest context, balanța comercială rezultată a fost favorabilă țării noastre, prezentând un excedent de 1,128 miliarde dolari, înregistrând o creștere de 17,0% față de anul 2013 și constituind un alt nou record pentru relația comercială bilaterală.

Este însă binecunoscut faptul că există diferențe între statisticile vamale din cele două țări, generate de modalitățile diferite de înregistrare (exporturi FOB, importuri CIF) și de interpunere a unor verigi intermediare pe lanțul de la producție la desfacere etc. Din acest punct de vedere, apreciem că statisticile SUA sunt mai precise, atunci când ne referim la exporturile româneşti pe piaţa SUA, deoarece se bazează pe regulile de origine a mărfii, spre deosebire de statisticile vamale româneşti, care se bazează pe ţara primei destinaţii a acesteia.

La importurile în România statisticile vamale româneşti sunt mai precise, bazându-se, la rândul lor pe regulile de origine, dar incluzând în valoarea în vamă şi costurile aferente

volumului acestor schimburi.

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

6

mărfii până la sosirea în vama românească. Deși analiza noastră este raportată exclusiv la datele cuprinse în statistica vamală

americană (care, pe lângă faptul că ilustrează mai fidel volumul mărfurilor de origine românească intrate pe piața SUA, este și mult mai ușor accesibilă și permite efectuarea de analize de structură a schimburilor comerciale și în cursul anului), în tabelul (8) de mai jos prezentăm comparativ evoluția schimburilor comerciale bilaterale înregistrată de statisticile vamale din SUA (prima linie) și din România (a doua linie, cifre marcate cu bleu) pe ultimii 10 ani:

Tabel (8) Evoluția schimburilor comerciale bilaterale reflectată de statisticile

naționale - milioane dolari -

2005 2006

2007

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total 1.817 1674 1.732 2.155 1.379 1.673 2.310 2.397 2.457 3.083

2.242 2071 1.745 2.039 1.165 1.484 1.969 2.147 1.933 2.207

Export 1.208 1.119 1.055 1.107 737 985 1.450 1.606 1.710 2.105

1.127 828 809 838 475 734 1.110 1.101 1.098 1.302

Import 609 554 677 1.048 642 688 860 790 747 977

1.115 1.243 936 1.201 690 750 859 1046 835 905

Sold + 599 + 565 +378 +58 +95 +296 +590 +816 +963 +1.128

+ 12 - 415 -127 -363 -215 -16 +251 +55 +263 +397

Surse USITC și INS Legendă:

Statistica americană

Statistica românească

De asemenea, nivelurile exporturilor și importurilor înregistrate (diferit) de cele două statistici vamale pot fi puse într-o evidență mai sugestivă prin ilustrările grafice din Tabelul (9) și Tabelul (10) de mai jos:

Tabel (9) Statistici vamale românești Tabel (10) Statistici vamale americane

- milioane dolari - - milioane dolari -

D i n a mi c a s c h i mb u r i l o r c o me r c i a l e b i l a t e r a l e r o mâ n o - a me r i c a n e î n p e r i o a d a 2 0 0 4 -

2 0 1 4 mi l . $ , s t a t i s t i c i r o mâ n e s t i

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 10 2 0 11 2 0 12 2 0 13 2 0 14

Export ur i cat re SUA Import ur i din SUA Tot al Balant a comerciala

Di na mi c a sc hi mbur i l or c ome r c i a l e bi l a t e r a l e r omâ no- a me r i c a ne î n

pe r i oa da 2 0 0 4 - 2 0 14 mi l . $ , st a t i st i c i a me r i c a ne

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Export ur i căt re SUA Import ur i din SUA Tot al Balanța comercială

Sursa USITC

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

7

2.2. Evoluția structurii schimburilor comerciale cu SUA Din punct de vedere valoric, cele mai importante categorii (capitole) de produse

românești exportate pe piața SUA în 2014, la nivel de integrare tarifară cu 2 cifre (numai exporturi de peste 10 milioane dolari), au fost cele de la:

- capitolul 84 (mașini și dispozitive mecanice, boilere etc.), 456,8 milioane dolari (creștere cu 21,5% comparativ cu nivelul din 2013, 21,6% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 85 (mașini și echipamente electrice, electronice), 449,6 milioane dolari (creștere cu 49,3% comparativ cu nivelul din 2013, 21,3% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 73 (articole prelucrate din fier și oțel, 218,8 milioane dolari (creștere cu 18,8% comparativ cu nivelul din 2013, 10,3% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 62 (imbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate), 152,4 milioane dolari (creștere cu 14,6% comparativ cu nivelul din 2013, 7,2% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 40 (articole cauciuc), 125,1 milioane (creștere cu 7,6% comparativ cu nivelul din 2013, 5,9% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 87 (vehicule, altele) cu 115,1 milioane dolari (creștere cu 59,6% comparativ cu nivelul din 2013, 5,4% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 90 (instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice), 77,3 milioane dolari (creștere cu 34,6% comparativ cu nivelul din 2013, 3,6% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 64 (încălțăminte), 75,1 milioane dolari (creștere cu 10,6% comparativ cu nivelul din 2013, 3,5% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 31 (îngrășăminte chimice), 65,2 milioane dolari (scădere cu 22,2% comparativ cu nivelul din 2013, 3,1% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 94 (mobilă și articole din lemn), 59,3 milioane dolari (creștere cu 39,8% comparativ cu nivelul din 2013, 2,8% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 61 (imbrăcăminte și accesorii de imbrăcăminte tricotate sau croșetate), 25,3 milioane dolari (creștere cu 11,4% comparativ cu nivelul din 2013, 1,2% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 10 (cereale), 24,7 milioane dolari (creștere cu 122,5% comparativ cu nivelul din 2013, 1,1% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 42 (piele și articole de tăbăcărie), 24,5 milioane dolari (creștere cu 44,9% comparativ cu nivelul din 2013, 1,1% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 76 (aluminiu și articole din aluminiu), 21,4 milioane dolari (scădere cu 20,1% comparativ cu nivelul din 2013, 1,0% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 44 (lemn și articole din lemn), 21,2 milioane dolari (creștere cu 22,5% comparativ cu nivelul din 2013, 1,0% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 99 (nespecificate), 20,8 milioane dolari (creștere cu 4,5% comparativ cu nivelul din 2013, 21,3% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 97 (lucrări de artă sau colecție), 16,8 milioane dolari (creștere exponențială cu 1.020, comparativ cu nivelul din 2013, 0,8% din totalul exporturilor românești pe piață);

- capitolul 39 (mase plastice și articole din mase plastice), 15,7 milioane dolari (creștere cu 27,6% comparativ cu nivelul din 2013, 0,7% din totalul exporturilor românești pe

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

8

piață); - capitolul 72 (fier și oțel), 15,3 milioane dolari (creștere cu 50,0% comparativ cu

nivelul din 2013, 0,7% din totalul exporturilor românești pe piață); - capitolul 30 (produse farmaceutice), 15,1 milioane dolari (creștere cu 42,4%

comparativ cu nivelul din 2013, 0,7% din totalul exporturilor românești pe piață); - capitolul 98 (produse cu clasificări speciale), 13,1 milioane dolari (creștere cu 1,5%

comparativ cu nivelul din 2013, 0,6% din totalul exporturilor românești pe piață); - capitolul 93 (arme, muniții), 10,2 milioane dolari (scădere cu 46,8% comparativ cu

nivelul din 2013, 0,4% din totalul exporturilor românești pe piață); - capitolul 95 (jucării și echipamente sportive), 10,2 milioane dolari (creștere cu

37,8% comparativ cu nivelul din 2013, 0,4% din totalul exporturilor românești pe piață). Cumulate, aceste capitole reprezintă aproximativ 95,3% din totalul exporturilor

românești livrate pe piața SUA în 2014 (în scădere ușoară, cu 0,3% față de nivelul anului 2013), iar din totalul produselor exportate, cca 64,3% sunt produse cu valoare adăugată ridicată.

În ceea ce privește structura importurilor românești din SUA, aceasta este dominată net de produsele cu valoare adaugată mare necesare în procesele industriale, dar şi în dotarea/retehnologizarea companiilor din țara noastră, peste 60% din totalul acestor importuri reprezentând aport în natură la obiectivele de investiții directe americane în România (sau indirecte, realizate prin intermediul subsidiarelor europene ale multinaționalelor americane).

Adâncind analiza structurii exporturilor românești la un nivel de detaliere tarifară HTS

la 4 cifre (conform statisticilor vamale americane), constatăm că în anul 2014 au fost livrate pe piața SUA un număr de 501 de produse românești (subpoziții tarifare).

Comparativ cu 2013 (când numărul acestora a fost de 426), rezultă o creștere semnificativă, cu 17,6%, a portofoliului de produse livrate de firmele românești pe piața americană. Din cele 501 de poziții, 74 de produse care nu au mai fost exportate pe această piață in ultimii ani, pot fi considerate ca fiind produse noi (nou introduse sau re/introduse pe piața americană) între care menționăm: sârmă din aluminiu, argint în formă semifabricată, cuptoare de laborator, veselă, articole din cositor, construcții prefabricate, ochelari de vedere, dispozitive de semnalizare luminoasă sau electrică, anumite preparate alimentare, medicamente etc.

În același timp, în 2014 nu se mai află pe lista exporturilor românești cu destinația SUA 54 de produse (în cuantum total de 34,5 milioane dolari), dintre care menționăm: uleiuri minerale, hidrocarburi ciclice, boabe de soia organică, electrozi de carbon, deșeuri din aluminiu etc.

Principalele produse românești exportate pe piața americană în 2014 au fost: seturi de

telefonie (266,2 milioane dolari, creștere cu 96,4% comparativ cu anul 2013 și cotă de 12,6% din total exporturi pe piață), tuburi, tevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau oțel (188,3 milioane dolari, creștere cu 24,5% comparativ cu anul 2013 și cotă de 8,9% din total exporturi pe piață), anvelope pneumatice (113,5 milioane dolari, creștere cu 5,5% comparativ cu anul 2013 și cotă de 5,3% din total exporturi pe piață), rulmenți cu bile sau role (107,8 milioane dolari, creștere cu 28,0% comparativ cu anul 2013 și cotă de 5,1% din total exporturi pe piață), părți și accesorii pentru tractoare, motoare autoturisme (107,7 milioane dolari, creștere cu 71,6% comparativ cu anul 2013 și cotă de 5,1% din total exporturi pe piață), robineți, ventile și supape pentru țevi (77,9 milioane dolari, creștere cu 38,6% comparativ cu anul 2013 și cotă de 3,7% din total exporturi pe piață), îngrășăminte chimice sau minerale, pe bază de nitrogeni (65,2 milioane dolari, scădere cu 22,2% comparativ cu anul 2013 și cotă de 3,1% din total exporturi pe piață), încălțăminte cu talpa exterioară din cauciuc sau piele (43,8 milioane dolari, creștere cu 1,7% comparativ cu anul 2013 și cotă cu 2,0% din total exporturi

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

9

pe piață), pompe de aer sau de vid (41,5 milioane dolari, creștere cu 5,8% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,9% din total exporturi pe piață), costume, jachete, rochii sau fuste pentru femei și fete (39,1 milioane dolari, scădere cu 1,1% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,8% din total exporturi pe piață), turbine cu gaz (39,0 milioane dolari, creștere cu 5,4% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,8% din total exporturi pe piață), costume, jachete sau blazere pentru bărbați (37,8 milioane dolari, creștere cu 13,3% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,8% din total exporturi pe piață), monitoare și proiectoare (35,3 milioane dolari, creștere cu 50,8% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,6% din total exporturi pe piață), mobilă (34,0 milioane dolari, creștere cu 41,4% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,6% din total exporturi pe piață), osciloscoape (31,8 milioane dolari, scădere cu 5,3% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,5% din total exporturi pe piață), cabluri izolate (31,3 milioane dolari, scădere cu 12,4% comparativ cu anul 2013 și cotă de 1,4% din total exporturi pe piață) etc.

În același context mai merită menționată evoluția pozitivă a livrărilor românești de haine pentru femei și bărbați, de tipul pelerinelor de ploaie sau hanoracelor, netricotate sau necroșetate (24,8 milioane dolari sau creștere cu 26,8%), porumb (24,6 milioane dolari sau creștere cu 122,1%), scaune (23,7 milioane dolari sau creștere cu 39,4%), pompe pentru lichide (22,4 milioane dolari sau creștere cu 138,1%), articole pentru călătorie, genți de mână (19,3 milioane dolari sau creștere cu 56,0%), dispozitive de măsură a rotațiilor, vitezometre (15,9 milioane dolari sau creștere cu 216,8%), echipamente de printat (14,5 milioane dolari sau creștere cu 47,7%), transformatoare electrice (14,1 milioane dolari sau creștere cu 247,2%), medicamente (14,1 milioane dolari sau creștere cu 52,5%), pulovere (10,9 milioane dolari sau creștere cu 39,4%) etc. De asemenea, trebuie menționată livrarea unor cantități de cereale semnificative, precum orzul (105 mii dolari), creșterea exporturilor de brânzeturi (cu 8,4%), nuci (cu 651%), produse de patiserie (cu 23,7%), gemuri (cu 21,4%), ape minerale sau plate (cu 403%), vinuri (cu 32,6%) sau fructe conservate (cu 44,8%).

Simplificând analiza, menționăm că dintre produsele exporate de România în SUA în cursul anului 2014:

- la 16 produse s-au înregistrat livrări între 30 si 100 milioane dolari (cu 2 mai mult decât în 2013;

- la 10 produse s-au înregistrat livrări între 20 si 30 milioane dolari (cu 4 mai mult decât în 2013;

- la 17 produse s-au înregistrat livrări între 10 si 20 milioane dolari (cu 2 mai mult decât în 2013;

- la 18 de produse s-au înregistrat livrări între 5 si 10 milioane dolari (cu 7 mai puțin decât în 2013;

- iar la 78 de produse s-au înregistrat livrări între 1 si 5 milioane dolari (cu 18 mai mult decât în 2013.

2.3. Evoluția investițiilor directe ale SUA în România la sfârșitul lui 2014 şi impactul acestora asupra relaţiilor comerciale bilaterale

Interdependenţa dintre volumul investiţiilor directe și volumul schimburilor comerciale

bilaterale nu este confirmată de statisticile româneşti, în cazul investiţiilor americane în România. Rezultă că, în timp ce volumul comerţului bilateral creşte în mod substanţial (exporturile fiind predominante, din punctul de vedere al României), volumul investiţiilor americane în România este mult sub potenţial şi cu o dinamică mai degrabă modestă.

Astfel, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (care înregistrează investiţiile străine după ţara de rezidenţă a persoanei fizice sau juridice direct investitoare şi nu după sediul central al multinaţionalei, considerând, de exemplu, multe

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

10

investiţii ale multinaţionalele americane ca fiind de origine europeană) investiţiile americane în România se cifrau, la 31.12.2014 (cele mai recente date statistice publicate de ONRC), la 1,355 miliarde dolari (locul 11 după Olanda, Austria, Germania, Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Spania, Luxemburg şi Marea Britanie), reprezentând 2,51% din totalul investiţiilor străine directe. Numărul firmelor cu capital american era de 6.940 la aceeaşi dată (3,56% din totalul societăţilor mixte inregistrate). Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cuantumul investiţiilor americane în România este cu cca 9,9% mai mare.

Reamintim că, potrivit statisticilor vamale americane, volumul comerţului bilateral a crescut, în aceeaşi perioadă, cu 25,5%. Chiar şi statisticile vamale româneşti consemnează, la finele anului 2014, o creştere an pe an, de 18,4%, a volumului comerţului bilateral.

Interdependenţa investiţii-comerţ, în cazul relaţiei economice bilaterale dintre România şi SUA este contrazisă numai în aparenţă, deoarece, atât din informaţiile deţinute de noi, cât şi din cele afirmate de oficialii americani, volumul investiţiilor directe în România ale firmelor americane, realizate fie direct, fie prin intermediul unor companii sau sucursale din ţări terţe (Olanda, Luxemburg, Malta, Cipru, Insulele Cayman etc.) este substanţial mai mare. Motivaţia pentru care corporaţiile americane preferă această modalitate de a investi în România este mai complicată şi merită o analiză mai în profunzime, în care să fie luaţi în consideraţie şi factorii de fiscalitate comparată şi de garantare a drepturilor investitorilor, inclusiv în aspectele legale privind relaţia stat gazdă-investitor străin - cu referire la unele dispute care se pot naşte între aceştia.

III. OBSERVAȚII ȘI CONCLUZII A. OBSERVAȚII. O evaluare obiectivă a performanțele diferitelor sectoare industriale

românești la exportul pe piața americană, trebuie să ia în considerare modificările structurii importurilor SUA, determinate atât ca urmare a crizei financiare și recesiunii care i-a urmat, cât şi a măsurilor de redresare economică luate de administratia americană. Toate acestea au determinat, direct sau indirect, eforturi de adaptare, reflectate, în cele din urmă, în modificările de structură a exportului românesc pe piaţa SUA.

a) Astfel, din ceea ce s-a constatat din evoluţiile înregistrate în anii anteriori, categoriile de produse cele mai afectate de criza financiară și de recesiune au fost textilele și îmbrăcămintea (la unele subcategorii s-au înregistrat scăderi foarte mari), produsele electronice (unde o pondere mare o au electronicele de consum, computerele, telefoanele celulare), mijloacele de transport, produsele minerale și metalele și produsele din categoria purtătorilor de energie, care constituie "termometrul" economiei americane.

Dintre aceste categorii, textilele și îmbrăcămintea s-au detașat, ca impact negativ al evoluției globale a importurilor SUA de după recesiune, însă unele subcategorii de produse textile au înregistrat o revenire ușoară în 2013 și 2014.

De asemenea, produsele electronice și mijloacele de transport, care sunt mai sensibile la efectele unei eventuale noi recesiuni (fie că se referă la consum, fie la industrii destinate producției de consum), sunt și cele care au cel mai mare potențial de creștere în condiții de evoluție pozitivă a economiei americane.

Aceeași tendință se poate observa și la categoriile de produse cu un grad mai redus de prelucrare (produse minerale și metale, precum și la purtători de energie). Ponderea purtătorilor de energie în totalul importurilor americane în 2014 a continuat să se situeze sub nivelul celei dinainte de debutul crizei economice, acest lucru datorându-se în special utilizării de către SUA a unor surse de energie alternativă (regenerabilă) şi exploatării gazelor de sist, precum şi demararea de noi foraje pentru surse convenţionale de combustibili de origine fosilă, ca modalități de reducere a dependenței energetice față de pieţele externe,

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

11

unele dintre acestea din urmă din ce în ce mai riscante-din punct de vedere politic. b) Categoria mașini și utilaje a fost și ea, într-o oarecare măsură, afectată; evoluția ei

a urmat trendul evoluției mediei economiei americane, ponderea sa în totalul importurilor ramânând, practic, neschimbată; de remarcat este evoluția pozitivă a livrărilor românești pe piață în ultimii ani.

c) Alte categorii de produse cu evoluții negative (nesemnificative însă pentru interesul de export al țării noastre) au fost cele reprezentate de cărbune, cupru, unele metale prețioase, bumbac, motorete, echipamente fotografice, televizoare etc;

d) În antiteză față de grupele de mai sus, unele categorii de produse nu au înregistrat scăderi la importurile SUA și pot fi considerate ca având un grad mare de rezistenţă la eventualele fluctuații negative ale economiei americane (cu precizarea că unele produse din cadrul acestor categorii prezintă totuși fluctuații și trebuie analizate mai în detaliu): cereale, țigarete, animale (vii), legume, uleiuri animale, produse chimice organice și anorganice, anumite metale etc.

De asemenea, ar trebui menţionat aici că evoluţia importurilor SUA a fost influenţată în această perioadă şi de factori strict interni, cum ar fi restrîngerea sau chiar dispariţia unor sectoare productive tradiţionale, iar pe de altă parte, revigorarea altor sectoare, prin efectul politicii Administraţiei Obama de achiziţii publice, care au exclus, sau făcut mult mai dificilă, utilizarea de materii prime, materiale, componente produse în afara SUA, pentru acele programe de refacere a infrastructurii care au beneficiat de finanţare specială de la bugetul autorităţilor centrale sau locale.

B. CONCLUZII. Din analiza evoluției schimburilor comerciale bilaterale româno-

americane prin prisma datelor statistice vamale americane (cu precădere a creşterii şi diversificării volumului exporturilor românești pe piața SUA) rezultă mai multe concluzii, dintre care unele sunt evidențiate în contextul observațiilor de mai sus privind evoluția importurilor SUA determinată de criza economico-financiară și de recesiunea economică globală declanșată de aceasta, iar altele ţin direct de specificitatea relaţiilor economice bilaterale:

1. Din punct de vedere al volumului total de comerț, în 2014 schimburile comerciale

bilaterale româno-americane au înregistrat o evoluție pozitivă, reflectată atât de nivelul crescut față de anul anterior la volumul total al schimburilor (export plus import), de nivelul exporturilor românești pe această piață (cele mai mari din toate timpurile), precum și de nivelul record al soldului balanței comerciale, în favoarea României.

Aceasta înseamnă că trendul constant ascendent al relațiilor comerciale din ultimii ani nu este un fenomen conjunctural, ci unul cu un fundament economic şi comercial din ce în ce mai solid, cu o evoluție de durată, în care exporturile noastre, care au pornit de la un nivel relativ modest, continuă să se amplifice an de an, în timp ce importurile se concentrează pe necesităţile de consum, de producţie şi de investiţii prioritare. În plus, în perioada recentă fiecare an se finalizează pentru România prin balanțe comerciale excedentare din ce în ce mai substanţiale, înregistrându-se, totodată, noi recorduri ale volumului schimburilor comerciale bilaterale.

2. Structura schimburilor comerciale s-a îmbunătățit continuu, prin creșterea ponderii produselor înalt prelucrate, atât la exportul, cât și la importul românesc și s-a adaptat progresiv la modificările survenite în modelul de comerț american, ca reacţie la dificultățile create de criza economică globală.

3. În ceea ce privește exporturile românești pe piața SUA în anul 2014, în primul rând se observă ponderea mai mare (cca 64,3%) a produselor manufacturate cu grad ridicat de prelucrare (din categoriile de produse electronice, mașini și utilaje, mijloace transport și

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

12

alte produse), comparativ cu ponderea lor în totalul importurilor SUA la aceste categorii (de numai cca 57%).

După cum s-a observat în ultimii ani, criza și recesiunea economică au determinat creșterea gradului de dependență a economiei SUA de importurile de produse manufacturate cu grad ridicat de prelucrare. Acest proces se regăsește și în evoluția structurii exporturilor românești pe piața SUA, ceea ce denotă faptul că, practic, criza economică și recesiunea au condus la ajustarea şi adaptarea ofertei românești de export în mai mare măsură la tendințele și cerințele pieței americane, odată cu creșterea interdependenței, specializării și cooperării în producție, fie prin investiții străine, fie prin adaptarea ofertei de export pentru capacitățile existente.

Astfel, cele mai importante categorii de produse care constuie "nucleul" exporturilor românești în SUA (capitolele 84, 85, 73, 87 și 90), sunt cel mai puțin supuse riscului variației prețurilor la țiței, gaze naturale sau energie, fiind (cele mai multe dintre ele) rezultatul unor cooperări, specializări în producție sau investiții directe străine (inclusiv americane) în România. Practica a demonstrat că aceste grupe de produse au rezistat cel mai bine în comerţul SUA în condiţiile crizei economice şi financiare declanşate în 2007.

Aceste categorii de produse s-au situat constant pe un trend ascendent în ultimii ani (trend influențat, în principal, de evoluția economiei americane) și reprezintă produsul formulei "comerț prin investiții", reversul principiului "investiţii prin comerţ", care a reprezentat abordarea tradiţională în multe cazuri de cooperare economică dintre state şi corporaţii.

În măsura în care legislația și mediul de afaceri din România vor fi din ce în ce mai favorabile investițiilor străine, aceste domenii vor continua să crească, atât ca volum, cât și ca pondere, în totalul exporturilor noastre, chiar dacă, așa după cum prognozează unii analiști economici, cursul dolarului pe piețele internaționale se va întări în continuare în raport cu moneda europeană, chiar până la atingerea parității până la sfârșitul anului în curs .

4. Dintre produsele românești care prezintă potențial de creștere pentru exportatorii români orientați către piața americană, pentru 2015 și pe termen mediu, enumerăm, în primul rând, vinul și băuturile spirtoase, apa minerală, cerealele organice (boabe), uleiul de floarea soarelui şi de rapiţă, pastele făinoase şi produsele de patiserie, miezul de nucă şi cireşele pentru industria cofetăriei, seminţele de floarea soarelui.

5. În aceeași categorie de potențial de creștere pe piață se încadrează și componentele şi accesoriile pentru industria auto (inclusiv părţi şi accesorii de motoare) şi pentru tractoare agricole, exporturi realizate atât de industria auto orizontală existentă în România, cât şi mai ales de către investiţiile străine din industria auto.

6. Pe de altă parte, revenirea şi menţinerea într-un trend pozitiv, a unor categorii de produse precum încălţăminte, mobilă şi articole din lemn, confecțiile și textilele, tricotaje, articole din piele articole din mase plastice, jucării, instrumentele muzicale, reflectă atât revenirea apetitului de consum, odată cu îmbunătăţirea perpectivelor economiei SUA şi reducerea şomajului, cât şi relansarea construcţiei de locuinţe noi - unul dintre indicii cei mai importanţi ai sustenabilităţii creşterii economice. Continuarea şi diversificarea efoturilor de creştere a prezenţei pe piaţă a producătorilor şi exportatorilor români, prin reluarea participării la târguri şi expoziţii, având ca urmare imediată mai profunda cunoaştere, înţelegere şi adaptare la cerinţele şi tendinţele actuale ale pieţei americane, diferite de cea europeană în multe privinţe, respectarea imperativului inovaţiei şi folosirii creativităţii, alături de continua îmbunătăţire a raportului preţ-calitate, folosirea acelor elemente de marketing care pun în evidenţă originea şi originalitatea produselor româneşti, a ceea ce le face diferite faţă de multe alte produse similare prezente pe această piaţă extrem de concurenţială şi, nu în cele din urmă, includerea în produs a cat mai multă manoperă şi creativitate, toate acestea sunt elementele de care industria şi exportul românesc de astfel de

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

13

produse trebuie să ţină seama pentru a profita din plin de potenţialul şi evoluţiile pozitive de pe piaţa SUA.

Legat de categoriile de produse enumerate mai sus, apreciem că un alt factor care trebuie luat în calcul de către industria românească este acela legat de reorientarea importurilor americane, dinspre China spre alte surse, manifestare a tendinţei de reducere a dependenţei comerciale de exporturile chineze (desigur, şi ca precauţie faţă de reevaluarea monedei chinezeşti şi scumpirii importurilor originare din această ţară, dar şi faţă de dobândirea unei poziţii de control pe piaţa mondială de către exportatorii chinezi, care ajung în poziţia chiar de a dicta preţurile internaţionale la anumite produse). Tot în această direcţie acţionează şi un număr tot mai mare de investigaţii antidumping declanşate de autorităţile americane şi care vizează (şi) produsele din China, eventualitatea determinării unei marje de dumping substanţiale fiind de natură să descurajeze, într-o anumită măsură, importatorii americani în continuarea relaţiilor cu companii chinezeşti investigate.

7. Exporturile de anvelope, au înregistrat în 2014 o creştere mai puţin spectaculoasă, raportat la 2013, respectiv 5,5 %, reprezentând tot 5,5% din total exporturi romîneşti pe piaţa SUA în 2014, confirmând revenirea industriei auto americane, deşi concurenţa acerbă pe acest segment de piaţă, în special dinspre producătorii chinezi şi japonezi, tinde să limiteze accesul produselor româneşti.

Cu toate acestea, trendul de creştere se va menţine, şi chiar se poate accentua, având în vedere, şi în acest sector, măsurile de apărare comercială pe care autorităţile SUA (dar nu numai acestea) le folosesc din plin şi care vizează anvelopele de origine din China.

8. Laminatele plate din oţel au marcat o creştere semnificativă, dar pornind de la un nivel redus (49,7% creştere, respectiv 0,73% din total export românesc pe piaţa SUA în 2014).

O influenţă pozitivă o au proiectele de infrastructură, care au fost, în mare parte sistate, în anii anteriori, dar sunt acum de actualitate, pe lângă construcţiile de nave şi alte industrii manufacturiere autohtone, aflate în proces de relansare sau restructurare.

9. Tot de o creştere substanţială, dar de un volum redus pe ansamblu se bucură şi produsele din capitolul 30 (medicamente în doze pentru uz profilactic, în principal anticancerigene şi imunosupresive), respectiv creştere de 2,5 ori, ajungând să reprezinte 0,6% din total export românesc pe piaţa SUA în 2014. Această nişă de piaţă va înregistra, în continuare, o evoluţie în creştere în continuare (referire la înmulţirea cazurilor de cancer şi a transplantului de organe, din ce în ce mai popular şi acesta), dar o prezenţă pe piaţa americană cu adevărat semnificativă nu se poate atinge decât cu eforturi mult mai intense de promovare, participarea la tîrgurile, expoziţiile şi evenimentele dedicate medicinei şi tratamentelor celor mai moderne, precum şi prin susţinerea unor campanii publicitare adecvate. Un loc tot mai important trebuie să îl ocupe medicamentele şi tratamentele naturiste, bazate pe plante şi reţete tradiţionale. Cu toate acestea, omologarea medicamentelor noi în SUA este un proces anevoios şi costisitor şi, de aceea, importatorii trebuie să fie companii cît mai puternice, capabile să suţină financiar un asemenea demers, care, evident, prezintă şi o serie de riscuri. Desigur, acestea nu se referă numai la procedurile extrem de complexe pe care le presupune omologarea de noi medicamente pentru piaţa SUA, dar şi la concurenţa acerbă existentă pe această piaţa, atît din partea producătorilor autohtoni, cât şi din partea produselor importate de pe terţe pieţe. Nu trebuie neglijat aici faptul că un procent important din necesarul de medicamente, care, în mod normal necesită prescrierea unei reţete, ajung pe piaţa SUA prin contrabandă, ceea ce aduce în plus handicapul creat de preţurile scăzute la care astfel de medicamente sunt comercializate (de regulă prin comerţul electronic).

11. Există o serie de produse, deja devenite tradiţionale la exportul românesc pe piaţa SUA, a căror volum la export s-a redus în 2014, comparativ cu 2013:

- laminate din aluminiu (profile pline din aluminiu nealiat), dar, concomitent, au

Scurtă analiză a schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014

14

pătruns pe piaţă cablurile din aliaj de aluminiu; - produse ale industriei militare; - fibre textile sintetice; - produse chimice organice (hidrocarburi ciclice, respectiv benzen şi toluen); - seminţe şi plante oleaginoase (soia organică, boabe). Aceste scăderi s-au produs pe fondul unor evoluţii nefavorabile pe piaţa americană, pe

ansamblu, afectând (şi) exportul românesc, dintre care unele legate de tehnologii şi costuri, altele determinate de concurenţa acerbă şi reorientarea către produse mai competitive din punct de vedere al preţului, iar altele au suferit efectul unor ajustări în producţia industrială a SUA, sau schimbări majore în activitatea militară a SUA.

Determinarea unei modificări în acest trend presupune eforturi de modernizare, respectiv investiţii în tehnologii noi, precum şi o mai bună adaptare a strategiei de piaţă la cerinţele partenerilor americani. Desigur că o serie de influenţe conjuncturale nu pot fi prevăzute, dar un plus de pragmatism şi o abordare a piaţei SUA bazată pe o strategie de lungă durată poate să contracareze efectul unor astfel de conjuncturi.

Pe de altă parte, este momentul ca şi producătorii şi exportatorii români să urmeze modelul altor operatori de pe piaţa americană şi să înceapă să îşi stabilească propriile operaţiuni de import şi distribuţie pe această piaţă. Desigur, o astfel de abordare presupune nu numai o excelentă cunoaştere a pieţei, dar şi o strategie de lungă durată şi, bineînţeles, suportul financiar adecvat. Dar dacă un calcul pragmatic arată că o bună parte a marjei de profit rămâne la producător (exportator) şi, totodată, importator - sau controlând financiar importatorul - o astfel de operaţiune capătă sens, din punct de vedere economic. De altfel, o bună parte a importurilor în SUA se realizează de către importatori bazaţi pe capital, sau cu capitalul sub controlul -total sau parţial - al entităţii exportatoare din ţara de origine.

În final, apreciem că, atât în anul 2015, cât şi în 2016-2017, tendinţa de creştere a volumului schimburilor comerciale bilaterale româno-americane se va menţine şi chiar accentua, exporturile româneşti pe piaţa SUA urmând să depăşească, în 2015, 2,3 miliarde dolari (în statisticile vamale americane), în 2016 2,6 miliarde dolari, iar în 2017 atingând pragul de 3 miliarde dolari. Desigur că aceste cifre pot fi depăşite, în momentul în care şi volumul investiţiilor americane (directe, sau prin ţări terţe) în România va înregistra un salt considerabil.

De asemenea, ritmul de creştere poate fi influenţat şi de evoluţia cursului de schimb leu-dolar, fiind necesară menţinerea unei stabilităţi, dar şi atractivităţi a acestuia, în caz contar exporturile putând migra spre alte pieţe2.

23 februarie 2015

2 Material realizat de BPCE New York, prin utilizarea unor surse publice de informare (http://www.

www.census.gov/foreign-trade/balance/c4850.html; http://tse.export.gov/TSE/TSEhome.aspx sau http://dataweb.usitc.gov/scripts/cy_m3_run.asp?Fl=); informațiile prezentate au un caracter general; deși încercăm să furnizăm informații corecte și de actualitate, nu există nicio garanție că aceste informații vor fi relevante la data la care sunt primite sau vor continua să rămână de actualitate; orice demers ulterior nu trebuie să se bazeze doar pe aceste informații, fără o reverificare prealabilă a lor și o atentă analiză a circumstanțelor specifice unei anumite situații