Republica Moldova este parte la trei iniţiative transfrontaliere de tipul euroregiunilor:

Dunărea de Jos (1998), formată din judeţul Cahul (Republica Moldova), judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea (România) şi regiunea Odesa (Ucraina);

Prutul de Sus (2000): judeţele Bălţi şi Edineţ (Republica Moldova), judeţele Botoşani şi Suceava (România) şi regiunea Cernăuţi (Ucraina);

Siret–Prut–Nistru (2002): judeţele Ungheni, Chişinău, Lapuşna, Soroca şi Orhei (Republica Moldova) şi judeţele Iaşi, Piatra Neamţ şi Vaslui (România).

În prezent, aproximativ 70% din teritoriu şi 80% din populaţia Republicii Moldova participă la activităţi transfrontaliere în cadrul euroregiunilor.România, Republica Moldova şi Ucraina trebuie să facă faţă provocărilor şi oportunităţilor create de procesul de răspândire a arealului de acţiune a Uniunii Europene. Cele trei ţări implicate în aceste euroregiuni au încheiat numeroase acorduri economice şi de cooperare, cele mai multe dintre ele stimulate de existenţa trilateralei: România–Republica Moldova–Ucraina.Un element important constată oferirea dovezilor empirice necesare privind efectele extinderii, acordând atenţie deosebită regiunilor de frontieră ale UE-27, devreme ce acestea vor juca un rol decisiv în dinamica spaţiala provocată de integrare. Pornind de la un Nou model Economico -Geografic (NEG), model bazat pe trei regiuni, vom analiza schimbările, cu privire la accesul Republicii Moldova, ca o regiune de frontieră a UE, în cadrul pieţei interne, condiţionate de integrare.Este important a fi atrasă atenţia şi a se iniţia un schimb de experienţă dintre statele-membre Europene (în particular România) şi Republica Moldova în domeniul dezvoltării economice a regiunilor de frontieră prin consolidarea politicii inovaţionale, de cercetare–dezvoltare tehnologică şi dezvoltarea clusterelor în zonele de graniţă.

Autorităţile moldovene şi ucrainene au examinat posibilitatea creării euroregiunii "Nistru". Din componenţa Euroregiunii "Nistru" urmează să facă parte raioanele Floreşti, Donduşeni, Şoldaneşti, Soroca, Camenca din Republica Moldova şi regiunea Viniţa din Republica Ucraina.

Iniţiativa a fost discutată la data de 24 februarie curent, la Soroca, în cadrul întrevederii dlui Radu Căruţă, Viceministrul Administraţiei Publice Locale, dlui Serghei Pirojkov, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Ucraina în Republica Moldova, reprezentanţilor misiunii diplomatice a Ungariei în Republica Moldova cu conducerea autorităţilor administraţiei publice locale din Moldova şi Ucraina.

Unul dintre avantajele creării Euroregiunii "Nistru" presupune motivarea autorităţilor publice locale de pe ambele maluri ale Nistrului să participe la atragerea fondurilor suplimentare, puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin trei instrumente de finanţare precum: Programul Operaţional trilateral România-Ucraina-Moldova, cu un buget de 126 mil.euro, Programul Bazinului Mării Negre, pentru perioada 2007-2013 (18 mil.euro) şi Programul de Cooperare Transfrontalieră pentru Sud-Estul Europei, cu un buget pentru Moldova şi Ucraina de 2 mil.euro. Euroregiunile reprezintă forme şi mecanisme de cooperare transfrontalieră, facilitînd integrarea europeană a ţărilor care fac parte din astfel de structuri, aspect de importanţă pentru Republica Moldova şi Ucraina.

Bazele cooperării transfrontaliere în Moldova au fost puse începând cu anul 1998, prin crearea Euroregiunilor "Prutul de Nord", "Siret-Prut-Nistru" şi "Dunărea de Jos", reprezentanţii cărora au vorbit, în cadrul întrevederii, despre formele reuşite şi practicile de succes pe care le-au înregistrat.

Radu Căruţă a menţionat în cadrul evenimentului, că în ultimii ani, între localităţile de frontieră ale ambelor ţări sunt stabilite relaţii de colaborare în mai multe domenii, dar Euroregiunea "Nistru" va permite de a crea o structură flexibilă de management comun, care ar contribui la dezvoltarea comerţului transfrontalier, promovarea turismului, consolidarea cooperării culturale, sociale, de mediu şi altele.

Iniţiativa de creare a celei de a patra euroregiune, care ar include localităţi din nordul ţării şi din Ucraina a fost susţinută de Serghei Pirojkov. El a subliniat că procesul se înscrie în Strategia Uniunii Europene "Dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate". De asemenea, ambasadorul Ucrainei a menţionat că fortificarea relaţiilor dintre autorităţile administraţiei publice locale, de pe ambele maluri ale Nistrului, va reprezenta un element important în perspectiva soluţionării conflictului transnistrean.

Proiectul a fost susţinut şi de conducerea raioanelor care vor intra în componenţa euroregiunii, de reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene, de reprezentanţii Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA).

În cadrul evenimentului părţile au convenit asupra creării grupului de lucru care urmează să identifice căile cele mai eficiente de pregătire a documentanţiei de înregistrare a Euroregiunii "Nistru", iar umătoarea şedinţă, care se va desfăşura în Ucraina, în decurs de o lună, va fi una constitutivă pentru această euroregiune.

1

Euroregiunea Dunarea de Jos

Ca urmare a demersului autoritatilor locale si regionale din Romania, Republica Moldova si Ucraina, la inceputul anului 1997 a fost lansat, de catre tara noastra, proiectul cooperarii transfrontaliere: Euroregiunea "Dunarea de Jos".Actiunile concrete in vederea constituirii Euroregiunii au urmat la reuniunea de la Ismail din 24-25 februarie 1998, desfasurata sub egida Consiliului Europei, unde s-a convenit asupra semnarii "Declaratiei cu privire la promovarea cooperarii transfrontaliere intre autoritatile locale si regionale din Romania, Ucraina si Republica Moldova". De asemenea, la data de 09-10 iunie 1998 au fost organizate la Galati reuniuni la nivel de experti ai autoritatilor regionale interesate, la care s-a definitivat forma si continutul Statutului Euroregiunii "Dunarea de Jos".Astfel, la 14 august 1998, cele trei tari au semnat la Galati Acordul cu privire la constituirea Euroregiunii "Dunarea de Jos", din care fac parte judeteleGalati, Braila si Tulcea, Cahul, fostele raioane Cahul, Cantemir si Vulcanesti dinRepublica Moldova si regiunea Odesa, Ucraina. La aceeasi reuniune a fost aprobatRegulamentul de organizare si functionare a Consiliului si au fost desemnate organelede conducere, executive si de coordonare a euroregiunii.Organul suprem de conducere al euroregiunii este Consiliul in componenta caruia intra catre trei membri ai fiecarei parti, reprezentanti ai autoritatilor publice regionale. Consiliul este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Organele de lucru ale euroregiunii sunt noua comisii de lucru pentru diferite domenii. Coordonarea tuturor activitatilor ce se desfasoara in cadrul euroregiunii sunt asigurate prin intermediul Centrului de Coordonare. Incepand cu 18 martie 2003, presedintia Consiliului a fost transmisa prin rotatie judetului Cahul, care pe parcursul a doi ani vor coordona activitatile in cadrul euroregiunii.Dintre actiunile desfasurate pana in prezent sub egida Euroregiunii "Dunarea de Jos" pot fi evidentiate:

incheierea Protocolului intre Consiliul raional Reni, Administratia raionala de Stat Reni, Portul Reni, Consiliul Judetean Galati, Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, privind conditiile de realizare a unei linii de transport fluvial de marfuri, mijloace auto si pasageri intre porturile Reni si Galati (5 mai 1999);

inceperea cursurilor la "Universitatea de Stat" Cahul, infiintata prin extinderea Universitatii "Dunarea de Jos Galati" la Cahul (1 octombrie 1999);

semnarea unui Protocol de colaborare intre Consiliul Judetean Tulcea si Consiliul Judetean Cahul (12 mai 2000); semnarea unui Acord privind infiintarea Asociatiei Universitatilor de pe teritoriul Euroregiunii "Dunarea de Jos" (1 decembrie 2000); prima intalnire privind cooperarea transfrontaliera pentru conservarea naturii in zona deltei Dunarii si Prutului Inferior (16 decembrie

2000, Tulcea), ocazie cu care s-au deschis, la 14 decembrie 2001, liniile de transport Tulcea-Reni, Galati-Reni.Ca proiecte prioritare se numara:

definitivarea statutului si infiintarea zonei economice libere Galati-Giurgiulesti-Reni; crearea unui centru cultural romanesc la Ismail; studiul navigatiei pe Dunare (bratul Chilia, bratele si canalele existente la nord de Chilia); infiintarea unor noi puncte de frontiera.

In perioada 23-24 ianuarie 2006 la Odesa a avut loc sedinta Consiliului euroregiunii, ocazie cu care s-au desfasurat sedinte de lucru ale comisiilor de specialitate.Astfel, Comisia pentru economie, finante si audit a prezentat proiectele comune pentru perioada urmatoare, retinand atentia realizarea unui registru unic al intreprinderilor din cadrul Euroregiunii, crearea unui web-site care sa contina o baza de date referitoare la asociatiile si camerele de comert si industrie din regiune, intocmirea unei harti a zonelor viticole.Comisia pentru transport si comunicatii a reanalizat oportunitatea deschiderii unei linii Ro-Ro intre Isaccea si Orlov, care ar asigura dezvoltarea economica a intregii Euroregiuni.Din pacate, in prezent, din atatea proiecte propuse, nu pot mentiona realizarea vreunuia. Dimpotriva, as putea specifica desfiintarea Extensiei Universitatii Dunarea de Jos de la Cahul, inchiderea liniei de transport Galati-Reni, limitarea contactelor culturale prin nepermiterea deschiderii centrelor culturale romanesti la Ismail si Cahul.

Euroregiunea Dunarea de Jos, din care fac parte unitati teritorial-administrative din Romania, R. Moldova si Ucraina, se va transforma in asociatie transfrontaliera, dupa zece ani de la infiintare, in speranta ca in felul acesta proiectele comune vor avea mai mult succes si vor obtine finantare UE.

Administratiile locale din euroregiunea Dunarea de Jos, din care fac parte judetele Galati, Tulcea si Braila din Romania, raioanele Cantemir si Cahul din Republica Moldova, precum si regiunea Odesa si raionul Reni din Ucraina, au semnat marti un acord de transformare a euroregiunii Dunarea de Jos in asociatie de cooperare transfrontaliera cu personalitate juridica romana, al carei principal obiectiv este dezvoltarea zonei prin atragerea de fonduri europene.

Acordul a fost semnat marti la Odesa, in Ucraina, de oficiali din administratia locala din Romania, Republica Moldova si Ucraina. Fiecare parte este reprezentata in asociatie de cate trei entitati: consiliile judetene din Galati, Tulcea si Braila din partea tarii noastre, consiliile raionale Cantemir si Cahul, precum si Secretariatul General al regiunii din partea Republicii Moldova si Consiliul Regional Odessa, raionul Reni si Administratia de Stat reprezentata de guvenator din partea Ucrainei.

2

Liderii asociatiei si-au propus ca prim obiectiv atingerea statutului de aplicant direct pentru proiectele finantate de Uniunea Europeana.

Sumele alocate de UE proiectelor transfrontaliere nu sunt mici. Numai pentru anul in curs, alocatia UE pentru proiectele trilaterale Romania-Republica Moldova-Ucraina se ridica la 27 de milioane de euro.

Asociatia va dobandi personalitate juridica in cel mult 90 de zile, termenul maxim prevazut de lege. Dupa aceea, urmeaza scrierea de proiecte si depunerea cererilor de finantare, adica alte cateva luni. Eu sper insa ca la jumatatea anului viitor sa putem demara primul proiect.

La ora actuala sunt conturate deja proiectele prioritare, a anuntat liderul Consiliului Judetean de la Galati. "Pe protectia mediului, avem proiectul O Dunare curata, care prevede salubrizarea fluviului de la Braila si pana la varsarea in Marea Neagra, pe toate cele trei brate: Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe. Al doilea mare proiect este modernizarea infrastructurii transstatale pe ruta Odesa-Izmail-Reni-Giurgiulesti-Galati. Al treilea proiect, tot de infrastructura, prevede realizarea unei cai de comunicatii pe Dunare, intre localitatile Isaccea din judetul Tulcea si Orlovka din Ucraina. Este vorba de o linie bac, destinata transportului marfurilor peste Dunare. Aici, insa, sunt necesare clarificari la nivel guvernamental, deoarece acest proiect presupune transformarea localitatilor Isaccea si Orlovka in puncte de trecere a frontierei", a declarat presedintele CJ Galati, Eugen Chebac.

Euroregiunea Dunarea de Jos a fost infiintata la 14 august 1998, insa pana acum nu a atras fonduri europene directe, iar demararea unor proiecte comune a fost modesta.

Euroregiunea Prutul de Sus

Constituita in anul 2000 Euroregiunea Prutul de Sus cuprinde urmatoarele unitati administrativ - teritoriale:

judetele Botosani si Suceava din Romania;

raioanele Briceni, Edinet, Falesti, Glodeni, Ocnita si Riscani din Republica Moldova;

regiunile Cernauti si Ivano-Frankivsk din Ucraina. 

Obiectivele principale sunt largirea legaturilor subregionale existente, favorizarea colaborarii transfrontaliere a administratiilor publice locale, institutiilor, agentilor economici, organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice in domeniile economic, invatamant, stiinta, cultura si sport, dezvoltarea noilor mecanisme de colaborare subregionala, precum si asigurarea dezvoltarii durabile a Euroregiunii, în cadrul integrarii în procesul general european contemporan. 

In desfasurarea colaborarii transfrontaliere, un rol important revine Consulatelor Generale ale Romaniei la Cernauti si Ucrainei la Suceava, precum si Camerelor de Comert si Industrie a judetului Suceava la Cernauti si a Regiunii Cernauti la Suceava. 

Activitatea in cadrul Euroregiunii "Prutul de Sus" se realizeaza  prin cele patru Comisii de lucru, in componenta carora intra cate un reprezentant al fiecarei unitati administrativ - teritoriale:1. Comisia de lucru pe probleme ale economiei, infrastructurii si turismului;2. Comisia de lucru pe probleme ale securitatii ecologice, protectiei mediului, dezvoltarii durabile a regiunii si activitatii Euroregiunii;3. Comisia de lucru în probleme ale stiintei, învatamântului, culturii, ocrotirii sanatatii, tineretului si sportului;4. Comisia de lucru în problemele dezvoltarii relatiilor interregionale si interetnice.

Comisiile sunt coordonate de Secretariatul Consiliului Euroregiunii "Prutul de Sus", iar conducerea si sediul acestora sunt detinute, prin rotatie anuala, de fiecare dintre membrii Consiliului Euroregiunii. 

3