REPUBLICA MOLDOVA - Prioritate a Politicii externe a României

8/18/2019 REPUBLICA MOLDOVA - Prioritate a Politicii externe a României

1/18

- REPUBLICA MOLDOVA -

PRIORITATE A POLITICII

ROMÂNIEI

COORDONATORI

Senator Viorel Badea, copreședinte PNL Diaspprof. Radu Carp

REDACTATGeorge Scarlat și Dinu Gîndu


2/18

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Aleea Modrogan nr. 1, sect. 1, București, cod poștal 0011825

Tel: 021. 230.12.32, E-mail: [email protected]

Republica Moldova - prioritate a politicii României

Coordonator i : Senator Viorel Badea prof. Radu Carp

Identitatea naţională ca temei al relaţiei bilaterale

Relaţia bilaterală cu Republica Moldova constituie o prioritate a României.

Această realitate este consemnată atât în documente oficiale ale statului român,

cum ar fi “Strategia Naţională de Apărare a României” elaborată de Consiliul

Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi adoptată de Parlamentul României, precum

şi în documente bilaterale cum ar fi „Declaraţia privind instituirea unui parteneri at

strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a R.

Moldova” , adoptată în anul 2010 de către preşedinţii celor două state.

Relaţia bilaterală a cunoscut un nou impuls după alegerea în funcţia de

preşedinte al României a domnului Klaus Werner Iohannis. Vizita oficială la

Chişinău a domnului Klaus Iohannis în luna februarie 2015, întâlnirea de la

Suceava, din iulie 2015, dintre Preşedintele Iohannis şi domnul Nicolae Timofti,

preşedintele Republicii Moldova, primirea de către Preşedintele Iohannis în

martie 2015 a domnului Andrian Candu, preşedintele Parlamentului de laChişinău şi în octombrie 2015 a lui Valeriu Streleţ, premierul de atunci al

Republicii Moldova, reprezintă semnale clare că România este consecventă şi

este principalul susţinător al Republicii Moldova şi al parcursului său european.


3/18




Temeiul acestei relaţii constă în identitatea etnică, de limbă, istorie şi

cultură dintre cele două state. În Republica Moldova majoritatea populaţiei este

de origine românească. Totodată, numeroşi cetăţeni ai Republicii Moldova deţin

în acelaşi timp şi cetăţenia română.

În decembrie 2013 Curtea Constituţională de la Chişinău a decis irevocabil

că limba de stat din Republica Moldova este limba română.

România - principalul susţinător al integrării europene a Republicii

Moldova

România are ca prioritate a politicii sale externe şi interne sprijinerea

europenizării Republicii Moldova, obiectivul fiind aderarea acestui stat la Uniunea

Europeană (UE) ca membru cu drepturi depline. Totodată, preocuparea

României pentru Republica Moldova este şi o manifestare a responsabilităţii sale

ca stat de frontieră al UE şi NATO.

Susţinerea în plan politico-diplomatic, financiar, umanitar, în domeniul

legislativ, al transferului de cunoştinţe, specializării funcţionarilor publici, precum

şi în domeniul ştiinţific, al culturii, educaţiei, artelor, a poziţionat România ca

principalul susţinător al Republicii Moldova în ce priveşte integrarea europeană.

Până în prezent, eforturile României s-au bucurat de succes. La summit-ul de la

Vilnius din noiembrie 2013 UE - Statele Parteneriatului Estic de Vecinătate(PEV), Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE (AA) precum şi

Acordul de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător , Parlamentul României fiind

primul din UE care a ratificat aceste acorduri. În primăvara anului 2014 Republica


4/18




Moldova a devenit primul stat din PEV ai cărui cetăţeni au fost scoşi de pe lista

celor care au nevoie de viză pentru a călători în UE.

PNL iniţiază măsurile descrise în acest document şi adresează o invitaţie

tuturor for ţelor politice din România de a sprijini demersul, în aşa fel încât

măsurile propuse să fie concretizate în cel mai scurt timp prin politici publice

iniţiate şi puse în aplicare de Guvernul României, susţinute de Preşedintele

României şi de toate partidele politice.

A. Măsuri pentru păstrarea şi întărirea identităţii comune a cetăţenilor

din România şi Republica Moldova

1. Promovarea limbii şi culturii române

Limba şi cultura reprezintă domenii importante pentru menţinerea şi

dezvoltarea identităţii naţionale româneşti. Limba română este filonul principal

pentru păstrarea identității românilor de pretutindeni, este elementul esenţial care

alături de istorie leagă România şi Republica Moldova. De asemenea, este una

din limbile oficiale ale Uniunii Europene.

PNL acordă o importanţă deosebită identităţii lingvistice dintre România şi

Republica Moldova. La iniţiativa unui senator PNL, Parlamentul României a

adoptat Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române pe data de 27

august. Semnificaţia alegerii acestei date este aceea că 27 august reprezintă Ziua Limbii Române şi în Republica Moldova.

Considerăm strategice proiectele de promovare a limbii şi culturii române,

fiind în acest sens prioritare:


5/18




- Susţinerea şi înfiinţarea de noi biblioteci româneşti şi centre culturale. Este

prioritară dotarea bibliotecilor universitare din Republica Moldova, al căror

fond de carte deocamdată este preponderent într -o limbă străină;

- Încheierea de parteneriate culturale între instituţii culturale din Republica

Moldova şi România;

- Acţiuni de identificare, cercetare, restaurare, conservare şi punere în

valoare a patrimoniului cultural românesc din Republica Moldova;

- Realizarea de evenimente dedicate promovării limbii române;

- Având în vedere că circa 25% dintre etnicii români din Republica Moldova- dintre care mulţi deţin şi cetăţenia română - sunt stabiliţi în străinătate,

mai ales în statele UE, ne manifestăm preocuparea pentru menţinerea şi

dezvoltarea identităţii naţionale româneşti a acestor conaţionali ai noştri.

Reprezentanţele diplomatice româneşti şi filialele Institutului Cultural

Român din străinătate trebuie să se adreseze şi românilor originari din

Republica Moldova în cadrul programelor culturale pe care le desfăşoară

şi, în măsura posibilităţilor, îşi vor pune infrastructura la dispoziţie pentrumanifestări culturale ale acestora.

2. Unificarea spațiului mediatic din România și Republica Moldova

Cooperarea dintre România și Republica Moldova va urmări

crearea unui spațiu mediatic comun, facilitând o imagine pozitivă reciprocă

a societăților din cele două țări. Această cooperare are următoarele

obiective:- Încurajarea posturilor româneşti de televiziune să emită în Republica

Moldova, în conformitate cu Convenţia Consiliului Europei privind

televiziunile transfrontaliere, ratificată de ambele state, prin elaborarea


6/18




unui cadru normativ comun pentru licențierea posturilor de televiziune și

radio, precum și de reglementare a mass-media de tip electronic;

- Oferirea de facilități operatorilor de cablu pentru preluarea de posturi de

televiziune și radio din statul vecin, precum și elaborarea unei liste

comune de posturi must-carry ;

- Continuarea şi lărgirea sprijinului acordat de la bugetul de stat al Românie i

a TVR Moldova, proiect SRTV, precum şi a Radio Chişinău, proiect SRR;

- Extinderea spațiului de emisie pentru producții proprii ale TVR Moldova la

cel puțin șase ore pe zi și promovarea, prin aceste producții, inclusiv prinemisiunile informative, a unei imagini pozitive și moderne a României în

rândul publicului din Republica Moldova;

- Valorificarea rețelelor de socializare specifice spațiului mediatic al

Republicii Moldova, inclusiv a celor de proveniență rusească, în vederea

promovării TVR Moldova și a Radio Chișinău;

- Elaborarea unui portal informativ comun TVR - TV Moldova (inclusiv cu

prezență aferentă în rețele de socializare), cu știri de interes pentrupublicul din ambele state, precum și cu o mediatecă electronică comună

cuprinzând arhivele producțiilor proprii;

- Promovarea, prin granturi specifice și în condițiile legii, a prezenței

reciproce a corespondenților de presă permanenți pe teritoriul statului

vecin, aparținând posturilor de televiziune și radio, precum și publicațiilor

tipărite și electr onice;

- Extinderea ariei de corespondenţi ai Agerpres în Republica Moldova,

astfel încât să acopere şi zonele de nord şi sud ;

- Extinderea programelor de schimb de experiență pentru jurnaliștii din cele

două state;


7/18




- Continuarea şi extinderea susţinerii de cătr e statul român prin

Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni a presei scrise şi

online de limbă română;

- Promovarea limbii române folosite corect prin programe destinate

jurnaliştilor de limbă română din Republica Moldova, în colaborare cu

Consiliul Naţional al Audiovizualului din România şi alte instituţii

interesate.

3. Susţinerea activităţii Mitropoliei Basarabiei

Garantarea liber tăţii de conştiinţă şi de religie trebuie asigurată pentru

românii de pretutindeni, în conformitate cu prevederile Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi

culturale şi alte documente internaţionale. Acesta este cadrul în care dorim a

colabora si sprijini Biserica Ortodoxă Română î n activităţ ile de interes comun. De

asemenea, avem în vedere şi colaborarea cu alte culte religioase din România în

vederea consolidării unui spaţiu spiritual comun cu Republica Moldova.

Mitropolia Basarabiei, cu sediul la Chişinău, este parte integrantă a

Bisericii Ortodoxe Române şi contribuie la consolidarea identităţii naţionale a

românilor din Republica Moldova. Mitropolia Basarabiei are un parteneriat solid

cu instituţii ale statului român, cum ar fi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor,

respectiv Ambasada şi Consulatele Generale ale României din Republica

Moldova, în vederea identificării, îngrijirii, reabilitării mormintelor şi cimitirelor derăzboi, a monumentelor dedicate eroilor români, dar şi a organizării de

evenimente dedicate eroilor români în conformitate cu art. 3 din Legea nr.

48/1995 ce instituie Ziua Înălţării Domnului ca Zi a Eroilor care prevede:


8/18




”Reprezentanţele statului român şi reprezentanţii Patriarhiei Bisericii

Ortodoxe Române au datoria ca în statele în care se află să acorde onoarea şi

grija cuvenite cinstirii eroilor români care s-au jertfit pe pamânt străin pentru

patrie si umanitate”.

PNL susţine sprijinirea Mitropoliei Basarabiei în vederea asigurării

mijloacelor necesare desfăşurării misiunii sale spirituale şi identitare şi a

repunerii sale în drepturi, în conformitate cu legislaţia internaţională, inclusiv în

ceea ce priveşte drepturile sale patrimoniale. Susţinerea financiară a statuluiromân pentru Mitropolia Basarabiei, existentă în momentul de faţă, ar trebui

evidenţiată separat, într -un capitol distinct al bugetului alocat Secretariatului de

Stat pentru Culte, cu respectarea autonomiei cultelor. Este nevoie de susţinere

din partea statului român şi pentru finalizarea lucrărilor la catedrala Sf. Petru şi

Pavel din Chişinău care aparţine de Mitropolia Basarabiei.

4. Educația în sprijinul dezvoltării personale, a progresului social-

economic şi a identităţii naţionale româneşti

PNL consideră că un spaţiu educaţ ional comun pe ambele maluri ale

Prutului reprezintă reflecţia firească a comuniunii de limbă, cultură şi istorie dintre

România şi Republica Moldova. Un spaţiu educaţ ional comun ar elimina

barier ele existente în mobilitatea forţei de muncă, facilitând totodată accesul

absolvenţilor din Republica Moldova la instituţii de învăţământ din întreg spaţ iul

Uniunii Europene. Spaţiul educaţ ional comun se poate concretiza prin următorii

paşi:

Învăţământul preuniversitar

- Elaborarea unor programe şcolare comune, î ndeosebi pentru

disciplinele din sfera umanistă (limba şi literatura română, limbi moderne, etc.) şi


9/18




a ştiinţ elor sociale (istorie, geografie, etc.), care să valorifice patrimoniul

lingvistic, cultural şi istoric din ambele ţări;

- Compatibilizarea tipologiei instituţ iilor de învăţământ din cele doua ţări

(licee, colegii, etc.);

- Demararea de negocieri în vederea unificării, pe termen lung, a

examenului de bacalaureat, astfel încât absolvenţii de liceu din Republica

Moldova să poată beneficia de diplome de bacalaureat din România;

- Unificarea sistemului de pregătire a cadrelor didactice din sistemul de

învăţământ preuniversitar;- Promovarea de schimburi de experienţă între elevi, îndeosebi la nivel

liceal, în vederea facilitării unei mai bune cunoaşteri reciproce;

- Asigurarea accesului elevilor din Republica Moldova la olimpiadele

școlare din România;

- Reluarea detaşării cadrelor didactice din România în unităţile de

învăţământ din Republica Moldova. În cadrul unui asemenea program ar putea fi

incluşi şi absolvenţi ai facultăţilor din România originari din Republica Moldova,cu dublă cetăţenie;

- Încurajarea absolvenţilor de a reveni î n Republica Moldova după

absolvirea studiilor în România printr-un program financiar special destinat

acestei categorii.

Î nvăţământul superior

- Crearea unui Fond de Cercetare România - Republica Moldova, cu

finanţ are de la bugetul de stat al României, pentru promovarea de proiecte de

cercetare bilaterale, cu participarea instituţiilor din ambele ţări;

- Înfiinţarea unui institut de cercetări, sub egida Academiei Române,

care să aibă în vedere exclusiv problematica Republicii Moldova, din punct de

vedere istoric, cultural şi al relaţiilor internaţionale;


10/18




- Realizarea mobilităţii studenţ ilor din Republica Moldova pe parcursul

unui semestru la o universitate din România, pe baza unui program similar

Erasmus, gestionat de statul român;

- Promovarea mobilităţ ii studenţilor din România, care să aibă

posibilitatea de a petrece un semestru la o universitate din Republica Moldova,

cu bursa de la statul român;

- Încurajarea universităţ ilor româneşti de a aplica sau iniţ ia programe

CEEPUS la care să participe şi universităţi din Republica Moldova, în vederea

realizării schimburilor de studenţ i;- Simplificarea procedurii de recunoaştere a tuturor diplomelor de studii

superioare, inclusiv a termenelor de procesare aferente;

- Armonizarea sistemelor de facilităţi oferite studenţilor şi

extinderea/recunoaşterea reciprocă a acestora;

- Menţinerea şi perfecţionarea sistemului de burse oferite de statul

român tinerilor din Republica Moldova. Avem în vedere în primul rând asigurarea

unui echilibru î ntre locurile oferite la licenţă, la master şi la doctorat, pentruasigurarea mai multor locuri la master şi doctorat tinerilor din Republica Moldova;

- Încurajarea implicării ARACIS în activitatea de evaluare a sistemului

de învăţământ din Republica Moldova, prin sprijin la întocmirea formalităţilor de

acreditare de către universităţile din România care au convenţ ii de schimb

studenţi/profesori cu instituţii de învăţâmânt superior din Republica Moldova.

5. Redobândirea cetăţeniei române de către foştii cetăţeni români

din Republica Moldova şi descendenţii acestora

Pactul Ribbentrop-Molotov, cel de-al doilea Război Mondial şi

consecinţele acestora, au privat de cetăţenia României milioane de români care


11/18




nici măcar nu au fost întrebaţi. Ca o reparaţie morală, Legea 21/1991 cu

modificările ulterioare prevede posibilitatea foştilor cetăţeni români care au

pierdut cetăţenia fără voia lor şi descendenţilor acestora să redobândească la

cerere cetăţenia română.

Legislaţia românească în această privinţă este cea mai avansată din

Europa, pentru că prevede redobândirea cetăţeniei române pe baze civice, nu pe

baze etnice, ca în alte state. Orice fost cetăţean român sau descendent al său

poate cere redobândirea cetăţeniei române indiferent de apartenenţa sa etnică.

În acest domeniu obiectivul este eficientizar ea şi î mbunătăţ irea activităţ ii

Autorităţ ii Naţ ionale pentru Cetăţ enie, prin măsuri administrative şi legislative

care să permită eficientizarea activităţ ii acestei instituţ ii, care să se concretizeze

în reducerea substanţ ială a timpilor de aşteptare pentru cetăţ enii care au solicitat

redobândirea cetăţ eniei române. De asemenea, dorim simplificarea transcrierii

actelor de stare civilă pentru cei care au redobândit cetăţenia română.

6. Dreptul tuturor cetăţenilor români de a alege şi a fi reprezentaţi

Adoptarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenta, precum si

modificarea si completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a

Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii

Electorale Permanente s-a făcut la iniţiativa PNL şi cu sprijinul declarat alPreşedintelui Klaus Iohannis. Astfel, cetăţenii români cu domiciliul în Republica

Moldova vor putea să se implice mai activ în viaţa politică a României.


12/18




Este nevoie deasemenea de înfiinţarea unui număr suficient de secţii de

vot care sâ asigure tuturor cetăţenilor români din Republica Moldova posibilitatea

de a-şi exprima dreptul fundamental de a alege.

B. Politici pentru tineret

Cooperarea dintre România şi Republica Moldova în domeniul politicilor

pentru tineret are următoarele obiective:- Elaborarea unui cadru legal comun privind stagiile de practică, în vederea

facilitării accesului tinerilor din Republica Moldova la stagii în România,

inclusiv cu sprijin financiar de la statul român;

- Oferirea de facilităţ i pentru tinerii care doresc să înfiinţeze firme mixte

moldo - române;

- Desfăşurarea unor programe de voluntariat comune, indeosebi in mediul

rural, inclusiv prin facilităţ i pentru companiile din cele două ţări care le

derulează;

- Elaborarea unui cadru comun pentru pr ogramele de formare profesională

a tinerilor, care să asigure recunoaşterea reciproca a tuturor calificărilor

obţinute, precum şi posibilitatea desfăşurării unor cursuri comune de

formare profesională pentru un spectru cât mai larg de meserii;

- Schimbul de bune practici în vederea facilitării incluziunii sociale a tinerilor

din medii vulnerabile;


13/18




C. Măsuri pentru cooperarea în domeniul economic şi social

- Crearea unui spațiu economic comun prin: sprijinirea companiilor

românești şi a filialelor din România a companiilor multinaţionale pentru a

se extinde peste Prut, respectiv crearea, cu sprijinul statului român, a unui

Fond de Garantare a Investiţiilor pentru Republica Moldova;

- Modificarea completă a cadrului finanţării nerambursabile acordată de

către România Republicii Moldova, astfel încât în prim plan să fie pusă o

procedură transparentă de finanţare a proiectelor, cu responsabilităţi clarepentru instituţiile din cele două ţări care ar trebui să se rezume la alocarea

efectivă a sumelor de bani şi la urmărirea cheltuierii acestora;

- Sprijinirea Guvernului Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a

Acordului de Liber Schimb şi Aprofundat (DCFTA) semnat cu UE, în

sensul eliminării tuturor barierelor netarifare pentru schimburile de mărfuri

şi deschiderea totală a pieţei pentru mărfurile, serviciile şi investiţiile d in

UE, deci şi din România, aşa cum Republica Moldova s-a angajat prinDCFTA;

- Sprijinirea mobilității resurselor umane între cele două piețe, inclusiv prin

deschiderea pieței de muncă din România pentru toți cetățenii Republicii

Moldova;

- Finalizarea cât mai rapidă a interconectării sistemelor energetice din cele

două ţări;

- Asumarea bugetară de către România a investițiilor necesare

interconectării totale a României cu Republica Moldova (în condiţiile în

care România va deţine toate acţ iunile, sau majoritatea acestora, în raport

cu valoarea investiţ iei, de la societatea de transport gaze);

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea colaborării în sistemul SMURD;


14/18




- Acordarea de pensii speciale pentru veteranii de război din Republica

Moldova care au luptat pe fronturile Armatei Române.

D. Măsuri în domeniul transporturilor

PNL salută inaugurarea cursei feroviare Chişinău - Ungheni - Iaşi (Socola)

în toamna anului 2015 şi îşi exprimă totodată speranţa că ritmul rapid şi eficient

al negocierilor în acest caz va deveni un model de bune practici în ceea ce

priveşte viitoare proiecte comune între cele două ţări. Dintotdeauna transportul a

reprezentat un liant între oameni şi comunităţi, iar aducerea legăturilor detransport între România şi Republica Moldova la un nivel de intensitate adecvat

relaţiei speciale între cele două ţări este o prioritate pentru viitorul apropiat.

Asemenea proiecte - de utilitate practică imediată - au potenţialul de a

genera, la nivelul opiniei publice, o percepţie pozitivă asupra legăturilor cu

România, precum şi de a reprezenta un imbold de a călători mai des în ţara

vecină, contribuind astfel la intensificarea contactelor de la om la om, esenţ iale

pentru politica României faţă de Republica Moldova.Valorificarea interconectării reţ elelor de transport dintre România şi

Republica Moldova poate fi realizată prin:

- Valorificarea nodului f eroviar Ungheni ca punct nodal între cele două

reţele de cale ferată, inclusiv prin prelungirea rutelor trenurilor Timişoara -

Cluj - Iaşi şi Constanţa - Iaşi până la Ungheni, cu asigurarea facilităţilor

prevăzute de legislaţia română în vigoare (studenţ i, pensionari, etc.);

- Introducerea unei curse feroviare Galaţi-Giurgiuleşti, cu posibilitatea

extinderii spre Cahul, în condiţiile reabilitării tronsonului aferent pe

teritoriul Republicii Moldova;

- Construcţia, pe termen mediu, a unei căi ferate cu ecartament european

pe ruta Chişinău - Ungheni.


15/18




- Reabilitarea podului Fălciu (România) - Cantemir (Republica Moldova);

- Promovarea transportului aerian între cele două ţări, cu respectarea

acquis-ului UE, prin: revizuirea politicii tarifare a TAROM pentru cursele

Bucureşti - Chişinău, în vederea creşterii numărului de pasageri;

examinarea, în cooperare cu operatorii aerieni naţ ionali, a oportunităţ ii

intr oducerii unei curse directe Chişinău - Timişoara.

E. Susţinerea comunităţilor locale, sprijin pentru administrațiile locale

şi centrale din Republica Moldova

- Promovarea parteneriatelor între administraţiile locale şi centrale din

România şi administraţiile din Republica Moldova;

- Iniţierea unui mecanism de consiliere î n administrația publică, cu

precădere pentru atragerea de fonduri europene şi implementarea

eficientă a proiectelor;

- Instituirea unor parteneriate/mentorate dir ecte prin detaşarea de specialişti

din România, inclusiv realizarea de sedințe comune de consilii locale sau județene;

- Stimularea cooper ării parlamentare bilaterale, în paralel cu organizarea

periodică a unor şedințe de guvern comune ale executivelor din România

şi Republica Moldova.

F. Interconectarea instituţiilor din sistemul afacerilor interne

Cooperarea dintre România şi Republica Moldova în domeniul afacerilor

interne are ca obiectiv interconectarea instituţ iilor prin măsuri care au în vedere

următoarele instituţii:


16/18




Poliţia de frontieră

- Elabor area cadrului normativ necesar în vederea creării de puncte

comune de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova şi

efectuarea în comun a controlului documentelor de călătorie în regim one-

stop control ;

- Elaborarea cadrului normativ necesar în vederea generalizării de patrule

mixte ale poliţiei de frontieră din cele două ţări pe toate segmentele

frontierei comune;

- Extinderea schimbului de date între cele două poliţii de frontieră , curespectarea prevederilor dreptului naţional şi al UE;

- Introducerea de ofiţeri de legătură ai Poliţiei de Frontieră ai Republicii

Moldova la principalele puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria

şi Bulgaria, în vederea facilitării controlului de frontieră asupra cetăţenilor

Republicii Moldova;

- Introducerea de ofiţeri de legătură ai Poliţiei de Frontieră a României la

principalele puncte de trecere a frontierei Republicii Moldova cu Ucraina, în vederea facilitării controlului de frontieră asupra cetăţenilor României;

- Uniformizarea procedurilor de control de fr ontieră pentru toate tipurile de

puncte de trecere comune;

- Uniformizarea curriculum-ului de pregătire a viitorilor poliţişti de frontieră la

toate nivelurile.

Poliţia naţională

- Elabor area cadrului normativ necesar în vederea facilitării creării destructuri poliţieneşti comune, îndeosebi în domeniul combaterii

criminalităţii organizate, a traficului de droguri şi de persoane, precum şi a

criminalităţii economice;


17/18




- Introducerea de ofiţeri de legătură ai structurilor de poliţie din cele două

ţări la structura corespunzătoare din celălalt stat;

- Extinderea schimbului de date între cele două poliţii;

- Introducerea unui program de schimb de experienţă pentru toţi poliţiştii din

Republica Moldova, care să aibă posibilitatea de a petrece cel puţin trei

luni în cadrul unei unităţi similare din România;

- Uniformizarea procedurilor de lucru;

- Uniformizarea curriculum-ului de pregătire a poliţiştilor la toate nivelurile.

Jandarmeria

- Elaborarea cadrului normativ necesar in vederea creării de structuri de

jandarmerie comune, inclusiv în vederea desf ăşurării de misiuni în

străinătate;

- Introducerea unui program de schimb de experienţă pentru toţi jandarmii

din Republica Moldova, care să aibă posibilitatea de a petrece cel puţin

trei luni într-o unitate similară din România;

- Introducerea unor exerciţ ii comune bianuale care să vizeze pe termen

mediu facilitarea compatibilizării operaţionale a celor două structuri;

- Uniformizarea procedurilor de lucru;

- Uniformizarea curriculum-ului de pregătire a jandarmilor la toate nivelurile.

G. Combaterea în comun a corupţiei

Având în vedere corupția generalizată ca fenomen social în ambele ţări,

un element care afectează siguranța națională a României și a RepubliciiMoldova în egală măsură, inclusiv din perspectiva unor rețele de crimă

organizată ce activează în ambele țări, un obiectiv fundamental al cooperării între

București și Chișinău trebuie să îl reprezinte eradicarea corupției.


18/18




Acest obiectiv poate fi atins prin:

- Promovarea și valorificarea modelelor instituționale și de bune practici din

România în Republica Moldova;

- Armonizarea cadrului legislativ de prevenire și combatere a corupției din

cele două țări;

- Facilitarea schimbului de informații între instituțiile din cele două țări

angrenate în lupta împotriva corupției;

- Generalizarea schimburilor de experiență între toate instituțiile angrenate

în lupta împotriva corupției din cele două țări; - Adoptarea, la o şedinţă comună de guvern a ambelor ţări, a unui Plan de

Acțiune comun de eradicare a corupției.

REPUBLICA MOLDOVA - Prioritate a Politicii externe a României

Documents

Transcript of REPUBLICA MOLDOVA - Prioritate a Politicii externe a României