Reprezentanti ai scolii sistemice si contributia lor adusa la dezvoltarea stiintei managementului

Reprezentanti ai scolii sistemice si contributia lor adusa la dezvoltarea stiintei managementului

Management este un termen englezesc, cu semantica deosebit de complexa, care desemneaza stiinta conducerii organizatiilor socio-economice si conducerea stiintifica a acestora.

Complexitatea semantica a termenului este determinata de sensurile sale multiple:

-management-ul constituie o stiinta, adica un ansamblu organizat si coerent de cunostinte concepte, principii, metode si tehnici - prin care se explica, in mod sistematic, fenomenele si procesele ce se produc in conducerea organizatiilor.

-management-ul reprezinta,de asemenea, o arta, care reflecta latura sa pragmatica si care consta in maiestria manager-ului de a aplica la realitatile diferitelor situatii, cu rezultate bune, in conditii de eficienta cunostintele stiintifice.

-in sfarsit, management-ul constituie si o stare de spirit specifica, reflectata de un anumit fel de a vedea, a dori, a cauta si a accepta progresul.

Procesul conturarii si afirmarii stiintei management-ului a fost jalonat de o serie de scoli si miscari carora le corespund abordari specifice, din unghiuri diferite si complementare, ale fenomenului managerial.

Prezentarea sintetica a celor sase scoli si micari ce pot si indentificate in evolutia acestei stiinte, portrivit unei conceptii la care nu este insa aliniata intreaga literature de specialitate, este facuta in continuare.

Miscarea sistematica:

Precedata de peste doua decenii de preocupari si cautari sustinute in domenii din care imprumuta, de fapt, o serie de concepte de baza-bilogica(L. von Bertalanffy), cibernetica (N. Wiener, R.Ashby), teoria informatiei(C.Shannon), miscarea sistematica cunoaste o spectaculoasa afirmare la mijlocul deceniului al saptelea prin lucrarile lui R.johnson, F.Kast, J.Rosenzweg, S.Beer, J.Forrester, S.Optner, J.Meleze, A.I. Kuhtenko, F.G. Afanasiev, I.V. Blauberg, V.N. Sadovski, E.G. Iudin si altii.

Considerata astazi de numerosi specialisti ca o adevaata metastiinta sau ca o noua atitudine in stiinta, abordarea sistematica s-a impus rapid si a castigat un larg interes prin caracteristicile sale principale care constau in:

-conceptia noua de tratare a fenomenelor si proceselor cercetate intr-o viziune integratoare a partilor componente.

-capacitatea de a evidentia calitatile interrogative pe care le poseda un ansamblu(sistemul) si care nu sunt proprii nici uneia dintre componentele(subsisteme) acetuia luate separate.

-operarea cu un instrument metodologic relativ simplu si unitar, valabil pentru sisteme in general, fizico- naturale, socio-economice, fiziologice etc.

-capacitatea de a evidentia legaturile existente intre sisteme foarte diferite ca amploare si complexitate, pe baza efectuarii analizei in mod etajat, la niveluri suprapuse de agregare a acestor sisteme.

-orientarea cu precadere spre perfectionarea mijloacelor de cunoastere a sistemelor, enuntarea principiilor si regulilor privind cmportamentul acestora ramanand pe plan secundar.

-tratarea preocuparilor de perspective a sistemelor analizate, surprinse in esenta organizarii si functionarii lor, care sunt modelate formal logico-matematic.

In domeniul management-ului, miscarea sistematica are urmatoarele trasaturi:

-realizeaza sinteza conceptiilor scolilor si miscarilor care au precedat-o si, in special, ale ultimelor trei, de la care preia o serie de elemente pe care le trateaza in viziunea integratoare ce ii este proprie: de la miscarea cantitativa-rigurozitatea limbajului matematic si perspectivele utilizarii informaticii, de la scoala sistemelor sociale - esenta procesului decizional si fundamentele pregatirii deciziilor, de la scoala empirica- abordarea intreprinderii in ansamblu, ideea efectelor directe si implicit, ale actiunilor desfasurate intr- un subsistem asupra celorlalte subsisteme componente ale intreprinderii.

-incearca cu succes interferarea cu alte stiinte sau discipline-macreconomia, economia intreprinderii, cercetarea operationala, informatica etc, propunand o abordare multidisciplinara, mai realista si mai eficace.

-abordeaza intreprinderea ca un ansamblu unitar atat pe planul configuratiei sale structurale, cat, mai ales, al mecanismului complex al functionarii sale.

-introduce concepte noi corespunzatoare trasaturilor definitorii ale organizatiilor moderne-dinamismul, adaptabilitatea, flexibilitatea, autoreglarea etc. concepte pe care le operationalizeaza in modele complexe pragmatice de tipul celor de dinamica industriala.

-foloseste limbajul matematic, cibernetic si informatic, ca forme concise si comode de exprimare cuantificata a elementelor din cadrul sistemului intreprindere, ca instrument de lucru.

-propune o metodologie specifica de abordare sistemica, care este inductiv-deductiv, in sensul ca, pornind de la obiectivele intreprinderii ca sistem, determina cerintele acestuia fata de diferitele sale componente pe care apoi le integreaza in structura ansamblului.

Abordarea sistematica porneste de la teoria generala a sistemelor fondata de Bertalanffy, potrivit careia... in vederea intelegerii si organizarii intregului este necesar sa fie cunoscute atat partile, cat si relatiile dintre acestea.Viziunea realizarii sub forma unei colectii de sisteme a imbogatit managementul, impunand luarea in considerare fenomenelor si proceselor in interdependenta lor introducand notiunile de sisteme ierarhizate, sisteme inchise si sisteme deschise.

Ierarhizarea sistemelor evidentiaza raporturile dintre sistemele coexistente. Astfel se poate vorbi de sisteme si subsisteme. Subsistemele sunt parti ale sistemelor care indeplinesc o anumita functiune fiecare. In cadrul unei companii, de exemplu, considerata ca sistem diviziile apar ca sbsisteme. Orice parte a intregului, vazuta de la nivelul ierarhic superior ca subsistem, poate fi considerata la randul sau un sistem in raport cu componentele sale respectiv subsistemele sale. O divizie dintr-o companie industriala are ca subsisteme unitatile productive nemijlocite, fabrici, uzine, ferme, santiere de constructii etc.

Ierarhizarea sistemelor subliniaza inderdependenta in plan vertical, iar interconexiunea arata pe langa aceasta si legaturile in plan orizontal. O uzina de masini electrice, de exemplu este interconectata la corporatia sau holdingul din care face parte organica, primind asistenta economica si manageriala, la randul ei, ea poate oferi asistenta economica si manageriala altor parti ale companiei aflate in plan orizontal cu ea sau in subordinea sa.

Abordarea sistemica imbunatateste performanta managementului prin crearea posibilitatilor de a lua in considerare, in procesul decizional, a cat mai multor variabile de care depind rezultatele activitatii organizatiilor.

In publicatiile de specialitate, sistemele sunt diferentiate in functie de intensitatea comnunicarii lor cu mediul in sistene inchise si sisteme deschise. Sistemele inchise nu sunt influentate si nu interactioneaza cu mediul. Se afirma ca Taylor a interpretat omul si organizatia din care face parte ca niste mecanisme inchise. Interactioneaza cu mediul. Managementul modern, in abordarea sa sistematica, porneste de la considerentul ca organizatiile sunt sisteme dinamica, deschise. Pe aceasta baza, managementul organizatiilor trebuie sa tine seama de resursele interne si externe disponibile, de dezvoltarile tehnologice si de tendintele pietii, in toate deciziile pe care le adopta.

De asemenea, abordarea sistematica prezinta un salt in evolutia managementului deoarce tine seama in rezolvarile decizionale de toate abordarile si teroriile anterioare. Problema se rezolva nu numai in interesul firmei, ci si al personalului angajat si, de regula, cand este justificat si operational, se utilizeaza metodele cantitative preconizate de stiinta managementului si cercetarile operationale.

Scoala sistemica reprezentata de P. Drnecker, R. Johnson, F. Kast, H. Mintzberg, M. Porter. Este scoala cea mai cuprinzatoare deoarece abordeaza multidisciplinar toate cele 5 functii ale managementului: previziunea , organizarea, coordonarea, antrenarea si evaluarea. De asemenea situeaza pe primul plan finalitatea economica a firmei.

PETER F. DRUCKER1. O sintez a biografiei profesionale

La 11 noiembrie 2005, la reedina sa din Claremont, California, s-a stins din via Omul care a inventat managementul" (Business Week, 28 noiembrie 2005). Peter F. Drucker s-a dus n lumea umbrelor cu opt zile nainte de a mplini 96 de ani.

Nscut la Viena, n anul 1909, a beneficiat de o educaie intelectual de excepie. A obinut doctoratul n Germania, n drept public i relaii internaionale. n 1933, stabilit temporar la Londra, ca director de resurse la o banc britanic, audia sptmnal, la Cambridge University, seminariile lui John Maynard Keynes. Mai trziu, stabilit definitiv n SUA (1937), i va defini raporturile cu tiina economic prin afirmaia: nu exist dect un singur punct asupra cruia eu i economitii suntem de acord: eu nu sunt economist" (Beatty, 1998, p. 18).

Vasta sa oper este cuprins n 38 de cri (a publicat, n medie, o carte la doi ani), din care ultimele patru le-a scris dup mplinirea venerabilei vrste de 80 de ani. Jack Beatty, autorul primei cri biografice dedicate neleptului din Claremont", l consider un adevrat moralist al civilizaiei de afaceri din zilele noastre", omul care a inventat societatea corporatist", care a spus adevrul aa cum 1-a perceput zi de zi, dovedind integritate intelectual" i susine c opera lui Peter F. Drucker va rmne valabil pentru c dezvluie evoluia viitoare a societii".

S-a afirmat despre crile lui Drucker c reprezint doar jumtate din opera sa, restul fiind sutele de articole, studii, eseuri publicate n ziarele i revistele vremii. ntre 1975 i 1995 a scris o coloan lunar" la Wall Street Journal, respectiv zeci de arti-cole i eseuri n revistele Harvard Business Review, The Public Interest, The Atlantic Monihly, The Economist. O selecie a eseurilor i articolelor publicate n aceste presti-gioase reviste americane este reluat n cartea The Ecologic Vision (1993). Ca recunoatere a meritelor sale incontestabile, The Economist l consider pe Peter F. Drucker ca fiind cel mai mare gnditor pe care tiina managementului 1-a produs vreodat". Pe lng cele 22 de cri consacrate problemelor managementului contemporan, a publicat dou romane i numeroase cri de analiz social i politic. Cel mai mare succes editorial 1-a nregistrat cu crile de management, acestea fiind traduse n peste 25 de ri (dup 1989, multe dintre ele fiind traduse n limba romn i publicate n ara noastr), fiind vndute, fiecare, n aproximativ cinci-ase milioane de exemplare. La desele ntrebri de genul Ce mai faci?", Peter Drucker rspundea invariabil Scriu!" sau Care dintre crile publicate este cea mai bun?" rspundea: Urmtoarea".

Stabilit n 1937 n SUA, i-a nceput activitatea ca analist politic, iar n 1939 a debutat ca profesor de economie la Colegiul Bronxville din New York. n timpul rzboiului (1943) a devenit consultant pe probleme de management la cea mai mare corporaie din lume - General Motors -, experien valorificat prin scrierea i publicarea crii The Concept of Corporation (1945). In anii '50 i '60 a fost consultant la mari firme japoneze (Toyota etc), precum i la Pentagon, n timpul administraiilor Kennedy i Johnson. Timp de 21 de ani a continuat s fie profesor i consultant n management la New York University, apoi, n anii '70, s-a mutat la Graduate School of Management din Claremont, instituie care, n semn de omagiu, i poart numele, ncepnd din 1987.

Activ timp de 60 de ani, Peter F. Drucker a fost i rmne asimilat n memoria discipolilor i admiratorilor ca fiind un remarcabil scriitor, profesor i consultant" pe probleme de management. John Tarrant, autor al crii Drucker- The Man Who Invented Corporate Society, a afirmat c Peter Drucker s-a distins n crile sale prin miestria lui unic de a contopi vocaia de profesor cu cea de scriitor capabil s ofere plcerea lecturii" (Beatty, 1998, p. 21).

2. Drucker - gnditor al managementului modern

Dei opera lui Peter Drucker a fost bine zidit", n-a avut parte numai de aprecieri i elogii. nspre sfritul secolului XX, unele dintre crile sale au fost supuse i unor cri-tici sau defimri. Principalele reprouri formulate au fost: lipsa de profunzime" sau superficialitatea n exprimarea ideilor", absena referinelor bibliografice, insuficientul respect pentru opera naintailor" etc. etc.

In opinia noastr, accentele critice i nepturile" detractorilor mai vechi sau mai noi pot fi considerate, mai degrab, mpunsturi de viespi, ce se nvrt n jurul operei lui Peter R Drucker, fcndu-i o meritat aureol. Pentru a demonta asemenea critici frivole, este suficient s se in seama de tirajele uriae ale crilor editate (milioane de exemplare), de traducerea unora n peste 25 de ri (Japonia, China, rile UE, Romnia). De asemenea, de remarcat c textul crilor sale abund de referine la titluri de cri i nume de autori, cu comentarii extrem de nuanate ideatic i tiinific. Un exemplu concludent este cartea The New Realities (1989), a crei bibliografie consultat se regsete n indexul alfabetic final pe 11 pagini (vezi pp. 265-276).

Ct privete pe antemergtorii (naintaii) operei sale, Drucker i apreciaz cu veneraia cuvenit. De pild: pe Frederick W. Taylor l consider un Moise al eficienei", care a realizat revoluia productivitii" prin managementul tiinific; pe Alfred P. Sloan, al crui prim consultant n tiina managementului a fost, 1-a preuit ca manager care a realizat la General Motors un management prin exemplu moral", fiind ntruchiparea corectitudinii", avnd tria s-i recunoasc greelile, afirmnd adesea c faptele au decis, eu m-am nelat", conducnd cea mai mare corporaie a vremii prin aciune, i nu prin ndemn" etc.

O scurt incursiune n vasta oper a lui Peter F. Drucker impune relevarea semnificaiilor excepionale ale unor cri. Dintre primele sale cri de management, cea mai impresionant este considerat a fi The Practice of Management (1954). Sunt abordate interdependent, n manier sistemic, managerii i activitatea de management din organizaii: managerul este prezentat ca un adevrat erou al secolului XX", un fel de alchimist moral" ce conduce prin integritatea caracterului su", principala sa misiune este s fac productive resursele", iar managementul este o activitate bazat pe responsabilitate", un fenomen dinamic dttor de via al oricrei afaceri", una dintre cele mai urgente sarcini ale managementului fiind gsirea de surse de motivare pozitiv a executanilor care s nlocuiasc teama". Prin asemenea idei Drucker devine unul dintre pionierii" leadership-ului contemporan. n contextul acestei cri se definete ce trebuie s fac un manager performant: stabilete obiective? motiveaz i comunic? stabilete standarde? dezvolt potenialul oamenilor. Cel mai important i influent concept creat de autorul crii este cel de management prin obiective" (MBO), prin implementarea acestei metode accentul fiind mutat pe rezultatele fiecrui manager - pe productivitate, i nu pe efort, pe autocontrol, i nu pe control ierarhic, pe activitate creativ i pe responsabilitatea individual etc.

Cartea Management for Results (1964) face elogiul cunoaterii, cunotinele devenind o resurs social universal". Se demonstreaz c afacerile exist i se dezvolt pentru a produce rezultate. Iar rezultatele provin din identificarea i exploatarea oportunitilor, i nu din rezolvarea problemelor". Dac pn la Drucker abordrile strategice erau apanajul conductorilor militari, n aceast carte este definit conceptul de strategie a organizaiilor economice, gndirea i viziunea strategic fiind extrem de utile practicii manageriale din organizaii.

Management: Tasks, Responsibilities, Practices (1973), carte substanial (aproximativ 840 de pagini), reia problematica crilor de management publicate n anii '50-'60 i ncepe cu o demonstraie a ideii c managementul este povestea de succes a secolului". Se consemneaz c ceea ce a atras atenia, att n SUA, ct mai ales n Japonia, asupra nevoii de asimilare n practica organizaiilor economice a tiinei i artei managementului au fost practicile i performanele industriei americane din tim-pul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.

Cartea Innovation and Entrepreneurship (1985) este consacrat definirii sistemului antreprenorial american, practicat n perioada postbelic i care, afirm autorul, nu este nici tiin, nici art", ci este, mai degrab, nvluit n mister sau o scnteie de geniu". Economia antreprenorial i antreprenorul sunt rspunsuri de succes fa de abordrile managementului de sorginte clasic. n acest sens, Drucker afirm rspicat c dac ncerci s fii manager fr s fii i antreprenor eti n pericol de a deveni birocrat". Privitor la raporturile antagonice dintre salariai i proprietari, se consemneaz nevoia ca administratorii afacerii s considere angajaii o resurs", i nu un cost", dac doresc cu adevrat atingerea unor sinergii acionale i armonii relaionale. Din contextul acestei cri rezult indubitabil c adevraii beneficiari ai capitalismului au fost ntotdeauna cei care dein majoritatea aciunilor unei organizaii.

In Post-Capitalist Society (1993) abordeaz societatea cunoaterii", cunoaterea fiind noua resurs economic, a crei exploatare va produce o schimbare a condiiei umane" i a statutului salariailor i managerilor. Definiia corect a managementului - spune Drucker - este aceea potrivit creia managerul este persoana respon-sabil de aplicarea i performana cunoaterii". In introducere, el se prezint ca un vizionar al societii cunoaterii, afirmnd c ne aflm la mijlocul acestor transformri; dac istoria este ntr-adevr un ghid, ea nu va fi complet pn n anul 2010 sau 2020" (Drucker, 1993, p. 3).

Mrturisesc c nutresc un respect deosebit pentru opera lui Peter F. Drucker i consider c lucrrile sale dedicate managementului modern reprezint o formul" de unitate doctrinar a tuturor colilor de management n demersul definirii leader-ship-ului secolului XXI. Dac le citeti cu atenie, descoperi un autor cu exprimare dezinvolt, interdisciplinar, concomitent integrativ, meditativ i interiorizat pentru managementul ca art, respectiv exteriorizat i pragmatic pentru tiina aplicat a managementului. Peter Drucker consider c adevrul este ntotdeauna ntregul, iar pentru procesul de management definit de crile sale ntregul semnific art i tiin, respectiv experien i competen. Exprimndu-ne printr-o metafor, putem susine c Drucker, n cei peste 60 de ani de activitate, a reuit s descopere apa freatic" a managementului, care curge dinspre art i se revars n tiina aplicat. Tot el a mai descoperit tezaurul de disponibiliti pe care-1 deine sistemul de management global, exprimnd ns serioase ndoieli privind realitile i viitorul societii contemporane, precum: Dei cred n piaa liber, am serioase rezerve n privina capitalismului" sau dezvoltarea depinde mai curnd de energia uman dect de bogia economic" (Drucker, 1993). De asemenea, principalul su biograf, Jack Beatty, i consemneaz opinia despre evoluia veniturilor directorilor de companii din SUA, care n 1960 erau de aproximativ 41 de ori mai mari dect veniturile medii ale angajailor, n 1995, de 145 de ori mai mari, iar n 1996, potrivit unui sondaj Business Week, de 209 ori mai mari; or, n viziunea lui Peter F. Drucker, raportul corect (moral s.n.) ar fi de 20 la 1" (Beatty, 1998, p. 65).

Prin vasta sa oper, Peter F. Drucker a ajuns la rangul marilor gnditori ai lumii, n elita managementului planetar i vrednic a fi studiat, valorificnd tot ceea ce este ziditor n scrierile lui. Prin ntreaga sa oper scris i-a asumat vocaia de a schimba lumea. Are incontestabile merite de continuator al clasicilor, descoperitor i creator de noi paradigme n managementul societii de organizaii", cum a numit devenirea societii contemporane. La Congresul Internaional pentru Organizare tiinific (CIOS), care a avut loc n 1969 la Tokio, n ipoteza a cincea a discursului centrat pe exemplul culturii japoneze, Drucker definea specificul modelelor naionale de management, afirmnd c orice conducere este practicat n cadrul unui mediu naional distinct, fiind nrdcinat ntr-o cultur naional, circumscris de un cod legal..." (Drucker, 1973, p. 6). Ulterior, n scrierile sale, fr a nega rolul culturilor naionale, a conferit managementului modern identiti unificatoare, cu siguran impuse de procesul globalizrii ce a urmat. A fost, n mod obsesiv, preocupat de optimizarea raportului cunoatere - timp - valoare, pentru dezvoltare i progres, la toate nivelurile i n toate articulaiile organizaionale i instituionale naionale, multinaionale, transnaionale etc. Acest Om care a inventat managementul"' i a devenit printe al managementului" modern, avnd recunoatere de nelept din Claremont", filosof al afacerilor", inspirat pictor de concepte" etc. (Beatty, 1998), poate fi considerat un rug aprins al managementului contemporan, care, prin viziunea sa, va mai lumina mult timp evoluiile lumii viitoare.

Bibliografie:

1. Corneliu Russu Management-Concepte-Metode-Tehnici, Ed. Expert, Bucuresti, 1993

2. Emil Mihuleac Bazele managementului Ed. Romfel, Bucuresti, 1994

3. Ion Stancioiu, Gheorghe Militaru Management-elemente fundamentale, Ed. Teora.

4. Beatty, J. (1998). Lumea n viziunea lui Peter Drucker, Editura Teora, Bucureti5. www.managementmarketing.ro