Bazele Stiintei Nursingului - Gata

7/28/2019 Bazele Stiintei Nursingului - Gata

1/101

1


2/101

2

Marcat de istorie i constrns de realitile sociale, culturale i economice,profesiunea de asistent medical sau nurser a ntmpinat n de-alungul timpului numeroasedificulti n recunoaterea ei ca partener responsabil i indispensabil al sistemului de sntatedin ntreaga lume.

Cunoscut i practicat chiar din perioada preistoric, arta de a ngriji are un caracteruniversal putnd fi acceptat chiar ca o lege natural. Cu toate acestea recunoaterea ei ca oprofesie util i unic s-a produs abia n a II-a jumtate a sec. XX.

Este foarte greu de gsit o explicaie de ce a fost nevoie de att timp pentru a acceptaaceast profesie s se impun n contiina oamenilor i s fie unanim acceptat.

Dei istoria nu ne-a dat nc un rspuns convingtor, ea ne aduce argumente ce susinideea c indivizii i grupele specifice pe acre ei i le formeaz evolueaz sub influenamediului n care triesc i pe care caut s l modifice n concordan cu nevoile lor.

Chiar dac, ncepnd de la sfritul sec. XIX, putem face o paralel ntre evoluiasocietii i evoluia acestui grup profesional gsim nc din antichitate corelaii capabile s

fundamenteze problematica pus n discuie.Din aceasct cauz am mprit prezentarea istoriografie nursingului n cteva etape

distincte:I. Relevarea celor mai importante evenimentepetrecute din Antichitate pn la

nceputul erei noastre.II. Implementarea conceptului de calitate i de instituionalizare a ingrijirilor

odat cu apariia spiritualitii cretine.III. Sec. XIX cu progresul social i tiinific care a generat apariia dreptului la

ngrijiri al individului.

IV. Sec. XX cu succesiunea rapid a fenomenelor i i evenimentelor n toatcomplexitatea lor cu ambivalena sa adnc nrdcinat privind o comunitatela nivel planetar.

Acest secol reprezint nceputul structurrii profesionale marcnd afirmareaprincipiilor fundamentale care stau la baza organizrii actuale de asistent medical.

Identificarea acestei profesiuni ca o entitate distinct reprezint finalul unei evoluiilente accelerat doar n ultima vreme sub infulena evenimentelor tiinifice i a reformelorsociale din ntreaga lume. Istoria nursingului se constituie ntr-o disciplin nou aprut dinnecesitatea individualizrii profesiunii de asistent medical/nurser.

Nursingul, aa cum este perceput astzi, ca o disciplin de sine stttoare, capabil sdevin un catalizator al schimbrii are o istorie a crei evoluie se cinfund uneori cumedicina clasic.

Medicina arhaic

Medicina a aprut odat cu societatea uman din necesitatea pstrrii forei de munc,necesitatea ngrijirii nou-nscutului i a gravidei, necesitatea combaterii durerii.

Exist 3 izvoare principale: - paleopatologia

- arheologia medico-istoric


3/101

3

- etnoiatria

Paleopatologia = patologia veche, studiaz urme ale proceselor de vindecare iprocese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace modernede investigare.

Arheologiamedico-istoric= cerceteaz obiecte ce au legtur cu igiena i practicamedical, instrumentarul medical, obiectele magice etc.

Etnoiatria = studiaz conceptele i practicile medicale ale unor populaii aflate nprezent pe treptele inferioare ale dezvoltrii sociale (triburi din Amazonia, Australia,

Polinezia).

Medicinapopular = medicina unor populaii agrare, care are la baz concepiaprimitiv asupra bolii, este intens contaminat de medicina cult.

Boala a preexistat apariiei omului pe Pmnt: exist animale cu mbolnviri dediferite tipuri. Aciunea de vindecare a existat nainte de apariia omului.

Exist o filogenez a activitii vindectoare. Se remarc o deosebire esenial ntreaciunile vindectoare din lumea biologic i cele din medicina uman. Cele din prima

categorie sunt instinctive, fiziologice n timp ce aciunile medicinei umane se bazeaz pecontiin, gndire, strategie.

Paleopatologia ne arat bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele maimulte exist i astzi (cele osoase).

S-au evideniat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoasetuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame).

Demografia istoric. Durata medie de via a omului primitiv era de 20-21 ani lanceputul neoliticului, fapt demonstrat de o statistic pe 187 de schelete descoperite, dintre

care 50% prezentau semne de mortalitate infantil, semn al fragilitii omului primitiv.


4/101

4

Unele procese de vindecare ofer date despre practicile vindectoare primitive:fracturile i alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrnd aplicarea corect atratamentului conservator.

n ceea ce privete trepanaiile craniene, n Europa s-au descoperit aproximativ 800

cranii cu orificii temporale (18 n Romnia). Topografia sinusurilor venoase este respectat iexist semne c unii bolnavi au supravieuit interveniei. Majoritatea erau operaii magice,dar n unele cazuri era vorba de operaii cu efect terapeutic real. Trepanaiile se efectuau culame de silex/oxidian (piatr vulcanic), obiecte de bronz, fier (n cazul decesului n timpuloperaiei, cadavrele erau ngropate mpreun cu instrumentele cu care s-a operat).

Concepia medical era una animist, demoniac, boala fiind vzut ca o parazitare aorganismului de ctre un demon. Tratamentul bolii era realizat de ctre vindectorii triburilor

primitive, care reueau eliminarea demonilor cauzatori de boal. n petera Les trois frreseste reprezentat primul medic, efectund un dans ritual (paleolitic).

Terapia =amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice.

Strategiile de vindecare difer n funcie de etiologie: incantaii, nelarea spirituluimalefic etc. Nu exist etic i deontologie n practica medical, vindectorul e doar mediator,nu i asum rspunderea actului vindecrii (aceasta apare odat cu medicina hipocratic medicina tiinific).

Partea magic era ajutat i de obiectele magice: amulete (fragmente de os, dini deanimal, pietre semipreioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate n scop profilactic,

talismane (cu anumite semnificaii), tatuaje, mti etc.

Omul primitiv era mereu n cutarea hranei. Odat cu apariia surplusului de produse,apare i primul medic, un pas ctre civilizarea societii.

Acum 5000 ani, n lume, diferite populaii reuesc s realizeze primele societiurbane din istorie.


5/101

5

PRACTICI SI CONCEPTII ALE ARTEI INGRIJIRII BOLNAVILOR INAINTE DEHRISTOS

CIVILIZATIA EGIPTEANA

- este dominata de medicina sacerdotala- asistenta si ingrijirile medicale fiind asigurate de preotii templelor

- prin invocarea divinitatiilor vindecatoare, interpretari astrologice, magie

- intre zeii ocrotitori erauo SETHaparatorul de molime

o AMONcel care alunga bolile


6/101

6

o OSORIS - zeul reinvierii

o ISISzeita fecunditatii

o IMHOTEPfiind demnitar, arhitect, preot medic si astrolog era considerat sizeu vindicator

- n studiul medicinei Egiptului faraonic, ne bazm pe 3 izvoare

1. papirusurile medicale egiptene (8 papirusuri referitoare la medicin, dintre care 4 mai

importante. Sunt descrise n jur de 900 medicamente i 48 operaii chirurgicale)


7/101

7

papirus

2. paleopatologie (mumiile egiptene)

3. iconografie (basoreliefuri, picturi, obiecte)

- in papirusul lui EBERS sunt descrise practici de ingrijire in anumite afectiuni dentare,oftalmologice, parazitare, abdominale, de imobilizare a fracturilor, cit si folosireaunor medicamente de origine minerala si alte substante fitoterpice

- crezut c aparine celor 6 scrieri ermetice medicale din cele 42 ermetice care au fostanunate de Clement Flavius

- e datat 1555 BC, tradus complet n 1930 (Grapow)

- de dimensiuni mari (20 m lungime, 108 paragrafe)

- se refer n special la bolile interne

- arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efectterapeutic, medicamente de origine animal - mierea, ceara, ou, lapte, pete,ulei de pete, nceputul utilizrii organelor - ficat, rinichi; metale i pietre

preioase, metaloizi, crbunele animal)

- este descris prima metod de anestezie local (piatr memfitic presrat peran+oet refrigeraie local)

- forme medicamentoase: unguente, mixturi, pilule, comprimate, fumigaii,emplastre, inhalaii, infuzii, decocturi.

- ! fumigaia cu cannabis indica la geto-daci (Herodot)


8/101

8

papirusul Schmidt

- este anterior ca timp (1800 BC)

- de dimensiuni mai mici (5 m), se refer la chirurgie

- conine 48 cazuri chirurgicale, printre care fracturi, luxaii, circumcizie, plgi(! luxaia ATM este tratat la fel ca astzi)

- este structurat astfel nct s descrie afeciunile de la vertex n jos, cuobservaii clinice foarte riguroase

- !observaiile empirice i raionamentul anticipeaz gndirea hipocratic

- pe verso: practici religioase i o metod de transformare a unui btrn ntr-untnr de 20 ani.

papirusul Flinders-Petri(Kahun)

- datat 2200-2100 BC

- 279 rnduri despre obstetric, ginecologie, urologie, flebologie etc.

papirusul Broughs (papirusul de la Berlin)

- se refer la obstetric i pediatrie

papirusul de la Londra

- cel mai vechi, neimportant

- pictogramele de pe peretii unor morminte , trusele cu medicamente si instrumentarchirurgical infatisate acolo permit descifrarea unor practici medico-chirurgicale,igienice si farmaceutice

CIVILIZATIA MESOPOTAMIANA

La nceputurile istoriei, mesopotamienii sau sumerienii sau semii akadieni, au abordat bolile

prin prisma medicinei magico-religioase.- in vechiul imperiu Chaldeean s-au gasit la Sumer urme ale unor mari constructii urbanistice,cu amenajari igienice

Prima civilizaie urban cunoscut este cea sumerian, n sudul Mesopotamiei(agricultur, irigaii, tehnologii de construcie, prima scriere-cuneiform).

Medicina sumerian este una de tip sacerdotal, religios; exist zeiti cu atributemedicale (Ninisina-zeia medicinei, Gula-marea zei a oamenilor cu prul negru).

Actul vindecrii const n interpretarea de ctre medicul-preot a viselor sau aanumitor simptome.


9/101

9

Fenomenele sociale, ca i evoluia bolilor, sunt puse pe seama astrelor. Prognosticulbolilor se fcea prin divinaie.

Organoscopia= studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu, nspecial a ficatului de miel (! i la etrusci, populaie migrat din Mesopotamia, exista o

divizaie prin hepatoscopie).

Existau i alte metode de divizaie.

Herodot, n cartea a II-a, spune c babilonienii nu au avut medici, medicin.

Cercetrile moderne au infirmat aceast tez. S-a descoperit o tablet de lut sumerian (celmai vechi document medical, descifrat n 1953), n care exist date specifice referitoare lamedicamente i forme medicamentoase destinate bolnavilor (medicin empiric). Deexemplu sunt menionate ceapa, usturoiul, smochine, curmale, pere, brad, pielea de arpe,uleiul de pete, ou, lapte, sarea de mare. Formele medicamentoase erau pentru uz extern i

intern (substan activ+vehicul, unguente, mixturi).

Nu exist date despre boli i dozele administrate, datorit caracterului secret pe care laveau cunotinele medicale.

La Ninive, tot n tablete de lut, exist date referitoare la 250 plante medicinale, 180medicamente de origine animal i medicamente de origine mineral (au fost identificate printraducerea tabletelor aflate acum la British Museum).

n codul de legi al lui Hammurabi(primul cod de legi cunoscut,), exist 9 articole

referitoare la practica medical, la cea a chirurgiei; unde sunt menionate recompense ipedepse n funcie de clasa social a medicului i pacientului.


10/101

10

In textele cuneiforme au ramas dovezi despre civilizatia asiriana si practicile deingrijire, prescieri terapeutice, descrieri anatomice , alaturi de formule magice. Existenta unor

azile si orfelinate, cit si asistenta gratuita a saracilor sunt dovezi ale primelor preocuparipentru asistenta sociala. Referirea este ns limitat la anumite practici. Nu exist etic saudeontologie medical.

CIVILIZATIA INDIANA

Contemporan cu egiptenii i sumerienii (aprox. 3000 BC), civilizaia protoindian afost o civilizaie urban, localizat n valea Indului.

Oraele erau construite prin planificare urban, cu case cu 1-2 etaje, baie proprie,sistem de canalizare, strzi perpendiculare pavate, ornamentate cu statui n poziii ascete.

n valea Indului i Gangelui exist o populaie de origine indo-european - arienii(stpn, nobil n sanscrit) - ce au ajuns relativ trziu (1500 BC).

Indienii vechi (hinduii) nu au pstrat scrierile proprii. Hinduii foloseau arme de fieri au reuit domesticirea animalelor, inclusiv a calului. Se ntlnesc i astzi forme de culturindian cu origine n vechea antichitate.

Se disting 3 etape ale medicinei indice:

1. etapa vedic (1500-800 BC)2. etapa brahmanic (800 BC - 977 AD)


11/101

11

3. perioada mongolic, islamic

1. Etapa vedic

- cultur bazat pe religia indian primitiv

- perioad cu traduceri orale, literatur cu mituri, observaii despre natur, toatefixate n 4 scrieri:

Rig Veda

Atava Veda

Ayur Veda

Sama Veda

- ! Sunt primii care folosesc o scriere alfabetic

- nu mai avem versiunea lor original, ci doar traduceri i prelucrri tardive(veda=cunotine)

n Rig Vedase vorbete despre medicul triburilor (neleptul medicilor). Nu aveautemple dedicate zeilor vindectori, fiind nc nomazi. Se remarc asemnrile cu tracii igeto-dacii (sihatrii crturari).

n Atava Veda este descris pentru prima oar malaria, alturi de cium, variol,holer, epilepsie, delirium tremens, reumatism, gut. Tratamentele propuse se bazeaz pe

plante medicinale. (soma trata aproape orice afeciune).

nAyur Vedase regsetentreaga literatur medical a vechii Indii.

Dintre cunotinele hinduseamintim tratamentul mucturilor de arpe, al fracturilori luxaiilor, al bolilor oculare precum i folosirea protezelor oculare i a celor pentrumembre.

Odat cu aezarea nomazilor, vorbim despre a 2-a etap.


12/101

12

2. Etapa brahmanic

Medicina este sacerdotal, bazat pe urmtoarele principii:

ntreaga natur (macro i micro-cosmos) este creaia lui Brahma, zeul suprem, izvor

de energie magic, ce strbate toate elementele cu aceast energie. Lumea e format din 5elemente i este guvernat de 5 fore. Ideea central a religiei brahmanice este aceea atransmutaiei i rencarnrii, fiecare fiin se afl ntr-o perpetu transformare (se nate,triete i moare pentru a se rencarnai a rencepe ciclul).

Societatea este foarte strict ierarhizat, n 5 caste: 2 de conductori militari i religioi(medic!), profesiuni libere, meteugari i paria (sclavi).

Zeul medicinei este reprezentat de Ateyor, cruia Brahma nsui i-a destinuit toatecunotinele legate de boli.

Exist dou coli medicale, la Taxiliai Benares. Neexistnd tiparul, cunotinele serspndeau prin manuscrise, care erau rare, de aceea autorii le redactau n versuri. Exist ns2 cri medicale fundamentale: Charaka Samitai Susruta Samita.

Charaka Samita este rezultatul muncii colii de la Taxilia, cuprinznd secreteledezvluite de zei oamenilor (BrahmaAteyor om), cuprinde 8 lecii + 1 rezumat, n versuri

pentru fiecare capitol. Sunt prezente cunotine de medicin intern (boli i tratamente),metode de relaxare Yoga, transpuse n plan medical. Se consider c n timpul vieii omulfolosete doar o mic parte din posibilitile psihice i fizice, dar prin ascez i exerciii alese

i urmate dup anumite reguli, se poate ajunge pn la suspendarea total a laturii fizice,inclusiv controlul metabolic.

Susruta Samisaeste produsul colii din Benares, fiind o vast enciclopedie medical,din 2 pri, una referitoare la anatomie, fiziologie, medicamente, boli; iar cealalt la chirurgie.

Nu erau permise disecii pe cadavre umane, dar se eludau interdiciile religioase prinaezarea cadavrelor ntr-un co de nuiele pe cursul unui ru, timp de 4-6 zile, nu atingeaucadavrul, observau descompunerea, reuind s descrie existena a 200 oase, 300 muchi i 70tuburi.

Chirurgia foarte bine tratat, ramur a medicinei cel puin egal cu medicina intern,cea mai important ramur a medicinei (cea mai nobil i eficient ramur a medicinei).

Medicul care nu practic i operaii chirurgicale este ca o pasre cu o singur arip.Cea mai important operaie era plastia nazal. Alte operaii: extragerea de calculi din vezicaurinar, operaia de cataract, folosirea protezelor, chiar oculare.

Mai sunt prezentate elemente de asepsie i antisepsie, de sutur a plgilor abdominale(! cu ajutorul furnicilor negre). Plantele erau folosite pe scar larg, de exemplu Rowulfiacarpentinan hipotensiune arterial, psihiatrie (antidepresiv) - remediul oamenilor triti.


13/101

13

Budismul a fost introdus de un rajah (Buddha), care a decis s se izoleze de lumeaagitat, a mers ntr-un pustiu, apoi dup mai muli ani, a dezvoltat o nou concepie asupralumii i vieii, altuiri de noi tehnici Yoga.

Mai trziu aceast concepie a cptat atribute de religie. Mnstirile budiste aveaucamere speciale pentru ngrijirea bolnavilor.

Locul de natere al civilizaiei hinduse a fost ocupat de trupele musulmane, fiindreprezentat de actualul Pakistan.

Vorbim astfel de un spaiu de interferen ntre tradiiile tibetane, medicina chinez,brahmanic i cea budist.

CIVILIZATIA CHINEZA

nc din urm cu 5000 ani, n vile fluviilor Huang He i Yang Tze, a aprut ocivilizaie urban, cu o scriere ideografic, de aproximativ 3200 caractere (astzi aprox.150).

Nu s-au pstrat dect pe oase, carapace de broasc estoas. Unii autori o studiaz la EvulMediu.

Chinezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor mprailegendari (Fu Xi, Huang Ti, Che Hong)

1. Fu Xi - cele referitoare la vnat, pescuit


14/101

14

2. Huang Ti - stpnirea pmntului (agricultura, creterea animalelor),

- apariia drumurilor, trgurilor

- medicin, farmacologie. Se spune c ar fi ncercat pe propriul corp toate

plantele de pe teritoriul chinez, mprindu-le n plante alimentare, otrvitoare(cca.70) i medicinale, cu indicaii precise. (e.g.:Efedra Sinica, utilizat nafeciuni astmatice)

- acupunctur, ignipunctur

3. Che Hong - apariia meteugurilor, a metalurgiei

- prima scriere medical din China(Cartea schimbrilor), scris sub form dedialog ntre medicul curii imperiale i mpratul respectiv.

Acupunctura a aprut dup observaii ntmpltoare. La nceput a fost practicat cuace din piatr (neolitic), apoi din metale (misterioasele ace galbene). Energia vital estedistribuit pe 14 meridiane (12 prinicipale i 2 secundare), cu 365 puncte de acupunctur.

Exist totui unele basoreliefuri ce sugereaz originea extraterestr a acupuncturii.

n China chirurgia era interzis, singurele operaii practicate fiind castrarea eunucilori corectarea deformrii piciorului. La curtea imperial exista un singur chirurg.

Taoismul (Daoismul), filozofia chinez contemporan cu budismul i filozofiapresocratic, considera lumea alctuit din 5 elemente principale (lemn, metal, pmnt, ap,foc), care trec una n alta sub influena Yini Yang, dou fore care nu se exclud, nu suntcomplementare, ci se includ una pe alta.


15/101

15

Yangreprezint fora activ, pozitiv, masculin; iarYinfora pasiv, negativ, feminin.

Starea de sntate reprezint o stare de echilibru al energiei, condus de Yin i Yangde-a lungul meridianelor. Boala este consecina unui dezechilibru, remediul fiind obinut prin

acupunctur i ignipunctur, n scopul redirijrii energiei vitale.

n Europa, primul care a folosit ace de acupunctur chinezeti a fost dr. L.Berlioz(tatl lui Hector Berlioz), n sec. XIX. n 1825, Cloquet uitilizeaz i el acupunctura nstudiile sale.

Totui, nemeietorul acupuncturii europene (1927) este considerat Sauliers duMorraine(primul sinolog important), care a tradus n francez tratatele clasice ale medicineichineze (1000 AD).

Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului, datat n jurul 1000 AD, tradus tot deMorraine). Pulsul era singura metod de examinare a unui bolnav.

Pulsul se palpeaz n 18 locuri diferite, fiecare palpare fiind superficial, medie iprofund; nainte i dup efort.

n funcie de mai multe criterii (vrst, sex, anotimp etc.), sunt descrise 200 tipuridiferite de puls, dintre care 26 prevestesc moartea. S-au descoperit figurine din vechea Chincu semne de locuri unde pot aprea boli.

Chinezii sunt primii care au introdus o metod de profilaxie a variolei (variolizarea

preventiv). Recoltau dintr-o pustul variol uman, o uscau n timp pentru a diminuavirulena, apoi era triturat i suflat printr-un tub de bambus pe narina copiilor. Acetiafceau o form uoar i rmneau imunizai. Prima carte despre variol a fost scris tot dechinezi, n 1001 AD.

n Romnia a fost introdus de un medic grec, primele inoculri tiinifice au fostrealizate la 1714 de Iacob Pylarino, medicul personal al lui erban Cantacuzino iConstantin Brncoveanu. Vaccinarea antivariolic, introdus n 1796, se bazeaz pe un alt

principiu i anume imunizarea ncruciat ntre virusul variolei umane i virusul vaccinei.


16/101

16

CIVILIZATIA GRECOROMANA

1. Medicina n Grecia Antic (elen propriu-zis)

2. Medicina elenistic (dup destrmarea imperiului lui Alexandru cel Mare)

3. Medicina roman

Medicina n Grecia Antic

- este tot de tip religios, sacerdotal. Zeul vindector: Asclepios

- momentul de apogeu l reprezint secolul de aur al lui Pericle (sec. V-IV BC)

- n Grecia a aprut primul set de observaii medicale bazate pe observaii i

raionament: sistemul hipocraticnc din sec. VI BC, odat cu transformrile sociale, au aprut noi meteuguri, n

care sunt implicai oameni liberi (demos), acetia devin mai bogai, fapt ce duce la unconflict politic ntre aristocraie i demos. Cei din urm ies victorioi, ceea ce duce lantemeierea primelor state democratice din lume. ncepe astfel i laicizarea medicinei.

La nceput apareperiodeutul, medicul cltor, care se aeza pentru o anumit peroadde timp n cetate, ddea ngrijirile necesare, apoi se muta n alta i tot aa.

Apoi acetia ajung s se stabileasc n construcii speciale din cadrul polisurilor. Cele

mai importante coli laice sunt cele din Kos i Knidos. coala din Kosprivete organismulca o unitate structural-funcional, n continu legtur cu mediul extern. Boala era vzut cao afectare general a organismului n totalitate (organismul era considerat ca fiind alctuit dinumori lichide fundamentale).

Terapia este naturist (Hipocrate este cel mai de seam reprezentant al colii de laKos). Exist ideea de har, de talent, cci dac ai un har, poi s practici medicina, dacacesta lipsete, totul este zadarnic.


17/101

17

coala din Knidosse bazeaz pe gndirea analitic, prefer s studieze organismul pepri distincte, s considere c partea solid este esenial, nu cea lichid, umoral.Tratamentul este simptomatic, numrul de medicamente prescrise este mare, cu o tendindeci spre polipragmatism.

Hipocrate

- exponent al colii din Kos

- nu este demonstrat faptul c a scris toate cele 62 scrieri ale coleciei hipocratice- Platon l menioneaz n Dialoguri ca cel mai mare medic grec

- Soranus i scrie biografia la 200 ani de la moarte (n care se demonstreazdescendena direct din Asclepios - 18 generaii; i unde se amintete c att tatl,ct i bunicul lui Hipocrate au fost de asemenea medici. Devenit terapeut,cltorete pentru a-i nsui meseria, apoi se ntoarce n Kos. Ginerele su Polibface o sintez a hipocratismului.)

- cele 62 lucrri sunt foarte diferite, ca subiect, ntindere i nivel de prezentare

- 5 lucrri de etic i deontologie medical (sistem de reguli, valori, percepte asuprarelaiei dintre medic i societate / pacient / ali medici). Colecia include scrieri aleunor medici aparinnd diferitelor coli din Grecia Antic.


18/101

18

- lucrri de patologie general (aer, ap, epidemii, despre bolile omului etc.)

- ! prima lucrare de patologie special se refer la epilepsie (Boala sfnt)

- lucrri de oftalmologie, pediatrie, obstetric, ginecologie

- nu existau titluri i se denumeau cu primele cuvinte

Medicina i chirurgia formau un tot (acest lucru rezult din lucrrile de chirurgie), dartotui chirurgia era apanajul unor categorii de meteugari, neconsiderai medici. Dintrelucrri amintim cele despre fracturi, luxaii, articulaii dar i cea referitoare la litotomia pentrundeprtarea calculilor vezicali.

Diseciile pe cadavre erau interzise i totui n ciuda slabelor cunotine de anatomie,s-au scris lucrri despre inim, despre muchi etc.

Aforismelereprezint o colecie de fraze i sentine referitoare la experiena clinica medicului hipocratic.

Starea de sntate (eucrazia) era considerat starea de echilibru cantitativ i calitatival componentelor organismului. Erau definite 4 lichide - umorile cardinale:

bila galben (ficat)

bila neagr (splin)

snge (inim)

mucus, flegm (creier)

Strile posibile erau de rece/cald; repectiv uscat/umed.

Meninerea n echilibru se datora unui principiu numit neuma, pe care organismull ia prin respiraie.

Physisreprezint o for natural a oricrui organism ce se opune bolii, reacionndn mod spontan pentru a readuce organismul la funcionarea normal, dac ea a fost

perturbat.

Observnd deosebirile dintre sntate i boal, au fost definite tipologic 4temperamente , n funcie de umoarea care este predominant:

coleric (predomin bila galben)

melancolic (predomin bila neagr)

sanghin (predomin sngele)

flegmatic (predomin flegma)


19/101

19

Starea de boal (discrazia) era definit ca un dezechilibru ntre umori, produs prininfluena unor factori etiologici (sunt incriminai n special factorii negativi din mediulextern). ! Unui medic i este recomandat ca atunci cnd se duce ntr-o zon, s evaluezediferii parametrii meteorologici. Ali factori considerai patogeni sunt obiceiurile sau

poziiile vicioase, modurile de iluminare a locuinelor etc.n ceea ce privete bolile infecto-contagioase, acestea sunt aduse de miasme

morbide(substane toxice emanate din bli cu ape stagnante i apoi aduse de vnturi).

Nu exist nici o incriminare a factorilor supranaturali, nici chiar n cazul bolii sfinte(epilepsia); cauza este considerat la fel de natural, doar c nu era nc descoperit.

Investigaia bolnavului scoate n eviden extraordinarul sim de observaie alautorilor hipocratici.

Exista bolnavi, nu boli; se remarc efortul depus pentru individualizarea fiecrui caz.1. reconstituirea evoluiei bolii, de la debut pn la momentul prezentrii

2. descrierea strii prezente dup examinri succesive

3. formularea unei ipoteze despre evoluia de viitor a bolii

- teoria zilelor critice

Terapeutica hipocraticcuprindea elemente de psihoterapie, dietetic, exerciii fizice,terapie medicamentoas (n limite naturiste), dar cu eliminarea medicamentelor vegetale freficien

- medicina oamenilor sntoi - lucrare pentru ntrirea sntii (medicin depalestr)

Relativa pasivitate a medicului hipocratic i gsete explicaia n credina ncapacitatea physisului de a aciona n mod spontan pentru refacerea organismului i de abiadup aceea medicul ar trebui s intervin.

Marele ctig al medicinei hipocratice este metoda observaiei raionate. Pn la

Hipocrate, cele dou direcii pe care se mergea erau:

- metodele mitomagice

- metodele empirice, fr o analiz n prealabil.

Acestea din urm au fost mbuntite radical de Hipocrate.


20/101

20

Medicina elenistic

n Alexandria exista o coal de medicin cu nouti fa de Grecia i Orient. Pentruprima oar au fost permise oficial diseciile pe cadavre umane (pn la cucerirea roman).

Chirurgia era cea mai avansat din antichitate (pentru hemostaz se foloseau ligaturilevasculare). n general era urmat linia colii din Knidos, cu tendina spre studiul anatomo-

patologic.

Exponeni: Herofil(anatomist, ginecolog, internist) i Erasistrat (fiziolog,chirurg).

- fac diferena ntre creier i cerebel

- studiaz nervii spinali, cranieni; ochiul, retina

Herofil - elev al colii din Kos (doctrin pe baz umoral)

Erasistrat - doctrin solidist,

- secioneaz mduva spinrii,

- a cercetat circulaia sangvin

- descoper ligatura vascular, masa chirurgical i alte 100 de instrumente noi(apoi au fost interzise)

Medicina n Roma Antic

- dominatde medicii greci (primii medici greci au fost primii cu ostilitate)

- a nceput prin a fi religioas (temple n cinstea lui Esculap, chiar i n Dacia, laApullum)

! La Piacenza s-a descoperit un ficat de bronz cu lobulaie complet (animal)coalametodicilor

Asclepiade, adept al teoriei solidiste, dezvoltate de el n asociere cu teoria atomic(Leucip & Democrit).

Exist 2 stri de boal:

- porii se dilat i atomii evolueaz

- ngustarea porilor cu mpiedicarea micrii atomice

! Au introdus diferite medicamente, cu aciune vasodilatatoare sauvasoconstrictoare.

Metodicii consider c trebuie intervenit imediat i nu s se atepte fora natural

vindectoare (combatere a lui Hipocrate).


21/101

21

Celsiusa lsat o enciclopedie vast, despre toate cunotinele din acea vreme

Plinus cel Btrnprezint informaii complexe despre plante medicinale

Rufus din Efes - psihiatrie

Soranus - pediatru, obstetrician

Dioscoride din Padaniaa scris un tratat de farmacologie (se refer i la 26 plantedacice!)

Galeneste, alturi de Hipocrate, cel mai mare medic din antichitate

- a nvat la Alexandria

- un timp a fost medic de gladiatori

- devine apoi medicul mpratului

- este autorul primei anatomii complete a corpului uman, n condiiile n care ncontinuare nu erau permise diseciile umane, bazndu-se mai mult pe extrapolareadatelor de la animale (disecii, vivisecii)

- cea mai mare greeal a sa a fost concepia asupra circulaiei sngelui (dute-vinoi se amestec n inim)

- tratatul su a devenit o oper cretin, deci nu a putut fi criticat

- a rmas tehnica galenic de pregtire a medicamentelor

- ! Pentru fiecare legiune exista o categorie de sanitari militari.

Medicina n Evul M ediu

1. Medicina bizantin

2. Medicina n califatele arabe medievale

3. Medicina n Europa medieval

4. Medicina n Renatere

Medicina bizantin

- n Imperiul Roman de rsrit, cu capitala la Bizan (apoi Constantinopol)

- despre medicina bizantin s-a scris puin

- au dezvoltat o nou organizare medical.

Oribazius(sec. IV BC) este autorul unei enciclopedii cu un coninut extrem de vast,lucrare n care conspecteaz i ierarhizeaz toat literatura medical greco-roman de pn


22/101

22

atunci (sunt aprox. 70 volume). Oribazius consemneaz i de unde a luat fragmentele, dei nacele timpuri nu se obinuia acest lucru.

A doua lucrare a sa se intituleaz Synopsis i este un tratat medical cu scop didactic,structurat n 3 volume, o sintez a medicinei antice, completat cu cazuri clinice i sinteze

proprii, o carte de educaie pentru sntate destinat cltorilor etc.

Actius din Amidaa scris un tratat de medicin n 4 volume, n care vorbete i despredifterie i unele medicamente noi din India.

Alexandru din Trales - 12 volume (n ntregime original)

Pavel din Egina (sec. VII)

- a fost cel mai mare chirurg al Bizanului

- a folosit bisturiul, metode chirurgicale noi

- lucrri despre tumorile maligne, cancerul de sn, hemoroizi

Antilos, contemporan cu Oribazius, este autorul unei lucrri de chirurgie despretratamentul anevrismelor arteriale.

Nicolas Mepis - mare farmacolog & practician

n anul 325 la Niceea, la primul sinod, biserica cretin s-a decis s preia grijangrijirilor medicale umane. S-au nchis templele dedicate zeilor vindectori, deschizndu-se

instituii de caritate cretin, pe specialiti i tipuri de boli.

! Primul spital la 370, n timpul lui Vasile cel Mare.

Medicina n cali fatele arabe

Se disting 3 perioade n evoluia culturii i civilizaiei arabe medievale:

1. etapa de asimilare (mijlocul sec. VII - sfritul sec. IX)

- este o perioad a traducerilor

- sunt traduse principalele opere din cultura greco-roman i oriental

2. perioada de nflorire (sec. X-XI)

3. perioada de declin (dup 1100)

n etapa de asimilare, mai ales la Bagdad, dar i la Damasc (iniial), apoi la Cairo; serealizeaz o veritabil coal de traduceri n limba arab a lui Hipocrate, Oribazius,Galen, Dioscoride.

Tradiia bizantin a spitalului (ntemeiat de Vasile cel Mare - 370) a fost preluat, celmai celebru fiind spitalul din Bagdad.


23/101

23

Cei mai muli medici erau cretini, dar numele cretine nu s-au pstrat, arabii dndu-lenume noi. Medicul lui Mahomed a fost un nestorian (Nestor - fost patriarh alConstantinopolului, declarat eretic i refugiat n Iran, la Edessa. Majoritatea nsoitoriloracestuia erau medici, care apoi au ntemeiat spitalele din Harada, Pur).

Arabii au fost primii mari chimiti ai lumii, ducnd la apariia farmacistului; medicultrebuia s delege aceast funcie cuiva cu o pregtire specific, cu responsabilitate morali intelectual, permind astfel dedicarea unui timp mai mare activitii medicale propriu-zise.

Dinperioada de nflorire, amintim personalitatea lui Razes (Al Razi), din sec. IX-X,autor de cri medicale, cea mai de seam fiind enciclopedia Contines (continentul).

Cartea lui Mansur (numele califului) este o lucrare original, scris cu o atitudineconservatoare (dac poi, folosete diet i nu medicamente sau dac foloseti

medicamente, alege unele simple i nu complicate); nu se admite dect ceea ce se poatedeomonstra la patul bolnavului. Lucrarea este structurat n 10 volume, dintre carevolumul VIII, cel referitor la medicin intern, este considerat o adevrat capodoper,devenit manual i pentru unele universiti europene.

Ali Al Baseste autorul unui tratat enciclopedic care se refer la clasici (ierarhizai) ila experiena clinic proprie.

Cel mai important rmne ns Avicena, din ale crui lucrri amintim Canonulmedicinei (ultima mare sintez a ntregului cmp al medicinei, realizat de o singur

persoan; cea mai limpede i clar dintre sintezele Evului Mediu), Poemul medicinei - ocolectie de 5 cri, dup cum urmeaz:

1. se refer la problemele generale:

anatomia, fiziologia

igiena i organizareaactivitii medicale

etica i deontologia

istoria medicinei2. medicamentele simple

3. medicina intern

4. chirurgie (inclusiv bolile infecioase eruptive)

5. medicamentele compuse

Avicena (980-1037) era tadjic (un popor nordic), a fost un mare poet, filozof, teolog;

primul mare geograf i geolog, muzician.


24/101

24

n ceea ce privete Califatul de Apus, cu capitala la Cordoba, o interpretare diferit aCoranului a permis o mai mare libertate de gndire, astfel c de multe ori au procedat contrar

prerilor lui Avicena. i remarcm pe Averoes, filozof i autor al unui tratat de patologiegeneral i pe Albu Cazi, contemporan cu Averoes, care a descris otitele i parazitul ce

produce ria.Europa Occidental

Primele elemente de medicin apar n mnstiri. Odat cu cretinarea popoarelorgermanice, ei adopt punctul de vedere cretin al medicinei. Au existat clugri specializai lanivelul medicinei populare.

Prima coal de medicin propriu-zis laic din Europa Occidetal este scoalamedical din Salermo (port n Italia, n apropierea mnstirii Monte Casino - unde clugrulBenedict a ntemeiat primul spital din Occident i un ordin clugresc pentru asistena

bolnavilor, spre sfritul sec. VIII, nceputul sec. IX).

- au fost primii care au acceptat i femei (Trotula a fost medic ginecolog)

- volumul Regimul de la Salermo a fost tradus i n romn (Floarea

sntii). Traducerile ce se fceau la Salermo erau din arab

Igiena precar a oraelor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu(lepr, cium,variol, sifiliscu ipoteza originii americane a acestuia). Au existat ns i aa-numitele epidemii psihice, isterii colective (coreo-mania, cnd ieeau i tremurau lamarginea satului pn la epuizare, flagelaii colective).

Are loc o decdere a chirurgiei, nu erau permise manevre sngernde, pentru cmedicii erau i preoi. Existau 2 categorii de chirurgi:

chirurgii de rob lung (propriu-zii), care nvau doar anatomie i tehnicichirurgicale


25/101

25

chirurgii de rob scurt(chirurgi brbieri), care transmiteau deprinderile dintat n fiu

Primele orae cu facultate de medicin au fost Montpellier (1220), apoi Padova,pentru statul Veneian; i Salermo(adevrata facultate de medicin).

Renaterea (sec. XV-XVI) a readus n prim-plan valorile antichitii. Pe plan laic sedezvolt doctrina umanist, care consider c Dumnezeu l-a creat pe om liber i omul trebuies aib demnitate (Despre demnitatea omului - Pico della Mirandelo).

- reforma religioas, marile descoperiri geografice

- progrese n: - anatomie, fiziologie;

- patologie, terapeutic

- chirurgie

Anatomia

Pn atunci, diseciile fuseser interzise, dar odat cu apariia facultilor de medicin,au nceput s se permit (prin bule papale) disecii n scop didactic. Era disecat cte un singurcadavru ntr-un an universitar. Erau interdicii clare referitoare la comentariile privind operalui Galen. Diseciile se fceau n amfiteatre (putea participa oricine), profesorul citea dinGalen, iar brbierul-chirurg tia (el nu tia latina, adic profu citea degeaba, c el tot ce tiael tia... :-) ).

Andreas Vesalius (Vesal) - belgian, fiu de farmacist, a studiat la Paris (universitateaera de tip Galenic), dar a terminat studiile la Padova, unde a devenit mai trziu profesor deanatomie.

Este considerat ntemeietorul medicinei moderne.

- a pus bazele tiinei diseciei, folosind instrumente speciale


26/101

26

- efectua disecii paralele, pe un numr crescut de cadavre (metod tiinific decercetare)

- a studiat corelnd structuralul cu funcionalul

- ! este autorul primului atlas anatomic (6 plane, la Veneia, n 1538)

- a denumit cu cte un cuvnt anume diverse formaiuni anatomice, n neolatin

- scrie un tratat complet de anatomie (Basel, 1543), cu formaiunile prezetate npoziii active. Tot la universitatea din Basel se gsete un schelet preparat deVesal

- dup publicarea tratatului se refugiaz la Madrid, unde apare ediia a II-a(1555)

- este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug, dar pedeapsa estecomutat ntr-o cltorie la Ierusalim (pe drum este mncat de rechini nMarea Mediteran)

n Renatere, i artitii au contribuit la dezvoltarea medicinei, unii au fcut chiardisecii i au realizat plane anatomice (Leonardo da Vinci).


27/101

27

- acesta a realizat peste 30 disecii umane, primele cu Marc Antonio de la Torre

- face deosebirea ntre structurile anatomice la diferite vrste

- aplic tehnici de injectare vascular sau cu cear topit n caviti

- realizeaz seciuni la diferite incidene

- 30 caiete, tiprite trziu (sfritul sec. XIX)

Albrecht Drer a publicat o anatomie artistic, rezultat al cercetrilor la cadavru.Este autorul unor gravuri anatomice, de larg circulaie (au ajuns i n Transilvania, laOradea).

Personalitatea cea mai reprezentativ a patologiei renascentiste este GirolamoFracastoro.

- poet de limb neolatin


28/101

28

- autorul teoriei sferelor homocentrice n astronomie (contemporan cuCopernic)

- primul critic literar

- descrie foarte bine sifilisul (Sifile a fost un pstor pedepsit pentru c iubea fatape care o iubea i zeul; vindecat apoi prin remediul propus de Fracastoro, caredescrie astfel n versuri tratamentul)

- a delimitat foarte bine din punct de vedere clinic i epidemiologic ciuma ivariola

- lanseaz ideea c bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmelemorbide, ci de semine ale bolii (Despre contagiune & bolile contagioase- 1546)

- ! De abia n 1878, Pasteur i Koch demonstreaz c bacteriile sunt factorulcauzal al diferitelor boli

Se remarc o cretere a tratamentelor odat cu marile descoperiri geografice (India,America - cartoful a schimbat alimentaia).

Medicamentele chimice i fac apariia.

Teoria iatrochimic este o variant modern a umoralismului hipocratic, starea desntate se consider c este pstrat prin meninerea strii chimice normale a organismului.

Paracelsius

- consider c medicina trebuie s se nvee din practic, nu din cri

- a fcut i chirurgie, chiar dac din punct de vedere religios i era interzis

- precursor n balneologie i patologie profesional

Chirurgia n Renatere

Toate facultile de medicin erau religioase. Oficial se cerea ca operaia chirurgical

s fie indicat de medic iar chirurgul s-o execute la indicaiile i sub controlul medicului.

Ambroise Pan a fost cel mai mare chirurg din acel timp.

- a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la Paris (chirurg de rob lung)

- numeroase operaii n armata francez

- numeroase invenii n chirurgie (instrumente noi)

- redescoper ligatura vascular


29/101

29

- propune pansamentul simplu n tratamentul plgilor (iniial tratamentul era decauterizare cu ulei de soc fierbinte)

- autor al unei cri de chirurgie (1545)

- ntemeietorul balisticii n medicina legal

Pierre Franco, contemporan cu Ambroise Pan, este autorul a 2 tratate dechirurgie (din care pasaje ntregi au fost preluate i de Pan).

Referitor la circulaia sangvin, s-au parcurs urmtorii pai de-a lungul timpului:

I. Egiptenii (papirusurile Ebneri n special Schmidt) au fost destul de aproapede descoperirea circulaiei

II. Herofil, Erasistrat n Alexandria (vezi curs)

III. Galencredea c n inim sngele arterial se amestec cu cel venos prin poriiinterventriculari

IV. Miguel Servet (nu a fost medic propriu-zis) a descoperit mica circulaie, a fostars pe rug mpreun cu crile sale Despre reinstaurarea cretinismului (auscpat doar 3 exemplare)

V. Primul care a pus sub semnul ntrebrii teoria lui Galen a fost Vesal, care nediia a 2-a (1555) arat c nu exist nici un orificiu interventricular

VI. Colomboconsider oposibil expicaie drumul sngelui prin plmn

VII. Andreas Cesalpinoafirm existena a 2 circulaii (mare i mic)

VIII. William Harvey, a studiat la Padova (1600-1602), apoi a devenit mareprofesor la Oxford; exilat mai trziu pe o moie a fratelui su i izgonit dinora. Concepia sa este de a se lucra n termeni cantitativi, matematizeazlucrurile i propune metode fizice de studiu a curgerii lichidelor prin tuburielastice.

I stori a medicinei moderne

Din punct de vedere medical, sec. XVII este un secol englez, doar Frana mairemarcndu-se n acest domeniu prin cele 2 faculti importante (Paris i Montpellier), darcare se menin pe poziii Galeniste i se opun marilor descoperiri din domeniul medicinei.

Principalele doctrine medicale sunt iatrochimia (Paracelsius), care se dezvolt nrile de Jos i Germania; i iatromecanica, introdus de Harvey i care devine doctrindominant n Anglia i Italia.

Saltul calitativ este fcut prin introducerea metodelor noi de calcul, a metodelor

inductive de cercetare (Fr. Bacon) precum i a celor instrumentale, experimentale.


30/101

30

Descoperirile recente ale fizicii (! fraii Bernoulli au fost medici), studiile pe modele in vitroau ajutat mult medicina s progreseze.

Principala descoperire a sec. XVII este circulaia sngelui(carte tiprit la Frankfurtpe Main n 1628 - Despre micarea inimii).

Dei fusese descoperit, microscopul nu a fost utilizat de Harvey n studiile sale, fiindpreferat o lup foarte puternic.

- Harvey este autor i al unei cri de embriologie

- nu a vzut capilarele

- nu a descris o circulaie limfatic (! contemporan cu el, un italian,Gasparazeliusa publicat o lucrare n 1626 despre circulaia limfatic)

n 1661 Marcelo Malpighi observ prima celul animal la microscop(hematia)

Jean Pequetdescoper canalul toracic, cisterna Pequet precum i racordareacirculaiei limfatice la circulaia general (1646)

danezul Stenondescrie corect parotida i canalul excretor

englezul Whartondescrie glanda submandibular

n Bavaria, Wirsungdescoper canalul principal pancreatic

n ceea ce privete clinica medical, se revine la medicina de observaie ra]ional, detip hipocratic (Teoria Sineham- englez autor al numeroase descrieri clinice i anatomo-clinice mergnd pe firul observaiei la patul bolnavului).

- a descoperit coreea acut Sineham

- denumirea unei forme de opiu imaginat de el a rmas pn astzi

- nu a aderat la iatrochimie sau iatromecanic

Pe linia iatromecanicii s-au remarcat Glisson(capsula fibroas a ficatului, rahitismul),Willis (poligonul arterial cerebral).

ITALIA

Santorio(prima jumtate a sec. XVII)

- a stat timp de aproape 40 ani mult timp pe o balan, efectund msurtori alepropriului corp, descoperind astfelperspiraia pulmonar

- impune metode matematice n cercetare

- a inventat metode paraclinice de msurare (puls, temperatur)


31/101

31

un profesor de la Pisa, medic i matematician, scrie un tratat de biomecanic(Despre mi[carea animalelor), n care aplic legile fizicii la deplasareaomului i animalelor(n a 2-a jumtate a sec. XVII)

Adepi ai iatrochimiei: Sylvius, de Graaf(foliculul ovarian).

OLANDA

Antoni van Levercuc(portar la primria din Leida, remarcat ntmpltor dectre de Graaf)

- compune un microscop din cteva lentile

- utilizarea microscopului se extinde, Malpighi fiind coniderat ntemeietorulhistologiei normale i patologice, vegetale i animale.

n sec. XVIII, preocuparea pentru tiin devine dominant pentru numeroi medici,majoritatea bazai pe o finanare proprie.

Dac sec. XVII a rmas cunoscut drept secolul circulaiei, sec. XVIII este cel alluminii, al raiunii. Medicii recurg la mai puine metode paraclinice (n afar determometru, celelalte aparate - pulsilogiu, microscop - nu dau imagini constante).

Se acumuleaz observaiile la patul bolnavului, care nu mai sunt explicate priniatrochimie i iatromecanic. E nevoie de doctrine noi, pentru o explicaie tiinific aacestora. Apare un mare numr de supoziii, unice n istoria medical, cunoscute sub

denumirea de sistematica sec. XVIII, care ncearc s oblige faptele s se subsumeze, s sesupun unor idei preconcepute.

1. Teoria dinamismului organic (Fr.Hoffman, n Halle)

- elementul definitoriu pentru sntatea organismului este tonusulmuscular

- bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede & scheletice i sempart n boli hipertone i boli hipotone sau atone

- au aprut medicamente, substane ce pot corecta abaterile tonusului, n special

al musculaturii netede

- licoarea Hoffman (amestec de alcool+eter) regleaz echilibrul tonic

- cercetri n domeniul balneologiei (influena apelor minerale asupraorganismului)

2. Teoria nervist a colii engleze(n continuarea teoriei iatromecanicii, formulatde Cooleri Brown - fizician, descoperitorul micrii browniene)

- elementul esenial: excitabilitatea neuromuscular

- bolile sunt semne ale modificrii pragului de excitabilitate


32/101

32

- important este n special corolarulterapeutic

3. Teoria materialist-mecanicist, potrivit creia creierul secretgndire

4. Teoria vitalist (Montpellier), se baza pe doctrina animist, formulat de J.

Stahl, tot din Halle.

- exist spiritul vital (anima)

- semnele bolii sunt rezultate ale faptului c anima face eforturi pentru areaduce organismul la starea normal i nu trebuie combtute, indiferent deintensitatea lor.

5. Teoria homeopatiei (Hanemann)

- simptomele nu trebuie contracarate

- utilizarea medicamentelor cu acelai efect ca i cele ce au ca expresiesimptomele, n cantitate ct mai mic (ex.: chinina produce o cretere atemperaturii la omul normal)

- medicamentele trebuie folosite n sensul n care acioneaz i boala i nucontrar

- doze infinitezimale, se ajunge ca pn nici mcar o molecul s nu aib ansade a exista n soluie

- principiul antrenrii, al dinamismului; prin agitarea ndelungat a soluieihomeopate, ptrunde n soluie unspirit vindectordin neant

- ! Cercetri recente au artat c apa pstreaz amprenta substanelor ce au fostdizolvate n ea, chiar cnd nu mai exist nici o moleculactiv n soluie

- ncepe s se dezvolte medicina anatomo-clinic, principiile medicinei bazatepe anatomia patologic, pe leziuni specifice. Morgagni scrie n 1761 un tratatdespre sediul i cauzele bolilor studiate prin metode anatomice(transformri morfologice la nivel macroscopic, de organ).

Nu exist nc metode clinice ca percuia, auscultaia; ci doar inspecie, palpare. Tot n1761, la Viena, apare o carte a lui Leopold Auenburger desprepercuie. Lucrarea a fost apoitradus la Paris de medicul lui Napoleon (Jean Corvisard). Auscultaia este introdus maitrziu, de ctre inventatorul stetoscopului, Lieneque drept metod de investigare a tuturor

bolnavilor (Tratat asupra auscultaiei mediate - Paris, 1819).

Prin descoperirea esuturilor de ctre Xavier Bichat, tabloul lezional este multmodificat. nainte de el, bolile erau descrise de la vertex n jos, apoi, odat cu descoperirealeziunii specifice fiecrei boli, aceast ordine a fost schimbat.


33/101

33

Progrese s-au realizat i n ceea ce privete etiologia bolilor infecto-contagioase.Cercetrile efectuate pe cadavre au artat leziunea specific a febrei tifoide, studiat pnatunci mpreun cu celelalte varieti de febre abdominale. Bretenondeosebete difteria decelelalte boli obstructive ale cilor respiratorii superioare prin prezenafalsei membrane.

Este rsturnat raportul cauzal al etiologiei bolilor de ctre Pasteur, care a demonstratc nu este adevrat teoria generaiei spontanee (conform creia prezena germenilor ar fisecundar bolii, deci efectul i nu cauza acesteia). Pouchet(un biolog francez) a susinut cntotdeauna n substanele organice n descompunere apar n mod spontan germeni. Pasteur l-a contrazis, ducnd vasul de experien la o altitudine mare n Pirinei, unde nu au mai aprutgermeni.

Carl Zeiss, un mecanic german din Jena, a perfecionat microscopul, permindidentificarea bacteriilor cauzatoare.

Postulatele lui Koch

1. n produsele patologice din cadrul aceleiai boli se gsesc aceiai germeni

2. realizarea de culturi pe medii de cultur

3. cu germenii astfel obinui trebuie s se produc n mod constant la animalaceeai boal, cu aceleai leziuni i manifestri

- pn la 1878 nu s-a reuit (apoi au demonstrat Pasteur & Koch)

n sec. XIX, n domeniul chirurgiei, este descoperit anestezia prin inhalaie i se

cristalizeaz elemente ale principiilor asepsiei i antisepsiei. nainte de descoperireanesteziei:

1. 30 martie 1842, n statul american Georgia, K.Longefectueaz o operaieunui prieten, dup o inhalaie de vapori de eter, iar pacientul nu a simitdurerea

2. 1844 - stomatologul Horace Wellsfolosete gaz ilariant (protoxid de azot),dar demonstraia este nereuit (Boston) i se sinucide


34/101

34

3. Morton asist, dar consider drept cea mai eficient metod cea carefolosete eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat i n Europa. Primaoperaie reuit folosind eterul sulfuric a avut loc la 16 octombrie 1846

4. Simpsondescoper cloroformul n ianuarie 1847

DESPRE SLUJITORII SANATATII DE-A LUNGUL TIMPULUI IN TARA NOASTRA

LA INCEPUT DE MILENIU UNUCOMATI

Dupa cercetari minutioase istoricii nostri, interpretind si judecind datele puse laindemina de arheologie , lingvistica, folclor patrund pina in negurile indepartate ale primuluimileniu, pentru a descifra atitudini si fapte referitoare la ingrijirea sanatatii in tara noastra.

Consemnarile lui Hipocrate, Dioscorides, Plinius cel Batrin, Teofrast sunt comori decunostiinte despre practicile cunoscute pentru vindecarea bolilor de catre popoarele anticeintre care si geto-daci.

Dupa numarul mare de denumiri dacice ale plantelor de leaccu efecte antispastice,sedative, purgative, diuretice, antihemoroidale, vomitive, cicatrizante, revulsiveseapreciaza ca stramosii nostri se bucurau in lumea greco-romana de un mare prestigiu.

Dr. N.Vatamanu apreciaza ca fara indoiala, numarul medicilor din rindul marilorsacerdoti era redus. Daca ei instruiau poporul in stiintele fizice, facindu-l sa traiasca potrivitcu legile naturii, nu o puteau desigur face personal, ci prin interpusi, prin subordonati.

Asa cum studile intreprinse in clinici si laboratoare sunt puse in practica printr-unnumeros aparat medico-sanitar, pastrind proportiile, observatiile medicilor sacerdoti ajungeaula poporul de jos printr-un corp de agenti subordonati, denumiti COMATI.

Indiferent de opinile istoricilor despre originea lor sociala, unii socotindu-i provenitidin rindul nobilimii de rang mai mic, altii din rindul taranilor saraci, muncitori ai cimpului,mineri, pastori, mestesugari este evident ca acesti comati sau capilati , fiinca purtau capuldescoperit erau numerosi.

Aria lor de aributii si servicii era destul de larga. De pilda , in afara unor refeririprivind ingrijirile ranitilor conform legilor razboaielor de atunci , dupa cum s-a pututinterpreta din cartea cu imagini sapate in piatra , dar lipsita de text , cum numesc istoriciiColumna lui Traian din Roma , acesti comati erau antrenati chiar si in unele activitatidiplomatice.depre aceste servicii sta marturie si faptul ca o solie de pace trimisa la Traian decatre Decebal era formata din 5 comati, care s-au adresat cezarului in plenul senatului, inlimba lui , in latina.

Legat de rolul si importanta activitatii comatilor, istoricii si geografii citeaza episodulstirpirii vitei de vie. Era un fel de educatie sanitara sau morala, pe scara intinsa si cu rezultate

pozitive. Acesti comati , pentru a duce la indeplinire sarcinile ce le reveneau , trebuiau sa fietemeinic instruiti de catre pileati, care erau capabili si de o asistenta medicala efectiva.


35/101

35

Ucenici vrednici de intelepciunea pileatilor, capabili sa-si insuseasca si sa le apliceinvataturile, comati au constituit un organism activ si polivalent, unii dintre ei detininddiferite functii, inclusiv unele legate de ierarhia militara.

Istoricul N. Daicoviciu arata ca pileatul reprezinta pe ginditorul care poarta povara

deciziei, a hotaririi supreme, in timp ce comatul , este omul de actiune, gata de a-si asumaorice sarcina si de a duce la bun sfirsit cu ori ce pret, N. Vatamanu apreciaza ca artistiivremii au redat nobililor pileati gindirea interiorizata, simtul si greutatea raspunderii, elevatiasufleteasca, iar aprigilor comati, le-au exprimat hotarirea, dirzenia, forta.

BARBIERII SI VREMEA LOR

Dupa cum arata cercetarile mai noi in domeniul iatroistriografiei, barbierii aureprezentat o indelungata perioada principala categorie profesionala cu preocupari privindingrijirea bolnavilor si executarea unor practici, mai ales in domeniul micii chirurgii.

Originea barbierilor poate fi gasita in inceputurile epocii crestine si este legata deconceptia despre boal a crestinismului.

Daca fata de bolnav , de omul in suferinta , crestinismul militaeza pentru o atitudinede caldura si omenie, de intelegere si ocrotire, inregistrind un pas inainte in organizarea uneilargi asistente medicale si sociale, fata de boala, dogmele crestine constituie o frina incercetarea stiintifica si experimentala.

Boala , infirmitatea ca si moartea , fiind socotite ca o pedeapsa prin care omul trebuie

sa plateasca pentru pacatul originar, rascumpararea si izbavirea trebuiau obtinute prinsuferinta.

Daca boala este vointa divina, tratarea bolnavului este un semn al razvratirii impotrivaacestei vointe supreme.

Interventiila singeroase incep sa fie practicate de unii meseriasi, barbierii, subsupravegherea si la indicatia medicilor. Acest lucru apare cu atit mai explicabil si mai necesar

pentru vremea de atunci, cu cit fetele bisericesti care se ocupau de ingrijirea bolnavilor , leera interzis sa aibe asemenea preocupari in afara minastirii, pentru a nu se indeparta de

preocuparile monahale.

Denumirea de barbieri vine de la indeletnicirea de a executa tunsura rituala a capuluicelor ce imbratisau viata de calugari in minastirile din Germania, extinsa apoi la luarea desinge, executarea unor pansamente.

Sub aceasta denumire sunt intilniti si in alte tari europene, cu o activitate afirmata lamerile curti si familii domnitoare , avind si propia lor organizare

- la Paris in anul 1363 erau 40 de barbierichirurgi- in tara noastra au aprut abia la mijlocul secolului al XVIlea


36/101

36

- in toate asezamintele spitalicesti medievale din tara noastra cercetate pina in prezentde istoriografi, intre persoanele destinata pentru ingrijirea bolnavilor gasim si

barbierul- aceasta categorie de slujitori ai sanatatii era implicata direct nu numai in actul de

ingrijire dar si in raspunderea medicala

- cu timpul activitatea barbierilor este reglementata de diferite acte normative- actul emis in 1760 intitulat responsabilitatea medicala pentru interventia gresita cit

si Hrisovul ui Scarlat Calimachi din 1813 cuprind norme care se refera si laactivitatea barbierilor

- barbierii care au beneficiat de pregatiri suplimentare , vor fi intilniti tot mai mult inspitalele noastre de la inceputul secolului XIX, sub denumirea de chirurg, alaturi de

barbierul ramas la pregatirea primita linga un mester

SORAASISTENTA MEDICALANURSA

- titulatura de sora a reprezentat in tara noastra, momentul afirmarii profesiei si a

progresului in asistenta medicala- in 1839 din dispozitiile data de Banul Mihai Ghica, a luat fiinta la noi prima scoala

sanitara sub denumirea de Scoala de invatatura a mestesugului mosirii- apoi Eforia Spitalelor Civile a infiintat scoli de lunga sau scurta durata de formare a

felcerilor, subchirurgilor, moase- in 1873 din initiativa prof dr Severineanu, Institutul surorilor de caritate, a luat fiinta,

care avea sa inscrie o indelungata si frumoasa traditie in pregatirea cadrelor sanitaremedii

- pe linga surori mai erau si poslusitoarele care erau in subordinea surorilor si se ocupaude ingrijirea bolnavului dar si de curatenie

- in cei peste 100 de ani care au trecut de la infiintare primei scoli de surori , indiferentde sistemul de pregatire , personalul sanitar de la patul bolnavului in timp de pace saurazboi s-a numit SORA

- insasi denumirea generala a acestei categorii de personal apare diferita prin unelelegiuiri

- asfel la sfirsitul ecolului al XIXlea si primele decenii ale secolului nostru aparedenumirea de personal inferior sanitar

- apoi Legea sanitara din 1930 introduce denumirea de personal auxiliar si de ocrotire- in 1943 prin Legea de organizare sanitara a statului introduce denumirea de personal

mediu sanitar- in 1948 in urma Reformei invatamintului in cadrul categoriei de cafre sanitare medii

fac parte felcerii, surorile , laborantii- in 1955 prin trecerea la pregatire pe diferite profile in cadrul scolilor tehnice sanitarede 23 ani, pregatirea de baza fiind liceul, apare denumirea de asistenta concomitentcu pregatirea surorilor

- Legea nr 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, se revine asupra vechiititulaturi, precizinduse la art 74 ca personalul sanitar mediu este format din surorimedicale, laboranti, tehnicieni medicali si alte categorii cu pregatire medie despecialitate

- Denumirea de sora cu indelungi traditii si nobile semnificatii, pentru o profesie raraprin marea ei frumusete, de prestigiu, prin omenia si daruirea fata de care nu poate fiexercitata, trebuie si poate fi socotita ca o distinctie cu totul particulara fata de alte

profesii


37/101

37

- Prestigiul sorei in cadrul colectivului de munca si in fata bolnavului, tine inainte detoate de respectul si exigenta fata de ea insasi, ca pregatire, comportament, disciplina,competenta, omenie

- Fiindca aceasta profesie are semnificatia si rolul de a intinde o mina, pentru a alinasuferinta oamenilor sau pentru a o preveni

- In ultimii ani se incearca si la noi inlocuirea denumirii de asistenta medicala cu cea denursa- Domeniul sau de activitate detasindu-se si definindu-se prin trasaturi specifice ale

acestei profesii- Cuvintul nurce provenit din limba latina (nutrimen = hrana, nutri = a hrani) a

cunoscut de-a lungul timpului numeroase semnificatii- Dupa definirea data de Asociatia asistentelor medicale di SUA (American Nurse, s

Association) nursa este o persoana educata si licentiata in practica nursing-ului, adicaa diagnosticului si tratamentului raspunsurilor umane la problemele actuale si

potentiale- Nursingul si nursa sunt termeni care par sa tina de orientari legate de prefaceri si

reforme pe toate planurilevietii noastre social- economice si de mentalitate- Prof Dr Valeriu Rusu sustine ca termenul de nurse nu este sininim cu sora

aratind ca in Mosby Medical & Nursing Dictionary sunt definiti nu mai putin de 41 determeni care reprezinta o imagine completa a profesiei de nursa

- OMS acorda o importanta de prim ordin dezvoltarii nursingului prin programeadecvate si orientari recomnadate tarilor membre

- Ministerul Sanatatii din Romania printre alte obiective figureaza si infiintareaConsiliului national si a Institutului de Nursing

- Asociatia nationala a asistentilor mesicali din Romania considera necesara adoptareatermanului de nursa in locul celui de asistenta medicala, in ideea alinierii laconceptele actuale ale nursingului si a afilierii la Consiliul International al Nurselor

DE LA BOLNITA, LA SPITALUL MODERN

Spitalul. Cadru de referin pentru activitatea cadrelor medicalede la bolni la spitalul modern

ncepnd cu a doua jumtate a sec. XIV sunt cunoscute unele lcauri tmduitoaredenumitebolniela Bistria, Tismana, n ara Romneasca, la Neam.

Ospiciile nfiinate de Radu Basarab n 1372 pe moia lui de la Muli lngCmpulung era pentru adpostirea unor infirmi, orbi, ologi. Se mai cunoate bolnia de laSimidreni datnd din 1542 ce forma, mpreun cu un adpost pentru cltori din preajmamnstirii cldit de Neagoe Basarab, locauri destinate clugrilor btrni, bolnavi sauinfirmi, aceste lcauri neavnd i funcie de spital pentru laici.

Din cercetrile intreprinse pn n prezent n ara noastr rezult c ntre primelenjghebri spitaliceti atestate documentat, se cunosc cele din Transilvania, findate de diferiteordine clugreti ca cel din Sibiu, ntemeiat de cavalerii cruciferi n 1292, dei se pare cspitalul din Oradea, fondat de Ioan Nii era mai vechi. Se mai cunosc spitalul azil din Bistria,care a luat fiina n acelai an cu spitalul din Sibiu ct i micile spitale medievale cunoscute nsecolul urmtor la Feldioara, Rnov, Codlea.

Dei majoritatea istoricilor sunt de acord c spitalele medievale nu au provenit dinbolnie, se pare c, totui, unele din acestea au construit nucleul spitalelor de mai trziu, ca


38/101

38

Sfntul Spiridon din Iai, din bolnia de pe ulia Hagioaiei, fondat n 1752 sau spitalul dinRoman, nfiinat n 1798, n locul bolniei de pe lng mnstirea Precista.

Spitalele medievale sunt socotite att la noi ct i n ntreaga Europ, lcauri deadpost i ocrotire, aziluri pentru sraci i btrni, orfani, precum i ca instituii specializate

pentru izolarea bolnavilor contagioi.- Numeroase cercetari pun in evidenta preocupari legate de sanatate, inca din

indepartatele timpuri ale Daciei- Se cunosc 68 de inscriptii dacice- Studiul acestor pietre a dus la numeroase ipoteze si anume ca la Apullum (Alba Iuia)

si Sarmisegetuza au existat temple pe linga care in secolele II si III au functionatasclepeioane, un fel de temple sanatorii deservite de preoti ce practicau magia, dar si oterapeutica realista

- Aici bolnavi , oameni de diferite conditii sociale, liberi sau sclavi, petreceau cel putino noapte, treceau prin faza de incubatie, dupa care erau supusi unor tratamente

- Pentru faptul ca bolnavii ramineau un timp in incinta templului, inii istorici apreciaza

ca aclepeioanele pot fi considerate precursoarele spitalelor de mai tirziu- Incepind cu a doua jumatate a secolului alXIV- lea , sunt cunoscute unele lacasuri

tamaduitoare denumite BOLNITE , la Bistrita si Tismana in Tara Romaneasca , laPrislop in Transilvania, la Neamt in Moldova

- Ospiciile infiintate de Radu Basarab in 1372 pe mosia lui, Mataul, linga Cimpulung,erau pentru adapostirea unor infirmi, orbi, ologi

- 1542 bolnita de la Simidreni, cladita de Neagoe Basarab in Arges er destinatcalugarilor batrini, bolnavi sau infifrmi, neavind functie de spital pentru laici

- Ingrijirile acordate in aceste bolniteaceste lacasuri de binefacere instituite siintretinute de bisericinu pot fi asimilate cu o asistentamedicala propiu-zisa, chiar incazul cind se practicau unele proceduri terapeutice si se administrau unele leacuri,

acestea erau pe plan secundar, indtorirea principala era sa adune bolnavii fara nici unsprijin, izgoniti de familii, mai ales in timpul epidemiilor, saracii, vaduvele si copii

parasiti, pentru a le oferi un adapost- Pentru asigurarea traiului acestor bolnavi cronici, batrini si infirmi era de ajuns

acordarea unei asistente rudimentare deucatre un calugar mai priceput, bolnicerul caredupa nevoie mai pregatea si unele fierturi si alifii

- Nici in spitalele din marile centre orasenesti ale Apusului pina in epoca Renasterii nuse apela la medic sau chirurg decit in caz de nevoie

- In tara noastra intre primele injghebari spitalicasti atestate documentar se cunosc celedin Transilvania , fondate de diferite ordine calugaresti, ca cel din Sibiu, intemeiat decavalerii cruciferi in 1292, desi spitalul din Oradea fondat de Ioaniti era mai vechi

- Spitalul Sf Spiridon de la Iasi a luat nastere din bolnita de pe ulita Hangioaiei, fondatain 1752

- Spitalul din Roman infiintat in 1798, in locul bolnitei de pe linga minastirea Precista- Spitalele medievale sunt socotite atit la noi cit si in intreaga Europa lacasuri de

adapost si ocrotire, aziluri pentru sarci si batrini lipsiti de mijloace, orfani, precum sica institutii specializate pentru izolarea bolnavilor contagiosi, case de ciumati,sifilitici, leprozerii, sau pentru bolnavii mintali, aceasta din urma facind trecerea spreospicii mai tirziu

- In secolul al XIV , feudalismul se afla in perioada de dezvoltarein asistentamedicala incep sa apara unele elemente laice


39/101

39

- Asezamintele medico-sociale , orasenesti, sub forma de aziluri- spitale, incep sa fieconduse si administrate de consilii orasenesti, iar ca personal sanitar intilnim

barbierii-chirurgi- In secolele XV-XVI se deschid primele farmacii la Brasov, Cluj, Sibiu, precum si

unele bai publice si particulare unde baiesii puteau sa efectueze venesectii, masaje, sa

puna ventuze sau chiar sa trateze entorse si fracturi- In aceea perioada primii medici suntValentin Krauss din Brasov, care face prima

reletare despre sifilis -1500, Paulus Kyr care in calitate de profesor la scoala Honterusdin Brasov publica prima lucrare despre cunoasterea din timp a regululor unei vietisanatoase si cum sa se fereasca de boli

- Unele lacasuri destinate ingrijirii bolnavilor apar si in Moldova si in Tara Romaneasca- Chiar unii domnitori aveau si pregatire medicala cum a fost Dimitrie Cantemir 1674 -

1723, in lucrarile caruia se pomeneste de malarie, de oftica si de ciuma, pe care onumeste lipicioasa boala

- In secolele XVII si XVIII marcate de afirmarea relatiilor capitaliste in viataeconomica si sociala, care determina o sporire alarmanta a mizeriei la orase si chiar la

sate se impun noi atitudini si masuri, intrucit ospicile erau asaltate de tot mai multibolnavi si infometati

- Foametea, bolile, vagabondajul, crima constiuiau amenintari care impuneau luareaunor masuri de asistenta publica

- 1659 este anul cel mai reprezentativcare marcheaza statornicia capitalei laBucuresti, oras socotit mare, bogat, frumos

- In acelasi timp apar si mari epidemii care fac ravagii si impun luarea unor masuri,intre acestea fiind si construirea de spitale

- Din initiativa spatarului Mihai Cantacuzino se construieste la Bucuresti si se da infunctiune in anul 1704, spitalul de pe linga Minastirea Coltea cu 24 de paturi numai

pentu cei cu rani si bubosi- Cuprindea o spiterie, o societate Fratietatea si o scoala de invatatura slavo-

romanesca, iar personalul era format dintr-un medic, un chirurg, un barbier siingrijitori

- Al doile spital este Sf Pantelimon zidit de domnitorul Grigore ghica al II-lea inrte anii1735 1752 cu 12 paturi pentru cei ce ar patimi de boli cronice

- A mai ridicat in jurul Minastirii Sf Spiridon citeva cladiri pentru izolarea bolnavilorde ciuma si lingoare (febra tifoida) care au fost insa desfintate in 1793

- In 1796 Al Moruzzi zideste spitalul pentru ciumati de la Dudesti care desi far medicse apreciaza ca avea o buna functionalitate

- In Moldova domnitorul Constatin Racovita mareste in in 1757 vechea bolnita de la

Minastirea Sf. Spiridon infiintind spitalul cu acelasi nume- In ultimul sfert al veacului desi se tinde la o onmultire a paturilor spitalelor de boli

neinfectioase , acestea nu ating cifra de 100, exceptindu-se paturile trecatoarelorspitale de campanie austriaca din 1790

- Aceste spitale se intretineau din veniturile unor mosii si ale altor propietati cu care aufost inzestrate, cit si din diferite impozite platite de bresle catre minastiri

- In acele vremuri periodic se abateau asupra populatiei valuri de ciuma, scorbut,variola, paludism, pelagra si boli venerice care faceau ravagii, impuneau preocupari simasuri legislative, organizatorice , educative

- Concomitent cu infiintarea unor spitale, apar intiative si masuri cu caracter preventiv- Unele reforme sanitare sunt cunoscute si in Transilvania


40/101


41/101

41

scurt iar in cadrul acestei evolutii , actul de ingrijire al omului suferind a capatat noi simultiple dimensiuni, ca insasi notiunea de sanatate

PROFESIA DE ASISTENTA MEDICALA SI STATUT SAU SOCIAL

Marile descoperiri stiintifice si influienta lor hotaritoare asupra modernizarii tehnicilor deingrijire a bolnavilor

- de la primele observatii in legatura cu boala si bolnavul si primele incercari devindecare, istoria medicinei reprezinta o continua cautare pe acest drum al cunoasteriiumane

- anatomia corpului omenesc a fost cunoscuta din secolul III i. d. Ch.de scoala dinAlexandria

- primul tratat de anatomie este scris in 1316 de Mondino dei Luzzi si tiparit in 1478, ;aPavia

- cel care a revolutionat insa cunostiintele anatomice a fost Andreas Vesaluis 1514-1564 care a scris De humani corporis fabrica, aparuta in 1543 la Basel- studiul anatomiei a permis cunoasterea unor organe si au fost infirmate unele

conceptii anterioare- exemple

o canonul medicinei din vremea dinastiei Han200 i. d. Ch se considera cainima este principiul care stapineste corpul, iar singele este lichidul carecircula in circuit inchis

o in medicina greaca Empedocle sustinea ca inima raspindeste aerulo cel care a descris cirsulatia singelui a fost Wiliam Harvey 1578-1657 in cartea

sa Cercetarea anatomica despre miscarea inimii si a singelui la animale

publicata la Frankfurt in 1628o Marcelo Malpighi 1628 -1694 a descris circulatia prin vasele capilare

- dupa cunoasterea anatomiei corpului uman, fiziologia a descoprit mecanismul sau defunctionare

- pe aceasta baza se continua studierea bolilor- Giovani Batista Morgagni 1682-1771 autor al lucrarii Despre sediile si cauzele

bolilor studiate cu ajutorul anatomiei- Jhon Hunter 1718-1783 descrie anevrismul arterio-venos si introduce ligatura arterei

deasupra anevrismului- In secolul al XIX se cunoste deja destul de bine anatomia , dar efectuarea unor

practici chirurgicale erau greu de efectuat in lipsa anesteziei- Primul care foloseste aplicarea eterului pe tegumente pentru extirparea fara dureri a

unor mici tumorete este un medic din statul Giorgia- Charls Thomas Jakson 1805-1880 perfectioneaza tehnica narcozei cu eter- In 1846 dentistul american William Thomas Green Morton a efectuat o extractie

dentara fara dureri- Anul 1846 este considerat un an de rascruce in chirurgia modernaJames Young

Simpson 1811-1870 introduce in chirurgie si obtetrica cloroformul ca anestezicgeneral

- Ia 1847 Ignac Fulop Semmelweis a introdus spalerea pe miini a moaselor si medicilorinainte de a intra in sala, reducind astfel mult morbiditatea

-

1822-1895 Louis Pasteur a descoperit microbii- 1827-1912 Lister a introdus metoda antisepsiei si asepsia


42/101

42

- Descoperirea microscopului a permis constatarea ca exista unele vietuitoare care nu sevad cu ochiul liber, ducind la legatura dintre boala si agentul patogen care o provoaca

- In anul 1873 chirurgul Alphonse Guerin a intridus pansamentul cu vata pentru a opripatrunderea microbilor veniti din afara plagii

- Ioseph Lister introduce metoda antiseptica cu acid fenic, care este inlocuita de scoala

germana cu asepsia, constind din sterilizarea pielii bolnavului prin spalare sibadijonare cu lcool sai tinctura de iod si sterilizarea materialelor folosite in chirurgie

- Dupa 1880 asepsia e folosita in toate spitalele- La sfirsitul secolului al XVIII-lea apare prima metoda stiintifica de vaccinare

impotriva variolei- In tara noastra , vaccinarea antivariolica a fost aplicata in anul 1800 la Bucuresti de

dr. C Caras- In anul 1895 , ia fiinta un Institut de vaccin animal, in cadrul Scolii de medicina

veterinara din Bucuresti, iar in 1821 acesta devine Institutul Pasteur- In anul 1967 OMS lanseaza un program de eradicare a variolei- Dezvoltarea fizicii de la sfirsitul secolului trecut duce la aparitia radiologiei ca

disciplina medicala- In anul 1895 Wilhelm Konrad Roentgen descopera radiatiile cei poarta numele- In 1898 sotii Marie si Pierre Curie izoleaza radiumul si poloniul, primii radioizotopi

naturali- Descoperirea lui Roentgen pune astfel bazele diagnosticului radiologic, iar dupa citiva

ani radioterapia si curiterapia devin mijloace terapeutice medicale- Din 1899 laboratorul de pe linga Clinica de chirurgie a spitalului Coltea este condus

de dr. Dimitrie Gerota , care preda si cursul de radiografie si radioscopie punindbazele invatamintului radiologic la Bucuresti

- Concomitent cu medicii se pregatesc si asistenti de radiologie ca profil distinct

SCOLI SI FONDATORI IN MEDICINA ROMANEASCA

- istoria profesiei asistentelor medicale din tara noastra, a etapelor de dezvoltare spresfirsitul sec. xix-xx, nu poate fi inteleasa pe deplin fara cunoasterea unor personalitatiale medicinei romanesti care au pus bazele invatamintului medical

- de numele si activitatea lor este legata si dezvoltarea invatamintului pentru personalulmediu sanitar, inii fiind direct implicati in conceperea programelor si conducereaacestor scoli

- Victor Babes 1854-1926o Considerat corinfeu al microbiologiei si morfopatologiei mondiale

o A publicat peste 1300 de lucrario A publicat primul tratat de bacteriologie din lume


43/101

43

o Stabileste principiul antibiozei si antibiogramei, seroterapia in 1889metodaromaneasca de tratament antirabic

o A militat pentru formarea agentilor sanitario In 1895prepararea serului antidifteric

- Ion Cantacuzino 1863-1934o Se numara printre intemeietorii scolii romanesti de microbiologie si medicinaexperimentalao Intre problemele stiintifice carora si-a inchinat viata se numaraholera,

scarlatina, tuberculoza si lepra, imunitatea la vertebrate si nevertebrate

o In 1904 pune bazele unui laborator unde se fabrica serul antistreptococico In 1905 se prepara serul antidizinterico Intre 1910-1913 se prepara vaccinul contra febrei tifoide si holerei asiaticeo In 1916 se prepara vaccinul antidifterico In 1920 se prepara serul antimeningococic si antigangrenoso Prin Legea din 4 aprilie 1921 micul laborator ajunge Institutul Cantacuzino,

baza de invatamint, de specializari unde se prepara sute de varietati de seruri sivaccinuri

o Organizeaza societati si sanatorii pentru combaterea tuberculozei, campaniiantiholerice si antitifice

- Mihai Ciuca 1871-1956o Intre 1907-1914 aprofundeaza imunologia scarlatinei si studiul holerei


44/101

44

o In 1922 este profesor de igiena la Facultatea de Medicina din Iasi unde prinmasuri organizatorice , contrbuie la formarea de cadre pentru nevoile clinice side laborator

o Intemeiaza scolala de medicina preventiva

- Gheorghe Marinescu 1863 1938o Creatorul scolii romanesti de neurologie, prin studierea celulei nervoase

o A studiat fiziopatologia epilepsiei, isteriei, tabesului si paraliziei generaleo Este primul care foloseste pelicula cinematografica pentru inregistarea unor

experimente de specialitateo A militat pentru imbunatatirea sanatatii publiceo A acordat pretuire personalului de ingrijireo In 1950 are loc inaugurarea Institutului de Virusologie care ii poarta numele,

al doilea din lume dupa cel de la Moscova- Endocrinologia

o Stiinta a secretiilor interneo Abia in 1901 incepe sa se dezvolte

- C. I. Parhono Neuropsihiatru


45/101

45

o In 1909 sub forma unui tratat Secretiile interne , acesta lucrare marcheaza

actul de nastere al endocrinologiei ca stiintao In 1910 publica o lucrare cu opinii originale privind raporturile intre

endocrinologie si psihiatrieo In 1934 ia nastere prima catedra de endocrinologie din lume, avindu-l ca

profesor pe C.I.Parhon la Bucurestio In 1946 se infiinteaza Institutul de Endocrinologie care-i poarta numele

devenind o puternica scoala- Nicolae Paulescu

o In 1897 isi ia doctoratul in medicina la Universitate din Paris cu teza desprestructura functionala a splinei

o Peste 2 ani devine doctor in fiziologieo In 1901 doctor in chimieo Titular al catedrei de fiziologie normala si patologicao Se inscrie printre deschizatorii de drumiri in endocrinilogia romaneascao Este descoperitorul pancreinei, al insulineio Ultimele sale cercetari se refera la localizarea instinctelor pe scoarta lobilor

frontali ai creierului- Scoala romaneasca de chirurgie

o In 1854 dr. N Turnescu este numit in postul de chirurg la Spitalul Colteao Rolul si prestigiul chirurgiei incep sa se afirme prin folosirea metodelor noi de

investigatie si laborator


46/101

46

o Cele trei descoperiri epocale ale sec. XIXleahemostaza, anestezia siasepsiapermit efectuarea unor operatii tot mai complexe si eficiente

o In 1859 se organizeaza 2 mari spitale Coltea si Brincovenesc cu cite 2 sectiidistincte una medicala si alta chirurgo-medicala

o In 1869 se infiinteaza Facultatea de Medicinao Prof. N. Turnescu este socotit unul din intemeietorii chirurgiei stiitifice dintara noastra prin adoptarea metodelot antiseptice , aplicarea narcozei, a noilor

precedee de anestezie locala, la scurt timp de la descoperirea lor- Dr. Constantin Dumitrescu Severineanu 1840-1930

o Al doilea intemeiator al chirurgiei stiintificeo A generalizat aplicarii antisepsieio A introducerea marii chirurgii prin aplicarea primelor laparatomii,

ovarorectomii, splenectomiio A condus catedra de clinica chirurgicalao S-a preocupat de organizarea invatamintului pentru surorio La 24 aprilie 1879 ia fiinta prima scoala de surori de caritate din Bucuresti

cunoscuta sub numele de Institutul Surorilor de Caritate Regina Elizabeta- Gheorghe Asachi 1855-1899

o Alt reprezentant al chirurgiei romanestio Este profesor si director al primului Institut de chirurgie din tarao Introduce folosirea manusilor de ata si de cauciuc, si a mastiio Impima reguli severe de antisepsie

- Prof. Thoma Ionescuo Unul din cele mai stralucite personalitati ale chirurgiei romanestio Studiaza medicina si dreptul la Pariso Ia concursul pentru postul de prorector al Facultatii de Medicina din Pariso Metodele sale operatorii au fost insotite de perfectionarea tehnicii prin

inovarea unor instrumente folosite si azi in chirurgia mare abdominalao A fost primul care a precizat situatia topografica exacta a stomacului si

duodenului- Scoala romaneasca de pediatrie si reprezentantii sai

o Printre primele institutii sociale sub forma de azile scolicare au fost infiintatein tara noastra sunt cunoscute azilul Domnita Balasa pentru baieti si cel dela biserica Tuturor Sfintiilor pentru fete, care erau intretinute din cutia milei

o La Iasi in cadrul complexului Institutului Gregorian se organizeaza in 1852 siun azil pentru copii abandonati

o Dr. Carol Davila in 1861 a deschis azilul de fete Elena Doamna si pentru

baieti pe strada Colteao In 1897 Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din tara noastrapunebazele Societatii Materna la Bucuresti, destinata ocrotirii copiilor saraci

o Din initiativa Ecaterinei Cantacuzino ia fiinta Leaganul Sfinta Ecaterina , inacelasi an, iar in 1921 a functionat si prima clinica de puericultura dinBucuresti

o Pina la instruirea unei asistente pediatrice de specialitate, au existat numeroasepreocupari avind drept scop protectia gravidelor si a copiilor

o 1870 Societatea Nadejdea in judetul Tulceao 1894 Societatea de ajutor a comunitatii izraelineo 1907 Societatea lauzelor din judetul Tulcea


47/101

47

o Tot in aceea perioda s-a dezvoltat invatamintul in legatura cu asistenta deurgenta, educatie sanitara in scoli, chiar invatatorii fiind instruiti si in legaturacu administrarea medicamentelor dupa indicatia medicului

o Prima clinica pentru bolile de copii fiinteaza la Bucuresti din anul 1864o In 1901 se fiinteaza la Cluj Facultatea de Pediatrie, iar dupa unire prof. Dr.

Titu Gane ocupa prima catedra de pediatrie in cadrul aceleiasi institutiio Clinica infantila cuprindea : ambulator, bucatarie dietetica, laborator

biochimic si bacteriologic, un serviciu social si curs de infirmiere precum si osectie speciala pentru practica surorilor de ocrotire

o Tot aici au fost pregatite si moasele in privinta fiziopatologiei nou-nascutuluio In perioada interbelica se pun bazele unui invatamint pediatric si al unor

masuri legislative si organizatorice, care au ca prim obiectiv ocrotirea mameisi copilului

- Medicina internao Constituie punctul de plecare al multor alte discipline ca neurologia, psihiatria,

ftiziologia, endocrinilogia, bolile contagioaseo Este legata de cadrul organizatoric al invatamintului medical concepit de Carol

Davilao 1859 primul serviciu de medicina interna la Spitalul Colteao Prof. Al. Marcovici instituie pentru prima data

Termometrizarea ca mijloc de investigare Metoda examinarii sistemice a bolnavului Aplicarea tratamentului individualizat, prin examinarea atenta a

simptomelor bolii si stabilirea diagnosticului individual Prof. Nanu Muscel 1862-1938 care amplifica activitatea de laborator,

insistind ca medicul trebuie sa fie intii clinician si apoi om de laborator- Educatia pentru sanatate, traditii si preocupari

o Raspindirea unor cunostiinte si practici in legatura cu prevenirea

imbolnavirilor si ingrijirea sanatatii se regaseste sub forma de descintece,sfaturi si indemnuri

o Secolul XVIII denumit secolul luminilor avea sa aduca in prim plan cotributiamultor slujitori a lui Esculap la actul de educatie si culturalizare a poporuluiroman

- Pavel Vasicio Editeaza prima publicatie periodica Igiena si scala

- Constantin Varnavo Publica in 1844propovaduitorul sanatatii si al economiei

-

Conceptii si orientari ale educatiei sanitare contemporaneo Prin atragerea populatiei pentru apararea si pastrarea propiei sale sanatati cumdefineste OMS acest domeniu de activitate, educatia sanitara este u domeniucu raspunderi tot mai largi

o Din 1978 OMS a elaborat o declaratie prin care se stabilesc cele 8 elementeesentiale

O educatie privind problemele de sanatate, metodele de prevenire Promovarea conditiilor de alimentatie si nutritie Aprovizionarea cu apa potabila Ocrotirea mamei si copilului, inclusiv planificarea familiala Vaccinarea impotriva bolilor infectocontagioase

Prevenirea si controlul epidemiilor locale Tratamentul bolilor curente


48/101

48

Asigurarea cu elementele esentiale- Medicina sociala. Traditii si perspective

o Descoperirea factorilor fizici, chimici si biologici din mediul de munca si deviata, ca origine a bolilor , a dus la dezvoltarea igienei, microbiologiei siepidemiologiei

o Starea de sanatate a individului a fost legata tot mai mult de ideea bunastariicolective, a progresului socialeconomic al intregii colectivitatio In 1912prima catedra de igiena sociala la Berlin

- Medicina omului sanatoso Ca disciplina medicala aparteo P. Delore isi motiveaza atitudinea si conceptiile in confruntare cu medicina

curativa, care are in centrul preocuparilor boala si bolnavul si insista penecesitatea studierii omului in toata complexitatea sa

o Medicina omului sanatos cuprinde importante domenii, care se referaindeosebi la cresterea si formarea nolor generatii prin insusirea deprinderiloralimentare, ale muncii, erosului, intemeierii si bunei functionari a familiei, ale

pregatirii si vietuirii la virsta a treiao Herodot preciza ca toate bolile care le vin oamenilor din hrana cu care se

nutresco OMS sustine ca o buna sanatate nu depinde numai de spitale, medici si

medicamente, ci inainte de toate , de calitatea vietii- Medicina comunitara

o In 1977 si-a definit domeniul de activitate, cind la Alma Ata, statele membreale OMS si-au propus ca obiectiv Sanatate pentru toti in anul 2000, pentruca toti locuitorii lumii sa ajunga la un nivel de sanatate care sa le permita oviata productiva din punct de vedere social si economic

o Medicina sociala se refera la o cuprindere mai larga din punct de vederegeografic, social si cultural, pun

Bazele Stiintei Nursingului - Gata

Documents

Transcript of Bazele Stiintei Nursingului - Gata