47,83%au promovat examenul de definitivat în în-văţământ, cel mai ridicat procent de promo-vare fiind în judeţul Gorj - 76,47, iar cel maiscăzut în Caraş-Severin - 29,33, înaintea con-testaţiilor, a anunţat Ministerul Educaţiei. Dincei 7.400 de candidaţi prezenţi la proba scrisăa examenului naţional de definitivat în învăţă-mântul preuniversitar, 6.651 au finalizat probaşi 3.181 (47,83%) au promovat.

OPINIE | SILVIU SUMLASDespre calomnie şi calomniatori pag. 6

TRANSILVANIA | REPORTAJCetera, femeia lui Cilica din Runc pag. 7

1 € 4,4209 lei

1 $ 3,3571 lei

ESENŢIAL | AURUL DACILOR LIBERI

Primăria Cluj-Napoca nu le mai aprobămembrilor Asociației Meşteşugarilor Popu-lari Clujeni organizarea târgurilor pe străzileMatei Corvin, Vasile Goldiş, respectiv înPiața Unirii. Motivațiile Primăriei sunt le-gate, în primul rând, de patrimoniu.

Director: Vasile Dâncu

| COTIDIAN REGIONAL | Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367 • 1 leu • 16 pagini

Porolissum: gastronomie antică, bătălii legendare, seri de vis

COMUNITATE | CLUJ-NAPOCA pag. 5

Matei Corvin şi Piaţa Unirii, interzise meşterilor populari

ÎNVĂŢĂMÂNT | CIFRA ZILEI

Într-o zi de marți a ales Traian Băsescu sălanseze la apă o nouă corabie politică: Parti-dul Mişcarea Populară, pe care recunoaştecă-l va susține după ce nu va mai fi preşe-dinte. Preşedintele partidului, cel puțin lamomentul startului, este Eugen Tomac.

ACTUALITATE | POLITIC pag. 2

Traian Băsescu a lansat la apă un partid nou

Unul dintre cele mai întinse muzee arheologice în aer liber din România (1.000 de metri liniari de zidărie romană conservată), castrul de la Porolissum, a fost animat nu numai de marea confruntare dintre daci şi romani. În cele două zile de PorolissumFest, între zidurile romane conservate ale castrului s-a creat o atmosferă magică: antrenamente, demonstraţii ale trupelor,lupte ale gladiatorilor. Tropotul cailor, zgomotul săbiilor şi al arcurilor au rupt tăcerea din amfiteatrul roman, de altfel, cel maimare din fosta Dacie. Scanează codul QR alăturat sau accesează acum transilvaniareporter.ro și vezi cum poate fi readusă la viaţă moştenirea unei întregi comunităţi.

www.transilvaniareporter.ro

Dacii liberi, părăsiţi în Ucraina

| Cotidian Regional | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-năsăud | Sălaj

La 20 de kilometri de gra-niţa cu România, la intra-

rea Tisei în Ma ramureşulistoric, arheologii sătmărenişi ucraineni au descoperit,după ani de săpături, cel maimare cimitir din arealuldacic. Aflată în buza comuni-tății româneşti din Transcar-

patia, cetatea dacică de la Ma-laya Kopanya se întinde pe osuprafață de trei hectare şieste construită din valuri depământ. Pe dealul din vecină-tate au fost descoperite 70 demorminte şi cele mai valoa-roase podoabe din aur, dupăvestitele brățări dacice. Este

cea mai mare descoperire da-cică de acest fel. Deocamdată,doar 50% din întreagasuprafață a fost cercetată, să-păturile fiind abandonate,deoarece Ministerul Culturiinu a mai alocat fonduri. Țelularheologilor este de a găsisanctuarul cetății, templul

sfânt al dacilor liberi, lucru cenu va fi posibil până când nuse vor aloca bani pentru con-tinuarea săpăturilor. Acestaeste al doilea cimitir-cetatedacic descoperit, pe lângă celdin Zemplen - Slovacia, aflatla 200 de kilometri de granițacu România. pag. 8-9

Cred că, dacă am continua lucrările, am descoperi lucruri foarte interesante, la care unii nici nu se așteaptă. Sperăm ca, în viitorul apropiat, lucrările să fie finanțate pentru a putea

continua săpăturile, pentru descoperirea templului sfânt al dacilor“, Viorel Ciubotă, istoric

Satu Mare stă „bine“ la capitolul străzide pământ – nici mai mult, nici mai puțindecât 57 de kilometri. Din totalul de 113 deastfel de străzi, doar 23 sunt incluse în pro-iecte de modernizare din fonduri europene.

ECONOMIE | SATU MARE pag. 2

Economia se târăşte pe drumuri de pământ

2 | actualitate

CONSILIUL JUDEŢEAN

Încep lucrările la drumulde acces către viitorul depozit de deşeuri

Consiliul Judeţean Cluj a predat ampla-samentul viitorului drumul de acces laCentrul de Management Integrat al Deşeu-rilor Cluj-Napoca (CMID). Execuţia efec-tivă a lucrărilor în valoare de 1.784.497,59lei va demara în cursul acestei săptămâni,urmând a se finaliza în termen de 12 lunide la semnarea ordinului de începere alexecuţiei lucrărilor. Lucrările vor fi execu-tate de societatea Napoca SA, costurilefiind suportate integral din fondurile pro-prii ale Consiliului Judeţean Cluj. „Impor-tanţa acestui drum este una de necontestat încondiţiile în care asigură accesul la Centrul deManagement Integrat al Deşeurilor în judeţulCluj, această investiţie reprezentând o premisăesenţială în procesul de conformare la standar-dele europene privind depozitarea deşeurilor”,consideră preşedintele Consiliului Jude-ţean Cluj, Horea Uioreanu. Proiectul „Sis-tem de Management Integrat al Deşeurilorîn judeţul Cluj,”are o valoare totală de255.354.025, lei fără TVA, şi este derulat deConsiliul Judeţean Cluj. Contribuţia ne-rambursabilă a Uniunii Europene este de195.854.510 de lei fără TVA.

INIŢIATIVĂ

Vacanţă la mare pentru copiii bolnavi

36 de copii şi tineri care suferă de insu-ficienţă renală cronică se vor bucura şaptezile de briza mării, într-o tabără pe litoralulromânesc. Acest lucru este posibil datorităiniţiativei unui clujean cu mult suflet Ema-nuel Ungureanu, preşedintele Asociaţieipentru Solidaritate şi Empatie „ClaudiaSafta. Tabăra „Zâmbet de copil”, organizatăîntre 21 şi 28 iulie 2013, este susţinută finan-ciar de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca care a alocat suma de 40.000 de lei,Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie„Claudia Safta”, TSE Development Roma-nia SRL - parte a grupul britanic BetfairLTD şi Fresenius Medical Care Romania,4C Project Consulting SRL, , FileomeraSRL, Clinica Dermavision şi La Roche-Posay.

Şedinţele de dializă vor fi efectuateprin bunăvoinţa centrelor FreseniusNephrocare Mamaia, InternationalHealth Care Systems Constanţa şi a Cen-trului de Hemodializă Fresenius din ca-drul Spitalului Judeţean Constanţa, undecopiii şi tinerii vor efectua trei şedinţede dializă pe perioada taberei. „Cadoulextraordinar pentru aceşti tineri suferinzivenit din partea comunităţii clujene prin au-torităţile locale şi cu implicarea deosebită aunor oameni de afaceri generoşi ca ArpadPaszkany, Lucia Morariu, Călin Bohuş,Susan Daniel, Silviu Ganea este un lucrudemn de tot respectul şi aprecierea”, a expli-cat Emanuel Ungureanu, preşedinteleAsociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie„Claudia Safta”, organizatorul taberei.

INEFICIENŢĂ

Războiul” dintre autorităţile locale şicele judeţene a dus la întârzierea cu

doi ani a realizării sensului giratoriudin faţa Aeroportului InternaţionalCluj-Napoca. Deşi existenţa unui aero-port modern, care înseamnă obligatoriuşi un acces facil la acest aeroport esteceva absolut firesc într-un oraş de cincistele, Clujul va intra abia de la toamnăîn lumea civilizată din acest punct devedere.

Despre sensul giratoriu de la aero-port se discută deja de peste doi ani. Pro-iectul a stat destul de mult sub semnulrivalităţii Apostu -Tişe în timpul admi-nistraţiei trecute. Astfel că, deşi toate avi-zele existau încă din noiembrie 2011, latreabă s-a trecut la peste un an şi jumă-tate distanţă, adică în aprilie 2013.

„Proiectul de amenajare a sensului gi-ratoriu de la aeroport a trecut de Comisiatehnică şi de amenajare a teritoriului dinConsiliul Judeţean în 24 noiembrie 2011,astfel că o autorizaţie de construire a fostemisă în decembrie 2012. Nu avem niciunfel de explicaţie de ce fosta conducere aConsiliului Judeţean nu a făcut absolutnimic în aceste condiţii, adică având toate

avizele, timp de şase luni, mai exact întredecembrie 2011 şi iunie 2012. Constructo-rul, UTI Antreprenor, s-a trezit că îi expirăautorizaţia, în decembrie 2012 s-a obţinutprelungirea acesteia. Abia în acest momentni s-a atras atenţia că este nevoie de maimulte autorizaţii de spargere pe strada Tra-ian Vuia, pentru că trebuiau deviate reţe-lele de utilităţi. Primăria clujeană ne-asemnat aceste autorizaţii de spargere abiaîn 29 martie 2013, iar din aprilie au dema-rat lucrările”, a explicat purtătorul decuvânt al Consiliului Judeţean Cluj,Cornelia Trif.

Amenajarea sensului giratoriu începe în august

Devierea utilităţilor se va încheia înmaxim o săptămână, spun reprezentan-ţii Consiliului Judeţean, în prezent lu-crându-se doar la conductele de apă.„Cei de la UTI ne-au spus că apoi vor în-cepe compactarea terenului. Este foarte im-portant ca acesta să se aşeze foarte bineînainte să se înceapă turnarea propriu-zisăpentru că şoseaua de acolo trebuie să facăfaţă şi traficului de TIR-uri care vor intrala terminalul cargo. Constructorul a dat

însă asigurări că, în maxim două luni, sen-sul giratoriu va fi gata”, a mai spus Cor-nelia Trif. Lucrările de la sensulgiratoriu sunt efectuate de UTI şi se ri-dică la 300.000 de lei, valoarea fiind su-portată integral de la bugetul judeţului.Intrarea la aeroport va fi mutată câtevazeci de metri faţă de actuala intrare,care va rămâne secundară.

Semn de civilizaţie:transport gară - aeroport

După terminarea sensului giratoriude la aeroport, Clujul va intra în sfârşitîn rândul oraşelor care asigură un trans-port public direct între aeroport şi gară.„După ce va fi gata acest sens giratoriu,vom putea introduce în sfârşit şi legă-tura directă între aeroport şi gară prinprelungirea actualei linii 8 a RATUC.Mulţi clujeni au cerut primăriei acestlucru însă acesta nu poate fi realizatdecât după reglementarea circulaţiei laaeroport”, a declarat purtătorul de cu-vânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Bu-zatu.

Claudia Romitan

„Eficienţă”: Un sens giratoriu în doi ani

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

NU SE MAI TERMINĂ!

Şoferii din Cluj mai au de îndurat celpuţin încă o lună până când coşmarul

lucrărilor e-on Gaz de pe strada Republi-cii va lua sfârşit. Compania a anunţat căva continua lucrările la reţeaua de alimen-tare de pe strada Republicii de dataaceasta pe tronsonul cuprins între străzileAlexandru Borza şi Petre Ispirescu.

„Tronsonul cuprins între străzile Ale-xandru Borza şi Petre Ispirescu este unuldintre ultimele cuprinse în planul demodernizare a străzii Republicii şi esti-măm că lucrările de înlocuire a conduc-telor şi branşamentelor de pe aceastăstradă se vor finaliza cel mai probabilpână la începutul lunii august, urmândca până la începutul lunii septembrie ca-rosabilul din zonă să fie refăcut integralşi readus la starea iniţială”, au precizatreprezentanţii companiei.

Aceştia au precizat şi că la „solicita-rea autorităţilor locale, pentru a diminua

disconfortul locuitorilor din zonă şi pen-tru finalizarea investiţiilor cât mai re-pede posibil, lucrările se vor efectua atâtpe parcursul zilei, cât şi al nopţii, de lunipână sâmbătă, în mod excepţional şi du-minica (în intervalul orar 06.00-24.00)”.

Locuitorii din această zonă sunt sfă-tuiţi să nu îşi parcheze maşinile în apro-pierea şantierului de lucru pentru a

respecta executarea lucrărilor în condiţiide siguranţă. Pe durata lucrărilor, pentrusiguranţa circulaţiei în zonă, sensul unicde pe strada Petre Ispirescu se va inversape direcţia de mers strada Bisericii Orto-doxe spre strada Republicii, coborâreape strada Republicii făcându-se pestrada Ion Mincu – strada Bisericii Orto-doxe.

e-on Gaz: coşmarul de pe Republiciidurează până în august

În ritm de melc

„

Fo

to:

© TransilvaniaReporter

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

românia văzută din nord | 3

analiză

Într-o zi de marţi a ales Traian Băsescusă lanseze la apă o nouă corabie poli-

tică: Partidul Mişcarea Populară, pecare recunoaşte că-l va susţine după cenu va mai fi preşedinte.

Preşedinte partidului, cel puţin lamomentul startului este EugenTomac, ales deputat în diaspora subsigla PDL, dar care a demisionat săp-tămâna trecută din partidul lui VasileBlaga. Deputatul originar din Repu-blica Moldova, Tomac, a fost, chiar în-ainte de a-şi da demisia, împreună cupreşedintele, în delegaţia acestuia laChişinău. Are 31 de ani, este parla-mentar din 2012, singurul democrat-li-beral care şi-a câştigat pe locul întâicolegiul, până în acel moment fiindunul dintre tinerii promovaţi de Tra-ian Băsescu, pe filiera PDL. Cooptat înechipa de consilieri de la Cotroceni înainte de a deveni deputat, EugenTomac a fost numit, mai întâi secretarde stat în Ministerul Afacerilor Ex-terne, în 2009, după instalarea PDL laputere, apoi transferat, în 2010, în su-bordonarea directă a lui Emil Boc laGuvern, ca şef al Departamentuluipentru Românii de Pretutindeni.

La rândul său, tânărul consilier destat a susţinut-o intens pe Elena Bă-sescu în 2009, în Republica Moldova,pentru a câştiga voturile românilor laalegerile europarlamentare, la carecandida ca independent, precizeazăgandul.info.

Tomac era prim-vicepreşedinte alfilialei diaspora a PDL, iar la Congre-sul din 23 martie a susţinut-o pe ElenaUdrea pentru şefia partidului. „Mi-am

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

popularii în nord-Vest

Comitet de inițiativă la Satu Mare

La Satu Mare, Mişcarea Populară aluat fiinţă în 3 iulie. Momentan, în judeţexistă doar 60 de membri ai FundaţieiMişcarea Populară, în schimb s-au adunatpeste 2.000 de semnături. Comitetul deiniţiativă este format din cinci membri:Zoltan Papp, Romeo Pop, Simona Dără-ban, Loredana Havrincea şi Viorica Jos-zak. Romeo Pop ne-a declarat că, înperioada următoare, va fi stabilită exact şiconducerea, numele coordonatoruluiFundaţiei urmând să fie ales dintre ceicinci. De remarcat este faptul că, printrecei care au participat la întâlnirea de con-stituire a fundaţiei, s-au aflat fostul pre-şedinte al PDL Satu Mare, deputatul IoanHoldiş, şi fostul preşedinte al organizaţieijudeţene de tineret a PDL Satu Mare, Flo-rin Gal, trimis în judecată de către DNApentru concesionarea hotelului Sport fos-tei sale firme. Aceştia nu se regăsesc în co-mitetul de iniţiativă.

La Sălaj, femeile sunt la putere

Femeia de afaceri Lia Stanca este coor-donatorul Fundaţiei Mişcarea Populară înSălaj. Potrivit acesteia, până acum, peste osută de sălăjeni au decis să se înscrie în fun-daţia care, în viitorul apropiat, va trebui săgenereze Partidul Mişcarea Populară. „În-scrieri au loc în fiecare zi. Se încearcă şi des-chiderea unor filiale la Şimleu şi la CehuSilvaniei şi, în perspectivă, şi la Jibou şi încomune”, ne-a declarat ea. Lia Stanca estefemeia de afaceri cea mai bine plasată întopul Forbes. În clasamentul publicat în oc-tombrie anul trecut, ea ocupa locul 450. Po-trivit celor de la Forbes, Lia Stanca esteasociat la 13 societăţi din Zalău, cea maiprofitabilă dovedindu-se a fi anul trecutfirma care se ocupă de comercializareacombustibililor. (Olimpia Man)

O „ilustră necunoscută” la Maramureș

Fundaţia „Mişcarea Populară” care afost lansată în Maramureş în data de 5 iulie,va fi condusă în judeţ de Rodica Mureşan.Anunţul a fost făcut de Andreea Costaciuc,ofiţerul de presă al fundaţiei. „Au fost ana-lizate mai multe CV-uri trimise din Mara-mureş. Rodica Mureşan a fost remarcată însală la întâlnirea care a avut loc în BaiaMare pe 5 iulie, dar nu a fost încă anun-ţată”, a precizat Andreea Costaciuc.Aceasta a mai adăugat că Rodica Mureşannu este o „persoană publică”.

Simona Munteanu, Cristina Cîcâu

Noi suntem preocupaţide întărirea PDL, dar

apariţia oricărei noi formaţiuni politice

înseamnă sănătatea democraţiei şi noi salutăm

acest lucru. PDL poate colabora şi cu Mişcarea

Populară, aşa cum a colaborat şi cu toate

celelalte partide, mai ales că avem valori şi proiecte

comune. Mă gândesc laun referendum privind

parlamentul unicameral şi 300 de parlamentari,

un obiectiv la care am lucra împreună”, Daniel Buda,

preşedinte PDL Cluj.

înaintat astăzi demisia din PDL. Mă ală-tur unui proiect politic nou, cu ale căruiobiective coincid în totalitate şi proiectelemele. Consider că România are acum ne-voie acum de un suflu nou în politică şi deo altă opţiune pentru viitor”, şi-a justifi-cat el plecarea din PDL.

AvantajePartidul lui Traian Băsescu, cum i s-a

spus, are avantajul notorietăţii preşedin-telui şi, pe de altă parte, al unui anoni-mat strategic în privinţa membrilor.Despre liderii acestei formaţiuni se ştiupuţine lucruri, sunt de regulă intelec-tuali, nu oameni de afaceri şi n-au un tre-cut politic prea complicat, controversat.Ei s-au strâns în jurul nucleului de la Co-troceni. Sebastian Lăzăroiu, Daniel Fu-neriu, Marian Preda şi CristianDiaconescu fiind, dacă nu consilieri,atunci foşti colaboratori ai lui Traian Bă-sescu. Modul în care s-a coagulat acestproiect poate fi un avantaj: sunt afinităţiintelectuale, compatibilităţi verificate înanii în care au lucrat împreună în gu-verne şi la Cotroceni. Acesta fiind diferitde felul în care s-au format îndeobştepartidele la noi, pornind de la partene-riate de afaceri, interese administrativecomune sau perspectiva puterii progno-zată de sondaje.

RiscuriRiscul major pentru PMP este să nu

reuşească să depăşească blocajul dialo-gului şi al colaborării cu celelalte for-maţiuni de drepta, dar să nici nu-şicontureze un program propriu de suc-ces, o identitate remarcabilă. Orgoliile„intelectualilor lui Băsescu” se mani-

festă şi în raport cu partidul Forţa Ci-vică, pe care nu l-au luat la masa dis-cuţiilor până acum. Ba mai mult, decâte ori au ocazia, Daniel Funeriu sauSebastian Lăzăroiu îl atacă pe MihaiRăzvan Ungureanu, în seiajul unei ge-lozii iscate de slăbiciunea iniţială a luiTraian Băsescu pentru fostul premier.Deşi motivaţia lor pare obiectivă: ei îireproşează lui MRU că nu a reuşit sărămână la guvernare, în cercurile pre-zidenţiale este cunoscut faptul că MRUa stârnit invidii şi orgolii între discipo-lii lui Traian Băsescu. Cum va reuşiTraian Băsescu să-i facă să treacă pesteorgolii, nu se ştie. Cert este că MRU s-a întâlnit în weekendul trecut cu pre-şedintele, dar pe teren neutru. A fostnevoie să urce amândoi Muntele Găinapentru a se vedea. Un alt risc este datchiar de existenţa lui Traian Băsescu.Rămâne de văzut cu câtă abilitate vaputea conduce preşedintele acestă co-rabie spre portul 2014.

De unde porneşte PMPAvând deja cele 25.000 de semnă-

turi necesare, intenţia declarată esteparticiparea noii formaţiuni la euro-parlamentare în 2014. Apoi, susţinereaunui candidat la prezidenţiale. Zvonu-rile de până acum avansează ideeaunui „Alexandru Ioan Cuza” care săunescă Moldova cu România şi acela arfi tânărul Tomac, de origine moldovea-neană şi cu ambiţii politice.

Popularii de la ClujPreşedintele Fundaţiei Mişcarea Po-

pulară de la Cluj este Claudiu Câm-pean, care mai întâi a trecut, preţ devreo şase luni, pe la Forţa Civică a luiMihai Răzvan Ungureanu. Este de pro-fesie economist, director la Banca Car-patica. În boardul FMP se mai aflăjurnaliştii Paul Niculescu şi VictorLungu. Dar figura reprezentativă aMişcării clujene este Adrian Papahagi,care a demisionat recent din PDL ca săse alăture echipei prezidenţiale, deşi înPDL se înscrisese doar în toamna tre-cută.

Ruxandra Hurezean

Lansarea PMP vine să tulbure un pic liniştea

de pe dreapta. Acest partid, dupăcum îmi dau eu seama, nu va

accepta decât rolul de lider, ori, marele semn de întrebare

rămâne acesta: dacă va fi în stare să coaguleze forţele de

dreapta. Riscul este să nu reuşească, să se macine între

ei pe drepta şi să câştige stânga”, Ioan Hosu, sociolog, Universitatea „Babeş Bolyai”

Partidul Mişcarea Populară, avantaje şi riscuri

Muschetarii visează la Moldova

La conferinţa de presă au participat, alături de Tomac, Marian Preda, preşedin-tele Fundaţiei Mişcarea Populară, Tedor Baconschi, Adrian Papahagi şi CristianPetrescu. Tomac a declarat că Mişcarea Populară se constituie ca şi partid la do-rinţa populaţiei, scopul politic iniţial fiind obţinerea unui scor bun la europarla-mentare. El a ţinut să sublinieze că cei din Partidul Mişcarea Populară suntparteneri ai actualului şef al statului.Un alt obiectiv precizat de Tomac este legatde parcursul european al Republicii Moldova

4 | EVENIMENT

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Sălaj

Mai mult de jumătatedintre profesori au picat definitivatul

Ministerul Educației a afișat marți re-zultatele parțiale, înainte de contestații, laexamenul de definitivat. În Sălaj, au reușitsă ia note peste 8 și să promoveze, astfel,examenul, mai puțin de jumătate dintrecandidații prezenți. Potrivit informațiilorprimite de la inspectorul școlar Ioan Opriș,din cei 132 de candidați care au predat lu-crările la finalul examenului, 56 au reușit săobțină note peste pragul de promovare,care anul acesta a fost stabilit la nota 8. Pro-centul de promovare la nivel de județ este,astfel, de 49,24 la sută. Niciunul dintre can-didați nu a reușit să facă o lucrare perfectă,de nota 10. Cea mai mare notă obținută înSălaj este de 9,8 și aparține unui candidatde la psihopedagogie specială, Kiss Reka,de la Centrul Școlar pentru Educației Inclu-zivă Șimleu Silvaniei. La polul opus este unprofesor de sport de la Liceul Teoretic „IonAgârbiceanu” Jibou, notat cu 1,45. Candi-dații nemulțumiți de nota obținută au ter-men până miercuri să depună contestații.Contestațiile se depun la Liceul Tehnologic„Mihai Viteazul” Zalău, acolo unde a fostși centrul de examen. Rezultatele finale,după soluționarea contestațiilor, vor fi afi-șate sâmbătă, 27 iulie. Reamintim că laacest examen s-au înscris 145 de candidați.Cinci nu s-au prezentat din start, iar opt aupărăsit sala după ce au văzut subiectele,abandonând, oficial, examenul. (OlimpiaMan)

Satu Mare

De pe băncile şcolii direct în şomaj

Un număr de 170 de tineri care au ab-solvit școlile în acest an s-au înregistrat laAgenția Județeană pentru Ocuparea Forțeide Muncă (AJOFM) Satu Mare pentru aprimi ajutorul de șomaj, având în vedere cănu s-au putut angaja. AJOFM Satu Mare aanunțat, printr-un comunicat, că cei maimulți absolvenți provin din învățământulliceal, însă sunt și câțiva absolvenți de fa-cultăți. „Până la data prezentului comunicat,la AJOFM Satu Mare s-au înregistrat 170 ab-solvenți, dintre care 141 provin din învățămân-tul liceal și postliceal, 24 din învățământulprimar, gimnazial și profesional, iar cinci per-soane din învățământul universitar”, preci-zează sursa.

Absolvenții pot obține i ndem nizație deșomaj dacă în termen de 60 de zile de la ab-solvire s-au înregistrat la AJOFM. Indem-nizația de șomaj pentru absolvenți seacordă la cerere, pe o perioadă de șase luni,iar cuantumul acesteia reprezintă 50% dinvaloarea indicatorului social de referință învigoare (500 de lei). (Cristina Cîcău)

BOrŞa

Telegondola, funcţionalăla sfârșitul anului

„Telenovela” telegondolei din Borșa seapropie de marele deznodământ. Potrivitreprezentanților Primăriei, instalația va fifuncțională până la finele acestui an. Înce-pută în urmă cu mai bine de cinci ani, in-vestiția a fost oprită de nenumărate ori, iartermenele de dare în funcțiune au fost amâ-nate la nesfârșit din lipsă de bani. Potrivitunui anunț postat de Primaria Borșa pe Fa-cebook, atât lucrările la stația de sus, cât șicele de la stația intermediară sunt gata, iaracum se așteaptă ca firma austriacă Dop-pelmayr să livreze gondolele și să pună in-stalația in funcțiune.

Totodată, reprezentanții administrațieilocale din Borșa se asteaptă ca telegondolasă fie funcțională până la sfârșitul anului,când va avea loc și inaugurarea oficială.Lungimea instalației de telegondolă va fi de2.113 metri, iar capacitatea de transport peoră va fi de 1.800 de persoane. Până în pre-zent, pentru amenajările de la pârtie și te-legondolă s-au cheltuit peste 13 milioanede euro. (Simona Munteanu)

Opțiunea „a doua facultate”,povestea unei generațiiMihaela Andoni este farmacist și re-

gizor. Și-a trăit viața, până la unpunct, conform dorinței părinților ei.Ceea ce trăiește azi, faptul că în fiecarezi descoperă ceva nou, ceva ce îșidorește cu adevărat, este datorită faptu-lui că a urmat o a doua facultate, cea pecare și-a dorit-o ea și nu familia, și-aschimbat radical viața personală, a ales,pur și simplu, să fie fericită. Asemeneaei, din anumite motive, tot mai mulțifoști studenți revin pe băncile facultățilorși, de multe ori, în domenii profesionaletotal diferite față de ceea ce au practicatînainte, poate, pentru ani de zile.

„Amintirile mele din copilărie oscileazăîn jurul școlii muzicale pe care am fost oare-cum forțată să o termin la insistențelepărinților mei. Adolescentă fiind, în loc să iescu prietenii cum aș fi vrut, trebuia să mergla ore, să studiez. Am avut o perioadă în carei-am reproșat mamei mele faptul că a insistatprea mult pe anumite direcții. După ce amavut copiii mei, am realizat ca ea a dorit totceea ce era mai bun pentru mine. Astăzi larândul meu le ofer copiilor mei cât mai multeoportunități, însă încerc să-i las pe ei să facăalegerea finală.”

Drumul prestabilitLa terminarea liceului nici nu s-a pus

problema ca Mihaela să dea la Conser-vator: „Vrei să mori de foame?”, i-au spuspărinții care, ambii farmaciști de mese-rie, cu farmacia lor, și-au dorit ca fata lorsă se facă farmacistă. Mihaela recunoaștecă în acel moment nu a pus piciorul înprag, pentru că nu era hotărâtă ce vreasă facă în viață. „Sunt convinsă că la vârstade 18-19 ani foarte mulți tineri nu știu ce vorcu adevărat. Noi, în România, rareori oferimcopiilor șansa asta de a fi testați, de a vizitaîncă din timpul școlii mai multe locuri demuncă pentru a se putea descoperi pe eiînșisi”, spune tânara.

Chimia nu-i plăcea dar a luat ore înparticular, a tocit-o și a intrat fără pro-

bleme la Farmacie, pe care a terminat-ocu bine. Și-a dat însă seama că nu are odorință acută să lucreze într-o farmacie.„M-am gândit să mai fac doi ani derezidențiat poate vine pofta (râde).” În acesttimp a lucrat într-o farmacie. În primulan a fost entuziasmată pentru tot ce eranou, pentru ceea ce nu învățase în facul-tate. De abia în al doilea an și-a datseama că nu asta își dorește să facă pen-tru tot restul vieții.

Din farmacie, la regie„Pur și simplu m-am trezit într-o

dimineață și am zis că nu mai merge așa, nureușeam să trec peste anumite frustrări, numă regăseam, eram într-un cerc vicios încare toate mergeau prost. Apoi am decis:«Este viața mea, am una singură și vreau sămi-o trăiesc așa cum vreau eu». Am încercatsă mă gândesc la ce aș vrea să fac, care estedomeniul în care m-aș regăsi.” Așa a deve-nit studentă la „Cinematografie, fotogra-fie și media” în cadrul Facultății deTeatru și Televiziune la UBB, facultate pecare a absolvit-o anul trecut. „Am avutmarele noroc ca fix în anul în care am intratla facultate, în cadrul TVR aveau nevoie decolaboratori. La început nu știam dacă amfăcut o alegere bună sau nu, simțeam însă căsunt atrasă de tot ce ținea de audio-vizual.Luasem în calcul și posibilitatea de a mă des-curca în viitor pe cont propriu, fără șefi”,mărturisește Mihaela.

În tot acest timp a făcut televiziune caproducător, realizator, redactor, regizor,reporter sau moderator. În facultate aînvățat să facă editare video. Și-aînființat propria companie de producțieaudio-vizuală și, acum, nu mai este an-gajata nimănui. „Nu regret nicio secundăcă am făcut Farmacia. Am crescut printreprofesori extraordinari, începând cu mento-rul meu, Marius Bojiță. UMF Cluj este Uni-versitatea în care m-am format ca om înprimul rând. M-am gândit să plec din țarăcând eram mai tânără. Ca să reușești în Ro-

mânia, îți trebuie, poate, un pic de nebunie.Când am luat decizia de a schimba totul ra-dical în viața mea, lumea a rămas uimită. Înacest moment, părinții, rudele, prietenii aurealizat că mă descurc foarte bine din toatepunctele de vedere. În domeniul producțieiaudio-vizuale și publicitate se câștigă foartebine”, spune tânăra de 36 de ani care esteși mamă doi copii.

Mihaela este de acord cu faptul căpărinții încercă să-i ajute pe copii să-șialeagă calea și că educația copilului esteo provocare pentru orice părinte.

Drumul ales„Cunosc multe persoane din generația

mea care și-au schimbat radical domeniul deactivitate. Cred că ne plângem prea mult încontextul în care putem opta pentru orice ca-rieră există pe lumea asta. Avem posibilitateade a călători, de a ne deschide orizontulcunoașterii, de a ne redecora casa, a fotogra-fia, a scrie o carte sau un scenariu. Suntemniște norocoși. Generațiile anterioare au avutposibilități restrânse. Un job pentru tot res-tul vieții era o normalitate. Pe când astăzi,dacă ai decis că cei 10 ani de contabilitatepetrecuți în aceeași firmă, același birou ți-aucam fost de ajuns și ai decis să-ți faci o afa-cere în domeniul turismului, nu mai stai peganduri. Dacă îți dorești ceva cu adevarat, aitoate șansele de reușită”, spune Mihaela.

După schimbarea radicală din viataei, Mihaela a realizat că este mai creativă,mai productivă și mai fericită. A învățatpe parcurs să se concentreze asupra lu-crurilor care contează cu adevarat și să-și urmeze inima. A încetat să-și punăîntrebarea: „Ce meserie voi avea de acumîncolo pentru tot restul vieții mele? Cusiguranță peste zece ani nu voi mai fi aceeașipersoană. Ceea ce trăiesc astăzi este doar odirecție care îmi permite ca în fiecare sfântăzi să descopăr ceva nou, ceva ce îmi doresc cuadevărat.”

Diana Mesaroş

Faptul că la noi, în România, multă lume merge pe o singură meserie toată viața este o tâmpenie. Dacă ai chef, de exemplu, după 10-15 ani, să schimbi domeniul

de activitate, să guști din altceva e OK. De ce să stai o viață în spatele aceluiași birou dacă nu ești fericit și mulțumit acolo? Mulți stau din frica de schimbare la joburi care

nu le aduc satisfacții sau în relații neplăcute”, Mihaela

Destine alese de părinţi

comunitate | 5

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

cizat că mulţi tineri care nu au găsit locde muncă şi-au făcut un atelier cu inves-tiţie minimă pentru a putea să câştige unban şi prezenţa la târgurile organizate înzona centrală le asigura o sursă de venit.

Muncă în zadarDupă ce ani de zile au colaborat efi-

cient cu Primăria, meşterii au primitanul acesta refuzul autorităţilor de a-şiinstala pavilioanele, deşi pe strada Ko-gălniceanu, de Zilele Oraşului, au înfru-museţat zona cu 60 de standuri. Defiecare dată când i s-a cerut colaborarea,Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni arăspuns prompt şi a făcut cinste oraşu-lui. „Acum stăm şi ne întrebăm: de ce amfăcut o aşa mare asociaţie? De ce am căutatmeşteri? De ce am făcut un album ca să pro-movăm tradiţia autentică din Cluj? Nufuncţionăm la întâmplare, suntem înregis-traţi, avem statutul nostru şi totuşi nu ni sepermite existenţa, nu ni se permite să fim vi-zibili”, declară Viorica Ciobanu. „Nu-inormal să invadăm zona de terase. StradaMatei Corvin reprezenta o zonă tradiţională,cu vad comercial pitoresc. Meşterii popularişi standurile lor dădeaun un plus de culoare,într-un loc discret, decorat frumos. Din pă-cate, în faţa intereselor unora de a permitedeschiderea de resturante şi cafenele, nuavem cum să ripostăm. Este ruşinos ca meş-terii să ajungă pe străduţe lăturalnice, când

ei sunt cei care promovează Clujul şi atragoamenii şi turiştii în zonă”, a precizat Ti-beriu Groza , directorul Centrului Jude-ţean pentru Conservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale Cluj

Un pavilion, o maşinăDin partea Primăriei, meşterii au pri-

mit câteva variante unde să îşi ampla-seze pavilioanele şi unde să organizezetârguri. Câteva dintre acestea sunt stră-zile Potaissa, Andrei Saguna (ex Str. Du-bălarilor), sau Sextil Puşcariu. „A încercatbreasla un târg timid pe Str. Sextil Puşcariu,însă aceste străzi nu sunt locuri vizibile.Meşterul stă acolo şi lucrează, dar nuvinde”, afirmă Viorica Ciobanu. Pe stradaSextil Puşcariu, pe lângă faptul că nuoferă vizibilitate, spaţiul este foarte limi-tat. Riveranii au început să le transmitămeşterilor ameninţări din ce în ce maidese, iar maşinile parcate de-o parte şi decealaltă a străzii îngreunează şi mai multaccesul turiştilor interesaţi de produselemeşterilor clujeni. „De când s-au terminatZilele Clujului, de atunci, nu vor nicicum săne lase pe Matei Corvin. Măcar câte douăsăptămâni pe lună de ne-ar lăsa. Maşinile n-ar avea voie să intre, dar vedeţi că nu preaţin cont. Turiştii cumpărau de la noi şi prinasta promovam produsul autentic din Cluj.Multe grupuri de turişti se aduc până laCasa Matei sau la Biserica Franciscană, însă

Primăria Municipiului Cluj-Napocanu le mai aprobă membriilor Aso-

ciaţiei Meşterilor Populari Clujeni or-ganizarea târgurilor pe străzile MateiCorvin, Vasile Goldiş, respectiv în PiaţaUnirii.

Potrivit meşterilor populari, motiva-ţiile Primăriei sunt legate în primul rândde Patrimoniu. „Arhitecţii spun că se stricăaspectul străzii Matei Corvin şi Vasile Goldişdin punct de vedere istoric şi arhitectural.Noi, în ultima perioadă stăteam doar pe par-tea dreaptă, pe strada Matei Corvin, pentrua avea trecătorii loc. Iarna ne curăţam ză-pada, vara făceam curăţenie când plecam,acum ne-au alungat pe noi pentru a face locteraselor”, precizează Preşedintele Aso-ciaţiei Meşterilor Populari Clujeni, Vio-rica Ciobanu. Potrivit acesteia, meşteriise află într-o situaţie dificilă. „Atunci cândni s-a spus să facem nişte pavilioane dinlemn special, ca să arate a târg expoziţional,fiecare meşter şi-a făcut pe banii lui. De ase-menea, pentru a nu avea probleme finan-ciare, meşterii şi-au făcut PFA-uri, plătescimpozite şi majoritatea din asta trăiesc. No-rocul nostru este că suntem o asociaţie cu-noscută şi ne-au mai invitat şi alte oraşe laanumite evenimente. Cu toate acestea, mulţidintre meşteri nu au bani de pâine. Nu sun-tem comercianţi, suntem direct producătorişi promovăm ceva cum ştim şi cum putem”,a declarat Viorica Ciobanu pentru Tran-silvania Reporter. În plus, aceasta a pre-

pe noi nu ne mai văd aici pe străduţă”, a pre-cizat una dintre meşterele populare, alcărui pavilion este instalat acum pe stradaSextil Puşcariu.

Sus la patruProdusele meşterilor populari clujeni

pot fi admirate şi achiziţionate în expoziţiadeschisă permanent în Magazinul Centraldin Cluj-Napoca, la etajul patru. Din pă-cate, prea puţină lume ştie de prezenţa loracolo şi, ca urmare, vânzările sunt infime.„Când ne întreabă clujenii unde suntem, noi lerăspundem că nu suntem nicăieri. Nici nu ne-am gândit că, după ce am făcut atâtea târ-guri bune şi foarte bune şi am reprezentat Clu-jul peste tot în lume, să se întâmple aşa ceva.Nu vreau să judec pe cineva, însă cine a luathotărârea ar trebui să se mai gândească. Vomface şi o petiţie, vom ieşi în ziare şi pe posturide televiziune până când situaţia se va reme-dia”, promite Viorica Ciobanu. AsociaţiaMeşterilor Populari Clujeni, înfiinţată în2005 cu sprijinul Centrului Judeţean pentruConservarea şi Promovarea Culturii Tradi-ţionale Cluj, reuneşte peste 170 de meşteridin judeţul Cluj, atât români cât şi ma-ghiari, reprezentând diverse meşteşuguritradiţionale: brodat, ţesut, prelucrarea lem-nului, olărit, realizarea podoabelor din măr-gele, pictură icoane, costume populare etc.

Cristina Beligăr, foto: Dan Bodea

Absurd! Meşteşugarii alungaţide pe cea mai frumoasă stradă

Locul meşteşugarilor va fi luat de terase mai mult sau mai puţin înghesuite, mai mult sau mai puţin de bun-gust

6opinii

Din nou pe prima scenă,după decizia Curţii Con-stituţionale de a o scoatede la naftalină, infracţiu-nea de calomnie îşi va re-căpăta foarte repede

statutul de vedetă a sălilor de judecată. Şifiindcă trebuie să fim pregătiţi în faţaacestui flagel, care ne va băga pe toţi într-un malaxor de calomniatori şi ca-lomniaţi, haideţi să revedem ce este ca-lomnia şi cine este calomniatorul. Ca odefiniţie succintă, calomnia înseamnă aatribui cuiva defecte pe care nu le are, încondiţiile în care calomniatorul face acestlucru în cunoştinţă de cauză. Printr-o ca-lomnie bine condusă se ponegreşte, semurdăreşte, se defăimează, se aduceafront onoarei, reputaţiei, demnităţii uneipersoane.

Calomnia este o armă comodă, acţiu-nea de calomniere nu comportă niciunefort deosebit. Consumul intelectual esteinexistent şi, de aceea, această armă estefolosită în general de persoane care nuprea sunt înzestrate cu calităţi care să lepermită să se facă altfel auzite. În schimb,îţi cere agresivitate, rea-credinţă şi un felpervers de a profita de libertatea pe careţi-o dă media, presa, radioul. Ea prindepe nevoia de scandal şi este un fel de ra-mură a scatofiliei. Calomniatorului îiplace să urâţească lucrurile, are chiar ovoluptate perversă când urâţeşte.Aceasta se combină într-o simbioză sinis-tră cu plăcerea josnică de a pângări.

De obicei, calomniatorul este urât şifizic, şi moral şi îşi doreşte cu ardoare să-i vadă şi pe alţii că sunt la fel. El esteinvidios, urăşte cu toata fiinţa lui şi simtepermanent nevoia de a spurca. Cea maimare bucurie a calomniatorului esteatunci când creează fisuri în societate, întot ceea ce înseamnă spaţiul public. Încondiţiile în care toată lumea se apărăîmpotriva ştirii calomnioase, mare partedin energia publică care ar trebui canali-zată spre lucruri pozitive este anihilată.Într-un clasament al nemerniciei, calom-niatorul îl surclasează evident chiar şi pedelator, el de fapt se află în vârful ierar-hiei ticăloşilor. Delatorul se poate întâm-pla să aibă de partea lui adevărul, pecând calomniatorul lucrează doar cu fal-suri.

Dar, nu este suficientă o gură care săcalomnieze. Trebuie să existe şi o urechecare să creadă. Problema este că, demulte ori, cititorii de calomnie nu vor săvadă adevărul. Adevărul este banal. Ceeace excită imaginarul este calomnia. Eaeste vedeta. Oamenii preferă unui adevăramărât ceva mincinos, dar suculent.

Reincriminând calomnia, nu s-afacut decât să se reintroducă răspunde-rea pentru riscul pe care şi-l asumă ca-lomniatorul atunci când intoxică ocomunitate. Problema cea mare a celuicare se apără, care dezminte, este că re-lansează din nou calomnia. Tot ceputem face este să sperăm că, pe termenlung, ea nu rezistă.

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Despre calomnie şi calomniatori

Silviu Sumlas

avocat

Mă uit în jurul meu îndu-rerat, revoltat şi con-stat că trăiesc într-o mahala fără sfâr-şit, unde bârfa, acuza,furtul şi scuiparea se-

menilor în public, cu nesfârşită sete şi plă-cere, au alungat civilizaţia şi omul. Auaruncat totul în anarhie şi haos. De la o zila alta, mizeria, imoralitatea şi degradareasocietăţii urcă pe culmi nebănuite, cum zi-ceau, unii, ieri! Să ne uităm în jur...

* Un oarecare Turcescu, scandalizat căNadia Comăneci a făcut reclamă unui soide margarină, sare la gâtul ei, o face cuou şi cu oţet şi spune cu năduf, democra-tic, că i-ar da câteva picioare în fund. Eljigneşte o fostă mare campioană mon-dială, europeană, olimpică, o personali-tate din zestrea - fie ea şi sportivă - de aura umanităţii. O lume întreagă o iubeşte,o apreciază pe Nadia, dar vine un semenincolor, inodor, dar democrat şi, pur şisimplu, îşi bate joc de ea. Unul care trece,pe rând, pe la televiziuni pe plată bună,pentru că scurmă în gunoaie şi pune lazid şi execută pe cel cerut de patroni sauvoit de el. Avea dreptate un filozof carescria că poate e mai toxică gazetăria luidecât margarina cu pricina. Suduirea fărămotiv şi jenă a semenului este deja, la noi,o tradiţie!

* Marea doamnă a operei, AngelaGheorghiu, a divorţat de soţul ei, RobertoAlagna. În locul decenţei şi demnităţii, eaalege să-şi acuze fostul soţ prin ziarele oc-cidentale şi ale noastre, arătând cât debrutal, de scandalagiu a fost. De ce atâtalipsă de pudoare, de simţ al măsurii??

* O cântăreaţă oarecare, bătută chiarde impresarul ei, apare (căutată!), searăde seară, pe toate ecranele televiziunilorşi în toate ziarele. Suntem, pur şi simplu,asediaţi de... drama cântăreţei. De ce? Lace foloseşte bocetul femeii? Şi al televiziu-nilor numai la rating?

* Fosta soţie şi sora regizorului SergiuNicolaescu se ceartă ca la uşa cortului întoată mass-media. De ce? Pe averea răpo-satului. Competitoarele se duc la tribu-nal. Succes, dar e trist.

* Presa scrisă şi video are un apetit fu-ribund pentru a descoperi cea mai micăgreşeală a medicului, să facă caz de easeri la rând. Greşesc şi ei. Sunt oameni şiei. Oare uităm câte mii de medici lu-crează în toată Europa şi mai departe? Căla noi sunt plătiţi ca birjarii!? Leafa lor, pelângă cea a vedetelor, e un amărât de bac-şiş. Apoi, uităm de cazurile în care ei aufăcut minuni, salvând vieţi? Sunt căutateeşecurile cu sadism şi pricepere! Ca săsporim mizeria, mahalaua, bârfa... Dupăei sunt luaţi în tărbacă profesorii şi elevii.Ei iau mită. Şi preoţii au loc pe miculecran când calcă strâmb. Şcoala nu e

bună, sănătatea, nu, credinţa, nu?! Atuncice ne rămâne?

* Preşedintele ţării coabitează cu pre-mierul. Iar coabitarea vine de la copită.Cum apucă, preşedintele îi rade câte o co-pită premierului. Recent, pentru că a fost înChina, că n-a făcut nimic, deoarece nu i s-aaprobat - ca pe vremea lui nea Nicu -agenda convorbirilor. Traian Băsescu ar ficel mai mare dictator. I-ar întrece pe toţi depână acum. Nu poate; stăpânii lui nu preavor ca ăi mici să dicteze.

* Gâlceavă mare şi în sport. Nu ştim cee licenţierea echipelor, facem baraje fără jus-tificare. Mai mult, cele cinci sau şapte fede-raţii de arte marţiale iau jumătate dinbugetul sportului. Şi sunt „arte” de care n-a auzit aproape nimeni – Taekwondo, Ke-kondo, Kung Fu şi altele. Cine le practică?Patru sau cinci ţări. Echivalează o medaliede aur la orice disciplină clasică cu una deKu-ku-ru-ku-ku? Să fim serioşi. Dacă adău-găm alte aşa-zis discipline sportive vomconstata că sportul clasic trebuie să disparăşi să troneze bătăile, forţa şi mizeria umană.Unde vom ajunge?!

* Intervenţiile procurorilor şi poliţişti-lor la BAC ne-au amintit de vremurile co-misarilor sovietici din anii '40-'50! Atunci,dubele mergeau noaptea şi îi ridicau penefericiţi. Acum se merge în plină zi cuautobuze, cu sau fără mandate, cu poliţai,şi sunt ridicaţi, percheziţionaţi elevii, caultimii borfaşi. Cred unii că aşa se luptăcu corupţia. Procurorii au sărit ca arşi, căse amestecă oficialităţile în meseria lor.Uită dumnealor că aşa fermi şi conştiin-cioşi cum vor să pară, n-au cercetat ce s-a întâmplat cu flota, cu casele, cu mo-gulii, cu cei aduşi din lumea largă prinInterpol şi ascunşi acum de nu mai ştienimeni de ei, de anchetele din sport, unaa durat cinci ani, alta durează de vreoşapte şi nu e gata. Îmi spun unii că s-avrut acea demonstraţie de forţă cu auto-buze, procurori şi poliţişti pentru a loviîn actuala putere şi aici în ţară, şi mai de-parte. Posibil. Eu mă întreb de ce nu auvenit opt sau 10 procurori în şcoală şi treisau patru poliţişti civili şi să-i anchetezeacolo pe alevi, de îndată ce ieşeau de laexamen?! În câteva minute, un procurorîşi dădea seama dacă are în faţă un ins co-rect sau unul care ascunde ceva. Şi nu ştianimeni nimic. Dar s-a voit compromite-rea puterii. Interesant că procurorii ştiumai bine când omul e bolnav decât medi-cii şi cine nu, cum trebuie trimişi în faţainstanţei medicii care-i apără pe presupu-şii infractori. Dar nu se supără când avo-caţi fac zile în şir apărarea chiar a celorcondamnaţi pe micile ecrane! „Norocul”nostru este că ne-au mai rămas câţivaprocurori de „spiţă nobilă”: Monica Ma-covei, Codruţa Kovesi şi Daniel Morar.Că în rest e un pustiu cum n-a mai fost...

Viorel Cacoveanu

scriitor

În ce lume trăim?

Foto

: ww

w.k

orp

ekal

emle

r.com

7trAnsIlvAnIACultură trADIŢII

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

reportAj

Femeia şi cetera. Sau cetera şi femeia.Că oricum seamănă. Dumitru Cilica

n-ar putea spune foarte precis care e or-dinea, dar fiecare face să i se luminezefaţa ori de câte ori povesteşte despre ele.

Pornit pe muzica vieţii în urmă cuaproape 78 de ani, pe 3 septembrie 1935,Dumitru Cilica, unul dintre cei mai marisolişti instrumentişti ai judeţului Bistriţa-Năsăd, s-a născut într-un capăt de lume.La propriu capăt, pentru că, din RuncuSalvei, nu este alt drum de întoarceredecât cel pe care ai mers. Dar şi acela eraaproape impracticabil adesea, până înacest an, când a fost asfaltat. Un drumîngust şi şerpuit ca însăşi viaţa. Dar cuatâtea frumuseţi împrejur. „Am trăitbine, am dus-o bine. Băutură, mâncare…Străinătate… Viaţa a fost frumoasă, mi-am petrecut-o fain, mi-am făcut tot cemi-o fost rândul”, cum singur zice neaDumitru.

Botejiuni în sat şi concerte în lume

La cântecul din ceteră şi-a dat dru-mul încă de când avea nouă ani. Păşteavacile şi zdrăngănea: „Prima dată amfost slugă la un moş al meu, ăla mi-o datvioara. Pe luncă. Şi, umblând la vite, amtot scârţâit, hai încoace, hai încolo. Apoim-o angajat băieţii la clăcăşi, botejiuni, lajoc în sat”.

Ajunsese tot mai dibaci în mânuireaarcuşului dat cu sacâz. Iar măiestria l-afăcut tot mai cunoscut. La un momentdat, fiul ţăranilor Nastasia şi Ioan dinRuncu Salvei ţinteşte mai sus, sprelumea bună a muzicii populare, şi seprezintă la un concurs la oraş, la Orches-tra Populară Bistriţa. „Am reuşit. Apoiau început turneele. Am mers peste tot”,povesteşte nea Dumitru. Îmi întinde orevistă veche, în care Valeria Peter Pre-descu îi făcea o prezentare, a treia - după

a lui Ion Sabadâş şi a lui Şolomon, cete-raşul din Telciu - în galeria celor mai ves-tiţi solişti instrumentişti pe care i-a avutjudeţul Bistriţa-Năsăud: „La vârsta de 9ani a primit de la Dumitru Olari o vioarăla care a început să cânte singur îngrijindvitele. Mai târziu, pe la 13 ani, s-a dus laun ceteraş cunoscut Puiu lu Maşodic înBeclean, unde a învăţat trei luni să cântede adevărat la vioară. Şi-a alcătuit o

trupă împreună cu unchiul său TănaseCilica – la brace şi cântau la nunţile deprin sate. După armată şi-a alcătuit o for-maţie mai mare cu Robert Lăcătuş –laţambal, care era fiul lui Puiu Marşodic,Ilie Ţânca – la brace, Petru Budai – lacontrabas. Îl invitau cu ei pe Ion Sabadâşcare era cunoscut şi aşteptat, alcătuiauîmpreună cea mai bună formaţie şi cân-

tau la cele mai vestite nunţi şi pe-treceri. Din anul 1972-1990 esteangajat ca solist instrumentist laOrchestra Populară Bistriţa, for-maţie profesionistă care se bu-cura de un mare prestigiu în ţarăşi peste hotare datorită valorifi-cării unui repertoriu local demare frumuseţe şi autenticitate.Împreună cu acest prestigios co-lectiv artistic, Dumitru Cilica aefectuat numeroase turnee înţară şi străinătate: URSS, Unga-ria, Austria, Germania, Franţa,Bulgaria”.

Are înregistrări la Electre-cord, Radio Bucureşti şi RadioCluj, a scos discuri de vinilin, iarmai încoace CD, într-o colecţie aceteraşilor vestiţi.

Învârtită bătrâneşteCe cântă Dumitru Cilica?

Orice, dar dragostea sa sunt cân-tecele locului: De strigat de laZagra, „Învârtită din Coşbuc”,„Învârtită din Năsăud”, „Joc bă-

trânesc” de pe Ilve, „Joc de învârtit” dinRuncu Salvei, „Joc din Coşbuc”, „Joc dinSalva” – bătrâneşte, „Roata” din RuncuSalvei, un joc specific doar acestui sat.

Şi cu cetera de Reghin pe care o areacum a cântat mult, dar odinioară avu-sese o ceteră făcută manual. Povesteşte,ajutat de primarul comunei, AnchidimPavelea: „A avut alta înainte şi i-a furat-o. Era o vioară făcută manual, nu

de fabrică. A fost la o nuntă, a pus-o înportbagaj la cineva şi când a mers s-o ia,nu mai era. Sunet aparte, era făcută deun meşter de prin Rebra care lucra laCluj. Îţi era mai mare dragul de ea. O fosto vioară scumpă, bani grei”.

Dumitru Cilica oftează greu ca plum-bul. Poate după vioară. Poate după tine-reţe. Poate după iubirile sale. Povesteştede Maria Ciobanu. De Valeria Peter-Pre-descu. De Cornelia Ardelean Archiu-dean. Artiste cu care a colaborat ani larând. Dacă ar mai fi tânăr, n-ar vrea săschimbe nimic în viaţa sa. L-am întrebatce i-a plăcut cel mai mult. A răspunshâtru, fără să clipească: „Femeile. Se împacă cu cetera…”. Acum nu prea maimerge nici cu una, nici cu alta. Arcuşul…

Ca pentru un joc bătrânesc din Salvasau de pe Ilve, nea Dumitru îşi ia dinnou cetera, îşi reazemă obrazul stâng înea ca într-o femeie odinioară, o mângâiedin colţul ochiului, îi joacă între degetecorzile sensibile, o răsuceşte şi o mode-lează în mâini, o acordează din arcuş şiapoi se leagănă cu totul într-o împreu-nare dincolo de timp…

Marius Avram

Cetera, femeia lui Cilica din Runc

Runc, satul aruncat pe dealurile istoriei

Primarul Anchidim Pavelea spune, ca după dicţionar, că Runc înseamnă loc defrişat, un fel de poieniţăîntr-o pădure, şi că Runcu Salvei este atestat documentar din 1547, deşi se pare că este mult mai vechi:„Satul s-a descoperit pe vale sus, într-un loc numit Vorişti. Cum umblau popoarele migratoare, un grups-a izolat acolo sus, şi-au făcut case, biserică şi i-au descoperit pe aşchiile de lemne care mergeau peapă. Au dat de ei şi era înfiinţat deja un sat izolat. Atestarea documentară e mult mai încoace, în 1547, laîncasarea impozitului”. Runcu Salvei e singurul sat al comunei cu acelaşi nume, din 2005 încoace, dupăreferendumul de separare de Salva. Are 1.400 de locuitori, 1.500 de hectare de pădure, vreo 6.000 deoi, pruni, meri şi multă hărnicie. E împrăştiat pe toate dealurile şi văile acelea, iar între cele mai înde-părtate case ala satului să tot fie vreo 15-20 de kilometri. Acolo undeva, într-o casă de lemn la care nupoţi ajunge cu altceva decât cu picioarele, îşi duce bătrâneţile şi Dumitru Cilica. Mai dă cu arcuşul, mairăsfoieşte o amintire. Are pensie bună, dar tot îşi face timp de grădinuţa în care-şi creşte din cele tre-buitoare gurii. Pământ mai are destul, dar de el se ocupă cei şapte copii. Ei vor rămâne în urma lui Du-mitru Cilica. Dar mai ales cântecele sale.

ZALĂU

Rapperul Nana vaîncinge atmosfera la Zilele Cetății

Rapper-ul german Nana vine la sfârşitulacestei săptămâni la Zalău, pentru a încingeatmosfera la Zilele Cetăţii, programate în pe-rioada 25 – 28 iulie. Alături de el, pe scenă vorurca Andreea Bălan, CRBL şi alţi artişti cunos-cuţi, dar şi tineri din Zalău ce bat acum lapoarta afirmării. Printre ei, şi Adrian Aron, co-pilul din Zalău care a impresionat anul acestajuriul şi publicul show-ului de televiziune„Românii au talent”. Anul acesta, municipa-litatea a decis să lase să se ocupe de evenimento firmă din oraş¸ SC Hot Paprika SRL, socie-tatea care a organizat, în luna decembrie, Târ-gul de Crăciun.

Programul artistic pregătit de organizatoriîncepe vineri, de la ora 19.00, când pe scenăvor urca solişti locali de muzică uşoară şi po-pulară, dar şi dansatorii şi orchestra Ansam-blului Folcloric „Meseşul”. Vineri, distracţiava fi deschisă, la 18.30, de formaţiile Liceuluide Artă „Ioan Sima” Zalău şi cele ale PalatuluiCopiilor, după care atmosfera va fi încinsă deEmanuel Cîrstea, Anda Adam şi CRBL.Show-ul continuă sâmbătă, când pe scena dincentrul oraşului va urca, de la ora 20.00,Adrian Aron, tânărul din Zalău care a făcutsenzaţie la „Românii au talent”, care va încălzipublicul pentru invitaţii speciali: Like Choco-late, Andreea Bălan şi rapper-ul germanNana. Seara de sâmbătă se va încheia cu unfoc de artificii, programat să înceapă la ora23.55. Ultima zi de sărbătoare este dedicată,ca de obicei, iubitorilor muzicii populare.Timp de cinci ore, cu începere de la ora 18.00,pe scenă vor urca dansatorii şi soliştii vocaliai Ansamblului Folcloric de Copii „Columna”şi ai Ansamblului Artistic Profesionist „Poro-lissum”, dar şi invitaţii speciali ai evenimen-tului – Marius-Ciprian Pop şi Sava NegreanBrudaşcu. În paralel cu evenimentele de pescenă, organizatorii au pregătit şi un programde competiţii sportive – turnee de handbal,fotbal, box, lupte libere, tenis de masă, voleişi beach volei, concurs de ciclism, streeat balşi tenis de câmp.

Concertele şi manifestările vor avea loc încentrul Zalăului, care va fi blocat timp depatru zile. Pentru că primii comercianţi îşi vorinstala tarabele de joi de la primele ore, circu-laţia în centru este restricţionată chiar din cur-sul nopţii de miercuri. Potrivit informaţiilorprimite de la reprezentanţii primăriei, restric-ţionarea intră în vigoare de la ora 24.00 şi vafi valabilă până luni, 29 iulie, la ora 4.00 dimi-neaţa. (Olimpia Man)

Fo

to:

© TransilvaniaReporter

aJUTaţi-ne sĂ ne CUnOaŞTeM Pe nOi! | 9

PE URMELE DACILOR LIBERI

Cea mai mare descoperire de la MalayaKopanya se referă la cele 70 de mor-

minte, mai multe decât au fost descoperitevreodată în tot arealul Marii Dacii, ceea cea determinat arheologii să afirme că sun-tem în fața celei mai mari necropole da-cice. Cercetătorii speră să dea de câtevasute de morminte pe când vor finaliza să-păturile. Este vorba despre un cimitir de in-cineraţie, în care defuncţii au fost arşi perug, osemintele calcinate depuse în urne şiîngropate în pământ. În mormintele defemei au fost descoperite bijuterii, fibule,catarame, inele şi verigi, în timp ce în mor-mintele bărbaţilor au fost descoperite arme,printre care şi unele foarte spectaculoase,precum spade îndoite, o armă specială nu-mită fica - un fel de sabie cu un singur tăiş,pinteni şi vârfuri de lance. Mormintele da-tează din perioada lui Burebista, susţin ar-heologii.

36 de ani de căutăriSăpăturile arheologice au fost demarate

în 1977, în perimetrul complexului dacic dela Malaya Kopanya, raionul Vinogradiv, re-giunea Transcarpatia, iar din anul 2.000 aucontinuat în baza unui acord de colaborareştiinţifică dintre Muzeul Judeţean SatuMare şi Universitatea Naţională din Ujgo-rod, cu finanţare de la Ministerul Culturiişi Cultelor din România. Şeful şantieruluiarheologic, Viaceslav Kotigorosko şi IgorProhnenko, profesori la Universitatea Na-ţională din Ujgorod, împreună cu o echipăde arheologi de la Muzeul Judeţean SatuMare, formată din fostul director, istoriculViorel Ciubotă, şeful secţiei de arheologieRobert Gindele şi actualul director, arheo-logul Liviu Marta, au descoperit la MalayaKopanya o adevărată comoară dacică. În-cununarea cercetărilor arheologice a venito dată cu campania de săpături din 2008,când arheologii sătmăreni au descoperitmormintele şi, odată cu acestea, cea maimare şi reprezentativă cantitate de bijuteriidacice după vestitele brăţări din aur. Săpă-turile au fost oprite în 2011 pe fondul lipseide finanţare.

În cimitirul dacic au fost descoperite şimai multe obiecte din aur, un torques(colan) şi o brăţară. Torques-ul a fost purtatla gât, fiind confecţionat din trei sârmegroase din aur şi având capete de îmbinarelucrate minuţios, ornamentate printr-oreţea de sârmuliţe. Obiectul a fost descope-rit în stare fragmentară, având o greutatede peste 400 de grame. În forma completăavea o greutate de peste un kilogram.Foarte probabil că torques-ul a fost purtatde un aristrocat dac de rang înalt. Brăţaraeste ornamentată prin şiruri de globule şiare o greutate de peste 70 de grame. Istori-cul Viorel Ciubotă a precizat că obiectele

confecţionate din aur sunt deosebit de rareîn arealul culturii dacice, situaţia aceastafiind explicată prin existenţa unui monopolregal al exploatării aurului.

Ciubotă a arătat că podoabele de la Ma-laya Kopanya reprezintă cea mai nordicădescoperire de podoabă din aur din totarealul dacic fiind, foarte probabil, cea maireprezentativă, după vestitele brăţări dinaur, şi atestând importanţa economico-po-litică deosebită a centrului dacic de la Ma-laya Kopanya. De asemenea, au mai fost

8 | esenţial

descoperite piese de podoabă din argint,bronz şi fier, unsprezece spade îndoiteritual, trei săbii curbe dacice (sica), maimulte vârfuri de lance şi pinteni. Cerce-tătorii au dat şi de urmele unui fierar, in-clusiv bucăţi de fier neprelucrat careurmau să fie topite, un atelier de confec-ţionat râşniţe pentru măcinatul grâuluişi o monetărie, dovadă că dacii îşi băteaupropria monedă.

Concluziile arheologilor sunt că des-coperirile din cimitir reflectă o elită răz-boinică, cu un potenţial economic foarteridicat, din timpul lui Burebista.

Avanpostul dacilor din regiune

Directorul Muzeului Judeţean SatuMare, Liviu Marta, spune că o mareparte din suprafaţa cetăţii a fost deja cer-cetată, conturându-se imaginea unei aşe-zări ce a reprezentat un important centrual civilizaţiei dacice, una dintre davele lacare fac referire autorii antici. Aşezareafortificată se întinde pe platoul munteluide pe malul drept al râului Tisa, cu reliefdeosebit de complex, completat cu teraseartificiale şi valuri. „Mărimea părții cen-

trale a așezării este de 3, 5 ha, zonă în cares-au făcut săpături pe jumătate dinsuprafață. Stratul de cultură coboară până la3, 8 m. Decopertarea acestuia a dus la o aco-perire rapidă a zonei cu arbori și arbuști, ceeace a creat unele dificultăți în cercetareasecțiunilor. Legat de numărul de locuri ne-ocupate de arbuști și arbori, au fost efectuateîncă din 2002 săpături în partea periferică deVest“, a declarat Liviu Marta. În sezonulcercetărilor din 2007 au fost reluate să-păturile arheologice la periferia nord-vestică a cetăţii (locul numit Celeniţa),unde pe o suprafaţă de 648 de metripătraţi au fost descoperite şase mor-minte de incineraţie. Cercetările zoneinumite Celeniţa au fost continuate şi în2011, fiind completate informaţiile pri-vind importanţa acestui monument dinregiunea Tisei Superioare. În total au fostgăsite circa 70 de morminte.

Cetatea de la Malaya Kopanya esteconsiderată ca fiind cel mai puternicavanpost al dacilor din regiune. Acestase întindea de-a lungul a patru vârfuride munţi, a crestei vulcanice Rokosovo-Hust, locurile fiind Gorodişte, MicaGorodişte, Serednyi Grunok şi Celeniţa.

Ritualul de înmormântare

Ritualul de înmormântare al daciloreste foarte puţin cunoscut. Modelul deevoluţie a obiceiurilor de înmormântareeste noutatea pe care o aduc vestigiiledin Ucraina, spune istoricul Viorel Ciu-botă.

„Mormintele datează din secolul I î.Hr.,în jurul domniei lui Burebista. Putem stabiliîn acest fel și legăturile avute de daci cu altepopulații pentru că am descoperit spade deorigine celtică, altele de origine sudică, ceatestă legături cu tracii, precum și monedecare indică anumite legături cu grecii",susţine acesta. În total s-au descoperitaproximativ 70 de morminte, însă se în-trezăresc alte câteva sute până la finali-zarea cercetărilor.

Mormântul şapte a fost găsit la oadâncime de 0, 3 m de la suprafaţa ac-tuală, sub fundul unei fructiere. Groapaavea diametrul de 0, 5 m şi o adâncimede 0,56 m. Mormântul conţinea oase cal-cinate, amestecate cu cărbune, pe unstrat cu o grosime de 0, 2m. În mormân-tul 8 au fost identificate oase calcinate.

Concentrarea mare a oaselor a permisidentificarea aproximativă a gropii fune-rare, conturul căreia se observa la oadâncime de 0, 35 m.

De asemenea, în celelalte morminteau fost descoperite oseminte, obiecte dinbronz, fragmente din obiecte de fier. Treimorminte sunt considerate ca fiind defemei, iar celălalte de bărbaţi.

Un sistemde apărare complex

Sistemul de apărare al cetăţii este de-osebit de complex, demn de un marecentru politic, comercial şi religios,susţin arheologii. Ca urmare a intenselorcercetări şi a caracterului spectaculos almaterialelor descoperite, vestigiile de laMalaya Kopanya au intrat şi în atenţiacercurilor ştiinţifice din România. Minis-terul Culturii, prin intermediul Muzeu-lui Judeţean din Satu Mare, a sprijinitşantierul arheologic, realizând finanţa-rea parţială a săpăturilor şi achiziţiona-rea aparaturii necesare de cercetare şiînregistrare a datelor de pe şantierul ar-heologic.

Pe teritoriul cetăţii au fost delimitate

trei suprafeţe cu o suprafaţă totală de 152de metri pătraţi. În primele două supra-feţe au fost descoperite obiecte dacicedatate la începutul erei noastre: ceramicădacică modelată cu mâna şi la roata ola-rului, fragmente de piatră de râşniţă şidouă fibule de bronz din secolul I eranoastră. În stratul de cultură dacic a fostdescoperită o locuinţă rectangulară,adâncită în pământ, cu vatră, databilă însecolele X-XI era noastră. S-au mai găsitun număr mare de vase ceramice sparte,caracteristice pentru evul mediu.

Ministerul nu mai alocă bani

Istoricul Viorel Ciubotă, participantla acest proiect, spune că doar jumătatedin întreaga suprafaţă a fost cercetată şică ar mai putea fi descoperite multe lu-cruri interesante în aceste locuri.

Țelul arheologilor este acela de a des-coperi sanctuarul, locul sfânt al dacilorliberi. În viziunea acestuia, cetetea de laMalaya Kopanya se aseamănă cu Sarmi-segetuza Regia, doar că cetatea dinUcraina ar fi avut zidurile din lemn, pecând Sarmisegetuza le avea din piatră.

„Cred că, dacă am continua lucrările, amdescoperi lucruri foarte interesante, la careunii nici nu se așteaptă. Sperăm ca, în viito-rul apropiat, lucrările să fie finanțate pentrua putea continua săpăturile, pentru descope-rirea templului sfânt al dacilor“, spune Vio-rel Ciubotă. Istoricul precizează că daciifoloseau incinerarea, după care rămă -şiţele era puse în vase specifice sau în po-doabe de aur, care erau îngropate înmorminte.

Şeful secţiei de arheologie, RobertGindele, susţine afirmaţia arheologuluiCiubotă. Cetatea de la Malaya Kopanyaar fi o cetate independentă de Sarmise-getuza. Diferenţa dintre cele două cetăţise observă prin zidurile cetăţilor, aşacum susţine şi Ciubotă. Din păcate, să-păturile au rămas în acelaşi stadiu ca în2011. „Nu mai se alocă bani ca pe vremuri.Acum trebuie să depunem cereri peste cereride finanțare la Minister. Anul acesta cusigurnață nu vor fi reluate săpăturile. Nuștim încă când. Probabil când vom fifinanțați“, a conchis Robert Gindele.

Cristina Cîcău, foto © Muzeul Județean Satu Mare

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367 Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Cel mai mare „seif ” cu comori ale dacilor,abandonat în Ucraina

Dacă am continua cercetările, am descoperi

lucruri foarte interesante, la care unii nici nu se așteaptă.

Sperăm să fie alocate fonduripentru a putea da de

templul sfânt al dacilor“, Viorel Ciubotă, istoric

Mormântul lui „Goliat”și bărbatul nordic

Descoperirile arheologilor sătmăreniau atras, de-a lungul timpului, atențiacercurilor științifice din întreaga țară.Mormântul lui „Goliat” a fost descope-rit de câţiva muncitori care lucrau laexcavaţii într-o zonă din apropiereaorașului Carei. Mormântul a atras ime-diat atenţia arheologilor, deoarece eraaşezat în afara cimitirului din vechea aşe-zare, iar „Goliat” fusese îngropat cu unpumnal pe care îl purtau doar cei de rangînalt. Lângă mormântul lui „Goliat” au

fost descoperite alte trei cripte, înalte depână la 20 de metri, unde se presupunecă ar fi înhumaţi strămoşi ai soldatului. De asemenea, în cadrul unui șantier ar-heologic deschis în perimetrul cuptoare-lor dacice de la Medieșul Aurit, au fostdescoperite artefacte extraordinare da-tate din epoca bronzului, mai exact cul-tura Suciu de Sus. Cele maiimpresionante piese sunt patru vase păs-trate aproape intact, care erau utilizateprobabil in cadrul unui ritual sacru. Arheologii sătmăreni au descoperit și unschelet uriaș la începutul lunii august2012, în timpul săpăturilor efectuate lacentura de ocolire a municipiului Carei.Este vorba despre un bărbat de rasă nor-dică ce avea înălţimea de 1,93 metri.Scheletul provine din perioada 1.500-1.400 î. Hr., ceea ce corespunde epociibronzului în această parte a Europei. Dinstudiile efectuate a reieşit faptul că răz-boinicul ar fi murit în jurul vârstei de 29-35 de ani. De asemenea, au fost scoase lalumina zilei şi o serie de podoabe dincorn de cerb şi resturi ceramice.

Nu se mai alocă bani ca pe vremuri. Acum trebuie să depunem cereri peste cereri de finanțare la minister. Anul acesta, cu siguranță,

nu vor fi reluate săpăturile. Nu știm când“, de Robert Gindele, arheolog

10economie

acord bilateral

Marea Britanie speră să crească exporturile în România cu 60%

Guvernul britanic speră ca, în următoriipatru ani exporturile către România săcrească cu circa 60% prin înființarea unuicentru de afaceri care va oferi companiilorinsulare acces şi expunere mai bune pepiața românească. Centrul de afaceri ro-mâno-britanic a fost înființat de AmbasadaMarii Britanii şi Camera de Comerț Brita-nico-Română. În cadrul proiectului, Amba-sada britanică va acorda Camerei deComerț bilaterale un grant în valoare decirca 200.000 de euro.

„Acesta este parte a unui proiect carecuprinde 20 de piețe prioritare în întreagalume. Acordăm sprijin companiilor brita-nice în piețe ca Mexic, Rusia, India, Brazilia,iar din Europa am selectat două țări priori-tare, pentru a sprijini relațiile comerciale,respectiv Polonia şi România”, a declaratambasadorul Marii Britanii în România,Martin Harris.

El a adăugat că, prin această măsură, seurmăreşte de asemenea, facilitarea accesu-lui companiilor britanice care vor să inves-tească sau să aibă relații comerciale înRomânia. În România sunt înființateaproape 4.300 de firme cu capital britanic,Marea Britanie fiind al 11-lea investitor depe piața locală, cu 4,6 miliarde de euro.

Domeniile în care activează firmele cucapital britanic sunt, printre altele, consul-tanță în domeniul infrastructurii, energie,IT, agricultură, auto, servicii financiare şilegale, inginerie etc. La finele anului trecutschimburile bilaterale România-Marea Bri-tanie au totalizat 2,9 miliarde de euro. Ex-porturile britanice în România s-au ridicatanul trecut la peste 1,6 miliarde de euro, întimp ce importurile din România au fost de1,3 miliarde de euro.

StatiSticĂ

Peste 2 milioane depasageri pe aeroporturileromâneşti, în primultrimestru

Aproape 2,1 milioane de pasageri s-auîmbarcat sau au debarcat pe aeroporturileromâneşti, în primul trimestru al anului încurs, potrivit statisticilor MinisteruluiTransporturilor. Din acest total, mai multde 1,067 milioane de pasageri au plecat depe aeroporturile româneşti, în timp ce res-tul de 1,019 milioane au sosit în România.

Pe rutele interne, au fost transportați268.000 de pasageri, în timp ce pe curseleinternaționale au circulat 1,819 milioane depasageri.

De asemenea, aeronavele au transportat7.100 de tone de mărfuri, în perioada rapor-tată, toate internațional. Cantitatea de măr-furi încărcată şi descărcată în aeroporturileromâneşti (inclusiv poştă) a fost de 7.050 detone. Din total, 3.082 de tone de mărfuri aufost încărcate de pe aeroporturile româ-neşti, în timp ce 3.968 de tone de mărfuriau fost aduse în țară.

Numărul mişcărilor de aeronave a fost,în primele trei luni ale anului, de 28.550.

În 2012, numărul pasagerilor care s-auîmbarcat sau au debarcat pe aeroporturileromâneşti a fost de 10,728 milioane per-soane.

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Producţia industrială a crescut cu peste 2,5%Satu Mare

Producția industrială în județul SatuMare a crescut cu peste 2,5% în pri-

mele cinci luni ale acestui an, compara-tiv cu perioada similară a anului trecut,cea mai mare parte a exportului mer-gând spre Germania. Potrivit directo-rului adjunct al Direcției Județene deStatistică Satu Mare, Ovidiu Grigo-rescu, în acest an s-au realizat exporturiîn valoare mai mare decât importurile,diferența fiind de 28 de milioane deeuro. „În primele cinci luni ale acestui

an producția industrială a crescut cu2,6% comparativ cu perioada corespun-zătoare a anului trecut. În ce priveştecomerțul exterior, se observă o creşterea excedentului balanței comerciale la28.045.000 de euro, ceea ce înseamnă căexporturile devansează importurile.Din punct de vedere al structurilor pegrupuri de mărfuri, 30% din exportu-rile județului sunt formate din maşinişi echipamente, urmând ca ponderemateriale plastice, cauciucuri, mobilierşi materiale textile”, a spus Grigorescu.Pe țări partenere, ponderea cea mai

mare a exporturilor pleacă spre Germa-nia (45,6%), urmând Ungaria, Italia şiFranța. „Importurile, ca structură suntformate 24,1% din maşini şi echipa-mente, materiale textile – 10%, metale– 13,6%. În ierarhia partenerilor impor-tăm marea majoritate a mărfurilor totdin Germania – 42,2%”, a precizatacesta. O pondere foarte mare în econo-mia județului, în special în export, o aufirmele cu capital străin cu mii de anga-jați care produc componente pentrumarile fabrici de maşini din Europa, înspecial Germania.

Satu Mare

Infrastructura precară este unul dintremotivele esențiale pentru care investi-

torii străini ocolesc România. Nici nu e demirare de vreme ce în țară sunt mii de ki-lometri de străzi de pământ numai în me-diul urban. Și municipiul Satu Mare stă„destul de bine“ la capitolul străzi de pă-mânt. Se poate mândri cu nici mai mult,nici mai puțin de 57 de kilometri. Din tota-lul de 113 de astfel de străzi, doar 23 suntincluse în acest moment în proiecte de mo-dernizare din fonduri europene.

Evul Mediu - 113 străzi depământ

Centrul municipiului Satu Mare, atentîngrijit de autoritățile locale, contrasteazăcu periferia care pare uitată de responsabi-lii din birourile primăriei. Oamenii de pe113 străzi, care trăiesc în zone precum So-lidarității, Balta Blondă, Dara sau chiar peBotizului, se confruntă cu aceleaşi pro-bleme, care sunt de neconceput pentru unoraş european: străzi de pământ, mirosuripestilențiale de la apele uzate care nu suntcolectate de canalizare, pentru că aceastalipseşte cu desăvârşire, sau beznă completădupă apusul soarelui.

Locuitorii din aceste zone par a se fi re-semnat cu gândul că străzile pe care locu-iesc vor rămâne în acelaşi stadiu ca pânăacum. Una dintre sătmărencele care locu-ieşte în cartierul Solidarității, pe strada Co-corilor, unde deja au început lucrările lacanalizare, susține că muncitorii se prefaccă lucrează. „Abandonează utilajele pe câteo stradă ca să nu observe lumea că ei, defapt, nu fac nimic. Și atunci când fac, ter-

mină câțiva metri în două săptămâni”,mărturiseşte Elena Szabo.

Investiții de 10 milioanede euro pe 23 de străzi

Potrivit datelor furnizate de PrimăriaSatu Mare, în municipiul reşedință de județexistă în acest moment un număr de 113străzi de pământ, cu o lungime totală de 57de kilometri. Dintre acestea, doar 23 destrăzi au fost cuprinse în trei proiecte demodernizare, încă de pe vremea fostuluiprimar Iuliu Ilyes. Valoarea totală a inves-tițiilor care vor fi realizate pe aceste străzise ridică la peste 10 milioane de euro.

Primul proiect care include moderniza-rea străzilor de pământ Caragiale, Crivățu-lui, Orientului, Plevnei, Șoimoşeni şi Văiiare o valoare de 10.686.662 lei şi prevede şidezvoltarea, modernizarea rețelelor teh-nico - edilitare de apă-canal în sistem unitarsau divisor, realizarea de canale tehnice în-gropate pentru cabluri de joasă tensiune,dar şi instalarea semnalizărilor. Potrivitmanagerului de proiect Andreea Kontz, lu-crările propriu-zise vor începe în această

lună, având ca termen maxim de finalizareluna iulie 2015. În cazul celui de-al doileaproiect, creşterea calității vieții şi asigurareaunor condiții la nivel european prin rege-nerarea susținută a zonei rezidențiale Soli-darității din municipiul Satu Mare,lucrările de modernizare a străzilor Alba-tros, Berzei, Cocorilor, Deltei, Doina, Făge-tului, Izvorului, Izvorului+, Lacului,Pescăruşilor şi Sălciilor au început deja, ter-menul de finalizare fiind iulie 2015. Ulti-mul proiect demarat prevedemodernizarea străzilor Axente Sever,Barbu Lăutaru, Emil Racoviță, Lazarului,Panait Istrati şi Teilor şi are o valoare de23.150.056 lei. Andreea Kontz susține căproiectul este licitat, urmând ca semnareacontractului de execuție să aibă loc în pe-rioada august- septembrie, cu termenulmaxim de finalizare iulie 2015.

După ce aceste proiecte vor fi imple-mentate, un număr de 90 de străzi vor ră-mâne în continuare la stadiul lor natural,de pământ. Pentru acestea, edilii munici-piului au deocamdată doar planuri la nivelverbal.

Cristina Cîcâu

Economia se târăşte pe drumuri de pământ

Fo

to:

© TransilvaniaReporter

internaţional | 11

EFE

Iranul invită toate ţările laînvestirea preşedinteluiRohani, cu excepţia SUA şi a Israelului

Iranul a invitat oficiali din toate ţările săasiste la ceremonia de învestire a nouluipreşedinte Hassan Rohani, cu excepţia Sta-telor Unite ale Americii şi a Israelului, a de-clarat purtătorul de cuvânt al Ministeruluiiranian de Externe.

„În mod normal, statele vecine şi cele careau legături strânse de prietenie cu noi vor par-ticipa la ceremonie, dar am adresat invitaţii tu-turor statelor, cu excepţia SUA şi, evident, aregimului sionist care nu ne recunoaşte caţară”, a declarat oficialul iranian în timpulunei conferinţe de presă.

El a adăugat că, deocamdată, nu este înmăsură să confirme cine va participa la fes-tivitatea care se va desfăşura pe data de 4august la sediul Parlamentului din Tehe-ran. Este pentru prima dată după revoluţiaislamică din anul 1979 când Iranul invităoficiali străini la ceremonia de învestire apreşedintelui.

Hassan Rohani a fost singurul candidatal moderaţilor şi reformiştilor şi a câştigatîn mod surprinzător, alegerile din lunaiunie încă din primul tur. El a promis maimultă flexibilitate în dialogul cu Occidentulpentru a relaxa sancţiunile internaţionaleimpuse ţării sale, însă capacitatea lui de ac-ţiune este limitată, întrucât dosarele strate-gice, cum este cel nuclear, şi relaţiileinternaţionale ale acestei republici islamicerămân sub autoritatea directă a lideruluispiritual suprem, Ali Khamenei.

aFP

Atentat comis de un kamikaze călare pe un măgar

Trei militari NATO şi un interpret afganau fost ucişi, ieri, de către un atacator sinu-cigaş, călare pe un măgar, care s-a detonatla trecerea unui convoi militar, în provinciaWardak, la sud-vest de Kabul.

„Un kamikaze călare pe un măgar s-a deto-nat la trecerea unui convoi al forţelor afgane şistrăine. Trei militari străini au fost ucişi, patrumilitari afgani au fost răniţi, iar un interpretafgan a murit”, a declarat Ataullah Kho-gyani, un purtător de cuvânt al Guvernuluiprovincial din Wardak.

Forţa internaţională NATO în Afganis-tan (ISAF) a confirmat, într-un comunicat,moartea a trei militari, fără să le precizezenaţionalitatea. Atacul nu a fost revendicat.Atentatele sinucigaşe reprezintă una dintre„armele” preferate ale insurgenţilor.

Provincia Wardak este un fief al taliba-nilor, care luptă de la îndepărtarea lor de laputere, în 2001, împotriva guvernului afganşi unei coaliţii internaţionale de aproxima-tiv 100.000 de militari, dintre care majorita-tea sunt americani.

Barret Brown, un altEdward Snowden

EL PaiS

Norvegianca Marte De-borah Dalelv, care a

fost victima unui viol înDubai şi a reclamat agresiu-nea la poliţie, a fost arestatăşi condamnată la 16 luni deînchisoare, pentru relaţii se-xuale în afara căsătoriei,mărturie falsă şi consum dealcool.

Pare scenariul unui film deserie B, dar este ceea ce i s-aîntâmplat lui Marte DeborahDalelv în Dubai, potrivit măr-turiilor sale. „A informat auto-rităţile din Dubai că a fost violatăla 6 martie, dar i-a fost confiscatpaşaportul şi banii şi pusă subacuzare patru zile mai târziu”, searată în comunicatul unei or-

ganizaţii de apărare a dreptu-rilor omului.

Dalelv, o decoratoare învârstă de 24 de ani, carelucra în Qatar, a plecat înDubai cu alţi colegi demuncă. Într-una din seri afost la o discotecă unde abăut în compania acestora.La un moment dat, i-a cerutunui coleg să o ducă la hotel.„A doua zi, m-am trezit dez-

brăcată, culcată cu faţa în jos şimi-am dat seama că am fostviolată”, a povestit tânăra.

S-a dus la poliţie pentru adenunţa faptele, dar agenţiiau luat-o peste picior. Atuncia început coşmarul. A fost tri-misă la închisoare şi acuzatăcă a menţinut relaţii sexualeîn afara căsătoriei, lucru careeste pedepsit în Dubai şi înrestul Emiratelor Arabe

Unite. A fost, de asemenea,acuzată de mărturie falsă şide consum de alcool fără per-mis. Agresorul ei, a căruiidentitate nu a fost dezvă-luită, va trebui să ispăşească13 luni de închisoare pentrurelaţii sexuale în afara căsăto-riei.

Pentru a putea câştiga unproces în caz de viol în legi-slaţia Emiratelor, bazată peSharia sau legea islamică,este nevoie de o mărturie aviolatorului sau de mărturiaa patru bărbaţi adulţi.

Demersurile diplomaticeau făcut ca autorităţile judi-ciare să-i acorde libertateaprovizorie victimei, care vaputea face apel la sentinţă înluna septembrie.

La Vanguardia

Numele său este Barret Brown şieste jurnalist. Dar cazul său

aproape că nu a avut ecou în mass-media şi în reţelele sociale. Inspirat deWikileaks, el a decis să deschidă unportal pentru a centraliza datele guver-namentale şi a lupta pentru transpa-renţa informaţiei; azi, se confruntă cu opedeapsă de 100 de ani de închisoare.

Pagina lui Brown, cunoscută dreptProyect PM, a fost lansată în 2009 şi afost dedicată analizei arhivelor firmelorde spionaj private, care au fost sabotateşi de hackerii de la Anonymous, cum afost cazul agenţiei de analiză Stratfor,printre ai cărei clienţi figurează forţele

armate americane, American Expresssau Goldman Sachs.

Proyect PM nu se dedica, însă, spio-najului informatic, ci centralizării infor-maţiilor pe care hackerii le făceaupublice, şi le analiza conţinuturile.Brown a început să apară la televiziuneşi să vorbească despre aceste „docu-mente digitale”, iar unele voci au înce-put să-l considere purtătorul de cuvântal organizaţiei, lucru pe care l-a dezmin-ţit.

La un după ce a început să analizezedatele din documentele obţinute de pi-raţii cibernetici, la începutul anului 2012,agenţii FBI au percheziţionat casa luiBrown şi au confiscat mai multe obiectepersonale, între care şi computerul său.

Tânărul, care până atunci se dedicajurnalismului de investigaţie, a decis săposteze pe Youtube mai multe înregis-trări video, în care povestea cele întâm-plate şi adresa ameninţări directe unuiadintre agenţii federali. A fost picăturacare a umplut paharul: în septembrie2012, FBI i-a percheziţionat din nou casaşi pe cea a mamei sale. Până la urmăBrown a fost arestat.

Împotriva lui au fost formulate treicapete de acuzare legate iniţial de ame-ninţarea video, iar după două luni aufost adăugate alte 14 acuzaţii federalepentru dezvăluirea arhivei Stratfor şiobstrucţionarea justiţiei.

Brown se află, de atunci, într-o închi-soare din Dallas, iar săptămâna aceastaau fost confirmate acuzaţiile pentru carear putea ispăşi o pedeapsă de maximum105 ani de închisoare.

Documentele publicate de Brown peportalul său erau date despre care tână-rul în vârstă de 31 de ani vroia să scrie şisă investigheze. Asociaţii precum Repor-teri fără Frontiere (RSF) au ieşit în apă-rarea lui, însă procesul se judecă deja înseptembrie. Barrett este un ziarist de in-vestigaţie care şi-a făcut, pur şi simplumunca de a trece în revistă mail-urileStratfor, o chestiune de interes public.

Cazul Brown a rămas totuşi în sur-dină, în pofida eforturilor multor ziariştisau ale paginii „FreeBarrettBrown” carecer punerea lui în libertate. Între timpSnowden, principal artizan al celei maimari scurgeri de documente clasificatedin SUA, este în aşteptarea azilului po-litic pe terminalul internaţional al aero-portului din Moscova.

Dalelv şi-a pierdut locul de muncă din Qatar, nu poate părăsi Dubaiul şi va fi nevoită să stea la Centrul Norvegian al

Oamenilor Mării. Prietenii ei au deschis un cont pe Facebook pentru a-i cere eliberarea.

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Susţinut de o mulţime de activişti şi personalităţi

şi de mai multe ţări latino-americane,

pentru Edward Snowden mai există

o şansă. Nu şi pentru Barret Brown.

O norvegiancă violată a fost condamnată în Dubai la închisoare pentru relaţii sexuale în afara căsătoriei

Barret Brown se află într-o închisoare din Dallas și ar putea ispăşi o pedeapsă de maximum 105 ani de închisoare.

12 | sport

liga i

Cifrele primei etapeSezonul fotbalistic 2013/2014 a debutat

furtunos. În prima etapă s-au marcat 19 goluriși s-au consemnat 34 de debuturi pe primascenă a fotbalului românesc, trei dintre jucă-tori aparținând echipelor CFR (Tade, Ogbu)și Universitatea Cluj (Odiaka). Şase jucători s-au aflat la primele lor reușite în Liga I: Fon-seca (FC Brașov), Hristou (Pandurii), SzabolcsSzékely, Bărbuț (ACS Poli), Carioca (Oțelul)și Georgievski (Steaua). Laurențiu Rus (Di-namo) și Golubovic (Ceahlăul) au bifat meciulcu numărul 100, respectiv 50 în Liga I. VasileMiriuță a fost singurul tehnician debutant alrundei inaugurale, în timp ce antrenorul Ni-colae Manea s-a aflat la meciul cu numărul100 în primul eșalon. Săgeata Năvodari șiACS Timișoara au izbutit primele victorii ladebutul în Liga I. Trupa lui Tibor Selymeș acâștigat, scor 1-0, cu Mediaș, în timp ce bănă-țenii s-au impus cu 2-0 în fața lui Dinamo.

internaŢional

Martino, noul antrenor al Barcelonei

Barcelona și-a găsit antrenor, după ceTito Vilanova (foto) a renunțat la funcțiedin cauza problemelor de sănătate. Noultehnician al campioanei Spaniei este Ge-rardo „Tata” Martino, fostul antrenor alformației argentiniene Newell's Old Boys.Argentinianul, în vârstă de 50 de ani, asemnat un contract valabil pe două se-zoane, urmând ca astăzi să fie prezentatoficial. Martino va fi al patrulea tehnicianargentinian din istoria clubului catalan,după Roque Olsen, Helenio Herrera șiCesar Luis Menotti.

baschet

În România trăiesc peste 100.000 depersoane cu handicap vizual, dintre

care numai 2.860 au un loc de muncăstabil, potrivit ultimului buletin statis-tic al Direcţiei „Protecţia persoanelor cuhandicap”. Cel mai elocvent exemplu eSorin Bărăian. Clujeanul lucrează ca ma-seur de mai bine de 24 de ani la SpitalulClinic de Recuperare din Cluj-Napoca.

Sorin este nevăzător din naștere, darniciodată nu s-a dat la o parte și a trecutpeste orice obstacol cu brio. Studiile pri-mare le-a făcut în Cluj la „Şcoala Specialăde Nevăzători”, în timp ce liceul a fost ne-voit să-l urmeze departe de casă și de fa-milie, în București, la „Liceul Sanitar nr 1”,fiind singura sa opțiune. După terminarealiceului, în 1989, s-a întors în orașul de pemalul Someșului, iar de atunci vindecăzeci de persoane în fiecare zi, cu ajutorulsimțurilor sale speciale.

O viaţă dedicată sportului

În ciuda handicapului pe care îlare, Sorin a fost întotdeauna un împă-timit al sportului, ascultând la radiosau la TV orice eveniment sportiv careîl interesa. Nu lipsea la niciun meci defotbal sau baschet al echipei Universi-tatea Cluj, fiind un suporter înfocat al„șepcilor roșii”. În anul 1989, avea săfie cooptat ca maseur în echipa de bas-chet masculin „U” Carbochim Cluj. Adevenit o piesă de bază în angrenajul

formației, fiind alături de jucători întoate deplasările și cantonamentele pecare aceștia le efectuau. La rândul său,„Bărăică”, cum avea să fie alintat decătre staff, era ajutat de către jucătoriși antrenori în orice situație. Tot laacest club, Sorin și-a cunoscut unuldintre cei mai buni prieteni, actualultehnician al formației clujene, DorinPintea.

Palmares Prima medalie alături de echipa de

baschet a venit chiar în primul său an laclub, atunci când la finele sezonului1999, „U” Carbochim a terminat pe po-ziția a treia. În anii 2000, Sorin și-a trecutîn palmares cu „U” Mobitelco încă o me-dalie de bronz și trei titluri de vicecam-pion național. Încununarea munciiîntregii echipe a venit în anul 2011, odatăcu adjudecarea celui de-al patrulea titlunațional al trupei clujene. Prin mâinilelui Sorin au trecut numeroși sportivi „cugreutate”, precum Ghiță Mureșan, VirgilStănescu sau regretatul Toni Alexe.

Bolnavii, principala prioritate

Odată cu obținerea medaliei de aurla finele sezonului 2010-2011, „Bărăică”a decis să se retragă de la echipa de bas-chet pentru a fi alături 100% de pacien-ții săi de la Spitalul de Recuperare. „Afost o perioadă în care la spital se lucrași sâmbăta și nu mai puteam face față

pe două fronturi, am fost nevoit să re-nunț la formația de baschet”, a mărtu-risit Sorin. Astfel, după 13 ani petrecuțiîn baschetul profesionist, a hotărât să seaxeze doar pe bolnavii care vin la „Re-cuperare”. Cu toate acestea, înfocatulsuporter lipsește foarte rar de la parti-dele de acasă ale lui „U” Mobitelco.„Nu au venit nume sonore la club, dar, cusiguranţă, vor avea un cuvânt greu despus. Numirea lui Bobo Pintea în funcţiade antrenor e oportună, sunt sigur că vareuşi să formeze o echipă puternică”, a su-bliniat Sorin.

Radu Bărăian

Să vină Dinamo Tbilisi!

Vineri, 2 august„U” Cluj - Ceahlăul 19.00 DigiSport

sâmbătă, 3 augustFC Botoşani – Săgeata 18.00 DigiSport

Steaua – Rapid 21.30 DigiSport

Duminică, 4 augustCorona Braşov – Astra 19.00 DigiSport

Petrolul – FC Braşov 19.30 DolceSport

Pandurii – Oţelul 21.30 DigiSport

lUni, 5 AUGUST

ACS Poli TM – Gaz Metan 19.00 DigiSport

Viitorul – Dinamo 19.30 DolceSport

Vaslui – CFR Cluj 21.30 DigiSport

liga 1, etapa a iii-a

liga 1, etapa a ii-a

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Vineri, 26 iulieGaz Metan – FC Botoşani 19.00 DigiSport

Ceahlăul – Corona Braşov 21.30 DigiSport

sâmbătă, 27 iulieOţelul – „U” Cluj 19.00 DigiSport

CFR Cluj – ACS Poli TM 21.30 DigiSport

Duminică, 28 iUlie

Rapid – Viitorul 19.00 DigiSport

Astra – Steaua 21.30 DolceSport

Dinamo – Vaslui 21.30 DigiSport

lUni, 29 iUlie

FC Braşov – Săgeata 19.00 DigiSport

Petrolul – Pandurii 20.45 Antena 1

A renunţat la sport pentru a vindeca oameni

Batjocorit în săliledin ţară

Sorin a câştigat respectul multor oa-meni din lumea sportului şi nunumai, datorită devotamentului şioptimismului de care dă dovadă. Cutoate acestea, răutăţile nu au încetatsă apară. „Eram la Sibiu, în semifi-nala campionatului, iar unul dintreoficialii clubului m-a obligat să mergsingur în tribună, pe motiv că nuaveam legitimaţie. Cea mai ostilăprimire am avut-o la Ploieşti, acoloam fost înjurat şi scuipat cu seminţepe toată durata partidei”, a dezvăluitclujeanul.

Sorin Bărăian a făcut angajarea la meciul „U” Mobitelco - Dinamo, din sezonul trecut

Foto

Dan

Bod

ea ©

TransilvaniaReporter

Foto

:TransilvaniaReporter

champions league

După 3-0 în tur, Steaua s-a impus și laSkopje, scor 2-1. În turul III prelimi-

nar al Champions League, trupa lui Re-ghecampf va da piept cu Dinamo Tbilisi.

Campioana României nu și-a pierdutdin strălucire nici la Skopje. Scandalul carel-a avut în prim plan pe MM Stoica, cel carea agresat doi jurnaliști în timpul antrena-mentului oficial, nu a părut să-i afecteze pesteliști. Roș-albaștrii au deschis repede sco-

rul, asigurându-și astfel prezența în turulurmător al Ligii Campionilor. Stanciu a ri-diculizat apărarea lui Vardar, a trimis pen-tru Piovaccari, care a înscris din cădere('23). După numai 13 minute, Stanciu puteamajora diferența în două rânduri, însă afost lipsit de șansă. „Militarii” au atacat învaluri, dar cei care aveau să puncteze aufost campionii Macedoniei, prin Kostovski,cu o lovitură de cap din 6 metri ('45+1).

Cele două formații au oferit un fotbalspectaculos și în repriza secundă. Câștigde cauză a avut însă Steaua. Bourceanu apunctat pentru 1-2, după o acțiune perso-nală a lui Adi Popa ('72). Ultima ocazie apartidei a aparținut lui Stanciu, care a luatla țintă bara, dintr-o poziție ideală.

Echipa de start a Stelei:Tătăruşanu - Georgievski, Szukala, Gardoş, La-tovlevici - Bourceanu, Pintilii ('77 Răduț) - Ad.Popa, N. Stanciu, Pârvulescu ('54 Iancu) – Pio-vaccari ('46 Nikolic).

Foto

Dan

Bod

ea ©

TransilvaniaReporter

sport |13

VOLEI PE PLAJĂ

Regal voleibalistic la Oradea

Oradea a fost gazda Campionatelor Na-ţionale de volei pe plajă, competiţie dotatăcu premii în valoare de 4.000 de euro. La fe-minin au participat 14 echipe, printre aces-tea numărându-se şi TASS Cluj-Napoca,formată din sătmărencele Sikos Petra şi An-gelica Podină. Formate la LPS Satu Mare deprofesorul Ovidiu Groza, cele două spor-tive au cucerit medaliile de bronz, după ceîn finala mică au trecut de reprezentantelegazdelor. „A fost un regal voleibalistic, lacare au fost prezenţi cei mai buni jucătoridin toată ţara. Ne bucurăm că am putut organiza un astfel de eveniment şi sperîntr-o colaborare frumoasă pe viitor. Văasigur că Primăria Oradea va sprijini şi înviitor evenimentele sportive de mare an-vergură”, a menţionat viceprimarul Ora-dei, Ovidiu Mureşan. La feminin a triumfatechipa CSU Reşiţa, în timp ce la masculincampioni sunt cei de la CS Beach-VolleyTransilvania Oradea. (Nicolae Ghişan)

HANDBAL

Adversari accesibili pentru echipeleromâneşti în cupele europene

Potrivit tragerii la sorţi de marţi, în turultrei al Cupei EHF, „U” Jolidon va întâlniechipa câştigătoare din turul doi al compe-tiţiei, dintre HSC Veliko Târnovo (Bulgaria)şi AC Paok (Grecia). HC Zalău se va duelacu câştigătoarea dintre formaţia cehă BanikMost şi cea norvegiană Levanger. Cele douăechipe româneşti vor juca în manşa tur peteren propriu. Meciurile din turul trei suntprogramate în dublă manşă eliminatorie, în9-10, respectiv 16-17 noiembrie. În CupaCupelor, Corona Braşov va evolua cu ocu-panta locului trei din preliminariile Cham-pions League, grupa II, din care fac parteFTC Budapesta, ERD (Ungaria) şi o echipăce va veni din primul tur al Ligii.

AUTO

Calificări la Raliul Sibiului

Piloţii prioritari înscrişi la Raliul Sibiului,etapa a şaptea din Campionatul European deRaliuri FIA, vor participa la o sesiune de cali-ficare, în urma căreia se va stabili ordinea destart pentru prima zi a cursei sibiene. Pentruaceastă sesiune, programată joi, începând cuora 8.00, au fost nominalizaţi 13 piloţi: Jan Ko-pecky, Bryan Bouffier, Delecour, Toshi Arai,Marco Tempestini, Antonin Tlustak, JaroslavOrsak, Vitaliy Pushkar, Keleti, Janos Pus-kadi,Szabo, Porcişteanu şi Gârtofan. Sesiuneade calificare va debuta cu antrenamentele li-bere, în care piloţii vor putea parcurge traseulde două ori. În calificări, cu începere de la ora10.00, fiecare pilot va avea la dispoziţie un sin-gur tur cronometrat pentru a stabili cel maibun timp. În funcţie de timpul obţinut, cel mairapid pilot îşi va alege primul poziţia pe listade start, urmat de ceilalţi 12 piloţi prioritari,în funcţie de clasament, care au intrat în cali-ficări. Sesiunea de calificare se va desfăşurape circuitul de rallycross din cartierul Ştrand,care va fi parcurs în sensul invers de desfăşu-rare a super specialei. Lungimea totală a tra-seului este de 3,42 kilometri.

RUGBY

SuperLiga CEC Bank îşi dispută ulti-mele două etape ale sezonului regu-

lat. Astăzi vor avea loc meciurile rundei

a 13-a, capul de afiş fiind derby-ul dintreFarul Constanţa şi Steaua Bucureşti ( 3 şi4) din ierarhia intermediară. Celelaltedouă partide au loc la Bucureşti, undeDinamo dă piept cu liderul RCMUV Ti-mişoara, respectiv la Baia Mare, „zim-brii” primind vizita celor de la CSMBucureşti. Singura echipă care astăzi arezi de pauză, este „U” Cluj, universitariimai având de jucat un singur meci în-ainte de play-out, cel de sâmbătă, cu Ti-mişoara.

Partidele din cadrul acestor ultimedouă etape reprezintă o repetiţie gene-rală pentru duelurile din play-off şi play-

out, acolo unde echipele vor avea obiec-tive mult mai importante: podiumul na-ţional, respectiv evitarea retrogradării.Se cunosc deja cele patru grupări care înacest an se vor duela pentru titlu: Timi-şoara (locul 1 - 39 puncte), CSM ŞtiinţaBaia Mare (locul 2 - 37 puncte), Steaua(locul 3 - 32 puncte) şi Farul (locul 4 - 26puncte). În acest moment, singura necu-noscută rămâne împerecherea din primaetapă, când primul loc va juca împotrivaechipe de pe poziţia a patra, iar locul se-cund cu locul trei.

La polul opus, Dinamo (locul 5 - 13puncte), CSM Bucureşti (locul 6 - 12puncte) şi „U” Cluj (locul 7 - 7 puncte) sevor întâlni în play-out, unde vor luptapentru salvarea de la retrogradare.

Tania Purcaru

Repetiţie pentru play-off

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Tibi Csik, sătmăreanulcare nu a fentat fotbalul

FOTBAL SATU MARE

Tibi Csik este unul dintre cele mai im-portante nume pe care fotbalul sătmă-

rean le-a dat sportului rege autohton. Areîn palmares şase titluri de campion naţio-nal cu Steaua, 24 de prezenţe în Liga Cam-pionilor şi 10 în Cupa UEFA.

A jucat pe cele mai impresionante sta-dioane din Europa: Santiago Bernabeu,Delle Alpi, Ibrox Park, Estadio da Luz,Westfalenstadion şi lista poate continua. Afost convocat la naţionala de tineret şi lalotul olimpic al României. În meseria de an-trenor, Tibi Csik a început de jos cu grupelede copii şi juniori ale Olimpiei. A antrenat-o când se zbătea în anonimatul Ligii a IV-a, pentru ca în acest an să o readucă,după o pauză de şapte ani, în eşalonul se-cund al fotbalului românesc.

„Când joci pe SantiagoBernabeu te simţi cu adevărat fotbalist”

Are fotbalul în gene, dacă ţinem cont cătatălul lui a jucat în Echipa de Aur a Olim-piei din anii ’70. A fost lansat în fotbalulmare de către fosta legendă a naţionalei şia Stelei Bucureşti, Iosif Vigu, iar primulmare club la care a evoluat a fost Politeh-nica Timişoara. „După ce mi-am făcut uce-nicia la Olimpia, am debutat în Divizia Aîn 1991, la un meci cu Gloria Bistriţa. Laechipa de pe Bega am stat până în 1993,unde am jucat o Cupă a României, contraStelei Bucureşti, şi am avut o participare înCupa UEFA, unde am întâlnit în primul turpe marele Real Madrid. La Timişoara a fost1-1, dar la Madrid ne-au dat cu terenul încap! Am încasat patru goluri, fără ca noi sădăm vreunul. Am nişte amintiri fabuloasede la acel meci. Atunci când joci pe Berna-beu poţi să spui că te simţi cu adevărat fot-balist”, mărturiseşte Tibi. Datorităevoluţiilor bune în echipamentul violet,

Csik avea să intre în vizorul naţionalei detineret, condusă de Ioan Moldovan. Săt-măreanul a făcut pasul şi la lotul olim-pic, pregătit la acea vreme de CornelDinu şi Ioan Apolzan.

La Steaua a cunoscut cele mai mari satisfacţii

Marele salt în cariera de jucător l-a făcut atunci când a fost adus la ceamai titrată echipă din România,Steaua Bucureşti. „S-a dorit o reîm-prospătare la echipă, aşa că am in-trat în planurile antrenorilorAnghel Iordănescu şi Ţiţi Dumi-triu. A fost de departe cel maifructuos moment din cariera mea!Aici mi-am făcut un nume în fot-balul românesc”, povesteşte Tibi.În tricoul roş-albastru, sătmărea-nul a cucerit şase titluri de cam-pion, două cupe ale României,două Supercupe şi a bifat treiparticipări în Champions Leagueşi două în Cupa UEFA.

Gardianul lui DelPiero

Fostul fundaş a jucat împo-triva unor jucători exponenţiali aiacelor vremuri. „I-am avut ca ad-versari direcţi pe jucători precumDel Piero, Paul Gascoigne, RuiCosta sau Emilio Butragueno ( fos-tul mare jucător al lui Real Ma-drid), ale căror tricouri le păstrez şiastăzi ca amintire”, declară Tibi. Săt-măreanul se mândreşte şi cu faptulcă a fost antrenat de nume mari pre-cum Iosif Vigu, Vasile Knoblau (laOlimpia), Jackie Ionescu (la Poli Timi-şoara), Iordănescu, Dumitriu, Jenei, Tu-dorel Stoica şi Stoichiţă (la Steaua).

Nicolae Ghişan

Ţinteşte promovarea în Liga I

Unele din punctele forte ale lui Tibi sunt seriozitatea şi profesionalismul, calităţi pe care în-cearcă să le implementeze fotbaliştilor pe care îi are sub comandă. A preluat Olimpia în2008, când aceasta evolua în anonimatul Ligii a IV-a, însă a crezut mereu că poate rea-duce clubul fanion al judeţului acolo îi este locul. „După o muncă temeinică, am reuşit săreaducem Olimpia în liga a doua, însă nu vrem să ne oprim aici”, dezvăluie Tibi, care re-cunoaşte că promovarea în Liga a II-a s-a produs la mustaţă. „Trebuie să fim corecţi şisă spunem că nu noi am câştigat promovarea, ci Corvinul a pierdut-o printre degete.Totuşi, avem meritul că am crezut în şansa noastră până la capăt. Acum ne aşteaptă oserie grea în Liga a II-a, cu 14 echipe, unde nivelul va fi mult mai ridicat. Ne vom pregăti cumultă ambiţie şi sper ca în viitorul apropiat să le oferim sătmărenilor o bucurie şi maimare: promovarea în Liga 1”, încheie optimist Tibi Csik.

14 | Jocuri | divertisMent

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:

26ºC 12ºC

Soluţia: în numărul următor

CLUJ-NApOCA

Miercuri

SUDOkU

Berbec (21 mar. - 20 apr.)

Este posibil să te implici într-unproiect care ţi-ar putea aduce

beneficii importante. Însă acest lucru o să-ţirăpească aproape tot timpul liber. Ai grijă însă să, nu îţi neglijezi, în schimb, familia şiprietenii.

Taur (21 apr. - 20 mai)

Eşti într-o stare de nervi accen-tuată şi eşti nemulţumit în general.

Nu-ţi descărca nervii pe cei din jur. Încearcă sărămâi echilibrat şi cumpătat. Cu răbdare, toatese vor rezolva uşor şi lucrurile reintră în normal.

Gemeni (21 mai - 22 iun.)

Eşti uşor irascibil azi. Cauţi motive decearta în jurul tău. Spre după-amiază

în schimb, îţi revii şi spre seară petreci momenteplăcute cu cei dragi. S-ar putea să afli că, în curândtrebuie să pleci într-o călătorie mai lungă.

Rac (23 iun. - 22 iul.)

O persoană apropiată s-ar putea să tedezamăgescă. Dar eşti plin de energie

și lucrurile sunt în favoarea ta. Ai șanse bune de areuși în tot ceea ce faci. Încearcă să-ţi petreci maimult timp alături de persoana iubită.

Leu (23 iul. - 22 aug.)

Eşti îngrijorat de situația financiarăactuală. Te poţi baza pe sprijinul

oferit de către o persoană mai în vârstă. Seiveşte ocazia să câştigi ceva în plus pe lângă sa-lariu. Bazează-te pe sfatul partenerului de viaţă.

Fecioară(23 aug. - 22 sep.)

Este posibil să ai o ceartă cu uncoleg de serviciu, despre care ai

aflat că te bârfeşte. Nu te enerva, fii calm, ba-zează-te pe intuiţie. Este de preferat să-ţi petrecimai mult timp alături de cei dragi.

Balanţă (23 sep. - 23 oct.)

Revine în actualitate o problemăsentimentală mai veche. Există

şanse să te cerţi cu partenerul de viaţă. Nu teenerva şi nu începe să faci acuzaţii grave. Nu acţiona sub impulsul enervării de moment.

Scorpion (24 oct. - 21 nov.)

Eşti prea obosit să te ocupi detoate problemele din jurul tău, sin-

gur. Acceptă ajutorul prietenilor. Sfaturile uneipersoane mai în vârstă te ajută să aplanezi unconflict. Primeşti o veste bună, care îţi schimbaprogramul de mâine.

Săgetător (22 nov. - 21 dec.)

O rudă mai în vârstă îţi atrage atenţiacă ai un comportament un pic depla-

sat. Pentru a evita diverse certuri şi dezamăgirifii mai prudent. Ai grijă de sănătate, ai nevoie deodihnă, încearcă să te relaxezi.

Capricorn (22 dec. - 20 ian.)

Eşti un pic contradictoriu în ceea cepriveşte problemele de la serviciu,

dar şi de familie. Spre seară ţi se limpezesc gân-durile şi petreci momente plăcute alături de per-soana iubită. Încearcă să nu faci promisiuni.

Vărsător (21 ianuarie - 18 februarie)

S-ar putea să pleci într-o călătorie.Eşti cam cheltuitor în ultima vreme,

ai grijă. Este posibil să pleci într-o călătorie carepoate fi profitabilă. Te adaptezi rapid la muncă,într-un grup nou de colegi.

Peşti (19 feb. - 20 mar.)

Eşti plin de energie şi ai dispoziţianecesară pentru a rezolva o pro-

blemă mai veche de familie. Este posibil să te dezamăgească un prieten în care ai avut mareîncredere. Ai grijă, nu pune la suflet supărarea.Va trece..

Senin

28ºC 15ºC

Joi

Prietena- Dragă, ai aflat că soţul te înşeală?- Da dragă, am aflat. Ştiu cu cine,ştiu unde, ştiu când, dar încă n-amaflat cu ce…

GogoşiUmflate bine, după cum aud,Ne sunt servite într-un mod frecventAtât în unităţi de tip „fast-food”Cât şi de la tribună-n Parlament!epigramă de Vasile Vajoga din„Pledoarie pentru epigramă”

Cugetări pentru minte şi suflet

„Succesul nu este cheia fericirii.Fericirea este cheia succesului. Dacă îţi place ce faci, atunci veiavea succes”, (Albert Schweitzer,filozof german)

SĂ NE AMUzĂM

Horoscop - 24 iulie Vremea în Transilvania

Abonamentele se pot încheia prin: POŞTA ROMÂNĂ - oficiile poştale din orice localitate, APEX Cluj - tel. 0264.596.213 sau la REDACŢIE – tel. 0733.333.800 (luni – joi între orele 10:00 – 14:00) , abonamente@transilvaniareporter.ro

Director: Vasile DÂNCURedactor-șef: Caius CHIOREANRedactor-șef adjunct: Ruxandra HUREZEANEditor coordonator print: Marius AVRAMSecretar general de redacție: Cristian BARACoordonator ediția online: Bogdan STANCIUPublisher: Adrian POPadi.pop@transilvaniareporter.roDirector executiv: Mihaela ORBANmihaela.orban@transilvaniareporter.ro

REDACȚIA CLUJ Telefon: 0733.333.800 redactie@transilvaniareporter.roReporteri: Diana MESAROȘ, Tia SÎRCĂRedactor administrație & economie: Claudia ROMITANRedactor cultură: Cristina BELIGĂRRedactor sport: Hafia VECIUNCAFotoreporter: Dan BODEA

REDACȚIA SATU MARE, MARAMUREŞ, SĂLAJTelefon: 0361.406.542satumare@transilvaniareporter.roRedactor-șef: Crina DUNCARedactori: Ovidiu MORTAN, Cristina CÎCĂU, Stela TUDOR, Olimpia MAN,Redactori sport: Nicolae GHIȘAN, Marius Morar, Tania PurcaruEditor: Diana CICEUFotoreporter: Vasile Mihovici

Concept grafic: Ciprian BUTNARUDTP: Isabela MUNTEAN, Rareș OLTEANUCorectură: Elena GĂDĂLEANProducţie: Marius STANCIU

Marketing manager: Cristian BARAcristian.bara@transilvaniareporter.ro

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, str. Cometei 5/1www.transilvaniareporter.ro | www.facebook.com/transilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres, domnuleprimar.roTIPAR&PrePress: Compania de Producție Tipografică Cluj

Senin

27ºC 12ºC

SATU MARE

Miercuri

Senin

29ºC 15ºC

Joi

Parţial înnorat

26ºC 12ºC

MARAMUREŞ

Miercuri

Senin

25ºC 14ºC

Joi

Parţial înnorat

29ºC 14ºC

BIHOR

Miercuri

Parţial înnorat

31ºC 16ºC

Joi

Seniu

27ºC 9ºC

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Miercuri

Parţial înnorat

29ºC 12ºC

Joi

Parţial înnorat

27ºC 10ºC

SĂLAJ

Miercuri

Parţial înnorat

29ºC 13ºC

Joi

Parţial înnorat

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

sănătate |15

BEnEficii

Coacăzele negre – vitamine și mineralenaturale

Coacăzele negre sunt fructe bogate învitamine şi minerale, având proprietăţi te-rapeutice dacă sunt consumate, în special,dimineaţa, pe stomacul gol.

Coacăzele negre sunt mult prea bunepentru a fi „retrogradate” şi folosite la ge-muri şi compoturi. Consumarea lor fără ale îngheţa sau prepara ca dulceaţă păs-trează toată puterea fructului propriu-zis,oferind celui care le mănâncă un gustenergic şi intens, pe care alte fructe nu-lpot egala. Beneficiile coacăzelor negresunt numeroase. Principala vitamină acoacăzelor negre este retinolul, secondatăde vitamina E. La acestea se adaugă nive-lul de vitamina C, coacăzele fiind o sursăextrem de bogată de vitamina C - conţinde trei ori mai mult decât portocalele- şicompuşi fenolici, în special antociani.Coacăzele sunt recomandate mai ales per-soanelor care suferă de artrită, reumatismşi gută pentru că acţionează împotriva hi-pertensiunii arteriale, tratează tubercu-loza pulmonară şi tratează faringitelegranulomatoase, iar datorită efecteloranti-inflamatoare, coacăzele negre reducsensibilitatea infecţiilor respiratorii, re-nale, intestinale. Aceste fructe sunt bene-fice pentru sănătatea cardiovasculară şi acreierului, precum şi protecţia împotrivaproblemelor legate de vedere. De aseme-nea, compuşii fenolici ajută la prevenireaîmbolnăvirii tractului urinar şi ameliora-rea simptomelor. Coacăzele negre previndurerile şi întinderile musculare, facili-tează digestia şi scad nivelul acidului uricşi al colesterolului.

ProtEina DEPrEsiEi

A fost descoperită „molecula tristeţii”

O proteină asociată cu declanşareastresului, a anxietăţii şi a depresiei, supra-numită „molecula tristeţii”, a fost desco-perită de oamenii de ştiinţă la nivelulglandei pituitare din creier. Noua pro-teină, denumită CRF1, a fost descoperităde cercetătorii de la Heptares Therapeu-tics, o companie medicală din comitatulbritanic Hertfordshire. Savanţii britaniciau folosit Diamond Light Source, unuldintre cele mai puternice dispozitive deanaliză cu raze X, pentru studierea glan-dei pituitare.

Cercetătorii bănuiau de multă vreme căaceastă glandă controlează stresul, depre-sia şi anxietatea prin eliberarea în creier aanumitor substanţe chimice.

Oamenii de ştiinţă au descoperit înacest studiu apărut recent că aceste sim-ptome sunt declanşate de CRF1 - o sub-stanţă prezentă în membranele externe alecelulelor din glanda pituitară.

„Bolile cauzate de stres, precum de-presia şi anxietatea, afectează un sfert din-tre adulţi în fiecare an, însă mulţi oameninu ştiu că aceste afecţiuni sunt declanşatede proteinele din creier, iar una dintreacestea este CRF1”, a explicat Fiona Mar-shall, coordonatoarea departamentului decercetare de la compania Heptares Thera-peutics.

Cercetătorii britanici au analizat struc-tura acestei molecule şi speră că studiul lorva duce la producerea unor medicamentecare vor putea să controleze acţiunea aces-tei glande.

stuDiu

Autorii unui studiu publicat recentau descoperit vârsta la care oame-

nii sunt cel mai fericiţi, atingând celmai înalt nivel de satisfacţie în viaţă.Oamenii sunt cel mai fericiţi la vârstelede 23 de ani şi de 69 de ani, afirmă au-torii studiului.

Acest studiu care a identificat celedouă vârfuri de satisfacţie din viaţa oa-menilor, realizat de Center for EconomicPerformance de la London School ofEconomics, a fost efectuat pe un numărde 23.161 de participanţi, cu vârste cu-prinse între 17 şi 85 de ani.

Potrivit autorilor studiului, după vâr-sta de 23 de ani, nivelul de fericire cu-noaşte un declin care continuă până înjurul vârstei de 50 de ani. Apoi, după 55

de ani, curba fericirii începe din nou săcrească, urmând o traiectorie ascen-dentă, marcată de un nou vârf la vârstade 69 de ani, şi începe din nou să scadădupă împlinirea vârstei de 75 de ani.

Traiectoria acestui grafic al fericirii nutrebuie însă să fie considerată ca un faptgeneral şi obligatoriu, întrucât atitudineamentală a fiecărei persoane joacă un rolfoarte important. Cercetătorii americaniau subliniat faptul că aceste informaţii re-prezintă câteva tendinţe, nu adevăruri ga-rantate, întrucât principiul judecăţiisănătoase în privinţa fericirii şi a sănătăţiipsihologice se aplică cu adevărat în viaţade zi cu zi: oamenii ar trebui, deci, să iden-tifice acele lucruri care îi fac să fie fericiţişi să încerce să schimbe circumstanţelecare îi fac nefericiţi, pentru a avea o viaţămai lungă şi mai sănătoasă.

tEraPii

Profită de vacanţa pe litoral şi îmbinăutilul cu plăcutul! Fii pregătit pen-

tru o cură de sănătate cu ajutorul ele-mentelor naturii cele mai la îndemână:aerul şi apa de mare!

Distrează-te la malul mării, în timp ceîţi însănătoşeşti organismul, exact aşacum o făceau vechii egipteni.

Iată cele cinci afecţiunipe care le poţi trata cuaerosoli şi apă de mare!

1. lEziuni alE PiElii şi infEcţii alE urEchii

Cercetătorii australieni susţin că apasărată face bine leziunilor pielii şi infec-ţiilor urechii la copii cu vârste de sub 17ani. Practic, după expunerea regulată laapă sărată, incidenţa acestor leziuni ascăzut cu 50% în cazul participanţilor lastudiu. Chiar dacă nu mai eşti un copil,asta nu înseamnă că apa sărată nu teajută să-ţi închidă rănile mai repede şi săte scape de infecţii.

2. DErmatită atoPică

Ai zone unde pielea este roşie, plinăde pete mici şi uscate, care de descua-

mează la primul scărpinat? Atenţie,poţi suferi de dermatiă atopică, o afec-ţiune cronică a pielii, caracterizatăprintr-o zonă care te mănâncă şi careeste inflamată, în special în lunile devară. Stai liniştit. Acum, la mare, veiputea să scapi de ea! Cât mai multe băiîn apa sărată a mării te vor face să uiţică suferi de dermatita atopică. Un stu-diu japonez, publicat în Naţional Ocea-nographic Dată Center, spune cătratamentul pentru această afecţiuneeste mai eficient atunci când pacientulse îmbăiază în ape sărate mai adânci,deoarece la suprafaţa apei pot exista di-ferite bacterii care să perturbe procesulde vindecare.

3. Bronşita

Dacă ai senzaţia că te sufoci, tuşeştides şi nu ştii de la ce sau simţi o dureresurdă în piept, mai ales atunci când in-spiri profund, s-ar putea să suferi debronşită. Nimic nu îţi va fi mai la înde-mână decât o cură de aerosoli pe malulmării. Dă o fugă pe digurile de pe plajăsă priveşti apusul. În timpul ăsta, fără catu să vrei, te vei trata de bronşită.

Practic, vei inhala clorura de sodiudin apa mării. Acest tip de terapie (inha-larea aerosolilor) a fost folosit în 1995,într-un program de tratament pentru pa-cienţii care sufereau de bronşita acută,scrie livestrong.com.

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Care este vârsta la care oamenii sunt cel mai fericiţi

Tratează-te cu aer şi apă de mare

Totodată, este bine să ştii că picăturiledin apă de mare reduc secreţia de mucusşi pe cea bronşică.

4. Psoriazisul şi artrita Psoriazică

Tratamentul cu apă sărată are avutefecte benefice pentru cei care suferă depsoriazis sau de artrită psoriazică(boală care afectează ligamentele şi ten-doanele şi care poate apărea în lipsapsoriazisului).

Potrivit unui studiu realizat la MareaMoartă (locul cu cea mai mare concentra-ţie de apă sărată din lume) şi publicat dePubMed.gov, băile regulate în apă auajutat la diminuarea durerilor articulareşi la reducerea iritaţiilor pielii la pacienţiicare au participat la cercetare.

5. insomnia

Aerul bun de plajă te ajută să bene-ficiezi de un somn odihnitor, aşa că nue de mirare că dormi foarte bine atuncicând te afli în vacanţă la mare. Acestaer este încărcat cu ioni negativi, ex-trem de sănătoşi pentru sănătate, careîţi accelerează modul prin care inspirioxigen. Ionii negativi echilibrează nive-lul de serotonină din corp, care creştestarea de bine şi te ajută în cazurile deinsomnie.

Foto

: ww

w.g

rap

hic

s99.

com

Foto

: ww

w.b

run

elca

re.o

rg.u

k

Abonamente se pot încheia prin: REDACŢIE, tel. 0733.333.800 - de luni până vineri între orele 10.00 -14.00SC APEX SRL - str. Horea nr. 38-40, tel. 0264-596.213 - abonamentele se încheie până în ultima zi a lunii pt. luna următoarePOŞTA ROMÂNĂ - abonamentele se încheie până în data de 25 a lunii în curs pentru luna următoare

abonează-te aCUM la

Un ziar adevărat. După două decenii de libertate, un ziar adevărat pentru Transilvania. Nu doar o etichetă, ci o echipă, o mentalitate, o atitudine, un proiect de comunitate!

- 0733.333.8001 lună 25 lei 15 lei 3 luni 75 lei 40 lei

6 luni 150 lei 80 lei 12 luni 300 lei 150 lei

16

Miercuri, 24 iulie 2013 • Nr. 367

Magazin

fo

to

gr

af

ia z

ile

i

Dacă tu scoți limba la mine, să știi că și eu pot să o scot... Ciudă, ciudă, ciuuudă!!!

COMOaRĂ

Peste 1.500 de lingouri de argint, eva-luate la 35 de milioane de dolari, au

fost scoase din epava navei SS Gair-soppa, un cargou britanic scufundat de

un submarin german în februarie 1941în largul coastelor Irlandei, potrivit co-tidianului New York Daily News.

Societatea americană Odyssey MarineExploration, specializată în căutări deepave, s-a ocupat de operaţiunile de scoa-

tere la suprafaţă a lingourilor. Specialiştiisăi au studiat mai multe documente isto-rice, inclusiv un raport al submarinuluicare a torpilat nava SS Gairsoppa. Societa-tea a utilizat roboţi speciali pentru a aducela suprafaţă lingourile, dar vremea nefavo-rabilă a complicat lucrările.

În 2012, Odyssey Marine Explorationa adus la suprafaţă 1.203 lingouri de ar-gint, respectiv 20 % din preţioasa încăr-cătură a navei SS Gairsoppa, care a fostpusă într-un depozit la Londra. În virtu-tea contractului, compania americană artrebui să obţină de la guvernul britanic80% din comoară.

SS Gairsoppa transporta lingouridestinate finanţării eforturilor de războiîn timpul celei de-a doua conflagraţiimondiale. Nava a fost torpilată de unsubmarin german pe 17 februarie 1941.Epava sa a fost localizată în 2011 la oadâncime de 4.700 de metri în largul Ir-landei. Specialiştii au identificat SS Gair-soppa descoperind gaura făcută detorpilă în coca navei.

DEZVĂLUIRE

Vladimir Putin mărturiseşte că a fostbotezat pe ascuns

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a măr-turisit că a fost botezat pe ascuns de mamasa fără să ştie tatăl său, care era membru alPartidului Comunist al Uniunii Sovietice(PCUS).

„Mama mea m-a botezat pe ascuns detatăl meu, care era membru al Partidului Co-munist. Nu era funcţionar, lucra în fabrică,dar era un activist de bază al partidului înorganizaţia fabricii”, a recunoscut Putin.

Potrivit presei locale, liderul rus a fostbotezat într-o catedrală din Sankt Peter-sburg, unde s-a născut în 1952, cu un an înainte de moartea conducătorului sovieticIosif Stalin.

Preşedintele rus a făcut aceste afirmaţiiîntr-un documentar intitulat „Al doileabotez al Rusiei”, care a fost transmis de te-leviziunea publică rusă şi care a dezvăluitpersecutarea credincioşilor în timpul pe-rioadei comuniste.

„Biserica este partenerul natural al statuluiîn Rusia”, a spus Putin. Putin a dispus re-trocedarea mai multor proprietăţi BisericiiOrtodoxe, care au fost confiscate de autori-tăţile sovietice, fapt criticat de opoziţie, carea reproşat prelaţilor că au colaborat cu pu-terea comunistă.

SIBERIa CaNICULaRĂ

Record istoric de căldură în oraşul siberian Norilsk:32 de grade Celsius

Oraşul rus Norilsk, situat în regiunea si-beriană Krasnoiarsk, a depăşit în weeken-dul trecut recordul istoric de căldură prinînregistrarea a 32 de grade Celsius, a infor-mat serviciul de presă al regiunii.

„Sâmbătă, termometrul a atins 32 degrade, nivelul maxim din întreaga istorie a ob-servaţiilor meteorologice din Norilsk, din1972 încoace”, a precizat un comunicat.Această temperatură a depăşit cu o ze-cime recordul anterior, atins în iulie 1979.

Temperaturile vor oscila între 30 şi 32de grade Celsius până vineri, în timp cetemperatura medie pe timp de vară este de17,3 grade în această regiune arctică.

Norilsk, cu temperaturi care iarnaating 50 de grade sub zero şi cu rafale devânt cu viteze de până la 25 de metri pesecundă, este considerat unul dintre celemai poluate oraşe din lume din cauza ex-ploataţiilor miniere din zonă. Între timp,valul de căldură care a ajuns la mijlocullunii iunie în unele regiuni din zona eu-ropeană a Rusiei, precum Lipeţk, Sara-tov, Ulianovsk a cedat în faţa unui cicloncu ploi şi temperaturi în jur de 14 gradeCelsius.

EFECTELE CRIZEI

Insula grecească Spalathro-nisi, situată în nordul Mării

Egeee, în apropierea peninsu-lei Halkidiki, va fi vândutăprin licitaţie de casa de licitaţiiMyro Gallery, din Grecia,aceasta fiind pentru primadată când una dintre multeleinsule elene este vândută fo-losind acest procedeu.

Spalathronisi este cea maimare dintre cele trei insule careformează grupul Spalathroni-sia. Spalathronisi este numităde localnici Spalathro sau Rosa,iar celelalte două Chteni şi Ko-

lobaro. „Parte a noilor activităţiale Myro Antiques House, am în-ceput să scoatem la licitaţie insulegreceşti. Prima va fi ce mai mareinsulă a grupului Spalathronisia”,se arată pe site-ul casei de lici-taţii.

În ultima perioadă, maimulte insule greceşti au fostcumpărate de străini, în con-textul dificultăţilor economiceprin care trece economia elenă.

Astfel, miliardarului rusDmitri Rîbolovlev, proprieta-rul clubului de fotbal AS Mo-naco, a cumpărat în lunaaprilie, pentru 100 de milioanede euro, insula grecească Skor-

pios de la Athina Onassis, ne-poata şi moştenitoarea lui Aris-totel Onassis. În martie, presainternaţională a scris că emirulQatarului, şeicul Hamad binKhalifa Al Thani, a cumpărat

şase insule greceşti din MareaIonică de la proprietari privaţi,unde vrea să construiască pa-late pentru cei 24 de copii şipentru cele trei soţii. Insuleleau costat 8,5 milioane de euro.

O insulă din Grecia va fi scoasă la vânzare prin licitaţie

Tone de argint, recuperate dintr-o epavă

Foto

: ww

w.ta

mpa

bay.

com