Repere privind evoluia Produsului Intern Brut în ultimii ani · deﬁ nitive obținute în anul...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 3

Repere privind evoluţia Produsului Intern Brut în ultimii ani

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din BucureștiConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Daniel DUMITRU ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiMaria MIREA ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract Produsul intern brut este indicatorul macroeconomic de rezultate cel mai complex, evidențiind efi ciența cu care s-au consumat factorii de producție într-o perioadă de timp, de regulă un an. Modul de calcul al acestui indicator este diferit, dar dintre cele trei metode cunoscute (de producție, pe baza cheltuielilor sau a veniturilor) se utilizează primele două. Analiza produsului intern brut se efectuează pornind de la resursele existente și modul în care acestea au fost consumate. În acest articol am efectuat o asemenea analiză, evidențiind contribuția fi ecărei ramuri la formarea PIB. De asemenea, am efectuat analiza PIB și din punct de vedere al utilizărilor fi nale. Important este și modul de calcul al PIB în prețuri curente, precum și defl atarea pentru a asigura comparabilitatea în timp și în spațiu. Pentru o mai ușoară interpretare a datelor utilizate am recurs la prezentarea acestora în tabele sintetice, precum și prin reprezentări grafi ce. Calculul PIB se efectuează în trei etape, respectiv: prima este cea a estimării provizorii, apoi estimarea pe baza de date semidefi nitive și, în fi nal, estimarea pe bază de date defi nitive. În articol se evidențiază și sursele de date utilizate. Revizuirea calculelor PIB produce și unele modifi cări, care se fi nalizează în momentul determinării defi nitive. Cuvinte cheie: Produs Intern Brut, resurse, utilizări, dinamică, date defi nitive, defl ator Clasifi carea JEL: E01, E21

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 20184

Introducere În acest articol, autorii au pus accentul pe analiza PIB realizat în ultimii ani. Se prezintă aspectele metodologice pe care le presupune estimarea produsului intern brut, până la faza defi nitivă. Toate datele metodologice sunt preluate din metodologia Institutului Național de Statistică, oferind cititorului posibilitatea de a înțelege conținutul indicatorului supus analizei. După clarifi carea acestor aspecte se prezintă și se efectuează analiza rezultatelor defi nitive obținute în anul 2016. Apoi , pe baza datelor defi nitive se efectuează analiza rezultatelor obținute de Romania în perioada 2005-2016. Se constată că în anii 2009 și 2010 se înregistrează scăderi ale nivelului PIB, ca urmare a efectelor crizei economico-fi nanciare, care în țara noastră s-a resimțit cu precădere în cei doi ani. Sechelele acestei crize, care a afectat toate țările, s-au resimțit și în anii următori. Analiza nivelului PIB în anul 2016 s-a efectuat și cu privire la resursele utilizate, precum și a utilizărilor acestui indicator de rezultate. În cadrul acestui studiu s-au utilizat seriile de date, precum și reprezentările grafi ce. Studiul poate fi adâncit prin utilizarea de modele econometrice, prin care se calculează parametrii pe baza cărora se pot efectua previziuni privind evoluția acestui indicator în perioada următoare.

Literature review Aisen and Veiga (2013) au analizat modul în care creșterea economică este infl uențată de instabilitatea politică. Anghelache (2018) a realizat un studiu cu privire la evoluția PIB în ansamblul Uniunii Europene, precum și în fi ecare țară membră a acesteia. Anghelache și colaboratorii (2018), precum și Anghelache, Anghel, Marinescu and Dumbravă (2018) au analizat modul de evoluție a Produsului Intern Brut în România. Anghelache (2017) a efectuat o analiză complexă a economiei românești, fi ind o lucrare de referință în domeniul statisticii macroeconomice. Anghelache, Anghel, and Stoica (2017) au cercetat evoluția trimestrială a PIB, punând accent pe semnifi caţia ratei de creştere. Bhandari and Frankel (2015) au abordat aspecte referitoare la Produsul Intern Brut nominal al statelor afl ate în curs de dezvoltare. O temă similară a fost tratată de Garin, Lester and Sims (2016). Chamberlin (2011) a investigat corelația dintre PIB, venitul real și bunăstarea economică, în timp ce Foerster and Choi (2016) au studiat consumul de creștere și recuperarea crizei post-fi nanciare. Reis (2009) a studiat o temă privind consumului agregat. Nalewaik (2012) au abordat elemente legate de estimarea probabilităților de recesiune în timp real cu produsul intern brut și venitul intern brut. Lahiri and Sheng (2010) au analizat relația PIB – infl ație.


Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții Este normal ca, înainte de a aborda în extenso aspectele privind evoluția intern brut să facem câteva precizări metodologice.1

Produsul intern brut la preţ de piaţă (PIB), principalul agregat

macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul fi nal al

activităţii de producţie al unităţilor producătoare rezidente, în decursul unei

perioade, respectiv un an. Produsul intern brut anual la preţ de piaţă, în preţuri

curente, se estimează prin cele trei metode, ( metoda de producţie, metoda

cheltuielilor şi metoda veniturilor). La estimarea produsului intern brut în

preţuri medii ale anului precedent se utilizează doar primele două metode.

Conform metodei de producție, PIB-ul se calculează după relația:

PIBT = VAB+IP-SP,

unde:

VAB = valoarea adăugată brută la preţ de bază;

IP = impozitele pe produs;

SP = subvenţiile pe produs.

După metoda cheltuielilor calculul PIB se realizează utilizând relația:

PIBT = CF+FBC+E-I,

unde:

CF = consumul fi nal efectiv;

FBC = formarea brută de capital;

E = exportul de bunuri şi servicii;

I = importul de bunuri şi servicii.

Metoda veniturilor are la bază relația:

PIBT = RS+IPI-ST+EBE,

unde:

RS =remunerarea salariaţilor;

IPI = impozitele pe producţie şi importuri;

ST = subvenţiile totale;

EBE = excedentul brut de exploatare.

Produsul intern brut se estimează în trei variante, în funcție de utilizarea

și defi nitivarea surselor de date utilizate, respectiv: provizorii, semidefi nitive

și defi nitive.

La estimarea PIB - varianta provizorie - se utilizează, într-o mare

măsură, surse indirecte, metode de estimare şi extrapolare – în lipsa unor

1. Datele ce vor fi prezentate sunt preluate din metodologia ofi cială utilizată de INS în calculul produsului intern brut.


date primare complete, nedisponibile în momentul calculării PIB în varianta provizorie. Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului intern brut anual, în varianta provizorie, sunt: anchete infra-anuale privind indicii producţiei industriale, indicii lucrărilor de construcţii, indicii volumului cifrei de afaceri din comerţ cu amănuntul şi servicii pentru populaţie, indicii parcursului mărfurilor şi călătorilor, indicii investiţiilor, indicii valorici ai cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi serviciile pentru întreprinderi; indicii preţurilor producţiei industriale, indicii preţurilor de consum, indicii de cost în construcţii; indicii preţurilor serviciilor, indicii valorii unitare din comerţul exterior; contul de producţie al agriculturii, elaborat pe baza datelor operative provenind de la Ministerul Agriculturii – date provizorii; anchete infra-anuale privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi); surse administrative (execuţia provizorie a Bugetului general consolidat; surse contabile şi fi nanciare (bilanţurile contabile ale instituţiilor fi nanciare) și alte surse de date (balanţa de plăţi externe – date provizorii). Estimarea PIB în preţuri curente şi constante (preţurile medii ale anului precedent), este importantă, utilizându-se metodele cunoscute. Utilizarea metodei de producţie, presupune estimarea producţiei pentru societăţile nefi nanciare (întreprinderi), gospodăriile populaţiei şi instituţiile non-profi t producţia se estimează, pe ramuri de activitate (10 ramuri), prin extrapolarea în volum şi preţ, sau în valoare, a producţiei din anul precedent, utilizând indicii de volum, de preţ şi valorici disponibili din sursele de date statistice pentru societăţile fi nanciare şi administraţiile publice producţia se determină, direct, pe baza surselor de date (bilanţuri contabile şi execuţii bugetare). Estimarea consumului intermediar pentru societăţile nefi nanciare (întreprinderi), gospodăriile populaţiei şi instituţiile non-profi t consumul intermediar se estimează, pe ramuri de activitate (10 ramuri), prin aplicarea ponderii consumului intermediar în producţie din anul precedent (pe baza ipotezei constanţei coefi cienţilor tehnologici), în lipsa unor informaţii privind ponderile efective ale anului curent pentru societăţile fi nanciare şi administraţiile publice consumul intermediar se determină, direct, pe baza surselor de date (bilanţuri contabile şi execuţii bugetare) estimarea valorii adăugate brute (valoarea adaugată brută se calculează ca sold între producţie şi consum intermediar) și calcularea impozitelor şi subvenţiilor pe produs, impozitele şi subvenţiile pe produs se calculează direct, pe baza datelor din bugetul consolidat. Utilizarea metodei cheltuielilor constă în a considera componente principale ale PIB prin metoda cheltuielilor, respectiv: Cheltuiala pentru consum fi nal (Consumul fi nal efectiv al gospodăriilor populaţiei, format din:


Cheltuiala pentru consum fi nal al gospodăriilor populaţiei; Cheltuiala pentru

consum fi nal al administraţiilor publice; Cheltuiala pentru consumul fi nal al

instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (IFSLSGP);

Consumul fi nal efectiv al administraţiilor publice; Formarea brută de capital,

formată din: (Formarea brută de capital fi x , variaţia de stoc, exportul net de

bunuri şi servicii, calculat ca sold dintre: export de bunuri şi servicii, import

de bunuri şi servicii.

Estimarea cheltuielii pentru consumul fi nal al gospodăriilor populaţiei

şi formării brute de capital fi x se realizează prin extrapolare în volum şi preţ,

sau în valoare, a valorilor nominale din anul precedent, utilizând indicii

de volum, preţ şi valorici disponibili din sursele de date statistice privind

comerţul cu amănuntul, serviciile prestate populaţiei, parcursul călătorilor,

investiţii, indicii preţurilor de consum, indicii de cost în construcţii, indicii

preţurilor producţiei agricole.

Cheltuiala pentru consumul fi nal al administraţiilor publice se

determină, direct, pe baza datelor din execuţiile bugetare.

Estimarea cheltuielii pentru consumul fi nal al instituţiilor fără scop

lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei se realizează prin extrapolare, pe

baza unor ipoteze de volum şi preţ. Exportul şi importul de bunuri şi servicii

se determină direct, pe baza datelor din balanţa de plăţi.

A doua etapă constă în estimarea PIB în varianta semidefi nitivă și

defi nitivă.

Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului intern

brut anual, în varianta semidefi nitivă şi cea defi nitivă, sunt: surse statistice

(ancheta structurală în întreprinderi; ancheta bugetelor de familie; ancheta forţei

de muncă în gospodării (AMIGO); conturile Economice pentru Agricultură;

balanţa produselor agricole; costul forţei de muncă; recensământul populaţiei

şi locuinţelor; anchete specifi ce realizate de către direcţiile de specialitate

din INS privind industria, transporturile, comerţul, construcţiile, serviciile,

numărul de salariaţi, câştigurile salariale, etc.; alte anchete anuale şi infra-

anuale disponibile privind producţia industrială, de construcţii, servicii,

comerţ; indicii preţurilor din economie); surse administrative (execuţia

Bugetului general al administraţiilor publice - raportările bugetare, format

din: Bugetul administraţiei publice centrale; Bugetele administraţiilor locale;

Bugetul securităţii sociale, compus din: Fondul de Şomaj, Fondul asigurărilor

de sănătate, Fondul de Securitate Socială; declaraţiile pe venitul global

din activităţile independente, depuse de către întreprinzătorii individuali şi

asociaţiile familiale la Ministerul Finanţelor Publice (MFP)); surse contabile şi

fi nanciare (situaţiile fi nanciare ale societăţilor fi nanciare; situaţiile fi nanciare

ale altor agenţi economici); alte surse de date (balanţa de plăţi).


O primă problemă o reprezintă estimarea PIB în preţuri curente. În acest sens, prin metoda de producție se realizează evaluarea producţiei şi consumului intermediar în preţuri curente se realizează, pe sectoare instituţionale şi pe ramuri de activitate, în mod direct, pe baza informaţiilor din sursele de date disponibile. În cazul valorii adăugate brute, aceasta se estimează, în prețuri curente, ca sold între producţie şi consum intermediar. Calcularea impozitelor si subvenţiilor pe produs are la bază datele din execuţiile bugetare. Utilizând metoda cheltuielilor, evaluarea fi ecărei componente se realizează, în mod direct, pe baza informaţiilor din sursele de date disponibile. Atunci când folosim metoda veniturilor, PIB se obţine ca sumă a următoarelor elemente: remunerarea salariaţilor (salarii şi indemnizaţii brute şi cotizaţii sociale în sarcina angajatorului), excedentul brut de exploatare, alte impozite pe producţie, impozitele pe produse, din care se scad alte subvenţii pe producţie şi subvenţiile pe produse. Evaluarea remunerării salariaţilor, a impozitelor şi subvenţiilor se obtine, în mod direct, pe baza informaţiilor din sursele de date disponibile, iar excedentul brut de exploatare este soldul contului de exploatare şi reprezintă ceea ce rămâne din valoarea adăugată, nou creată în procesul de producţie, după remunerarea salariaţilor şi plata impozitelor pe producţie. În fi nal se realizează estimarea PIB în preţuri constante (preţurile medii ale anului precedent) în cadrul sistemului conturilor naţionale româneşti prin două metode: metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Pentru fi ecare metodă se folosesc indici independenţi ai componentelor iar rezultatele fi nale sunt supuse reconcilierii. Produsul intern brut în preţuri constante rezultă din agregarea elementelor sale componente, evaluate în preţuri constante. Estimarea în preţuri constante se realizează prin două metode: metoda defl atării prin preţ; conform căreia valorile în preţuri curente se defl atează cu indici de preţ corespunzători, şi anume: indici de preţ ai producţiei industriale, indici de cost în construcţii, indici de preţ ai serviciilor, indicii preţurilor de consum, indicii valorii unitare, indici ai preţurilor „intrărilor”, (preţul forţei de muncă sau un preţ mediu al consumurilor intermediare etc). A doua metodă constă în extrapolarea volumului, conform căreia valorile nominale din anul precedent se extrapolează în volum utilizându-se indicii de volum ai producţiei și indicatori de volum ai „intrărilor” (numărul salariaţilor sau modifi carea de volum a producţiei). Evoluţia Produsului intern brut în perioada 2005-2016 este reprezentată în fi gura nr. 1, respectiv cursul pe care l-a evidențiat acest indicator.


Evoluția PIB în perioada 2005-2016 (modifi cări față de anul precedent – %)

Figura 1precedent – %)

4,2

8,1

6,9

8,3

5,9

2,8

2,01,2

3,5 3,43,9

4,8

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: Institutul Național de Statistică – Comunicatul de presă nr. 269/2018

Se poate observa că în anii 2009 si 2010 PIB a urmat un curs descendent

înregistrându-se o scădere de – 5,9% în 2009 fată de 2008, respectiv de – 2,8% în 2010 fată de 2009. Aceasta s-a datorat efectelor crizei economico-fi nanciare din perioada 2007-2008. Produsul intern brut estimat pentru anul 2016 – date defi nitive a fost de 765135,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,8% faţă de anul 2015. În tabelul nr. 1 se evidentiază nivelul PIB în prețuri curente, dinamica PIB (%) fată de anul 2015 și defl atorul PIB (%) fată de anul 2015.

Produsul intern brut, în anul 2016Tabelul 1

Date semidefi nitive

Date defi nitive

Diferențe (+/-)

Milioane lei preţuri curente 767377.3 765135.4 -2241.9Dinamica PIB - în % faţă de anul 2015 104.8 104.8 0.0Defl ator PIB - în % faţă de anul 2015 102.7 102.5 -0.2Sursa: Institutul Național de Statistică – Comunicatul de presă nr. 269/2018

Precizăm faptul că nivelul revizuit în 2018, comparativ cu varianta semidefi nitivă, în varianta defi nitivă Produsul Intern Brut nominal estimat pentru anul 2016 s-a redus cu 0,3%.


O analiză privind evoluția Produsului Intern Brut evidențiază că din

punctul de vedere al formării PIB, modifi cările care au intervenit în varianta

defi nitivă, comparativ cu cea semidefi nitivă, atât în ceea ce priveşte dinamica

cât şi defl atorii pe ramuri de activitate, sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Evoluţia categoriilor de resurse, în anul 2016

Tabelul 2

Dinamică

- în % faţă de anul 2015-

Defl ator


Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Agricultură, silvicultură şi pescuit 104.7 104.2 99.7 100.0

Industrie 105.3 105.1 101.8 102.0

Construcţii 112.7 112.3 98.7 98.4

Comerţ cu ridicata și cu

amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor;

transport şi depozitare; hoteluri şi

restaurante

110.7 109.3 104.4 102.6

Informații și comunicații 109.4 106.3 102.8 101.9

Intermedieri fi nanciare şi

asigurări93.6 111.1 103.3 102.0

Tranzacţii imobiliare 102.0 101.8 101.9 101.8

Activități profesionale, științifi ce

și tehnice; activități de servicii

administrative și activități de

servicii suport

100.9 102.0 104.2 103.6

Administrație publică și apărare;

asigurări sociale din sistemul

public; învățământ; sănătate și

asistență socială

100.3 99.8 122.3 123.9

Activități de spectacole, culturale

și recreative; reparații de produse

de uz casnic și alte servicii

94.8 90.0 110.1 109.7

Valoarea adăugată brută – total 105.0 104.9 104.8 104.4

Impozite nete pe produs 103.4 103.8 87.8 88.1

Produsul intern brut 104.8 104.8 102.7 102.5

Sursa: Institutul Național de Statistică – comunicatul de presă nr. 269/2018

Din punctul de vedere al utilizării Produsului intern brut, modifi cările

care au intervenit în varianta defi nitivă, comparativ cu cea semidefi nitivă, atât

în ceea ce priveşte dinamica, cât şi defl atorii pe categorii de utilizări, sunt

prezentate în tabelul nr. 3.


Evoluţia categoriilor de utilizări, în anul 2016

Tabelul 3

Dinamică


Defl ator


Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Consumul fi nal efectiv total 106.9 106.8 102.9 103.3

Consum fi nal individual efectiv al gospodăriilor populaţiei

108.0 107.4 102.2 102.8

Cheltuiala pentru consumul fi nal al gospodăriilor populaţiei

108.1 108.3 100.9 100.7

Cheltuiala pentru consumul fi nal al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei

85.9 83.8 100.3 102.9

Cheltuiala pentru consumul fi nal individual al administraţiilor publice

110.9 102.5 114.2 123.5

Consumul fi nal colectiv efectiv al administraţiilor publice

96.2 101.8 110.9 108.0

Formarea brută de capital fi x 97.9 99.8 101.3 99.3

Variaţia stocurilor şi a obiectelor de valoare

- - - -

Exportul net de bunuri şi servicii

- - - -

Exportul de bunuri şi servicii 108.7 116.0 99.2 92.9

Importul de bunuri şi servicii 109.8 116.5 98.8 93.2


Sursa: Institutul Național de Statistică – comunicatul de presă nr. 269/2018

Studiul datelor din tabelul nr. 4 evidențiază că în anul 2016, între cele două estimări, s-au înregistrat modifi cări ale contribuției la formarea PIB după cum urnează: industria, de la +1,3% la +1,2%, ca urmare a modifi cării volumului de activitate cu -0,2 puncte procentuale (de la 105,3% la 105,1%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la +1,8% la +1,6%, ca urmare a modifi cării volumului de activitate cu -1,4 puncte procentuale (de la 110,7% la 109,3%); informaţiile şi comunicaţiile, de la +0,5% la +0,3%, ca urmare a modifi cării volumului de activitate cu -3,1 puncte procentuale (de la 109,4% la 106,3%); intermedierile fi nanciare, de la -0,2% la +0,4%, ca urmare a modifi cării volumului de activitate cu +17,5 puncte procentuale (de la 93,6% la 111.1%).


Contribuţia categoriilor de resurse la formarea şi creşterea Produsului

intern brut, în anul 2016

Tabelul 4

Contribuţia la formarea

PIB - %

Contribuţia la creşterea

PIB - %

Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Agricultură, silvicultură şi pescuit

4.1 4.1 0.2 0.2

Industrie 24.0 24.0 1.3 1.2

Construcţii 6.1 6.0 0.7 0.7

Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante

18.3 17.8 1.8 1.6

Informații și comunicații 5.3 5.1 0.5 0.3Intermedieri fi nanciare şi asigurări

2.9 3.4 -0.2 0.4

Tranzacţii imobiliare 8.1 8.2 0.2 0.2

Activități profesionale, științifi ce și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport

6.8 6.9 0.1 0.1

Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială

11.1 11.3 0.0 0.0

Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii

3.1 2.9 -0.2 -0.3

Valoarea adăugată brută – total 89.8 89.7 4.4 4.4

Impozite nete pe produs 10.2 10.3 0.4 0.4



În tabelul nr. 5 este prezentată contribuţia categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea Produsului intern brut, în anul 2016.


Contribuţia categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea

Produsului Intern Brut, în anul 2016

Tabelul 5

Contribuţia la formarea

PIB - %

Contribuţia la creşterea

PIB - %

Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Date

semidefi nitive

Date

defi nitive

Consumul fi nal efectiv total 77.1 77.6 5.2 5.2

Consum fi nal individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 70.0 70.2 5.5 5.1

Cheltuiala pentru consumul fi nal al gospodăriilor populaţiei 61.5 61.7 4.9 5.0

Cheltuiala pentru consumul fi nal al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei

0.8 0.8 -0.1 -0.1

Cheltuiala pentru consumul fi nal individual al administraţiilor publice

7.7 7.7 0.7 0.2

Consumul fi nal colectiv efectiv al administraţiilor publice 7.1 7.4 -0.3 0.1

Formarea brută de capital fi x 22.8 22.9 -0.5 -0.1

Variaţia stocurilor 1.0 0.4 0.7 0.0

Exportul net de bunuri şi servicii

-0.9 -0.9 -0.6 -0.3

Exportul de bunuri şi servicii 41.0 41.2 3.5 6.6Importul de bunuri şi servicii 41.9 42.1 4.1 6.9Produsul intern brut 100.0 100.0 4.8 4.8


Studiind datele din tabelul nr. 5 vom constata că și pe categorii de

utilizări, la cele două estimări, în anul 2016, modifi cări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, după cum urmează: cheltuiala pentru consumul fi nal individual al administraţiilor publice, de la +0,7% la +0,2%, ca urmare a modifi cării volumului său cu -8,4 puncte procentuale (de la 110,9% la 102,5%); consumul fi nal colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,3% la +0,1%, ca urmare a modifi cării volumului său cu +5,6 puncte procentuale (de la 96,2% la 101,8%); formarea brută de capital fi x, de la -0,5% la -0,1%, ca urmare a modifi cării volumului său cu +1,9 puncte procentuale (de la 97,9% la 99,8%); exportul net de bunuri şi servicii, de la -0,6% la -0,3%.

Concluzii

În urma studiului efectuat, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistica, se desprind o serie de concluzii teoretice si practice. Astfel, se prezintă pe larg aspectele metodologice utilizate în calculul (estimarea) PIB, oferind celor interesați posibilitatea înțelegerii conținutului acestui indicator macroeconomic de rezultate. Resursele care stau la baza


realizării PIB joacă un rol important, rezultând că sunt încă posibilități insufi cient valorifi care. Rezulta că marea criza economico-fi nanciară din 2007-2008 a avut efect negativ asupra României. Astfel, de la o rată de creștere de 8.3% în anul 2008, în 2009 s-a înregistrat o scădere de -5 9%. În termeni economici, Romania a fost dată în urma cu câțiva ani, iar recuperarea acestei scăderi se va putea realiza în aproximativ cinci ani, după care vom reveni la nivelul, ca cifra absolută, înregistrat în 2008. Pozitiv a fost faptul că după criza economico-fi nanciară, infl ația a fost mai temperată, fi ind determinată și de reducerea cu 5 pp a TVA. Putem aprecia că a fost o situație de temperare a infl ației prin prețuri administrate.

Bibliografi e 1. Aisen, A. and Veiga, F.J. (2013). How does political instability affect economic

growth?. European Journal of Political Economy, 29, 151-167 2. Anghelache, C. (2018). Comparative Analysis of the Development of the Gross

Domestic Product in the Member States of the European Union. Romanian Statistical Review, Supplement, 8, 119-134

3. Anghelache, C., Anghel, M.G., Marinescu, A.I. and Dumbravă, Ş.G. (2018). Complex Analysis of Gross Domestic Product at the End of 2017. Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 132-139

4. Anghelache, C. et al. (2018). Main elements of analysis of Gross Domestic Product development in Romania. Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 17-29

5. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la aderare, Editura Economică, București

6. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Stoica, R. (2017). Quarterly analysis of Gross Domestic Product evolution – signifi cance of growth rate. Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 16-28

7. Bhandari, P. and Frankel, J. (2015). Nominal GDP Targeting for Developing Countries, National Bureau of Economic Research, Working Paper 20898, Cambridge

8. Chamberlin, G. (2011). Gross domestic product, real income and economic welfare. Economic & Labour Market Review, 5 (5), 5-25

9. Foerster, A.T. and Choi, J. (2016). Consumption Growth Regimes and the Post-Financial Crisis Recovery. Economic Review, Second Quarter Q (II), 25-48

10. Garin, J., Lester, R. and Sims, E. (2016). On the Desirability of Nominal GDP Targeting. Journal of Economic Dynamics and Control, 69, 21–44

11. Lahiri, K. and Sheng, X. (2010). Learning and heterogeneity in GDP and infl ation forecasts. International Journal of Forecasting, 26( 2), 265-292

12. Nalewaik, J. (2012). Estimating Probabilities of Recession in Real Time with GDP and GDI. Journal of Money, Credit and Banking, 44, 235–253

13. Reis, R. (2009). The Time-Series Properties of Aggregate Consumption: Implications for the Costs of Fluctuations. Journal of the European Economic Association, 7(4), 722-753

14. *** Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 269/2018

Repere privind evoluia Produsului Intern Brut în ultimii ani · deﬁ nitive obținute în anul...

Documents

Transcript of Repere privind evoluia Produsului Intern Brut în ultimii ani · deﬁ nitive obținute în anul...