Analiză statistică Caracteristici ale funcţiei publice din ... · PDF fileAlte...

Romanian Statistical Review nr. 8 / 201038

Caracteristici ale funcţiei publice din România* Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI Academia de Studii Economice din Bucureşti Prof. univ. dr. Ani MATEI Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti Prof. univ. dr. Andreea Iluzia IACOB Drd. Aura POPA Academia de Studii Economice din Bucureşti

Abstract Reforma instituţiilor trebuie să reprezinte în opinia noastră o prioritate pentru statul român. Acest proces nu se poate realiza fără o dezvoltare adecvată a funcţiei publice. În articol sunt evidenţiate o serie de caracteristici ale funcţiei publice legate de gradul de satisfacţie a angajaţilor, caracteristicile concursurilor pentru ocuparea şi promovarea în funcţia publică şi mobilitatea pe verticală şi orizontală a funcţionarilor publici. Au fost folosite seriile de date obţinute în urma aplicării unui chestionar cuprinzând indicatori statistici pentru un eşantion de angajaţi din administraţia publică. Cuvinte cheie: administraţie publică; reforma funcţiei publice; sondaj statistic; eşantion; chestionar.

*** O componentă importantă în procesul de reformă din administraţia publică este reprezentată de reforma funcţiei publice. În actualul context nu putem realiza un amplu proces de reformă a statului fără o dezvoltare adecvată a capacităţii profesionale a angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală. În vederea identifi cării unor aspecte legate de funcţia publică, în luna noiembrie 2009, s-a organizat la nivelul administraţiei publice o Cercetare statistică pe bază de sondaj statistic. Pentru obţinerea datelor şi informaţiilor a fost folosit un chestionar statistic la nivelul unui eşantion statistic format din 550 de angajaţi. Eroarea maximă admisă a fost de ± 2%. În chestionar au fost introduse întrebări referitoare la: managementul instituţiilor din administraţia publică; funcţia publică, transparenţa la nivelul instituţiilor din administraţia publică; * Analiza rezultatelor unei cercetări statistice organizate – prin sondaj – în rândul angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală.

Analiză statistică

Revista Română de Statistică nr. 8 / 2010 39

caracteristicile procesului de descentralizare din administraţia publică; calitatea procesului de reformă din administraţia publică; corupţia şi implicaţiile ei asupra dezvoltării economice şi sociale. În chestionar au fost introduse şi întrebări pentru determinarea unor caracteristici legate de funcţia publică: vârsta medie a angajaţilor, nivelul de pregătire profesională, opţiunea politică a persoanei etc. Prezentăm cele mai importante aspecte privind gradul de satisfacţie a angajaţilor din administraţia publică în raport cu aspectele legate de venitul obţinut pentru munca prestată, respectul de care se bucură în cadrul instituţiei, condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea şi presiunea la care sunt supuşi din partea mediului politic; corectitudinea desfăşurării concursurilor profesionale pentru angajarea şi promovarea în funcţia publică; identifi carea unor caracteristici legate de funcţia publică. Alte întrebări din chestionar au fost defi nite pentru evaluarea unor aspecte importante referitoare la gradul de satisfacţie, organizarea concursurilor pentru ocuparea şi promovarea în funcţia publică şi mobilitatea angajaţilor din administraţia publică. Pentru fi ecare întrebare au fost stabilite scalele de măsură, variabilele primare şi agregate defi nite pe baza întrebărilor şi statisticile descriptive calculate pe baza informaţiilor din cadrul chestionarului.

Analiza gradului de satisfacţie al angajaţilor

Pentru evaluarea gradului de satisfacţie a angajaţilor din administraţia publică în chestionar au fost introduse două întrebări închise pentru a examina opinia acestora în raport cu gradul de mulţumire (potrivit cu nouă criterii) şi calitatea relaţiilor de serviciu a unui angajat cu diverse persoane. Pe baza răspunsurilor de la prima întrebare au fost defi nite nouă variabile primare, iar pe baza celei de a doua întrebări au fost defi nite şase variabile primare. Prezentăm variabilele primare defi nite şi o serie de statistici descriptive calculate pe baza acestora. Prima întrebare se referă la măsurarea gradului de satisfacţie a angajaţilor din administraţia publică în raport cu fi ecare din următoarele nouă criterii de evaluare: venitul mediu lunar, respectul din partea colegilor, respectul din partea cetăţenilor, respectul din partea şefului direct, respectul din partea conducerii instituţiei, biroul în care vă desfăşuraţi activitatea, calculatorul de birou, legătura la Internet şi presiunea sistemului politic. Pentru evaluarea opiniei în raport cu fi ecare criteriu s-a defi nit o scală de măsură cu următoarele valori: nu sunt mulţumit deloc, sunt mulţumit într-o mică măsură, sunt mulţumit moderat, sunt mulţumit într-o mare măsură şi sunt mulţumit în totalitate.



Pe baza informaţiilor oferite de răspunsurile la cele patru întrebări au fost defi nite nouă variabile primare privind gradul de satisfacţie: B11 - în raport cu venitul lunar; B12 - în raport cu respectul din partea colegilor; B13 - în raport cu respectul din partea cetăţenilor; B14 - în raport cu respectul din partea şefului direct; B15 - în raport cu respectul din partea conducerii instituţiei; B16 - în raport cu biroul în care îşi desfăşoară activitatea; B17 - în raport cu dotarea biroului cu calculator; B18 - în raport cu legătura la Internet; B19 - în raport cu presiunea exercitată de sistemul politic. Pentru defi nirea celor nouă caracteristici s-a recurs la o scală de măsură defi nită pe baza următoarelor valori: 1- insatisfacţie totală; 2-satisfacţie mică; 3- satisfacţie moderată; 4-satisfacţie ridicată; 5- satisfacţie totală. Prin prelucrarea seriilor de date înregistrate pentru cele nouă variabile la nivelul eşantionului s-au obţinut rezultatele prezentate în continuare. Distribuţia răspunsurilor pentru variabilele primare, respective precum şi mediile acestora sunt următoarele:

Caracteristici ale gradului de satisfacţieTabelul 1

Variabila B11 B12 B13 B14 B15 B16 B17 B18 B19Distribuţia răspunsurilor (%)

1 17,80 2,00 6,50 3,30 2,80 2,20 5,00 7,20 20,602 27,60 6,10 10,90 5,80 8,70 9,60 11,10 10,80 24,503 45,10 35,80 40,10 24,50 29,30 26,70 29,50 21,00 24,504 8,20 41,40 34,00 39,90 34,90 37,30 32,70 35,30 17,605 1,30 14,50 7,80 26,50 24,30 23,90 21,20 25,40 11,90

NR - 0,20 0,70 - - 0,20 0,60 0,40 0,90Mediile variabilelor

Media 2,48 3,60 3,25 3,80 3,68 3,70 3,54 3,61 2,75

Folosind variabilele primare se defi nesc două variabile agregate de nivel unu, după cum urmează: • Variabila RES pentru evaluarea respectului de care se bucură angajaţii din instituţiile administraţiei publice, variabilă calculată ca o medie aritmetică a variabilelor primare B12, B13, B14 şi B15; • Variabila COL care caracterizează gradul de satisfacţie a angajaţilor din administraţia publică în raport cu condiţiile de lucru (birou, calculator şi legătura la Internet). Cele două variabile agregate de nivel 1, cât şi variabilele primare B11 şi B19, sunt defi nite pe intervalul ].5,1[ Pentru caracterizarea globală a gradului de satisfacţie a angajaţilor instituţiilor publice se defi neşte variabila agregată de nivel doi GSA pe baza următoarei aplicaţii:



][41],5,1[: 1911 BCOLRESBGSANGSA

Pentru cele două categorii de variabile se calculează media, abaterea standard şi indicatorii pentru caracterizarea asimetriei şi aplatizării. Rezultatele obţinute sunt prezentate în continuare.

Indicatori pentru caracterizarea variabilelor folosite pentru descrierea gradului de satisfacţie a angajaţilor

Tabelul 2

Variabila Număr de cazuri valide Media Abaterea

standard Skewness Kurtosis

B11 525 2,48 0,922 -0,057 -0,386B19 525 2,75 1,297 0,222 -0,103RES 525 3,58 0,751 -0,489 0,454COL 525 3,61 0,867 -0,399 -0,210GSA 525 3,11 0,675 0,182 0,005

Distribuţia valorilor pentru cele cinci variabile (B11, B19, RES, COL şi GSA) este sugestivă prin reprezentările grafi ce. Sunt reprezentate mediile celor cinci variabile folosite pentru evaluarea gradului de satisfacţie a angajaţilor din instituţiile administraţiei publice.

Distribuţia valorilor variabilelor folosite pentru caracterizarea gradului de satisfacţie



Mediile variabilelor folosite pentru caracterizarea gradului de satisfacţie a angajaţilor



Pentru aprecierea calităţii relaţiilor de serviciu au fost luate în considerare şase aspecte: calitatea relaţiilor de serviciu cu colegii de compartiment, calitatea relaţiilor cu colegii din alte compartimente, calitatea relaţiilor de serviciu cu şeful direct, calitatea relaţiilor de serviciu cu conducătorul instituţiei, calitatea relaţiilor de serviciu cu clienţii şi calitatea relaţiilor de serviciu cu angajaţii din instituţii similare. Pentru evaluarea opiniei angajaţilor în raport cu aceste criterii de evaluare s-a recurs la o scală de măsură cu patru valori: foarte bune, bune, satisfăcătoare şi nesatisfăcătoare. Folosind informaţiile obţinute pe baza aplicării întrebării menţionate au rezultat şase variabile primare. S-a folosit aceeaşi scală de măsură ce are următoarele patru valori: 1- nesatisfăcător, 2-satisfăcător, 3-bune şi 4-foarte bune. Cele şase variabile sunt defi nite astfel: B61-caracterizează calitatea relaţiilor profesionale cu colegii de compartiment, B62-caracterizează calitatea relaţiilor profesionale cu colegii din alte compartimente, B63-caracterizează calitatea relaţiilor profesionale cu şeful direct, B64-caracterizează calitatea relaţiilor profesionale cu conducătorul instituţiei, B65-caracterizează calitatea relaţiilor profesionale cu clienţii şi B66-caracterizează calitatea relaţiilor profesionale cu angajaţii din alte instituţii.

Indicatori statistici folosiţi pentru caracterizarea calităţii relaţiilor profesionale

Tabelul 3Variabila B61 B62 B63 B64 B65 B66

Distribuţia răspunsurilor (%)Nesatisfăcătoare 1,70 1,50 2,00 3,30 1,50 3,00Satisfăcătoare 6,90 12,40 10,80 11,70 8,30 13,20Bune 33,40 53,60 33,80 43,20 47,50 50,30Foarte bune 57,90 32,30 53,10 41,40 41,90 33,40NR - 0,20 0,40 0,40 0,70 0,20

Mediile variabilelor3,48 3,17 3,39 3,24 3,31 3,15

Pentru analiza calităţii relaţiilor profesionale la nivelul instituţiilor din administraţia publică a fost defi nită variabila CRP ca medie a celor şase variabile primare defi nite direct pe baza răspunsurilor la întrebările din chestionar:

]...[

61],4,1[: 6661 BBCRPNCRP

S-a calculat media şi abaterea pătratică, iar distribuţia valorilor variabilei se prezintă în continuare.



Distribuţia valorilor variabilei CRP

Angajarea şi promovarea în administraţia publică

Un aspect important al procesului de modernizare a funcţiei publice este atragerea persoanelor competente, capabile să răspundă favorabil competiţiei cu mediul privat. Un rol important în acest sens îl are desfăşurarea corectă a concursului pentru ocuparea sau promovarea în funcţia publică. Chestionarul a cuprins o întrebare pentru a evalua anumite caracteristici ale concursurilor profesionale pentru ocuparea şi promovarea în funcţia publică. S-a urmărit să se evalueze în ce măsură, în cadrul unui concurs, se pune accent pe fi ecare din următoarele aspecte: memorarea de fapte, idei sau metodologii din manuale sau acte normative cu scopul de a le repeta într-o formă neschimbată; analizarea elementelor principale ale unei idei, experienţe sau teorii; sintetizarea şi organizarea ideilor, informaţiilor şi experienţelor în interpretări şi conexiuni noi şi complexe; determinarea valorii reale a informaţiilor, argumentelor sau metodelor de analiză (exemplu: examinând cum alţii au colectat şi interpretat anumite date şi evaluând cât de solide sunt concluziile lor); aplicarea teoriilor sau a conceptelor teoretice asupra problemelor practice sau în situaţii noi. Pentru evaluarea acestor aspecte s-a recurs la o scală cu următoarele valori: în mare măsură, destul de mult, moderat, într-o măsură nesemnifi cativă şi deloc. Pe baza informaţiilor obţinute la întrebare au fost defi nite următoarele



cinci variabile primare: B21 - Concursurile profesionale încurajează memorarea; B22 - Concursurile profesionale încurajează analiza; B23 - Concursurile profesionale încurajează sinteza; B24 - Concursurile profesionale încurajează determinarea valorii de adevăr a informaţiei; B25 - Concursurile profesionale încurajează aplicarea teoriilor. Scala de măsură folosită pentru defi nirea celor cinci variabile a avut următoarele cinci valori: 1-deloc, 2-într-o măsură nesemnifi cativă, 3-moderat, 4-destul de mult, 5-în mare măsură. În urma prelucrării informaţiilor la nivelul eşantionului au fost obţinute rezultatele următoare:

Aprecierea performanţelor bugetare ale instituţiei în raport cu cinci elemente

Tabelul 4Variabila B21 B22 B23 B24 B25

Distribuţia răspunsurilor (%)

1 8,90 3,50 3,70 4,80 6,102 11,10 15,60 10,80 13,20 12,403 30,60 37,10 36,40 39,10 38,404 28,40 28,90 29,10 26,70 25,405 20,60 14,50 19,30 15,60 17,30NR(99) 0,40 0,40 0,70 0,60 0,40

Mediile variabilelorMedia 2,59 2,64 2,50 2,65 2,64

Un alt aspect important pentru dezvoltarea funcţiei publice este legat de organizarea corectă a concursurilor pentru ocuparea şi promovarea în funcţia publică. Pentru evaluarea corectitudinii celor două categorii de concursuri, în chestionar au fost introduse două întrebări. S-a urmărit să se stabilească în ce măsură concursul încurajează fi ecare din următoarele cinci aspecte: pregătirea profesională a candidatului, infl uenţa persoanelor din cadrul instituţiei, infl uenţa mediului politic, cadouri sau bani oferiţi de candidat şi desfăşurarea inadecvată a concursului. Pentru cele două întrebări închise s-a recurs la o scală de valori cu patru variante de răspuns: deloc importantă, puţin importantă, destul de importantă şi foarte importantă. Pe baza informaţiilor de la prima întrebare referitoare la evaluarea aspectelor legate de concursul de ocupare a funcţiei publice au fost defi nite cinci variabile primare: B31 - Importanţa pregătirii profesionale a candidatului pentru angajare; B32 - Infl uenţa persoanelor din cadrul instituţiei în promovarea concursului; B33 - Infl uenţa mediului politic pentru promovarea concursului; B34 - Importanţa cadourilor sau banilor oferiţi de candidaţi pentru promovarea



concursului; B35 - Desfăşurarea inadecvată a concursului pentru angajare. Scala de măsură folosită pentru defi nirea celor cinci variabile a avut următoarele cinci valori: 1-deloc importantă, 2-puţin importantă, 3-destul de importantă şi 4-foarte importantă. După prelucrarea informaţiilor la nivelul eşantionului au fost obţinute rezultatele:

Corectitudinea concursurilor pentru angajarea unei persoaneTabelul 5

Variabila B31 B32 B33 B34 B35

Distribuţia răspunsurilor (%)

1 2,80 33,60 41,90 69,80 33,402 9,80 26,70 26,90 15,20 16,003 32,70 24,90 17,40 9,50 25,204 54,50 14,50 13,40 4,30 24,70

NR(99) 0,20 0,40 0,40 1,30 0,70Media variabilelor

Media 3,40 2,19 2,01 1,47 2,42

Pe baza celor cinci variabile primare s-a defi nit variabila agregată CCP pentru aprecierea corectitudinii concursurilor profesionale pentru angajarea într-o instituţie din cadrul administraţiei publice. Variabila agregată s-a defi nit pe baza aplicaţiei:

])5[(51],4,1[: 3534333231 BBBBBCCPNCCP

O valoare ridicată a mediei variabilei scoate în evidenţă defi cienţe majore în angajarea unei persoane în cadrul administraţiei publice în urma organizării unui concurs. Pentru această variabilă s-a calculat media şi abaterea standard, obţinându-se rezultatele: • Media = 1,94; • Abaterea standard - 0,692.



Distribuţia valorilor variabilei CCP

Pe baza informaţiilor înregistrate la întrebarea referitoare la evaluarea aspectelor legate de corectitudinea concursurilor pentru promovarea în funcţia publică au fost defi nite cinci variabile primare: B41 - Importanţa pregătirii profesionale a candidatului pentru promovare; B42 - Infl uenţa persoanelor din cadrul instituţiei în promovarea candidatului; B43 - Infl uenţa mediului politic pentru promovarea persoanei; B44 - Importanţa cadourilor sau banilor oferiţi de candidaţi pentru promovare; B45 - Desfăşurarea inadecvată a concursului de promovare. Scala de măsură folosită pentru defi nirea celor cinci variabile a avut următoarele cinci valori: 1-deloc importantă, 2-puţin importantă, 3-destul de importantă şi 4-foarte importantă. Rezultatele au fost următoarele:

Corectitudinea concursurilor pentru promovarea persoanelorTabelul 6

Variabila B41 B42 B43 B44 B45

Distribuţia răspunsurilor (%)1 4,10 30,60 43,00 69,00 35,802 9,10 24,50 28,80 18,00 19,703 28,40 32,30 16,10 8,50 21,904 58,30 12,40 11,90 3,90 21,90NR(99) 0,20 0,20 0,20 0,60 0,70

Media variabilelorMedia 3,41 2,26 1,95 1,46 2,31



Pe baza celor cinci variabile primare s-a defi nit variabila agregată CPP pentru aprecierea corectitudinii concursurilor profesionale pentru angajarea într-o instituţie din cadrul administraţiei publice. Variabila agregată se defi neşte pe baza aplicaţiei:

])5[(51],4,1[: 4544434241 BBBBBCPPNCPP

O valoare ridicată a mediei variabilei scoate în evidenţă defi cienţe majore în angajarea unei persoane în cadrul administraţiei publice prin organizarea unui concurs. Pentru această variabilă s-a calculat media şi abaterea standard, obţinându-se rezultatele următoare: • Media = 1,91; • Abaterea standard = 0,688.

Distribuţia valorilor variabilei CPP

Mobilitatea persoanelor din administraţia publică

Un aspect important ce trebuie avut în vedere în analiza caracteristicilor persoanelor angajate în cadrul administraţiei publice locale se referă la mobilitatea angajaţilor. Prin întrebările incluse în chestionar s-a urmărit calcularea unor indicatori statistici pentru caracterizarea următoarelor aspecte: vechimea medie în administraţia publică a persoanelor; vechimea medie a



persoanelor în cadrul aceleaşi instituţii; vechimea medie a persoanelor din administraţia publică centrală pe postul ocupat în prezent; vechimea medie a unei persoane în subordinea aceleaşi persoane. Pentru evidenţierea acestora, în chestionar s-a introdus şi o întrebare pentru determinarea în cazul fi ecărui angajat a perioadei lucrate (în ani) în: administraţia publică, în cadrul instituţiei, postul actual şi în subordinea şefului direct. Indicatorii descriptivi calculaţi pentru caracterizarea celor patru dimensiuni ale mobilităţii angajaţilor din administraţia publică sunt prezentaţi în continuare. În cele patru reprezentări grafi ce se prezintă distribuţia pe grupe de vârstă în raport cu patru indicatori folosiţi pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică locală. Pe baza rezultatelor obţinute au fost calculaţi trei indicatori folosiţi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor din administraţia publică locală pe următoarele trei paliere: în administraţia publică, în cadrul instituţiei în care lucrează angajatul în prezent şi în cadrul ierarhiei de conducere. Indicatorii medii calculaţi pentru cele patru variabile sunt prezentaţi în grafi c. Indicatorii medii sunt folosiţi pentru caracterizarea celor trei aspecte legate de mobilitatea funcţiei publice. Valorile indicatorilor derivaţi permit evidenţierea unor aspecte importante legate de mobilitatea angajaţilor din administraţia publică locală pe verticală (pe structurile ierarhice de conducere) şi pe orizontală (la nivelul instituţiei sau între instituţii).

Indicatori descriptivi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilorTabelul 7

Indicatorul(ani)

Lucrez în administraţia

publică

Lucrez în actuala

instituţie

Lucrez pe postul actual

Sunt în subordinea aceluiaşi şef

directMedia 8,320 7,690 5,490 3,850Valoarea minimă - - - -Valoarea maximă 35,000 35,000 25,000 18,000Abaterea standard 6,831 6,166 4,616 3,574



Vechimea medie în administraţie, în aceeaşi instituţie, pe acelaşi post şi în subordinea aceluiaşi şef direct

Distribuţia persoanelor pe vârste în raport cu vechimea în administraţie (a), în cadrul aceleiaşi instituţii (b), pe acelaşi post (c)

şi în subordinea aceluiaşi şef direct (d)

a b

c d



Pentru aprecierea gradului de mobilitate din administraţia publică centrală a fost calculată: • Mobilitatea funcţionarilor între instituţii

1

21 VM

VMk

unde: VM1 - vechimea medie în administraţia publică VM2 - vechimea medie în cadrul unei instituţii publice.

Pentru datele înregistrate la nivelul eşantionului s-a obţinut rezultatul

.92,040,915,8

1k • Mobilitatea funcţionarilor pe posturi în cadrul instituţiei

2

32 VM

VMk

unde VM3 - vechimea medie într-un post.

.71,015,817,6

2k

• Mobilitatea funcţionarilor pe posturi de conducere

3

43 VM

VMk

unde VM4 - vechimea medie în subordinea aceluiaşi şef direct.

.70,017,646,4

3k

Valori ridicate ale indicatorilor indică o mobilitate scăzută a angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cele trei criterii: - În medie, 92% din timpul angajării în administraţia publică a unei persoane a fost petrecut la nivelul aceleaşi instituţii; - În medie, 71% din timpul angajării într-o instituţie a unui angajat este petrecut pe acelaşi post; - În medie, 70% din timpul angajării unei persoane din administraţia publică locală a fost petrecut pe acelaşi nivel ierarhic. Valorile celor trei indicatori sunt sugestive prin următoarea reprezentare grafi că.



Indicatori folosiţi pentru analiza mobilităţii - în procente

Concluzii

Un aspect important pentru susţinerea procesului de reformă a funcţiei publice îl reprezintă implementarea unui sistem modern de salarizare a angajaţilor din administraţia publică. Potrivit califi cativelor angajaţilor din administraţia publică, actualele venituri nu sunt stimulative pentru dezvoltarea funcţiei publice. Implementarea noului sistem de salarizare din sectorul public ridică o serie de probleme din următoarele cauze majore: implementarea noului sistem s-a realizat în condiţiile în care administraţia publică centrală şi locală nu a fost restructurată; criza economică la nivel naţional şi internaţional creează difi cultăţi majore în derularea procesului de reformă etc. Abordarea macroeconomică a reformării sistemului de salarizare din administraţia publică, ca dealtfel din întregul sector public, trebuie să fi e o coordonată importantă a implementării actualului sistem de salarizare. Procesul de reformă a funcţiei publice trebuie să încurajeze dezvoltarea unor noi tipuri de concursuri profesionale pentru ocuparea şi promovarea în funcţia publică. Sectorul de stat în general şi administraţia publică în particular, trebuie să atragă, în opinia noastră, cele mai competente persoane. Nu trebuie uitat faptul că sectorul de stat este într-o competiţie acerbă cu sectorul privat. Un alt aspect deloc de neglijat este asigurarea unei mobilităţi ridicate pe verticală (în ierarhia profesională) şi orizontală (între instituţii ale administraţiei publice) a angajaţilor din administraţia publică. Schimbările intervenite la nivelul funcţiei publice în ultimii zece ani au stimulat creşterea mobilităţii funcţionarilor publici. Această caracteristică trebuie să fi e stimulată de către instituţiile statului şi în perioada imediat următoare.



*** Articolul are la bază date şi informaţii din lucrarea realizată cu suportul CNCSIS-UEFISCSU, proiect nr. PNII-IDEI Cod 1814/2008, Contract de fi nanţare nr. 763/2009.

Bibliografi e

- Andrei, T., Profi roiu, M., Oancea B. şi Nedelcu M. (2009), Considerations on the Remuneration System of the Public Administration – an Analysis on Electoral Cycles and Scenarios Development, Theoretical and Applied Economics , 3 (532). - Andrei, T., Matei, A. şi Roşca, I. Gh. (2009), The Corruption – an economic and social analysis, Bucureşti, Editura Economică. - Bai, C.-E. şi Wei, S-J. (2001), The Quality of the Bureaucracy and Capital Account Policies, Policy Research Working Paper Series 2575, The World Bank. - Profi roiu, M. şi Andrei T. (2005), Public Administration Reform in Romania, Research Report, European Institute from Romania, Bucharest. - Rose-Ackerman, S. (1975), The economics of corruption, Journal of Public Economics, 4. - *** - Consiliul European (2004), Regular Report on Romania’s progress towards accession, Brussels. - *** - Guvernul României (2004), Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004-2006, Bucureşti.


Analiză statistică Caracteristici ale funcţiei publice din ... · PDF fileAlte...

Documents

Transcript of Analiză statistică Caracteristici ale funcţiei publice din ... · PDF fileAlte...