Repararea Alternatorului Tip 1111

PAGE 14

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALA INDRUMATOR:ING. CANDIDAT:SESIUNEA 2015TEMA PROIECTULUIAlternatorul, rol, functionare, diagnosticare, reparareCUPRINS3Argument

4Capitolul I. Introducere

41. Generaliti despre instalaia electric

41.1. Bateria de acumulatoare

51.2. Generatorul de curent continuu

51.3. Generatorul de curent alternativ

52. Consumatorii instalatiei electrice

6Capitolul 2. Generaliti despre alternator

7Capitolul 3. Tipuri de alternatoare

9Capitolul 4. Constructia si functionarea radiatorului

15Capitolul 5. ntreinerea alternatorului

20Capitolul 6. Defeciuni n exploatare, cauze i remedieri

27N.S.S.M

27Masuri de tehnica a securitatii muncii specifica la intretinerea tehnica si la repararea echipamentului electric al automobilelor

28Masuri de tehnica a securitatii muncii in sectiile si atelierele

28de intretinere si reparare a echipamentului electric auto

30Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si atelierele de reparatii

32BIBLIOGRAFIE

Argument

Cresterea considerabila a necesitatilor de transport ale societatii, a condos mai ales in ultimele decenii la o dezvoltare a industriei constructoare de automobile. Datorita avantajelor deosebite pe care le prezinta automobilul fata de celelalte mijloace de transport, in prezent, in mai multe tari, traficul de marfuri si calatori, efectuat cu autovehicule, depaseste pe cel realizat de toate mijloacele de transport impreuna. Directiile principale actuale de dezvoltare a constructiei de automobile, sunt: realizarea unor automobile care sa asigure un confort si o securitate sporita, reducerea la minim a nocivitatii gazelor evacuate in vederea protejarii mediului ambiant, simplificarea conducerii automobilului prin automatizarea diverselor comenzi constructia unor automobile cu calitati dinamice ridicate pentru descongestionarea rapida a soselelor extreme de aglomerate, obtinerea unor caroserii cu forme cat mai aerodinamice si estetice, marirea parcusului intre doua reparatii capitale prin utilizarea unor materiale corespunzatoare realizarea unor automobile cu calitati economice superioare. Realizarea unor automobile cu calitati dinamice si economice ridicate este posibila numai prin cunoasterea temeinica a problemelor legate de constructia automobilelor, precum si a influentei diversilor factori asupra principalelor calitati ale acestora.

Lucrarea de fata trateaza o component importanta a autovehicului, alternatorul. La inceputul lucrarii sunt prezentate mai multe tipuri de alternatoare, dupa care se continua cu functionarea, defectele si repararea alternatorului. In finalul lucrarii sunt prezentate norme de protectia muncii si prevenire a incendiilor in atelierele auto.

Capitolul I. Introducere1. Generaliti despre instalaia electric

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde toate aparatele si masinile electrice avind drept scop alimentarea cu energie electrica la o tensiune de lucru aproape constanta a receptoarelor si consumatorilor automobilului, atat in timpul rularii, cat si in timpul stationarii acestuia.

Cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea si functionarea motorului, marirea sigurantei in circulatie si a gradului de confort in timpul conducerii prin reconditionarea si incalzirea aerului, marirea functionarii sau semnalizarea unor defectiuni la diferite instalatii, semnalizarea optica si acustica exterioara, iluminarea optica a drumului pe timp de noapte sau alte cerinte care usureaza conducerea automobilului la orice regim de lucru si in orice conditii climatice.

De obicei, se folosesc sisteme de alimentare in curent continuu cu tensiunea nominala de 12 V.

PRILE COMPONENTE ALE INSTALAIEI ELECTRICE:

1. Bateria de acumulatoare;

2. Generatorul de curent continuu sau alternativ;

3. Consumatorii electrici.

1.1. Bateria de acumulatoare Bateria de acumulatoare Are rolul de a asigura pornirea automata a motorului si aprinderea amestecului carburant a motorului cu aprindere prin scanteie, precum si alimentarea consumatorilor in regim de turatii scazute ale motorului sau atunci cand acesta este oprit.

Cerintele bateriei sunt:

- sa posede o capacitate suficienta la dimensiuni de gabarit mic;

- sa aiba un randament bun de functionare astfel incat procesele de incarcare si descarcare repetata sa se produca cu pierderi cat mai mici;

- sa suporte fara a se deteriora descarcari de scurta durata cu intenstitati de curent foarte mari, necesare la pornirea motorului cu ajutorul electromotorului;

- sa posede o constructie rezistenta la vibratii produse de denivelarile drumului pe care circula automobilul.

1.2. Generatorul de curent continuu

Functioneaza pe baza fenomenului inductiei electromagnetice, curentul electric lund nastere ca urmare a rotirii unor conductoare electrice intr-un camp magnetic.

In timpul exploatarii automobilului, variatia turatiei motorului o suporta si indusul generatorului. In scopul mentinerii tensiunii la bornele generatorului, la o valoare aproximativ constanta, se prevede in circuitul generatorului un aparat special numit regulator de tensiune, iar pentru a limita intensitatea curentului la o anumita valoare se foloseste un aparat special, numit limitator de curent.1.3. Generatorul de curent alternativGeneratorul de curent alternativ in comparatie cu generatoarele de curent continuu au o constructie mai simpla, au dimensiuni de gabarit si o masa mai mica si sunt mai sigure in exploatare.

Generatoarele de curent alternativ nu au colector, in locul infasurarii complicate a indusului, utilizindu-se infasurarea simpla a statorului; infasurarea de excitatie se compune dintr-o singura bobina.

Deoarece alternatorul produce curent alternativ pentru alimentarea bateriei, transformarea acestuia in curent continuu se realizeaza cu redresorul.

2. Consumatorii instalatiei electrice - elemente cu cuplare automata;

- instalatia de aprindere;

- instalatia electrica a farurilor;

- instalatia de iluminare interioara si exterioara;

- instalatia de semnalizare;

- stergatorul de parbriz ;

- aparate de bord ;

- cablaje;

Capitolul 2. Generaliti despre alternator

La automobilele moderne s-a extins utilizarea generatorului de curent alternativ, care prezinta urmatoarele avantaje fata de generatorul de curent continuu:

- posibilitatile incarcarii bateriei de acunulatoare chiar si la mersul in gol al motorului (generatorul debiteaza curent la turatii mici);

- constructie simpla si robusta;

- greutate si volum redus pentru aceeasi putere;

- prin saturatia electromagnetica a alternatorului se realizeaza in mod automat protectia impotriva curentilor de suprasarcina sau scurtcircuit, astfel ca nu mai este necesar releul limitator de curent;

- inlocuirea colectorului cu lamele de la generatorul de curent continuu, prin inele colectoare, permite antrenarea alternatorului cu viteza de rotatie mult mai ridicata; sisteme de inele colectoare care produc uzuri mult mai mici ale periilor de contact, marind durata lor de functionare;

- eliminarea releului conjuctor - disjunctor si a releului limitator de curent duce la eliminarea deficientelor legate de aceste relee (uzuri de contacte, dereglari, etc.), precum si a operatiilor de intretinere si reglare;

- folosirea redresorului pentru transferul curentului alternativ in curent continuu, necesar alimentarii bateriei, nu mai necesit conjuctorul - disjunctorul, deoarece curentul de la baterie nu se descarca in alternator, intrucat redresorul permite circulatia intr-un singur sens.

La noile constructii de automobile, ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si a consumatorilor introdusi, a pornirilor si a opririlor dese in circulatia intensa din orase, a rezultat pe de o parte necesitatea incarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers in gol a motoarelor, iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.Capitolul 3. Tipuri de alternatoare

Alternatorul tip IEP Scele 1111 (fig.1) este un generator sincron de curent trifazat cu excitatie electromagnetic, cu perii radiale, cu poli n form de ghear i cu redresor trifazat n punte.

Fig. 1. Alternator tip IEP Sacele

Alternatorul tip 1150 are o construcie asemntoare cu alternatorul 1111 avnd n plus borna aferent centrului stelei.

Alternatorul tip G221 (fig.2) se afl montat pe autoturismele Lada, Fiat, Man i la tractoarele romneti; n schema alturat nfurarea de comand (excitaie) a releului de ndicare a ncrcrii bateriei RB este alimentat de la borna neutr (centrul stelei) a alternatorului i ntrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare LC ndat ce tensiunea alternatorului depete o anumit valoare.Alternatorul tip PAL-MAGNETON (fig.3), (de la autoturismele Skoda din gamele 105 i 120) are prevazut suplimentar un grup de trei diode auxiliare sau de excitatie conectate la nfurrile de curent alternativ. Alimentarea excitaiei la pornire se face prin becul de control LC sau prin rezistena de amorsare.

Alternatoarele montate pe Olcit Club, fata de constructia clasica prezinta particularitatea ca au incorporat regulatorul de tensiune electrica

Fig. 2. Alternatorul tip G221

Fig. 3. Alternatorul tip PAL-MAGNETON

Capitolul 4. Constructia si functionarea radiatorului

In tabelul de ma jos avem prezentate caracteristicile alternatorului in functie de fiecare tip.CARACTERISTICATipul alternatorului: IEP Scele

11111162111411221165

Tensiunea de lucru [V]1212121212

Curentul nominal, la regim stabilizat [A]3030505050

Curentul maxim, [A]3636---

Curentul de excitaie maxim [A]3,23,23,93,93,9

Turaia nominal de debitare [rot/min]950950950950950

Turaia maxim la regim continuu [rot/min]1000010000100001000010000

Puterea maxim [W]500500700700700

Tipul releului folosit1410

normal1410

ncorporat1432 electronicelectronic

ncorporat

Apsarea periilor pe inelele colectoare [daN]0,200 . 0,250

Lungimea minim admis a periilor [mm]7

Numrul de poli magnetici12

Numrul de crestturi36

Numrul de conductoare pe cresttur24

Rezistena pe faz, la nfurarea statorului []0,25

Rezistena nfurrii de excitaie (rotor) []static 4,6 / dinamic 5,6

Alternatorul (fig.4), este compus din : stator, rotor si redresor.

Statorul 6 (indusul masinii) este de forma unui inel, compus din pachetul de tole statorice, avand un numar de crestaturi in care se afla infasurarea trifazata legata in stea.

Conductorii de iesire a infasurarii statorice se leaga la sistemul de redresare .

Rotorul 3 (inductorul masinii) este format din piesele polare 13 avand polii in forma de gheare, care inchid intre ele o infasurare de excitatie 4 coaxiala cu arborele.

Alimentarea infasurarii de excitatie se face in curent continuu, prin intermediul periilor 8 ce freaca pe inelele colectoare 5.

Periile sunt montate in portperiile fixate pe capacul alternatorului.

Axul rotorului este montat prin intermediul unor lagare cu rulmenti 12, fixate in cele doua capace 1 i 7.

La unul din capete, pe axul rotorului este fixata, prin pan i piuli, roata de curea 15 pentru antrenare.

Racirea alternatorului se face cu aer, cu ajutorul ventilatorului 14.

Sistemul de redresare este format din 6 diode cu siliciu, 3 diode pozitive si 3 diode negative, legate in punte trifazata.

Diodele pozitive sunt presate intr-un radiator din aliaj de aluminiu, care se izoleaza fata de masa si este conectat la borna pozitiva.

Diodele negative sunt, de asemenea presate intr-un suport din aliaj de aluminiu, care este conectat la borna negativa, aflata in contact cu masa.

Fig. 4. Alternator

La rotirea rotorului prin intermediul curelelor de transmisie, campul magnetic creat de acesta intretaie bobinajul statorului inducand in acest bobinaj un curent trifazat.

Curentul alternativ este redresat de puntea redresoare cu diode, astfel ca alternatorul debiteaza in instalatie curent continuu.

Cele mai raspindite relee regulatoare cu contacte vibratoare pentru alternatoare sunt releele regulatoare cu un singur element de tensiune (electromagnet) cu doua trepte de functionare, respectiv cu doua perechi de contacte, pentru a putea functiona intr-o gama larga de turatii si curenti (fig.5).

Deoarece tensiunea livrata de generatoare depinde atit de turatie cit si de sarcina, este necesar ca alaturi de generator sa se introduca un releu regulator de tensiune.

Releul regulator de tensiune are rolul de a mentine tensiunea generatorului la o valoare practic constanta.

Functionarea alternatorului la turatii mici corespunde cu pornirea motorului cind motorul inca nu functioneaza.

In acest caz, alternatorul inca nu debiteaza tensiune, sau aceasta este mai mica decit tensiunea bateriei de acumulatoare si toate receptoarele se alimenteaza de la baterie.

Fig. 5. Relee regulatoare cu contacte vibratoare

La rotirea cheii de contact in pozitia "aprindere", in circuitul infasurarii de "excitatie" a rotorului alternatorului trece curent care se inchide pe urmatorul circuit : borna "+" a bateriei de acumulatoare - borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna alternatorului, contactele cheii de contact, siguranta sau borna, perechea superioara de contacte ale regulatorului si alternatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa- borna " -" a bateriei de acumulatoare.

Curentul trecind prin infasurarea de excitatie a rotorului creaza fluxul magnetic care in timpul rotirii rotorului intersecteaza spirele infasurarii statorice, inducind in acestea forta electromotoare.

In acelasi timp curentul trece prin infasurarea de excitatie a regulatorului de tensiune, inchizindu-se pe urmatorul circuit: borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna regulatorului de tensiune, la fel cum s-a descris mai sus, apoi prin rezistenta de compensare termica - infasurarea regulatorului - masa - borna "-" a bateriei de acumulatoare.

Acest curent produce fluxul de atragere a paletei mobile spre miezul regulatorului dar acesta este inca insuficient de mare, pentru a desface perechea superioara de contacte.

Prin cuplarea "aprinderii", se aprinde lampa de control de indicare a descarcarii bateriei.

Curentul care alimenteaza lampa de control se inchide pe urmatorul circuit: borna "+" a bateriei de acumulatoare - contacte si cheia de contact - siguranta - borna, contactele inchise, paleta mobila, piesa polara in forma de U, borna releului - lampa de control - " masa "- borna " - " a bateriei de acumulatoare.

Atita timp cit motorul inca nu functioneaza, tensiunea de faza a alternatorului este egala cu zero.

Curentul nu circula prin infasurarea de excitatie a releului, paleta mobila nu este atrasa spre miez, contactele releului ramin inchise, iar lampa lumineaza semnalizind faptul ca toate receptoarele conectate se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.

Functionarea alternatorului la turatie medie; dupa pornirea motorului, tensiunea redresata a alternatorului depaseste tensiunea bateriei de acumulatoare.

Infasurarea de excitatie a alternatorului si infasurarea de derivatie a regulatorului de tensiune sunt alimentate de la alternator .

In acest caz curentul nu mai vine de la borna " pozitiva " a bateriei de acumulatoare, ci de la borna alternatorului si se inchide prin masa grupului de diode redresoare ale alternatorului.

Bateria de acumulatoare se incarca sub actiunea tensiunii de faza redresate, prin infasurarea releului trece curent, care se inchide pe urmatorul circuit: borna alternatorului - contactele si cele ale cheii de contact - siguranta - bornele si infasurarea - borna releului - borna corespunzatoare centrului stelei infasurarii statorice si grupul de diode redresoare ale alternatorului.

Cind tensiunea de faza redresata ajunge la valoarea de 5,3 5,7, armatura mobila este atrasa de miezul releului, contactele se deschid si lampa se stinge, semnalizind faptul ca tensiunea redresata a alternatorului a devenit mai mare decit tensiunea bateriei de acumulatoare si ca alternatorul a inceput sa incarce bateria de acumulatoare si alimenteaza receptoarele.

La cresterea turatiei rotorului alternatorului, cind tensiunea pe magistrala atinge valoarea de 13,2 14,3V, fluxul cimpului magnetic invinge tensiunea arcului armaturii mobile, care este atrasa spre miez.

Contactele se deschid in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului sunt introduse (se inseriaza) rezistentele de reglaj, iar curentul prin infasurarea de excitatie se inchide pe urmatorul traseu : borna alternatorului - contactele - si cele ale cheii de contact - siguranta - borna regulatorului, bobina auxiliara - rezistenta de reglaj - borna regulatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa.

Introducerea rezistentelor de reglaj in circuitul infasurarii de excitatie a alternatorului micsoreaza valoarea curentului ce trece prin ea .

Acest fapt conduce la micsorarea tensiunii electromotoare induse in infasurarile statorului iar tensiunea alternatorului scade .

In mod corespunzator se micsoreaza si curentul prin infasurarea de excitatie a regulatorului, precum si cimpul magnetic de atragere a armaturii mobile de catre miez.

Sub actiunea arcului, paleta mobila revine in pozitia initiala inchizind contactele.

Tensiunea alternatorului creste si procesul descris se repeta.

Inchiderea si deschiderea contactelor se produc cu o frecventa 25 - 250 de ori pe secunda, iar tensiunea alternatorului la iesirea din grupul de diode redresoare creste si scade cu aceeasi frecventa.

Datorita frecventei mari de deschidere si inchidere a contactelor variatia tensiunii nu se observa si practic ea poate fi considerata constanta, fiind mentinuta la o valoare medie de 13 14V.

Pe masura cresterii turatiei rotorului alternatorului, timpul cit contactele stau deschise se mareste, iar timpul cit stau inchise se micsoreaza.

Ca urmare valoarea medie a tensiunii redresate la bornele alternatorului va creste.

Functionarea alternatorului la turatii mari; la turatii mari ale rotorului alternatorului, prima treapta de reglare (cu ajutorul contactelor) nu mai poate asigura mentinerea tensiunii la valoarea de 14v deoarece rezistentele de reglare au o valoare relativ mica (5,5 ohmi).

Tensiunea alternatorului creste la 13,9 14,5V si armatura mobila este atrasa spre miez pina la inchiderea contactelor.

Prin aceasta, ambele capete ale infasurarii de excitatie a alternatorului se inchid, respectiv se scurtcircuiteaza la masa, prin urmatorul circuit: masa infasurarii de excitatie - borna alternatorului - borna regulatorului, piesa polara (jugul), armatura mobila, contactele inchise si masa regulatorului.

Deoarece ambele capete ale infasurarii de excitatie se inchid la masa, curentul prin ea cade brusc aproape la zero.

Aceasta conduce la micsorarea brusca a tensiunii alternatorului, valoarea curentului prin infasurarea derivatie scade simtitor, micsorindu-se cimpul magnetic de atragere a paletei mobile spre miez.

Arcul indeparteaza paleta mobila de miez, contactele se deschid si procesul descris mai sus se repeta din nou cu o frecventa de 80 - 100 ori pe secunda.

Metodele de verificare si reglare a regulatoarelor de tensiune vor fi prezentate in volumul al doilea al acestei lucrari.

Capitolul 5. ntreinerea alternatorului

Alternatorul n anumite situaii (scurtcircuite, legturi greite etc), pot s debiteze cureni mult mai mari dect valoarea curentului nominal al diodelor redresoare, care nu suport suprasarcini.

n scopul evitrii producerilor de distrugeri grave , este necesar a fi respectate urmtoarele reguli indicate de uzina constructoare:

- la borna magistral 30 a alternatorului nu se permite racordarea dect a bornei + a bateriei de acumulatoare. Aceast regul trebuie respectat n cazul pornirii motorului cu curent de la alt baterie;

- dac este necesar a se ncrca bateria montat pe autoturism de la o surs exterioar, sau este necesar a se efectua lucrri de sudur electric, se vor decupla legturile alternatorului de restul instalaiei electrice;

- nu este permis scurtcircuitarea bornei magistrale 30 a alternatorului la mas sau a bornei 30 cu borna 67 (intrarea n nfurarea de excitaie);

- pentru controlul funcionrii alternatorului, este indicat s se foloseasc voltmetrul, ampermetrul i ohmmetrul (alimentat cu baterii pentru lantern); nu se va utiliza megaohmmetrul, deoarece tensiunea lui este mult mai mare dect tensiunea nominal a diodei.

ntreinerea alternatoarelor cuprinde curirea, ungerea rulmenilor (dac nu sunt de tipul capsulai), verificarea periilor, a portperiilor, diodelor, etc.

Uzura i arderea periilor este mare. Numai n cazuri de scurtcircuit se pot produce arsuri i scntei puternice duntoare. Inelele colectoare se cur i se lefuiesc cu hrtie fin de lefuit dac se constat c sunt murdare sau arse.

Periile nu trebuie s apese pe inele cu mai mult de 300 400 gf; btaia la perii este de maximum 0,03 mm.

Diodele redresoare (6 buci) se pot defecta dac alternatorul nu funcioneaz cu releul regulator de tensiune astfel c se poate produce strpungerea lor. Acelai lucru are loc dac ele se conecteaz greit.

Montarea necorect i ncercarea invers a diodelor produce distrugerea sau defectarea lor, a alternatorului i a regulatorului de tensiune care funcioneaz corect numai cu o polaritate. Montarea invers scurt circuiteaz fazele alternatorului la mas.

ntreinerea diodelor este simpl: nu se revizuiesc i nu se repar, ci se nlocuiesc n caz de defect. Fiecare element se verific separat sau montat n funciune. Dac este necesar, scoaterea diodelor se face uor cu un cuplu de 13,5 17,5 daN*m.

Diodele nu funcioneaz normal dac sunt conductoare scurtcircuitate, nfurri defecte, ntreruperei, etc. Ele se cur de praf i murdrie prin suflare cu aer.

Rulmenii alternatoarelor se schimb dup mai mult de 100.000 km Roata de antrenare trebuie s nu fie excentric, rotorul s nu aib o btaie mai mare de 0,05 mm apsarea curelei de ventilator s nu ntreac 3.5 4 daN*m. ntinderea curelei (fig.6), este normal cnd, apsnd pe mijlocul ei cu o for de 3 4 daN, rezult o sgeat de 10 15 mm.

Fig. 6. ntinderea cureleiVerificarea alternatorului

Standul pentru verificarea alternatoarelor este prevzut cu motor electric cu turaie variabil, tahometru, ampermetru cu scal gradat pn la 50A, baterie de acumulatoare, reostat de 100A cu rezisten variabil de la 0,2 la 20 i voltmetru cu scara pn la 20A.

Verificarea strii nfurrilor: starea nfurrii rotorului, n ceea ce privete continuitatea, eventualele scurtcircuite ntre spire, gradul de rodare al periilor pe inelele colectoare, se va verifica pe tand, fr demontatea alternatorului, msurndu-se dinamic rezistena ntre excitaie i masa alternatorului cu ajutorul ampermetrului i al voltmetrului, rotorul fiind antrenat cu o vitez de rotaie de 500 rot/min.

a

b

c

d

e

Fig. 7. Verificarea strii alternatoruluiCu ajutorul relaiei R=U/I se determin valoarea rezistenei totale a circuitului retoric, care trebuie s fie de 4,6 la temperatura de 200C. n situaia cnd se msoar static, valoarea rezistenei trebuie s fie de 4,2 . n cazul cnd se constat valori mai mici, aceasta indic faptul c ntre spirele nfurrii rotorice exist scurtcircuit.- Msurarea valorii curentului debitat de alternator:

Se nchide ntreruptorul e se rotete alternatorul cu o turaie de 5000 rot/min timp de 30 min. cu o sarcin de 42A(realizat cu ajutorul reostatului) la tensiunea de 14V.

Se ridic curba curentului debitat de alternator la tensiunea constant de 14 V, lsnd alternatorul s funcioneze timp de 1,5 ore la turaia de 5000 rot/min. dup care se menine ste 20 min. pentru fiecare din turaiile: 4000, 3000 i 2000 rot/min.n toate etapelemenionate alternatorul trebuie s funcioneze la regimuri termice stabile. Pentru determinarea turaiei iniiale (minime), la care ncepe debitarea, se micoreaz treptat turaia, pn cnd valoarea curentului debitat ajunge la 1-2A, apoi se decupleaz reostatul i bateria cu ajutorul ntreruptorului, cutnd s se obin tensiunea de 14V, prin reglarea turaiei. Verificarea diodelor redresoare: dioda redresoare este un element semiconductor care permite trecerea curentului numai ntr-un singur sens(cu conducie unidirecional). Trei diode de aceeai polaritate, pozitiv se preseaz ntr-un radiator comun, izolat fa de corpul alternatorului, care constituie borna pozitiv a acestuia. Trei diode de polaritate negativ se presez ntr-un radiator comun neizolatfa de corpul alternatorului.

Capitolul 6. Defeciuni n exploatare, cauze i remedieri Demontarea alternatorului de pe autoturism se face efectund operatiile:

- se deconecteaza bateria de acumulatoare;

- se deconecteaza bornele + sau -;

- se slabeste bulonul, intinzatorul si surubul;

- se slabeste din fixari ansamblul alternator, impingindu-l in partea de jos si se scoate cureaua de ventilator;

se scoate alternatorul din locasul sau;

Inainte de dezasamblare, alternatorului i se fac urmatoarele verificari:

a) Verificarea izolatiei, rotorului montat la alternator.

Aceasta se face fara setul de carbuni astfel :

- se demonteaza suportul de carbuni;

- se branseaza lampa de control la bateria de acumulatoare ;

- se asaza borna de control la unul din inelele colectoare ale rotorului si cealalta borna la masa; in acesta pozitie, lampa nu trebuie sa se aprinda.

Daca lampa se aprinde totusi, inseamna ca exista scurtcircuit in inelele colectoare ale rotorului sau scurgeri de curent intre bobina de excitatie si rotor.

b) Controlul infasurarii rotorului montat la alternator.

Aceasta operatie se executa astfel :

- se branseaza ohmmetrul intre doua inele de colectare ale rotorului; - in aceasta pozitie ohmmetrul trebuie sa indice o rezistenta de: 4,6+/-0,2 ohmi la temperatura de 25 de grade; daca aparatul indica o rezistenta nula, inseamna ca exista scurtcircuit la inductor, iar daca este foarte ridicata, inseamna ca bobina de excitatie este arsa sau intrerupta.

c) Verificarea diodelor.

Se executa in modul urmator:

- se face un control vizual la conexiunile de la diode (dezlipiri, diode sparte);

- se branseaza la sursa de curent lampa de control ;

- se aseaza bornele lampii de control pentru diodele pozitive, si in punctele de control pentru diodele negative;

- se inverseaza sensurile, lampa trebuie sa se aprinda numai intr-un singur sens.

Daca lampa se aprinde in mai multe sensuri, inseamna ca una sau mai multe di multe diode sint in scurtcircuit, deci arse, iar daca lampa nu se aprinde in nici un sens de bransare, cele trei diode sint intrerupte.

d) Verificarea periilor de la alternator .

Pentru aceasta, se fac doua incercari:

- Incercarea continuitatii periilor (sa nu existe ruperi sau fisuri), in care scop se branseaza unohmmetru sau o lampa de control intre borna de excitatie si carbune in punctele de control pentru diode pozitive. In aceasta pozitie, rezistenta trebuie sa fie nula (lampa de control aprinsa).

- Incercarea izolantului dintre perii se face bransind un ohmmetru sau o lampa de control la cei doi carbuni.

In aceasta pozitie, acul ohmmetrului nu trebuie sa devieze (lampa de control trebuie sa ramina stinsa), situatie care arata ca izolantul este bun.

In caz contrar, exista o izolatie slaba sau un scurtcircuit, fiind necesara inlocuirea portcarbunilor.

e) Verificarea rotorului demontat de la alternator.

Daca se demonteaza rotorul dela alternator, trebuie sa se verifice starea inelelor colectoare, care nu trebuie sa prezinte urme adinci de uzura, oxizi sau impuritati grosiere.

Corectarea se poate realiza cu o foaie de smirghel foarte fin (400) si se curata cu benzina; uzura adinca sau neuniforma necesita inlocuirea rotorului.

Controlul infasurarii rotorului se face cu ajutorul unei lampi de control care este alimentata de la o sursa de 12V.

Daca lampa nu se aprinde, rezulta ca infasurarea rotorului este rupta.

f) Verificarea statorului demontat de la alternator.

- Verificarea continuitatii infasurarii statorice se face cu lampa de control sau cu ohmmetrul.

In primul caz, intre fiecare dintre cele trei legaturi electrice (corespunzind celor trei faze), se cupleaza in serie o lampa de control alimentata de o sursa de curent de 12V.

Normal, lampa de control trebuie sa se aprinde, in caz contrar infasurarea este intrerupta.

Cnd folosim ohmmetrul, la acelasi montaj electric, rezistenta infinit indica intreruperea infasurarii.

Corectarea se efectueaza prin rebobinarea statorului sau inlocuirea acestuia.

- Verificarea in scurtcircuit la masa a infasurarii statorice se face cu o lampa de control sau cu un ohmmetru.

Intre fiecare dintre cele trei legaturi electice si masa de tole se cupleaza inseriate lampa de control si sursa electrica.

Normal, lampa de control nu trebuie sa se aprinda, in caz contrar, infasurarea prezinta scurtcircit la masa.

Corectarea se face prin rebobinarea statorului si refacerea izolatiei la masa sau inlocuirea statorului.

Lista unor posibile defecte n exploatare si modul de remediereDEFECIUNEA:

- Patinarea curelei alternatorului.

REMEDIERE:

- Reglarea intinderii curelei.

DEFECIUNEA:

- Scurtcircuitul uneia sau a mai multor diode redresoare polarizate pozitiv.

REMEDIERE:

- Inlocuirea portdiodei cu cele trei diode polarizate pozitiv.

DEFECIUNEA:

- Uzura sau blocarea periilor in portperii.

REMEDIERE:

- Verificarea aderentei (pasuirii) periilor pe inelele colectoare, a apasarii exercitate de arcuri, precum si a culisarii libere a periilor in portperie; nlocuirea portperiilor cu perii, la nevoie.

DEFECIUNEA:

- Intreruperea sau scurtcircuitul la masa a bobinajului inductor al alternatorului sau in circuitul inelelor colectoare.

REMEDIERE:

- Inlocuirea rotorului.

DEFECIUNEA:

- Regulatorul de tensiune dereglat.

REMEDIERE:

- Se regleaza conform prescriptiilor anterioare.

DEFECIUNEA:

- Oxidarea (sau "ancrasarea") contactelor primului etaj al regulatorului de tensiune.

REMEDIERE:

- Curatirea si spalarea contactelor si verificarea functionarii lor.

DEFECIUNEA:

- Arderea celui de-al doilea etaj al regulatorului de tensiune.

REMEDIERE:

- Inlocuirea regulatorului de tensiune.

Principalele lucrri de reparaii la alternator

a) Inlocuirea rulmentilor palier fata spate;

Aceasta se face executindu-se urmatoarele operatii:

- se fixeaza in menghina fulia alternatorului, folosindu-ne de o curea veche montata pe fulie, pentru a nu o deteriora;

- se desface piulita de fixare a fuliei si se demonteaza in ordine: fulia pana fuliei si ventilatorul;

- se desfac suruburile de asamblare a alternatorului;

- se introduce o surubelnita, maxim 2mm, intre statorul si carcasa palier fata in scopul scoaterii rotorului din rulmentul palierului fata.

- se desfac suruburile care fixeaza capacul de sustinere a rulmentului al palierului fata;

- se demonteaza palierul fata de pe rotor prin lovirea usoara a capatului axului cu o bucata de lemn;

- se stringe usor rotorul intr-o menghina cu bacuri moi protectoare si se extrage rulmentul fata cu extractorul CV 28 A, echipat cu ghiarele CV 48 si prevazut cu protectorul RO 15.01; idem rulmentului din spate;

- se verifica planeitatea placii de mentinere a rulmentului si se remonteaza placa;

- se monteaza la presa rulmentii fata - spate noi, folosindu-se o teava care se va sprijini numai pe inelul interior al rulmentilor;

- se remonteaza in ordine inversa pieselor demontate de la alternator: palierul spate, statorul, palierul fata, suruburile fata, suruburile de asamblare, pana, ventilatorul, fulia rondela si piulita.

b)Inlocuirea periilor de la alternator.

- se desfac suruburile de fixare a portperiilor si se scot acestea din urma;

- dupa remontarea periilor in locasul lor, se verifica culisarea periilor in portperii;

- se demonteaza periile din portperii; daca prezinta uzuri exagerate (lungime minima 7mm), fisuri, uzuri neuniforme, arcuri rupte sau detensionate etc., se inlocuiesc cu perii noi;

- se verifica izolatia intre perii si continuitatea in punctul de contact al periilor cu colectorul, pina la terminalele de contact cu masa si excitatia;

se remonteaza portperiile pe alternator.

c)Inlocuirea ansamblului diode de la alternator.

Aceasta se face dupa scoaterea prealabila a alternatorului de la motor, efectuind operatiile:

- se demonteaza capacul de protectie;

- se deconecteaza cablurile electrice de legatura ale diodelor + si -, marcindu-se pozitia acestora cu o vopsea, in scopul asigurarii reconectarii in acelasi loc;

- se desfac piulitelor de fixare si se scoate suportul(radiatorul) diodelor;

- se verifica fiecare dioda,folosindu-ne de un ohmmetru sau o lampa de control;

- se inlocuiesc fie diode separate, fie ansamblul suport diode;

- pentru remontarea, se aseaza piesele in ordinea inversa demontarii, respectindu-se pozitiile de conectarea.

Releul regulator de tensiune tip 1342 (electronic) nu se repara, iar pentru releul de tensiune cu contacte tip 1410, se repara nu numai prin inlocuirea rezistentei calibrate de 0.4 ohmi si apoi se verifica la stand sau pe automobil, reglarea realizindu-se prin rotirea excentricului releului.

ATENTIE, nu se recomanda sa se actioneze asupra contactelor platinate ale releului, pentru ca se pot decalibra, reglarea neputindu-se realiza decit la standuri speciale.

d)Reparea infasurarilor releului - regulator

Infasurarile releului - regulator pot avea urmatoarele defecte: intreruperi, scurtcircuite, izolatie necorespunzatoare, legaturi intrerupte sau slabe, rezistente mari de contact, contact la masa, rezistente electrice necorespunzatoare, contacte oxidate, arse, lipite, conexiuni inversate, sensuri de bobinare gresite etc.

Verificarea la scurtcircuite intre spire sau la masa si la intreruperi se fac cu lampa de control, cu ohmmetrul sau cu volmetrul.

Daca infasurarile prezinta scurtcircuite sau intreruperi, se rebobineaz, insa este indicat ca in aceste cazuri releul - regulator sa fie inlocuit.

e)Repararea lamelelor vibratoare

Lamelele vibratoare pot avea urmatoarele defecte: arcul deformat, contactele lipite, intrefierul si distanta dintre contacte necorespunzatoare, lame indoite sau deformate, materiale termice elastice si magnetice cu caracteristici necorespunzatoare sau imbatrinite etc.

Defectele de natura mecanica se determina vizual sau prin auz, prin masuratori cu calibre sau aparate de precizie si prin atingere, apasare sau indoire cu mina a lamelei vibratoare, a arcului, a opritoarelor etc.

Daca contactele prin uzura ajung la o grosime mai mica de 0,5 mm, ele se vor inlocui, prin lipire sau nituire.

Contactele reparate trebuie sa fie coaxiale, admitindu-se o abatere maxima de 0,15 -0,20 mm.

Daca locul de fixare a contactelor se largeste prea mult, daca arcurile se rup sau se fisureaza, daca izolatoarele sint strapunse sau daca alte piese mecanice se defecteaza, piesele nu se repara, ci se inlocuiesc.

f) Reglarea si incercarile releului-regulator.

Reglarea releului regulator consta in reglarea distantei(jocul) dintre contacte, a distantei dintre miezul magnetic si lamela vibratoare(intrefierul) si a tensiunii arcului lamelei vibratoare.

g) Reglarea conjuctorului-disjunctor.

Intrefierul se regleaza prin indoirea opritorului arcului lamelei.

Prin marirea intrefierului, tensiunea de inchidere a contactelor creste si scade curentul de sens invers.

Distanta dintre contacte se regleaza prin indoirea suportului contactului fix.

Marirea distantei duce la cresterea tensiunii de inchidere si scade curentul desens invers de deschidere a contactelor.

h) Reglarea regulatorului de tensiune si de curent

Reglarea acestor regulatoare este identica.

Modificarea intrefierului se obtine prin indoirea opritorului arcului lamelei.

Tensiunea arcului se modifica prin indoirea opritorului sau(cind arcul este lamelar).

Initial se regleaza intrefierul si apoi tensiunea arcului.

Prin marirea tensiunii arcului, tensiunea reglata la regulatorul de tensiune creste, iar curentul limitat de regulatorul de curent creste.

N.S.S.MMasuri de tehnica a securitatii muncii specifica la intretinerea tehnica si la repararea echipamentului electric al automobilelor

In scopul prevenirii accidentelor de persoane,cauzate de circulatie

sau manevrare al automobilelor in incinta sectiilor sau atelierelor se stabileste o anumita ordine stricta de manevrare sau de circulatie a automobilelor sosite pentru intretinerea sau repararea echipamentului electric:

-sensul de circulatie,vitezele interzise si permise,opririle,precum si

intrarile si iesirile automobilelor,sunt stabilite prin semnalizatoare

similare celor corespunzatoare circulatiei pe drumuri publice;

-viteza de circulatie pe drumuri de acces din interiorul neacoperit al intreprinderii este de cel mult 10km/h,iar in interiorul cladirilor

acoperite de cel mult 5km/h;

-se interzice conducerea automobilelor de catre persoane care nu au permis de conducere,indiferent de functia,scopul sau munca pe

care o indeplinesc persoanele respective;

-este interzis ca lucratorii sa stea pe partile exterioare ale

automobilului,pe aripi,trepte,amortizoare etc. in timpul manevrarii

lui;

-este interzis impingerea automobilelor si tractarea lor in scopul

pornirii motoarelor prin incercari;

-este interzis ca in cabinele si caroseria automobilului sa se gaseasca persoane care nu au legatura cu lucrarile care se executa,

la pornirea si incercarea automobilului.

Verificarea cauciucurilor,umflarea,montarea si demontarea lor nu

trebuie sa se execute in sectiile si atelierele de intretinere si reparare a echipamentului electic,ci la posturile special utilizate in acest scop.Intretinerea tehnica a echipamentului electric al

automobilului si repararea lui trebuie sa se faca in sectiile special utilate in acest scop,cu motorul oprit si cu automobilul franat.

Pornirea automobilului se admite numai pentru manevrarea automobilului si pentru reglarea echipamentelor electrice ale

motorului care necesita acest lucru.

Scoaterea si deplasarea ansamblurilor grele sau altor elemente

grele ale automobilului impuse de lucrarile de intretinere si reparare trebuie sa se faca numai cu ajut dispozitivelor speciale de ridicat,transportat si demontat.Se interzice categoric scoaterea,asezarea si transportarea pieselor grele cu ajutorul funiilor,rangilor,dispozitivelor improvizate etc.

Toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti sau carburanti inainte de demontare si scoaterea lor (indicatorul de

nivel cu rezervorul de benzina,indicatorul de temperatura a apei de racire, indicatorul de presiune al uleiului de ungere,sistemul de ventilare si incalzire de la radiatoare etc,),trebuie golite de lichide,apa,lichid antigel,ulei,carburant etc.

Masuri de tehnica a securitatii muncii in sectiile si atelierele

de intretinere si reparare a echipamentului electric auto

Locurile de munca si cladirile trebuie sa se mentina in stare curata si sa fie bine luminate,cu lumina naturala sau artificiala.

Toate bancurile de incercari, testere si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba dispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana celor ce le folosesc.Aparatele

de pornire si oprire ale mecanismelor trebuie sa excluda posibilitatea cuplarii sau decuplarii lor intamplatoare.

Se interzice a se executa lucrari pe bancuri de incercari si testere,cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule si dispozitive nepuse la punct,precum si de catre persoane care nu cunosc

particularitatile constructive ale bancurilor de incercari,testelor,aparatelor si mecanismelor respective.Pentru a se asigura conditii de munca nepericuloase pentru electricienii care

lucreaza in sectiile de intretinere si de reparatii a echipamentului electric auto,este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

Toate ingradirile partilor in miscare ale bancurilor de incercari,

testere ingradirile rotilor dintate inlocuibile de la finele bancurilor

demaroarelor si ale altor piese sa fie legate constructiv de

instalatia respectiva.Ingradirile si ecranele demontabile trebuie sa se fixeze usor si bine la locul lor.

Piesele care se incearca,se reglaza sau se prelucreaza,mobile si

fixe,trebuie sa fie bine fixate in dispozitivele de prindere,frane sau

in alte mecanisme in functie de constructia si destinatia agrenatelor

respective.

La incercarea sau reglarea pieselor si dispozitivelor care ies in afara gabaritului unui banc de incercari sau,a unui tester etc. trebuie sa fie amenajate ingradiri ale partilor iesite in afara ale

acestor piese,pentru ca sa nu se produca accidente.

In cazul in care se lucreaza la masini speciale de rectificat,alezat sau frezat,cum este cazul colectoarelor,bobinarii infasurarilor etc.este necesar sa se verifice cu atentie rezistenta si fixarea sculelor, neadmitandu-se utilizarea lor fara incercari prealabile.

Se interzice a se lucra fara ingradirea locului respectiv cu aparatori de tabla sau sticla incasabila.

Masinile pentru taierea materialelor stratificate electroizolante trebuie sa fie ingradite cu scuturi sau aparatoare;se lasa libera

numai acea parte a suprafetei de taiere,care este in atingere cu materialul care se prelucreaza.

Se interzice repararea si curatirea angrenajelor,bancurilor de incercari,testerelor,mecanismelor si aparatelor in timpul functionarii lor.

La executarea lucrarilor de lipire sau topire cu vapori sau cu gaze nocive,cum este cazul prelucrarii placilor de plumb etc., trebuie sa se respecte prescriptiile elaborate special pentru aceste ateliere,

mentionate in capitolul bateriilor de acumulatoare.

Acidentele electrice ce se pot produce in sectiile si atelierele de

intretinere si reparare a echipamentului electric auto sunt:

-elecrocutarile sunt provocate de trecerea curentului electric prin

corpul omenesc,a unui curent electric de intensitate periculoasa

care poate avea loc numai de la instalatia electica fixa,la agregate

bancuri,aparate si testere alimentete de la retea;

-arsuri electrice produse de actiunea arcului electric la apropierea

organismului de elementele instalatiilor electrice de inalta tensiune

la aprindere,nemontate insa;

-semne electrice care apar la contactul conductorului electric cu pielea sub forma de leziuni,umflaturi sau pete mai putin periculoase.Se stie ca electocutarea este cu atat mai periculoasa,cu cat intensitatea curentului este mai mare. Se considera nepericulos prin corpul omenesc(inima) curentul continuu cu intensitatea pana la 40 mA si curentul alternativ pana la 9mA.In practica insa,pentru

fixarea conditiilor de securitate se ia in consideratie tensiunea nepericuloasa admisa,astfel:

-40V, pentru atingeri indirecte;

-36V, pentru iluminatul local in incaperi nepericuloase

-24V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat portabile in incaperi cu conditii de lucru periculoase;

-12V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat

portabile in incaperi cu conditii foarte periculoase.

Trebuie sa fie marcate locurile unde se transporta imediat accidentatii pana la sosirea ajutorului medical,cu posibilitati de a culca si ingriji accidentatii.Trebuie sa se urmareasca posibilitatile de deschidere al ferestrelor incaperilor pentru aerisire si posibilitatile locale de trnsportare a accidentatilor la spital sau alte

puncte medicale si sa se indice locurile din care se poate cere interventiile medicale.

Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si atelierele de reparatii

In fiecare sector separat,masurile generale de prevenire a incendiilor sunt stabilite printr-un ordin al conducerii

intreprinderii auto.In toate incaperile de intretinere si reparare a

echipamentului electric auto trbuie sa fie afisate la loc vizibil

normele generale privind masurile de prevenire a incendiilor,care trebuie sa fie respectate in localul respectiv;de asemenea trebuie sa fie afisate tabele cu aratarea numelui persoanelor raspunzatoare pentru masurile de prevenire a incendiilor din atelierul si sectia respectiva etc.Toate automobilele trebuie sa fie mentinute in buna

stare tehnica pentru evitarea incendiilor si nu trebuie sa se admita

introducerea in caroserie si pe diferite mecanisme a unor substante usor inflamabile.In scopul preantampinarii posibilitatii izbucnirii incendiilor in timpul intretinerii sau repararii echipamentului electric al autovehicolelor trebuie:

-sa se urmareasca mentinerea in buna stare a instalatiei de alimentare cu conbustibil;in cazul cand se observa unele scurgeri

din instalatie se vor lua masuri imediate pentru inlaturarea lor;

-sa se verifice starea conductelor electrice si a utilajului electric;

-sa se curete motorul si ansmblurile motorului de murdarie si depuneri uleioase sau de carburant;

-sa se evite folosirea unor flacari deschise ,iar pentru incalzirea motorului si la examinarea automobiluilui sa nu se foloseasca lumanari,chibrituri,si alte surse de foc deschis.

Trebuie sa se stabileasca si sa se respecte cu strictete un regim de

lucru care sa excluda posibilitatea izbucnirii incendiilor.

Intregul personal trebuie sa fie instruit sistematic cu privire la problemele de prevenire a incendiilor.In toate incaperile sectiilor sau atelierelor,pe locurile de stationare a automobilelor,pe teritoriul si cladirile de intretinere si reparare unde se utilizeaza materiale usor inflamabile,se interzice conform normelor generale folosirea

unor flacari deschise si se interzice a se fuma.Se vor indica in afara,locurile special rezervate pentru acest scop.

Nu se admite pastrarea in incaperile intreprinderii a obiectelor neapartinand utilajului din incaperea respectiva,precum si stationarea in incaperile intreprinderii a automobilelor cu rezervoarele de benzina deschise,pastrarea combustibilului in vase sau butoaie deschise(in afara de benzina din rezervoarele automobilelor).

Toate trecerilr,drumurile,usile,portile si iesirile trebuie sa fie

libere penru trecerea automobilelor.Accesul la mijloacele de stingere a incendiilor, si la instalatiile de semnalizare trebuie

trebuie sa fie eliberate de obiecte straine.Lucrarile la care se folosesc substantele usor inflamabile trebuie sa se faca in incaperi speciale.Pastrarea acestor substante se admite numai in vase spsciale,inchise etans,care se gasesc in lazi sau dulapuri metalice.

BIBLIOGRAFIE

1. Automobile: Cunoastere,intretinere,reparare - Gheorghe Fratila,Mihai Fratila

2. Instalatii electromagnetice - M.Poenaru, A.Lelutiu

3. Instalatii si echipamente auto - C.Antonescu, M.Fratila, Al. Steflea

4. Motoare cu combustie interna - M.Poenaru, I.Serban, Al.Steflea

5. Motoare cu combustie interna - M.Sechi,I.Serban

6. Metode si lucrari prctice pentru repararea automobilelor - Al.Groza, Gh.Calciuc, S.Saviuc

7. Autoturismul DACIA - C.Mondiru

8. Norme de protectie a muncii pentru activitatea I.C.T.T. de

transport si reparatii auto