Repararea Sistemului de Franare

8/10/2019 Repararea Sistemului de Franare

1/14

REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE-FRANA CU TAMBUR SISABOTII INTERIORI

ARGUMENT

Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se poate deplasa

prin mijloace de propulsie in diferite conditii de teren, destinat transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi

ce pot fi bunuri, persoane etc.

Datorita destinatiei diferite, automobilele au unele particularitati in transmisie, sistemul de rulare suspensie, caroserie si

chiar la motorul acestora

Sistemul de franare serveste la:

- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;

- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.

Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale automobilului.

In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza.

Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru

autocamioane si autobuze.

Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane

(franare integrala).

Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.

Prin intretinerea si repararea sistemului de franare, conform documentatiei tehnice a automobilului, se elimina cauzele

aparitiei accidentelor de circulatie dar si se asigura siguranta in trafic.

CUPRINS

Capitolul I-Prezentarea generala

1.1 Sistemul de franare.Destinatie.Conditii impuse

1.2 Calsificarea sistemelor de franare..

1.3 Constructia si functionarea franelor..

1.4 Tipuri de saboti

1.5 Tipuri de frane cu tamburi si saboti interiori.

1.6 Schema actionarii hidraulice cu circuit dublu..

Capitolul II

2.1 Defectiuni in functionare a sistemului de franare..

2.2 Forme de manifestare a defectiunlor sistemului de franare.

Capitolul III-Repararea sistemului de franare cu tambur


2/14

si saboti interiori..

Capitolul IV-Norme de igiena si securitatea muncii..

Bibliografie

CAPITOLUL I

PREZETAREA GENERALA

1.1 DESTINATIA, CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE

Destinat ia sis temului de franare.

Sistemul de franare serveste la:

- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;

- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.

Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale automobilului.

In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza.

Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru

autocamioane si autobuze.

Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane

(franare integrala).

Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.

Condit i i imp use sis temului de franare.

Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa asigure o franare sigura;

- sa asigure imobilizarea automobilului in panta;

- sa fie capabil de anumite deceleratii impuse;

- franarea sa fie progresiva, fara socuri;

- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;

- efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu deceleratia, pentru a permite

conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;

- forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului;

- franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;

- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;

- sa se regleze usor sau chiar in mod automat;

- sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.

1.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE.

Sistemele de franare, dupa rolul pe care-1 au, se clasifica in:

- sistemul principal de franare, intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu, care se utilizeaza la

reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorita actionarii, de obicei prin apasarea unei pedale cu


3/14

piciorul, se mai numeste si frana de picior;

- sistemul stationar de franare sau frana de stationare care are rolul de a mentine automobilul imobilizat pe o panta, in

absenta conducatorului, un timp nelimitat, sau suplineste sistemul principal in cazul defectarii acestuia. Datorita actionarii

manuale, se mai numeste si frana de mana. Frana de stationare este intalnita si sub denumirea de frana de parcare' sau

de ajutor'. Frana de stationare trebuie sa aiba un mecanism de actionare propriu, independent de cel al franei principale.

Deceleratia recomandata pentru frana de stationare trebuie sa fie egala cu cel putin 30% din deceleratia franei principale.In general, frana de stationare preia si rolul franei de siguranta;

- sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire, care are rolul de a mentine constanta viteza automobilului,

la coborarea unor pante lungi, fara utilizarea celorlalte sisteme de franare. Acest sistem de franare se utilizeaza in cazul

automobilelor cu mase mari sau destinate special sa lucreze in regiuni de munte, contribuind la micsorarea uzurii franei

principale si la sporirea securitatii circulatiei.

Sistemul de franare se compune din franele propriu-zise si mecanismul de actionare a franelor.

Dupa locul unde este creat momentul de franare (de dispunere a franei propriu-zise), se deosebesc: frane pe roti si

frane pe transmisie.

Dupa forma piesei care se roteste, franele propriu-zise pot fi: cu tambur (radiale), cu disc (axiale) si combinate.

Dupa forma pieselor care produc franarea, se deosebesc: frane cu saboti, frane cu banda si frane cu discuri.

Dupa tipul mecanismului de actionare, franele pot fi: cu actionare directa, pentru franare folosndu-se efortul

conducatorului; cu servoactionare, efortul conducatorului folosmdu-se numai pentru comanda unui agent exterior care

produce forta necesara franarii; cu actionare mixta, pentru franare folosmdu-se atat forta conducatorului, cat si forta data

de un servomecanism.

1.3 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA FRANELOR

Frane cu tambur si saboti inter ior i

1.1 Partile componente si principiul de functionare.

Datorita simplitatii lor, franele cu tambur si saboti interiori sunt foarte raspandite la automobile.

In figura de mai jos este reprezentata schema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori a unei roti .

Solidar cu roata 1, incarcata cu sarcina Gr , se afla tamburul 2 , care se roteste in sensul indicat de figura cu viteza

unghiulara . Sabotii 3 sunt articulati in punctele 4 pe talerul franei care nu se roteste cu roata , fiind fix.

La apasarea pedalei 7, cama 6 , prin intermediul parghiei 8 , se roteste si apasa sabotii asupra tamburului. In

aceasta situatie , intre tamburi si sabotii apar forte de frecarece pot da nastere la un moment de franare Mf, care se

opune miscarii automobilului.


4/14

Sub actiunea momentului Mf, in zona de contact a rotii cu drumul ia nastere reactiunea Fr , indreptata in sens

opus miscarii . Tot in zona de contact apare si reactiunea verticala a drumului Z.

In timpul franarii , datorita frecarii ce ia nastere intre tambur si garniturile de frecare ale sabotilor , energia cinetica a

automobilului se transforma in caldura.

In momentul opririi, apasarii asupra pedalei , arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala , iar franarea inceteaza .

1.4 TIPURI DE SABOTI UTILIZATI LA FRANE

1. sabotul primar care apasa mai mult asupra tamburuluise numeste si activ; - In timpul franarii acest sabot

capata un efect de autoamplificare ( autofranare) care il face sa mareasca efectul de franare corespunzator fortei de

actionare asupra lui.

2. sabotul secundar( pasiv)

Efectul de autoamplificare duce la maririrea fortei ce actioneaza asupra tamburului activ in comparatie cu

forta ce actioneaza asupra tamburului pasiv, pentru aceiasi apasare asupra sabotilor. Din acest motiv, la mersul intr-

un sens se uzeaza mai mult sabotul activ iar la schimbarea sensului ,cel pasiv.

Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboti, se folosesc solutii constructive, ca: forte de apasare mai mici saugarnituri de frecare mai mari la sabotul primar fata de cel secundar.

1.5 TIPURI DE FRANE CU TAMBUR SI SABOTI INTERIORI

Frana simplexare in compunere un sabot primar si unul secundar care pot fi articulati sau flotanti.

In figura de mai jos este reprezentata frana simplex la care ambii sabotii 1 si 2 sunt articulati in reazemele 3. Indiferent

de sensul de rotatie, unul din saboti va apasa mai mult asupra tamburului 6. Execentricele 4 si 5 servesc la reglarea

jocului dintre saboti si tambur.

Sabotii sunt apasati pe tambur cu forte egale S produse de actiunea lichidului sub presiune asupra pistonaselor ce se

gasesc in cilindru 7.

La frana simplex din fig de mai jos , actionarea sabotilor 1 si 2 se face prin intermediul camei 4 cu fortele S1 si

S2.

b.Frana duplex- are in compunere doi saboti primari care pot lucra ca saboti primari la rotatie intr-un singur

sens( frana uni-duplex) sau in ambele sensuri ( duo- duplex)


5/14

Frana uni-duplex- ambii saboti 1,2 au cate un dispozitiv de actionare si cate un punct de articulatie propriu (5,6);

cil 4- pentru sabotul1;

cil 3pentru sabotul 2

Frana duo-duplex- ambii saboti lucreaza cu efect de autoamplificare ( ca saboti primari) indiferent de sensul de

rotatie.

1,2saboti;

3,3-opritori;

4-tambur;

5-,6 cilindri;

c. frana servo-sau frana de amplificare are doi saboti primari, sabotul posterior fiind actionat de sabotul anterior.

Datorita fortelor de frecare dintre sabotul anterior si tambur, forta de actionare a sabotului posterior este mai mare in

comparatiecu forta de actionare a sabotului anterior. In acest fel, momentul de franare se mareste substantial.

In cazul in care sabotii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo,iar in cazul in care sabotii

sunt primari pentru ambele sensuri de mers, frana se numeste duo-servo.

In fig afrana uni-servo; fig b- frana duo-servo

1- tambur; 2- bolt pentru articulatia sab 4; 3-,4-saboti;5-7- arcuri; 6- cilindru receptor, 8- dispozitiv de reglare a

jocului dintre saboti si tambur.

Frana duo-servo se caracterizeaza prin faptul ca fiecare sabot il actioneaza pe celalalt cu efect de servo actiune, in

functie de sensul de rotatie ambii saboti lucrand ca saboti primari; sabotii sunt legati in serie si actionati de la un

cilindru hidraulic.


6/14

1.6 SCHEMA ACTIONARII HIDRAULICE CU CIRCUIT DUBLU

Comanda franelor se poate face: cu actionare directa ( mecanica, hidraulica )

cu servoactionare ( pneumatica, electropneumatica) si cu actionare mixta

Elemente componente: 1-2- pistoane; 3-4- compartimentele cilindrului; 5- conducta fr fata;6-conducta fr spate, 7

frana spate; 8- frana fata; 9-cilindru.

In cazul in care ambele circuite sunt in perfecta stare, pistonul 1

impinge lichidul din compartimentul 3 in conducta 5, deplasand in acelasi timp , prin intermediul arcului pistonul 2

spre dreapta care trimite lichidul din comp 4 prin conducta 6 la cilindrii de frana.

CAPITOLUL II

2.1 Defectiuni in functionarea a sistemului de franare

cauze posibile Remedierea defectelor

1. aer in circuitul de franare

2. lichidul de frana este neuniform( se volatilizeaza)

3.arcurile de rapel ale sabotilor slabe , rupte;

4.saboti blocati;

1. se scoate aerul din circuit

2.se inlocuieste lichidul de frana

3. se inlocuiesc arcurile

4. se deblocheaza, se inlocuiesc piesele uz


7/14

5. lipsa lichid de frana;

6. dilatarea exagerata a tamburilor daca sunt uzati;

7. unul din cilindrii receptori de la rotile din spate este

blocat;

8.pierderi de lichid la un cilindru receptor roata spate;

9.la franare apare scartiit, garniturile aluneca pe supraf de

lucru;

10. tamburii de frana prezinta uzuri mari si neuniforme;

11. garniturile de frana sunt unsuroase, uzate sau arse;

12. este compromisa etanseitatea sistemului de franare.

5. se completeaza cu lichid;

6. se inlocuiesc piesele uzate;

7. se deblocheaza sau se inlocuies oiesele

8. se corecteaza cauza pierderii de lichid s

piesele uzate;

9. se curata supraf de lucru a garn si a tam

verif ovalitatea tamb si se corecteaza sau s

10. se inlocuiesc garniturile de frana;

11. se curata si se schimba garniturile de f

12. se corecteaza etansarea.

2.2.Forme de manifestare a defectiunilor sistemului de franare:

- frana nu este eficace( nu tine, este slaba, sau nu actioneaza- cauze: reglajul incorect; uzura garniturilor; uzura

tamburilor, uzura garniturii pistonului pompei centrale; aer in conducte, pierderi de lichid.

- frana freacadesi pedala nu este actionatacauze: reglajul incorect al sabotilor, arcurile de readucere rupte;

pistonasele cilindrilor receptori gomate, lichid necorespunzator, pedala incorect reglata.

- la franare, automobilul trage intr-o parte- cauze : tambure excentrice, utilizarea de garnituri necorespunzatoare;

arcuri de readucere a sabotilor prea tari; unsoare pe garnituri; presiune in anvelope diferita.

- in timpul franarii se blocheaza rotile- cauze : griparea pistoanelor cilindrilor,ovalizarea tamburilor, slabirea, ruperea

arcurilor sabotilor.

-franarea se intrerupe- cauze: garnituri montate gresit pe saboti; ovalizarea tamburilor, jocuri mari la rulmenti,

deformarea arborilor planetari, garnituri cu unsoare,etc.

- franare cu zgomotecauze: uzura excesiva a garniturilor; unsori,lubrefianti pe garnituri, tamburi cu grosimi diferite

utilizati;

CAPITOLUL III

REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE CU TAMBUR SI SABOTI INTERIORI

3.1 Demontarea tamburilor de frana

Pentru demontarea tamburilor de frana de la rotile din spate, se fac operatiile:

- se slabesc piulitele rotilor, se ridica partea din spate a autoturismului, se aseaza pe capre si se scot rotile;


8/14

- se slabeste frana de stationare;

- se scoate busonul pentru rezerva de unsoare cu dispozitivul ROU441, apoi se demonteaza in ordine:

siguranta piulitei si rondela de sprijin;

- se indeparteaza sabotii de frna, desfacand excentricele;

- es extrage tamburul de frana , cu ajutorul dispozitivului Tva 235 ca in fig de mai jos:

Extragerea tamburului de frana

La tamburul demontat, i se face controlul vizual privind: uzarea suprafetei de lucru, rizuri sau santuri inelare pe supraf

de lucru. In aceste situatii, tamburul poate fi rectificat la cota maxima admisa de 1mm pe diametru. Rectificarea se

face la ambii tamburi.

3.2 Remontarea tamburului de frana. Se face in ordine inversa demontarii , respectandu-se conditiile tehnice:

- dupa remontare se regleaza rulmentii rotii spate;

- se regleaza jocul dintre garniturile sabotilor de frana si tamburul de frana, prin excentrice( la reglarea manuala)

sau prin actionarea repetata a pedalei de frana, pentru franele cu preluare automata a jocului;

- se regleaza frana de stationare.

3.3 Demontarea garniturilor de frana de la sabotii franei spate

Pentru demontare, se fac operatiile ( fig de mai jos)

-se demonteaza tamburul de frana spate;


9/14

- cu ajutorul unui cleste special FRE 03, se scoate arcul de rapel 2 de la partea superioara si se scoate capatul

cablului franei de stationare;

-se scot distantierele5, indepartandu-se sabotii de frana si placa distantiera 6;

-se demonteaza levierul 3 al franei de stationare si se scot sabotii de frana 4;

Demontarea garniturilor de frana

La franele cu preluare automata a jocului dintre saboti si tambur, pentru scoaterea tamburului, este necesar sa se

introduca prin gaura tamburului o tija de 5mm, pentru a se aduce in pozitia zero dispozitivul de autoreglare, rotind

tamburul, in sensul sagetii ( fig de mai jos)

Cparghie dintata,

D-sector dintat

A- tija de zavorare.


10/14

Se continua apoi operatiile:

- se monteaza clestele FRE05 A pe cilindrul receptor, iar cu clestele special

FRE 03 se scoate arcul superior de readucere a sabotilor ( fig de mai jos)

demontarea arcului de rapel

- se basculeaza parghia dintata C, pana vine in contact cu axul fuzetei( fig de mai jos)

Daca garniturile de frana sunt uzate pana la nivelul niturilor, acestea se inlocuiesc. Pentru inlocuirea garniturilor de

frana se fac operatiile:

- se indeparteaza niturile prin depresare sau gaurire ;

- se curata sabotul, se verifica forma;

- se fixeaz garniturile de frana noi, prin nituire la presa de mana speciala sau prin lipire.

-

Nituirea trebuie inceputa de la mijlocul garniturilor spre capete. Dupa nituire, capul nitului trebuie sa fie minim2mm

sub suprafata garniturilor de frana, iar capetele garniturilor se tesesc conic. Pentru a readuce sabotii la formageometrica a tamburului, se recomanda operatia de strunjire folosind dispozitiv special .

3.4 Remontarea garniturilorse face in ordine inversa operatiilor de demontare cu conditiile:

- reglarea jocului dintre garniturile de frana ;


11/14

- reglarea dispozitivului de preluare automata a jocului dintre saboti si garnituri care depinde de tensionarea arcului E

, prins intre sabotul spate si antretoaza. Se masoara cota H=1mm , intre antretoaza si sabotul fata. Daca cota nu este

corecta se schimba arcul antretoazei si arcurile de readucere a sabotilor( fig de mai jos)

3.5. Inlocuirea unui cilindru receptor de la rotile spate

Demontarea, se face in ordinea operatiilor:

-se demonteaza tamburul de frana de larotile spate;

-se verifica etanseitatea cilindrului receptor;

-folosindu-se clestele FRE 03 se scaote arcul de rapel si se indeparteaza sabotii;

-se desfac racordul canalizatiei rigide de la cilindrul receptor si cele doua suruburi de fixare a cilindrului pe platoul

franei spate( fig de mai jos)

a- demontarea cilindrului receptor


12/14

b- desasamblare cilindrului receptor

1- corpul cilindrului;2- orificiu racord rigid; 3- suruburi de fixare; 4- surub de aerisire. 5- garnitura protectoare; 6-

pistonas. 7- garnituri de etansare; 8-arc.

- se verifica starea tehnica a sabotilor , a cilindrului si a pistonaselor.

Reparaeacilindrului receptor se poate face , fie prin inlocuirea setului de pistonase-arc-garnituri, fie prin inlocuirea

corpului cilindrului receptor.

Remontarea se face in ordine inversa demontarii, avandu-se grija ca inainte de reasamblare, toate piesele, inclusiv

cilindrul receptor, sa se introduca in lichid de frana, iar dupe reasamblare se verifica deplasarea usoara a pieselor.Se

regleaza frana de stationare si se scoate aerul din sistemul de franare.

CAPITOLUL IV

NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

Normele de protectie a muncii specifice activitatii de transporturi si reparatii auto au

drept scop imbunatatirea continua a conditiilor de lucru, prevenirea accidentelor si a

imbolnavirilor profesionale prin aplicarea de procedee tehnice moderne si prin folosirea celormai noi metode de organizare a muncii.

La elaborarea acestor norme s-a tinut seama de prevederile normelor republicane deprotectie a muncii care au fost adaptate la specificul activitatii de transporturi si reparatii auto.

In procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:

a. camerele pentru executarea lucrarilor de reglaj vor fi prevazute cu ventilatie artificiala;

b. se interzice fumatul sau incalzirea cu flacara deschisa a camerelor n care se lucreaza cu produse

petroliere;

c. legaturile electrice si conductoarelor vor fi n perfecta stare pentru evitarea unor scurt -circuite care pot

provoca incendii;


13/14

d. inainte de inceperea lucrului la bancul de proba se va face o verificare a legaturii la pamant a instalatiei

electrice si a cuplarii corespunzatoare a pompei de injectie cu bancul de incercari;

e. n caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea focului;

f. controlul si curatarea injectoarelor se vor face ntr-un dispozitiv prevazut cu geam;

g. la inceperea lucrului, muncitorii se vor spala pe maini si se vor unge cu pasta protectoare pentru evitarea

eczemelor.

Protectia muncii cuprinde un ansamblu de actiuni si masurice au ca obiectiv cunoastereasi inlaturarea tuturor elementelor care pot aparea in proccesul de munca, susceptibile sa provoace

accidente, imbolnaviri profesionale.

In atelier :

- uneltele de mana trebuie sa fie confectoinate din materiale corespunzatoare operatiilor ce

se executa,

- uneltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa fie prevazute cu dispozitivecare sa impiedice functionarea lor

necomandata.

- uneltele de mana rotative cu actionare pneumatica , vor fii dotate cu limitatoare de

turatie,

- folosirea uneltelor cu suprafete deformate ,fisurate ,slabite sau a uneltelor improvizate

este strictintrezisa,

- oprirea masinilor unelte la schimbarea dispozitivelor ,la fixarea si scoaterea pieselor, larepararea, curatirea, ungerea sau la plecarea de langa

masina.

- folosirea ecranelor si dispozitivelor de

protectie

- verificarea starii tehnice a

masinii,utilajelui

- folosirea clestilor izolati si a sculelor cu manere

izolate


14/14

- i.corpurile abrazive trebuie protejate in timpul exploatarii cu o carcasa de

protectie.

BIBLIOGRAFIE

Gh F ratila; Mariana Fratila, S .Samoila

Automobile-cunoastere intretinere si reparare-manual

Gh Fratila; M ariana Fratila; M Pop- Automobilesofer mecanic auto

Ministeru l ed si inv-Motoare cu combustie interna manual - editia 1989

Baciu E . Repararea automobilului Dacia Pitesti ed teh 1979

C. Mondiru - Cartea automobilului Dacia 1310

Repararea Sistemului de Franare

Documents

Transcript of Repararea Sistemului de Franare