Reorganizarea procesului de evaluare,

elaborare şi difuzare a manualelor şcolare

Proiect

Iulie 2009

Reorganizarea procesului de evaluare, elaborare şi difuzare a manualelor

şcolare

Argument

Experienţa ultimilor ani arată că între Proiectarea curriculară şi Elaborarea de

manuale este o legătură indisolubilă, manualele fiind ele însele produse curriculare realizate în acord cu prevederile Programei şcolare (document reglator al procesului didactic).

Programele şcolare cuprind îndrumări metodologice pentru profesori şi pentru autorii de manuale şi reprezintă elemente coerente pe care trebuie să se bazeze autorii de manual. Prin urmare, manualul trebuie să fie organizat pe secvenţe didactice în raport cu competenţele vizate şi cu succesiunea didactică de formare a lor. Programele şcolare sunt documente reglatoare pentru activitatea profesorilor şi a autorilor de manuale. Elementele obligatorii sunt obiectivele (competenţele) şi strategiile de evaluare (standardele curriculare) vizate, iar celelalte aspecte (metodologice sau de conţinut), sunt recomandări de care autorii de manual şi profesorii vor ţin seama în funcţie de situaţii concrete, de experienţa şi de pregătirea lor profesională.

În raport cu activitatea didactică, manualul este un suport al activităţii la clasă. De aceea în elaborarea lui, autorul trebuie să aibă în vedere un corpus de situaţii şi de contexte educative şi o varietate de utilizatori. El trebuie să aibă în vedere cu prioritate competenţele vizate de programă şi standardele de evaluare.

În ciuda acestor aspecte de interdependenţă la nivel conceptual, între cele două tipuri de activităţi există, la nivel de politică educaţională şi de management, aspecte particulare care ne obligă să facem o disociere instituţională între conceperea curriculum-ului şcolar şi avizarea şi realizarea manualelor şcolare.

Situaţia actuală

Practica europeană în domeniu este încă insuficient conturată existând tendinţe diverse, de la descentralizare totală (chiar lipsa obiectului numit manual şcolar) până la centralizare excesivă. Datele oficiale sunt destul de puţine şi, în general prezintă aspectele legate de alegere şi nu de producţia de manuale şcolare. Anexa 2.

În România, procedurile de elaborare şi avizare a manualelor sunt încă acelea prevăzute, în linii mari, în structura proiectului susţinut de Banca Mondială şi de Guvernul

României.

În prezent, etapele de elaborare şi de evaluare a manualului şcolar au o logică

procesuală (care creează însă probleme de fezabilitate datorită unor aspecte operaţionale pe care le vom discuta ulterior):

1. Ministerul Educaţiei dispune producerea şi avizarea noului curriculum şi apoi elaborează caietul de sarcini pentru producerea manualelor.

2. Editurile solicită caietul de sarcini, elaborează propunerile de manuale şi le înaintează comisiilor de evaluare.

3. După evaluare se efectuează de către edituri modificările solicitate, apoi manualele sunt reevaluate.

4. Ministerul Educaţiei avizează manualele, după care, urmează perioada de selectare de către şcoli a manualelor şi de centralizare a comenzilor.

Acest mecanism are o serie de avantaje:

• este „la vedere” (poate fi urmărit de toţi cei interesaţi);

• implică cheltuieli de administrare mici;

• permite un ritm rapid de implementare a noilor manuale.

În egală măsură, însă, are şi o serie de dezavantaje:

• timpul de lucru acordat autorilor pentru elaborarea manualului este insuficient;

• comisiile de evaluare au la dispoziţie un timp foarte scurt de activitate;

• unele manuale sunt avizate, apoi întâmpină reacţii adverse din partea publicului (specialist sau nu);

• unele manuale sunt discutabile din punct de vedere al calităţii;

• selecţia manualelor se face la sfârşitul vacanţei şi la foarte puţin timp după avizare, ceea ce face ca profesorii să întâmpine greutăţi în selectarea acestora (fie nu sunt în şcoală, fie nu toate manualele ajung în şcoli);

• există pericolul ieşirii din sistem a conceptului de manual alternativ;

• în procesul de achiziţionare a manualului apar dereglări temporale;

• selectarea manualelor de către şcoli nu implică suficient pe toţi profesorii interesaţi şi de aceea, de multe ori manualului este ales de şeful de catedră sau de inspector pentru toţi profesorii din şcoală;

• editurile au, toate, un timp foarte limitat de producere a manualelor.

Alte aspecte care caracterizează situaţia actuală rezultă din discuţii cu cadrele didactice:

1. Un aspect determinant îl reprezintă faptul că, deşi proiectul Băncii Mondiale prevedea în anii 1997-1999, obligativitatea editurilor de a prezenta manualele însoţite de

auxiliare didactice pentru profesori şi elevi, acestea, fiind achiziţionate în regim de piaţă liberă, au rămas în afara şcolii, neputând fi achiziţionate de părinţi şi ieşind, cu timpul, din sfera de atenţie a şcolilor. Ele au fost înlocuite cu alte auxiliare care apar şi sunt difuzate fără control strict din partea corpului profesoral).

Efectul negativ al culegerilor de teste (cu rezultate oferite) sau al colecţiilor de comentarii a fost frecvent prezentat atât în analizele efectuate de specialiştii în curriculum şi evaluare, cât şi în mass-media.

Acest aspect repune în discuţie modalitatea actuală de asigurare a manualelor

şcolare şi a auxiliarelor didactice. În competenţele noului organism de aprobare a manualelor ar trebui să intre şi evaluarea şi recomandarea către şcoli, a acelor auxiliare care rezistă din perspectiva pedagogică şi didactică.

2. O altă problemă importantă existentă la nivelul sistemului este aceea că Ministerul Educaţiei a dispus diferite etape de revizuire a manualelor în ideea unei „descongestionări”, fără să aibă însă în vedere suporturi teoretice care să susţină acest proces. Demersul respectiv a generat elaborarea de manuale şcolare fără să se ţină seama de anumite cerinţe de continuitate şi coerenţă.

Aşa se întâmplă că în şcoli coexistă, în momentul de faţă, mai multe generaţii de

manuale, ceea ce îngreunează atât activitatea de evaluare a progresului pe perioade lungi, cât mai ales activitatea de proiectare şi desfăşurare a testărilor naţionale. Faptul, de exemplu, că există manuale care au o vechime de 12 ani în sistem (manualele de clasa a V-a, din prima generaţie de manuale alternative) alături de manuale noi (manualele de clasa a IV-a) ridică semne de întrebare cu privire la trecerea de la un ciclu de şcolaritate la altul şi relevanţa achiziţiilor de cunoaşteri, competenţe şi valori.

Pe de altă parte, în ciuda unor criterii funcţionale de selecţie şi evaluare, există, conform opiniei multor practicieni, manuale de calitate discutabilă care determină o situaţie inacceptabilă, aceea că la unele materii, nu există, de fapt, alegere. Ideea de manual

alternativ, este compromisă, astfel prin faptul că la aceeaşi disciplină şi la aceeaşi clasă, se utilizează un singur manual (datorită lipsei alternativităţii sau calităţii necorespunzătoare a propunerilor). Acest lucru se datorează faptului că evaluatorii nu sunt suficient pregătiţi pentru activitatea de evaluare, nu au suficient timp şi, uneori, nici interes suficient pentru asta.

3. Un alt aspect, care este evidenţiat de procesul anevoios de aprobare, de editare şi

de difuzare a manualelor, se referă la opţiunea esenţială: vom continua să centrăm

procesul de elaborare a manualelor pe edituri sau vom trece la o reconsiderare a rolului

autorului, în calitate de conceptor şi de utilizator de manual.

Propuneri de remodelare a politicilor în domeniul manualelor

Proiect de autor

Pornind de la cele afirmate mai sus, propunem regândirea politicilor cu privire la manuale având în vedere o serie de probleme care se manifestă la nivelul sistemului. Avem vedere faptul că autorul va trebui să fie mai implicat în toate deciziile legate de manual ca

editare, difuzare şi utilizare, şi de aceea ar fi, utilă instituirea conceptului de proiect de

autor.

Proiectul de autor ar da importanţă sporită creatorului manualului şi răspundere pentru calitatea acestuia. Acest fapt presupune că:

1. Într-o primă etapă, ar fi evaluat autorul şi nu editura.

2. Evaluarea proiectului de autor ar fi făcută de un corp de evaluatori prin proceduri specifice care ar include şi aplicarea experimentală a unor unităţi de învăţare din manual, la diferite tipuri de şcoli.

3. Evaluatorii vor întocmi un raport de evaluare didactică a manualului.

Aceasta ar presupune că autorul de manual sau coordonatorul unui grup de autori va realiza un proiect pe care-l va prezenta ministerului, sau unei instituţii (Autorităţi Naţionale) care va institui proceduri de aprobare a finanţării.

Autorul însă nu este persoană juridică şi, prin urmare, nu poate gestiona un proces atât de amplu. De aceea el trebuie fie să devină persoană fizică autorizată fie să se asocieze,

ca şi până acum, cu o editură, care se va implica în gestiunea tehnică şi financiară a

proiectului.

Acest proces ar urma să se deruleze după elaborarea raportului de evaluare didactică a

manualului.

Proiectul de autor va fi însoţit de un proiect editorial, elaborat în parteneriat de către editura în cauză şi autor.

A. În ce priveşte procedurile de evaluare a manualelor, ar trebui revizuite metodologia şi criteriile de evaluare a acestora , cu accent pe calitatea conţinutului şi abordarea pedagogică. Criteriile de evaluare vor fi, prin urmare, diversificate, vizând nu numai „conformitatea

manualului cu programa şcolară” (aşa cum este prevăzut în momentul de faţă), ci şi corespondenţa cu obiectivele sau competenţele vizate prin programă şi prezenţa în

concepţia manualului a reperelor de didactică prezente în documentele europene (competenţe cheie etc. (Vezi anexa 1.).

• Aprobarea unui manual ar trebui făcută pentru o perioadă de 5 ani. După acest termen, manualul respectiv ar trebui revizuit şi retransmis pentru evaluare, urmând paşii pe care îi parcurge orice nou proiect de manual.

• Proiectele de manual şcolar ar trebui să cuprindă pachete de resurse didactice formate din: manualul propriu zis, caiete de lucru, precum şi alte auxiliare pentru uzul elevilor şi ghiduri didactice şi alte materiale (standarde, probe de evaluare) pentru uzul profesorilor în activitatea de proiectarea didactică curentă.

• Solicitarea Ministerului Educaţiei către producătorii de manuale ar trebui să fie axată pe ideea de program editorial (de ex., pentru clasele V-VIII): adică manual cu

suport didactic pentru elevi şi suport pentru profesori. Concursurile de manuale ar trebui realizate, sub raport tehnic şi editorial, pentru un ciclu de învăţământ (clasele V-VIII), chiar dacă asta presupune cheltuieli deosebite din partea editurilor (care sunt entităţi private), cu riscurile corespunzătoare.

B. Avantajele acestei abordări sunt:

• permite o proiectare curriculară axată pe competenţe a căror achiziţie se face pe perioade mai lungi de timp;

• permite cadrelor didactice să-şi armonizeze din timp demersurile şi să se auto-formeze în funcţie de situaţiile concrete de la clasă.;

• permite o abordare coerentă a unei discipline şcolare, pe ani de studii, pe structuri de competenţe;

• mai bună orientare a proceselor de evaluare proiectate în aşa fel încât să evalueze ceea ce trebuie cu adevărat evaluat (niveluri ale performanţei în diferite arii de competenţă);

• permite o mai bună inserţie a TIC în activitatea didactică;

• din punctul de vedere al politicilor educaţionale, permite consultarea tuturor

partenerilor de dialog.

C. Din punct de vedere administrativ, ar trebui înfiinţată o instituţie nouă: Autoritatea

Naţională pentru Manuale şi Auxiliare Didactice, cu următoarele responsabilităţi:

• selecţia şi formarea evaluatorilor de manuale (echipele de evaluatori vor fi formate din experţi în evaluare educaţională şi din cadre didactice, experţi editoriali şi experţi financiari);

• conceperea şi implementarea unui program de formare pentru evaluatori (excepţie făcând evaluatorii care au studii de master în domeniul evaluării educaţionale);

• elaborarea metodologiei de evaluare şi aprobare a manualelor, mutând accentul de pe proiectul editorial pe proiectul de manual şcolar propus de autor /autori;

• aprobarea manualelor şi supervizarea realizării lor.

Manualele ar trebui supuse unui aviz al societăţilor profesorilor pe discipline şi nu unor comisii ale Ministerului Educaţiei.

În procesul de selecţie a manualelor ar trebui implicaţi şi părinţii, membri ai societăţii civile şi ai administraţiei locale, nu numai profesori şi inspectori şcolari.

Finaţare

Ministerul va finanţa proiectul ca atare cu suma negociată cu propunătorii

proiectului, sau va lansa licitaţii de proiecte cu bugete fixe, care vor fi luate în seama de autori în realizarea cererii iniţiale de finanţare.

Bugetul alocat unui proiect ar trebui gestionat de o echipă de management a

proiectului din care fac parte, autorii, directorul editurii, responsabilul financiar şi

responsabili administrativi ai editurii (difuzare, tehnoredactare etc.), nu mai mult de 7 membri.

O problemă serioasă este aceea a relaţiei dintre preţul manualului, puterea de cumpărare a părinţilor, nivelul bugetului MECI şi drepturile de autor . Aceasta determină nemulţumirea autorilor în legătură cu drepturile primite, nemulţumiri din partea editurilor faţă de efortul autorităţilor de a reduce preţul de achiziţie al manualului şi nemulţumirile autorităţilor faţă de preţurile practicate de edituri. Cu toate acestea, criteriul costului unui manual va trebui să fie secundar criteriilor de calitate.

Ministerul va finanţa editarea şi elaborarea manualului şi pachetului didactic

(manuale şi auxiliare pentru un nivel de şcolaritate (I-IV; V-VIII), achiziţionarea acestora fiind în responsabilitatea autorităţilor locale.

Criteriile ştiinţifice (didactice) de evaluare a manualului ar trebui elaborate de Consiliul Naţional pentru Curriculum, iar cele financiare, administrative şi juridice de către Autoritatea Naţională pentru Manuale şi Auxiliare Didactice.

Implicaţii

1. Sporirea rolului autorului de manual şi includerea lui în echipa de management a proiectului alături de managerii editurilor, presupune necesitatea formării manageriale a acestuia.

2. Finanţarea unui proiect de manual presupune o negociere a tuturor aspectelor financiare, inclusiv preţul şi includerea acestora în finanţarea globală a proiectului.

3. Proiectul de manual va avea o durată de 5 ani, timp în care beneficiarii finanţării vor trebui să efectueze revizii anuale, să retipărească anual un număr de manuale, să asigure anual difuzarea şi recuperarea manualelor.

4. Competenţele sunt formate din ansambluri de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi care se organizează în timp printr-o abordare riguroasă a unor proceduri didactice specifice. Astfel, în situaţia în care autorii vor prezenta un set de manuale (pe nivel de şcolaritate), va fi asigurată o coerenţă mai mare a parcursului didactic şi o secvenţializare mai atentă a elementelor componente ale competenţelor vizate, în aşa fel încât la sfârşitul unui nivel de

şcolaritate instrumentele de evaluare diverse şi specifice, vor măsura nu competenţa, ci performanţa, modul concret de manifestare a competenţei în situaţii concrete.

5. Editura rămâne partenerul principal al autorului, întrucât de ea depinde tot procesul tehnologic de elaborare şi de difuzare.

6. Vor trebui organizate stagii de formare a evaluatorilor de manual şcolar şi stagii de

formare a profesorilor pentru alegerea manualului şcolar.

7. Etapa de selecţie a manualului trebuie să fie mai îndelungată şi să permită profesorilor accesul la Raportul de evaluare al Autorităţii şi la Raportul elaborat după aplicarea experimentală a manualelor în diferite şcoli.

8. În selectarea manualelor trebuie implicate şi asociaţiile de părinţi.

9. Centrarea procesului de elaborare şi editare a manualelor pe autor /autori are avantajul de a atribui autorilor responsabilitatea principală asupra calităţii manualului, ceea ce va determina un demers didactic personalizat, provenit din experienţa acestora.

10. Este necesară organizarea unor discuţii teoretice şi exploratorii asupra ansamblului problematicii manualelor, pentru armonizarea opiniilor diferiţilor actori în domeniu (entitatea pentru manuale, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, edituri, autori de manuale, profesori).

Anexa 1. Criterii de evaluare a manualelor, document elaborat de Prof. univ. dr. Dan Potolea şi Lector univ. dr. Firuţa Tacea în anul 2004.

Anexa 2. Informaţii privitoare la politicile educaţionale consacrate manualelor şcolare în diferite ţări europene şi din spaţiul extra-european

10

Anexa 1.

Fişă de evaluare a manualelor şcolare

CRITERII

I. Conformitatea manualului cu programa şcolară în vigoare – CRITERIU

ELIMINATORIU

Indicator 1. Reflectarea în manual a tuturor obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară determină acceptarea acestuia pentru continuarea evaluării.

Indicator 2. Existenţa în manual a tuturor conţinuturilor obligatorii ale învăţării prevăzute de programa şcolară determină acceptarea acestuia pentru continuarea evaluării.

Observaţie: Evaluatorul trebuie să elaboreze un raport, după modelul din Anexele 1 sau 2, în care să-şi fundamenteze decizia de respingere sau de acceptare a ofertei de manual.

II. Caracterul nediscriminativ al manualului - CRITERIU ELIMINATORIU

Nu se va continua evaluarea manualelor care, prin conţinut (text/ilustraţii), determină nerespectarea valorilor sociale şi individuale (cooperare, solidaritate, echitate, spirit civic, responsabilitate, onestitate, onoare, toleranţă etc.), ca şi a celor care induc/promovează:

• interpretări ideologice extremiste - naţionaliste, rasiste etc.;

• percepţia negativă a diferenţelor dintre etnii, rase, genuri, confesiuni, categorii sociale, grupuri profesionale etc.

Observaţie:

Evaluatorul trebuie să elaboreze un raport în care să-şi argumenteze decizia de respingere sau de acceptare a ofertei de manual, conform acestui criteriu.

11

III. Calitatea conţinutului ştiinţific al manualului

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

3.1.1.1. Conţinutul manualului este incomplet în raport cu finalităţile prevăzute în programa şcolară.

1

2

3.1.1.3. Conţinutul manualului este complet în raport cu finalităţile prevăzute în programa şcolară, dar nu susţine motivaţia elevului pentru investigare.

3

4

3.1.1.5. Conţinutul manualului este complet şi susţine motivaţia elevului pentru investigare.

5

3.1.2.1. Orientările/ teoriile/ standardele/ convenţiile în raport cu care sunt prezentate, explicate şi aplicate conţinuturile manualului nu reflectă achiziţiile recente ale domeniului, prevăzute în programa şcolară, generând confuzii.

1

2

3.1.2.3. Orientările/ teoriile/ standardele/ convenţiile în raport cu care sunt prezentate, explicate şi aplicate conţinuturile manualului reflectă achiziţiile recente ale domeniului, prevăzute în programa şcolară, nefiind susţinut interesul elevilor pentru noutate.

3

4

3.1.2.5. Orientările/ teoriile/ standardele/ convenţiile în raport cu care sunt prezentate, explicate şi aplicate conţinuturile manualului reflectă achiziţiile recente ale domeniului, prevăzute în programa şcolară, fiind susţinut interesul elevilor pentru noutate.

5

3.1.3.1. Prezentările, interpretările şi aplicaţiile conceptelor din structura conţinutului manualului conţin abateri ( se abat) de la semnificaţiile şi principiile ştiinţifice referitoare la aceste concepte, recunoscute în cadrul comunităţii ştiinţifice

1

3.1.3.2. 2

3.1.3.3. Conceptele din structura conţinutului manualului sunt prezentate, interpretate şi aplicate în conformitate cu semnificaţiile şi cu principiile ştiinţifice recunoscute în cadrul comunităţii ştiinţifice, fără să fie însoţite de variante alternative de interpretare

3

3.1.3.4. 4

3.1. Rigoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului

3.1.3.5. Conceptele din structura conţinutului manualului sunt prezentate, interpretate şi aplicate în conformitate cu semnificaţiile şi cu principiile ştiinţifice recunoscute în cadrul comunităţii ştiinţifice, fiind însoţite de variante alternative de interpretare

5

3.2.1. Conţinuturile prezentate, comentate şi aplicate în manual oferă experienţe de învăţare inadecvate nivelului de dezvoltare intelectuală şi socială a elevilor.

1 3.2. Abordarea conţinutului manualului în concordanţă cu 2

12

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

3.2.3. Conţinuturile prezentate, comentate şi aplicate în manual oferă experienţe de învăţare adecvate nivelului de dezvoltare intelectuală şi socială a elevilor, dar care nu determină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestora.

3

4

nivelul de dezvoltare a elevilor

3.2.5. Conţinuturile prezentate, comentate şi aplicate în manual oferă experienţe de învăţare adecvate nivelului de dezvoltare intelectuală şi socială a elevilor, care determină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestora.

5

3.3.1.1. Relaţiile dintre conţinuturile manualului sunt slab realizate/confuze şi nu fac posibilă înţelegerea şi valorificarea acestora la nivelul nici unuia dintre planurile prezentării, al interpretării şi al aplicării.

1

2

3.3.1.3. Relaţiile dintre conţinuturile manualului sunt evidente la nivelul prezentării şi al aplicării, dar nu şi la nivelul interpretării.

3

4

3.3.1.5. Relaţiile dintre conţinuturile manualului sunt evidente la nivelul prezentării, al interpretării şi al aplicării.

5

3.3.2.1. Titlurile/subtitlurile din manual redau confuz semnificaţia conţinuturilor cu care sunt asociate.

1

2

3.3.2.3. Titlurile şi subtitlurile din manual redau clar semnificaţia conţinuturilor cu care sunt asociate, dar nu sintetic.

3

4

3.3. Calitatea relaţiilor logice/specifice între conţinuturile manualului

3.3.2.5. Titlurile şi subtitlurile din manual redau clar şi sintetic conţinuturile cu care sunt asociate.

5

3.4.1. Conceptele noi nu sunt distribuite echilibrat în structura manualului şi suprasolicită elevul în activitatea de învăţare.

1

2

3.4.3. Conceptele noi sunt distribuite echilibrat în structura manualului, nu suprasolicită elevul în activitatea de învăţare, fără să orienteze în mod explicit înţelegerea acestora.

3

4

3.4. Rolul şi ponderea conceptelor noi în structura conţinuturilor manualului

3.4.5. Conceptele noi sunt distribuite echilibrat în structura manualului, nu suprasolicită elevul în activitatea de învăţare şi orientează în mod explicit înţelegerea acestora.

5

3.5.1.1. Conţinuturile prevăzute în programa şcolară nu sunt valorificate atât în planul prezentării, al interpretării, cât şi în cel al aplicării

1

2

3.5.1.3. Conţinuturile prevăzute în programa şcolară sunt valorificate atât în planul prezentării, al interpretării, cât şi în cel al aplicării, dar nu pentru situaţii din viaţa cotidiană.

3

4

3.5. Calitatea valorificării conţinuturilor declarative, explicativ-interpretative şi procedurale, în conformitate cu specificul 3.5.1.5. Conţinuturile prevăzute în programa şcolară sunt 5

13

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

valorificate atât în planul prezentării, al interpretării, cât şi în cel al aplicării, pentru situaţii din viaţa cotidiană. 3.5.2.1. Modul de exprimare utilizat în manual nu este corect/ coerent, în raport cu specificul disciplinei, şi generează confuzii.

1

2

3.5.2.3. Modul de exprimare utilizat în întregul manual este corect, coerent, în raport cu specificul disciplinei, nu generează confuzii, dar nu asigură coerenţa stilistică a manualului.

3

4

disciplinei şcolare

3.5.2.5. Modul de exprimare utilizat în întregul manual este corect, coerent, în raport cu specificul disciplinei, nu generează confuzii şi determină asigură coerenţa stilistică a manualului.

5

3.6.1. Relaţiile intra- şi interdisciplinare din conţinutul manualului lipsesc sau nu sunt relevante pentru finalităţile prevăzute în programa şcolară.

1

2

3.6.3. Relaţiile intra- şi interdisciplinare din conţinutul manualului sunt relevante pentru finalităţile prevăzute în programa şcolară, dar nu şi pentru experienţa şi interesele elevilor.

3

4

3.6. Calitatea relaţiilor intra- şi interdisciplinare din conţinutul manualului

3.6.5. Relaţiile intra- şi interdisciplinare din conţinutul manualului sunt relevante pentru finalităţile prevăzute în programa şcolară şi pentru experienţa şi interesele elevilor.

5

IV. Calitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

4.1.1. Ilustraţiile şi tehnoredactarea nu sprijină înţelegerea conţinuturilor manualului.

1

2

4.1.3. Ilustraţiile şi tehnoredactarea sprijină înţelegerea conţinuturilor manualului, fără să determine aprofundarea acestora.

3

4

4.1. Adecvarea ilustraţiilor şi a tehnoredactării la conţinutul manualului

4.1.5. Ilustraţiile şi tehnoredactarea sprijină înţelegerea conţinuturilor manualului şi determină aprofundarea acestora.

5

4.2.1. Structura machetei nu este menţinută în întreg manualul şi nu conţine elemente pentru orientarea învăţării.

1 4.2. Coerenţa şi calitatea machetei 2

14

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

4.2.3. Structura machetei este menţinută în întregul manual şi conţine elemente pentru orientarea învăţării, dar nu conţine elemente care susţin motivaţia elevului pentru învăţare.

3

4

manualului de a orienta învăţarea

4.2.5. Structura machetei este menţinută în întregul manual, orientează învăţarea şi conţine elemente care susţin motivaţia elevului pentru învăţare.

5

4.3.1.1. În manual există mai mult de 3 greşeli de tehnoredactare (aşezare în pagină, text suprapus peste ilustraţii, greşeli de scriere, corp de literă nepotrivit vârstei, distanţe inadecvate între titluri şi secvenţele anterioare, respectiv ulterioare, caractere grafice dificil de identificat etc.).

1

2

4.3.1.3. În manual există maximum 3 greşeli de tehnoredactare (aşezare în pagină, text suprapus peste ilustraţii, greşeli de scriere, corp de literă nepotrivit vârstei, distanţe inadecvate între titluri şi secvenţele anterioare, respectiv ulterioare, caractere grafice dificil de identificat etc.).

3

4

4.3.1.5. În manual nu există greşeli de tehnoredactare (aşezare în pagină, text suprapus peste ilustraţii, greşeli de scriere, corp de literă nepotrivit vârstei, distanţe inadecvate între titluri şi secvenţele anterioare, respectiv ulterioare, caractere grafice dificil de identificat etc.).

5

4.3.2.1. Ilustraţiile nu sunt pe aceeaşi pagină (în oglindă) cu informaţiile la care se referă.

1

2

4.3.2.3. Ilustraţiile sunt poziţionate pe aceeaşi pagină (în oglindă) cu informaţiile la care se referă, dar nu în imediata sa apropiere.

3

4

4.3. Corectitudinea tehnoredactării

4.3.2.5. Ilustraţiile sunt poziţionate pe aceeaşi pagină (în oglindă) cu informaţiile la care se referă, în imediata sa apropiere.

5

4.4.1.1. Ilustraţiile şi textele nu sunt lizibile din punct de vedere cromatic(nuanţe/tonuri), în întregul manual.

1

2

4.4.1.3. Ilustraţiile şi textele sunt lizibile din punct de vedere cromatic(nuanţe/tonuri), fără să redea detaliile semnificative.

3

4

4.4.1.5. Ilustraţiile şi textele sunt lizibile din punct de vedere cromatic (nuanţe/tonuri), în întregul manual, şi redau detaliile semnificative.

5

4.4.2.1. Culorile (nuanţe/tonuri) ilustraţiilor nu redau realitatea şi nici semnificaţiile convenţionale specifice disciplinelor şcolare.

1

4.4. Claritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual

2

15

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

4.4.2.3. Culorile (nuanţe/tonuri) ilustraţiilor redau realitatea şi semnificaţiile convenţionale specifice disciplinelor şcolare, fără să focalizeze atenţia elevilor asupra finalităţilor prevăzute de programa şcolară.

3

4

4.4.2.5. Culorile (nuanţe/tonuri) ilustraţiilor redau realitatea şi semnificaţiile convenţionale specifice disciplinelor şcolare, focalizând atenţia elevilor asupra finalităţilor prevăzute de programa şcolară.

5

4.5.1. Ilustraţiile redau aspecte inadecvate intereselor elevilor.

1

2

4.5.1. Ilustraţiile redau aspecte adecvate intereselor elevilor, fără să le îmbogăţească experienţa de cunoaştere.

3

4

4.5. Calitatea impactului ilustraţiilor asupra elevilor

4.5.1. Ilustraţiile redau aspecte adecvate intereselor elevilor, îmbogăţindu-le experienţa de cunoaştere.

5

4.6.1. Raportul dintre text şi ilustraţii nu este funcţional în manual, în raport cu diferite activităţi de învăţare.

1

2

4.6.3. Raportul dintre text şi ilustraţii este constant în manual, în funcţie de natura conţinutului ilustrat, dar nu reflectă nivelul achiziţiilor de învăţare ale elevilor.

3

4

4.6. Calitatea echilibrului text-ilustraţie

4.6.5. Raportul dintre text şi ilustraţii este menţinut constant în manual, în funcţie de natura conţinutului ilustrat, şi reflectă nivelul achiziţiilor de învăţare ale elevilor.

5

V. Calitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de

învăţare

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

5.1.1. Manualul oferă posibilitatea realizării obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară numai în planul aplicativ.

1

2

5.1.3. Manualul oferă posibilitatea realizării obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară în planul prezentării, în cel aplicativ, dar nu şi în cel al interpretării.

3

4

5.1. Calitatea valorificării, în conţinutul manualului, a obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară

5.1.5. Manualul oferă posibilitatea realizării obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară în planul prezentării, în cel al interpretării şi în cel aplicativ.

5

16

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

5.2.1.1. Manualul oferă posibilităţi de organizare a activităţii didactice doar frontal.

1

2

5.2.1.3. Manualul oferă posibilităţi de organizare a activităţii didactice individual, în grup şi frontal, fără a le prezenta în mod structurat.

3

4

5.2.1.5 Manualul oferă în mod structurat posibilităţi de organizare a activităţii didactice individual, în grup şi frontal.

5

5.2.2.1. Manualul nu oferă posibilităţi multiple şi variate de interacţiune comunicaţională, în predare-învăţare-evaluare.

1

2

5.2.2.3. Manualul oferă posibilităţi multiple şi variate de interacţiune comunicaţională, în predare-învăţare-evaluare, fără a le prezenta în mod structurat.

3

4

5.2. Existenţa posibilităţilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, în grup, frontal) şi de interacţiune comunicaţională

5.2.2.5. Manualul prezintă în mod structurat posibilităţi multiple şi variate de interacţiune comunicaţională, în predare-învăţare-evaluare.

5

5.3.1. Manualul nu oferă posibilităţi de aplicare a achiziţiilor învăţării în contexte teoretice şi practice diferite de cele în care acestea sunt prezentate.

1

2

5.3.3. Manualul oferă posibilităţi de aplicare a achiziţiilor învăţării în contexte teoretice şi practice diferite de cele în care acestea sunt prezentate, fără să fie relevante pentru adaptarea socio-profesională a elevilor.

3

4

5.3. Valorificarea achiziţiilor învăţării în contexte noi, teoretice şi practice

5.3.5. Manualul oferă posibilităţi de aplicare a achiziţiilor învăţării în contexte teoretice şi practice diferite de cele în care acestea sunt prezentate, relevante pentru adaptarea socio-profesională a elevilor.

5

5.4.1. Manualul nu oferă modele de raţionament inductiv/ deductiv/ analogic în conformitate cu specificul disciplinei şcolare şi cu nivelul de dezvoltare a elevilor.

1

2

5.4.3. Manualul oferă modele de raţionament inductiv/ deductiv/ analogic, în conformitate cu specificul disciplinei şcolare şi cu nivelul de dezvoltare a elevilor, fără să pună în evidenţă procesul de formare şi de integrare a conceptelor.

3

4

5.4. Calitatea valorificării demersurilor inductive/ deductive/ analogice implicate în învăţare, în conţinutul manualului 5.4.5. Manualul oferă modele de raţionament inductiv/

deductiv/ analogic, în conformitate cu specificul disciplinei şcolare şi cu nivelul de dezvoltare a elevilor, punând în evidenţă procesul de formare şi de integrare a conceptelor.

5

5.5.1. Aplicaţiile propuse în manual solicită dezechilibrat (neuniform) modalităţi de rezolvare a sarcinilor oral, în scris şi practic.

1 5.5. Calitatea aplicaţiilor propuse în manual de a 2

17

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

5.5.3. Aplicaţiile propuse în manual solicită echilibrat modalităţi de rezolvare a sarcinilor oral, în scris şi practic, fără să stimuleze dezvoltarea competenţelor transdisciplinare.

3

4

solicita diferite modalităţi de rezolvare a sarcinilor (oral, în scris şi practic) 5.5.5. Aplicaţiile propuse în manual solicită echilibrat

modalităţi de rezolvare oral, în scris şi practic, stimulând dezvoltarea competenţelor transdisciplinare.

5

5.6.1. Schemele, rezumatele, tabelele etc. nu evidenţiază aspecte semnificative pentru achiziţiile de învăţare ale elevilor.

1

2

5.6.3. Schemele, rezumatele, tabelele etc. evidenţiază aspecte semnificative pentru achiziţiile de învăţare ale elevilor, fără să optimizeze integrarea acestor achiziţii.

3

4

5.6. Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida şi sistematiza achiziţiile învăţării

5.6.5. Schemele, rezumatele, tabelele etc. din manual evidenţiază aspecte semnificative pentru achiziţiile de învăţare ale elevilor şi optimizează integrarea acestor achiziţii.

5

5.7.1. Manualul nu oferă suficiente posibilităţi (modalităţi tradiţionale/complementare de evaluare) de valorificare a achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor, necesare pentru realizarea noilor achiziţii ale învăţării.

1

2

5.7.3. Manualul oferă posibilităţi multiple şi variate (modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de valorificare a achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor, necesare pentru realizarea noilor achiziţii, fără să stimuleze interesul acestora pentru cele ulterioare.

3

4

5.7. Existenţa diferitelor posibilităţi (modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de valorificare de către elevi a achiziţiilor de învăţare anterioare 5.7.5. Manualul oferă posibilităţi multiple şi variate

(modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de valorificare a achiziţiilor de învăţare anterioare ale elevilor şi stimulează interesul acestora pentru cele ulterioare.

5

5.8.1. Aplicaţiile propuse în manual nu solicită niveluri variate de performanţă.

1

2

5.8.3. Aplicaţiile propuse în manual solicită niveluri variate de performanţă, fără să valorifice potenţialul creativ al elevilor.

3

4

5.8. Varietatea aplicaţiilor propuse în manual din punct de vedere al gradării nivelului de dificultate

5.8.5. Aplicaţiile propuse în manual solicită niveluri variate de performanţă şi valorifică potenţialul creativ al elevilor.

5

5.9.1. Aplicaţiile propuse în manual nu ilustrează modalităţile de evaluare a performanţelor elevilor prevăzute prin standardele naţionale de evaluare.

1 5.9. Concordanţa dintre aplicaţiile propuse în manual şi 2

18

Indicatori Descriptori Nivel Argumente,

exemple,

sugestii

5.9.3. Aplicaţiile propuse în manual ilustrează modalităţile de evaluare a performanţelor elevilor prevăzute prin standardele naţionale de evaluare, fără să prezinte în mod structurat relaţia cu acestea.

3

4

standardele naţionale de evaluare

5.9.5. Aplicaţiile propuse în manual ilustrează în mod structurat modalităţile de evaluare a performanţelor elevilor prevăzute prin standardele naţionale de evaluare, prezentând în mod structurat relaţia cu acestea.

5

19

Anexa 2.

Informaţii privitoare la politicile educaţionale consacrate manualelor

şcolare în diferite ţări europene şi din spaţiul extra-european

Analiza politicilor privind manualele şcolare în ţările Uniunii Europene în care există practica utilizării manualelor în şcoală1 relevă că în Danemarca, Franţa, Irlanda, Olanda, Portugalia editurile private guvernează piaţa manualelor şcolare, în timp ce în Germania şi Spania editurile private sunt controlate de autoritatea publică, care trebuie să aprobe manualele.

Rolul Ministerului Educaţiei este adesea redus la validarea manualelor, responsabilitatea financiară pentru procurarea acestora aparţinând fie comunităţii locale, fie şcolii, fie părinţilor.

Pentru exemplificare şi conturarea unei imagini de ansamblu asupra modului în care se îmbină diversele aspecte ale politicilor privind manualele în ţările menţionate, prezentăm în continuare câteva studii de caz reprezentative:

Ungaria

În procesul de evaluare a manualelor, după analizarea acestora, Comitetul pentru manuale şi auxiliare didactice, constituit din experţi în domeniul învăţământului din Ungaria - membri ai Consiliului Naţional al Învăţământului Public, propune ministrului aprobarea sau respingerea manualului.

a. Ministerul Educaţiei publică anual o listă cu manualele care respectă cerinţele de calitate (acurateţe ştiinţifică, obiectivitate, adecvarea stilului şi a limbajului la caracteristicile vârstei elevilor, respectarea standardelor de igienă a citirii şi adecvarea tehnică) şi nu depăşesc un anumit preţ.

b. Manualele sunt alese, la nivelul şcolii, pe discipline, de grupuri de profesori, în acord cu principiile curriculum-ului local

2.

c. Manualele se regăsesc pe o listă oficială cu manuale şi resurse didactice care urmează un proces de acreditare. Celelalte resurse didactice (caiete de exerciţii, hărţi, materiale audio-vizuale) pot fi utilizate în şcoală, cu aprobarea Consiliului şcolii sau a Asociaţiei părinţilor, în cazul în care Consiliul nu e de acord, chiar dacă nu apar în lista oficială.

f. Multe autorităţi locale suplimentează bugetul de stat destinat manualelor. Spre exemplu, în mai multe comunităţi există practica acoperirii totale a costului pachetului de manuale şi alte resurse didactice pentru primul an de şcoală al elevilor.

g. Pentru ca un manual să apară în registrul anual al manualelor, acesta are nevoie de aprobarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Publică.

h. Sprijinul financiar al statului poate fi solicitat, de şcoală doar pentru manualele aflate în registrul anual. Fondurile sunt alocate consumatorilor, iar nu editurilor.

1 În Finlanda, Suedia, Marea Britanie nu există obligativitatea manualelor. 2 Este decis de şcoală sub raportul conţinutului, al cerinţelor, al numărului de lecţii, al principiilor de selecţie a manualelor şi a auxiliarelor didactice.

20

Polonia

Ministerul Educaţiei este factorul de decizie la nivelul politicilor educaţionale. Programele de studii sunt aprobate de minister, iar editurile propun manuale corespunzătoare. Editurile propun Ministerului manualele, însoţite de patru referate (3 pentru conţinut, 1 pentru limbaj); după acceptare, titlul este publicat într-un jurnal trimestrial (cu numele referenţilor). Procedura nu este solicitată în cazul materialelor auxiliare. De notat este faptul că ministerul nu are responsabilitatea financiară a procurării manualelor pentru elevi.

Cehia

Termenii utilizaţi de raport sunt “manuale” şi “materiale de predare”. Ministerul de resort eliberează, la cerere, documente atestând calitatea de manual sau de material auxiliar pentru materialele propuse de edituri. Dar acestea sunt publicate relativ rar, nu sunt obligatorii şi pot fi folosite ca şi materiale de referinţă.

Norvegia

Termenul vehiculat în documentele de politică educaţională este de este de resurse educaţionale.

Cele două criterii de aprobare considerate importante sunt accesul la resurse de calitate şi faptul că acestea trebuie să se bazeze pe curriculum-ul naţional.

Resursele pot fi editate în formă clasică sau digitală (pentru a mări interacţiunea şi impactul social).

Raportul nu menţionează decât faptul că ministerul de resort are rolul cheie la nivelul ofertei de materiale pentru educaţia specială, fie că este vorba de copii cu nevoi educaţionale speciale sau de minoritatea saami.

Danemarca

Danemarca are o politică extrem de descentralizată a manualelor. Practic, profesorul îşi poate crea propriul manual, în funcţie de conţinuturile pe care le predă, cu condiţia ca materialele compilate să se încadreze în prevederile curriculare.

Ca atare există (numai pentru istorie) peste 600 de materiale care îndeplinesc rolul de manuale.

Germania

Situaţia Germaniei este puţin diferită: existenţa doar a unei legi-cadru la nivel federal face din ministerele din landuri şi din districtele şcolare principalele autorităţi în materie de manuale. Raportul menţionează doar că responsabilitatea producerii manualelor şi a altor materiale (în special cele de tipul hand-out, produse ca şi instrumente ale inovaţiei educaţionale) sunt produsul autorităţilor landurilor, a asociaţiilor de profesori şi a editurilor.

De fapt, sunt câteva mari edituri care domină piaţa manualelor şi care negociază direct cu landurile individuale; editurile diversifică oferta lor în funcţie de prevederile curriculare în uz în fiecare land (pe coperţile manualelor se precizează landul în care sunt aplicabile acestea).

Olanda

Deşi în Olanda nu există reglementări detaliate privind curriculum-ul (conţinut, metode şi materiale de predare), sunt identificabile următoarele caracteristici ale politicilor privind manualele:

a. Producţia, distribuţia şi vânzarea materialelor de didactice reprezintă o activităţi comerciale.

21

b. Şcolile au libertatea de a-şi selecta propriile manuale şi alte materiale didactice, acestea fiind cumpărate de către părinţi.

c. Materialele didactice sunt proprietatea şcolii.

d. În alegerea manualelor şcolile utilizează un ghid produs de Centrul Naţional de Informare asupra Materialelor Didactice (The National Teaching Materials Information Centre), care conţine o listă exhaustivă a produselor, deopotrivă a celor vechi şi noi.

e. Centrul Naţional de Informare asupra Materialelor Didactice alături de Institutul Naţional pentru Evaluare Educaţională (the National Institute for Educational Measurement) şi Platforma pentru Dezvoltarea Profesională a Cadrelor Didactice (Platform for the Professional

Development of Teachers) sunt centre naţionale de consultanţă în domeniul educaţiei.

f. Pentru a sprijini şcolile să facă alegeri informate, Ministerul Educaţiei publică ghiduri care oferă o abordare comparativă a calităţii tuturor materialelor de predare, pe discipline de studiu.

g. Profesorii au posibilitatea de a accesa online manualele pentru o varietate de discipline.

Portugalia

a. Există manuale pentru majoritatea disciplinelor, în regim de piaţă liberă.

b. Producerea şi distribuirea manualelor e realizată de edituri private şi doar dacă nu există nici o iniţiativă din partea acestora, Ministerul Educaţiei se implică în aceste sarcini.

c. Ministerul are însă, invariabil, responsabilitatea evaluării calităţii manualelor produse de editurile private, din punct de vedere ştiinţific şi pedagogic.

d. Ministerul Educaţiei are servicii specializate pentru producerea materialelor pentru dezvoltarea de curriculum la discipline precum: limba portugheză, limbi străine, matematică, ştiinţă (în format tradiţional, ca ghiduri de studiu, sau în format multimedia). Unele dintre aceste materiale sunt produse în contextul formării continue a cadrelor didactice ori de experţi care lucrează la Ministerul Educaţiei ca şi colaboratori.

e. Există o lege specială care defineşte sistemul de evaluare, certificare şi adoptare a manualelor şi a altor resurse didactice în ensino básico şi în învăţământul secundar superior (Law No. 47/06, of 28th August).

f. Procedurile pentru adoptarea, evaluarea şi certificarea manualelor au două faze. Acestea implică participarea cadrelor didactice în cadrul comisiilor de evaluare3 şi al comisiilor de coordonare şi de orientare educaţională din şcoli sau grupuri de şcoli (agrupamentos de escolas).

• faza de evaluare4 şi certificare, derulată de comisiile de evaluare, implică obţinerea unui certificat de calitate pedagogică şi ştiinţifică;

• faza de evaluare şi adoptare, desfăşurată la nivelul şcolii sau al grupului de şcoli, urmăreşte adecvarea manualelor certificate la Proiectul educativ al şcolii (projecto educativo). Implicarea cadrelor didactice pentru învăţământul special în procesul alegerii manualelor este obligatorie, pentru a decide asupra manualelor în formatul adaptat şi adecvat elevilor.

g. În general, manualele sunt alese pentru o perioadă de 6 ani în ensino básico şi în învăţământul secundar superior, corespunzând duratei programelor şcolare cărora le sunt adresate.

h. Preţul manualelor şi al altor resurse didactice este un preţ agreat, de Ministerul Economiei şi Inovaţiei şi Ministerul Educaţiei, şi face obiectul unei act juridic comun (joint legislation) al celor două ministere.

3 Sunt create de Ministerul Educaţiei. 4 Criteriile de evaluare sunt: rigoarea ştiinţifică şi lingvistică, conformitatea cu obiectivele şi conţinutul programei şcolare, calitatea pedagogică şi calitatea materialului, egalitatea de gen.

22

i. Există un sistem de asistenţă financiară a familiilor dezavantajate socio-economic pentru cumpărarea manualelor şi al celorlalte resurse adoptate formal.

j. La nivelul şcolilor şi al grupurilor de şcoli se încearcă crearea unui sistem de împrumut pe termen lung pentru manuale şi alte materiale didactice, care să funcţioneze după principii generale şi reguli definite de Ministerul Educaţiei.

Spania

a. Cu toate că în învăţământul de stat şcolarizarea este gratuită pentru nivelurile pre-universitare, de regulă, familiile sunt cele care plătesc manualele şi materialele şcolare pentru uz personal, ca şi în cazul şcolarizării în instituţii de învăţământ private.

b. Autorităţile educaţionale regionale alocă o parte din bugetul lor sprijinirii elevilor pentru cumpărarea manualelor şi a altor materiale şcolare complementare. De asemenea, familiile pot contribui la îmbunătăţirea materialelor şcolii prin taxele voluntar direcţionate către Asociaţia părinţilor.

c. Supervizarea manualelor şi a altor materiale curriculare intră în atribuţia Autorităţilor educaţionale autonome/regionale, care realizează această sarcină prin procesul de inspecţie a tuturor aspectelor implicate în procesul de predare-învăţare.

d. În conformitate cu Legea Învăţământului din 2006 (Ley Orgánica de Educación), pentru publicarea şi adoptarea manualelor şi a altor materiale nu este necesară obţinerea autorizaţiei de la autorităţile educaţionale centrale. Însă, materialele trebuie să adapteze conţinutul ştiinţific la caracteristicile vârstei elevilor pentru care sunt concepute şi trebuie să fie în concordanţă cu curriculum-ul stabilit la nivel central.

State extra-europene

Japonia

În principiu, manualele utilizate sunt cele autorizate de minister sau cele asamblate de minister (în cel de-al doilea caz este vorba de manuale pentru unele obiecte de studiu care ţin de pregătirea profesională; ele sunt realizate central, pe baza unor surse diferite).

Autorizarea manualelor înseamnă că, după examinare ..., ministerul le aprobă pe acelea care sunt adecvate folosirii la clasă.

Varianta provizorie a manualului este înaintată ministerului pentru a fi examinată de Consiliul pentru Autorizare a Manualelor, de specialişti în evaluarea manualelor (oficiali ai ministerului) şi de către un comitet special alcătuit din universitari, profesori din învăţământul secundar şi alţi specialişti [nu sunt menţionaţi]. Consiliul decide dacă manualul este adecvat pentru folosire în şcoală, după luarea in considerare a celor doua rapoarte si examinarea făcută de specialiştii consiliului. Pe baza recomandărilor consiliului, ministerul aproba sau dezaproba manualul propus.

Decizia în legătură cu manualele folosite în şcoală aparţine consiliului local. După luarea deciziei, manualele sunt folosite timp de 4 ani.

Australia

Informaţiile referitoare la resursele didactice utilizate în şcoli sunt prezentate în capitolul “Strategii de predare şi învăţare – resurse care susţin predarea şi învăţare”. Ideea centrală este că anumite state şi teritorii australiene asigură “materiale care susţin alegerea conţinutului şi a activităţilor de predare, învăţare şi evaluare”; materiale, didactice, dar mai ales practicile didactice exemplare, sunt difuzate în

23

sistem prin activităţi de popularizare, reţele de specialitate, expoziţii şi publicarea de texte şi alte resurse didactice.

Bibliografie

The Education System in the Netherlands 2007. Dutch Eurydice Unit, Ministry of Education, Culture and Science, The Hague, November 2007.

The Education System in Portugal 2006/07. Eurybase – Portugal. 2006/07.

The Education System in Hungary 2006/07. Eurybase – Hungary. 2006/07.

The Education System in Spain 2006/07. Eurybase – Spain. 2006/07.

The Education System in Germany. 2006/07. Eurybase – Germany. 2006/07.

The Education System in France. 2006/07. Eurybase – France. 2006/07.

The Education System in Danmark. 2007/08. Eurybase – Danmark. 2007/08.

24