Remedii Naturale

7/17/2019 Remedii Naturale

http://slidepdf.com/reader/full/remedii-naturale-568dbd67ba472 1/28

Remedii ginecologice

LEUCOREEA

Este o scurgere anormala, sub forma de substanta vascoasa, alba. Nu este nici periculoasa, nici infectioasa, dar

oricum, este neplacuta. (Poate fi si un semn de pericol daca culoarea acesteia este de un gri galbui, sau daca are

semne de sange. Atunci trebuie consultat un specialist.) In Rusia si Siberia, erau folosite urmatoarele metode:

Spalaturi cu !ceai! cald de co"i de ste"ar, de doua ori pe #i. $a un pa%ar de apa se pune o lingurita plina cu co"i

de ste"ar. Se fierbe & minute. 'eaiul este strecurat si apoi se foloseste pentru instilatii vaginale. Spalaturi vaginale cu violete uscate. mana de flori se oparesc cu un litru de apa. Se lasa sa se infu#e#e timp

* de minute. Se fac spalaturi #ilnice. Printre altele, florile de violete (+iola Adorata) previn cancerul uterin.

In Siberia erau prescrise si urmatoarele ceaiuri:

Infu#ie de perivinca (+inca ma"or sau vinca rosea): & lingurite de planta uscata (pudra) se oparesc cu un pa%arde apa. Se acopera - minute si se strecoara. o#a: un pa%arel pe #i.

Suc de dracila proaspata. o#a: un pa%arel de suc pe #i.

ecoct de coada/soricelului (Alc%illea millefolium). Se pune o lingura de planta la o cana de apa. Se fierbe *

de minute. o#a: /& cesti pe #i. 0lori de salcam alb. 1edicina populara recomanda mestecatul si ing%ititul lor. presc leucoreea.

Pe timpul oricarui tratament, activitatile se2uale sunt inter#ise. e asemenea, sunt inter#ise remediile pe ba#a dealoe. Planta nu este recomandata in timpul sarcinii sau cand e2ista dereglari ale organelor se2uale.

ANOMALII MENSTRUALE

rice neregularitate a ciclului menstrual poate fi un semn al unei proaste functionari a organelor genitale, de

aceea consultarea imediata a unui medic este necesara.

Iata cateva remedii cu care medicina populara rusa isi re#olva problemele.

Pentru menstruatii prelungite si dureroase 'ornul de secara ('laviceps purpurea). Iata modul de preparare: la &* grame de corn de secara se pun 3- gram

alcool si se lasa 4 #ile la macerat. o#a: se iau * picaturi de tinctura intr/un pa%arut cu apa calda, de doua ori pe#i, dimineata si seara. aca aceasta nu da re#ultate, do#a se dublea#a in urmatoarele #ile, pana cand isi faceefectul. Se pot folosi pana la 5* de picaturi.

'eai de coada/calului. lingura de planta uscata se opareste cu un ibric cu apa fiarta. Se lasa * minute la

infu#at. Nu se mai bea altceva pe durata #ilei.Pentru intar#ieri menstruale sau menstruatii insuficiente

Se bea infu#ie de musetel pa%are odata.

Se face o baie fierbinte la picioare, in care se adauga o ceasca de sare si /& cesti de cenusa din lemn. Se sta -

minute. Apoi clatiti picioarele, le stergeti si puneti comprese cu mustar in ciorapi. ro"die de bere amestecata in cantitati egale cu lapte proaspat. Se bea dimineata, inainte de masa, un pa%ar.

STERILITATE

Imposibilitatea de a ramane gravida se ba#ea#a pe mai multi factori, deseori inclu#andu/se si sterilitatea sotului.

Aceasta conditie se poate remedia cautand cau#ele care au determinat/o. Se cere o consultatie amanuntita a

sotului, cat si a sotiei.Interesant de mentionat este faptul ca multi practicieni rusi afirma ca sterilitatea este un efect al %ranei

necorespun#atoare.

Se afirma, de asemenea, ca intestinul gros se astupa din aceasta cau#a cu fecale, iar posibilitatea femeii de a

ramane gravida scade.



Iata doua remedii pe ba#a de plante impotriva sterilitatii:

Infu#ie de seminte de patlagina (Plantago lanceolata). Se beau & cani pe #i. 'eaiul se obtine prin fierberea une

lingurite de seminte vreme de & minute, intr/un ibric de apa.6nii practicieni 7a8uti sugerau oricat de ciudat ni s/ar parea masa"e anale. Interesant de notat faptul ca in Americ

se vand asa/numitele !dilatatoare! rectale, care sunt prescrise atat pentru barbatii impotenti, cat si pentru femeile

sterile. Acestea se vand in farmacii.

SARCINA

Pe timpul sarcinii, toate femeile sunt sfatuite sa nu ridice greutati, sa renunte la alcool si tutun, sa nu/si retinaurina, sa nu duca o viata sedentara, sa nu aiba relatii se2uale in ultimele 3 luni.

Sunt sfatuite, de asemenea, sa nu duca mainile la fata cand sunt inspaimantate de ceva, sa nu se uite la persoane

deprimate, cocosate, sa agate po#e cu peisa"e frumoase in dormitor, sa nu asculte povesti de groa#a. Asemenea

actiuni ar putea afecta copilul.

Leacuri populare rusesti

9ilda 0ildan

Remedii naturale pentru bolile activate de canicula: dienterie! guta! "emoroii

#I$ENTERIE

Ia adeseori proportii epidemice, mai ales in timpul verii, ca urmare a consumului de fructe nespalate, alimente

fermentate, apa din surse infectate. Este o maladie bacteriana sau para#itara, care se manifesta prin diaree puternica. 0oarte frecventa in #onele rurale, ea se tamaduieste cu leacuri populare verificate de generatii intregi

vindecatori. In Siberia, cand di#enteria lua proportii, erau folosite urmatoarele metode:

erapia cu mere. Se incepe cu o clisma cu infu#ie de musetel si un post complet de 3 de ore. Apoi, in decursu

urmatoarelor 3 de ore, pacientului i se administrea#a, la fiecare 3 ore, mere curatate de coa"a si date prinra#atoare. In total, mere. Nu se consuma nici un alt fel de aliment. $a nevoie, se repeta cura inca 3 de ore.

repetarea a fost rareori necesara. Permanganat de potasiu. 6n bun remediu in vindecarea di#enteriei era o solutie slaba de permanganat de potasiu. Practicienii populari aveau intotdeauna un stoc la indemana. Solutia indicata avea culoarea ro# aprins (n

rosie sau violeta) si se obtinea prin / cristale mici, puse intr/un pa%ar cu apa calda.

o#a: pa%are pe #i, dimineata si seara. In acelasi timp, se recomanda si o clisma cu aceeasi solutie. eseori, sea"ungea la re#ultate bune dupa /& #ile.

6n lucru important era di#olvarea completa a cristalelor, solutia fiind strecurata printr/un tifon.

'iresata. 6n sfert de 8ilogram de cirese proaspete se puneau in &;3 litri vin rosu, pastrat la loc cald sau la soarecel putin #ile.

o#a: un pa%ar mic de vin, de trei ori pe #i. (o#a pentru copii era de un degetar.) Acesta era considerat un

e2celent medicament profilactic in timpul epidemiei.

Apa calda cu sare. Intr/un pa%ar cu apa calda se punea o lingura de sare. Se amesteca pana la di#olvareacompleta. <olnavul lua o lingura de solutie, apoi nu mai manca si nu mai bea nimic, 3 de ore. ('ristalele

nedi#olvate se ase#au la fundul pa%arului.) #i de tratament era deseori suficienta. 1ii de soldati rusi au fost

tratati astfel, in timpul primului ra#boi mondial (=3/=>). Paine neagra pra"ita si prefacuta in scrum. Se pune o lingurita de scrum intr/un pa%ar de vin rosu, o data pe #i.

Se repeta cura daca mai este necesar.

%UTA



Este o afectiune dureroasa, de natura reumatica, deseori ereditara. Este agravata de consumarea alcoolului si a

%ranei necorespun#atoare, de temperaturile ridicate din timpul verii. urerea este resimtita in special la degetele

mari de la picioare, dar si in gambe. ieta alimentara. %rana corespun#atoare este lucrul cel mai important. Alcoolul, in special cel provenit din

struguri, trebuie e2clus, precum si condimentele.

0asolea, spanacul, macrisul trebuie si ele eliminate, #a%arul se inlocuieste cu mierea, iar carnea, grasimea sialimentele bogate in amidon trebuie evitate complet. Se recomanda doar carnea de vaca fiarta. Este inter#is

consumul carnii de vitel, miel si porc, ca si ficatul, inima, rinic%ii. rice aliment care provoaca aciditate in urina

trebuie evitat.Sunt recomandate produsele lactate, in special laptele batut si iaurtul, precum si fructele si legumele radacinoase

ca: morcovi, sfecla si napi. 'artofii trebuie evitati. Se recomanda consumarea agriselor, capsunilor si lamailor.

erapia cu intepaturi de albine. In Rusia, era considerata ca metoda de e2ceptie. Acum se aplica in toata lumea

inclusiv in Romania. Alifie de unt. 6ntul proaspat este amestecat pe un foc slab. 'and incepe sa fiarba, se indepartea#a de pe foc, se

ia spuma si se adauga o cantitate egala de vin. $asati apoi compo#itia sa scada. 'eea ce ramane este cea mai bun

alifie pentru guta. Se aplica pe partea afectata.

Infu#ie cu floarea/soarelui. ulpina si frun#ele florii/soarelui se oparesc cu vodca clocotita. +odca nu trebuie sfie tare. Se diluea#a cu apa calda, cam la taria de * de grade. Se pun comprese in timpul noptii.

Pudra din frun#e de mac. 0run#ele de mac uscate sunt pisate si aplicate pe comprese umede, in regiuneaafectata. Se leaga usor. Numai frun#ele de mac salbatic (care produc opium) sunt folosite. Nicidecum cele de ma

de gradina, cultivat.

Remedii vec%i, siberiene. oti bolnavii de guta sunt sfatuiti sa poarte ciorapi de lana inmuiati in solutie deceapa. Se pun 5/> felii de ceapa taiata, la &/3 litri de apa. Se fierbe timp de &* de minute. Se strecoara si in aceas

apa se inmoaie ciorapii, fara a fi apoi clatiti. 'iorapii trebuie sa fie curati. Se spala si se clatesc in mod normal,

apoi se introduc in preparatul mentionat mai sus pentru * minute si se usuca fara a mai fi clatiti. ratamentul a

dat re#ultate neasteptate.

&EMOROI$I

ranspiratia, caldurile ridicate, circulatia periferica deficitara activea#a %emoroi#ii, transformandu/i intr/una dincele mai nesuferite boli estivale.

otusi, in Rusia si Siberia, practicienii populari o puteau combate cu usurinta, nu prin metode c%irurgicale, iar

re#ultatele erau foarte bune. 'a o prima masura, toti cei care sufereau de %emoroi#i erau pusi sa tina un regim permanent, e2clu#and in totalitate bauturile alcoolice. Regimul consta in cartofi, morcovi, conopida, ore#. In

cantitati moderate, erau permise carnea de pui si pestele. In loc de ceai, pacientilor li se dadea sa bea un decoct d

frun#e de siminic, /3 cani pe #i, cu miere in loc de #a%ar. Aceasta pentru a preveni constipatia.

6n vec%i remediu folosit in 6rali: ceai de lumanarica. lingura de flori uscate de lumanarica (se gasesc laPlafar) sunt introduse in apa fierbinte, apoi fierte, timp de * minute. Se strecoara si se bea ceaiul cald, de /3 or

pe #i. (Se indulceste cu miere, niciodata #a%ar sau #a%arina, care dau constipatie.) Sangerarea dispare, de obicei,

in /- #ile, iar boala in */- #ile. Acest procedeu are un efect total, c%iar si in ca#urile avansate. Remediu pe ba#a de morcovi. 1orcovii cru#i, dati prin ra#atoare, luati in cantitati considerabile la fiecare mas

vindeca si %emoroi#ii mai persistenti. 1orcovii se pot insoti cu un pa%ar de decoct de stevie. Se ia seara, la

culcare, foarte fierbinte.o#a: o lingura de stevie uscata la un pa%ar cu apa, fiarta */- minute.

uica de roscove. -* g roscove (Serata Sili?uia) rase bine, introduse intr/un litru de tuica (sau alcool de 3*gr.

se lasa la macerat la loc cald, cel putin * #ile.

o#a: pa%arel mic, de doua ori pe #i, inainte de masa. (Nu se mai consuma alt alcool.)



Remediu siberian cu frasin. Suc proaspat de frun#e de frasin, luat de trei ori pe #i, intr/un pa%ar mic, indulcit c

miere si urmat de un pa%ar cu apa calda. Se spune ca aduce o usurare. ar pentru a se a"unge la re#ultate, cura

este de mai lunga durata. Alifie siberiana. 0oarte obisnuita in estul Siberiei, aceasta alifie este originara din '%ina, unde se foloseste de

mai multe secole.

Se prepara astfel: parti de camfor, ; parti de sulfat de fier se amesteca cu maduva proaspata din sira spinari porcului si se freaca foarte bine. Preparatul se pastrea#a la rece si se aplica o data pe #i, in special noaptea.

@emoroi#ii dispar rapid si definitiv, dar activitatile se2uale, alcoolul si efortul fi#ic trebuiesc reduse total pana la

vindecarea deplina. Siberienii considerau acest tratament ca fiind foarte eficace, vindecarea producandu/se foartcurand.

erapie cu frun#a de salcie tremuratoare. Se poate folosi numai vara, deoarece necesita frun#e proaspete.

Acestea se aplica pe %emoroi#i in partea e2terna, cand pacientul este intins pe burta, si se pastrea#a doua ore.

0run#ele sunt apoi indepartate, iar partea afectata se spala cu apa rece. ratamentul se aplica de /& ori pe #i. Supo#itoare din cartofi: se taie cartoful in bucati mici, sub forma de supo#itoare, si se introduc in anus. Se

pastrea#a toata #iua.

<ai de aburi anale. Acest tratament cere un ec%ipament simplu, iar vindecarea se face complet, c%iar in ca#ul

unor %emoroi#i interni sau e2terni de"a cronici#ati. Se foloseste o oala larga sau o galeata mica, acoperita cu uncapac din lemn, in care se face un orificiu de -/5 cm diametru. Se fierb galeti de apa in care se adauga -* g

alaun. Apa se toarna treptat in oala sau galeata, peste care se asea#a placa din lemn. Pacientul se va ase#a cuanusul deasupra desc%i#aturii din scandura. ratamentul se continua atata timp cat aburul este pre#ent apro2imat

&* de minute. rificiul anal se unge apoi cu vaselina, inauntru si in e2terior. Inaintea acestui tratament, orificiul

anal se spala bine, se sterge, iar pacientul consuma un ceai la2ativ. Acest tratament nu se repeta mai mult de o da pe saptamana. rei proceduri vindeca si cea mai grava stare.

alta metoda alternativa a terapiei amintite mai sus. In loc de apa cu alaun, se folosesc litri de lapte, in care se

pun patru cepe mari, necuratate. Se foloseste un recipient de ceramica (lut) si se acopera bine, dupa care vasul se

pune intr/un cuptor, timp de o ora. Apoi laptele si cepele se vor varsa in oala special pregatita, acoperita cu o placa de lemn, asa cum a fost descris anterior, iar pacientul va proceda ca si pentru tratamentul cu alaun. Aceste

tratamente se pot administra din trei in trei #ile. Patru astfel de cure pot produce re#ultate satisfacatoare. upa

fiecare se foloseste la2ativul din plante si vaselina, ca si la tratamentul cu alaun. ratament cu fum. Pe fundul unei galeti din tabla, se pune o caramida foarte fierbinte, apoi funii uscate de

usturoi. 'aramida trebuie sa fie suficient de fierbinte, incat sa poata face fum. Sunt suficiente 3 tratamente pentr

o vindecare rapida. Reguli generale. oti suferin#ii de %emoroi#i trebuie sa se fereasca de constipatie. Nu se foloseste %artie igienica

In ca#urile mai putin grave, se va folosi un burete imbibat cu apa rece, care produce deseori vindecarea. Alcoolu

si actele se2uale (in special pentru barbati) trebuie evitate. In multe ca#uri, un regim bogat in fructe si legume (in

special sub forma de sucuri) vindeca boala in decursul a doua sau trei saptamani.

Leacuri populare din 'ranta

Adina <ran

1edicina populara are o mare traditie in 0ranta. 1ai ales in satele de munte din Pirinei si in lavanderiile dinProvence s/au pastrat o multime de retete de vindecare cu plante, care se bucura si asta#i de trecere. 1ai tolerant

decat vecinii lor din spatiul comunitatii europene, france#ii le permit vindecatorilor populari sa/si desfaca

produsele in piete si pe margini de drum. Asa cum le permit si fermierilor sa/si vanda vinul si bran#a in fata case

spre bucuria milioanelor de turisti. $eacurile pe care vi le supunem atentiei au traversat timpul din generatie ingeneratie, din om in om si din gura in gura, garantate de filtrul unei e2periente seculare. $eacuri fara riscuri si fa

frontiere



AERO'A%IE! (ALONARI! %A$E INTESTINALE

'arbune vegetalSe obtine prin calcinarea materiilor organice de origine vegetala. Este un absorbant care fi2ea#a pe suprafata lui

bacteriile si to2inele, dar mai ales ga#ele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. Se gaseste la farmacii,

sub forma de granule. Preferati/l pe cel brut, romanesc. Se di#olva mai usor si este mai eficient decat cel deimport, invelit in pelicule uleioase.

Infu#ie de tar%on

aca dupa ce mancati va doare stomacul sau vi se umfla intestinele, presarati pe toate mancarurile pulbere detar%on uscat sau, si mai bine, beti dupa masa o infu#ie de tar%on. Se infu#ea#a o lingurita de planta uscata cu **

ml apa clocotita, vreme de * minute.

+in de angelica

Intr/un litru de vin rosu natural se pun la macerat &* g radacina de angelica, un varf de cutit de scortisoara, putinnucsoara rasa si un cuisor aromat. Se astupa sticla si se lasa 4 #ile in loc racoros. Se strecoara si se trage din nou

in sticla. Efectul sporeste daca se adauga in bautura si * g sunatoare sau gentiana.

'eai de sulfina

In loc de cafea, la sfarsitul mesei beti un ceai preparat dintr/o lingura de sulfina uscata, oparita cu o cana mare dapa. Se infu#ea#a scurt si se bea.

(ASICI LA )ICIOARE

+ar#a fiarta

Se fierb cateva frun#e de var#a in lapte, se lasa sa se raceasca, apoi se aplica pe basicile produse de incaltaminte.urerea trece imediat, iar pana a doua #i, basicile se resorb complet.

(U'EURI #E CAL#URA

'eai de paducelSuferinta tipica menopau#ei, bufeurile cedea#a usor in fata ceaiului de paducel. Se prepara o infu#ie dintr/o

lingurita de planta oparita cu o cana de apa clocotita. Se lasa * minute, apoi se bea. o#a: /& cani pe #i.

Infu#ie de salvieSalvia este planta cel mai des folosita, inca din Antic%itate, pentru a re#olva problemele tipice ale menopau#ei.

E2plicatia consta in faptul ca substantele pe care le contine sunt foarte apropiate de %ormonii feminini. Se

administrea#a sub forma de infu#ie preparata din o lingura de planta uscata oparita intr/un litru de apa in clocot.Se beau trei cani pe #i.

CONSTI)ATIE

Apa rece1etoda naturala cea mai simpla si eficienta pentru a inlatura constipatia este sa bei dimineata, pe stomacul gol,

imediat dupa tre#ire, un pa%ar de apa rece. Este un la2ativ fara egal.

0lori de porumbar 'ea mai mica neplacere legata de scaun se re#olva cu a"utorul ceaiului de flori de porumbar. Se opareste o

lingurita de planta cu o cana de apa clocotita, vreme de - minute. Se bea dimineata, pe stomacul gol, vreme de

trei #ile.Sirop de violete

rei pumni de petale de violete se pun intr/un recipient si se acopera cu apa clocotita. Preparatul se face

dimineata, apoi sticla se inc%ide ermetic si se lasa la macerat pana seara. Se strecoara, presandu/se bine petalele

ca sa le iasa esenta. Se pune #a%ar pudra, de doua ori greutatea lic%idului. Se pune pe baie de aburi si se lasa sa s



ingroase pana ce seamana cu un sirop. Se pastrea#a in vas inc%is. Imediat ce aveti probleme cu intestinele, luati

& lingurite pe #i. (Are efect foarte bun si in tuse.)

1ic de"un la2ativ0ierbeti intr/un ibric cu lapte &/3 smoc%ine taiate in patru plus stafide. $asati sa se raceasca. Se bea dimineata

pe stomacul gol.

Peltea de soc1i2ati doi pumni de boabe de soc. Strecurati si puneti sucul la fiert pe foc foarte mic, pana se ingroasa. Adaugat

/ cam o treime din cantitate / miere. Se iau doua linguri dimineata, pe stomacul gol. Se pastrea#a la frigider.

Supa buniciiPuneti intr/un litru de apa un pumn de asmatui, un pumn de sfecla rasa, un pumn de salata verde si un pumn de

ur#ici. ati/le in cateva clocote, sarati/le si adaugati putin unt.

'oa"a de portocala

Puneti la fiert coa"a unei portocale proaspete, vreme de o "umatate de ora, in -* ml apa. Aruncati apa si fierbetidin nou, * de minute, intr/o apa usor indulcita cu #a%ar (* g la litru). Scoateti coa"a si lasati/o sa se usuce pe un

servetel. 1ancati/o a doua #i dimineata, pe stomacul gol.

ENURE$IS0eriga sub cearceaf

Intre saltea si cearceaf se pune un strat de feriga proaspata. 'opilul n/o sa mai faca niciodata pipi in pat.1iere la culcare

'opilul cu enure#is trebuie sa ia seara, inainte de culcare, o lingurita de miere. 'almea#a sistemul nervos si retin

apa aflata in e2ces in organism.6lei de nuca

In fiecare seara, dati/i copilului bolnav de enure#is o felie de paine pra"ita, unsa cu ulei de nuca. anc%eta facut

pe * copii intre opt si #ece ani arata ca tratamentul s/a soldat cu succes, in proportie de --.

&EMOROI$I

'eapa coapta

'oaceti o ceapa necuratata in cuptor si aplicati/i frun#ele, dupa ce s/au racit, pe locul bolnav.Argila si ceapa

0aceti cataplasme din argila rece (amestecata cu apa) si aplicati/le una sau doua ore, in alternanta cu frun#e de

var#a cruda, #drobite bine cu ciocanul de snitele.ecoct de afine

Aplicati comprese impregnate cu decoct de boabe de afine (un pumn de fructe se fierb intr/un litru de apa, pana c

lic%idul se reduce la "umatate).

Piciorul/cocosuluiIn 0ranta, numele popular al plantei este !buruiana %emoroi#ilor!, ceea ce ii e2plica de la sine eficienta. Se

stoarce sucul plantei in centrifuga sau prin #drobire cu sticla, se imbiba cu el o compresa si se aplica pe locul

dureros. Se administrea#a si pe cale interna, preparandu/se un decoct din radacina de piciorul/cocosului. Se puno lingura de radacina rasa in ** ml apa rece, de seara pana dimineata. A doua #i se pune la fiert un minut, apoi

lasa sa se infu#e#e - ore. Se beau doua cani pe #i.

&I)ERTENSIUNE

'eai de paralute

0olositi flori proaspete de paralute (butonei, seamana cu margaretele, dar sunt foarte mici), o lingura oparita cu o

cana de apa. Se lasa la infu#at * minute. Se beau doua cani pe #i.



Suc de grapefruit

<eti in fiecare #i un suc preparat din doua grepfruituri bine coapte. ensiunea coboara la valori normale.

re# si cartofiSunt la ba#a unui regim anti/%ipertensiune, foarte eficient. Includeti/le cat mai frecvent in alimentatia dvs.

IM)OTENTA<aie stimulatoare

aca va lipseste ardoarea erotica, puneti/va nade"dea in ro#marin pentru a fi iarasi in forma. Reputat pentru

virtutile sale afrodisiace, uleiul de ro#marin isi va face simtite binefacerile, ca adaos in baie. E suficient saamestecati * de picaturi cu o lingura de lapte praf si sa le di#olvati in apa din cada. Stati un sfert de ora, fara sa

va spalati cu sapun, pentru ca uleiul aromat sa/si faca efectul.

Infu#ie de branca/ursului

Puneti intr/o cana o lingurita de planta (la un loc radacina si frun#ele taiate marunt) si turnati deasupra apaclocotita. $asati sa se infu#e#e * minute, apoi strecurati. Se beau trei cani pe #i. E foarte eficient, mai ales daca

slabiciunea dvs. e legata de oboseala sau de e2cese de orice fel.

+in de scortisoara

Puneti la macerat 5* de grame de scortisoara si &* de grame de vanilie, intr/un litru de vin rosu curat. upa -#ile, strecurati/l si mutati/l in alta sticla. Se bea un pa%ar la masa de seara.

+in de telina1i2ati o capatana mare de telina si amestecati piureul obtinut cu 3/- linguri de #a%ar pudra. urnati deasupra un

litru de vin alb curat si lasati la macerat doua #ile. Se iau /& pa%arele pe #i.

Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac

Redactia$eacuri populare rusesti contra durerilor de stomac. Se apropie primavara si suferin#ii de boli digestive se

gandesc cu groa#a la neplacerile care vor reveni: arsuri de stomac, ga#e, inflamatii intestinale, crampe, stari de

sufocare, dureri.

Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac

Se apropie primavara si suferin#ii de boli digestive se gandesc cu groa#a la neplacerile care vor reveni: arsuri de

stomac, ga#e, inflamatii intestinale, crampe, stari de sufocare, dureri. 'otate printre cele mai vec%i si eficiente

remedii ale naturii, leacurile rusesti / care se bucura de o popularitate crescanda in lume / ofera solutii ieftine sirapide de ameliorare a problemelor digestive. +i le recomandam, urandu/va sa va fie de a"utor.

Ulcerul

Terapie cu cartofi

In toate ca#urile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. @rana trebuie sa fie usoara / piure de

vegetale, produse lactate, gris sau ore# fiert in lapte. Nu se consuma carne, alimente pra"ite sau aspre. otul se

consuma fiert. 6n regim curativ sunt cartofii / asa cum declara practicienii rusi si siberieni.In general, sunt folosite urmatoarele metode:

/ 'artofii cru#i, necuratati, bine spalati, se rad si sucul lor se stoarce. Se ia din acest suc, de /& ori pe #i, cate un

pa%ar. In unele ca#uri, se poate adauga si putin ulei vegetal.In ca#urile acute, cand se observa sangerari, se face un tratament de - #ile, dupa cum urmea#a:

/ Pacientul nu mai mananca nimic 3 de ore. Se curata bine intestinele cu a"utorul clismei (un amestec de apa

calda cu sare). Apoi, pacientul trebuie sa stea la pat. Este %ranit numai cu cartofi fierti fara sare, la care se adauggalbenusuri de oua fierte tari. Se iau 3/- mese pe #i. Nu se adauga unt sau ulei. Amestecul trebuie sa fie pe cat



posibil uscat. Pe timpul acestui tratament, lic%idele trebuie cat mai mult reduse. 'and pacientului ii este sete, i se

da putina apa calda, in care se inmoaie si putina paine de secara. Astfel, se in%iba peristaltismul si se produce

constipatia / un lucru important de urmarit in respectivul tratament. 'el mai indicat ar fi tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa fie incura"at sa se abtina sa iasa afara. upa dou

#ile, aceasta sen#atie dispare. upa cinci #ile, pacientului i se face o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o

alimentatie normala. Nu se iau nici un fel de la2ative, iar daca constipatia persista, se mai administrea#a clisme culei vegetal, adaugandu/se apa. Activitatea normala intestinala se reface de la sine si nu trebuie grabita cu

la2ative.Terapie cu aloe

Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. 'u o "umatate de ora inainte de mesele

principale, se mesteca frun#e de aloe, sucul se suge, iar fibrele ramase de la frun#a se arunca (se scuipa).

6rmatorul leac este, de asemenea, foarte eficient / un pa%ar de suc de aloe (care poate fi strecurat in prealabil) se

combina cu &;3 pa%ar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat se pune intr/osticla si se leaga bine gatul acesteia. Se fierbe la bain/marie (sticla se introduce intr/un vas cu apa care fierbe

incet), timp de & ore. Se raceste si se pastrea#a la loc racoros. o#a / o lingura dimineata, inainte de masa. Se

agita sticla inainte de intrebuintare. Acest medicament se pastrea#a la frigider (dar sa nu ing%ete) timp de o

saptamana. Sucul de varza

Sucul de var#a proaspata este un e2celent medicament pentru ulcer. Se obtine prin maruntirea ver#ei prin masinade tocat, apoi sucul se strecoara printr/un tifon. Se beau 3/- pa%are pe #i, inainte de masa sau dupa. Nu se

consuma alt lic%id timp de cel putin o saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de var#a se poate prelungi.Terapie cu ghimbir

6n amestec de g%imbir cu apa este considerat un bun medicament in tratarea ulcerului. $a un litru de apa se pun

o lingurita de radacina de g%imbir macinata. Se fierbe timp de &* de minute, se strecoara si se raceste. Se poate

adauga putina miere pentru gust. Se beau &/3 pa%are pe #i, in timpul mesei sau dupa masa. In America, suferin#i

de ulcer iau un fel de apa ga#oasa cu g%imbir. Re#ultatele s/au dovedit a fi foarte bune.Un bun remediu pe baza de amestec de plante

6rmatorul preparat pe ba#a de amestec de mai multe plante este recomandat in toate ca#urile de ulcere, precum

ca un remediu preventiv. Se ia o cantitate egala (o lingurita) de frun#e de menta, gentiana (9entiana lutea), salvi(Salvia officinalis) si cimbru (Sature"a %ortensis). Se fierbe amestecul timp de o "umatate de ora intr/un litru de

apa. Se raceste, se strecoara si se beau pa%are de decoct, de doua ori pe #i, intre mese.

%astrita

6rmatorul tratament este considerat eficace: se ing%it #ilnic seminte de mustar cu apa, incepand cu o samanta si

mergand progresiv pana la * de seminte. Apoi cantitatea descreste cu cate o samanta pe #i. Se repeta tratamentu

dupa o saptamana daca este necesar.6n tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere ver#i cu coa"a (numai pulpa) si se consuma imediat.

Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic - ore inainte si - ore dupa mancarea merelor. ratamentul este bine s

fie repetat de patru ori, la interval de o saptamana, reducand la patru ore timpul de abtinere de la mancare si bautura (dupa doua saptamani). ratamentul provoaca uneori e2ces de ga#e in stomac si este recomandat

pacientului un regim adecvat, evitand fructele si legumele crude, var#a sub orice forma, a2andu/se pe carne si

legume fierte.

Colita

'olita este o afectiune obisnuita, o usoara inflamare a intestinului. 'and devine cronica, este suparatoare si

necesita un lung tratament. Se recomanda o dieta stricta, din care sunt e2cluse: carnea, ouale si albuminoidele.



Sunt permise lactatele, piureurile de cereale si legumele, mai ales cartofii, cu unt. Se permite si sucul de morcov

(un pa%ar pe #i). Alimentatia trebuie sa fie abundenta, colita provocand des%idratare.

ratament / se fac doua clisme. Prima, cu &/3 pa%are de apa calda. Imediat dupa scaunul produs, se face a doua,compusa dintr/un pa%ar de #eama de ore#, amestecata cu &* g #a%ar lactic. Aceasta trebuie sa ramana in organism

toata noaptea. 0aptul ca provoaca ga#e in stomac este o reactie normala, neingri"oratoare. upa o saptamana de

tratament, simptomele de colita dispar, dar este indicat sa se urme#e tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia#a%ar lactic inca o saptamana (de doua ori pe #i, cate &* g). Impreuna cu tratamentul de mai sus, se mai prescrie

urmatoarea reteta / se pune intr/un ibric o cana de apa si se fierbe - minute cu o lingurita din amestecul: salvie

uscata (Salvia officinalis) B vinetele ('entaura nigra) B flori de musetel (1atricaria '%amomille). Se strecoara sse ia cate o lingura la ore, in timpul #ilei. ratamentul poate fi continuat dupa nevoie, sca#and treptat do#ele si

marind intervalele dintre ele. 1edicatia aceasta este considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice s

digestive.

%aele #in Stomac

Putine ga#e in stomac sunt necesare pentru digestie, dar marirea volumului lor provoaca disconfort, uneori durer

de cap si c%iar palpitatii, aceste simptome putand capata un aspect cronic.

Iata cateva medicatii populare:/ lingurita de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb cu ** ml apa, timp de * minute, se racesc si

strecoara. o#a este de / linguri pe #i./ Se pune in toate mancarurile o mica cantitate de pelin pisat / a"uta la diminuarea volumului de ga#e.

/ 6n decoct de pelin pisat sau frun#e si miere luate dimineata se spune ca are un efect rapid. Proportiile / aceleas

ca la decoctul de anason de mai sus./ Se pun seara in apa seminte de patlagina. Peste noapte, se formea#a o masa gelatinoasa. Se ia dimineata o

lingura inainte de micul de"un.

/ In toate ca#urile in care ga#ele cau#ea#a tulburari de respiratie, se recomanda infu#ia de frun#e de violete. Se

pune o lingurita de frun#e intr/un pa%ar de apa calda si se lasa sa se infu#e#e timp de ore. o#a: cesti pe #i,inainte sau impreuna cu mancarea. +ioletele sunt plante medicinale puternice, atat florile, cat si frun#ele,

proaspete sau uscate.

/ In ca#ul cand e2cesul de ga#e provoaca colici si palpitatii, o clisma din 5 pa%are de apa amestecata cu museteladuce usurare. +racii foloseau uneori un pa%ar de apa cu sapun, care provoca pacientului, dupa ce o bea, o voma

puternica, urmata de usurare. I se punea apoi o compresa calda pe abdomen. 1etoda cu apa sapunita era utili#ata

si in ca# de presupusa otravire. Se folosea sapun de mena", care este cel mai inofensiv./ lingurita de seminte de marar fierte - minute cu o cana de apa. Se strecoara si se bea lic%idul fierbinte.

/ Se spune ca folosirea regulata a ceaiului de muguri de mesteacan controlea#a e2cesul formarii de ga#e in

stomac. In lipsa lor, se pot utili#a frun#e uscate de eucalipt, dar numai din cand in cand, dimineata, inainte de

micul de"un./ Se recomanda in toate bolile gastro/intestinale supraveg%erea regimului alimentar, care este de mare important

Arsuri de stomac si ragaieli

Aceste simptome sunt semnele unor tulburari digestive, deci investigatiile trebuie facute in aceasta directie. In

ca#urile necontrolabile de ragaieli frecvente, practicienii medicinii populare recomanda laptele de capra (& cesti

pe #i, dimineata, la pran# si seara), care se spune ca elimina arsurile si ragaielile. 'ei care sufera de frecventearsuri la stomac trebuie sa isi controle#e regimul alimentar, evitand grasimile organice. Sa consume pe #i &/- per

proaspete sau uscate, inmuiate in apa, niciodata fierte si, in fiecare dimineata, piure de %risca.

Scolioa copiilor poate *i prevenita



6n var al meu are scolio#a. Sufera enorm si ar da oricat sa/si mai vada o data spatele drept si coloana vertebrala

elastica. I se trage de la varsta scolara. Nu cunoaste cau#a bolii, dar stie ca, daca un 8iropractician ar fi actionat l

timp, in copilarie, poate n/ar mai avea parte de suferintele actuale.Asta#i, tot mai multi elevi acu#a probleme asemanatoare. +in acasa cu dureri de cap, tarand dupa ei, ca sa fie !la

moda!, diverse genti si posete. upa & ani, aproape nici unul nu mai poarta g%io#dan / atat de necesar inca

pentru sanatatea spatelui. r. 1aria Cant din <ucuresti, secondata de fiul sau, dr. Ale2andr Pautov, a initiat ocolaborare cu unele inspectorate scolare de sector, in vederea cercetarii starii de sanatate a elevilor. In cadrul unu

interviu acordat revistei noastre, cunoscutii terapeuti trag un semnal de alarma ce merita luat in seama.

/ 'e este, mai e2act, scolio#a, doamna doctorD/ deviatie laterala a coloanei vertebrale, la care deseori se adauga rotatia in plan ori#ontal a corpurilor vertebra

si deformarea accentuata a structurii osoase. eviatiile pot aparea inca de la nastere si cunosc o accelerata

de#voltare pana la pubertate. E inutil sa descriem cum arata un copil cuprins de aceasta boala in corpul lui se

produc modificari dramatice si dereglari accentuate: deformarea coloanei si a toracelui, scaderea functiei plamanilor si a inimii, prabusirea psi%ica, uratirea etc. urerile permanente de cap, irascibilitatea, dereglarea

somnului si a concentrarii, oboseala, scaderea memoriei, durerile la maini si la picioare sunt semnele clare ca

aceasta boala este pe cale sa se instale#e.

/ 'ine trebuie sa constate primele simptomeD/ 0amilia si medicul scolii, dar, din pacate, acesta din urma nu mai e2ista decat la marile unitati scolare (un medi

la trei/patru licee)./ 'e recomandari faceti dvs., ca specialisti in 8iroterapie si bioenergieD

/ Profila2ia bolilor coloanei sa inceapa inca din perioada de#voltarii fatului. upa nastere, copilului trebuie sa i s

efectue#e un masa" pe spate #ilnic, cum faceau bunicile noastre. e la varsta de 3 ani pana la pubertate, mamelesa tina sub observatie starea coloanei copilului, sa aiba gri"a sa primeasca aportul de calciu necesar. In scoala, pe

cat posibil, bancile sa fie inlocuite cu scaune, ca in tarile apusene (observati in filme), spre a se evita sederea

prelungita intr/o po#itie conditionata de rigiditatea bancilor. Paturile moi sa fie inlocuite cu paturi tari, mult mai

sanatoase. intre sporturi, sa nu fie ocolite sc%iatul pe teren plat, "ocul cu mingea, inotul./ In cabinetul dvs., !Santa +ita!, sunt practicate tratamente comple2e, atat profilactice, cat si terapeutice. 'are

sunt acesteaD

/ In principal, 8iroterapia, insotita de reglarea campurilor energetice care, la randul lor, sunt afectate de bolilecoloanei. Profila2ia deformatiilor este eficienta mai ales la varste tinere. 'u cat varsta este mai mica, cu atat

corectia deformatiilor este mai vi#ibila. '%iar si strabismul, manifestat la copiii mici, isi are cau#a in afectiuni al

coloanei. e asemenea, torticolisul (capul intors pe o parte) si pare#a sunt semne care indica, inca din perioada "uvenila, un traumatism al coloanei vertebrale. In cabinetul nostru, diagnosticam si tratam toate afectiunile

indicate mai sus oferim inclusiv asistenta profilactica pentru tinerele mame si pentru parintii elevilor

diagnosticati sau nu cu deformatii ale coloanei. Pastrarea sanatatii acesteia va avea efecte benefice asupra

intregului organism, pentru tot restul vietii.Ion Longin )opescuCabinetul de kiroterapie "Santa Vita" se afla pe strada Eugen Carada nr. 5-7, (langa Banca ationala!, Bucuresti, tel. #$%&5.'7.', #&%$..$$, &)5.7$.)

Leacuri populare contra su*erintelor primaverii

RedactiaS/au transmis din generatie in generatie, din om in om si din casa in casa, mutandu/se de la sat la oras. $eacurile

populare de sanatate n/au frontiere.

Aplicate de sute de ani, verificate tot timpul in practica imediata a vietii, ele repre#inta o uriasa e2perienta de

lupta cu boala, care nu da gres niciodata. Asta#i, cand medicina stiintifica, cu toata puterea si stralucirea ei, nu poate sa ofere solutii pentru toate afectiunile sau, uneori, ofera solutii prea dure, leacurile naturale repre#inta o

alternativa de e2ceptie. Pretuite in toata lumea, cercetate si activate ca niciodata pana acum, remediile traditiona



au patruns in cabinetele medicale, in spitale si farmacii. Iar intre ele, la loc de frunte se afla stiinta milenara a

taranilor din 'arpati, mai conservatori cu traditia decat altii, mai convinsi ca in spatele vindecarii se afla sufletul

omului si mila lui umne#eu.Si fiindca a venit primavara, si odata cu florile de mar si cais !infloresc! si anumite mete%ne de#legate de

sc%imbarea de anotimp, desc%idem lada de #estre cu retete vec%i populare, pe care vi le oferim gratuit si cu drag

(In felul asta efectul e garantat.)

Su*erinte ale tubului digestiv

Arsuri la stomac

Mancati migdale: 'onsumul a -/* migdale pe #i inlatura, adesea, arsurile la stomac. 6leiul pe care il contin

depune o pelicula protectoare pe peretii stomacului, iar proteinele continute in samburi formea#a un tampon

natural, in combinatie cu acidul clor%idric. e provenienta me%edinteana, reteta de vindecare a stomacului cumigdale a fost confirmata recent la un centru de cercetare din orasul @aifa (Israel) de catre profesorul Cleeberg.

Sucul de morcovi crui sau carto*i (doua pa%are pe #i) potoleste arsurile.

Radacina de reglisa: fierbeti -* de grame de radacina rasa de reglisa, intr/un litru de apa, vreme de * minute.$asati sa se macere#e -/5 ore. <eti cate un pa%ar de trei ori pe #i, vreme de trei saptamani. 0aceti o pau#a de *

#ile, apoi reluati tratamentul. Atentie: reglisa e contraindicata in ca# de %ipertensiune.

Aero*agie! (alonari

Carbunele vegetal: obtinut prin calcinarea materiei de origine vegetala, este un absorbant ideal, care fi2ea#a pesuprafata lui bacteriile, to2inele, dar mai ales ga#ele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. Se gaseste i

farmacii, sub forma de pastile.

In*uie de tar"on: daca dupa ce mancati aveti dureri de stomac sau vi se umfla abdomenul, presarati pe tot ce

mancati putin tar%on tocat sau, si mai bine, faceti o infu#ie, pe care o beti dupa masa. Se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa sa stea * minute.

+inul de angelica: intr/un litru de vin rosu natural se pun la macerat &* g de radacina de angelica, un varf de cu

de scortisoara, un praf de nucsoara rasa, o cuisoara. Se lasa sa stea * de #ile, apoi se strecoara si se pune in sticlSe bea un pa%arel de tuica, inainte de mesele principale de peste #i. $a fel de bun este si lic%iorul de angelica:

puneti la macerat 3* g de radacina de planta intr/un amestec de ;& tuica naturala de prune si ;& apa de i#vor.

'and e gata, filtrati si adaugati ** g de miere.

Seminte de marar: dupa masa, preparati o infu#ie dintr/o lingurita de seminte de marar, oparite cu o cana de ap

si lasati/le sa se infu#e#e * minute. Au efect imediat.

Roinita pentru nervosi: cand nervo#itatea si an2ietatea va tulbura digestia, faceti o infu#ie de roinita, dintr/o

lingurita de planta oparita cu o cana de apa. Se lasa * minute. Se bea o cana, dupa mesele principale.

In*uie digestiva din c"imen: celebru pentru combaterea ga#elor la stomac si impotriva aerofagiei in general,

c%imenul se prepara in felul urmator: se opareste o lingurita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se infu#e#e

minute, apoi se bea cate o ceasca dupa fiecare masa.

Colici intestinale

$ic%ior de tar%on / se prepara un sirop din ** g #a%ar si ; litru de apa. upa ce se raceste, se adauga ; litrualcool de 3- de grade. In amestec se pune apoi un pumn de frun#e si tulpini de tar%on. Se lasa la macerat 3- de

#ile. In clipa spasmelor dureroase, beti un pa%arel de lic%ior. 'almea#a si durerile menstruale.

#igestie di*icila



+in de ro#marin: puneti -* g de frun#e proaspete de ro#marin sau 3* de grame de frun#e uscate, intr/o sticla de

4-* ml. urnati deasupra vin alb (daca doriti sa fie si diuretic) sau vin rosu (pentru efect fortifiant). Inc%ideti stic

cu dop si lasati sa macere#e continutul vreme de - #ile, scuturand din timp in timp. 'and e gata, strecuratilic%idul si puneti/l intr/o sticla curata. Se bea cate un pa%arel de tuica dupa mesele principale.

Anemie de primavaraRadacina de stevie de gradina: este foarte buna impotriva anemiei, pentru ca absoarbe fierul din pamant. Se

prepara un decoct dintr/o lingurita de radacina de stevie, care se fierbe intr/o cana de apa, vreme de - minute. Se

strecoara, se beau doua cani pe #i, inainte de masa, una dimineata si alta seara, inainte de culcare.

&reanul: radacina de %rean este recomandata si pentru copiii care sufera de ra%itism. Se pun la fiert */- g de

radacina de %rean taiata marunt, in "umatate de litru de apa, si se fierbe * minute. Se beau /& cani pe #i. rete

mai gustoasa: se taie radacina de %rean in rondele, care se pun intr/un borcan si se pudrea#a cu #a%ar. Se inc%ide

borcanul si se pune continutul la macerat. in siropul format, i se administrea#a copilului o lingura pe #i.

A*ectiuni respiratorii

#ecoct din conuri de brad: se pun &/3 conuri de pin sau brad intr/un litru de apa si se lasa sa se macere#e o ora

Apoi se pune vasul pe foc si se lasa sa fiarba &/3 minute. Se stinge focul, se acopera vasul cu un capac, se lasa sase infu#e#e * minute. Se strecoara. Se beau trei cani de ceai pe #i.

Crie #e Astm

(autura de usturoi / se taie o capatana de usturoi in lamele fine si se pun la macerat - #ile, in trei litri de tuica

de tara. Se scutura in fiecare #i. Se filtrea#a printr/un tifon. In ca# de cri#a de astm, se inmoaie o bucata de #a%arin acest alcool si se suge incetisor.

In*uie de turita,mare / se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa la infu#at * minute. Se bea

o cana pe #i. Rareste cri#ele si le potoleste. Atentie: turita e inter#isa in ca# de constipatie.

In*uie de lumanarica / se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa. Se lasa sa se infu#e#e * minute, sestrecoara. Se beau &/3 cani pe #i. Strecurati ceaiul printr/un tifon, fiindca planta are niste perisori mici care pot

irita esofagul.

Respirati vapori de menta / pentru dega"area bron%iilor, in%alatiile cu frun#e de menta dau re#ultate e2celente.Puneti un pumn de planta intr/un lig%ean, turnati deasupra apa clocotita si respirati vaporii fierbinti, cu gri"a sa n

va ardeti. Pe langa frun#e, puteti adauga si 3/- picaturi de ulei esential de menta.

(ronsita

Sirop de ceapa si vara / tocati o ceapa, apoi amestecati/o cu /& frun#e de var#a taiate cat mai marunt. Pudrati

le cu #a%ar tos si lasati/le la macerat 3> de ore. Se formea#a un soi de sirop din care se ia cate o lingura de mai

multe ori pe #i.

Sirop de violete / ** g de flori uscate sau proaspete se amesteca cu 3** g de miere, &** ml de apa, se pun la

fiert pana ce lic%idul dobandeste consistenta unui sirop. Se filtrea#a si se pastrea#a la rece. Se administrea#a /&

lingurite seara.

#ecoct de ceapa / taiati & sau 3 cepe in sferturi, fierbeti/le intr/o "umatate de litru de apa, vreme de * minute.

Strecurati. Se bea tot lic%idul intr/o #i, portionat, in pa%are de tuica.

(aie de cimbru / se fierb 3** g de cimbru in 3 litri de apa, vreme de &/3 minute. Se strecoara si se toarna in apadin baie.

%ripa de primavara

(autura de cui incins / Puneti un ibric cu apa la fiert. Puneti sa se inroseasca pe flacara araga#ului un cui de fie



lung de & cm. 6mpleti cu apa fierbinte o "umatate de pa%ar. Adaugati o pastila de aspirina si lingurite de rom.

Amestecati pentru a dilua pastila. Adaugati in pa%ar = cuisoare. 'and cuiul e rosu, apucati/l cu gri"a cu un cleste

varati/l in lic%id. Asteptati sa sfaraie, scoateti/l afara, apoi beti lic%idul incetisor, ing%ititura de ing%ititura (fara sing%ititi cuisoarele, care se filtrea#a cu dintii). 'ulcati/va, invelindu/va cat mai gros pentru a transpira. aca e

necesar, repetati operatia.

+in *ierbinte cu scortisoara: puneti la fiert o sticla de vin rosu. Adaugati - g de scortisoara, - bucati de #a%ar cateva felii de lamaie. <eti o "umatate de sticla pe #i, impartita in 3 portii. Se repeta reteta, trei #ile la rand. 9ripa

va cere indurare...

aca totusi boala trenea#a, faceti o cura de mere. 1ancati intre -** g / 8g de mere rase, e2ceptand orice altaliment, vreme de /& #ile.

Raceli de primavara

(aie de picioare cu mustar: mustarul bunicilor noastre este de mare actualitate in raceli mai usoare. Amestecat-* g faina de mustar cu putina apa rece. $asati/o sa stea un sfert de ora, apoi adaugati pasta obtinuta in 3 litri d

apa calda (&> de grade). urnati/o intr/un lig%ean si bagati/va picioarele inauntru. emperatura apei nu trebuie sa

depaseasca 3* de grade, fiindca mustarul isi pierde puterea.

Cataplasme cu "rean: radeti radacina de %rean si puneti cataplasme pe piept.

)robleme legate de oc"i

Mararul / In ara 'odrului se spune ca mararul face minuni in bolile de oc%i. Serpii veninosi, la venirea

primaverii, se freaca pe oc%i cu marar, pentru a avea privirea mai agera. 0als sau adevaratD 'ert este ca fumigati

cu marar e foarte eficienta contra con"unctivitei si pentru a de#umfla pleoapele. $a fel de buni sunt si aburii. Se#drobeste o lingura cu seminte de marar, se pun intr/un vas si se toarna deasupra apa clocotita. Apoi va aplecati c

fata peste aburi, acoperiti pe cap cu un prosop. Stati asa * minute.

)ulpa de dovleac: daca o con"unctivita va da de furca, luati putin mie# de dovleac, mi2ati/l si aplicati/l in

cataplasme, pe oc%ii inc%isi. 6surarea e imediata.

%albenus de ou si *aina de secara / se prepara din ele o pasta care se aplica pe oc%i. +indeca con"unctivita.

Retete siberiene contra imbatranirii

'ititor 0ormula AS

'onform filo#ofiei medicinii orientale, repre#entata de practicienii rusi si siberieni, senilitatea este o boala care poate fi impiedicata sau intar#iata / daca nu vindecata / de unele remedii care se gasesc in natura. Imbatranirea n

poate fi oprita, dar conform practicienilor din medicina populara, aceasta nu trebuie sa fie in acelasi timp suferin

sau infirmitate.upa varsta de 3* de ani, o persoana trebuie sa inceapa sa traga folos din anumite remedii naturale care l/ar pute

a"uta sa se mentina in forma pana la o varsta venerabila, aceasta, bineinteles, daca nu sufera de nici o boala.

Reguli generale

Regim. 6n lucru important este reducerea greutatii corporale la obe#i. Se poate consuma oricata %rana care

contine calciu si fosfor ca: lapte, galbenus de ou, napi, masline, linte, conopida, migdale, tarate, smoc%ine, bran#ma#are, ridic%i, castraveti, vinete, nuci / in general, toate legumele si fructele de se#on.

Program #ilnic. di%na si somn cat de mult. Renuntare la fumat si alcool. Activitate se2uala ponderata / in speci

pentru barbati. 'u cat potenta se2uala ramane neconsumata, cu atat aparitia senilitatii intar#ie. 6n lucru importa

este de a avea o activitate se2uala normala, evitand stimulatorii artificiali. E2ercitiile fi#ice sunt, de asemenea,importante, in special mersul pe "os.

cupatia. A se evita suprasurmenarea. 1unca in agricultura este o ocupatie care pastrea#a sanatatea si vigoarea



c%iar si la o varsta inaintata / atat din punct de vedere psi%ic, cat si fi#ic. uturor locuitorilor de la orase le este

recomandat ca indeletnicire recreativa: gradinaritul.

isciplina de viata. <una functionare a organelor interne trebuie urmarita in permanenta, in special a organelordigestive. 'onstipatia trebuie evitata pe cat posibil.

ptimism. 0iecare om, cand incepe sa imbatraneasca, trebuie sa/si de#volte o !filo#ofie! a sa, in ceea ce priveste

frica si gandul la moarte. Aceasta, bineinteles, nu poate fi facuta cu a"utorul unui tratament terapeutic. 0iecare isigaseste propria cale, unii prin e2ercitii mentale, de autosugestie, prin rugaciune si apropierea de umne#eu.

Remedii de alungat batranetea

'eaiul de menta: menta este un bun intaritor al inimii. 0run#ele uscate de menta / o lingurita pentru o cana de ap

/ dau o bautura calda foarte placuta. Aceasta se ia dimineata, o data pe #i.

'alciul. Este recomandat pentru a intar#ia senilitatea, care se datorea#a lipsei sale in organism. In Rusia si Siber

se bucura de mare popularitate urmatoarea reteta, foarte eficienta si pentru a preveni tuberculo#a.Ingrediente: * lamai, 5 oua, -* g miere, -* ml coniac. 1etoda de preparare: 5 oua crude, proaspete si cu coa"a

alba, se pun intr/un borcan. Peste ele se toarna sucul de la * lamai proaspete. <orcanul se acopera cu o %artie

neagra si se pastrea#a la loc rece, intunecos, pana cand coa"a oualor se di#olva (de obicei in -/> #ile). <orcanul n

trebuie inc%is ermetic. 6n tifon impaturit este foarte bun. Imediat ce coa"a oualor se di#olva, se adauga mierea sconiacul. Preparatul trebuie pastrat intr/un borcan de culoare cat mai inc%isa (neagra, daca se poate), la loc

intunecos si rece. $umina distruge efectul terapeutic. o#a: & linguri pe #i, de trei ori, dupa mese. (eseori, si o persoana perfect sanatoasa poate pre#enta o forma de mici basicute aparute pe piele, care dau mancarimi.

Simptomele arata lipsa de calciu. Preparatul cu lamaie si oua vindeca imediat eruptia. Preparatul se strica dupa

& saptamani, de aceea, reteta trebuie repetata.onic de %rean. Este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea poftei de mancare. Se ia

lingura de %rean proaspat ras, urmat de un pa%arel de apa calda (fiarta), de -/* ori pe #i, intre mese. ratamentu

se face cateva #ile la rand. @reanul este un tonic si un bun acumulator de energie. ratamentul se poate repeta si

/& luni, daca este necesar.onic de cartofi cru#i. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta de peste -* de ani, ca un preventiv al

arterosclero#ei. 6n cartof crud de marime obisnuita, spalat si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si ra#atura s

iau in fiecare dimineata, inainte de masa.onic de usturoi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta, mai ales daca pre#inta semne de arterosclero#a.

Se prepara dupa cum urmea#a: umpleti o sticla de *,-* litri cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. Pastrati

preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati/l. o#a: se ia o data pe #i, inainte de masa, incepancu doua picaturi si adaugand in fiecare #i cate o picatura pana se a"unge la - de picaturi. Apoi diminuati do#a,

descrescand in fiecare #i cate o picatura, pana cand se a"unge la * picaturi. Re#ultatele sunt e2traordinare, daca

tratamentul se face de doua ori pe an.

#oua remedii orientale

Aceste doua leacuri contra imbatranirii au fost folosite de/a lungul mileniilor pe intreg cuprinsul Asiei. Sunt

recunoscute ca fiind cele mai eficace remedii provenite din substante naturale si care impiedica senilitatea. esiele ridica potenta se2uala la barbati, nu sunt afrodisiace. Efectul este un re#ultat al cresterii tonusului in organism

si nu se limitea#a la sfera se2uala. Sunt dinami#ate toate functiile organismului / metabolismul sangelui, digestia

respiratia si toate functiile glandulare. Este vorba despre Panti si 9inseng, doua !leacuri! testate temeinic decercetatorii rusi, care au stabilit ca ele au, intr/adevar, proprietati tonice deosebite. Ele sunt considerate leacuri

universale / adevarate !medicamente miraculoase! ale medicinei orientale. Ambele provin din Siberia si au fost

folosite de multe secole de catre samanii siberieni si practicantii medicinei populare. Se spune ca abilitatea lui

Rasputin de a opri %emoragia tareviciului Ale2andru, cau#ata de %emofilie, se ba#ea#a pe folosirea unor prepara



cu !ginseng!, si nu pe puterea rugilor sale. Rasputin era originar din Siberia si, in timpul cat a stat la Petersburg,

legat o stransa legatura de prietenie cu dr. <admaiev, un celebru practician al medicinii orientale. ar sa ne

ocupam de cele doua remedii !minune!.

Panti

Sunt coarne tinere de cerbi, care traiau in salbaticia muntilor din regiunea 6ssuri, in estul indepartat al Siberiei. Numele acestui animal este !cerbul nobil patat! ('ervus 7bovs8ii). 'oarnele lui cad in fiecare toamna, la

sfarsitul se#onului, iar primavara, ii cresc altele. Aceste noi coarne, inca crude si acoperite de un puf catifelat de

culoare cafenie, sunt celebrele Panti. Ele sunt amputate si preparate intr/un fel original, fie fierbandu/le in alcooldiluat, fie uscate la un soare foarte fierbinte. In timpurile de demult, cand cerbii erau numerosi in muntii Si8note

Alin, vanatorii ii omorau deseori, indepartand !panti!, odata cu partea de sus a craniului. Numai coarnele foarte

tinere erau pretuite. Erau numite !eli2ir al tineretii!, deoarece actionau ca un puternic tonic de intinerire. Asta#i,

cerbii nobili siberieni nu mai e2ista in stare de salbaticie. Sunt crescuti in ferme speciale, langa +ladivosto8. buna perec%e de panti (calitatea depinde de varsta, marime, culoare si simetrie) era cumparata la preturi

astronomice, de la *** de ruble in aur, la ** de ruble, pentru o perec%e inferioara. Asta#i, industria farmaceuti

din Rusia foloseste Panti la prepararea unui tonic numit Panta8rin, prescris de doctori pentru debilitate. In parale

fiecare farmacist oriental are formula sa proprie pentru a prepara Panti, distribuindu/si produsele in Europa,America si Asia. in pacate, medicamentul nu pre#inta totdeauna si garantii de calitate, comerciantii fiind,

adesea, escroci. 'umparat la preturi e2orbitante, Panti se dovedeste un remediu nefolositor si fara efect.ar c%iar daca Panti este supra/apreciat de practicienii asiatici, adevarata !stea! a medicinii de intinerire este

ginsengul, despre care se spune ca are o !putere! ce depaseste capacitatile curative ale tuturor medicamentelor la

un loc.

9insengul

'unoscuta sub denumirea de !radacina omului! ("en/s%en) la c%ine#i si !radacina vietii!, la siberieni, ginsengul

este o planta ce tine din punct de vedere botanic de familia araleelor. 9insengul cel bun este o planta salbatica cecreste in locuri inaccesibile din muntii Si8ote/Alin, din estul indepartat al Siberiei. Si pentru ca boabele si

radacinile acestei plante repre#inta %rana preferata a pasarilor si cartitelor, acestea sunt foarte rare. Inainte de

=>=, cand se gaseau intr/un an */&* radacini, era victorie de rasunet. Asta#i, cand !vanatoarea! de ginsengveritabil a devenit de domeniul trecutului, intamplarea ca un negustor c%ine# sa vanda o radacina adevarata,

originala, de ginseng, este un fenomen. ( asemenea relicva e2ista la e2po#itia agriculturii din 1oscova,

asigurata la valoarea de -.*** de ruble.)In fiecare vara, ginsengul produce un singur ciorc%ine de boabe, asemanatoare unor clopotei, si care sunt manca

imediat de pasari. Planta are o longevitate neobisnuita / pana la - ani /, dar este valabila ca remediu numai intre

varstele de -/> ani. ulpina lunga si boabele nu sunt folositoare, ci numai radacina. Are o culoare delicata, ca cea

a pielii, de marimea unui morcov mic si forma asemanatoare corpului uman. 'u cat forma se aseamana mai mulcu cea a corpului, cu atat valoarea sa este mai ridicata. oate radacinile sunt ori feminine, ori masculine, cele din

urma fiind mai valoroase. Pretul radacinii salbatice de ginseng depinde de multi factori / varsta, !se2ul!, forma s

starea sa. oate radacinile delicate si tinere trebuie sa fie intacte, pentru a a"unge la un pret ridicat.9insengul era luat in do#e %omeopatice, sub forma unei infu#ii alcoolice sau pudra (amestecat cu alte ierburi

medicinale), iar cura prelungita innegrea parul alb, facea dintii sa creasca, iar ridurile dispareau. In ce priveste

ginsengul comerciali#at asta#i, el provine, in ciuda reclamei, din plantatii. Nu face rau, dar nu se compara custramosul sau din muntii Siberiei.

'ormula siberiana de -Energie-

Este un preparat apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei populare, ca medicament eficient in



combaterea oboselii, scaderea energiei si semnelor de debilitate senila. 'ea mai buna formula e urmatoarea:

Ingrediente: 3 catei mici de usturoi, bine pisati 3 cepe proaspete de marime naturala se dau prin masina de tocat

carne, pastrand sucul -* g ova# 3* g radacina de valeriana (+aleriana officinalis) rasa marunt.1od de preparare: toate ingredientele se amesteca cu 4** g miere si se fierb la foc mic, pana cand intreaga masa

are consistenta unei creme subtiri. Preparatul se pastrea#a pe o farfurie si se lasa sa se raceasca. Apoi se taie in

bucatele si se pastrea#a la rece.o#a: &/5 bucati (o bucata are in "ur de /& cm) pe #i, inainte de masa.

#oua remedii energiante pentru varstnici cu in*irmitati

6rmatoarele medicatii au fost prescrise batranilor suferin#i de debilitate generala, pierderea energiei si a poftei d

mancare, deficiente respiratorii si o serie de alte afectiuni. riginare din regiuni diferite, unul din Siberia, celalal

din 6craina, aceste doua remedii se ba#ea#a pe puterea e2traordinara curativa a usturoiului.

Remediu siberian

A fost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate / celor practic imobili#ati de debilitate

generala, angina pectorala, deficiente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de energie. Preparatul este

simplu si eficace. Ingrediente: ** g usturoi, -* g ceapa, &-* g miere, linguri otet (preferabil de mere). 1od d preparare: usturoiul si ceapa se dau printr/o ra#atoare fina, apoi se adauga otetul. Se lasa la un loc cald 3 de ore

Apoi mierea se incal#este la foc incet, pana a"unge la punctul de fierbere, amestecandu/se incontinuu. 6sturoiul,ceapa si otetul se amesteca bine cu mierea fierbinte si se lasa apoi sa se !coaca! la loc cald, timp de 4 #ile.

6lterior, se strecoara printr/o sita deasa. o#a: 3 lingurite luate una dupa alta, o data pe #i.

ratamentul se continua fara sa se intrerupa. Are un efect cumulativ.

Eli2ir ucrainean

Acest remediu este intrebuintat in provinciile Ciev si Cnar8ov de peste -** de ani si a fost si mai este un adevar

!eli2ir al tineretii!. Se recomanda, in special, cand !bolile batranetii! sunt combinate cu obe#itatea.Reteta: &-* g usturoi bine pisat se amesteca cu sucul a 3 de lamai (fara seminte). Se lasa 3 de ore intr/un borca

acoperit cu tifon. Se scutura bine inainte de intrebuintare.

o#a: o lingurita seara, cu o "umatate de pa%ar de apa calda.In * #ile, apare o imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate fi folosit si de tinerii

care se plang de lipsa de energie, sub tensiune sau se simt obositi cand fac efort.

*r. +R E/RESC0

+a doare su*letul.

Redactia

+a doare sufletulD . +indecati/l cu floriF . Nu e vorba de flori uscate, oparite si transformate in ceai, . ci de florile

vii ale verii, al caror parfum narcoti#ea#a universul. . $eac gratuit pentru bucurie.

#espre sufletul florilor se vorbeste doar in povesti si in credintele populare, desi el e2ista cu adevarat. In satelenoastre de munte, ferite din drumul civili#atiei, taranii mai cred si asta#i ca plantele sunt fapturi in care umne#e

a pus picaturi de eternitate, la fel ca si/n om. Asa se si e2plica de ce, atunci cand aduna flori si ierburi de leac,

culegatorii cer iertare ca le curma viata. 6n gest de mare emotie si tandrete, care arata ca inaintasii nostri, mai putin scoliti decat noi, erau cu mult mai aproape de marile taine ale e2istentei, care a#i s/au pierdut. Sufletul

florilor e una din ele.

6n mister pe care inceputul de vara ne indeamna sa/l cercetam, sa/l intelegem si / mai presus decat toate / sa/lfolosim. Nu e prea greuF otul este sa va apropiati de natura, de e2plo#iile florale, care in iunie se afla la apogeu



uceti/va la o margine de padure, stra"uita de salcami si de soci infloriti, inspirati adanc parfumul primelor flori

de tei, lasati/va narcoti#ati de mireasma tufelor albe de iasomie. Imbatati de atatea parfumuri, veti crede ca ati

gasit drumul spre paradis, dar !minunea! e ceva mai departe. veti afla in clipa cand veti incerca sa deosebitifiecare mireasma in parte / cea dulce de cea amaruie, cea blanda de cea salbatica /, cand veti intelege ca parfumu

unei flori desc%ise spre soare e2prima o stare de bucurie, de implinire, de preaplin... sufletesc. 1ireasma florilor

e2prima emotie. Poate parea absurd, dar cercetarile ultime din domeniul biologiei au stabilit sa fiecare mireasmade floare codifica pentru creierul nostru un sentiment: teiul transmite mesa"ul unei iubiri implinite, iasomia /

speranta, salcamul / liniste si impacare etc. Asa putem sa ne e2plicam de ce in prima luna de vara ne simtim

totdeauna mai veseli, mai senini, mai usori. In trecut, vindecatoarele populare cunosteau foarte bine aceste lucrustiau ca florile de leac trebuie culese inainte de San#iene, in perioada lor de ma2ima vitalitate si energie, de

preaplin tamaduitor. 0lori de leac pentru trup, dar mai ales pentru suflet, cea mai grea vindecabila parte a

intregului omenesc. Asta#i, ceea ce babele doftoroaie obtineau cu flori si descantece a fost dovedit in laborator.

$eacurile !vra"itoresti! se ba#au pe niste mecanisme neuro/endocrine precise, pe feromonii din plante (substantecu rol de transmitere de informatii), pe receptorii olfactivi care au legatura cu anumite #one din creier, ce

receptea#a informatia fara a o filtra la nivel constient, dar care activea#a subconstientul, #ona miraculoasa din

care vin raul si binele. ar sa facem un pas inainte, pentru a afla cum sufletul florilor poate vindeca sufletul

omenesc.

Leacuri cu *lori pentru trup

Aromatiarea directa

'el mai simplu si direct putem beneficia de miresmele tamaduitoare ale verii plimbandu/ne prin locurile cu

copaci infloriti. ora de plimbare printr/o padure cu salcami sau cu tei infloriti, o e2cursie printr/un crang cu soo "umatate de ora de odi%na in prea"ma unei tufe de iasomie / sunt procedee e2trem de simple de a intra in contac

cu substantele odori#ante vindecatoare pe care aceste flori le emana incontinuu. Acasa, ne putem pune la uscat,

intr/un colt al camerei in care dormim, florile alese, care vor umple cu mireasma lor multe #ile la rand incaperea

e2ercitandu/si efectele terapeutice.In fine, in medicina populara romaneasca se recomanda punerea sub perna sau in apropierea capului in timpul

somnului a unui saculet de pan#a cu florile uscate alese, a caror mireasma o vom in%ala in timp ce dormim.

(aile

<aile cu e2tracte de flori actionea#a pe doua cai: prin preluarea principiilor active direct la nivelul pielii si prin

in%alarea vaporilor odori#anti ai plantei alese. 1odul de pregatire al acestei bai este simplu: trei/patru maini de

flori uscate se pun la macerat in doi litri de apa, vreme de &/3 ore, dupa care se filtrea#a. E2tractul obtinut se pundeoparte, iar planta ramasa se fierbe in inca doi litri de apa. upa fierbere, infu#ia se lasa sa se raceasca, dupa

care se filtrea#a, solutia re#ultata combinandu/se cu maceratul obtinut anterior. E2tractul re#ultat va fi adaugat in

apa din cada, care va avea o temperatura de apro2imativ &= de grade 'elsius. baie va dura doua#eci/trei#eci d

minute, saptamanal fiind facute doua, ma2imum trei bai cu e2tracte de flori.

Maceratul

Se obtine din doua lingurite de planta, care vor fi puse intr/un pa%ar (** ml) cu apa de i#vor sau plata si vor fi

lasate sa se macere#e de seara pana dimineata, cand se filtrea#a. Preparatul obtinut se va bea pe stomacul gol,trecandu/l pe sub limba si savurand aroma fiecarei ing%itituri. Aceasta metoda este foarte eficienta, pentru ca

beneficiem deopotriva de actiunea olfactiva a plantei si de principiile active care vor fi asimilate pe cale interna

de catre organism si/si vor e2ercita efectele asupra sistemului nervos si endocrin.

E/tractele in miere

Se obtin numai din flori proaspete, care se vor toca marunt, se vor amesteca in proportia de :& cu miere (o

lingurita de planta la trei lingurite de miere) si se vor pune intr/un borcan cu capac, in care amestecul va sta vrem

de macar trei saptamani. upa trecerea acestei perioade de timp, se va obtine un fel de dulceata, e2trem de



parfumata, care conserva proprietatile odori#ante si bioenergetice ale plantei. Se administrea#a / lingurite din

acest remediu de &/3 ori pe #i.

Leacuri cu *lori pentru su*let

Salcamul0lorile sale au un parfum dulce, sunt e2trem de bogate in nectar (sunt printre principalele surse de miere) si au

asupra psi%icului un efect linistitor. Sunt frecvent folosite pentru tratarea bolilor psi%osomatice, adica boli ale

corpului care apar ca o consecinta directa a tensiunilor sufletesti si care se vindeca atunci cand cau#a psi%ologicaa fost eliminata. 0lorile de salcam sunt eficiente mai ales in tratamentele pe termen lung, intrucat efectele de

armoni#are, de !reconstructie! psi%ica pe care le induc apar gradat si sunt stabile. Iata cateva din recomandarile

lor:

G1anie, iritabilitate psi%ica / se recomanda aromati#arile cu flori de salcam, care vor fi puse in camera de odi%na plimbarile in padurile inflorite de salcam (pe care le intalnim adesea la marginile marilor orase). In%alarea

repetata a parfumului florilor de salcam are efecte calmante, usor sedative.

GEpui#are nervoasa si intelectuala, stari usoare de an2ietate / se recomanda consumarea de flori de salcam

macerate in miere (dupa reteta de mai sus), cate 5 lingurite pe #i.GStari conflictuale frecvente, tendinta spre criticism e2agerat / se bea #ilnic in loc de apa macerat la rece de

salcam, obtinut dupa metoda de mai sus. Poate parea greu de cre#ut pentru sceptici, dar acest preparat are efectereale de imbunatatire a comportamentului, reducand agresivitatea, compensand anumite probleme afective. Se fa

cure de de #ile, timp in care se consuma incontinuu maceratul de salcam in locul apei de baut.

G Printre bolile psi%osomatice care raspund foarte bine la tratamentele cu flori de salcam, folosite intern sub formde macerat si e2tern sub forma de bai, mentionam: gastrita %iperacida care apare pe fondul nervo#itatii, eruptiile

%erpetice declansate de stari de suparare intensa, bulimia si tulburarile de apetit generate de o stare de gol afectiv

de o lipsa de !%rana sufleteasca!.

Socul

In medicina populara si mai ales in cea magica, socul are un rol cu totul aparte. Se spunea ca florile sale !au leac

numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu inima buna. Altfel, ele capata un miros neplacut, isi sc%imbculoarea spre un maroniu inc%is si pot face mai mult rau decat bine. ot despre soc se spunea ca are calitatea de

spala toate gandurile si simtamintele rele, lasand sufletul curat si usor. 'elebra socata, preparata prin fermentare

florilor de soc in apa cu miere, nu era doar o bautura aperitiva si tonica digestiva, ci si o licoare rituala, care facusi administrata intr/un anumit fel, lua cu mana o multime de boli. 'el putin la nivel fi#ic, aceste cunostinte de

medicina magica au un corespondent e2act, florile de soc !spaland!, intr/adevar, organismul de to2ine prin efect

lor diuretic, diaforetic si depurativ. In ceea ce priveste actiunea tonica a florilor de soc asupra sistemului nervos,

ea este validata partial de medicina moderna, care nu poate insa preci#a e2act mecanismele prin care ea are loc.Reteta de preparare a socatei: cincispre#ece/doua#eci de inflorescente de soc se pun intr/un litru de apa, dupa ca

se adauga trei/patru linguri de miere si o "umatate de lingurita de dro"die. Se acopera borcanul si se lasa continut

la macerat vreme de -/4 #ile (nu mai mult, pentru ca preparatul sa nu devina alcoolic), dupa care se filtrea#a. Seconsuma /& pa%are pe #i, de regula inainte de masa. Iata cateva indicatii:

GAstenie! surmena0 nervos / se face o cura de doua saptamani, timp in care se bea un litru de socata #ilnic, in

locul apei de baut. Pe cat posibil, acest tratament va fi asociat cu regim alimentar lacto/vegetarian, cu un programde viata mai rela2at, din care sa nu lipseasca plimbarile in natura facute in fiecare #i.

G#epresie aparuta pe *ondul stresului si al re*ularii emotiilor / se va tine un regim de purificare deopotriva

fi#ica si psi%ica, in care se va consuma cate un pa%ar de socata inainte de fiecare masa, se vor consuma numai

alimente naturale vegetariene, se vor evita orice stimuli alimentari, vi#uali ori auditivi nocivi. Aceasta aparent



banala bautura de soc are efecte purificatoare foarte puternice, care nu vor intar#ia sa/si faca efectul atunci cand

tratamentul cu ea este corelat cu un regim de viata corespun#ator.

GImpotenta psi"ica / se va consuma socata fermentata cateva #ile mai mult, asa incat sa aiba o foarte slabacomponenta alcoolica. In mod curios, aceasta bautura, desi este foarte saraca in alcool, are efecte eufori#ante

puternice, care a"uta la trecerea peste in%ibitiile si bloca"ele psi%ice. In medicina populara era folosita nu doar

pentru efectele sale de eliberare a energiei erotice (care sunt o componenta secundara), ci si pentru depasirea alto bloca"e, cum ar fi teama de a relationa cu cei din "ur, lipsa comunicativitatii etc.

Teiul

espre efectele teiului asupra sufletului putem afla din poe#ia eminesciana mai mult decat din #eci de studii

etnofarmacologice. Nicaieri nu vom gasi mai bine nuantate si e2primate sentimentele benefice pe care florile

acestuia le induc. e altfel, genialul Eminescu nu se sfia sa spuna despre tei ca este sfant, pacea, linistea,

ec%ilibrul pe care aceasta planta magica i le induceau purtand pecetea unui dar al divinitatii. Sa vedem incontinuare cateva aplicatii ale florilor de tei in terapia sufletului:

GInsomnie / se recomanda punerea catorva ramuri inflorite de tei in camera de culcare ori c%iar folosirea unei

pernite umplute cu flori de tei in timpul somnului. Suplimentar, inainte de culcare se iau doua lingurite de flori d

tei macerate in miere, preparate dupa reteta data la inceputul acestui articol.GSomn agitat la copii / seara se fac bai cu e2tract de flori de tei, care au calitatea de a reduce nervo#itatea, de a

un somn linistit si foarte odi%nitor. Aceste aplicatii e2terne cu flori de tei au intre altele calitatea de a reduceagresivitatea, comportamentele sfidatoare care apar uneori la copii. 6n element foarte interesant: multi oameni

care au facut in copilarie aceste bai cu flori de tei si/au amintit ulterior ca in perioada respectiva visau frecvent

fiinte care le induceau o stare de fericire diafana, fiinte pe care le asimilau unor #ane sau ingeri.G&ipere/citabilitate nervoasa si se/uala / se consuma #ilnic macerat de tei, minimum trei cani. Principiile activ

ale teiului calmea#a psi%icul, reduc nervo#itatea, actionea#a in sensul ec%ilibrarii %ormonale, avand si usoare

efecte anafrodisiace.

GTendinta de suprasolicitare / florile de tei macerate in miere sunt un sustinator de efort cu efecte foarteinteresante. Spre deosebire de tonicele obisnuite, acest remediu vegetal a"uta la o ec%ilibrare a activitatii nervoas

reducand tendinta spre %iperactivitate si a"utand la o do#are "udicioasa a eforturilor. Administrarea a doua

lingurite, de cate &/3 patru ori pe #i, din acest preparat este foarte utila persoanelor care tind sa munceasca fi#icsau intelectual peste posibilitati.

Ilie udor

Medicina naturista

Redactia$eacuri de la cititori6n leac stravec%i, pentru tratarea %epatitei acute si cronice. ('ules de la 1aica <enedicta di

1anastirea Ratesti, "ud. <u#au, care il practica de -* de ani si l/a invatat de la mama ei du%ovniceasca)

Carbune vegetal: pentru prepararea carbunelui vegetal sunt necesare urmatoarele plante (in proportii egale, dar

nu in cantitati foarte mari): / samburi de masline / samburi de struguri / samanta de canepa / crengi de vita/de/v

/ radacina de stevie / rostopasca (partea aeriana a plantei: frun#e B flori). 1odul de preparare: . samburii demasline, de struguri si samanta de canepa se ard, pe rand, intr/un tuci, pana se carboni#ea#a. . Radacinile de

stevie si de rostopasca se maruntesc, se usuca, apoi se incal#esc pana la carboni#are intr/un cuptor incins. &.

'rengile de vita/de/vie (sa fie vec%i si uscate de un an) se ard intr/un foc inabusit, dupa care raman 3 de ore int

un recipient inc%is ermetic, transformandu/se in cenusa. 3. Se amesteca in parti egale toate pulberile obtinute.1od de administrare: in functie de gradul evolutiv al bolii, se ia o lingura rasa din acest amestec, la intervale de

4 #ile, de preferinta intre mese, fie amestecandu/se cu o lingura de miere, fie di#olvandu/se intr/o "umatate de



pa%ar de vin rosu natural. 'ei care nu suporta nici vinul, nici mierea pot folosi suc de fructe sau ceai. In nici un

ca# nu se ing%ite praful gol.

In forma acuta a %epatitei virale sunt suficiente * do#e.In forma cronica a %epatitei virale numarul de do#e este in functie de evolutia bolii.

AtentieF In ca#ul %epatitelor complicate: insuficienta %epatica acuta, colestea#a, ciro#a %epatica decompensata,

remediul are eficienta sca#uta.Ana 'osma / str. Ra%ovei nr. >, bl. >, sc. <, et. 3, ap. &>, Sibiu, cod 3**

Leacuri populare rusesti

Impotriva durerilor de masele In Siberia, prin impre"urimile orasului +ladivosto8, erau multe sate populate de

sectanti/molocani. In toate aceste sate, oamenii calmau durerile de dinti si de masele intr/un mod mai putin

obisnuit. $a inceput, ei isi frictionau partea inc%eieturii mainii dinspre interior cu un catel de usturoi taiat in dou

Apoi, usturoiul era maruntit si legat in #ona pulsului. 1ana trebuia banda"ata strans, pentru ca usturoiul sa selipeasca bine de piele. aca durerea e in partea dreapta, usturoiul se leaga la mana stanga si invers.

AtentieF Inainte de a aplica usturoiul, mana trebuie acoperita cu un strat subtire de tifon.

Reteta pentru diabetici / 6n pa%ar (** ml) de ova# nedecorticat se clateste cu apa rece, se toarna intr/un vas cucapac si se opareste cu l de apa clocotita. Se acopera cu capacul si se lasa sa se infu#e#e timp de douaspre#ece

ore (*:** / >:**). Se strecoara prin trei straturi de tifon si lic%idul re#ultat se bea in trei repri#e, timp de o #i.ratamentul durea#a trei luni, dupa care se face pau#a o luna. va#ul ramas dupa strecurarea infu#iei se da prin

masina de tocat carne. Peste masa re#ultata se toarna l de apa si se lasa sa fiarba timp de * de minute. Se

strecoara si se bea. Aceasta fiertura reglea#a functiile ficatului la diabetici./ -** ml suc de ceapa se amesteca cu -** ml alcool etilic (=5). Se administrea#a cate o lingura pe #i, ceva mai

mult de o luna. ratamentul poate fi repetat.

Leac pentru diareea la copii In perioada caniculara, copiii mici sufera adesea de tulburari digestive. e obicei,mamele nu iau in seama primele simptome ale diareei si acest inconvenient devine uneori c%iar periculos pentru

sanatatea copilului. E2ista un leac e2trem de simplu si eficient impotriva diareei. Se ia o cana (** ml) plina cu

ore# si 5/4 cesti de apa. Se fierb la foc mic, apoi fiertura se strecoara. 'opilul trebuie sa bea cate ;& de ceasca dlic%id la fiecare doua ore.

Doua tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente, insotita de dureri / In acest scop femeile din '%ina Haponia folosesc radacina de pelinarita (sau pelin negru). Radacina uscata sau proaspata se taie marunt si se

fierbe. 0iertura se strecoara si se beau cate -* ml de doua/trei ori pe #i, in functie de abundenta menstruatiei.

Pentru l de apa se iau 3/- radacini de pelinarita.

/ lingura de coada/calului uscata si maruntita se fierbe intr/un litru de apa. aca menstruatia este e2trem deabundenta, se ia cate o lingura de fiertura la fiecare doua ore. 'and ciclul incepe sa se normali#e#e, se ia cate o

lingura de fiertura de trei ori pe #i.

Tratament impotriva hemoragiilor interne si externe Patru radacini proaspete de muscata se pun in , l de apa

clocotita si se fierb timp de * de minute. In ca# de %emoragie interna, se ia cate o lingurita de fiertura calduta la

fiecare * de minute. aca e vorba de o %emoragie e2terna, rana se clateste cu aceasta fiertura calduta si se banda"ea#a cu un tifon imbibat in aceeasi fiertura. <anda"ul se sc%imba de trei ori pe #i.

Metoda traditionala de eliminare a toxinelor din organism In acest scop, vracii rusi recomandau fiertura din

coada/calului. 6scata si maruntita, planta se prepara ca un ceai obisnuit si se bea peste #i, in loc de apa.



Leac naturist pentru combaterea colitei Pentru ** ml apa se ia cate o lingurita din plante uscate si maruntite d

salvie, tintaura si musetel. Plantele se pun in apa clocotita si se fierb putin. Se bea cate o lingura de fiertura ladoua ore, de sapte/opt ori pe #i. upa doua/trei luni, do#a se micsorea#a, fiertura administrandu/se din ce in ce

mai rar.

Leac naturist pentru combaterea catarului gastric +racii le recomandau pacientilor sa bea seminte de mustar c

putina apa. Se incepe cu o samanta pe #i si se a"unge la * de seminte, marind #ilnic do#a cu cate o samanta.

A"ungand la * de seminte, do#a trebuie micsorata in fiecare #i cu cate o samanta, pana se a"unge la #ero.Semintele se beau dimineata pe stomacul gol. ratamentul este bun si pentru tratarea dispepsiei.

Leac naturist pentru tratarea pecinginilorluate de la caini si pisici! +racii din toate timpurile tratau aceasta

boala in felul urmator: pecinginile erau frecate cu o stafida taiata in "umatate. e obicei, pecinginile dispar dupa prima procedura. (raducere din limba rusa de +ioleta 'iubotaru)

Leacuri rapide, pentru neplaceri mari / 'and sunteti obositi, dupa un efort intens sau o munca de durata, ungeti

va usor palmele cu ulei de lavanda si frictionati/va tamplele, ceafa si trupul (fara combinatie de alcool). 6leiul sfie la temperatura pielii. +eti vedea efectul imediat.

/ aca aveti emotii mari sau traume psi%ice, frectionati/va tamplele, ceafa si trupul cu un amestec de ulei descortisoara si ulei de ben#oe (incal#ite la temperatura camerei).

/ Pentru durerile sinusurilor frontale, ale ganglionilor din spatele urec%ii ori ma2ilarelor, se vor face usoare frect

cu un amestec de ulei de ro#marin si muscata./ In ca# de sinu#ita, e bine sa se aplice mamaliga calda (nu fierbinteF) pe nas si in regiunea sinusurilor. 9rabeste

eliminarea infectiei.

/ 'ontra guturaiului fanului: se fierb intr/o "umatate de litru de apa * catei de usturoi B * g ceapa B cateva fire

de violete. Se bea cate o cana pe #i./ 'ontra astmului: se prepara o infu#ie de - g usturoi B - g lamaie (cu tot cu coa"a) B salvie cat cuprin#i cu doua

degete. Se opareste totul cu un litru de apa. Se beau doua cani pe #i.

Ana 1arcu / str. armanesti nr. &*, bl. C&, ap. 3&, Piatra/Neamt

Reteta contra acneei Se tamponea#a de mai multe ori fata cu o felie de rosie proaspata. A doua #i, se tamponea#

fata cu frun#e de macris strivite. Se lasa fiecare remediu sa actione#e &* de minute, dupa care se spala fata cu aprece. Pentru prevenirea acneei, se sterge cat mai des fata cu o lotiune preparata din ** ml suc de rosii (facut

proaspat in mi2er sau prin stoarcere), 3* ml alcool de =* si ml de glicerina.

Aurelia +eltan / loc. Adamus, str. Principala nr. >>, "ud. 1ures, cod &&*

#in e/perienta cititorilor

"um s#a vindecat bunica de cancer 'eea ce o sa va povestesc este un ca# real, din viata bunicii mele. 'u &* deani in urma (aveam 3 ani pe atunci), bunicii mele i s/a depistat un cancer uterin. Era taranca, boala o macina far

mila si o vedeam tot mai des c%ircindu/se de suferinta in patul ei simplu, din lemn. !N/o sa traiasca mult!, m/am

gandit, dar cum ma aflam in perioada e2amenelor de primavara, n/am mai putut sa trec pe la ea decat dupa vreodoua saptamani. Spre surprinderea mea, am gasit/o in spatele casei, culegand o poala de galbenele. Am intrebat/

ce face si mi/a raspuns #ambind: !Imi adun leaculF!. 9reu de cre#ut, dar sarmana batrana s/a vindecat cu acele

poale de galbenele, culese proaspat si preparate intr/un anume fel. Putin mai tar#iu, 'irca sanitara / unde figura

bolnava / i/a trimis o instiintare sa se pre#inte de urgenta pentru control. <unica a cules un cos de galbenele, a



scris un bilet cu litere mari si m/a trimis sa i le duc asistentei. 1esa"ul era cat se poate de simplu: !Sub cutitul

vostru n/am sa ma dauF!. Nu vreau sa spun ca galbenelele repre#inta un leac fara gres contra cancerului uterin, d

daca i/au fost de folos bunicii, poate ii vor a"uta si pe altii, c%iar si ca ad"uvant pe langa alte tratamente urmate sucontrol medical. 1entione# ca bunica a murit de batranete la =* de ani.

Reteta: Se aduna galbenele proaspete si se taie marunt, flori, tulpini si frun#e. Se pun la fiert intr/un vas smaltuit

litri de apa si, cand clocoteste, se adauga 3 pumni de planta, lasandu/se sa mai fiarba - minute la foc mic. Se lasala infu#at, se strecoara si cat infu#ia mai este calduta, se fac spalaturi vaginale, dimineata si seara. upa ultima

spalatura, in vagin se introduce imediat un tampon de tifon imbibat in ulei de catina (asta#i se gaseste la farmacie

bunica si/l prepara), care se lasa peste noapte, iar dimineata se arunca. 'a alimente, bunica se %ranea cu laptenefiert, mamaliga, legume proaspete din gradina, fructe si ver#ituri. Primavara, in loc de apa, bunica bea ceai de

ur#ica, iar dupa ce se coceau cerealele, fiertura amestecata din boabe de grau, secara, ova# si porumb.

Tot de la bunica stiu o$$$

Metoda rapida de tratare a gastritei &** ml de apa se fierb de sase ori. Se da in clocot o data, se ia vasul de peflacara, se raceste, apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de sase ori. Se consuma toata cantitatea pe

stomacul gol, inainte de masa. upa doua minute, se ragaie fortat de cinci ori. urerile vor disparea si nu mai

reapar niciodata.lguta 1arian / str. Siderurgistilor, bl. 3, ap. 3&, 9alati, cod 5**

"um s#a vindecat de diabet sotul meu +a rog din suflet sa publicati cat mai repede scrisoarea noastra, intru

a"utorarea bolnavilor diabetici, care se confrunta cu aceleasi neca#uri pe care le/a avut sotul meu. 'osmarul

nostru a inceput cu sase luni in urma. Sotul meu are diabet de & de ani, dar l/a stapanit cu medicamente, insaanul trecut, pe un deget de la picior i/a aparut o rana cu o gaura pana la os, insotita de o ec#ema cu puroi. Picioru

s/a umflat, s/a inrosit si era foarte dureros. upa diverse tratamente fara nici un efect, deci#ia medicului a fost:

e2tirparea degetului. reteta proprie ne/a salvat din incercarea prin care am trecut. +reme de doua saptamani, afacut urmatorul tratament: in litri de apa clocotita se pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o

lingurita de marul/lupului. Se fierbe totul - minute si se lasa sa se raceasca. 'and lic%idul e caldut, se strecoara s

se face baie * minute locului bolnav. upa baie se tamponea#a locul bolnav cu un tampon steril si se aplica un

pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele moarte de pe rana si din "urul ei si cum se regenerea#a pielea. Acum, nici urma nu se mai vede.E. 9%erman / Satu/1are

(Pentru amanunte, telefonul se afla in redactie.)

Leacuri basarabene

tilia eposu

(oabe de porumb! ore# la ciorap, scortisoara si usturoi... . Si romanii de peste Prut cred in plante si in !stiinta!

bunicii.

Leacurile populare pe care le/am aflat in ultima calatorie facuta in sudul <asarabiei sunt asemanatoare celor

folosite de romanii din 'arpati. 'a si acestia, basarabenii se lecuiesc la nevoie cu plante, miere, vin, mirodenii s

mai presus de toate, cu voie buna si cu increderea mare in puterile binefacatoare ale naturii incon"uratoare.

)entru tratarea tusei

J Se fierb tarate sau porumb boabe, cam &** g, in & l apa, pana cand scade #eama cam la -** ml. Se strecoara

#eama. Separat, se freaca bine galbenusuri cu linguri #a%ar, pana se formea#a o spuma. Peste aceasta se toarntreptat #eama strecurata in care a fiert graul sau porumbul. Se amesteca pana cand se omogeni#ea#a bine

compo#itia care se bea calda, de mai multe ori pe #i.

J Se fac gargare cu apa in care s/a pus multa sare.J Se fac gargare cu suc de lamaie.



)entru tratarea racelilor

J Se pune ore# intr/un ciorap. aca bolnavul are febra, ciorapul se tine la frigider si apoi, dupa ce s/a racit, se pune pe fruntea bolnavului. $eacul e bun si pentru migrene. aca bolnavului ii este frig, daca are frisoane,

ciorapul cu ore# se incal#este la cuptor si apoi se pune pe talpile bolnavului. <olnavul trebuie sa manance de ma

multe ori pe #i supa concentrata de gaina, in care a adaugat si o lingurita de %rean.J Se amesteca in cantitati egale miere si %rean si se ia din aceasta compo#itie cate o lingura de trei ori pe #i. Ace

leac e bun si pentru desfundarea nasului.

J In ca# de febra, se pun pe piept, pe burta si pe gle#nele bolnavului frun#e de var#a #drobite.J aca bolnavul are febra, se face un masa" la talpi si la inc%eieturile mainilor cu tinctura obtinuta din ardei iuti

tinuti in rac%iu. Acest tratament nu le este indicat copiilor.

Ca sa scapi de emotii si de spaime

Pune mana dreapta apasata pe stomac si inspira adanc si incet, pana cand numeri de la la 3. E2pira numarand

inapoi, de la 3 la . Acest e2ercitiu este bun si pentru cei care au !tremuraturi la inima!, palpitatii.

)entru tratarea diabetuluiIn fiecare dimineata, bolnavul va presara o lingurita de scortisoara pe mancarea pe care o va lua. Scortisoara se

poate amesteca si in ceaiul de dimineata.

)entru vindecarea ranilor

Se presara pe rana scortisoara pisata cat mai fin si apoi se leaga cu un banda" mai subtire. In fiecare #i rana sespala si apoi se lasa sa se #vante, dupa care se presara iar cu scortisoara si se leaga.

Ali*ie pentru vindecarea ranilor

** ml suc de var#a proaspata se amesteca cu lingurita miere si cu lingura rac%iu de cereale. Amestecul se pune pe foc si se tine pana cand se apropie de fierbere. Nu se lasa sa dea in clocot. In alt vas se pun lingura

untura de porc, lingurita ceara de albine si linguri germeni de porumb. Se amesteca bine toate pe foc, dar nu

lasa sa fiarba. Se ia apoi de pe foc si se toarna peste acest amestec #eama de var#a, cu miere si rac%iu. Seamesteca in vas pana cand compo#itia se raceste, apoi se pune in cutiute de plastic sau in borcane mai mici si se

tine la rece. Se poate pastra timp de /& luni in loc racoros.

)entru arsuri

J Se pune pe arsura miere si se lasa locul nelegat.

J Se toarna imediat dupa ce bolnavul s/a ars un albus de ou pe locul afectat.

J 'u aceleasi re#ultate bune se poate turna #eama de var#a proaspata.J 'a sa nu se faca basici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte proaspat sau comprese cu cartofi cru#

rasi.

J Pentru vindecarea arsurilor se unge locul respectiv cu ulei de porumb in care s/a macerat sunatoare.

)entru tratarea astmului

<olnavul va lua de cateva ori pe #i cate o lingurita de miere in care s/a amestecat o "umatate de lingurita suc proaspat de ceapa.

)entru oc"i obositi! pentru oc"i care ustura si lacrimeaa

Se fierbe un ou tare si se taie in doua cat este cald inca. Se scoate galbenusul si cele doua "umatati de albusuri se



pun pe oc%i, cu partea taiata in "os.

)entru a elimina matreata

aca vrei sa scapi de matreata, trebuie sa te piepteni cu un pieptene inmuiat in apa amestecata cu otet sau suc de

lamaie.

Inainte de spalare, se freaca pielea capului cu sare dura, cel putin * minute.

)entru artrita si dureri reumatice

J <olnavul trebuie sa poarte o bratara din cupru.J Se bea, seara si dimineata, cate un pa%arel de tinctura de cuisoare obtinut cu rac%iu de cereale.

)entru tratarea obeitatii si pentru scaderea in greutate

Se face un amestec din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati egale. in acest amestec se iau cate lingude trei ori pe #i.

(autura impotriva durerilor de stomac

Se amesteca intr/o sticla mai mare litru de vin rosu, -* ml rac%iu in care s/au tinut la macerat afine, lingura pelin uscat sfaramat, lingura tintaura uscata sfaramata si lingura coa"a de lamaie sau portocala. Amestecul se

tine la intuneric timp de 4 #ile, sticla se agita din cand in cand. <autura este foarte amara si se bea din ea cate un pa%arel inainte de mancare.

Se bea inainte de fiecare masa infu#ie din lingurita flori de salcam si lingurita frun#e de dud, peste care se

toarna -** ml apa clocotita.

)entru tratarea crapaturilor din calcaie

Se rade o ceapa pe ra#atoarea mica si se toarna peste ea ulei. Se lasa cateva #ile la macerat si apoi se strecoara

uleiul, cu care se ung calcaiele dupa baia de seara. upa aceea se incalta ciorapii.

)entru cei care vor sa se lase de baut

Se beau de trei ori pe #i ceaiuri de plante (coada/soricelului, menta, pedicuta) in care s/au adaugat cate * picaturde tinctura de ardei iute.

)entru boli de *icat

Se amesteca linguri de usturoi pisat cu linguri seminte de mac macinate. Se unge compo#itia obtinuta pe o

bucata de paine pra"ita. Se mananca de trei ori pe #i cate o felie de paine astfel preparata.

)entru dureri de dinti

Se tine in gura, pe partea cu dintele care doare, infu#ie concentrata de cuisoare si anason.

)entru tratarea "ipertensiunii

J <olnavul trebuie sa manance de patru ori pe #i telina rasa.

J imp de trei #ile, bolnavul sa nu manance decat ore# fiert fara sare, nimic altceva.

J Se macina o lamaie cu coa"a cu tot sau se toaca marunt si se amesteca bine cu lingurita de dro"die. 'ompo#itse imparte in doua portii, una se mananca dimineata, cealalta seara.

)entru tratarea durerilor de urec"i

Se toarna in urec%e, de doua ori pe #i, cateva picaturi de #eama de var#a strecurata.



)entru varice

J Se face o cataplasma din bran#a de vaci amestecata cu otet de mere. 'ataplasma se pune pe varice si se pastrea#a &* de minute. Se pune o cataplasma dimineata si una seara.

J Se pun pe varice comprese cu un terci mai gros, ca o mamaliga, facut din seminte de in macinate. erciul se

fierbe * de minute.

)entru indigestie

Se amesteca intr/un pa%ar ** ml apa cu lingura otet de mere si apoi se toarna lingurita de bicarbonat de sodialimentar. Se amesteca si se bea cat mai repede, pana sa dispara spuma care se formea#a.

Medicina naturista1 )oliartrita reumatoida

Redactia

Medicina Naturii1 ra e 'onsultatie. Poliartrita reumatoida. Poliartrita reumatoida este o boala reumatica ceface parte, alaturi de alte suferinte (lupus, dermatomio#ita, sclerodermia progresiva, tiroidita autoimuna,

periarterita nodoasa)...

Leacuri populare pentru vindecarea )oliartritei reumatoide

2)ublicate si reluate din revista -'ormula As-3

1edicina populara ne/nvata ca primele masuri care trebuie sa fie luate pentru vindecarea diferitelor forme de

reumatism privesc eliminarea otravurilor din organism, reglementarea proceselor metabolice, inlaturarea focarel

de infectie si intarirea sistemului imunitar. Pentru toate acestea, traditia populara are leacuri precise.

)e cale interna

J Instaurarea dietelor alimentare severe, din care se elimina carnea, grasimile, precum si alimentele fainoase. in

cau#a aceasta, anotimpul cel mai bun pentru inceperea tratamentului este considerat a fi primavara, cand fructelesi legumele proaspete incep sa se gaseasca din abundenta. Ele trebuie consumate in stare cruda, insotite de cerea

(grau si %risca incoltita, fulgi de ova#, porumb, soia, germeni de grau etc.) care se gasesc in ultima vreme si incomertul nostru particular (in farmacii si maga#ine naturiste). Alimente recomandate sunt si laptele crud (nefiertsi iaurtul, dar in cantitati moderate.

J Regim de de#into2icare a organismului / prin cure de lic%ide (apa, ceaiuri de plante, sucuri de legume si fructe)

regimul s%aKa (compus numai din cereale), pre#entate pe larg in revista !0ormula As!.J 'eai de plop negru (o lingurita de muguri se opareste cu o cana de apa in clocot) / se beau doua cani pe #i.

J 'eai de frun#e de mesteacan (infu#ie din 3/- lingurite de planta oparite cu ** ml apa in clocot). Se strecoara

intr/un vas de sticla, se lasa o ora, apoi se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se bea fractionat, lainterval de &/3 ore.

J 'eai de matase de porumb (recomandat in toate formele de reumatism si artrita). lingurita de planta se fierbe

* minute in -* ml de apa. Se poate indulci cu miere. Se bea de /& ori pe #i.

J ecoct de telina / &* g telina (radacina si frun#e) se fierb la foc mic cu un litru de apa. 'and "umatate din lic%s/a evaporat, amestecul se strecoara. $ic%idul care re#ulta repre#inta do#a #ilnica, care se administrea#a in trei

portii, de trei ori pe #i. Se consuma fierbinte. ecoctul trebuie preparat #ilnic. Nu are efecte secundare, dar trebu

respectat do#a"ul.

)e cale e/terna

(aia cu sare de mare (sare Epsom) / se foloseste in ca#urile mai usoare de poliartrita. Apro2imativ sase8ilograme de sare (poate sa fie si sare grun"oasa) se di#olva in apa din baie, care trebuie sa a"unga pana la



subsuoara pacientului. urata baii este de */* de minute, iar apa trebuie sa aiba &4' (procedeul e strict inter#i

pentru cardiaci).

(aia cu cenusa / se fierb cantitati egale de apa si cenusa, apoi se lasa la cald ore. 'enusa se depune pe funduvasului, iar din solutia limpede de deasupra (lesie) se utili#ea#a cam ,- l, care se toarna in apa din baie.

(ai cu *rune de mesteacan sau cu ace de pin / un 8ilogram de frun#e ver#i de mesteacan sau o "umatate de

8ilogram de frun#e uscate se fierb legate intr/un saculet, timp de &* de minute. Se toarna apoi in apa din cadafiertura de mesteacan si saculetul cu frun#e. Se face o baie pe #i, vreme de o luna, cu re#ultate e2celente. (In locu

frun#elor de mesteacan se pot folosi ace de pin.)

F upa toate baile recomandate mai sus, bolnavul trebuie sa se fereasca de aer rece si sa intre direct in pat.

Tratamentul cu *rune de mesteacan / se introduce bratul sau piciorul bolnav intr/un sac lunguiet si destul de

larg, care se umple cu foi ver#i de mesteacan si se leaga bine la gura. urata sedintei este de o ora. In interiorul

sacului se produce o transpiratie abundenta, iar frun#ele devin umede. Atunci, sacul se indepartea#a. 1embrul

bolnav este invelit imediat intr/o flanela, pentru a preveni raceala. ratamentul trebuie efectuat #ilnic, vreme de luna.

Cataplasme cu *lori de *an / se pun la fiert cinci litri de apa. 'and dau in clocot, se baga inauntru un saculet de

tifon in care se pun doi pumni de scuturatura de fan. Se lasa sa se infu#e#e cateva minute, apoi saculetul se stoar

si se asea#a, cat mai fierbinte, pe inc%eieturile bolnave. Se tine pana devine caldut. $ic%idul din oala se adaugaintr/o vana cu apa calda (&5/&4'). urata unei bai este de &* de minute.

Comprese cu terci de carto*i / se dau pe ra#atoare doi cartofi cru#i. Se adauga doua cepe tocate marunt si doualinguri de seminte de in fierte. Amestecul se pune pe locurile bolnave, acoperindu/se mai intai cu o folie de

plastic, apoi cu un flanel gros. Se pastrea#a toata noaptea. Procedeul se repeta pana la vi#ibila ameliorare a bolii

Apiterapia

Tratamentul cu otet de miere al doctorului american #1C1 4arvis

$a fiecare masa de peste #i se consuma un pa%ar de apa, in care se pun doua lingurite de miere si doua linguritede otet de mere. In fiecare #i de luni, miercuri si vineri, se adauga cate o picatura de solutie de $ugol cumparata

de la farmacie. Se face o cura timp de &* de #ile. Se poate repeta tratamentul dupa o luna de pau#a.1edicamente

naturale: <oicil 0orte (unguent antireumatic si analge#ic) si Stimuven (gel antiinflamator si antiedematos),fabricate de !E2%elios! imisoara. 6n leac babesc: Se spune ca durerile reumatice de la brate sau picioare

cedea#a, daca locul respectiv se infasoara intr/o fasie tricotata din lana rosie.

Leacuri populare cu nuci

Elena HosanApreciate mai ales in alimentatie, pentru mie#ul lor gustos si %ranitor, nucile sunt si remedii minunate de sanatat

0iindca se apropie timpul lor, va oferim cateva retete cu mie# si coa"a de nuca, precum si cateva preparate pe car

e bine sa le aveti permanent la indemana, in farmacia casei...

Remedii cu mie si co0i de nuca

1odesta nuca are mai multe substante nutritive decat carnea, laptele, ouale, de aceea, se recomanda in alimentat persoanelor cu distrofie alimentara, anemie, convalescenta, epui#are nervoasa. 1ie#ul de nuca se foloseste

faramitat bine, altfel stomacul nu reuseste sa/l digere. Avand in vedere ca nucile contin proteine, este indicat sa l

consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se asimilea#a mai bine cand

organismul se rela2ea#a. Nu se consuma cantitati mari de mie# de nuca. o#a recomandata este de 3/4 nuci, altfriscati sa va confruntati cu dureri de cap, spasme stomacale, constipatie.

G Cresterea imunitatii / mai ales in ca#ul varstnicilor si al persoanelor istovite de o boala grea. Se amesteca un



pa%ar de mie# de nuca pisat, stafide si caise uscate cu &** g miere de albine. Se consuma cate o lingura de trei o

pe #i, inainte de masa.

G Intarirea organismului dupa boala sau in ca de oboseala cronica . Se consuma un amestec format dincantitati egale de mie# pisat, cascaval ras si stafide.

G Eliminarea durerilor cardiace: Se consuma faina de nuci obtinuta prin macinare, amestecata cu stafide. 0ara

stafide, se bea cu apa de catre bolnavii de colita si enterocolita.G )rocese in*lamatorii ale cailor urinare! cu urinari dese. Se administrea#a mie# de nuca pra"ita la gratar cu

lemne, foarte bine pisat. Se administrea#a cu apa.

G Curatarea vaselor sanguine. Se toaca marunt coa"a uscata de la 3 nuci (neaparat 3F), se amesteca cu -** mtuica, se lasa la macerat 4* #ile. Se bea cate o lingura, dimineata pe nemancate. $eacul le e de folos si persoanel

cu depuneri de saruri, trombo#a, c%isturi si tumori, mastopatii fibromatoase.

G Tratarea tusei. Se pisea#a 3 nuci intregi (mie#ul si coa"a), se amesteca cu o lingura de fructe uscate de soc. Se

fierbe amestecul in -** ml apa, pe foc mic, - minute. Se raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura demiere de albine. Se bea cate o lingura, de trei ori pe #i, timp de 4 #ile.

G Ulcer stomacal. Se prepara un ceai din membranele (pereti care despart mie#ul nucii) a 3/- nuci si -* ml apa

clocotita. Se infu#ea#a o ora in termos, se strecoara si se bea cate o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe

nemancate.G #iabet! colita! boli ale traiectului digestiv! tiroidoa! "ipertensiune. Se tratea#a cu tinctura din membranele

uscate. Acestea se pun intr/un borcan de -** ml se pun, pe o treime a lui, tocate marunt, apoi se umple borcanulcu tuica si se lasa la macerat de #ile. upa stoarcere, se pastrea#a intr/o sticluta de culoare inc%isa. Se bea cat

o lingura pusa in ** ml apa, cu &* minute inainte de masa.

Tratamente e/terne

G Problemele de tiroida se ameliorea#a daca #ilnic se aplica pe gat, in #ona tiroidei, 3/- straturi de frun#e ver#i,

strivite putin intre degete. Se lasa 5/> ore pe locul bolnav.

Remedii din coa0a verde de nuca

G +arice, dermato#a, boli ale aparatului locomotor. Se fac frectii usoare sau se aplica comprese cu macerat din

coa"a verde de nuca. Reteta: se umple un borcan pe ;& cu co"i taiate marunt sau tocate. Se toarna deasupra otet dmere si se macerea#a /& saptamani.

Retete batranesti

Tinctura din nuci veri

Nucile ver#i se taie cu un cutit de ino2 pe un fund de lemn. Se pun intr/un borcan de sticla, amestecate cu #a%ar

(un pa%ar la fiecare * nuci). <orcanul se tine pe geam, la soare, * #ile, apoi la intuneric, inca * #ile. upa *

de #ile, se adauga tuica (pentru adulti -* ml la fiecare * nuci, pentru copii / -* ml la fiecare * nuci). Semacerea#a inca doua saptamani, apoi se strecoara. Se administrea#a pentru vindecarea bolilor traiectului digestiv

dureri de stomac si pancreas, cu /* minute inainte de masa. o#a pentru adulti: o lingura copii pana la - ani

o lingurita copii pana la ani / ,- lingurite pe #i.

Tocatura de nuci

&& de nuci se pisea#a apoi se dau prin masina de tocat carne. Se pun intr/un borcan de & l, se acopera cu tuica. Seinc%ide vasul etans, pentru a evita evaporarea alcoolului. Se lasa la soare timp de 3* #ile, agitandu/se #ilnic. Se

strecoara printr/un ciorap (dres de femeie), se stoarce bine si se pastrea#a in sticla de culoare inc%isa la frigider.

Se foloseste pentru tratarea cancerelor, dar si pentru toate tipurile de %elmintia#e (viermi intestinali). Se

administrea#a la fel ca tinctura de nuci ver#i.



Macerat cu petrol lampant

6n borcan invelit in %artie neagra se umple cu nuci ver#i taiate marunt, peste care se toarna petrol lampant si selasa 3 #ile la rece. <atranii foloseau solutia obtinuta in ca#uri de boli grave, in special cancere, dar si pentru

contractii musculare, stari depresive, dereglari endocrine, astm bronsic, ta%icardie, afectiuni ale sistemului nervo

central cu le#iuni organice, dupa c%imioterapie antitumorala. Se consuma vreme de 4 #ile cate o picaturaamestecata cu o lingurita de miere de albine, sau pusa pe un cubulet de #a%ar, apoi alte 4 #ile / cate picaturi si

inca 4 #ile / cate & picaturi, amestecate cu ** ml apa distilata sau de i#vor. upa o pau#a de doua saptamani cur

se repeta. A treia cura se face dupa o pau#a de 5 luni. Nu se recomanda mai mult de trei cure pe an. o#a este da pentru persoanele cu greutatea 5*/4* 8g. Persoanele cu greutate mai mare, care suporta ga#ul, pot incepe

tratamentul cu /& picaturi, in ca#uri grave se bea si o lingurita, timp de /& #ile, dupa care do#a se micsorea#a,

sa nu se afecte#e ficatul. 1aceratul se bea pe nemancate. upa administrare, nu se mananca ,-/ ore, timp in

care bolnavul trebuie sa stea rela2at, sa nu faca eforturi fi#ice.

Reteta energianta cu nuci

(curata sangele, intinereste organis1ul, restabileste puterile dupa boli gra2e!

Ingrediente: litru alcool dublu rafinat, pa%are de apa de i#vor, 8g nuci, 8g miere de albine, o planta alo

de trei ani, -** ml bere bruna, 8g sfecla rosie, 8g var#a, 8g patrun"el (frun#e cu radacina), cate linguri de plante: sunatoare, rostopasca, troscot, patlagina, talpa/gastei, sulfina, flori de coada/soricelului si de galbenele,

fructe de paducel.

Metoda de preparare: nucile se spala bine, se usuca, se scoate mie#ul (co"ile nu se arunca), se pra"este bine, se

rasneste, se amesteca cu alcoolul dublu rafinat. Se topeste mierea de albine si se adauga in alcool. Planta de aloe

in varsta de &/- ani (nu se uda - #ile in prealabil) se scoate atent din g%iveci, in asa fel ca radacinile sa ramana

intregi. Se scutura bine de pamant, se spala cu bere, se toaca si se pune in alcool. Sfecla rosie se spala bine cu o perie si apa fierbinte, se da prin masina de tocat carne, cu tot cu coa"a, se stoarce sucul si se amesteca cu alcoolu

si celelalte componente. $a fel se stoarce sucul si din morcov si var#a, si se adauga in alcool. 'o"ile de nuci se

pisea#a, se pun pe foc cu pa%are de apa, se aduc pana la punctul de fierbere, dupa care se pun in apa cate linguri din plantele enumerate (in total * de linguri). Se fierb * de minute, se strecoara si se amesteca cu

alcoolul si celelalte plante. Se macerea#a la intuneric &5 de ore. Se agita inainte de folosire. Se consuma de sase

ori pe #i (inainte si dupa mesele principale) in felul urmator: * #ile / cate o lingurita, * #ile / cate o lingura, *#ile / cate o lingurita si se repeta pana se consuma toata cantitatea preparata.

Sirop din co0i de nuci

Este un intaritor e2celent si totodata un leac pentru bolile de stomac. Ingrediente: /& pumni de co"i ver#i de nuc

proaspat adunate se taie marunt si se fierb * minute intr/un litru de apa in care se pun si & cuisoare aromate. Se

lasa sa se raceasca, se strecoara si se amesteca cu 8ilogram de #a%ar tos. Se toarna in sticle de culoare inc%isa.Se ia de trei ori pe #i cate o lingurita, dupa mesele principale.

Asociatia !0itomed! / +aslui

Remedii Naturale

Documents

Transcript of Remedii Naturale