Remedii homeo 1.doc

7/18/2019 Remedii homeo 1.doc

http://slidepdf.com/reader/full/remedii-homeo-1doc 1/32

Strelitzia reginae – diabet (se face numai din oare, se da numai in dilutii pana

la CH30)

Ajuta pancreasul la diiabet. Stimuleaza producerea de insulina si lucaon si se

poate da la orice forma de diabet, in

special la formele cronice. Ajuta si la crizele de licemie acute. (!ieta diabetica

moderna este o eroare care mareste necesitatea de medicamente in loc sa odiminueze. "umatate de linurita de miere zilnic stzimuleaza pancreasul sa

lucreze sinur de e#emplu, za$arul arti%cial dat la diabetici este foarte daunator

si distrue si mai rau pancreasul.

REMEDII HOMEOPATICE !!!

https://vindecatorul.ordpress.co/"#$%/#&/"'/reedii(

hoeopatice/

Posted aprilie 26, 2013 by vindecare in frumusete cu sanatate naturala. Lasă un comentariu

Aici o sa fac o lista cu afectiuni cu un singur remediu omeopat sau cu un remediu care

acopera cele mai multe ca!uri, astfel incat cautarea unui alte remediu nu se face decat dacaacest remediu nu are efect sau daca e"ista indicatii puternice pentru alt remediu.A inceput

sa adau) aici si reedii sau indicatii necunoscute.

As*i+iere cu *ata vanata # $uprum metallicum %&ilutii $'30($'200)sau ,aurocerasus prunus %$'30(200)

*imptomul principal este lipsa de aer care duce la o *ata vanata si la subalimentarea cuo"igen a creierului.

Laurocerasus este mai eficient si universal decat $uprum insa ambele pot a+uta.

# copii vineti la nastere din cau!a lipsei de aer %lue babies). $a!urile de strangulare cu

cordonul ombilical. # copii mici cu fata vinata ramasi mult timp fara aer din cau!a asfi"ierii in patura, plapuma,

perna, asa cum se intampla destul de des. # ca!uri de innec cu fata vanata si lipsa de aer

# strangulare cu fata vanata

-"ista cateva ca!uri de copii andicapati mental vindecati cu $uprum. &emn de amintit esteun ca! recent al unui unui copil de 1 ani care a avut o astfel de nastere din cau!a caruia a

avut o dauna cerebrala. $opilul a primit o singura do!a de $uprum metallicum $30 pentrucomportament violent. A doua !i copilul s(a dus la patul mamei si i(a !is /mama, sunt

vindecat. $opilul stia brusc tot ce se facea la scoala, a scimbat imediat scoala cu una

normala si a terminat(o cu succes, devenind complet normal %ca!. '.. Act!en, ermania).'. Act!en spune ca da la toti pacientii care au suferit o astfel de lipsa de aer o do!a unica

de $uprum caci un astfel de traumatism ca asfi"ierea produce des simptome care nu trebuie

neaparat sa fie grave dar care sunt pre!ente. endinta la crampe, anumite vise sau afectiuniminore pot fi cau!ate de aceast traumatism si ele dispar in general dupa o do!a de $uprum.

https://vindecatorul.wordpress.com/2013/04/26/remedii-homeopatice/


https://vindecatorul.wordpress.com/category/frumusete-cu-sanatate-naturala/


https://vindecatorul.wordpress.com/2013/04/26/remedii-homeopatice/#respond




https://vindecatorul.wordpress.com/2013/04/26/remedii-homeopatice/#respond



Am verificat diferenta intre $uprum si Laurocerasus cu cineva care vede in spatele materiei simi(a spus ca Laurocerasus

este remediul mai eficient, in special la ca!uri acute sau recente.

Tristete are sau depresie dupa pierderea unui copil

4gnatia amara %$'200, 15, 105)

*imptome insotitoare posibile pacientul ori plange des ori nu mai poate plange deloc. 7ftatdes. *en!atie de nod in gat. Lipsa poftei de mancare, lipsa poftei de viata, depresie, i!olare.

-rea sa stri)e dar nu poate

*tramonium datura %singurul remediu)4n ca! de panica, frica, sau in vise pacientul vrea sa strige insa nu poate. $au!a este o

sperietura mare sau un traumatism la nastere.

Crede despre sine ca este un idiot

arium carbonicum %singurul remediu)

*imptome insotitoare incredere foarte mica in sine, ii este frica ca altii rad de el, lent, rusinos.

%arium este si primul remediul al retardatilor mentali, dar nu numai al acestora). &esremediul pt. copii care ies cu ba!inul in fata la nastere atunci cand pre!inta si aceste profil

psiic.

Plans noaptea fara motiv la sugari sau atacuri de panica in intuneric la copii # *tramoniumdatura %$'30, $'200, 15)

Pentru sugarii care au avut o nastere traumati!anta insotita de pericol de moarte si care plangdin cau!a aceasta. in general noaptea si fara un motiv anume. re!irea apeare uneori la aceeasi

ora la care a avut loc si nasterea. &aca aceasta fa!a a trecut de+a, la acesti copii de!volta in

general o frica de intuneric sau de tunele si acesti copii vor sa doarma cu lumina aprinsa. -iintra in panica in intuneric sau la contactul cu medicii sau in situatii care ii pun intr(o situatie

periculoasa.4ncearca sa fuga sau se agata cu putere de tot ce prind. 4n timpul atacurilor de panica pot fi

atat de blocati incat nu mai recunosc nici parintii sau unde se afla.

Astfel de traume cau!ate la nastere pot fi eliminate cu acest remediu %daca se potrivestesimptomelor). *tramonium este remediul pentru cei care au trait o situatie atat de

traumati!anta incat ea se poate asemana cu cea a unui soldat ramas singur in +ungla si esteincon+urat de pericole mortale. -ste remediul 4(lor americani ramasi in +ungls singur cudusmanul.

La declansarea amintirii acestei traume soldatul respectiv va uita de ratiune si unde se afla si

va incerca sa scape cu viata.4n acest mod vor reactiona multi din cei care au trait un pericol iminent si au ramas cu

secele.7rice om care a trait astfel de traume poate avea nevoie de acest remediu # indiferent de

varsta # daca trauma mai apare in vise sau printr(un comportament irational intr(o anumita

situatie declansatoare.

ipic este frica de intuneric, de tunele, de locuri stramte %numai pentru claustrofobie insa nuse poate da acest remediu).



-"ista oameni, care, cand a+ung cu masina intr(un tunel si li se declansea!a frica, oprescmasina, ies din ea si o iau la fuga din tunel. Lumina ameliorea!a frica pacientului.

Colici puternice *ac pacientul sa se *aca )he sau sa se indoaie ca un ricea) inchis sau

sa presee puternic pe adoen

$olocyntis citrullus %$'30, $'200 ) # colici biliare, abdominale, ovariene, menstruale$au!a nu contea!a, nici unde este e"act durerea. Insa des cauza este o criză de mânie,

indignare;

Ameliorat de presiune puternică, aplecat 8n fa9ă, de gemuit, culcat pe abdomen.$olica apare brusc si dispare lent. :emediul se da mai bine intre colici si nu in timpul ei.

Al doilea remediu posibil, in ca! ca acesta nu actionea!a este 5agnesium posporicum%$'30, $'200, 15)

Diaree insotita atat de voa cat si de sudoare rece pe undeva %in general la fata)

;eratrum album %$'1<, $'30, $'200, 15)

Aversiunea su)arilor la laptele de aa in tip ce acesta nu re*ua laptele pra*

*ilicea terra %$'1<, $'30, $'200, 15)

Apendicita acuta # ryonia alba %$'200, 15)

ryonia alba

-ste cel mai des folosit remediu in omeopatie la apendicita %alternative elladonna atropa

sau si 4ris tena").&urere ca o taiere sau ascutita in regiunea ileocecala. Pacientul este ameliorat cand sta pe

partea afectata %presiunea mai mare ameliorea!a durerea). Principala caracteristica la ryoniaeste agravare de la cea mai mica miscare.

&e aceea pacientul doreste sa stea intins si sa fie lasat in pace. &aca aceasta caracteristica este

pre!enta, ryonia este probabil remediul potrivit, indiferent de numele bolii.7 alta caracteristica este ca durerea apare la apasare usoara si la rela"area dupa apasare dar nu

este pre!enta la apasare ferma. &e aceea doreste sa stea intins pe partea afectata

alternativa elladonna atropa %$'200, 15)Apendicita vindecata de elladonna este insotita des si de febra.

&urere severa in regiunea ileocecala nu suporta nici cea mai mica atingere. Agravat decaldura, miscare sau rasucire in pat. &urere, varsatura si parali!ie a intestinelor. Pacientul este

rosu si fierbinte in ca! de febra.7 caracteristica la elladonna este ipersensibilitatea tuturor simturilor. *pre deosebire deryonia, elladonna se simte

rau daca sta pe partea afectata.

0n)hii crescute in carne # 5agnetis Polus Australis %$'200, 15)

&r. on 'enry $lar=e, unul din marii omeopati din secolul 1> a scris in /&ictionary of

Practical 5ateria medica

/Am vindecat atat de multe ca!uri de ungii crescute in carne cu remediul 5agnetis Polus

Australis 25 incat il dau invariabil in primul rand atunci cand lipsesc simptome care indica



alt remedi. &urere la mers la coltul interior al degetului mare, ca si cum ungia ar creste incarne. &urere la cea mai mica atingere.

7 singura do!a, unica, este suficienta, efectul apare in timp dupa cateva saptamani.

Acest remediu functionea!a in cele mai multe ca!uri la astfel de ungii. 4n ca! ca se folosesc

granule, dilutia 25 nu se mai poate cumpara. *e poate folosi insa dilutia 15 sai 105 in locde 25. $red ca si $'200 este suficienta.

1enatie de voa sau voa la )ravide # *ymporicarpus racemosus %$'1<, $'30, $'200)

Acest remediu este putin cunoscut de europeni insa este prescris foarte des in 4ndia.

-ste primul remediu dat la sen!atie de rau si de voma sau voma in timpul sarcinii de catremedicii omeopati indieni.

?u stiu daca remediul se gaseste in :omania insa se poate face cu metoda cu artia si paarul.

Alternativa standard la acest remediul in aceasta situatie este *epia succus sau 4pecacuana

Cateva reedii pentru pentru anuite a*ectiuni si coportaente viaile in cel putin2#3 din cauri

Operatie

7peratiiile repre!inta pt. corp un fel de viol al corpului fi!ic, de aceea remediul care se da in

omeopatie pt. urmarile operatiilor si inciderea ranilor este un remediu care se foloseste dessi in ca!ul violurilor se"uale si anume *tapysagria.

*tapyagria vindeca taieturile si a+uta corpului sa treaca mai usor peste o operatie. 1(3 do!e de

*tapysagria $'30, 200 sau 15, in functie de ca! imediat dupa operatii, la ceva distanta.

Pierderea de san)e %mai ales cand este urmata de slabiciune) $ina officinalis $'1< sau

$'30 %!ilnic o do!a , 2( !ile, in functie de ca!.

7rice pierdere de sange inseamna slabiciune pt. organism. &eci remediul se poate dupa oriceoperatie sau interventie cu pierdere de sange, indeosebi la cei de+a slabiti de boala sau

anemici.

&e asemenea se poate da ca remediu tonic la femeile care alaptea!a caci laptele este produs decorp din sange si la femeile care sangerea!a prea mult la menstruatie, indeosebi daca se simmt

slabite. -ste si remediul pt. slabiciune dupa diaree indelungata, deci pt. pierdere de licide.

*angele este produs de fapt de splina %lucru necunoscut de medicina inca) si $ina actionea!ain principal la nivelul splinei. -ste si unul din primele remedii pt. malaria, o afectiune care

afectea!a splina.

Trio ideal dupa operatii cu pierdere mai mare de sange sunt deci 1taph4sa)ria %pt. taietura

si @violul suferit de corp), China pt. pierderea de sange si refacerea sangelui si Arnica pt.

impiedicarea si vindecarea ematoamelor.

&upa operatie se dau 1(3 do!e de *tapysagria %$'30 sau 200) , pe urma !ilnic $ina %$'>(

30, 2(< !ile, 1(2 ori pe !i in functie de dilutie ) si la (6 ore dupa *tapysagria se poate incep

cu Arnica $'>($'30, 2(3 ori pe !i, in functie de dilutie). &upa ce rana sa incis destul de

bine se poate da $alendula %$'(1<) pt. vindecarea cicatricei si a pielii la nivelul desuprafata. $alendula nu este buna data inainte caci are nu are efect la tesuturi mai adanci si



ciar poate ingreuna vindecarea daca rana nu s(a incis la nivel mai adanc caci in momentulcand rana se incide doar la suprafata apare puroi si sangele si puroiul nu mai pot fi eliminate

cum trebuie. ;indecarea pielii se face din interior catre e"terior si ranile incise fortat vor provoca probabil mai multe problem decat cele care se vindeca in mod natural.

5ai este un remediu important la operatii Posporus %$'30) # la cei care nu incetea!asangerarea si la cei care vomitasi au sen!atie de greata dupa aneste!ie %des copii si femei).

0rarile intepaturilor 5in6ectii7 in*uii7 anesteie in sira spinarii8

Bnii pacienti raman dupa in+ectii ori cu dureri in !ona intepata ori cu diverse afectiuni aparutede la nervii afectati de ac, in special daca acestea au fost facute in sira spinarii # cum est ca!ul

aneste!iilor. :emediul pt. astfel de dureri si afectiuni este de regula 'ypericum perforatum

%$'30(200).4n ca! ca 'ypericum nu are nici un efect remediul urmator este ?atrium sulfuricum $'30 sau

200.5ai e"ista si remediul Ledum palustre care nu actionea!a insa la nervii afectati ci numai la o

posibila infectie cau!ata de bacterii insa cum acele sunt sterili!ate, este putin probabil ca sa fie

nevoie de el.La cei care raman cu ematoame dupa in+ectii si infu!ii se poate da Arnica atat oral cat si

local, frecat pe piele cu apa in care a fost di!olvata o granula.

O anue *ora de alaiala. -"ista mai multe forme de balbaiala. La cea la care omul nu poate pronunta cuvantul, cand se impiedica la primele silabe si nu poate duce cuvantul la bun

sfarsit gen @pC pC p.. paCpaCpaCpamCpammCpammm.(.pamantC remediul tipic este*tramonium. Acest remediu este legat foarte des de un pericol imiment de moarte trait candva

%la nastere, intr(un accident, operatie, etc.). &es, in urma acestei traume este sau a fost

pre!enta si frica de intuneric sau de tunele %locuri stramte si intunecoase.). &aca aceasta cau!asau simptome sumplimentare sunt pre!ente, remediul este cu atat mai indicat. &ilutiile pot fi

de la $'30 in sus.

Caini care usca *ara nici un avertisent: elladonna %$'30) # remediul este pt. caini D

Iposiilitatea de a adori la persoanele care lucreaa prea ult si sunt @insurati cu

lucrul %medici de garda, etc) ?u" vomica $'>(12(1< sau 30 %1(2 do!e inainte de culcare).

Pericol de in*arct acutLa infarct sunt pre!ente cel putin 3 probleme frica de moarte, afectiunea inimii si a circulatiei

si o supraaciditate in sange.Erica $aracteristica in ma+oritatea ca!urilor # cel putin la primul atac # este o frica

coplesitoare. Pacientul este sigur ca o sa moara si este ingro!it si agitata. 4ntr(un astfel de ca!,remediul necesar este Aconitum %$'30,200, 15) si 8l va calma aproape instantaneu. 4nsa daca

frica aceasta mare si iminenta de moarte nu este pre!enta remediul nu va face nimic.

La persoanele care au facut o data infarct si au primit Aconitum cu succes, nu vor mai avea adoua oara aceeasi frica si remediul nu va mai actiona, ciar daca a avut efect prima oara.

4n ca! ca frica este de alt gen trebuie dat alt remediu, insa aici remediul este mai greu de alescaci sunt multe psobilitati.



Bn remediu general pt. frica in astfel de ca!uri este @remediul floral 5imulus $'12 si dacaeste pre!enta si panica se poate adauga si $erry plum este @remediul floral 5imulus $'12,

$erry plum $'12

Reedii pt. inia la in*arct

:emedii tipice si generale pentru stadiul de infarct si preinfarct sunt ?a+a tripudians $'(>(

12 si *tropantus ispidus $'3($'. *e poate da numai ?a+a de mai multe ori sau se pot daambele alternant. *tropantus da putere inimii si o tonifia!a rapid. ?a+a se poate da !ilnic 1(2

ori mai mult timp si este in stare sa refaca anumite probleme legate de inima. *unt medici

omeopati care prescriu ?a+a in dilutii &F sau $' in mod standard la toti cei care au avut ininfarct, alti medici previn infarctul acut numai cu *tropantus.

Reedii speciale in *unctie de siptoele preente:

1. *en!atie de inima stransa de o giara $actus grandiflorus $'30 %cateva do!e pana ladisparitie)

2. *en!atie de arsura la inima insotita de an"ietate, frica de moarte si agitatie fi!icaGmentala.Pacientii au in general oroare la gandul mortii, ciar si cand sunt sanatosi Arsenicum album

%$'200, 15)

3. Puls e"trem de lent &igitalis purpurea $'1< sau 30.

Coaterea aciditatii arite din san)e:

Aciditatea marita din sange in ca!uri de infarct sau comotie celebrala se poate aniila rapid cu

bicarbonat de sodiu diluat in apa %1(2 lingurite se pun in ceva apa si se bea des din apaaceeasta).

$ongestia de sange craniana

La multe boli este pre!enta o adunare de sange e"cesiva in cap %congestie) care creea!a multe probleme pacientului si pentru care nu e"ista nici un medicament cimic si nici o operatie.

4nsa e"ista remedii omeopate care a+uta rapid si efectiv. :emediile principale suntelladonna si lonoinum si inca cateva remedii.

$au!a aceste congestii poate fi caldura, e"punerea la soare, insolatie, suparare, enervare, boli

circulatorii sau tensiune arteriala marita dar si multe medicamente. La cei mai multi oameni seinstalea!a dureri de cap in urma acestei congestii.

*imptomele la elladonna si lonoinum sunt foarte similare. Ambele au sen!atie de cap plincu sange, durere de cap pulsatila si violenta, ambele au agravare de la !druncinarea capului,

fata rosie, eventual carotide pulsatoare, sen!atie ca e"plodea!a capul. sen!atie ca ocii ies dinorbite, membre reci iar uneoeri creierul nu mai functionea!a bine conducand la simptome degenul @nu recunoaste pe cei din +ur sau locul unde se afla, deliriu, lesin.

Afectiuni la care apar aceste simptome sunt dureri de cap sau 'A.

Diferentele intre cele 2 remedii sunt urmatoarele:

la elladonna simptomele apar brusc si dispar des si brusc si ameliorarea %la dureri de cap)

apare de la aplecatul capului catre spate si odina. La lononium aplecatul capului catre spateagravea!a, deci invers ca la elladonna. La lonoinum statul cu capul ridicat pe perna

ameliorea!a, insa acest lucru poate fi valabil si la elladonna. &urerile de cap si congestiaeste mai violenta la lonoinum decat in ca!ul elladonna si aversiunea catre caldura si soare

este mai mare. elladonna era des pupilele dilatate.

lonoinum suporta des !druncinarea corpului dar nu suporta caldura si elladonna este desagravat de frig si suporta caldura. elladonna are des e"tremitati reci in timpul congestiei



craniene, la lonoinum nu prea este cunoscut acest simptom. lonoinum nu suporta sa poarteceva pe cap.

lonoinum este remediul omeopat facut din nitroglicerina, un medicament cimic dat des la pacientii cardiaci.

Acele pastile pot creea deci o congestie celebrala si diverse boli.

Pentru memorare elladonna etter ac=Hards %I ), lonoinum este agravat la datcapul catre spate.

?itratii din nitroglicerina sunt descompusi in mono"id de a!ot %?7),care actionea!a asupraarteriilor, slabind muscii acestora, ca urmare arterele se dilatea!a. -fectul nu apare si la vene,

ca urmare volumul de sange catre creier este marit, fara a mari insa si capacitatea de transport

a venelor. $a urmare e"cesul de congestia de sange insotita si dureri de cap sunt urmareaacestui fapt. $ine ia nitroglicerina la boli de inima poate fi sigur de astfel de simptome. 4nsa

multe alte medicamente contin combinatii de nitrati si a!ot care si ele pot duce la formarea de ?7 in corp si ca urmare a dilatarii fortate a arteriol

Bn alt remediu cu simptome identice la congestia celebrala este 5elilotus officinalis, un

remediu facut dintr(o planta. &es la acest remediu apar sangerari na!ale care duc la eliminarea

surplusului de sange si usurea!a astfel pacientul.4n orice ca!, in ca! un remediu nu actionea!a dupa cateva do!e, se poate incerca alt remediu.Bnul din ele va actiona.

1enatie de un ou tare care se site la capatul eso*a)ului 5la intrarea in stoac8. La

multe boli gastrice apare aceasta sen!atie care este inlaturata de Abies nigra %$'30 sau altadilutie)

Depresie cu dorinta de sinucidere

&epresie cu apatie, lipsa de cef de viata si dorinta de a se sinucide dupa un esec financiar saudupa un soc mare, la persoane care erau normale inainte. :emediul este Aurum metallicum

105. Aceste persoane sunt cele care se sinucid cu adevarat daca nu ies din depresie. -ste

remediul cri!elor financiare si al bancroturilor, al bogatilor care se sinucid cand isi pierdaverea sau reputatia %ve!i ministrul ?astase). 4nsa pot fi si alte cau!e. 5edicul omeopat

eu=ens a devenit depresiv si s(a vindecat singur cu Aurum dupa ce fica lui a suferit unaccident grav de masina. 4n general sunt oameni arnici, cu +oburi bune si cu simt mare de

responsabilitate. 7ricine poate da remediul asta daca aude de cineva care pierde bani sau +obul

si devine depresiv ca nu mai stie cum sa raneasca familia. -ste ciar nevoie de acest remediude a salva acesti oameni de la sinucidere si boala.

-fectul este uluitor. -"ista insa alte remedii pt. dorinta de sinucidere si depresie, Aurum nu va

actiona in toate ca!urile.

Decese si pierderea iuitilor sau deceptie sentientala

4gnatia amara 15 sau 105 este remediul care se poate da in >>,>>J din ca!urile de suferintadupa moartea cuiva drag sau despartire cu suferinta sentimentala( inima franta. :emediul este

indeosebi necesar la copii si femei, sau la barbatii mai sensibili # cu atat mai mult cu cat

sufera in tacere si se retrag sau mai ales la parintii care isi pierd copiii, indiferent de se" si tip.

4n ca! ca durerea s(a /impietrit si este de+a de+a cronica si pre!enta d emult timo remediul cel

mai indicat este insa ?atrium muriaticum 105, daca persoanele sunt intrivertite si retrase sauau devenit asa dupa un astfel de eveniment.

4n ca! ca a suervenit insa o apatie si indiferenta mare dupa o deceptie remediul este Acidum



posporicum 15 sau 105.*i aceste 3 remedii poti fi folosite de amatori cu mare succes si simplitate.

Dureri de oase noaptea7 indeosei in oasele ari.

:emediul tipic este Aurum metallicum 15. 4n ca! ca nu actionea!a se poate incerca Luesinum

15 sau 105

1iptoe care indica Mercurius soluilis

ranspiratie noaptea, alena, salivatie marita. &aca aceste 3 simptome sunt pre!ente toate

5ercurius este foarte probabil si trebuie verificat in materia medica. -ste un remediu des

intalnit si are multe simptome, insa aceste 3 sunt simptomele ceie.

1iptoe care indica Phosphorus

&orinta de bauturi foarte reci, sete mare, frica de tunete sau fulgere, persoane e"trovertite si

descise, cu dorinta de afectiune si simpatie, des dorinta mare pt. sare si ingetate, des pistrui pe fata. &es afectat de electricitatea din atmosfera. Aceste persoane sunt afectate negativ de

infu!iile cu clorura de sodiu si de antibitice daca le primesc in spitale si vor face des pneumonie de la ele (a dic ali se usuca plamanii I aprindere de plamani. :emediu care

antidotea!a sarea este Posporus, deci Pos. ii va a+uta la penumonia facuta in aceste ca!uri.

1iptoe care indica Calcarea caronica

ranspiratie la ceafa, tendinta la ingrasat, obe!itate, lenes sau greoi la miscare, dentitie

intar!iata si raitism, dorinta mare la lapte si oua.

Prolee cu lu+atii vechi nevindecate la )lene

&aca este pre!ent si edem %umflatura) remediul este *trontium carbonicum $'200, se ia de

mai multe ori la un anumit interval.

Electrocutare la atin)erea oiectelor etalice.

Bn simptom care apare regulat la multi oameni cel mai indicat remediu este :ododendron

$'30$el mai indicat remediu dupa o sperietura puternica este 7pium 15. &aca persoana este insa

agitata si vorbeste mult dupa sperietura remediul este insa Aconitum $'200 sau 15 sau 105.

Trio pt. uscaturi de capuse*e ia alternant de 1(3 ori Ledum $30, *ilicea $'1< si daca este pre!enta frica de capuse si de

boala de+a se ia intai *tapysagria $'30 sau 200 si pe urma restul.

:emediile actionea!a la nivele diferite si sunt toate necesare. $ombinatia asta a fost relevatade o clarva!atoare dupa ce am intrebat(o care din remedii este mai util.

&aca e"ista si pericolul de borelio!a se ia preventiv %da protectie D) orrelia burgdorferi$'200 sau 15 de 1(3 ori.

Reediu )eneral la T9C si orice oala de plaani cu uscaciune 5tuse uscata8 sau la

oaenii uscati7 indeosei la atrani.

5ulte boli sunt caracteri!ate prin uscaciune. $ine inlatura uscaciunea din organ sau trup

vindeca si fara ca sa gaseasca vreun simimimum la simptome DBn remediu nou descoperit de mine de la 'ildegard si verificat de o clarva!atoare este

/rasimea de balena albstra pura %in $'>, 12, 1< sau 30). *e poate da !ilnic in ca!urile de

mai sus # pana la disparitia simptomelor sau ca remediu a+utator daca este pre!enta uscaciune.Am vindecat de+a 2 ca!uri de tuse uscata dupa tratamente inutile si daunatoare cu antibitice cu



acest remediu. A fost dat insa alternant si cu &rosera rotundifolia care scoate secretia si a+utasi el la readucerea ume!elii in plamani. *i $(ul si astmul sunt o forma de uscaciune a

plamanilor. rasimea de balena este un remediu e"trem de util si de usor de folosit caci nutrebuie repertori!at ci doar identificata uscaciunea. &aca e"ista, remediul va a+uta.

:emediile omeopate de mai +os nu sunt inca cunoscute si ca urmare sunt ori imposibil de procuratori numai la anumite farmacii mai dotate in ca!. 4nsa ciar daca e"ista ca remedii fi!ice

afectiunile si simptomele descrise aici nu sunt cunoscute in omeopatie.

:emediile si indicatiile au fost descoperite prin anali!area informatiilor din cartile lui'ildegard si a altor surse clasice de fitoterapie cu a+utorul unei persoane capabila sa vada

dincolo de materie sis a interprete!e correct lucrurile va!ute. &e fapt toata fitoterapia se ba!ea!a pe acest mod de procurare a infomatiilor de la Ayuverda pana la 'ildegard, remediile

au fost descrise de oameni cu clarvi!iune spiritual si nicidecum descoperite la intamplare sau

prin e"perimente.

:emediile pot fi facute insa de oricine cu metoda cu apa programata de nume, descrisa pe

acest forum.

?u toate remediile au fost testate de+a, insa informatiile de pana acum au fost toate veritabile.otusi riscul de folosire si(l asuma fiecare personal.

lori de ;isteria sinensis 5CH%#7 CH"##7 $M8

Planta asta a+uta mai ales dupa bolile grave de plamani. A+uta omul sa isi revina din starile de

covalescenta pulmonara. :eface celulele plamanului. :ela"ea!a celulele plamanului si astfel, prin rela"are se produce o mai buna o"igenare, datorita dilatarii celulelor, prin rela"are.

:emediul de face din flori si trebuie dat in dilutii inalte

Afectiuni $, pneumonie, bronsita cronica, stadiu avansat de tbc, merge la orice boala de pamani ca remediu au"iliar.

&ilutiile inalte merg pana la celule fi!ice si in aura, caci si aura are celule %eterice)Poate fi si un remediu ad+uvant la cancer caci la cancer e"ista in celule o lipsa de o"igen. Prin

rela"area celulelor

ea se poate o"igena mai bine si acest lucru a+uta atat celullor defecte cat si celor slabite care pot fi infectate.

-erascu thapsus

A+uta la tristetea cau!ata de saracie sau de lipsa de bunuri materiale, cand omul este atasatmult de lucrurile materiale si oameni. La cei care nu au unde locui sau nu au frati surori. A+uta

si la cei care nu au baut lapte de mama. $a dilutii $'200, 15, 105 sau L512, L51F.Pe plan fi!ic este bun la tusea uscata de la inceputul sau sfarsitul racelilor si la raguseala de la

raceli %dilutii $'<($'1<

Centaurea c4anus

Aceasta planta este recomandata de 'ildegard la fracturi si trebuie deci sa fie mai efectiva

decat tataneasa %*ympytum) la fracturi. 'ildegard nu recomanda tataneasa la fracturi.

Lipirea fracturilor se face cu aceste remediu prin intensificarea ionilor de calciu in !onale!ata. Planta afeceta!a si stimulea!a deci rinicii care produc acesti ioni. -ste clar ca fara ioni



de calciu fractura se lipeste mai greusi in acest ca! nici *ympytum nu are cum sa a+ute caci el lipeste cu a+utorul ionilor.

4deal este poate la fracturi o combinatie de $entaurea cu *ympytum una a+uta la creearea deionii de calciu in cantitate suficienta, cealalta lipeste mai repede tesuturile noi formate.

14ph4tu o**icinalis %tataneasa)

Acest remediu este folosit in omeopatie numai la fracturi si la lovituri in globul ocular.4nsa nimeni nu stie ce face e"act. Acest lucru am descoperit prin 'ildegard care spune ca este

bun

la ernie, lipind tesuturile rupte. Avand in vedere ca lipeste oase, lipeste tesuturi si lipesteociul le!at inseamna ca efectul plantei este unul de lipire al celulelor indiferent de natura

acestora. *i acesta este si adevarul. ?umai la nervii sectionati nu a+uta decat putin caci acestiaau o structura mai aparte. 4nsa unde este vorba de tesut

care trebuie lipit %sectionare, taiere, rupere) *ympytum lipeste. -ste deci un lipici organic si

a+uta deci la rupere de tesut sub orice forma.

*ympytum in $'30 sau 200 dat des %la 2( ore) a+uta la durerile de oase cau!ate demetaste!ele canceroase.

Di*erenta intre Ruta si Rhus to+icodron la entorse si prolee cu tendoanele

Aceste 2 remedii se folosesc des in ca!uri similare si au modalitati similare, sunt greu de

diferentiat.&iferenta este urmatoare :us to"icodendron strange tendonul %intins prea mult in urma unei

entorse), :uta il elastici!ea!a %cand s(a intarit), il face fle"ibil din nou. &eci unul contracta

altul rela"ea!a si dilata.La entorse veci unde piciorul este inca umflat si nu se vindeca remediul este *trontium

carbonicum.

Eth4licu

-ste remediu facut din alcool pur si folsit ca remediu omeopat iniba celulele sa nu mai

absoarbe alcoolul. *e poate folosi la cei care au baut%prea mult), care sunt in coma alcoolicasau au depasit limita dorita.

&ilutii $'1<, $'30, ma"imal. $'200.

Reediu *loral din Protea nanal

Acesat floare este buna pentru oamenii rusinosi. A+uta si la cei care din i!olare doresc sa se

sinucida siciar sunt in stare sa o faca. $ei care nu vorbesc de sinucidere dar o fac in tacere.4n general oameni tacuti, i!olati, nesociali, rusinosi

Calcarea sul*urica 5Calciu sul*uricu8

-ste un remediu omeopat si o sare tisulara. 4n dilutii +oase %$'1< sau &12) a+uta larepararea

articulatiilor unde tesutul articular este deteriorat %artro!a K).$a remediu suplimentar a+uta *ilicea insa acesta numai la suparafat articulatiilor si nu la

tesutul adanc.

*ilicea este deci indicat dupa ce $alcium sulf. a reperat tesutul in adanc.



,ac huanu

Acest remediu este facut din lapte de mama. *e foloseste in dilutii crescatoare de lca $'30

pana 1005 la cei care nu au baut decat putin lapte de san. :epara daunele emotionale suferite

din lipsa laptelui de mama. *e iau cate do!e la ceva interval de cateva saptamani %2().

5ai +os este un remediu mai bun pt. cei care nu au baut deloc lapte de san %Lactuca perennis)

,ena inor

-ste lintea de apa. A+uta la raceli cu secretie apoasa, la polipi, rinita atrofica si obstructiena!ala cau!ata

de polipi si inflamarea mucoasei. &es miros urat in gura dimineataAgravare de vreme umeda. &ilutii $'($'1<

1aliva de poruel

Pe plan fi!ic a++uta la boli genitale cau!ate de virusi %clamidia)

Pe plan psiic a+uta la cei carora le este frica sa !boare din cuibul mamei, la ce care stau incalanga fusta mamei. $iar daca sunt casatoriti ei sunt inca dependeti de mame.

Cioc de vultur sau ai ine 1aliva de vultur

$iocul de vultur este folosit impreuna cu alte remedii de 'ildegard la fabricarea unor remedii

contra cancerului si unor boli cau!ate de microbi.Aici este de fapt saliva din cioc care contine

niste en!ime in stare sa omoare microbii caci vulturul se raneste si din oituri si deci puterealui trebuie sa fie mai mare decat a microbilor.

*e poate folosi ca remediu ad+uvant la cancer si la alte boli cu patogeni periculosi. -ste bunala orice boala cu microbi %mari), de e"emplu si gastrita cu 'P;.

reediu hoeopat din *loare de Davidia involucrata

Aceasta floare arata ca o batista. *imilitudinea consta e"act in acest lucru remediul omeopatfacut din

floare a+uta la ranile la nas cau!ate se suflatul nasului sau ranile la piele cau!ate de ero!iune

cat si la ranirea rinicilor de la pietre, cand apare emoragie. *e poate folosi si dupa operatii pt. scoaterea pietrelor de la rinici. ;indeca mucoasele interne si tesutul intern prin faptul ca

le usuca bland, mai ales daca tesuturile interne sangerea!a sau daca sunt inflamate. :emediulse face din petale impreuna cu bulbul negru.

/:emediile si indicatiile au fost descoperite prin anali!area informatiilor din cartile lui

'ildegard si a altor surse clasice de fitoterapie cu a+utorul unei persoane capabila sa vadadincolo de materie sis a interprete!e correct lucrurile va!ute. &e fapt toata fitoterapia se

ba!ea!a pe acest mod de procurare a infomatiilor de la Ayuverda pana la 'ildegard, remediile

au fost descrise de oameni cu clarvi!iune spiritual si nicidecum descoperite la intamplare sau prin e"perimente.

'anemann oare cum a reusit sa descopere si descrie atatea remediiK&oar fi!ic este imposibilsa faci asa ceva intr(un timp relativ scurt.

Pe langa faptul ca a fost a+utat invi!ibil de ingeri, fiind trimis de &!eu tocmai cu aceastamisiune, 'anemann a luat intai



ca remediile cele mai probabil substantele folosite la vremea aceea de medicina alopata%mercur, nitrat de argint, aci!i, etc) cat si plantele cele mai to"ice %elladonna, Aconitum,

:us, etc) cat si mineralele de ba!a in forme o"idate %$alciu, fier, pospor, magne!iu)

Red snapdra)on # cu eticeta se scrie /Antirrinum ma+us $' facut din flori %(ul se

inlocuieste cu dilutia dorita)

4n dilutii +oase %$'3($'30) a+uta la sangerari gingivale, la cei cu gingii moi in special.

loarea de avocado ca remediu floral # /remediu floral din floare de avocado

-ste buna la e"amene si la invatat eama de e"amene, probleme cu invatatul, memorie slaba

# da forta mentale # limpe!este mintea, o clarifica, elimina alte ganduri, a+uta la concetrare

rebuie luata !ilnic inainte de a invata. &e 3 ori pe !i daca inveti toata !iua. *e ia numai cat

inveti, adica numai de 2 ori dacainveti numai +umatate de !i.

loare de i)dal # ca remediu floral /remediu floral din floare de migdal

&a optimism si calm mintii,clarifica mintea, ca si cum te(ai tre!i din somn, ca dupa un somnodinitor. ?u este pt. invatat, ci in general. A+uta la confu!ie mentala, oboseala cronica,

postoperator, da o forta mentala dar putina forta fi!ica.

A+uta la efectele negative de la aneste!ice. Pe fi!ic purifica organismul la nivelul pielii maimult, dar in boli de piele usoare, acute, ec!eme, dupa boli de piele, pt. curatire. - buna si la

cicatrie ca sa se duca, daca au ramas dupa boli de piele.A+uta si la purificarea rinicilor.

Reediu util pt7 cei plecati la lucru in strainatate

/$ampanula persicifolia $' facut din floare # (ul se inlocuieste cu un numarcorespun!ator dilutiei %<, ,>,1<, 30)

sau se poate face si ca remediu floral /remediu floral $ampanula persicifolia

-ste pt. oamenii de familie, e"trovertit, vorbareti.&a insorire mentala. - pt. omul care sufera pt. ca nu are membrii familiei pe langa el

*e bucura f. mult de frati si surori - pt. omul care trebuie mereu sa(l lau!i ca sa fac treaba.

- si pt. omul caruia ii trebuie sporita increderea in sine.

5ai +os inca cateva remedii noi, utile si inca necunoscute descoperite de mine care se pot face

numai cu metoda cu eticeta deoarece nu se pot cumpara nicaieri.

<4nadenia odoratissia %se poate face numai din flori sau din toata planta. -"ista insa ofloare alba si una ro!. &ilutii $'30, $'200, 15 , 105 si mai mare)

-ste de fapt o planta care ar trebui cunoscuta in omeopatie caci este planta deceselor si

tristetii cauata de un evenient 5despartire7 deces7 aandon7 pirederea e+aenului7 etc8

-ste similar cu remediul 4gnatia insa este o mare diferenta intre 4gnatia si aceasta planta si

anume la 4gnatia caracteristicaPRI=CIPA,A la tristete este e)o(ul ranit sau deaa)irea7 deceptia. Pe cand la aceasta



planta nu este asa si acest ca! apare mai des decat stadiul de 4gnatia. $and o fata este parasitasi are ego(ul ranit 4gnatia e remediul, insa cand cuiva ii moare cineva drag si e trist 4gnatia nu

mai este buna caci nu are nimic cu ego(ul aici si atunci planta asta este cea mai potrivita.

:emediul din floarea ro! merge pe acut, ca! proaspat, iar alb cand e trauma e vece. A+uta la

acceptarea traumei veci, cand nu ai luat e"amen, nu ai servici , ai picat la e"amen, ti(a muritcineva drag, etc.Planta asta e cand e ranit sufletul, nu ego(ul D $and e ranit ego(ul si omul !ice /cum a putut sa

ma paraseasca, etc. atunci 4gnatia e remediul.

4n ca!uri acute deci /ymnadenia odoratissima ro! $'30M sau mai inalt iarin ca!uri mai veci unde trauma nu a fost vindecata /ymnadenia odoratissima alba 15 sau

105 % la ca!uri veci dilutii mai inalte D)

Pin)uicula Alpina # remediul infectiilor in gat D *e face din floare numai. &ilutii pana in$'30 in mod caut si pana in 105 daca e ceva cronic.

A+uta la amigdalite inflamate acut, dar merge si pe cele inflamate cronic. 1e poate da practic

la orice ai)dalita.

&aca e cronic reinflamea!a si vindeca. A+uta si la plamani, armoni!are, cand nu mai are forta

sa lucre!e, cand nu mai are putere sa vb sau tuseasca, cand nu mai are aerCmerge si la pneumonii. ;ede numai infectii.

Hepatica noilis %se face numai din floare. &ilutii $'($'30 in ca!uri acute si mai mari ca

$'200 in ca!uri cronice)

*e cunoaste de fapt in omeopatie dar se foloseste rar. A+uta la ficatul inflamat acur dar si la

gat si comunicare.

A+uta celor care nu poate sa comunice, la cei carora li se pune nod in gat cand vor savorbeasca, la cei care au frica sa vorbeasca in public. :emediul da puterea de e"primare,

putere de comunicare. $ura+ul e legat de ficat DA+uta si la bolile de tiroida daca sunt pre!ente aceste sen!atii sau frici.

Ph4teua scheucheri %facut din floare, dilutii $'( $'30)

A+uta la boli cau!ate sau agravate de virusi la gripe, raceli, bronsite. 4nsa atentie caci ingeneral racelile nu(s cau!ate de virusi ci de /raceli si in general viro!ele sunt mai rare si au

simptome deosebite. A+uta si la sistem imunitar slabit de virusi. A+uta ciar si la astm.

Muscari areniacu %se face din toata planta si cu flori)-ste un remediu care curata si desfunda. &e e". rinici si broncii imbacsite. A+uta deci la

bronsita si la e"pectoratie, curata

broniolele. - bun in special la bronsita cronica, cand nu se poate e"pectora si e uscaciune.4n plus curata papilele gustative atunci cand se pierde gustul de la raceli si infectii.

Muscari coosu %se face din toata planta. &ilutii $'($'30)A+uta la inflamatii acute la broniole, deci nu daca s(a cronici!at sau s(a uscat secretia. -ste

deci pt. bronsita proaspata.

Bn simptom este tusea deasa si iritanta din cau!a secretiilor.



<loularia nudicaulis %floarea arata ca un virus. *e face numai din floare. &ilutii $'($'30)

A+uta la virusi '4;, epatita si $, 5erge si la viro!e la gripe si receli dar nu merge la bacterii

4n egenral sunt afectati oamenii care muncesc f. mult, care uita de ei.

A+uta si la boli autoimune, psoria!is, ec!eme de piele. oli autoimune cronice.

Convolvulus cantarica %se face numai din flori dilutii $'>($'30 sau mai mari ca $'200)

7 planta pentru femei. A+uta la cele car au vulva sau vaginul prea stramte, le rela"ea!a si

descide.A+uta si la femeile care au fost violate si nu mai au placere la actul se"ual sau nu au invins

trauma.

,actuca perennis %numele ei contine cuvantul /lapte D *e face din toata planta, se poate da

si in dilutii inalte)

Bn remediu ce seamana in efect cu remediul omeopat Lac umanum %facut din lapte demama) si care este dat printre altele si la cei care nu au supt deloc sau putin lapte de mama.

Lactuca este insa mai universal in efect decat Lac umanum si diferenta este ca Lac umanum

e mai bunla cei la care au primit numai putin lapte de mama in timp ce aceasta planta mai degraba la cei

care nu au primit deloc.*e potriveste si mai bine daca este vorba de primul copil care mai tar!iu are rolul si datoria de

a spri+ini si a+uta pe mama, de a a+uta pe ceilalti copii, care ii spri+ineste pe toti dar el nu are

nici un spri+in, copii muncitori si silitori.

Er4throniu denscanis % planta are flori patate si este in doua versiuni, una alba si una ro!.

:emediul se face din toata planta, merge in dilutii +oase dar si inalte)

-ste remediu prostituatelor, a femeilor care numai simt nimic si isi vand corpul si care seculca cu oricine. 4si dau corpul in e"ces, lucru care provine de la traume emotionale din

copilarie. 5ai este buna si la viol traumati!ant, cu sangerari si testuri rupte. Pe viol acut cutraume fi!ice sau ruptura se da in dilutii +oase pana la $'30.

Eloarea ro! se da la ca!uri acute si cea alba la cele veci, cronice sau la prostituate. &eci se

adauga la urma si /alba sau /ro!.

Daca cineva *oloseste aceste reedii sa raportee e*ectele !

Daphne striata %se face din toata planta, merge si in dilutii inalte ) # a+uta la tiroida si paratiroida, a+uta in special la tiroida asimoto, la cea autoimuna, laipertiroidie.

Acesti oameni in general vorbesc e"cesiv de mult si vor sa fie acceptati social, au impresia canu sunt iubiti social, au comple"e si frici. &aca e ca! cronic trebuie date dilutii mai inalte.

1epervivu tectoru ssp. alpinu % se face din toata planta, merge si in dilutii inalte)

# este remediul copiilor care au suferit traume emotionale din cau!a abu!urilor corporale%batai) si se"uale.

$opii batuti, violati, batuti, suprimati, traume se"uale, viol de orice fel fie fi!ic fie psiic.Adica si la cei care su fost insultati mult timp si au inceput sa creada. La traume recente se

dau dilutii +oase %$'30).



Persicaria aculosa # remediul sangerarilor acute D %se face din toata planta, dilutii +oase pana la $'30)

Aceasta plante este buna la orice fel de sangerari acute, fie de la taieturi fie din orifiiciilecorpului %gura, anus, nas, vagin, uretra). - buna si la $ cand este sangerare de la tuse

puternica si reface alveolele pulmonare in acest ca!.

A+uta si la cisturi renale, la cisturi pulmonare. La noduli moi la sani, cisturi pulmonare,cisturi renale. :eface celulele rosii, prin splina, adica fortifica splina %splina produce

sangele DD) . A+uta cand faci sange in urina, proteinourie, cand e"pectore!i sange din plamanidatorita tusei e"cesive. A+uta la sangerari interne, vaginale, anale. :ana vaginala

- buna si la taieturi. 4nsa nu a+uta in trombo!a, e buna la sangerari rosu descise, nu la cele

incise %la cele incise cu sange venos 'amamelisD). A+uta si la noduli la sani moi de naturaseroasa, apoasa %deci nu noduli tari)

Bn alt remediu pt. sangerari este 5illefolium. &iferenta este ca Persicaria a+uta mai bine la

sangerarile acute pe cand

5illefolium la cele cronice, mai veci.

<entiana clusi %se face din floare numai)A+uta vointa la omul lenes %dilutii inalte)

A+uta la cei care se scapa pe ei cand au emotii %e"amen, programare, etc) # se da in dilutii +oase pana la $'30. Planta uscata si facuta praf a+uta dupa 'ildegard si la intepaturi la inima

si dureri la inima. *e poate folosi insa di in dilutii +oase ca remediu omeopat &6, $'3 pana

in $'. rebuie dat des in diluitie mica. A+uta si la infarct, cri!a de inima cu sen!atia camoare

>alia lati*olia # remediu general la boli de inima

-ste un remediu cunoscut in omeopatie pt. boli de inima, insa ce nu se stie este ca este bun laaproape toate bolile de inima indiferent de simptomele pre!ente. *e foloseste in dilutii $'<

pana la $'30.

Radio)ra*ii

:emediu cel mai bun pt. a elimina daunele aparute dupa radiografii si $ este Posporus

%$'>, 1< sau 30). rebuie luat insa de cateva ori in decursul la (10 !ile, caci o singura do!anu este suficienta.

ructe de da*in %dilutii +oase pana in $'30):emediul omeopat din fructele de dafin scoate rautatea din om, o scoate din sange # daca esangele malos, subtia!a sangele. Eructa arata ca o celula sanguina. &aca e sangele negru de la

o boala sau to"ine il face rosu, e posibil sa a+ute si la leucemie.

Curcua edoaria

-ste o planta focoasa. A+uta la par=inson, calmea!a si scoate secretiile rele din cap.

A+uta si stomacul, cand ai spuma in gura %la cei care fac spuma in gura cand vorbesc), a+utasi la stomac dar si la tiroida

Pt. spuma in gura si par=inson se face din floare, pt. stomac din din radacina.

<l4c4rrhia )lara %Lemn dulce # se foloseste in dilutii +oase pana in $'30)&a claritate mentala, cand esti confu! d ela oboseala, cand nu te mai poti concentra. A+uta la



creier.&a drumul la voce, a+uta la raguseli si probleme cu vocea. A+uta si ormonal la femei., da

drumul la menstruatie cand e prea uscat, cand lipeste menstra sau e prea putina menstra. - siun armoni!ator se"ual.

Inhalatii cu % uleiuri esentiale la raceli-ucalyptul merge la raceala in toi, cand e acuta si fluida. *i uleiul de menta merge la fel,ambele fiind focoase. *alvia imblan!este boala acuta, cu tuse, calmea!a tusea, e"pectorea!a si

usuca si descide bronciile foarte tare.

4enuparul a+uta sa se incorde!e bronciile ca sa e"pector!e, a+uta muscii pulmonari sa secontracte, sau alveolele, ca sa e"pectore!e. &eci salvia dilata si ienuparul contracta.

Aspleniu ruta(uraria # remediu pt. pietre Na fiere si alte probleme %se da in dilutii +oase

pana la $'30 si se face din frun!e si tulpina) ?umele german al pantei este /sparge piatra D

Acest remediu sparge pietrele de la bila in special sau le di!olva.Pe plan spiritual a+uta la oamenii /impietriti %putin sociali, i!olati, singuratici, mai uscati de

fel), aici in dilutii inalte.

A+uta si la oase, intareste oasele la cei care le au prea moi. 4ntareste si tendoanele.

Reedii pt. ue crapate

Pt. bu!e crapate am descoperit prin deductie o combinatie ideala si anume 'ypericum %repara

nervii, bu!ele sunt pline cu nervi) si *ympytum %lipeste tesuturile rupte). *e folosesc indilutii +oase pana in $'30, de regula a+ung $'>(12.

Lipeste o bu!a crapata in 1(2 !ile DDD La copii in 1 !i in general s(a refacut.

=ucile de la 1apindus saponaria %dilutii +oase pana la $'30)

-ste vorba de niste nuci produse de un copac si care contin sapun. *e poate spala cu ele.

?ucilearata ca niste testicule si de aceea a+uta la orice inflamatii la testicule si la testicule umflate.

$au!a acestor inflamatiisunt furii se"uale, ranirea orgoliului de partener, cand barbatul este respins de partener.cand e

respins, indignat din cau!a partenerei.

Tipan *isurat *ympytum in dilutii pana la $'30 %*ympytum lipeste orice tesut, nunumai oase)

Prote6are de vapiris ener)etici # 5enta pusa sub limba sau remediu omeopat 5enta

piperita $'3($'>

,eonotis ,eonurus %Oild &agga) # a+uta la cei cu vointa slaba. &ilutii mici pana in $'30,

ideal ar fi $'1.

Tanacetu partheniu sau Chr4santheu partheniu %dilutii mici pana in $'30, seface din toata planta)

A+uta la ca!uril de apa la plamani sau licid in pleura. *au daca e menstra prea puternica.

&eci usuca si ecilibrea!a e"cesele de umiditate.



Pulonaria o**icinalis # %facut din flori)A+uta in congestie pulmonara unde nu se mai pot dilata alveolele, constrictii si congestii

pulmonare.:eglea!a toate ca=rele cand esti epui!at, decongestionea!a ca=rele, muscii.

*i la inima congestionata a+uta, cand nu poti sa respiri, cum este ca!ul la atacurile de panica

sau la frica, cand nu ai aer si inima parca e stransa

1esania )randi*lora # e"ista doua variante, una rosie si una alba. :emediul se face din flori.

A+uta la glandele se"uale atat la barbati cat si la femei. -ste buna la cresterea libidoului, la

oamenii care sunt inibati se"ual4i face mai cura+os dpdv se"ual.

Reedii din pietre seipretioase de la Hilde)ard

'ildegard a descris originea si puterile de vindecare a unor pietre semipretioase.

$ele mai multe din ele sunt descrise si in Apocalipsa lui 4oan din iblie

i !idăria !idului ei este de iaspis, iar cetatea este din aur curat, ca sticla cea curată.

emeliile !idului cetă9ii sunt 8mpodobite cu tot felul de pietre scumpe 8ntQia piatră de temelie

este de iaspis, a doua din safir, a treia din alcedon, a patra de smarald, a cincea de sardoni", aRasea de sardiu, a Raptea de risolit, a opta de beril, a noua de topa!, a !ecea de risopras, a

unspre!ecea de iacint, a douăspre!ecea de ametist.

-pilepticii sa poarte o piatra de hrisopras cu ei %in germana $rysopras) si atunci boala nu(iva atinge caci piatra domoleste sucurile bolii.

Hrisolitul are o putere vitala atat d emare in el incat daca este pus in cuibul unei pasari sau a

unui animal nou nascut ila face sa !boare sau a mearga mult mai devreme. $a urmare se poatefolosi la noii(nascuti prematuri. *e pune o piatra in scutece, in pat sau la gat sau la mana

sugarului. *e poate folosi si ca remediu omeopat in dilutii mici %pana la $'1<)La adulti mareste puterea intuitiei astfel incat omul sa(si mareasca cunostintele prin

recunoasterea lucrurilor bune si folositoare.

Piatra de iaspis sa fie purtata ca bratara la mana de mama dupa ce a nascuta caci alungaduurile rele care se dau la copil.

Alte remedii utile de la 'ildegardurunculi painea de secara se incal!este la foc si se pune calda pe furunculi si asta iislabeste si ii vindeca.

$ine este bolnav rau si nu poate manca din cau!a epui!arii sa fiarba or si ova in aceeasi

cantitate in apa7 sa adau)e ceva *enicul si sa dea aceasta !eama bolnavului in loc de paine si!eama asta il va intari si ii va da putere.

$ine are capul bolnav sau piele abolnava sa spele capul sau pielea des cu apa inc are a fostfiert or.

Ovaul nu mai este bun de mancat celor care sunt foarte bolnavi sau foarte reci caci ova!ulcauta caldura in om si cand aceastea lipseste nu mai are putere. 4nsa la cei sanatosi sau cei



numai putin bolnavi este bun.

Muscaturi de caine

4ntai se tratea!a sperietura cu Aconitum $'30 la cei e"trovertiti si care se pot e"teriori!a

sau 7pium la cei mai intreovertiti care nu se pot e"teriori!a.

ratamentul ranii in sine

$ainii # ciar si sanatosi au saliva to"ica si muscatura lor este mai rea decat a altor animale.

Reediu de la Hilde)ard se pune aluat facut din faina grau in care s(a pus si albus de ou sise pune pe muscatura

unde se tine 3 !ile si 3 nopti ca sa scoata to"inele din rana. 4n aluat se poate aduaga si !eamade coada soricelului sau se poate lua remediul omeopat 5illefolium $'< pana la $'>. &upa

cele 3 !ile se pun alifii sau se iau alte remedii.

Drosera callistos 5este o planta carnivora8

-ste cea mai buna planta la muscaturile proaspete de caini. &in pacate necunoscuta inomeopatie. A+uta sa se elimine sau sa se digere microbii si bacteriile care apar in urmaacestor muscaturi.*e folosesc dilutii mici pana on $'30.

4n ca! de muscatura adanca cu nervi le!ati sau ca sa se impiedice infectia lor se foloseste

'ypericum $'30.4n ca! de caine turbat sau Lyssinum $'30.

'anemann recomanda elladonna si *tramonium in dilurii +oase pt. muscaturi de caini caci

aceste remedii impiedica inflamatia.

7 combinatie ar putea fii

1. :emediui pt. sperietura

2. elladonna $'30 cate do!e imediat dupa pt. rana si inflamatie dupa care se folosesteremediul cu aluatul de mai sus

3. &rosera callistos si 'ypericum alternant si des. 1(2 do!e de Lyssinum $'30 in ca! de banuiala de caine turbat sau se adauga *tramonium

la combinatia 3

<. &aca este caine turbat atunci se adauga si *tramonium la nr. 3 iar Lyssinum se ia mai des

5ucsaturile de pisica au nevoie de alte remedii D

Muscaturi de paian6eni: Ledum $'30

A*te in )ura. :emediul tipic care a+uta in ma+oritatea ca!urilor este Salium muriaticum %sauSalium cloratum, acelasi lucru) ind dilutii $'($'>, eventual si mai inalte.

4nca cateva remedii mici pt. probleme mari D *unt remedii necunoscute, geniale si mai alessimplu de folosit.

$and scriu /se face din toata planta inseamna ca se face din frun!e, flori si tulpina.

Etlin)era elatior %se face din toata planta) # impacarea se"uala cu propriul corp

-ste un remediu pt. probleme se"uale la femei, cand femeia nu se simte frumoasa, atragatoaresi cand



are impresia ca are o vulva urata. A+uta sa se impace cu propriul corp si sa se descida dpdvse"ual.

1trelitia re)inae # diabet %se face numai din floare, se da numai in dilutii pana la $'30)

A+uta pancreasul la diiabet. *timulea!a producerea de insulina si glucagon si se poate da la

orice forma de diabet, inspecial la formele cronice. A+uta si la cri!ele de glicemie acute. %&ieta diabetica moderna esteo eroare care mareste necesitatea de medicamente in loc sa o diminue!e. umatate de lingurita

de miere !ilnic st!imulea!a pancreasul sa lucre!e singur de e"emplu, !aarul artificial dat la

diabetici este foarte daunator si distruge si mai rau pancreasul.

Hed4chiu coronariu ? re)ele tiusului D %se face din toata planta)

imusul este o glanda situata pe inima si care are un rol important la sistemul imunitar.imusul este indepartat din pacate

la cele mai multe operatii pe cord ca sa se poate a+unga la inima si la cei mai multi oameni

aceasta glanda se usuca si isi pierde activitatea cu trecerea anilor. :emediul din planta aceasta

a+uta la reglarea si crestearea timusului. la ecilibrfarea lui si ca urmare a+uta la oamenii cusistem imunitar slabit. *e poate folosi la orice boala, ciar si la raceli si gripe ca remediuau"iliar, indeosebi la cei cu sistem imunitar slab.

Er4thrina e))ersii ? planta ovulelor iature

Planta aceasta a+uta la femile care produc ovule imature si care astfel nu pot fi fecundate. %nucunosc termenul medical pt. aceasta afectiune). :emediul se face din semintele rosii ale

fructului si din florile rosii.

La barbati a+uta la impotenta ba!ata pe cau!e fi!ice si nu emotionale.

Taeuia serrati*olia ? reediul pielitelor care prote6eaa or)anele si oul!

7rice organ are o anumite pielita care il prote+ea!a. 4n plus organele sunt adapostite int(o

pielita mai mare peritoneu. Acest remediu e bun la ranile sau le!iunile mecanice cau!ate laorice organ, %rani de cutit, glont, bisturiu, etc). A+uta insa si la le!iunile peritoneului si la piele.

Auta si la riduri %si la ridurile la burta dupa nastere la mame). :emediul se face din totcopacul si flori %scoarta, tulpina, frun!e, flori).

4n plus a+uta la le!iunile si arsurile unde in nod normal este nevoie de transplant de piele, unde

lipseste o bucata de piele.:emediul face sa creasca aceea bucata din piele care lipseste. *e foloseste in dilutii +oase pana

la $'30.

Aristolochia )i)antea ? este o planta cataratoare cu flori /blege cara atarna asa de parca nuar avea vlaga ca niste carpe.

*imilitudinea este ciar in aceasta blegeala D -ste bun deci la organe lasate, care atarna faravigoare, rinici sau uter lasat, deplasat. La uter care necesuita suport mecanic %plasa), organe

fara vlaga care coboara din locul ideal.:emediul se face din toata planta %frun!e, tulpina , flori )

Areria aritia # vindeca traumele emotionale cand ai pierdut ceva drag %persoana,

obiect) su nu ai acceptat pierderea. &a bucurie omului trist din cau!a unori pierderi peste carenu poate trece sau nu le poate accepta.

Acceptarea unui deces, a unei situatii rele, acceptarea unor pierderi materiale sau de persoane

dragi.*e poate folosi si in dilutie inalta daca e ceva mai veci.



Clitoria ternata # remediu folosit in medicina ayerveda. $a remediu omeopat a+uta la toate bolile cunoscute in ayerveda %ficat, curatirea ranilor, stomatita, emoroi!i, in special cei care

sangerea!a)Pusa pe rani actionea!a antibacterial. A+uta la rani si la ulcer la stomac si la stomatita.

4nsa mai se poate folosi # asa cum arata si forma si numele plantei la probleme se"uale la

femei legate de clitoris si orgasm. 4? acest ca! se face numai din flori, altfel se face din toata planta.

A+uta la cresterea clitorisului %o femeie normala dpdv se"ual are un clitoris bine de!voltat) sila potenta si libidoul feminin.

A+uta si la aparitia orgasmului.

Eustoa )randi*loru # se face din toata planta.A+uta la uter care sangerea!a, la uter inflamat, la rana pe col care sangerea!a.

Adroischus alstonii # a+uta la bolile de sange atunci cand celulele sunt diforme,

malformate %probabil si la leucemie)

Osteosperu *ructocosu 5reediu nuai din *lori8 ? producerea de horoni.

A+uta la toate glandele care produc ormoni. Lipsa de ormoni se"uali sau de orice alta

natura.

&ilutii +oase de e". la amanarea unei menopau!e premature. &ilutii inalte in ca!uri cronice%sau veci).

A+uta si la barbati si la femei. Pe plan se"ual a+uta in special la cei care au fost respinsi se"ualsau de partenerui si de aceea au incetat productia de ormoni.

Ipooea indica % 9lue Mornin) <lor48 ? antinevral)ic hoeopat !

A+uta la orice fel de dureri cap, oci, masea, etc. -ste ca un antinevralgic, calmea!a durerileacute de orice fel. *e foloseste in dilutii pana la $'30. 4n plus calmea!a oamenii nervosi, care

vorbesc repede, care vor sa iasa in evidenta %din cau!a unor comple"e). :emediul se face din

flori.

Alstroeeria pulchella ? reediu pt. chea)uril de san)e ? ai ales cele la creier.

Arnica este folosit in omeopatie in principal la urmarile produse de lovituri la cap sau

ceaguri de sange la creier sau altundeva.Acest remediu este insa mai bun ca Arnica la ceaguril de sange la creier deoarece

actuionea!a altfel decat Arnica.Arnica face ceagul seros, apos ca sa il di!olve si deci il umfla. Alstroemeria il usuca,

diminuea!a si absoarbe ceea ce il face mai putin periculos si mai eficient la ceaguri la capaparute dupa lovituri sau comotii.Acest remediu a+uta si la pete maronii la piele %tot un fel de ceaguriD). *e foloseste in dilutii

pana in $'30.:emediul se face din toata planta.

Pavonia hastata ? re)leaa enstruatia si a6uta la vene.

A+uta la duritate venoasa cu risc de spargere a venelor %provine de la un ficat dur). Lipsa edeelasticitate a venelor %&& $alcarea fluorica) A+uta si la emoroi!i. 4n plus reglea!a menstra la

femeile cu menstra dereglata, neregulata, intar!iata.:emediul se face din toata planta %inclusiv flori)



Duaan)a )randi*lora ? un alt reediu pt. clitoris si se+ualitate *einina. 1e *ace din

*lori.

-ste o planta pt. planul se"ual, a+uta la cresterea si stimularea clistorisului, creea!a secretiivaginale la femeile cu lipsa de secretie si uscaciune vaginala care in general sunt cau!ate ori

de e"cese se"uale in trecut ori de traume se"uale %viol , abu!, etc) insa e posibil sa a+ute si la

uscaciune din cau!e ormonale.

Annonaceae Artaotr4s ada)ascariensis ? reediul vulvei in*laate

A+uta la vulva inflamata, cand femeia nu poate fi penetrata. -ste des din cau!a ca inconstient

femeia nu(si doreste se" si o face numai ca nu poate refu!a barbatul. :emediul se face dinfloare.

Epidendru Oran)e 9lae ? uscaciune.

Aceasta planta a+uta la limfa si mucoase, caci produce secretie si pune in miscare limfa. *e

face numai din floare.

A+uta la tot ce e legat de mucus si uscaciune. Bscaciune anala care cau!a!ea constipatie unde

scaunul nu iese. -tc.&ilutii pana la $'30.

Monstera siltepecana o planta cu o *loare ala supera. # remediu singuraticilor A+uta a infamatii acute pe fi!ic %albul stinge rosul).

La psiic a+uta la tristete si depresie la vaduvi sau cei care nu au partener sau la copiii care nuau frati, cand te usuci de tristste. e a+uta sa accepti soarta si sa fi impact cu tine ciar daca

esti singur. &ilutii +oase pana in $30 pe fi!ic si inalte pt. psiic.

Hiiscus @o@io susp. saint6ohnianus # comple"e si bloca+eA+uta la comple"e de inferioritate, mai ales de natura se"uala sau de infatiseara fi!ica %de cum

arati, celie, etc),

A+uta si la femei sa se descida se"ual dupa un abu! se"ual sau un viol. A+uta sa se descidainima dupa traume emotionale.

Poate a+uta si la ipertensiune cau!ata de loca+e la inima cau!ate de traume emotionale.



$u ce se aseamana planta asta K $u o peruca. -"act la par a+uta, adica la cresterea parului D

1aussurea edusa se numeste planta, creste in 'imalaya. &in cau!a ca creste la inaltime

mare a+uta si la ipertensiune si dureri de cap de la tensiune inalta. 5ai a+uta si la dureri

menstruale dar numai cand sunt intepatoare, care inteapa brusc. %caci pe crestet planta face caun fel coroana intepatoare). *i mai a+uta la menstra prea abundenta %similar cu ipertensiune,

e"ces de sange) *e foloseste in dilutii +oase pana in $'30

Ra**lesia arnoldii # este cea mai mare floare din lume.

:afflesia arnoldii este cea mai mare floare din lume. -ste o planta para!it care nu are frun!e sinici radacina si miroase a cadavru. $u acest miros atrage insectele pt. a raspandi polenul.&upa cum arata petele albe pe fundalul rosu planta a+uta la leucocite # adica la celulele albe

din sange care omoara microbii. uline albe pe fundal rosu. A+uta deci la leucemie sau cancer

sau boli in care e"ista probleme cu celulele albe.Leucemia este /nebunia sangelui si este legata de ficat si mai ales de splina si nu de maduva

spinarii asa cum crede medicina.*plina este cea care produce sangele si caldura in corp. *e foloseste in dilutii +oase pana in

$'30.

La leucemie trebuie intarita si vindecata splina. Pt. asta sunt utile castanele comestibile pra+itesi remedii de splina %$eanotus americanus etc) sau remedii pt. sange %$rotalus orridus sau

altele)



A)rionia eupatoria # este un remediu descris de 'idegard. &upa ea a+uta la otraviri. $aremediu omeopat se poate folosii intradevar la otraviri si into"icatii. Eiind o planta to"ica

aniilea!a otrava prin similitudine. $a simptom tipic este voma insotita de ameteala. 5aia+uta si la ca!uri de sci!ifrenie incipienta.

rei remedii pt. tensiunea arteriala sca!uta.

ensiunea arteriala sca!uta provine de la nefunctionarea corecta a rinicilor sau din lipsacronica de apa %desidratare) # ca urmare este sange prea putin in corp sau de la sangele slab

si insuficient %care este produs de splina si nu de maduva asa cum crede medicinaD)

:inicii sunt efectati de tristete, depresie, traume emotionale si se"uale. $ea mai importantamasura

este vindecarea traumelor si a tristetii. rebuie ca bucuria si multumirea sa ia locul tristetii. 4n plus trebuie

alimentat corpul cu apa %fara acid DD) si renuntat la cafea si sucuri cu acid sau cu cimicale.

Apa nu poate fi inlocuita de ceaiuri si sucuri D ;e!i aici pe forum postul despre lipsa cronica

de apa in organism.

Afectiunea asta pare sa afecte!e mai mult femeile, in special femeile blande si prea linistite

care au un sange prea lenes, desi e"ista si e"ceptii cu femei foarte nervoase dar care ausangele /uscat, gros.

autul de cafea la tensiunea sca!uta # asa cum este recomandat de medici # desidratea!a simai rau corpul, ii fura mineralele si distruge nervii, care le femei sunt si asa foarte sensibili si

nu este o masura adecvata D $ine vrea sa se vindece trebuie sa renunte la cafea si sa se

idrate!e corect si suficient.$olesterrolul marit in sange este un semn de lipsa de apa si se trate!aa cu Capa D

Ar trebui deci data destula apa corpului si eliminate cau!ele care blocea!a rinicii sau

vindecata splina, sau marita cantitatea de sange din corp. *plina este afectata de baut rece side mancat de cruditati in mod e"agerat si nepotrivit. $aci tot ce este crud si apos nu arde

deloc bine in soba daca focul nu este de+a foarte puternic si asa este si la soba corpului careeste splina.

$ine mananca salate inainte de mancare gatita sau bea apa rece sau mamanca mancare rece

sau face e"ces de cruditati stinge focul si distruge soba %splina).

Pentru ca!urile de tensiune mica cunosc 3 remedii omeopate care dau re!ultate imediat insa

sunt doar remedii paliative, pt. stadiu acut, ele nevindecand cau!a. Pt. cau!a trebuie alte

remedii.

1. Rauol*ia serpentina # este o planta cu fructe misi si rosii care se aseamana cu globulele

rosii. Aceasta plantacontine alcaloi!i care au un fecte e"citant si deco incal!este sangele simareste si stimulea!a circulatia sanguina. *timuland circulatia sangelui creste automat si

tensiunea si corpul a+unge la parametrii mai normali. -"ista ca remediu omeopat si se face

din radacina numai.

Brmatoarele doua remedii actionea!a pe alt principiu ele maresc cantitatea de licide in corp,

marind probabil si cantitatea de sange sau mai degraba facandu(l mai putin gros. &eci eleactionea!a contra lipsei cronice de apa in corp. Amebele plante au flori galbene.



2. ;edelia calendulacea %este un remediu din Ayurveda folosit la mai multe afectiuni printrecare si la tensiunea mica).

$a remediu omeopat %cu eticeta sau nu) se face din toata planta.

3. Haplopappus ailahuen %este un remediu omeopat e"istent si se face din frun!ele uscate)

:emediul 1 nu poate fi combinat cu remediile 2 sau 3 si nici 2 cu 3 nu are rost caci se pot

aniila reciproc.rebuie ales si testat ce tip de remediu este indicat mai bine in functie de de!idratare sau

sange prea lenes.

oate remediile se pot folosii in dilutii +oase, adica $'<, $', $'> sau $'12. :epetarea lordepinde de necesitate si efect si de dilutia aleasa, nu e"ista reguli fi"e. *e poate testa la

inceput $' la nevoie 1(3 do!e la ceva interval si observa efectul.

5ancatul de dude rosii poate mari cantitatea de sange,

mancatul de castane comsetibile pra+ite repara si intareste splina,$eanotus americanus in dilutii $'<(> repara multe afectiuni la splina,/*plina de bivol $'M activea!a functiile splinei luat mai mult timp !ilnic de 1(2 ori.

Bn alt remediu pt. splina este praful de castane necomestibile e"pus la soare dupa Lorber.

oamna se culeg castane, se curata de coa+a maron, se taie bucatele mici si se e"pun la soare pe o sticla vopsita violet cata vreme soarele este la un ungi mai mare de < de grade cu

ori!ontala. *e e"pun vreo 10(1 !ile cu soare si se pastrea!a in restul timpului in borcane

incise ermetic vopsite violet pe dinafara. &upa e"punere se macina praf si se face ceai cu ele.-ste foarte rau la gust dar are putere mare de vindecare caci este o reteta de la 4isus prin a=ob

Lorber.

4nsa de+a prin idratarea corecta a corpului tensiunea prea mica se poate remedia foarte mult.

?u pot sa nu observ ca(n omeopatie e"ista mai multe remedii de ridicat tensiunea dar cel putin din ce am citit eu nu prea e"ista de coborat. Arnica daca nu ma insel, de pe la 1<$

/coboara, mai degraba rela"ea!a %am testat(o candva), la fel si Aconitul. Personal mi(as dori

tare mult sa stiu ca e"ista remedii cu efect rapid impotriva cresterii de tensiune, mai ales pe unanumit gen care parca urca la cap si simti ca tot sangele ramane acolo, sa nu mai !ic de alte

pericole.

Per total Arnica si Aconitul sunt singurele cu un efect bun si testat pe mai multe persoane intimp dar teama imi este ca nu vor tine la nesfarsit /trucurile astea.

-"ista mult mai multe remedii de coborat tensiunea decat de urcat si sunt mult mai bine

cunoscute in omeopatie.de e". elladonna, lonoinum , 5elilotus , 7pium si multe altele

Poti incerca oricare din ele in $'> sau 12. 5elilotus e cel mai rosu la fata, urmat de 7pium si

pe urma de elladonna, daca se scimba cumva culoarea fetei. La ell apar mai brusc ca lacelelalte. &ureri de cap pot avea toate, ca si sen!atie de caldura in cap. &iferentierea nu este

importanta cat e vb numai de un simptom. &aca sunt mai multe # fapt ce nu ai preci!at # pota+uta ceva la diferentiereCdaca nu le iei la rand. &e preferat plantele la lonoinum caci asta e

?itroglicerina si e anorganic.



ul)ensia *ul)ens %este o ciuperca, remediu necunoscut in omeopatie)5erge f. bine pe $A?&4&A, indiferent unde %vaginala, intestinala, bucala, etc).

Actionea!a ca un probiotic, reface flora probiotica.*e poate folosi dilutii +oase $'<, $'(> .in general pana la 30. rebuie luat !ilnic, de 3( ori

pe !i.

Bn remediu cunoscut in omeopatie este Candida alicans.

$andida albicans merge pe similitudine, cui pe cui scoate.

*e foloseste $'($'30, de cateva ori pe !i.

*e pot da ambele remedii alternant si trebuie evitate dulciurile.La candido!e Eulgensia este mai efectiva decat nosoda din $andida albicans DDD

CristianPsi a scris: ?u pot sa nu observ ca(n omeopatie e"ista mai multe remedii de ridicattensiunea dar cel putin din ce am citit eu nu prea e"ista de coborat. Arnica daca nu ma insel,

de pe la 1<$ /coboara, mai degraba rela"ea!a %am testat(o candva), la fel si Aconitul.Personal mi(as dori tare mult sa stiu ca e"ista remedii cu efect rapid impotriva cresterii de

tensiune, mai ales pe un anumit gen care parca urca la cap si simti ca tot sangele ramane

acolo, sa nu mai !ic de alte pericole.Per total Arnica si Aconitul sunt singurele cu un efect bun si testat pe mai multe persoane in

timp dar teama imi este ca nu vor tine la nesfarsit /trucurile astea.

/'ipertensiune'ipertensiunea este un simptom foarte grav, deoarece poate duce la atacuri cerebrale sau

probleme de rinici si inima. Perioadele de stres, nervo!itate sau ingri+orare pot crestetensiunea temporar, insa ipertensiunea e"tinsa pe o perioada mai indelungata de timp

necesita ingri+irea medicului. :emediile indicate sunt doar cateva repere privind posibilitatile

omeopatiei de a trata aceasta afectiune, insa automedicatia nu este recomandata.

:emedii omeopate

Argentum nitricum # ensiune crescuta, insotita de an"ietate si nervo!itate. /racul de scenasau anticiparea unui eveniment stresant poate cau!a ameteala, durere de cap, diaree si un puls

crescut. Persoanele care au nevoie de acest remediu sunt de obicei caldurosi, energici, plini de

imaginatie, impulsivi, claustrofobici si poftesc dulce sau sarat.

Aurum metallicum # :emediu indicat pentru persoanele serioase,a"ate pe cariera si impliniri

profesionale, cu probleme de tensiune cau!ate de stres. Pot aparea ingri+orarea, depresia saufuria, in special cand aceste persoane simt ca au gresit cu ceva. Alte indicatii sunt tendintagenerala spre agravare in timpul noptii si o pofta puternica de alcool, dulciuri, paine si

produse de patiserie.

elladonna # Pentru simptome ce apar brusc, cu o intensitate mare si caldura. Pacientul are

fata imbu+orata, pupile dilatate si pulsatii in diverse parti ale corpului. 4n pofida sen!atiei

generale de caldura, mainile si picioarele sunt reci. 5ai pot aparea ameteala si durerea de cap,agravate de vibratii si lumina.

$alcarea carbonica # Pentru persoane cu tensiune arteriala mare, care obosesc usor si au

energie sca!uta. Aceste persoane sunt de obicei responsabile, coplesite de boala si se tem de o prabusire emotionala. *en!atie generala de frig, cu maini si picioare reci si umede, precum si



transpiratie in timpul somnului. Pacientul poate pofti dulciuri si oua, avand tendinta spre probleme de greutate.

lonoinum # Persoana are fata rosie, dureri de cap si vasele de sange ale gatului pulsea!a.

Pieptul este congestionat sau fierbinte, iar bataile inimii sunt neregulate sau foarte puternice.

Persoana se simte mai rau de la miscare, caldura, e"punere la soare si alcool. 7 alta indicatieeste sen!atia de a se simti stinger intr(un loc familiar.

Lacesis # $ei care au nevoie de acest remediu sunt persoane intense si vorbarete, cu pasiuni

interioare si agitatie ce trebuiesc e"teriori!ate. Pacientul poate avea o frica puternica de boala,

precum si sentimente ca suspiciune, gelo!ie si ra!bunare. 5ai sunt obisnuite problemele cuinima sau arterele, fata rosie si transpirata, sen!atia de contractare in piept si pulsatii in multe

parti ale corpului. Pacientul se simte mai rau dupa un /pui de somn sau daca merge in timpuldiminetii si are o toleranta sca!uta pentru ainele stranse pe gat.

?atrum muriaticum # Pacientul pare re!ervat si responsabil, insa poate avea trairi interioare

puternice %amaraciune, de!amagire, furie, ranciuna, teama de esec). *unt comune durerile decap si palpitatiile, precum si sen!atia de tensiune sau raceala in piept. Pacientul se simte mai

raude la soare si la +umatatea diminetii, iar daca sta singur, intr(un loc linistit se simte mai

bine. Alte indicatii pentru acest remediul sunt pofta de sarat si setea puternica.

?u" vomica # Persoana care are nevoie de acest remediu este de obicei nerabdatoare si

influentabila, se simte usor frustrata, furioasa si +ignita. Pofta puternica de cafea si alti

stimulanti, dulciuri, mancaruri consistente, alcool sau droguri, care ar putea agrava problemele de tensiune. 5ai sunt posibile palpitatiile, sen!atia de contractare in piept,

constipatia si emoroi!ii. Persoana este de obicei sensibila la lumina, !gomot, mirosuri siinterferente.

Posporus # Persoanele cau au nevoie de Posporus sunt de obicei sensibile, influentabile

si starnesc compatimire, cu tendinte spre slabiciune, ameteala, o sen!atie de stingereala sifobii. *unt posibile sangerari na!ale, rata rosie, palpitatii, o sen!atie de greutate sau greutate

in piept si probleme pe partea stnga. Alte indicatii sunt pofta de bauturi reci si o ameliorareremarcabila dupa masa si somn.

Plumbum # :emediu indicat pentru persoane cu probleme degenerative ale nervilor si

intarirea arterelor. *en!atia de contractare in piept si palpitatiile se pot agrava cand persoanasta intinsa pe partea stanga. *unt posibile contractii, parali!ie si probleme cu muscii si nervii.

Persoana poate avea un trecut de alcoolism si abu!uri, devenind apatic sau depresiv candincepe sa aiba probleme cu memoria si debilitate fi!ica.

*anguinaria # 7 sen!atie ca sangele se ridica la cap, cu obra+i rosii si fierbinti, precum si

pulsatii in gat. Persoana poate avea migrene, de obicei pe partea dreapta si care se agravea!ade la lumina si !gomot. *unt tipice probleme cu partea dreapta a gatului si umerilor, alergii,

arsuri la inima si probleme digestive. *imptomele se agravea!a de la miscare si se pot

ameliora de la intuneric si somn. Alte indicatii sunt pofta de mancaruri picante si tendinta de ase simti rau de la dulciuri.

Alte remedii necunoscute inca



1tellaria holotea dupa cum arata si forma florii cu cate 2 petale gemen, ea a+uta la toateorganele gemene % lobi, maini, picioare, sani, rinici, plamani, lobii creierului, lobii laterali,

frontali, parietali, picioare, maini ) . A+uta la ecilibru stanga(dreapta. A+uta si la pare!a cand

este numai pe o parte, nesimetrica.*au daca esti prea incordat pe o parte, sau daca un copil a fost fortat sa scimbe folosirea

mainii stnagi cu cea drepta. -cilibrea!a stanga(dreapta, masculin(feminin, yin(yang.

A+uta si la e"cese mari, la unul care munceste prea mult de e"emplu sau face se" prea mutlsau prea putin, e"cese atat negative cat si po!itive. ema remediului este de!ecilibru sau

e"ces in ceva, cand nu mai este ecilibrat la mi+loc. :emediul se face din floare, se poate da siin dilutii inalte, mai ales cand e ceva pe psic sau ceva mai veci.

La pare!e recente dilutii pe fi!ic, pana in $'30. La pare!e veci dilutiile inalte probabil suntmai efective.

$a! un tata care isi iubea si ingri+ea numai fica, ignorandusu(si complet baiatul. A primit

remediul in 15 de la sotie facut cu eticeta. &upa o singura do!a a disparut acestcomportament e"cesiv.



,4co)ala epidendru # o ciuperca mai ciudata

Asa cum arata si ciuperca in sine a+uta la la cisturi, ceaguri, adunaturi de sange mai mari,tumorele mici, alune rosii

&aca sunt maron si uscate nu merge acest remediu D 5erge insa la alune rosii mari D

*e dau dilutii +oase pana in c30. Pe plan emotional se pot da dilutii crescatoare pana la inaltedaca este pre!enta indignare si inflamare dar omului nu(i trece boala de mult timp. 4ar omul

e enervant, nu uita, vorbeste mereu de problema care il deran+ea!a, repeta mereu de problemalui ca un disc stricat, poate avea un plans indignat.



=ectaroscordu siculu # creste in stepa din abadag

4n po!a de mai sus planta nu este inflorita inca, adica florile stau inca incise in aceea capsula

si arata ca niste

spermato!oi!i. *i e"act la asta a+uta planta asta D

:emediul din floarea asta a+uta la licidul seminal de la barbati, la cei cu sperma putina, la ceicu sperma de calitate proasta.- o planta specifica barbatilor. Aspermatoree sau cand e sperma putina, lenesa, etc. &ilutii

pana in $'30.

:emediul se face din toata planta.

4nca 3 remedii necunoscute in omeopatie



=oocharis aperta # asa cum arata clar si signatura florii, acest remediu a+uta la # toate bolile cu eruptii rosii gen po+ar, varsat de vant, scarlatina, etc.

# pete rosii de la soare, dar mai mult ca pistrui.

Planta merge pe similitudine, acuti!ea!a ca sa vindece.

4n plus a+uta la cei care se inrosesc brusc d l a emotii. :emediul se face din toata planta.&ilutii +oase pana la $'30 pt fi!ic si inalte numai pt. planul emotional sau cestii cronice.

Calochortus coeruleus

$alocortus coeruleus # este, dupa cum vedeti o planta cu petale paroase D 5ai rar asa ceva.La ce sa a+ute K La par D A+uta sa tina parul pe cap, atat la barbati cat si la femei atunci cand

cade.

&ilutii pana in $'30, pe fi!ic deci.A+uta si la uscaciunea pielii capului %matreata).



Primula auricula Asa cum arata forma si culoarea cat si numele florile arata ca niste C ureci

cu ceara in ele D

Planta asta a+uta la probleme cu ureci, la scoame in urece, la dopuri. A+uta sa faca ceara maimoale ca sa iasa ori face mai multa sa iasa ori o face moale $urata urecea, a+uta si la reglarea

au!ului intern.Probleme cu ceara I dereglare pe rinici. $eara uscata sau dopuri de ceara sunt in simptom de

lipsa de apa in corp.

:emediul se face din toata planta, se folosesc dilutii pana la $'30 %deci pe fi!ic)

Dion4sia Corona # o floare frumoasa ro!alie.

ttpGGHHH.alpinegardensociety.netGimageTfilesGdiaryGsi!ed&ionysiaJ20$orona1>32>.+pg

A+uta inima sa se descida, il a+uta pe om sa(si asculte sentimentele, sa fie sincer cu el, saspuna fran+ in fata ce(l deran+ea!a

*unt oameni care nu pot spune ce ii deran+ea!a si raman cu frustrari din cau!a asta

- pt. cei cu nod in gat, cand plang si nu pot spune ce ii deran+ea!a.*e face numai din floare, merge si ca remediu ac.

4nteresant cum a facut &umne!eu plantele astfel incat ii arata celui care stie sa le citeascasignatura de+a prin forma si culoarea lor la ce ar fi bune de folosit.

http://www.alpinegardensociety.net/image_files/diary/sizedDionysia%20Corona19329.jpg

http://www.alpinegardensociety.net/image_files/diary/sizedDionysia%20Corona19329.jpg

Remedii homeo 1.doc

Documents

Transcript of Remedii homeo 1.doc