studiu de caz pe educatie remediala

Cadrul didactic-didactica disciplinelor - Interdisciplinaritatea in educatie

PROGRAME DE REMEDIERE ŞCOLARĂ

 

PROGRAME DE REMEDIERE ŞCOLARĂ

 

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR - ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.2 “NICOLAE TITULESCU” Buzau. Oferta şcolii noastre se defineşte în raport cu interesele şi aptitudinile elevilor, precum şi cu aşteptările societăţii.

Pentru a realiza acest lucru se propun următoarele ţinte : 

-                           ÎMBUNĂTĂŢIREA RATEI SUCCESULUI ŞCOLAR PRIN INCLUDEREA DE PROGRAME EDUCAŢIONALE SPECIFICE (EDUCAŢIE REMEDIALĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT INCLUSIV) 

-                           LĂRGIREA OFERTEI CURRICULARE ÎN PERSPECTIVA EGALIZĂRII DE ŞANSE ŞI PROMOVAREA UNOR METODE DIDACTICE MODERNE; 

-                           DEZVOLTAREA UNUI PROGRAM / PLAN DE ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE (EXTRA-ŞCOALĂ, EXTRA-CLASA) ŞI ÎNFIINTAREA UNUI CLUB COMUNITAR ÎN VEDEREA IMPLICARII ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CARE SĂ LE DEZVOLTE ŞI SĂ LE VALORIFICE LA POTENTIAL MAXIM ABILITATILE, TALENTELE, DEPRINDERILE; 

-                           FORMAREA CORPULUI PROFESORAL PRIN PARTICIPAREA LA ORE DE PREGĂTIRE ÎN FUNCŢIE DE NEVOILE IDENTIFICATE ÎN VEDEREA ADAPTARII LA PRACTICILE UNEI SCOLI INCLUSIVE; 

-                           ŞCOALĂ – MEMBRU ACTIV AL VIEŢII LOCALE / CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR; 

-                           SUSTINEREA DE PROGRAME DE TIP „A DOUA ŞANSĂ” – ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ÎN VEDEREA ASIGURARII EGALITATII DE SANSE PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE PENTRUCEI CARE NU AU DEFINITIVAT ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR OBLIGATORIU. 

De ce au nevoieelevii şcolii noastre de activităţi remediale? -nivel socio economoc scăzut;-acces redus la surse de informare;-lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în măsură să-i ajute şi manifestă expectanţe scăzute faţă de reuşita copiilor;

- lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, copiii fiind lăsaţi în grija unor bunici, mătuşi sau alte

- rude care manifestă dezinteres pentru rezultate şi performanţe şcolare;

- risc mare de eşec şcolar. Scopul organizarii activităţilor remediale este acela de a stimula finalizarea învatamântului obligatoriu (prevenirea abandonului scolar) şi îmbunatatirea ratei succesului scolar pentru copiii din grupurile dezavantajate.

Prin implementare activităţilor proiectului vizam o schimbare de atitudine a cadrelor didactice, , a parintilor, a elevilor şi a reprezentantilor institutiilor publice locale şi judetene, fata de grupurile dezavantajate.Din cauza frecvenţei scăzute la cursuri şi a celorlalte dificultăţi, elevii întâmpină greutăţi în atingerea obiectivelor-cadru la disciplinele matematică sau limba română la toate clasele ciclului primar.

Cei care au frecventat sporadic, mai ales în clasa I, nu şi-au însuşit literele alfabetului şi, deşi în clasa a II-a au beneficiat de programe personalizate, nu au reuşit să ajungă la nivelul clasei.Copiii au imaginatie saraca şi o memorie mecanica,devin pasivi şi asteapta să fie solicitati,au exprimarea greoaie şi uneori se integreaza greu în colectiv.Din cauza conditiilor vitrege de acasa sunt irascibili, nu se pot concentra pe o durata mai lunga de timp, inclinand spre fuga de la ore sau gasirea altor preocupari.Pornind de la cunoaşterea realităţii socio-economice individuale şi evaluării nivelului de performanţe cognitive ale elevilor, cadrele didactice din ciclul primar au hotărât componenţa grupelor de remediere 

 

Studierea fiselor de obs psiho-pedagogice a fiecarui elev Teste de evaluare unitiala Intocmirea pentru fiecare elev a unei fise de interventie de remediala care să

cuprinda nivelul educational la data respectiva (competente deja achizitionate considerate puncte tari şi cele ce trebuiesc achizitionate şi care fac obiectul interventiei)

Intocmirea programului de remediere lunar pe grupe de remediere Monitorizarea progresului scolar în urma testelor de evaluare

Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. Parteneriatul dintre cadrele didactice este premisa succesului în beneficiul copiluluiÎn aceste ore, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie plastică sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect.Pentru crearea unui climat incluziv şi evitarea unei dazasimilări a grupei de remediere, unele activităţi se organizează cu întreg colectivul clasei, asigurându-se interferenţe de sarcini şi finalităţi comune.Adaptarea curriculară pentru elevii din învăţământul primar cu dificultăţi de învăţare la citire şi matematică constă în întocmirea unei intervenţii individualizate pentru fiecare elev în parte.Această interventie individualizată va trebui să presupuna:

-                    identificarea punctelor slabe şi a celor forte ale elevului;-                    stabilirea prioritatilor de învăţare;-                    alegerea celor mai adecvate metode şi strategii;-                    inregistrarea progreselor elevului;-                    evaluarea interventiei.Inainte de a planifica curriculum adaptat este necesar să identificam punctele slabe şi punctele forte ale elevilor.Punctele slabe la citire şi scriere identificate la majoritatea elevilor sunt urmatoarele: invata greu legatura intre litere şi sunete; citesc pe litere şi nu fac sinteza silabei, nu pot citi, nu scriu dupa dictare, au probleme în copierea de litere, cuvinte şi propozitii, evita să citeasca. Motivatia pentru învăţare este foarte redusa. Imaginea de sine este slaba; copiii sunt nesiguri, şi chiar şi atunci cand au performante acceptabile intr-un domeniu, nu sunt constienti şi convinsi de reusita lor; au dificultati în a fi cinstiti şi corecti cu ceilalti şi de cele mai multe ori sunt agresivi cand relationeaza cu altii. Au o experienta personala saraca datorită mediului din care provin.  Traiesc în familii dezorganizate şi sarace, nu sunt supravegheati şi ajutati în rezolvarea sarcinilor şcolare. Adaptarea curriculară trebuie să tina seama de nevoile educative ale fiecarui copil, anume: învăţarea citirii şi a scrierii, calculul matematic, formarea unei imagini de sine pozitive, organizarea activitatii, implicarea eficienta în toate activitatile în care sunt implicati toti ceilalti copii, structura şi organizare şi sprijin personalizat.Aceste prioritati pot fi planificate pentru un timp lung, un an scolar, esalonate în secvente mici de învăţare (o saptamana) care pot fi evaluate pentru a se adapta şi reorganiza periodic curricullum-ul în favoarea dezvoltarii optime a copilului. Pentru acesti elevi metodele şi strategiile trebuie să tina seama de varsta sa, de placerea să de a comunica şi de a se misca, de aceea ele trebuie să fie bazate pe joc, miscare, interactiune cu ceilalti colegi şi discutii care par libere, dar care să fie corect indrumate de invatator pentru a-si atinge obiectivul în acea activitate.Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este necesar ca noi, cadrele didactice, să diversificam strategiile de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi să folosim material didactic adecvat:a)                 Planse cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discutii frontale, care să dezvolte atentia şi creativitatea. De la imagini se poate folosi jocul pentru a se incerca să se scrie cuvinte; se pot da nume personajelor, invatandu-se, astfel, scrierea cu majuscule.b)                Material distributiv (mici cartonase cu imagini reprezentand animale, plante, lucruri cunoscute din mediul elevilor) pentru fiecare copil, pentru a se incuraja munca individuala. Elevii pot alcatui mici texte, oral sau scris. Materialul se poate folosi şi pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizeaza interactiunea elevului cu colegii sai.c)                 Calculatorul îi ajuta pe elevi să vada ceea ce nu pot vedea în mediul lor obisnuit de viata (prezentari Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secventa a lectiei: pentru fixarea cunostintelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.d)                folosirea situatiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situatii prin care au trecut elevii. Jocul stimuleaza functiile intelectuale, modeleaza procesele afectiv- motivationale. Prin joc elevul transfigureaza obiectele şi fenomenele, relatiile, isi asuma roluri. Functia de

comunicare a limbajului este cultivata în mod deosebit. Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul isi asuma roluri luate, fie din viata cotidiana, fie din povesti. Jocurile de rol sunt numeroase şi vizeaza învăţarea diferitelor continuturi mult mai usor: “Cati ani ai?”(numerale), “Cum te cheama?”(nume proprii), “Au, ma doare!”(corpul omenesc, corpul animalelor, imbracaminte, boli), “Nu-mi plac!Nu-mi place!”( adjective, diminutive, actiuni, dativul numelor de persoana); jocuri pentru învăţarea timpurilor: să puna povestirea sau propozitiile la timpul trecut sau viitor, inversarea povestilor (a personajelor, a firului actiunii, a insusirilor). Exista jocuri care contribuie la exersarea scrierii si, în acelasi timp, ajuta elevul să-şi insuseasca continuturile la limba romana. ”Jurnalul dublu” ajuta elevul să stabileasca legaturi intre textul citit şi experienta personala, contribuie la stabilirea analogiilor, evaluarea unor fapte, gesturi, intamplari. Profesorul cere elevilor să selecteze un fragment din textul citit şi alaturi să comenteze textul, dand diferite interpretari textului. Jocul se realizeaza mai usor la clasele mici pe echipe. Cadrul didactic faciliteaza şi modereaza discutiile atunci cand elevii isi prezinta interpretarile în fata clasei.e)                  interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus, imbinarea metodelor folosite la celelalte materii: desen, decupare, colorare, taiere, muzica, recitare, povestire, miscare ritmata. De exemplu, pentru a gasi insusirile fizice şi psihice ale unui personaj putem folosi lipirea unor cartonase ca intr-un puzzle. Elevii pot scrie apoi un mic text în care să argumenteze daca vor sau nu să fie asemenea acelui personaj. în alte situatii, pentru a atrage elevii în descoperirea esentelor textelor lirice, dupa o conversatie euristica prealabila, se poate cere elevilor să picteze peisajul descris. f)                  lucrul în grup ofera o gama larga de inte-relatii care sprijina învăţarea şi evidentiaza rolul social al acesteia. Exista mai multe modalitati de a forma grupuri mici de lucru: în functie de marcajele pe care le contin materialele de lucru (cartonase cu diferite simboluri: culori, flori, forme geometrice, în functie de categorii de concepte: la limba romana nume de personaje literare, copii), în functie de cerinta data: la limba romana un grup poate forma un puzzle care reuneste o propozitie cheie, un proverb, o definitie, un alt grup poate avea ca cerinta să coloreze personajul principal sau preferat, un altul să interpreteze (metoda cubului). Grupurile pot fi: de opinii, de lucru dirijat, de discutii libere, de simulare, de dezbateri. Pentru gruparea optimå a elevilor este deosebit de util un mobilier modular. Pentru gruparea elevilor este deosebit de util un mobilier modular.Aranjarea meselor se va face în functie de nevoile de interactiune anticipate de invatator, de spatiul avut la dispozitie şi de numarul de elevi.g)                folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dubla intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcatuiasca un text de 4-5 propozitii prin care să-şi convinga prietenul să citeasca un anumit text). h)                rezolvarea creativa a conflictelor din clasa;i)                 colaborarea cu familia – am mentionat mai sus ca mama sprijina interventia. Strategii pentru cresterea stimei de sine şi a increderii în propria eficienta sunt:·        învăţătorul furnizeaza elevilor un feed-back pozitiv asupra reusitelor lor si-i obisnuiesc să faca atribuiri interne ale succeselor.  

Elevii pot fi invatati să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacitati şi să evite să puna succesele lor pe seama norocului, a intamplarii ori facilitatii situatiei.·        elevii să fie invatati să atribuie esecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort insuficient).·        învăţătorul trebuie sa-i invete pe elevi să gandeasca pozitiv atunci cand se afla în fata unei activitati dificile (“Este greu, dar sunt capabil să reusesc!”).·        elevul trebuie să fie invatat să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci cand greseste.·        in anumite situatii, se poate cere elevului să verbalizeze operatiile pe care le executa, astfel va putea lua la cunostinta procedurile care sunt bine executate şi pe cele care mai trebuie exersate.·        învăţătorul trebuie să-şi exprime increderea în capacitatea lui de a reusi, să îi acorde aceeasi atentie ca şi elevilor buni, să evite creearea de situatii competitive în care el nu poate decat să piarda, să nu i se faca observatii în fata colegilor sai evitandu-se, astfel, ironizarea lui de catre colegii sai.  Aceste strategii vor antrena interactiv şi diferentiat toti elevii clasei pentru că planul de interventie personalizat nu este în detrimentul celorlalti elevi.Aceasta interventie nu se poate realiza daca învăţătorul nu foloseste un ton bland, daca nu incurajeaza permanent copilul. Învăţătorul trebuie să îi dea şansă să obtina succese mici , să prezinte progresele sale familiei, elevului insusi şi tuturor acelor persoane care intra în clasa, să il asculte cand vrea să vorbeasca, să il antreneze în strategii care să ofere succesul unor activitati la care copilul are probleme. Învăţătorul trebuie să stabileasca un climat de incredere şi să nu uite ca toti copiii, nu numai cei cu dificultati de învăţare, au nevoie de caldura sufleteasca.Inregistrarea progreselor elevului va folosi pentru a adapta predarea-învăţarea. Progresele inregistrate vor fi cunoscute de catre elev într-o maniera care să îi sprijine actiunile viitoare şi de catre familie. Inregistrarea progreselor se poate face şi sub forma de joc: pe o plansa de carton se pot lipi fetisoare zambitoare de cate ori copilul inregistreaza un progres (de exemplu citeste mai bine, reuseste să faca sinteza silabei, scrie fără greseala, copiaza corect etc). Cel mai important este ca trebuie formulate clar obiectivele elevului, acesta trebuie să stie foarte bine ce se asteapta de la el şi care vor fi criteriile şi modalitatile de evaluare, iar secventele evaluate să fie scurte şi să cuprinda o singura sarcina sau doua pentru că evaluarea să fie formativa.Evaluarea devine eficienta cand se transforma în autoevaluare. Aceasta permite elevului aprecierea propriilor performante în raport cu obiectivele prestabilite. Autoevaluarea are scopul de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte capacitatile de autocunoastere şi de autoevaluare, să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele invatarii şi de standardele educationale, să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi autoevalueze şi să-şi valorifice atitudini şi comportamente.  Ca modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare, învăţătorul poate folosi autocorectarea sau corectarea reciproca, autonaotarea controlata, iar ca instrumente de autoevaluare se pot folosi chestionare (cu raspunsuri deschise la intrebari) şi scari de clasificare. Dintre toate obiectivele specifice interventiei remediale, dezvoltarea capacitatii de autoevaluare este cel mai greu de atins, pentru că presupune atat constiinta a ceea ce trebuie să fie cunoscut, cat şi a ceea ce se cunoaste. A sti ce

trebuie să fie cunoscut inseamna în mod logic dobandirea unui nivel de cunostinte sau abilitati care inseamna iesirea din sfera de interventie remediala.Evaluarea sumativa a progresului duce la o reflectare asupra prioritatilor initiale, scopurilor şi obiectivelor fixate. Daca evaluarea este clara se pot primi informatii şi asupra relatiei profesor-elev, despre ariile curriculare care trebuie schimbate.În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii învăţător- elev cât mai apropiate, dar şi eficiente în acelaşi timp, am ţnut cont de următorii parametri:·               Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare;·              Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată;·               Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală;·               Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare;·             Invăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri, încurajarea iniţiativei personale, descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini·               Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala s-au conceput activităţi care se pliaza pe tipurile de inteligenta predominanta (centre de interes tip STEP BY STEP)·               Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului, acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor Cum se măreste eficienţa activităţilor de remediere? ·               Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat;·               Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru;·               Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale;·               Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere;§ Implicarea mediatorului şcolar şi a CREI în buna desfăşurare a activităţii de educaţie remedială; ·               Desfăşurarea unor activităţi în Clubul Comunitar, acolo unde elevii au scăpat de cadrul rigid al orelor de curs. Prin activitatile de remediere se schimba modul de gandire şi de perceptie al cadrelor didactice care s-au implicat în program, legat de actul educational din interiorul şi exteriorul scolii. Alături de profesorii implicaţi efectiv au venit şi alţi colegi din scoală, ajungându-se astfel la schimbarea de mentalitate.Resursele umane pe care trebuie să ne sprijinim sunt: elevul, colegii sai, mediatorul scolar si familia, în cazurile fericite în care aceasta este langa copil.            În urma repetatelor intalniri cu parintii elevilor implicati în activitatea de remediere, acestia au inteles ca rolul lor este să fie educatorii copilului lor, au invatat unde şi cand se termina rolul de educator al parintilor, să stie ca uneori şi ei au de invatat de la copilul lor, dar şi ca scoala le este mereu aproape şi sprijin în formarea şi educarea copilului lor.             Un rol important în obtinerea unor rezultate pozitive în acest demers il are şi mediatorul scolar mediatorul care s-a implicat în prevenirea şi combaterea abandonului scolar ori în acţiuni care favorizează reusita scolară.             

Mediatorul scolar poseda abilitati şi responsabilităţi specifice fişei postului, astfel încât toate partile implicate în activitatea de remediere a elevului să conlucreze, el fiind un liant intre scoala şi comunitate. Daca un cadru didactic este în permanenta legatura cu mediatorul scolar, rezultatele vor fi pozitive şi durabile iar comunitatea trebuie să inteleaga faptul ca mediatorul este parte integranta a sistemului educativ  S-a creat constiinta faptului că scoala este a comunitatii şi că este pusă în slujba ei - o institutie adaptată nevoilor şi cerintelor comunitatii. Calitatea relatiilor dintre cei implicati în actul educational s-a îmbunatatit atât la nivel intern (în interiorul scolii) şi extern (în afara scolii - mai ales relatia scoală parinti , scoală-institutii publice). Copiii au curajul de a lua atitudine fata de unele aspecte din scoala şi comunitate. Copiii au constiinta că trebuie să facă ceva pentru comunitatea în care trăiesc şi învata, au devenit mândri că traiesc acolo şi că pot face ceva pentru locul (scoala) unde învata. Elevii au capatat incredere în ei şi participa cu placere şi interes la toate activitatile desfasurate un scoala, se simt importanti în scoala şi comunitate. Acest lucru a fost posibil ca urmare a organizarii unor activitati unde au fost vazuti de membrii comunitatii, li s-au dat responsabilitati pe care le-au îndeplinit foarte constiincios şi bine.              Elevii au demonstrat ca sunt capabili să deruleze mici actiuni comunitare şi ei au devenit constienti de faptul că, pentru marea majoritate a problemelor cu care se confruntă o comunitate, există solutii locale, realizabile de catre membrii comunitatii fără nici o interventie din afară. Mai mult decât atât, acestia pot provoca şi atrage interventii externe.Ceea ce este necesar pentru că un asemenea plan să mearga este multa rabdare, timp şi bunavointa, eforturile sunt la indemana oricui; costurile nu sunt prea mari, dar castigurile sigur vor fi peste asteptari. Ce am realizat prin activităţile de remediere?.·               Elevul s-a transformat din obiect în subiect al învăţării;·               Elevul este coparticipant la propria formare·               Elevii sunt mai încrezători în forţele proprii·               Fundament (bază) solid în educaţie şi formarea personalităţii·               Inceputul în a schimba mentalităţi sau o mentalitate care se formează de la început pe coordonate solide, sănătoase·               Cadrele didactice au realizat (conştientizat) faptul că atunci când se intervine din timp, rezultatele se cunosc·               Părinţii devin din ce în ce mai conştienţi că şcoala le este într-adevăr un partener loial în efortul de a avea copii educaţi, pregătiţi, instruiţi Eremia Georgiana, elevă de etnie rroma, a ramas repetenta dar s-a integrat relativ usor în noul colectiv. Retinuta, timida, cuminte şi ascultatoare, avea destule probleme...venea regulat cu temele nescrise, cu lectiile nepregatite. Urmau apoi perioade în care lipsea nemotivat...sporadic la inceput apoi din ce în ce mai des. Am incercat să iau legatura cu familia – care nu a fost deloc receptiva si, dupa insistente, s-a prezentat o sora mai mare.Era convinsa ca tot ceea ce îi spun sunt doar efecte ale faptului că este un copil rrom.După ce a fost inclusă în programul de remediere scolara, faţa inchisa şi tematoare a Georgianei a capatat o lumina de incredere şi un contur de progres. Îi lipsea foarte mult un cadru motivant şi cald, incurajarea şi atentia cuiva care credea ca acest copil POATE. Rezultatele sunt uimitoare. Inca o samanta a rodit magic!

http://www.reprograph.ro/editura-carte-scolara/publici-carte-scolara

Planul educational de interventie individualizata - Instrument de lucru in educatia elevilor cu CES intr-o scoala incluziva

Planificarea individualizată a învăţării presupune adaptarea educaţiei la nevoile individuale din perspectiva diferenţelor dintre elevi. Diferenţierea curriculumului, atât pentru copiii cu CES-dizabilităţi, cât şi pentru cei cu potenţial de învăţare ridicat se întemeiază pe aceleaşi premize:

- sistemul de învăţământ se poate adapta unor abilităţi şi trebuinţe diferite;- aceleaşi scopuri educaţionale pot fi atinse prin mai multe tipuri de programe/adaptate;- realizarea scopurilor educaţionale este facilitată de selecţia şi organizarea obiectivelor educaţio- nale confo rm diferenţelor individuale;- diferitele trebuinţe educaţionale pot fi întâmpinate prin oportunităţi educaţionale variate.

Diferenţierea curriculară necesită astfel selecţionarea sarcinilor de învăţare după criteriul maturităţii intelectuale, ritmul de lucru şi nu după criteriul vârstei cronologice. Este nevoie de o adaptare a procesului instructiv educativ la posibilităţile intelectuale, la interesele cognitive, la ritmul şi stilul de învăţare al elevului.

Toţi elevii care participă la procesul de educaţie trebuie să beneficieze de o diferenţiere educaţională pentru că:

- au abilităţi diferite;- au interese diferite;- au experienţe anterioare de învăţare diferite;- provin din medii sociale diferite;- au diferite comportamente afective( timiditate, emotivitate e.t.c.);- au potenţial individual de învăţare;

Diferenţierea ar trebui să fie o practică incluzivă normală în fiecare sală de clasă pentru că:

- elevii învaţă în ritmuri diferite;- elevii au stiluri de învăţare diferite;- cadrele didactice trebuie să asigure valorizarea potenţialului fiecărui elev;- experienţele de viaţă diferite ale elevilor presupun adoptarea unor metode de învăţare diferite dar şi a unor materiale şi mijloace didactice diverse;

Unii elevi întâmpină dificultăţi de învăţare la clasă pentru că:

- nu au urmat toate etapele în educaţie(neparcurgerea învăţământului preşcolar şi intrarea direct în clasa I, abandon şcolar sau absenteism crescut);

- prezintă dificultăţi emoţionale, sociale sau de comportament;

- prezintă tulburări senzoriale de auz sau de văz;

- dificultăţi de învăţare a scris-cititului(dislexia-digrafia);

- au dificultăţi perceptiv-motrice(orintare în spaţiu şi timp, schemă corporală);-au dizabilităţi mintale;

-au dificultăţi de vorbire sau de limbaj şi comunicare;

-au limba maternă diferită de limba în care se desfăşoară procesul de învăţământ;

-procesul de predare-învăţare-evaluare neadecvat nevoilor educaţionale şi diferenţelor individuale dintre elevi(sarcini prea grele sau prea uşoare, metode neparticipative,timp insuficient dozat, material idactic inadecvat sau insuficient);

Adapatrea curriculumului realizat de cadrul didactic la clasă pentru predarea, învăţarea, evaluarea diferenţiată sepoate realiza prin:

- adaptarea conţinuturilor având în vedere atât aspectul cantitativ cât şi aspectul calitativ, planurile şi programele şcolare fiind adaptate la potenţialul de învăţare al elevului prin extindere, selectarea obiectivelor şi derularea unor programe de recuperare şi remediere şcolară suplimentare etc.

- adaptarea proceselor didactice având în vederea mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii, metodele de predare (metode de învăţare prin cooperare, metode activ-participative, jocul didactic), materialul didactic(intuitiv), timpul de lucru alocat, nivelul de sprijin (sprijin suplimentar prin cadre didactice de sprijin);- adaptarea mediului de învăţare fizic, psihologic şi social;

- adaptarea procesului de evaluare, având în vedere ca finalitate dezvoltarea unor capacitaţi individuale ce se pot exprima prin diverse proiecte şi produse(scrise, orale, vizuale, kinestezice); Modalitatea de evaluare poate fi adaptată în funcţie de potenţialul individual. Evaluarea trebuie să vizeze identificarea progresului realizat de elev luând ca punct de plecare rezultatele evaluării iniţiale. Aceste rezultate conduc la selectarea obiectivelor pe care le propunem, la selectarea conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare. După o adaptare a programei şcolare pentru aria curriculară Limbă şi Comunicare clasa a II a realizată de către cadrul didactic de la clasă în colaborare cu cadrul didactic de sprijin/itinerant la potenţialul elevului, urmează structurarea unui plan de intervenţie personalizat cu un scop(obiective pe termen lung) şi obiective pe termen scurt. Scopul final al acestuia este de a răspunde cerinţelor elevului pentru asigurarea dezvoltării sale, coerenţei şi complementarităţii intervenţiilor ulterioare.

Programul de Intervenţie personalizat acţionează o anumită perioadă de timp în condiţiile date şi trebuie să răspundă cerinţelor elevului în ce priveşte dezvoltarea şi învăţarea, ţinând cont de

forţele acestuia şi achiziţiile anterioare.

În urma adaptării curriculare a Programei de Limba Româna clasa a II a pentru elevul P. G., am elaborat obiectivele învăţării, strategiile de intervenţie şi de învăţare pentru fiecare dintre obiectivele vizate, un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor achiziţionate şi a intervenţiilor, un mecanism continuu de revizuire a programului de intervenţie şi de luare a deciziilor ce privesc continuarea programului.

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

I. INFORMAŢII DE BAZĂ:Numele şi prenumele elevului : P. G.Data naşterii: 05.09.1999Unitatea de învăţământ : Şcoala Generală Nr. 45,clasa a-II-a;Domiciliul : Tg-Jiu, jud. Gorj, str. Z, bl. XII , ap. 8Tata : P. F. Vârsta: 40 Profesia : ……… ;Mama: P. V. Vârsta: 37, Profesia……………….

Alte date despre familie: Elevul mai are un frate care învaţă în aceeaşi şcoală dar care nu prezintă dificultăţi de învăţare. Familia manifestă o atitudine pozitivă faţă de activitatea şcolară, cere periodic informaţii despre evoluţia copilului şi este receptivă la sugestiile date de factorii educativi din şcoală .Echipa de intervenţie: învăţătorul de la clasă şi cadrul didactic de sprijin.

Alte persoane implicate in program: profesorul psiholog, familia, asistentul social;

Data de elaborare a programului: 16. 11. 2006 Durata de desfăşurarea a programului: 16. 11. 2006 - 16. 02. 2007

II. STAREA ACTUALĂ A ELEVULUI comportament cognitiv

- limbaj şi comunicare: vocabular sărac, posibilităţi de exprimare reduse, vorbire rară, ezitantă, încetinită; nu recunoaşte toate literele; în scris apar omisiuni şi înlocuiri de grafisme, nu face analiza şi sinteza fonematică; face confuzii vizuale ale literelor simetrice ,,b-d’’,inversiuni de litere, confuzii între consoanele surde şi sonore ,,p-b’’.

- matematică : Nu are formate deprinderile de numeraţie corectă în concentrul 0-30, nu înţelege noţiunea de număr compus, nu poate efectua operaţii de adunare şi scădere neoperând cu conceptele matematice. Realizează în plan concret mulţimi de obiecte, dar nu înţelege corespondenţa mulţime de obiecte - număr, decât cu sprijin permanent.

Autonomie personală şi socială:

- aria de autoservire: elevul are formate deprinderile de igienă personală, cunoaşte mediul ambiant şi acţiunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea şcolară, de joc, de odihnă).Prezintă carenţe în comportamentele motrice şi în gesturile social-utile de

autogospodărire .Se îmbracă singur şi are grijă în mare măsură de de propria îmbrăcăminte.

- aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoasă, s-a acomodat destul de repede unor reguli şcolare de grup, dezvoltând relaţii interpersonale,însă în privinţa achiziţiilor cognitive, progresele au fost minime.Se deplasează singur de acasă la şcoală şi invers deseori. Comunică cu colegii şi cu prietenii atăt cât să realizeze un climat de desfăşurare a activităţilor comune.

Psihomotricitate: elevul prezintă o coordonare şi o stabilitate a gesturilor şi mişcărilor sale corespunzătoare unei activităţi de învăţare eficientă, dar întâmpină dificultăţi în organizarea conduitelor şi structurilor perceptiv-motrice de spaţiu, lucru ce duce la slaba însuşire a citit-scrisului. Schema corporală este structurată parţial corect iar lateralitatea fixată.

III. EVALUARE INIŢIALĂ

Instrumente folosite în evaluare : fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată,convorbirea individuală şi de grup,testul de motricitate Ozeretski, probe curiculare, matricele progresive Raven, testul Goodenongh; e.t.c.

Diagnostic:

- medical: clinic sănătos; psihologic: intelect liminar, Raven-QI-75; Goodenongh- QI-80; deficit de atenţie, percepţie slabă, labilitate emoţională; psihopedagogic:dificultăţi de învăţare - dislexo-disgrafie, discalculie, dificultăţi de orientare, organizare şi structurare spaţială; pedagogic: nu face faţă cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele programei şcolare pentru clasa a-II-a şi a curriculumului, citire – scriere-calcul.

Capacităţi-competenţe- abilităţi- lacune- nevoi:

- competenţe sporite în desfăşurarea activităţilor ludice (respectă cu stricteţe regulile jocului şi duce la capăt sarcina didactică la nivelul propriu); - capacităţi relativ bune de învăţare comportamentală prin imitaţie;- posibilităţi bune de comunicare orală,gestuală, expresivă;- nevoia de afecţiune, de integrare, de modele socio-umane şi de sprijin gradat;- toleranţă scăzută la frustrări,sociabilitate relativ bună;- feed- back pozitiv în situaţiile de individualizare a sarcinilor de învăţare;Intervenţii antecedente: elevul nu a mai beneficiat de un program de intervenţie personalizat anterior, în nici un domeniu al dezvoltării sale.

IV . DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

Domeniul de intervenţie: cognitiv, Limba Română, citire- scriereMotiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi dezvoltarea capacităţilor instrumentale citit – scrisScopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului,elevul va fi capabil să identifice, să discrimineze, să opereze cu consoanele b-d-p în activitatea de citit- scris fără a face confuzii între ele.

Obiective pe termen scurt:

1. Formarea comportamentului de recunoaştere pe cale vizuală şi auditivă a locului sunetelor b-d- p, în cuvinte- 16.11.2006-16.12.2006;

2. Formarea capacităţii de fixare a sunetelor b-d-p prin citire şi sriere în spaţiul grafic, (izolat şi în cuvinte monosilabice, bisilabice, e.t.c.) -16.12.2006-16.01.2007;

3. Formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p în activităţile de citit-scris, realizând o corelare deplină şi permanentă între ele;16.01.2007-16.02.-2007;

Nivelul de plecare: elevul cunoaşte majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza şi sinteza fonematică,confundă vizual literele simetrice, face inversiuni de litere. Datorită slabei organizări spaţiale, elevul întâmpină dificultăţi în perceperea grafemelor, aşadar în actul citirii şi cel al scrierii, nelegând simbolurile grafice fiind insuficient recunoscute.

I. EVALUARE FINALĂ--CRITERIALĂ

Criterii de evaluare minimale:

- să identifice literele b,d,p prin recunoaşterea lor şi prin verbalizare;- să discrimineze forma grafemelor b, d, p în orice context ;- să citească silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;- să scrie după dictare cuvinte care conţin aceste litere;

Criterii de evaluare maximale:

- să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin literele b,d,p, în diferite poziţii;- să scrie după dictare texte scurte, formate din propoziţii care conţin cuvinte în care se află grafemele b,d,p ;- să citească un text scurt la prima vedere;

Instrumente de evaluare :

- fişe de lucru individuale;- probe curriculare;- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte;

VI. CONCLUZII

- În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea programului de intervenţie pe o perioadă de trei luni, s-a ajuns la concluzia că datorită exerciţiilor şi activităţilor simple,accesibile,desfăşurate în ritm propriu, elevul a depăşit în mare parte dificultăţile sale, dobândind o experienţă cognitivă superioară celei anterioare, înlăturând anumite bariere din calea dezvoltării sale. A fost nevoie în primul rând de formarea şi dezvoltarea structurii

perceptiv-motrice de spaţiu, pentru ca apoi elevul să poată opera cu sunetele şiliterele b,d,p.

VII. RECOMANDĂRI

- Se constată că abilitarea elevului pe palierul motric conduce la diminuarea dificultăţilor de învăţare, iar reluarea unor sarcini deînvăţare şi a unor comportamente-ţintă sunt de un real folos în dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă.

- Se recomandă stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în propriile forţe, precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite.Referinte :

"Ghid de predare învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale" Coordonator: Profesor IONEL MUŞU Editura MarLink;

"Elemente de Psihopedagogia Integrării"Autor: DORU VLAD POPOVICI

Editura PRO HUMANITATE Bucureşti- 1999;

"Învăţarea scrisului" Autor:ECATERINA VRĂŞMAŞ

Editura PRO- HUMANITATE Bucureşti- 1999

sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Read more: http://articole.famouswhy.ro/planul_educational_de_interventie_individualizata/#ixzz1aswKK4ze