UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN TARGOVIŞTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINTELE EDUCAȚIEI

MASTER

SPECIALIZAREA: DOCTRINĂ, ŞTIINŢĂ, MISIUNE

AN UNIVERSITAR 2012-2013

Plan de cercetare individuală

Disciplina: Religia între pluralism şi relativism în societatea democratică

Masterand: Milea Ilie-Radu

Tema de cercetare, stabilită de comun acord cu Pr. Conf. Dr. Florea Ștefan, se

încadrează la disciplina Religia între pluralism şi relativism în societatea democratică şi are

următorul titlu: Religia în societatea românească actuală.

Coordonator Ştiinţific:

Pr. Conf. Dr. Florea Ștefan

Masterand:

Milea Ilie-Radu

Anul II, sem. I

Planul lucrării. Stadiul actual al cercetării

Introducere

I. Religiozitatea fundamentală a omului este expresia condiţiei sale de creatură

II. Religia şi societatea modernă de astăzi

III. Religie şi Globalizare

IV. Religie și Bioetică

IV.1 Dificultatea luării deciziilor morale în Bioetică

IV.2 Bioetica şi darul sacru al vieţii

Concluzii

Bibliografie

REZUMAT

Introducere

Rolul esenţial al religiei este indiscutabil. În multe cazuri, cugetarea religioasă este

datoare să renunţe la rolul de simplu exeget. Are datoria de a se exprima cu îndrăzneală, cu o

viziune şi o acuitate profetică, în legătură cu marile probleme care solicită

contemporaneitatea.

Aceasta înseamnă ca religia să-şi ia în serios dimensiunea ei profetico-eshatologică

contribuind cu toate mijloacele sale specifice la îmbunătăţirea vieţii credincioşilor. Este

chemată să se implice în problemele reale ale vieţii1.

Religia este o componentă importantă a culturii politice în multe ţări, şi aceasta

datorită puterii ei de a legitima autoritatea laică. Religia continuă să rămână un factor

geopolitic şi o cheie pentru înţelegerea relaţiilor internaţionale în unele zone ale continentului.

I. Religiozitatea fundamentală a omului este expresia condiţiei sale de creatură

Cu siguranţă datorită consumismului, preocuparea majoră a societăţii europene nu

mai este religia, ci economia. Religia a fost exilată din sfera publicului în cea privată, aşa cum

Dumnezeu a fost „exilat” din propria-I creaţie. Această preocupare exclusiv pentru economie

1 Pr. Conf. Ion Stoica, Pr. Asist. drd. Sorin Bute, „Existenţa, sensul şi importanţa conlucrării religiilor la

începutul mileniului al III-lea, în contextul extinderii Uniunii Europene”, în rev. Ortodoxia , nr. 1-2, 2007, p.

200 ;

2

duce nu numai la apariţia consumismului, bazat pe creştere economică, ci şi la uitarea lui

Dumnezeu, a voii Lui.

În cazul religiei, funcţia denotă toate aspectele devotamentului, veneraţiei, grijii

pastorale, iluminării personale, mântuirii, actelor şi datoriilor pur-sfinţitoare care îi justifică

autonomia într-o societate moderată şi diferenţiată.

S-a afirmat că problema funcţională a religiei este, de fapt, o problemă de

îndeplinire. Cu alte cuvinte, dacă unei persoane moderne i se pare problematic să participe la

viaţa funcţională a Bisericii, acest lucru se întâmplă pentru că el sau ea şi-a pierdut abilitatea

de a discerne importanţa unei astfel de participări pentru viaţa sa temporară.

II. Religia şi societatea modernă de astăziUna dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă oamenii mileniului III în lumea

aceasta super-tehnologizată este înţelegerea noţiunii de Biserică a lui Dumnezeu într-o societate

pluralistă.

Progresele transportului şi comunicării în masă au comprimat şi ele lumea

transformând-o într-o comună globală şi au pus în mişcare un proces pe cât de simultan pe

atât de paradoxal. Identităţile oamenilor şi ale comunităţilor lor nu au fost doar revitalizate, ci

şi oamenii au început să-şi simtă vulnerabilitatea identităţii lor şi să se agite în scopul

păstrării, recreării şi stabilizării ei”.

Efectele acestui proces bilateral sunt simţite în timp ce oamenii şi comunităţile pot să

fi devenit simţitor de toleranţi faţă de diversitate şi mai puţin sensibili la drepturile celuilalt

(naţionalismul, rasismul, şi fundamenta-lismul religios sau secular, au cunoscut şi ele o

renaştere). Eficacitatea unei prezenţe atât de active depinde nu numai de ceea ce Ortodoxia are

de oferit lumii moderne, ci şi de felul în care Bisericile Ortodoxe interacţionează şi comunică

cu aceeaşi lume. Drumul spre Dumnezeu trece prin umanizarea noastră iar în această

umanizare nu se poate înainta decât prin şi în comunitatea umană şi prin Sfintele Taine ale

Bisericii.

III. Religie şi GlobalizareUn important fenomen contemporan prin implicaţiile sale in viaţa societăţii şi a

Bisericii este politica globalizării, care deşi nu este sesizată în plan apropiat îşi va arăta

nocivitatea ei prin faptul că va face permanent politica şi jocurile bogatului în detrimentul

săracului.

3

Dar tot el vede şi o seamă de neajunsuri ale globalizării: creează bogăţie dar nu

răspunde şi altor cerinţe sociale; urmărind doar profitul se distruge mediul înconjurător; se

intră în conflict cu celelalte valori umane; se accentuează diferenţele între clasele sociale şi

apoi între ţări; crizele financiare vor lovi mai ales ţările slab dezvoltate; pieţele sunt fără

morală, primează legea banului şi a profitului fiind dificil de stabilit ce e moral sau imoral

atâta timp cât se obţine profit.

Globalizarea economiei va însemna creşterea inegalităţii, şi această situaţie va crea

inevitabil noi probleme socio-etice. Globalizarea leagă legitimitatea instituţiilor politice şi a

proceselor. Cooperările transnaţionale domină deciziile guvernamentale prin slăbirea

guvernelor locale predându-le mai puţin responsabile poporului lor.

III. Religie și Bioetică

Bioetica este o disciplină recentă şi provocatoare. Bioetica sau Etica medicală

creştină presupune un sistem valoric bazat pe Adevărul care s-a revelat şi continuă să se

reveleze în Biserică, un sistem bazat pe realitatea atotcuprinzătoare a prezenţei lui Dumnezeu

în creaţie

Apărută în urmă cu patru decenii, ea a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă şi

accelerată în încercarea de a oferi o orientare în faţa unei serii de fenomene noi şi

contradictorii apărute în societatea contemporană odată cu noile tehnici şi tehnologii de

manipulare genetică, fertilizare in vitro, clonare, transplant de organe sau eutanasiere care au

generat şi generează controverse acerbe privitoare nu doar la viaţa sexuală, avort, reproducere

asistată sau politici sociale de asistenţă medicală ci la însăşi definiţia vieţii şi a morţii.

Această nouă ştiinţă se concentrează în principal pe trei domenii: Începutul vieţii

(procreere artificială, chirurgie în uter şi în afara lui, avort), Menţinerea vieţii (dializă,

respiraţie mecanică, hrană introdusă intravenos, terapii cu droguri, transplant de organe) şi

sfârşitul vieţii (alinarea durerii bolnavilor în stare terminală şi eutanasierea).

ConcluziiReligia a fost și rămâne un factor și un mediu de formare a omului. Din totdeauna

creștinismul a afirmat posibilitatea educării și formarii omului. Spiritualitatea creștină este un

amplu și complex proces pedagogic, un amplu proces de formare a omului.

Specificul și metodele de formare utilizate de religia creștină nu se confundă cu

metodele și specificul celorlalți factori educaționali din societate. Și aceasta, pentru faptul că

Biserica nu utilizează numai mijloacele omenești pentru atingerea obiectivului ei oricât de

4

prețioase și interesante ar fi ele, dat fiind că Biserica nu este numai o institutie omenească și

specificul și preocupările acesteia nu se limitează doar la existența terestră, după cum

componența Bisericii include în sine elementul uman și elementul divin.

Capul Bisericii este Hristos, Trupul fiind toti cei botezați în numele Sfintei Treimi și

care se împărtășesc din aceleași Sfinte Taine.

Bibliografie

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, Bucureşti 2002;

2. ***, Bioetica şi taina persoanei. Perspective ortodoxe, trad. din limba franceză de

Nicoleta Petuhov, Editura Bizantină, Bucureşti, 2006;

3. Breck, John, Darul sacru al vieţii, Editura Patmos, Cluj Napoca, 2003;

4. Dumitru, Pr. Prof . Dr. Radu, Misiunea Bisericii astăzi şi exigenţele ei, în ,,Amanah

bisericesc”, Târgovişte, 2007;

5. Himcinschi, Pr. Lect. Univ. Dr. Mihai, „Biserica în societate, aspecte misionare ale

Bisericii în societatea actuală”, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2006;

6. Jurcan, Pr. Conf . Dr . Emil, Lumea mitului în mileniul al III-lea, în Credinţa

Ortodoxă, Alba Iulia, 2002, p. 160;

7. Mantzaridis, Georgios I., Globalizare şi universalitate, Editura Bizantină, Bucureşti,

2002;

8. Popescu, Pr. Prof . Univ. Dr. D., Teologie şi cultură, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti,

1993;

9. Soros, George, Despre globalizare, trad. Silviu Lupescu, Polirom, Iaşi, 2002;

10. Stăniloae, Pr. Prof. Dumitru, „Poziţia d-lui Lucian Blaga faţă de creştinism şi

ortodoxie”, Sibiu, 1942;

11. Stoica, Pr. Conf. Ion, Bute, Pr. Asist. drd. Sorin, „Existenţa, sensul şi importanţa

conlucrării religiilor la începutul mileniului al III-lea, în contextul extinderii Uniunii

Europene”, în rev. Ortodoxia , nr. 1-2, 2007;

12. Ştefan, Pr. Dr. Florea, Pluralismul relaţiei Stat- Biserică în Uniunea Europeană, în

volumul ,,Religia în societate la început de secol XXI. tendinţe europene”,

coordonatori I.P.S. Prof. Dr. Nifon Mihăiţă şi Pr. Lect. Dr. Florea Ştefan, Târgovişte,

2006;

13. Ştefan, Pr. Lect. Dr. Florea, Bioetica şi implicaţiile ei din punct de vedere al moralei

creştine, în Almanah Bisricesc, Târgovişte, 2007;

5

14. Teofil, Arhim. Lect. Dr. Tia, „Reîncreştinarea Europei? Teologia religiei în pastorala

şi misiologia occidentală contemporană”, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003;

15. Tristram, H., H. Engelhardt jr., Fundamentele Bioeticii Creştine. Perspectivă

ortodoxă, trad. M. Neamţu, Diac. Ioan I. Ică jr., Deisis, Sibiu, 2005;

Referinţe profesor

Lucrarea cu titlul Religia în societatea românească actuală., a fost susţinută în faţa

colectivului de masteranzi, în data de 15. 01. 2013; fiind îndrumată de Pr. Conf. Dr. Florea

Ștefan.

Colectivul de masteranzi a fost format din:

Coman Tănase

Miciu Ionuț Gheorghe

Nica Ștefan

Nițu Alexandru

Negrescu Valentin-Alexandru

Nuică Valentin Ștefan

Popescu Iosif

Stanciu Cătalin Marian

Teodoroiu Gabriel

Vizințeanu Nicolae-Ninel

Pe marginea subiectului tratat s-au purtat discuţii în colectiv, masterandul refăcând

lucrarea conform recomandărilor făcute de profesor. A fost apreciată cu un calificativ foarte

bun

Coordonator ştiinţific:

Pr. Conf. Dr. Florea Ștefan.

Masterand:

Milea Ilie-Radu

6