Relatiile Interpersonale de Munca

7/25/2019 Relatiile Interpersonale de Munca

1/13

Prietenia si relatiile interpersonale la locul de munca

Sociabilitatea la birou. Foto: Photoxpress

Este posibil sa cultivam prietenii adevarate la locul de munca, sau estenecesar sa ne mentinem relatiile in limitele profesionalului? Iata ointrebare care merita o dezbatere mai consistenta, pentru a prevenisituatiile confuze la locul de munca, situatii pasibile de multeincurcaturi.

Daca unele persoane pastreaza distanta fata de colegi, altele nu ezita sa inchege legaturide prietenie si sa isi faca prieteni la locul de munca. "A lega prietenii la locul de muncaeste un fapt pozitiv. Aceasta poate contribui la marirea coeziunii de grup sau poateconstitui o supapa de siguranta in momentul in care creste presiunea la locul de munca.unca de echipa va fi mai eficienta, iar climatul de munca se va imbunatati.

A petrece ! # din timpul unei zile in compania acelorasi persoane timp de ani de zile,creaza legaturi puternice intre persoanele cu afinitati similare. $rele suplimentare,perioadele stresante, micile tracasari de birou sunt mai usor de suportat cand estiincon%urat de oameni cu care te intelegi bine.

Dar, desi este comod sa iti petreci timpul intr&un mediu confortabil, este totusi necesar safim foarte atenti la mediul profesional. Acest mediu are legile si rigorile lui . De exemplu,cand suntem proaspat anga%ati si nu ne cunoastem prea bine colegii, trebuie sa pastram odistanta confortabila fata de acestia, sa nu ne dezvaluim prea mult, deoarece nu stim cumar evolua lucrurile in caz de conflict. 'ste necesar doar sa stabilim anumite limite, fara caprin aceasta sa inchidem portile camaraderiei.

La locul de munca trebuie sa prevalezerelatiile profesionale, alaturi de dorinta de aevolua si de a fi bine vazut de superiori. Cand permitem colegilor sa ne calce intimitatea,


2/13

riscam sa fim judecati nu numai dupa performanta profesionala, ci, automat, si prin prisma vietii private, iar acest lucru nu este intotdeauna in avantajul nostru. Si acest lucrunu il putem reprosa nimanui, deoarece noi suntem cei care am permis sa se intample acestlucru. Nu trebuie sa uitam ca, la serviciu, scoatem la iveala doar partile pozitive ale personalitatii noastre, in ideea de a ne forma o imagine cat mai buna in ochii colegilor si asuperiorilor.

Fenomenul obedien ei

Persistena n timp a unor regimuri totalitare precum cel din Coreea de Nord, Rusia sovietic sauRomnia comunist te fac sa te ntrebi cum este posibil ca timp de zeci de ani un popor ntreg saccepte continuu nedreptatea fr ca s se revolte, fr a ncerca s schimbe ceva. Cu toate coamenilor le este clar c ara lor este guvernat abuziv, schimbarea apare foarte greu i este demulte ori impus din afar. ! e"plicaie pentru lipsa de reacie a populaiei #din toate timpurile idin toate locurile, nu numai din Romnia$ poate fi ncercat apelnd la noiunea ce poart npsihologie numele de obedien.

!bediena este o form de influen social n care comportamentul cuiva este modificat caurmare a unui ordin primit din partea unei persoane nzestrate cu autoritate. Cu ct este mai marediferena de statut dintre cele dou persoane, cu att influena va fi mai puternic. %pre deosebirede influena de grup care apare nconformism, nu este att de important numrul celor caree"ercit influena. &ai important este statutul lor .! alt deosebire ine de faptul c n obedienpersoana care d ordine dore te n mod con tient s influeneze comportamentul celor careprimesc ordinele i de obicei se asigur c ordinul este dus la ndeplinire.

Experimentul lui Milgram

%tanle' &ilgram este cercettorul cu cele mai cunoscute contribuii la studiul obedienei. (l a

imaginat o serie de e"perimente care au ncercat sa clarifice modul n care apare acest fenomeni de ce oamenii e"ecut adesea chiar ordine care contravin propriilor opinii sau normelor moralegeneral acceptate.

%ubiecii acestui e"periment au fost brbati recrutai cu a)utorul unui anun publicat ntr*un ziarlocal. %ubiecii care soseau la laborator ntlneau un brbat corpolent, n vrst de apro"imativ +de ani, care spunea c i el a venit s ia parte la e"periment. -cesta era de fapt un complice ale"perimentatorului. -mndoi sunt ntmpinai de e"perimentator, un brbat de / de ani cu o
http://www.infopsihologia.ro/2011/11/presiunea-grupului-de-ce-devenim-conformisti/http://www.infopsihologia.ro/2011/11/presiunea-grupului-de-ce-devenim-conformisti/http://www.infopsihologia.ro/2011/11/presiunea-grupului-de-ce-devenim-conformisti/


3/13

nfi are mai debrag sever, mbrcat ntr*un halat gri, purtnd cravat, care pstreaz pe toatdurata e"perimentului o atitudine impasibil. -cesta le e"plic subiecilor c e"perimentul are cascop studierea influenei pedepsei asupra nvrii i c unul dintre ei trebuie s )oace rolulprofesorului i cellalt pe al elevului.

0alsificndu*se tragerea la sori, subiectul e"perimentului a)ungea ntotdeauna s )oace rolul1profesorului2. 1(levul2 #deci complicele e"perimentatorului$ era a ezat pe un scaun electric ntr*o

ncpere nvecinat i n timp ce i se leag electrozii mrturise te c nu a mai primit niciodatocuri electrice. ("perimentatorul ns i spune c 1de i ocurile pot fi foarte dureroase, nu v vor provoca rni grave2. 3oate acestea sunt auzite de subiect.

4up aceea subiectul 1profesor2 se ntoarce n laborator mpreun cu e"perimentatorul i i see"plic ce are de fcut. 5 se prezint generatorul de ocuri electrice care avea decomutatoare, fiecare dintre ele fiind etichetat cu un volta) de la /+ la 6+ de voli, n cre tere cu/+ voli de la un comutator la altul. 7n afar de acestea mai e"istau nc 8 etichete, cte unapentru cte un grup de patru comutatoare, cu inscripiile9 oc u or, oc moderat, oc puternic, ocfoarte puternic, oc intens, oc e"trem de intens, pericol9 oc sever. :ltimele dou comutatoareerau marcate cu nsemnul9 ;;;.4e fapt era vorba doar de un simulator de generator de ocuri electrice. 7n realitate, 1elevul2complice al e"perimentatorului nu primea niciun oc, dar subiectul naiv nu avea de unde s tieacest lucru.

-poi 1elevul2 trebuia s nvee perechi de cuvinte. %ubiectul 1profesor2 citea o list de astfel deperechi de cuvinte dup care spunea primul termen al unei perechi, urmat de 6 variante derspuns. (levul trebuia s stabileasc care dintre cele 6 variante era perechea cuvntului enunat.1(levul2 nu puta comunica verbal cu 1profesorul2 deoarece se afla n camera alturat, astfel nctcomunica optiunea sa prin apsarea unui buton. 5nstruciunile primite i cereau 1profesorului2 ca lafiecare nou gre eal s aplice 1elevului2 un oc superior ca intensitate.

1(levul2 d cam trei rspunsuri gre ite la unul corect. %ubiectul 1profesor2 nu poate s aud

niciun fel de protest al 1elevului2. Cnd i se aplic ocul de de voli 1elevul2 love te n perete isubiectul poate auzi izbitura. 4up ocul de /+ voli 1elevul2 love te din nou n perete. 4upaceste semnale 1elevul2 nu mai produce niciun sunet i nu mai d niciun rspuns.("perimentatorul solicit subiectului s considere absena rspunsului ca rspuns gre it.

%ubiectul poate s abandoneze e"perimentul n oricare moment. Cnd subiectul manifesta ntiaoar dorina de a renuna e"perimentatorul i spunea9 1


4/13

voli #cnd complicele love te pentru prima dat n perete$, 6 la /+ voli, > la de voli, cteunul la 6+, ? i 8+ de voli.

&ilgram a mai notat c subiecii e"eprimentului au manifestat o nervozitate foarte mare cnd li s*acerut s aplice ocuri foarte mari9 transpirau, tremurau, se blbiau, i mu cau buzele, etc. =a uniisubieci au aprut accese de rs nervos, violent, motiv pentru care ntr*un caz e"perimentul atrebuit s fie oprit.

Factorii care influeneaz obediena

7n alte e"perimente &ilgram a ncercat s stabileasc ce anume influeneaz nivelul de obedienal subiecilor.

-stfel, a descoperit c este foarte importantprezena fizic a persoanei care reprezintautoritatea. 7n cazul n care ordinele erau transmise prin telefon numrul subiecilor obedieniscade la > ,+@.

Cadrul n care este organizat e"perimentul este i el important. Primul e"periment a fostorganizat n incinta universitii Aale. 7n cazul n care locul de desf urare este un birou dintr*un

or el procentul obedienilor scade la [email protected] ordinele primite sunt contradictorii subiecii devin mai independeni. 7n cazul n care e"ist >e"perimentatori dintre care unul solicit ca e"perimentul s fie oprit la /+ de voli iar cellalt ceres se continue obediena scade la > @.

7n situaia ncare e"perimentatorul se a eaz n locul elevului2, dup ce elevul2 nceteaz smai rspund, subiecii abandoneaz foarte repede9 nu ndrznesc s agreseze persoana carereprezint autoritatea.

Explicaii

&ilgram nu a fost de acord cu e"plicaiile potrivit crora subiecii au aplicat ocuri e"trem deputernice datorit sadismului care ar caracteriza personalitatea lor. Condiiile e"perimentale pecare le*a imaginat au artat c anumite situaii dau na tere la o supunere mai mare n faaautoritii dect altele.

:nul dintre factorii care e"plic obedienta subiecilor este faptul c la nceput ascultarea ordinelor e"perimentatorului nu cere un efort deosebit iar mai apoi subiectul se consider anga)at nactivitatea respectiv,ceea ce l face s continue pentru a rmne consecvent deciziei pe care aluat*o iniial.

&ilgram a e"plicat obediena foarte mare manifestat de subiecii si prin ceea ce el a numit1stare agentic2. -flat n aceast stare, persoana 1accept definiia realitii dat de autoritate2,se supune indicaiilor furnizate care i spun ce s fac, se consider un instrument aflat ladispoziia autoritii. 4in punctul su de vedere,rspunderea pentru tot ceea ce face revine n ntregime autoritii care emite ordinele, el acioneaz n numele ei, iar de consecine trebuie sse ocupe tot autoritatea.4atorit transferului de responsabilitate ctre sursa care manifest autoritate capacitateasubiectului de a resimi rusine sau vinovie scade semnificativ. 4ac subiecilor li se dau


5/13

instruciuni care s*i fac s cread c responsabilitatea le aparine ei nu mai sunt nici pe departeatt de obedieni fa de ordinele primite.


6/13

Ce este influenta sociala Nu ar fi o exagerare daca am spune sa toate comportamentele umane suntrezultatulinfluentei sociale. Chiar si n experimentele de laborator,n studiile n caresubiectii erau izolati, exista interactiunea dintre acestia si experimentator. Efectul acesteiinteractiuni poate fi considerabil Sha!, "#$% &. 'efinitia termenul influentasociala sugereaza mai multe efecte pe care un individ sau un grup le au asupra altuiindivid sau grup. (ceste efecte se dezvolta doar pentru unele dintre interactiuni sidepind n mare masura de maniera n care comportamentul unei persoane determinacomportamentul altei persoane.)rocesul influentei sociale poate fi nt*lnit at*t la nivel individual, c*t si la nivel grupalsau macrosocial, unde, de fapt, da masura schimbarii sociale. + buna parte din vreme,studiul psihologiei sociale s a ocupat numai de influenta sociala, consider*ndu se caaceasta nglobeaza totalitatea interactiunilor individului cu grupul. -lterior, aceastaacceptiune s a modificat, psihologia sociala contemporana oper*nd cu perspectiva propusa de ermain de /ontmollin "#$$&, care restr*nge sfera influentei sociale laansamblul modificarilor, judecatilor, opiniilor, comportamentelor, valorilor, modelelor de viata, etc. intervenite ca urmare a interactiunii cu un individ sau cu un grup Chelcea,

0112&.

Ce este conformismul. Definitie,clasificari

3n cadrul influentei sociale s a studiat procese de grup, printre care conformismul,obedienta, inclusiv devianta.+ trasatura evidenta a societatilor umane este aceea ca toti, sau cel putin majoritateamembrilor grupurilor social, dovedesc remarcabile similaritati ale comportamentelor,ceea ce nseamna ca, ntr un fel sau altul, grupul exercita presiuni catre uniformitate.

'ar uniformitatea si conformismul, desi sunt n relatie, nu sunt identice. -niformitateaeste o stare a grupului observabila la un moment dat, iar conformismul este rezultatulunui proces ulterior acestei stari, care implica faptul ca indivizii si-au modificatfelul lor de a actiona, de a vorbi sau de a gndi, prin armonizare cu ceilalti indivizi.

Ce este conformismulConformismul este o forma deinfluenta sociala, care consta nschimbari atitudinale sau comportamentale, determinate de preluarea voluntara a pozitieisustinute de majoritatea membrilor grupului de apartenenta. Chelcea, 0112&.)entru a si satisface nevoile de securitate si de afiliere, indivizii accepta sa renunte la o parte din libertatea proprie si adopta anumite norme si reguli specifice mediului n caretraiesc, situatie reflectata n gradul de conformare manifestat de individ. C*nd indiviziiinteractioneaza cu ceilalti membri ai grupului, se genereaza presiunea catre uniformitate,si fiecare membru tinde sa se comporte n conformitate cu modelul general propus deceilalti membri ai grupului.


7/13

Presiunea catre uniformitate siconformismul

4estinger "#51& a identificat doua surse majore ale presiunii catreuniformitate, sianume realitatea sociala si locomotia grupurilor. El a indicat ca atunci c*nd un individnu are un obiectiv de baza pentru a determina validitatea credintelor sale, el estedependent de realitatea sociala, realitate care se refera la consensul judecatilor ntremembrii ai caror judecati le respecta, pentru a stabili ncrederea n credintele sale. Lipsade ntelegere printre membrii unui grup ofera o baza instabila pentru credintele caredepind de suportul social, si din acest motiv apar forte pentru producerea uniformitatii.)resiunea catre uniformitate a membrilor grupului poate apare si pentru ca o asemeneauniformitate este de dorit sau necesara pentru ca grupul sa se deplaseze catre anumitescopuri dorite de membrii grupului, dar care nu pot fi atinse dec*t prin eforturile comunedepuse de membrii grupului. -n individ care nu se conformeaza scopului comun algrupului, poate mpiedica atingerea acestuia, sau poate fi exclus din grup. 'esi n acceptiunea uzuala, termenul are uneori conotatii negative, n cele mai multecazuri, el are ofunctie foarte importanta, aceea de a stabili ordinea si stabilitatea ninteractiunile cu ceilalti. + alta precizare care trebuie facuta neaparat este legata dedistinctia dintre conformism si imitatie. C*tiva dintre primii sociologi, printre care6agehot, 'ur7heim si 8arde, au vazut n conceptul de imitatie singura explicatie pentrutotalitatea comportamentelor conformiste-nul dintre fondatorii psihosociologiei, abriel 8arde considera ca imitatia esteelementul esential al vietii sociale. 'upa el exista 9imitatia traditie9, care lega generatiilentre ele, si 9imitatie moda9, care constituia liantul indivizilor din aceeasi generatie.'in nefericire, termenul de imitatie face doar sa numeasca un fapt care poate fi observatde toata lumea, si anume comportamentul unui individ este modelat dupacomportamentul altuia. :mitatia este un comportament se aseamana comportamentuluialtei persoane. Nimeni nu imita fara ncetare; unii imita mai mult dec*t altii, sau imitamai mult unele comportamente. :mitatia este o tendinta generala Shivers,"#


8/13

O provocare continua relatiile interpersonale la loculde munca

Personalitati si... stiluri

Problemele pe care un individ le poate genera direct sau indirect la serviciu

variaza in importanta si intensitate. :nele pot avea cauze vechi, care tin de tipulde educatie primita sau de cercul de prieteni frecventat, in timp ce altele pot fi,intr*adevar, rezultatul unor intentii ostile. Cu toate acestea, )udecatile categoricesi e"cluderea DvinovatuluiD din grup sunt un raspuns care evidentiaza propriaslabiciune si care nu contribuie la rezolvarea chestiunii de fond.

Probabil ca cea mai comuna plangere pe care o auzim referitoare la colegii deserviciu este ca unii dintre ei ne coplesesc cuproblemele lor personale . !discutie banala, care nu parea sa anunte nimic spectaculos, poate deveni unchin pentru interlocutor, atunci cand aceasta se transforma intr*o sedinta deterapie. 0rustrarile personale, nemultumirile profesionale sau, pur si simplu,

obsesia unuia dintre colegi de a vorbi in permanenta despre sine, sunt cateva diningredientele care condimenteaza aceast chin. !data cronicizat, chinul devine uncosmar.Eineinteles, la serviciu pot aparea si frictiuni mai serioase, cauzate de violentaverbala sau de atitudine a unui angajat sau altuia. %i aici e"ista grade diferite,care impun metode de investigatie si abordari diferite. D("ploziileD de nervi, desisunt cele mai intense, se pot rezolva relativ usor.Cunoasterea cauzelor sieliminarea lor, comunicarea desc isa cu persoana nemultumita potameliora si, in final, inlatura astfel de manifestari. (le pot fi cauzate de unamestec de Dcompusi instabiliD, dintre care programul prelungit, lucrul inFeeGend, lipsa aprecierii din partea sefului sau efortul sisific #lipsa Dluminii de la

capatul tuneluluiD$ sunt cei mai volatili. -cestia pot e"plica de ce colegul de birou,un tip foarte linistit de altfel, a tipat la tine sau chiar te*a amenintat, ca urmare aunui conflict minor aparut la meciul de fotbal de saptamana trecuta.

Pentru ca gesturile pozitive sunt mai greu de remarcat sau, in orice caz,sunt mai greu de retinut comparativ cu cele negative, nu strica niciodataputina !promovare! pentru cele dintai. :morul poate )uca un rol decisiv inaceasta piesa, deoarece rasul destinde, inlatura stresul la locul de munca, ridicamoralul, coalizeaza colegii in fata inamicului comun sau sudeaza echipa pentru ocauza mai buna. 5n doze acceptabile, poate chiar sa elimine senzatia deoboseala cronica. %i aici, insa, echilibrul este esential. :morul are un efect

pozitiv atunci cand glumele sunt amuzante si gustate de #aproape$ toti. Candironia este utilizata pentru a transmite un mesa) ofensator sau care poate fi usorperceput astfel, ea a)uta mai degraba Dpartea intunecataD, iar efectele nu vorintarzia sa apara. Pentru a evita astfel de situatii, putin autocontrol si cevamodestie #nu oricine este un Herr' %einfeld$ sunt de un real folos.

Cazurile cel mai greu gestionabile implicao atitudine constant violenta din parteaunui coleg, sef sau subordonat. 4esi in Romania agresiunile la locul de munca


9/13

nu iau, de obicei, forme e"treme, ele nu sunt mai putin frustrante pentru cei carele suporta. :n sef care tipa la anga)ati si utilizeaza apelative intilnate maidegraba in atlasul de zoologie, un coleg care raspunde la sugestii cu invective siDpromisiuniD sau un subordonat care DsapaD cu perseverenta autoritateapropriului sef sunt tot atatea moduri de manifestare a violentei la locul de munca.%ituatiile cele mai grave in care agresivitatease manifesta implica discriminarea#pe baza de gen, orientare se"uala sau etnie$ si hartuirea se"uala. -cestea sunt

sanctionate nu doar de regulamentele interne ale companiilor, ci si de lege.4esi o regula de baza in crearea si gestionarea unui mediu de lucru placut si inacelasi timp eficient presupune delimitarea problemelor personale de celeprofesionale, adoptarea unei strategii DsimpleD nu este suficienta pentru a obtineefectele dorite. Rolul specialistului in Resurse :mane, dar si al manageruluidepartamentului este decisiv in identificarea si tratarea sincopelor care potaparea in relatiile interumane la serviciu.

Stereotipurile i prejudec ile bariere n cunoa terea i acceptarea aproapelui

Alois Ghergu

Stereotipurile i prejudec ile ne influen eaz via a de zi cu zi, iar n anumite mprejurri operm cu ele, n ciuda faptului c ne credem lipsi i de prejudecti. Nu de pu ine ori ele

pot deveni bariere n comunicarea, cunoa terea i acceptarea celor din jurul nostru; din acest punct de vedere trebuie s avem disponibilitatea de a lupta cu propriilenoastre prejudec i, astfel nct s nu ajungem n situa ii de discriminare, marginalizare, respingere sau excludere a unor semeni pe motive subiective, influen ate de stereotipuri

i reprezentri eronate despre al ii (adesea observm c atitudinea i conduita noastr fa de un strin este influen at de felul cum arat sau cum este mbracat persoana respectiv).

Stereotipurile reprezint idei fixe, deformate, gnduri superficiale, mituri camuflate saupreri comune, n general gre ite, pe care oamenii le au n legtur cu diverse persoane,situa ii, lucruri, fenomene, prin care creierul nostru ncearc s simplifice realitateacomplex, astfel nct mintea i corpul s dezvolte rspunsuri automate la stimuli similari;ele fac parte din mo tenirea noastr cultural i se transmit n timp la fel ca i normele sociale, obiceiurile, tradi iile (sunt studii care arat prezen a stereotipurilor c iar la vrste

mici, de !"# ani). $rin urmare, noi sutem contamina i nc din copilarie cu anumite idei,mesaje, informa ii care ne contureaz stereotipurile i n baza crora ne activm prejudec ile (spre exemplu, pisica neagr i numrul 13 aduc ghinion , brba ii nuau voie s plng, sarea vrsat aduce ceart n familie, nu te ntoarce din drum

pentru c o s ai ghinion toat ziua etc) . $e masur ce cre tem stereotipurile tind sne amor%easc sim%urile &i gndirea, ne ncorseteaz existen a i odat internalizate, n propriul sistem de gndire, ele ne transform n adevra%i robo ei care pun n aplicare totfelul de cli ee i 'soft"uri primite de la familie, prieteni, mass"media etc., ulterior ele fiind

mbog%ite prin propria noastr contribu%ie. i uite a a ncepem s credem c bie%ii sunt superiori fetelor, c idealul de frumuse%e feminin se traduce prin dimensiunile *"!*" *,


10/13

c este suficient s ai bani pentru a deveni cineva etc.

Prejudec ile se refer mai degrab la o anumit opinie preconceput, ra ionament eronat, reac ie emo ional, pozi ie, atitudine sau tendin global, pro sau contra, favorabil sau defavorabil, fa de una sau mai multe persoane, n bazaapartenen ei lor un anumit grup sau la o anumit etnie, cultur, religie, clas social sauinfluen ate de alte caracteristici personale. +tt stereotipurile ct i prejudec ile pot fi

n elese ca ni te filtre de protec ie dezvoltate de om mpotriva afluxului de informa ii pe baza crora judecm evenimente, situa ii, oameni, fr o cunoa tere direct, personal

sau doar dup o cunoa tere superficial; ele ne limiteaz n elegerea corect i obiectiv a unei realit i i construiesc bariere, adesea foarte rigide la influen e ra ionale i n comunicarea sau interac iunea cu cei din jurul nostru.e cele mai multe ori stereotipurile i prejudec ile ne determin s dezvoltm i s folosim etichete la adresa celorlal i, fr s con tientizm efectul i

impactul lor asupra persoanelor n cauz! u"i mai pu in adevarat c aceste etic ete,imediat dup rostirea lor, ne creeaz iluzia unei stri de lini te, de eliberare i satisfac ie, fr s anticipm efectele i costurile pe termen lung (se spune c cele mai dureroaserni sunt cele provocate de cuvinte i nu cele fizice).

"omentul adevrului : e ce ne grbim s catalogm ac#iunile i comportamentul celor din jur ca fiind bune sau rele $i niciodat nu admitem cdeciziile umane sunt relative $i #in de mai mul#i factori% -are prima impresie despre ceva sau cineva nu este influen at adesea de prejudec ile noastre /e sim i atunci cnd cei din jur te analizeaz pe baza unor stereotipuri i prejudec i /e"ar putea s te determine s lup i cu propriile stereotipuri i prejudec i

&pilog : /onstruirea propriei personalit%i ar trebui s reprezinte un proces prin care s neafirmm propria voce &i s evitm &ablonrile care ne ngusteaz perspectivele. 0inpunctul meu de vedere cred c este mai pu in important s artm celorlal i ct de lipsi i de prejudec i suntem; mai important ar fi s artm ct de mult luptm mpotrivapropriilor prejudec i i ct de mult reu im s nvingem n aceast lupt. u"l po i

n elege i respecta pe cel de lng tine pn cnd nu accep i s lup i cu propriile prejudec i. -mul care are prea multe prejudec i nu se va putea bucura de propria sa libertate i va gsi mult mai greu calea spre adevr.

Stereotipurile

Stereotipurile continua sa fie boala sociala in cresterea cea mai rapida din toate timpurile.

De fapt, se raspandeste asa de repede incat poate fi clasificat ca o epidemie. Aceasta

epidemie a infectat 100%, deoarece se pare ca nimeni nu a scapat de efectele ei negative.

Stereotipurile nu sunt numai promovate, dar si incura ate de societatea noastra si sunt

folosite de guvern, mas!media, de anga ati, de politie, mai e"act de toti membri

comunitatii. #iecare, prin propria e"perienta si pre udecati, creeaza categorii de oameni.

De fapt, e"perienta sau parerile personale ale unora despre diferite lucruri devin un mod

de a udeca pentru tot grupul.

(ele mai cunoscute stereotipuri sunt cele cu referire la rasa, )culoarea pielii*, religie, varsta,

gen, orientare sexuala, aspectul fizic, cultura, statutul financiar, deficiente mentale sau fizice,

gradul de inteligenta, limba, starea sociala, regiune, tara, cartier, tentatii criminale,

comportament.
http://www.despresuflet.ro/forum/comunicare-f40/stereotipurile-t887.html#p1108http://www.despresuflet.ro/forum/comunicare-f40/stereotipurile-t887.html#p1108


11/13

Din nefericire, exista mult mai multe astfel de stereotipuri, dar acestea par a fi cele mai

folosite. Stereotipurile se gasesc in mai toate mediile de viata. Se pare ca noi le folosim ca

model pentru aproape orice. +azandu&ne pe aceste stereotipuri, decidem cine merita respect,

drepturi, minimul necesar pentru a duce o viata normala si chiar dreptul de a trai.

Potrivit Asociatiei Americana de Psihologie, oamenii considera ca au un statut social scazut si

valoare relativ scazuta pe piata publicitatii- si sunt adesea complexati pentru ca nu sunt

considerati a fi puternici in ceea ce reprezinta pregatirea intr&un anumit domeniu. Aceste

grupuri includ copii, oameni mai in varsta, minoritati, femei si barbati. Din pacate, toti suntem

predispusi sa fim complexati.

(el mai trist lucru despre stereotipuri este acela ca din cauza lor, noi ne departam de

persoanele care sunt considerate diferite. Ar fi mai usor daca am accepta efectele negative ale

stereotipurilor, decat sa&i criticam pe cei din %ur. (at timp, noi excludem faptului ca suntem

influentati de efectele negative ale stereotipurilor, tot noi excludem faptul ca am putea fi mai

toleranti si mai prietenosi. Deci, persoanele complexate isi fac rau fara a&si da seama de acest

lucru. n primul rand, se exclude prieteniile si relatiile sentimentale cu persoane dintr&un alt

grup, adapostind un sentiment de insecuritate. (el mai grav este ca acuzam unele persoane

fara a le cunoaste macar. Se poate spune ca cei care sufera de complexe- ar fi din cauza

insecuritatii emotionala. ai poate insemna ca noi nu gandim liber, deoarece ceilalti ne spun

ce sa gandim si cum sa ne comportam cu persoanele din diferite grupuri. Din nefericire, suntem

atat de obisnuiti cu faptul ca ni se spune cum sa gandim incat efectiv nu stim cum sa

identificam propriile noastre procese de gandire. Daca esti fericit si sigur pe tine, atunci poti

accepta si intelege diferentele dintre oameni.

n timpul vietii, suntem victimile atitudinilor negative ale unor grupuri de oameni. Aceste

atitudini cladesc in timp sentimentul de ura intre oameni. Folosind aceste calitati superficiale,

unii isi permit sa&i %udece pe ceilalti. 'ste periculos atunci cand cei cu sentimente similare

despre ceilalti se intalnesc si se hotarasc sa se ghideze dupa sentimentele lor de ura. $ricine

are pre%udecati, are tendinta de a depasi limita dintre sentimentul de ura si de a deveni

violent.

Acelasi ciclu de ignoranta si antipatie se intalnesc si la efectele negative ale stereotipurilor.

Aceste atitudini incura%eaza ura rasiala si din cauza acestor atitudini s&a a%uns la evenimente

rusinoase si genocid cum ar fi /olocaustul.

0nii percep categorisirea oamenilor dupa stereotipuri ca un lucru folositor. Din pacate si cei cu

un handicap au parte de stereotipuri. Din aceasta cauza, ei nu&si gasesc un servici si de aceea

nici viata lor nu este prea usoara. 1ici macar nu le dam sansa de a face ceva, atat cat pot,

deoarece ii marginalizam. 1u numai pe plan profesional si social, dar si in familie, parinti

procedeaza asa.


12/13

ulti oameni accepta stereotipurile ca realitati. n unele timpuri, realitatea era combinata cu

stereotipuri, totul devenind confuz. De exemplu, in Statele 0nite, un traficant de droguri in

opinia politistilor, ar fi un tanar afro&american care conduce o masina de ultima ora. 1u numai

ca aceasta este rezultantul ignorantei, dar presupunerea nu are fundamente.

0n tanar alb conducand o masina ultimul model nu va fi verificat de droguri la fel de des ca un

tanar negru. Atat timp cat este posibil ca un tanar de culoare sa fie traficant, este un efect

negativ al stereotipurilor de a&i clasifica pe toti ca fiind traficanti. 'ste pacat ca nu putem

avea incredere in autoritatile care sunt platite sa ne prote%eze.

Solutia acestor probleme este simpla. 2rateaza fiecare persoana cu respect si compasiune,

deoarece nu se stie niciodata cand viata ta va depinde de acea persoana.

Stereotipurile fac parte din mostenirea noastr cultural, ele se transmit n timp la fel ca si normele sociale, obiceiurile. Unele studii au

demonstrat prezenta stereotipurilor de la vrsta de 6 ani.

Cteva stereotipuri:

Vrst: Toti adolescentii iubesc roc ul si nu respecta pe cei mai in varsta. Se!: barbatii doresc un sin"ur lucru de la femei.

#asa: toti c$inezii arata la fel.

#eli"ie: toti cei care sunt de reli"ie islamica sunt teroristi.

Vocatie: toti avocatii sunt lacomi.

%ationalitate: toate persoanele de etnie #oma sunt murdare.

&ucruri: toate ceasurile elvetiene sunt perfecte.

Toate blondele sunt proaste.

Toate femeile conduc ru.

Toti arabii sunt teroristi.

'etele din (st sunt prostituate
http://www.despresuflet.ro/forum/dependenta-f20/dependenta-de-tutun-alcool-si-droguri-t26.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/dependenta-f20/dependenta-de-tutun-alcool-si-droguri-t26.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/dependenta-f20/dependenta-de-tutun-alcool-si-droguri-t26.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/dependenta-f20/dependenta-de-tutun-alcool-si-droguri-t26.html


13/13

Relatiile Interpersonale de Munca

Documents

Transcript of Relatiile Interpersonale de Munca