RELAŢII SINTACTICE ÎN FRAZĂ

I. RELAȚIA DE COORDONARE

se stabileşte între propoziţii de acelaşi fel ( principale / secundare, dacă au acelaşi regent );

se realizează prin:

- juxtapunere ( , / ; ): PP PP PPCitesc lecţia, / rezolv problema; / apoi desenez, / ...

- joncţiune - elemente de relaţie - conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale coordonatoare: - copulative: şi, nici // precum şi;

- adversative: dar, iar, însă, ci // numai că;- disjunctive: sau, ori, fie, (ba);- conclusive: deci, aşadar // prin urmare, în concluzie;

PP SB SBÎmi place / să cânt / şi / să desenez . /

II. RELAŢIA DE SUBORDONARE

se stabileşte între o subordonată şi regenta ei:

Învăţ / ca să ştiu cât mai multe. /

se realizează prin joncţiune:

- conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale sobordonatoare - că, să, ca ... să, dacă, deşi, căci, deoarece, fiindcă, încât, întrucât, ... // din cauză că, din monment ce, după cum, ...

Îmi place / să ascult muzică. /

- pronume și adjective pronominale relative – care (cui), cine, ce, cât ( cu / fără prepoziţie ): Ştiu / cine este vinovatul. /

- pronume / adjective pronominale nehotărâte ( compuse cu „ori” ) – oricare (oricui), oricine, orice... ( cu / fără prepoziţie ):

Va reuşi / oricine va munci. /

- adverbe relative - unde, când, cum, cât ( cu / fără prepoziţie ):Merge acolo / unde a fost trimis. /- adverbe nehotărâte ( compuse cu „ori” ) - oriunde, oricând, oricum ( cu / fără prepoziţie ):Vine cu plăcere / oricând îl chem. /

Alte mijloace de realizare a relaţiilor sintactice - în propoziţie sau frază:topica - se referă la ordinea cuvintelor;intonaţia - se referă la variaţia de intonaţie a vocii;pauza - se referă la întreruperea vorbirii, …

FIȘĂ DE LUCRU

1. E de mirare cum a putut stărui acolo acest adăpost şubred în care a sălăşluit în trecătoarea viaţă un fiu genial al oamnilor de munte.2. Una din marile lui slăbiciuni era să se uite la cei ce îi trec prin faţă ori stau în preajma vederii lui, să scruteze mutre, să prindă gesturi şi atitudini.3. Încetul cu încetul însă el s-a deprins şi în cele din urmă a ajuns că niciunul dintre băieţi nu putea să-l scoată din ale lui.4.Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoţ şi cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea, şi o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia şi dacă sunt voinici.5.Să ştii că tare mă miram cum găseşte Irinuţa ouă prin cotloanele ascunse, cum ştie ea că viţelului i-i foame, cum a înţeles că pasările cer grăunţe şi apă.6.Îmi aduc aminte ce zarvă a fost, când, într-un rând, s-a zvonit că pe domnu’ nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret.7.Odată prin iunie, când au venit ţăranii să secere grâul, cel mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a prins un flăcău sub căciulă.

8.Apoi după ce s-au hodinit caii, am pornit înainte, spre Podu-Leloaie şi de aici, tot înainte spre Iaşi, mai mult pe jos decât în căruţă, căci zmeii lui moş Luca se muiese de tot, şi ţăranii noştri glumeţi, cum sunt ei, ne tot şfichiuiau, în treacăt, care dincotro, de ni-era mai mare uşinea, de ruşinea lui moş Luca.

9.Măria ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu ştii care sunt ramurile unuia şi care sunt ale altuia, şi când înfloresc nu ştii care sunt florile unuia şi care sunt ale altuia şi ăşti doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură şi mere nu fac.

10.Atunci dracul ia buzduganul de coadă, şi când îl azvârle se suie aşa de tare, de nu se mai vede, şi abia după trei zile şi trei nopţi, căzând jos cu mare străşnicie, s-a cufundat în fundul pământului de s-au zguduit temeliile lumii.

11. Tu să şezi la graj nedezlipit şi să îngrijeşti de calul meu ca de ochii din cap, că de-oi veni pe-acolo şi n-oi găsi trebile făcute după plac, are să fie rău de pielea ta.

12. Bine te-am găsit, împărate, deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu.