Relatia Romaniei Cu FMI

7/30/2019 Relatia Romaniei Cu FMI

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-romaniei-cu-fmi 1/14

Relatia Romaniei cu FMI

1. Fondul Monetar International (FMI). Prezentare generala

Fondul Monetar Internaţional (iniţiale: FMI) este o organizaţie internaţională careare 184 de state membre. A fost constituită printr-un tratat internaţional în anul 1945,având ca scop principal promovarea unei economii mondiale sănătoase.

2. Obiective principale

* promovarea cooperării monetare internaţionale şi a stabilităţii valutare* stimularea creşterii economice* asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forţei de muncă* acordare de asistenţă financiară temporară pentru ţările care se confruntă cu

dezechilibre ale balanţelor de plăţi

Funcţii

* monitorizează acţiunile şi politicile economice şi financiare din ţările membre, precum şi la nivel global

* acordă asistenţă tehnică* creditarea ţărilor membre cu dezechilibre în balanţa de plăţi

Drepturi speciale de tragere

Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaţional, XDR) sunt moneda virtuală aFondului Monetar Internaţional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului.Tranzacţiile în interiorul Fondului Monetar Internaţional sunt calculate în DST. O seriede valute naţionale sunt fixate la un anumit raport în relaţie cu DST.Valoarea sa se calculează în funcţie de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) şi lira sterlină britanică (11%), conform cotaţiilor de la bursa londoneză.

3. rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI inRomania

Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati inscopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica aleFondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul centralal FMI si autoritatile din Romania.

1



O lista sumara a activitatilor include:

# Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici si conseillerea autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI, in principal incontextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi

acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si consultare atat cuinstitutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI.# Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale (vezihttp://www.worldbank.org.ro/), Uniunii Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romaniain implementarea unui program macroeconomic coerent si cuprinzator;# Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice aleGuvernului. In acest sens, biroul nostru se bazeaza pe o gama larga de surse de informare,care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala deStatistica (vezi web site-urile: http://www.bnro.ro/; http://www.mfinante.ro/;

http://www.insse.ro/).Reprezentantul Rezident asista, de asemenea, misiunile Fondului aflate in vizita si participa la intalnirile cu autoritatile din Romania.

Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceriromani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opiniireferitoare la economia romaneasca si politicile economice.Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si estedisponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poateface declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand

viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca.Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte siintalniri organizate de institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatiineguvernamentale, sindicate si alte grupari care se dezbat probleme generale demacroeconomie si referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea,gata sa colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitateadesfasurata de FMI.Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a problematiciiFMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint ViennaInstitute.

2



4. Reprezentantul Rezident al FMI

Fondul are o reprezentanta in Romania din 1991. Dl. Juan Jose Fernandez-Ansola esteReprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria. Colaboratorii dlui. Juan

Jose Fernandez-Ansola in cadrul biroului de la Bucuresti sunt dna. Anca Paliu Dragu sidna. Luminita Dragan.uan Jose Fernandez-Ansola, cetatean argentinian, lucreaza la FMI din 1991, unde adetinut fuctii importante, avand o experienta vasta in tarile din zona. Ultima functiedetinuta a fost aceea de sef al unuia dintre serviciile pentru Europa Centrala. In perioada1999-2006 a fost sef de misiune in Bosnia-Hertegovina, Republica Ceha, Slovacia siSlovenia. Anterior, dl. Fernandez -Ansola a fost economist in cadrul Directiei pentruEmisfera Vestica si Directiei pentru formularea si evaluarea politicilor. Dl. Fernandez-Ansola este licentiat in economie al Universidad del Salvador din Buenos Aires,Argentina si detine diplome de masterat si doctorat obtinute la Yale University si BostonUniversity, SUA. Domeniile de interes privind cercetarea economica includ subiecte cum

ar fi datoria publica si piata obligatara, fluxurile de capital, iar recent crestereaeconomica, progresul tehnologic si competitivitatea, precum si inflatia in tarile central siest europene. Dl. Fernandez -Ansola a fost numit Reprezentant Regional Principal pentruRomania si Bulgaria in 4 septembrie 2006. Este casatorit si are un copil.

5. Relaţiile externe ale României

După decembrie 1989, România şi-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cuoccidentul, în mod special cu Statele Unite şi Uniunea Europeană.Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale şi a FMI şi de asemenea a

Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 2004 ea a devenit membră a NATO.România urmează să devină membră a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007.Liderii actuali ai României au făcut declaraţii publice în ceea ce priveşte strângerearelaţiilor cu alte ţări europene şi, de asemenea, în ceea ce priveşte ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, (în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Georgiei).Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se aşteaptă c, într-o perioadă deaproximativ 10 ani, toate ţările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană şi dinCaucaz să acceadă în UE şi NATO.În decembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu şi Secretarul de Stat SUA CondoleezzaRice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România.România şi-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia şi Croaţia în eforturile făcute de

aceste ţări pentru admiterea la Uniunea Europeană. (Relaţiile economice turco-române austatut privilegiat).Relaţiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinindeforturile României de aderare la UE. Reprezentanţii minorităţii maghiare din Romania participă la coaliţia de guvernământ

3



6. Romania si FMI dintr-o privire

Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972.

Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala.

Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.

Guvernatorul Romaniei la FMI este Excelenta Sa, dl. Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Guvernator Supleant este Excelenta Sa, dra. AliceCezarina Bitu, Secretar de stat, Ministerul Finantelor.Asistenta FinanciaraDl. Jeroen Kremers (Olanda) este Director Executiv pentru Romania in cadrul FMI;constituenta sa include Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia,Israel, fosta Iugoslavie, Republica Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina. Incepand cu 1972,Romania a folosit resursele FMI in noua ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar al

programelor economice ale Guvernului. Ultimul acord, al zecelea, incheiat in iulie 2004 esteun acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu intentioneazasa faca trageri. Totalul creditelor si imprumuturilor nerambursate la sfarsitul lunii iunie 2004 seridica la 337.00 milioane DST, respectiv 32,71 % din cota.

TipulAcordului

DataAprobarii

DataExpirarii sauRezilierii

SumaAprobata(milioaneSDR)

Suma Trasa(milioaneSDR)

Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1

Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75Stand-byStand-by(preventiv)

10/31/0107/07/04

10/15/0307/07/06

300.0250.0

300.0

Asistenta TehnicaFMI a acordat Romaniei asistenta tehnica in cateva domenii, incluzand domeniul fiscal sivamal, politica monetara si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara si statistica.

4



7. Relaţia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, cu o cotăde participare care în prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totală.România deţine 10 552 voturi, reprezentând 0,49% din total.

În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţa) care include: Olanda,Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina,Croaţia, Macedonia. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de undirector executiv olandez - domnul Jeroen Kremers. În cadrul biroului directoruluiexecutiv, România are un reprezentant care îndeplineşte funcţia de consilier al acestuia.Guvernatorul României la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant esteSecretarul de Stat din Ministerul Finanţelor Publice cu responsabilităţi în domeniu.România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie1998. Prin aceasta, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi sănu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără

aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIIIObligations").Începând cu anul 1991 asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobareaunui număr de şapte Aranjamente stand-by .În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi realizează consultărianuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al StatutuluiFMI .În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale îndomeniile relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:

* Programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar (FinancialSector Assessment Program - FSAP). În acest context, experţii BM şi FMI au realizat

raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA , raport ce identifică principalelevulnerabilităţi ale sectorului financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentrucorectarea acestora.

* ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), princare experţii FMI realizează o evaluare a practicilor româneşti privind diseminareadatelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (România a aderatla acest sistem în mai 2005).FMI a acordat României asistenţă tehnică în câteva domenii incluzând politica monetarăşi organizarea băncii centrale, supravegherea bancară şi statistica.Comunicatele reprezentanţei FMI în România, acordurile Stand-by, rapoarte, precum şialte informaţii sunt disponibile pe website-ul acesteia: www.fmi.ro.

FMI: Cresterea salariului minim in 2007 pune piedica dezinflatiei

Cresterea salariului minim pe economie de la 330 la 390 de lei in 2007 nu este conformacu obiectivul privind tinta de inflatie pentru anul viitor, spun expertii Fondului Monetar International (FMI).

5

http://www.fmi.ro/

http://www.fmi.ro/



"Fondul indeamna autoritatile romane sa aprobe cresteri moderate ale salariului minim siale salariilor in societatile de stat", au declarat oficialii FMI, in cadrul concluziilor formulate dupa vizita in Romania.Avand in vedere cresterea numarului de angajati in sectorul de stat, este nevoie de orevizuire atenta a politicii de recrutare, sustin analistii FMI. "Fondul sfatuieste autoritatile

sa elaboreze o politica salariala in conformitate cu cerintele legate de o inflatie redusa sisa adere la angajamentele referitoare la o singura si moderata majorare in 2007, care safie inclusa in buget", au precizat reprezentantii Fondului.In ceea ce priveste 2005 si 2006, FMI noteaza ca desi cresterea salariului minim a fostmoderata, presiunile asupra cererii interne au crescut, o alta cauza fiind si majorareanumarului de salariati in sectorul public."Avansul semnificativ al angajatilor in sectorul de stat au accentuat presiunile asuprafondului total al salariilor bugetarilor, care este estimat sa creasca in acest an cu 32%, la6% din PIB, fata de 5,4% in 2005 si 4,8% in 2004", se arata in document. Pentru sfarsitulacestui an, FMI prognozeaza un nivel al inflatiei de 5,7%, iar pentru 2007 de 6,4%.Banca Nationala a Romaniei a stabilit pentru acest an o tinta a inflatiei de 5%, plus/minus

un punct procentual, iar pentru 2007 de 4%, cu acelasi interval de variatie. Nivelul ridicat al cererii si majorarea preturilor administrate, precum si intarzierea cu caresunt reflectate prevederile politicii monetare vor determina, probabil, depasirea tinteiinflationiste in anul 2007, in cazul in care autoritatile nu actioneaza ferm si rapid pentru aconsolida politica monetara, spune FMI."Atingerea obiectivului de inflatie in 2007 va presupune sprijin din partea politicii fiscalesi cea a veniturilor. Tinta de inflatie este fezabila insa daca Guvernul va aplica masuri derelaxare fiscala, banca centrala se va confrunta cu o provocare grea - una in care procesulde dezinflatie va presupune o crestere agresiva a ratei dobanzii si, probabil, aprecierearapida a monedei nationale, ceea ce ar putea avea consecinte asupra deficitului de contcurent", mentioneaza economistii Fondului.

Ei atrag atentia si asupra cresterii creditarii, afirmand ca imprumuturile in valuta incep saavanseze din nou, in timp ce creditele in lei cunosc deja o dezvoltare accelerata."Convergenta reala cu celelalte state ale UE presupune dezvoltarea sectorului financiar.Insa, avand in vedere riscurile prudentiale, avansul rapid al creditarii poate majoradistorisiunile actuale si poate creste vulnerabilitatile pe termen mediu", spunreprezentantii Fondului.Saptamana trecuta, o delegatie a FMI s-a aflat in Romania, pentru primele discutiiconsultative cu autoritatile romane, dupa incetarea acordului stand-by.La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cuFMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respinssolicitarile institutiei financiare.Institutia financiara internationala a criticat politica bugetara a autoritatilor de laBucuresti si a solicitat masuri de crestere a veniturilor si diminuarea cheltuielilor, pentrua diminua deficitul bugetar. Acordul stand-by a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, iar relatia Romaniei cu FMI continua prin colaborari curente cu expertii institutiei.

6



Interviu acordat Mediafax de catre dl. Juan Jose Fernadez-Ansola, 14 martie 2007

FMI: Îngrijorarea BNR privind o posibilã apreciere a leului si scãderea ulterioarã este

justificatã Îngrijorarea Bãncii Centrale a României (BNR) privind o viitoare apreciere rapidã a leuluiurmatã de o tendintã inversã este justificatã, a declarat pentru Reuters reprezentantulregional al FMI, Juan Jose Fernandez-Ansola.Leul, care a atins, în luna ianuarie, maximul ultimilor patru ani în raport cu euro, se vaconfrunta, în continuare, cu presiuni în sensul aprecierii, în conditiile în care România atragefonduri speculative din strãinãtate.Întrebat despre îngrijorarea BNR privind posibilitatea unei inversãri rapide a tendintei deapreciere a leului, oficialul FMI a afirmat cã aceastã temere este justificatã si este nevoie de prudentã pentru a evita o cresterea prea rapidã a paritãtii monedei nationale.

"Dar banca centralã trebuie sã aibã grijã sã nu combatã aceastã tendintã. Ar fi neproductiv sãse opunã, pe termen lung", a afirmat Fernandez-Ansola.Majoritatea numerarului denominat în valutã strãinã este prezent în România sub formainstrumentelor pe termen scurt, în conditiile unei piete financiare putin dezvoltate, noteazãReuters.Fernandez-Ansola estimeazã cã intrãrile de investitii strãine directe în România vor totaliza6-7 miliarde de euro în acest an, în scãdere fatã de 9 miliarde de euro în 2006.Pe de altã parte, reprezentantul FMI a avertizat, în repetate rânduri, cã BNR ar putea finevoitã sã majoreze dobânda de politicã monetarã, la sfârsitul acestui an, când presiunileinflationiste ar putea sã se intensifice, în cazul în care politica fiscalã nu este înãspritã.O eventualã crestere a inflatiei, care a atins, în februarie, minimul înregistrat dupã cãderea

comunismului, de 3,8%, ar putea fi determinatã de majorarea preturilor administrate, de politicile salariale si bugetare, precum si de evolutia cursului de schimb valutar.Fernandez-Ansola a solicitat guvernului român sã creascã transparenta din domeniulfinantelor publice, în conditiile în care se pregãteste sã absoarbã finantãri de miliarde deeuro, oferite de UE.România are nevoie sã planifice mai precis deficitele bugetare, pentru a îmbunãtãti predictabilitatea politicilor economice, iar planul bugetar relaxat adoptat de autoritãti ar putea necesita majorarea dobânzilor spre sfârsitul anului, a arãtat oficialul FMI.Totodatã, transparenta este necesarã pentru a eficientiza cheltuielile, în special a fondurilor UE, în vederea realizãrii proiectelor necesare în sectoarele infrastructurii si serviciilor publice."Exitã o asteptare cã România va deveni mai transparentã. Sã începem cu bugetul", a maispus Fernandez-Ansola.El a criticat situatia de anul trecut, când bugetul a fost rectificat de patru ori. Obiectivelestabilite pentru cheltuieli nu au fost atins în 2006, iar România a avut excedent bugetar pentru primele 11 luni ale anului, în pofida prognozei privind un deficit de 2,5% dinProdusul Intern Brut (PIB)."Ceea ce nu am vãzut în niciun alt stat est-european sunt patru rectificãri bugetare. Totodatã,aproximativ 40% din cheltuielile bugetare au fost realizate la sfârsitul anului si nu este clar

7



ce s-a întâmplat", a declarat oficialul FMI.România a aderat la UE în ianuarie 2007, în conditiile în care ritmul lent al reformelor sicoruptia au împiedicat obtinerea statutului de membru în 2004, când a fost realizatã primaextindere a blocului comunitar în spatiul fost-sovietic, noteazã Reuters.Viitoarele reforme structurale sunt decisive pentru a asigura eficienta cheltuielilor publice,

iar autoritãtile de la Bucuresti ar trebui sã renunte la sustinerea producãtorilor din eracomunismului, care înregistreazã pierderi.Deficitul bugetar al României ar putea depãsi nivelul de 2,8% prognozat pentru acest an cuaproape un punct procentual, urmând sã atingã 3,7% din PIB, întrucât costurile majorãrilor salariale au fost subestimate, la 0,3% din PIB, iar veniturile sunt supraestimate, cu 0,6% dinPIB, a afirmat Fernandez-Ansola.Veniturile ar putea fi afectate, în special, de scãderea intrãrilor din încasarea taxei pevaloarea adãugatã, în conditiile în care România îsi va schimba sistemul de colectare, pentrua adera la reglementãrile UE.Pe de altã parte, cheltuielile pentru infrastructurã s-ar putea plasa sub estimãri, în cazul încare statul est-european nu îsi îmbunãtãteste capacitatea de absorbtie a fondurilor UE.

"Cheltuielile de capital reprezintã o mare incertitudine. Populatia are nevoie de transparentã,oamenii vãd cã banii sunt cheltuiti, dar serviciile rãmân de calitate scãzutã", a conchisreprezentantul FMI.

Interviu acordat de dl. Graeme Justice revistei Capital, 12 iulie 2006

Doar majorarea cotei unice si a TVA poate creste veniturile?

Acordul cu Fondul Monetar International (FMI) a expirat. Nu ne mai aflam sub zodiaControlului, ci am intrat in cea a Consultarilor. A luat sfarsit si mandatul de reprezentantrezident al FMI la Bucuresti al lui Graeme Justice. Acest interviu este realizat pe ultimasuta de metri, cu un om pe picior de plecare intr-o noua misiune. Discutia l-a dezvaluitmai uman decat si-l pot imagina romanii invatati cu marim preturile pentru ca asa o cereFMI sau nu va dam banii pentru ca nu ne lasa Fondul. Graeme Justice spune ca ii este greusa paraseasca tara in care si-a petrecut atata timp si pe care a incercat sa o inteleaga, dar are satisfactia finalizarii unui acord stand-by dupa esecurile anterioare.

Capital: FMI a pledat pentru un buget echilibrat in 2006. Cum vi se pare, dat fiindcontextul, masura de majorare a deficitului bugetar la 2,5%? Ce efecte poate avea petermen lung?

Graeme Justice: Majorarea deficitului bugetar va continua sa stimuleze consumul intr-o perioada in care economia este deja supraincalzita si va ingreuna mult misiunea BNR de areduce inflatia. Banca Centrala va trebui sa se axeze mai mult pe mentinerea unor rateinalte ale dobanzii si pe aprecierea cursului de schimb, in conditiile in care nici una dintreaceste masuri nu va fi favorabila mediului de afaceri si cresterii economice din Romania.

8



Este necesara cresterea cheltuielilor de capital, dar finantarea acestora trebuie realizata prin majorarea veniturilor si nu a deficitului.

Capital: Este marimea deficitului de cont curent ingrijoratoare? Ce consecintenegative ar putea avea asupra echilibrelor macro?

GJ: Da. Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente. In ciuda cresteriiexporturilor, importurile continua sa creasca mai repede, alimentate de cheltuielile pentruconsum. S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu lanivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari. Majorareadeficitului bugetar va conduce la deteriorarea contului curent. De aceea, majorareadeficitului bugetar creste riscurile care ar putea afecta economia pe termen mediu. Acum,deficitul de cont curent este acoperit in mare masura de investitiile straine directe, dar acest lucru se va diminua, pe masura ce privatizarile se vor reduce si companiile straine sevor fi stabilit pe piata. Transferurile facute de cei care lucreaza in afara tarii se reduc. Inalte tari in tranzitie, finantarea prin ISD a fost in final inlocuita cu fluxuri de capital mai

volatile. Este un proces natural, dar care face tarile mai vulnerabile la schimbarile reactieiinvestitorilor. tarile care inregistreaza cele mai mari dezechilibre sunt cel mai mult expuseriscului.

Capital: Isi mentine FMI recomandarea privind majorarea veniturilor?

G.J: Da, ne mentinem recomandarile. In Romania, veniturile bugetare sunt cele maiscazute din Europa, reprezentand aproximativ 32% din PIB. Urmatoarea tara din categoriacelor cu venituri scazute are o pondere de 35%. Nevoile de cheltuieli pentru infrastructura,educatie si sanatate sunt printre cele mai mari. Doar majorarea TVA si a cotei unice ar

genera cresterea necesara a veniturilor. Imbunatatirea gradului de colectare poate ajuta,dar nu va genera venituri suficiente. Proiectul privind administratia fiscala, intarziat deja,sponsorizat de Banca Mondiala, ar trebui sa ajute in acest sens.

Capital: Credeti ca probelemele semnalate isi vor gasi rezolvarea odata cu aprobareaCodului fiscal?

G.J: Codul fiscal nu va aduce veniturile necesare. Are unele aspecte bune, dar este maidegraba menit sa imbunatateasca structura sistemului de taxe si impozite, decat sagenereze o crestere a veniturilor. Atentie: Guvernul va trebui sa reziste la presiunilegenerate de amendamente care vor submina eficacitatea Codului fiscal.

Capital: La un an si jumatate de la adoptarea cotei unice, se poate spune clar ca afost o masura buna/proasta?

G.J: Noi consideram ca reducerea impozitului pe venit si pe profit a fost prea accentuata sica nu a fost necesara pentru a stimula economia. Nu s-a folosit aceasta oportunitate pentrua elimina scutirile fiscale si pentru a simplifica Codul. Reducerea impozitului pe venit si pe profit a stimulat o economie deja supraincalzita. Aceasta masura s-a materializat intr-o

9



scadere semnificativa a veniturilor guvernamentale (aproximativ 1% din PIB), inconditiile in care Romania avea urgent nevoie de investitii in infrastructura, sanatate sieducatie. Pierderea de venituri este si mai mare daca ai in vedere veniturile potentiale cares-ar fi putut incasa. Sa speram ca, in timp, reducerea impozitului pe venit si pe profit vastimula cresterea economica, dar, contrar asteptarilor, aceasta reducere nu a avut un

impact atat de mare asupra economiei gri, deoarece nu au fost reduse contributiile sociale.Acestea din urma reprezinta un stimulent mai puternic de a ramane in economia gri decat plata impozitului pe profit, care poate fi evitata mai usor. Scaderea veniturilor potentialedin impozite este si ea un motiv pentru care acum Guvernul trebuie sa se bazeze pemajorarea deficitului pentru a-si realiza obiectivele privind cheltuielile, creand dificultatiBNR in reducerea preturilor si mentinerea stabilitatii macroeconomice. Consideram caeste necesara o mai mare concentrare asupra bugetului pe termen mediu. Integrarea in UE poate avea doar o anumita contributie la cresterea economica. Dupa integrare, progreselevor depinde numai de capacitatea Guvernului de a mentine mediul macroeconomiccompetitiv si stabil pentru investitii si crestere economica.

Capital: Cu ce minister ati colaborat cel mai bine? Cu ce ministru?

G.J: Am avut relatii foarte stranse cu BNR. Cel mai mult lucram cu Ministerul Finantelor Publice; eu am avut privilegiul sa lucrez cu trei ministri ai finantelor. De asemenea, avemrelatii bune si cu cabinetele primului ministru si al presedintelui.

Capital: Veti mai reveni aici ca turist?

G.J: Cu siguranta, Romania este o tara frumoasa, dar insuficient apreciata. Am

recomandat Romania tuturor prietenilor si familiei. Multi straini isi imagineaza Capitalaca un oras est-european monoton, cu multi caini comunitari, copii ai strazii si rromidefavorizati. In zilele noastre, aceasta imagine este foarte departe de realitate.

Capital: Care este cartea preferata? Aveti vreun autor preferat?

G.J: ?The Mogul Buffet?, a lui Cheryl Benard, care evoca evenimente dinPakistan/Afganistan, este una dintre ele. Este o lectura vesela si ar trebui sa fie obligatorie pentru oricine urmeaza sa traiasca intr-o alta cultura. Il admir foarte mult pe MirceaEliade, pe care l-am citit pentru prima data cand am venit in Romania.Atentie la nivelul deficitului de cont curent Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente.

S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul

pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari.?

10. România-FMI - etapa de încordare a muşchilor?

10



În ceea ce priveşte relaţiile României cu instituţiile internaţionale, fie că este vorba decele pe latură economică, FMI, Banca Mondială, fie că este vorba de cele de natură politică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, sau militară - NATO, mass-media dinRomânia are o poziţie intransigentă: fie este de partea guvernului României, fie este de

partea ălora . Lucrurile sunt însă, ca de obicei, mai nuanţate.� �În cazul recentei dispute cu FMI, lucrurile sunt ceva mai complicate. Desigur, încordareamuşchilor şi ameninţările cu ruperea sau îngheţarea acordurilor sunt� � contraproductive şi trădează un anumit amatorism. Nu este prima dată când premierulTăriceanu contrează FMI - cu care însă s-a şi socializat pe pârtia de la Predeal - şi nici prima dată când un premier sau alt oficial român face acest lucru. Mult mai calm şicunoscând probabil ceva mai multe lucruri despre colaborările cu FMI, ministrulFinanţelor Publice, Ionuţ Popescu, a precizat că acordul cu FMI nu a fost întrerupt, însănecesită o perioadă de reevaluare de 1-3 luni, în care România să convingă reprezentanţiiinstituţiei că estimările privind încasările bugetare sunt realiste.Vom merge după rectificarea bugetară pe un deficit fiscal de 0,5-0,7% din PIB. Nu există

un termen delimitat pentru perioada de reevaluare, sperăm însă că experţii FMI vor considera că, dupa 3,5-4 luni, tendinţele sunt convingătoare. O treime dintr-un an dă oviziune despre ceea ce se întâmplă într-o economie, a afirmat Popescu. Principalele dispute Principalele puncte în dispută sunt deficitul bugetar şi rata de creştere, FMI considerândestimările guvernului României prea optimiste şi insistând pe o temperare a previziunilor.Din punct de vedere istoric, actualul acord cu FMI, negociat de guvernul Adrian Năstase,nu era obligatoriu pentru România. El a reprezentat mai mult o lovitură de imagine a� � unui guvern care a dus până la capăt un acord cu FMI - lucru care nu se mai întâmplase

de multă vreme. Pe lângă lovitura de imagine, chiar Uniunea Europeană recomandaseRomâniei încheierea unui acord pentru a se asigura că nu vor mai exista derapaje majore.Ce se întâmplă acumţ După ce actualul guvern a schimbat radical datele problemei prinintroducerea cotei unice de impozitare, paradigma s-a modificat, ca atare erau necesareunele corecţii ale înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional. Majoritatea problemelor aufost clarificate, rămânând în dispută doar situaţia deficitului bugetar şi cea a ratei decreştere.Deficitul bugetar nu este o problemă în sine. În România, deficitul de cont curent creştenu din cauza statului, ci din cauza sectorului privat. Ponderea sectorului de stat în acestdeficit este acum de sub 15%, ceea ce face ca o reducere de 3-5 sutimi a deficitului bugetar să nu influenţeze absolut deloc deficitul contului curent, care oricum va creşte peseama sectorului privat.Aşadar, dialogul cu FMI priveşte o situaţie inedită: deşi deficitele externe cresc, semanifestă o presiune constantă de apreciere a leului. De aici încăpăţânarea FMI de adiminua deficitul bugetului consolidat.Că un deficit bugetar diminuat ajută dezinflaţia şi limitarea deficitelor externe este denecontestat. Pe de altă parte, a miza excesiv pe buget în atingerea mai multor obiective nueste înţelept. În 2004 circa 85% din deficitul de cont curent s-a realizat în sectorul

11



neguvernamental; a folosi deci bugetul public în vederea scăderii deficitului de contcurent are eficacitate limitată.Comprimarea excesivă a cheltuielilor publice afectează atât producţia de bunuri publice,cât şi pe cea a sectorului privat. Nu mai vorbim de nevoia de a cofinanţa fondurile de preaderare, de a aplica angajamente izvorâte din acquis-ul comunitar etc.

În România, am înregistrat de ceva vreme o creştere a deficitelor bugetare, dar există oserie de tendinţe îmbucurătoare:- avem o apreciere constantă a monedei naţionale datorată unor capitaluri atrase dedobânzile ridicate şi preţurile încă scăzute ale unor active. De asemenea, cresc veniturileaduse de muncitorii români din străinătate şi scad veniturile repatriate de companiilestrăine care operează în România, care preferă astfel să reinvestească profiturile;- în ultimii ani, finanţele publice s-au consolidat, în pofida faptului că avem încă deficitecvasifiscale importante;- execuţiile bugetare au deficite din ce în ce mai mici;- datoria publică şi cea public garantată nu sunt mari, iar stocul de îndatorare privată, deşicreşte, nu o face exploziv.

De la o extremă la alta? Acestea fiind premisele, nu este recomandabil de a utiliza în exces bugetul în încercareade a ne limita deficitele externe deoarece riscăm să trecem de la o politică monetaristăstrictă la una bugetaristă strictă, ambele având darul de a încorseta serios dezvoltareaeconomică.Desigur, avem nevoie de un deficit bugetar mai mic decât cel de anul trecut şi este bine sărămânem în continuare precauţi faţă de deficitele externe.Dar este îndoielnic că putem lupta eficace contra deficitelor externe prin aducerea ţinteide deficit bugetar spre zero. Deficitele externe vor creşte oricum dacă guvernul nu va găsi

soluţii pentru limitarea expansiunii creditului sectorului neguvernamental. Din aceastăcauză este bine ca guvernul să insiste asupra propriei ţinte de deficit bugetar, dar pe bazaargumentelor economice, şi nu prin recurgerea la umflări inutile ale muşchilor.Argumentele scoase la înaintare de reprezentanţii guvernului şi de preşedinte, conformcărora România are nevoie de banii rezultaţi din diferenţa de deficite pentru a finanţa partea de cofinanţare în proiectele europene este unul pueril şi riscă să submineze lamodul cel mai serios credibilitatea guvernului. În ceea ce-l priveşte pe preşedinte, el nu se pricepe - şi a şi declarat public lucrul acesta -, este jenant că asemenea afirmaţii suntfăcute de specialiştii guvernului. În definitiv, este vorba de circa 300 de milioane de� � euro, bani pe care guvernul îi poate obţine prin reducerea cheltuielilor guvernamentale. Un exerciţiu ratat

În acest sens, ministrul de Finanţe a operat un exerciţiu, solicitând colegilor săi de cabinetsă găsească soluţii pentru disponibilizarea a circa 4 procente din aparatul ministerelor.Cererea a provocat panică în rândul funcţionarilor publici care au trăit vreme de osăptămână în incertitudine. Oricum, nici unul dintre miniştri nu s-a conformat, aşa căîngrijorările lor au fost inutile, mai ales că la final chiar şi Ionuţ Popescu a lăsat-o baltă.

12



Oricum, epopeea circularelor (în total au fost vreo patru) reprezintă prima bâlbă majoră aministrului de Finanţe.Reducerea aparatului bugetar cu 4% ar fi adus la buget economii de circa 1384 miliardelei şi ar fi afectat peste 11.000 de funcţionari publici şi aproape 10.000 de angajaţi înîntreprinderile cu pierderi. Sigur că, până la urmă, aceste persoane vor trebui

disponibilizate, dar nu din cauza FMI, ci pur şi simplu că România nu-şi poate permite săle mai întreţină. Deocamdată, exerciţiul rămâne la stadiul de bâlbă.Exact aceste bâlbe fac ca deocamdată, guvernele României să aibă mare nevoie de girulinstituţiilor financiare mondiale, singurele - din păcate - capabile să exercite presiuniasupra acestora în vederea adoptării unor politici economice coerente şi, desigur, prudente. Epilog (temporar) fericit În cele din urmă, se pare că FMI a acceptat varianta guvernului, care, de data aceasta, aredreptate. Este însă de văzut dacă decizia aceasta este luată pe baza încrederii FMI în

performanţele guvernului sau este doar o decizie politică în urma unor intervenţii binevoitoare de la Casa Albă.O echipă a Ministerului de Finanţe a fost invitată la Washington în a doua jumătate alunii aprilie, cu ocazia reuniunilor de primavară organizate de FMI şi Banca Mondială, pentru a continua discuţiile privind cea de-a doua şi a treia analiză în cadrul Acorduluistand-by cu FMI. Se speră ca aceste discuţii să se finalizeze până la mijlocul anului 2005,când impactul reformelor fiscale introduse recent şi planurile de liberalizare a contului decapital vor putea fi evaluate într-un mod adecvat.Amânarea semnării acordului cu FMI nu va avea nici un efect asupra semnării Tratatuluide aderare a României la Uniunea Europeană, însă trebuie ca semnarea acordului să sefacă neapărat în a doua jumătate a anului, pentru ca oficialii europeni să nu recurgă la

aplicarea clauzei de salvgardare, care ar aduce şi amânarea, cu un an, a aderării.Rlatia Romaniei cu Fondul Monetar International a generat numeroase pasiuni politice,economice, declaratii, ridicare in slavi sau puneri la zid.Tara noastra a devenit membra a Fondului la 15 decembrie 1972. In perioada 1981-1990relatiile cu FMI au fost blocate datorita ambitiilor conducerii comuniste, care voia nunumai o Romanie fara datorii, ci si una care sa dispuna de o banca internationala pentrucreditarea altor tari. Dupa 1991, din cele sapte acorduri demarate doar unul a fostfinalizat. Nascuta acum 34 de ani, in vremea in care Romania era singura tara din lagarulsocialist cu o asemenea legatura economica, relatia tarii noastre cu FMI inceteaza astazidin nou.Acordul stand-by de tip preventiv cu Fondul Monetar International a fost inchis numaidin punct de vedere formal, pentru ca el era considerat "deraiat" de catre expertiiFondului cu multe luni in urma. El era suspendat de facto din primavara lui 2005.Principalele nemultumiri exprimate de FMI erau legate de elaborarea proiectului de buget pentru acest an, de evolutia indicatorilor macroeconomici, dar si de lipsa unor reformestructurale in anumite sectoare si de politica salariala practicata de guvern.Boardul institutiei financiare internationale aprobase, la sfarsitul lunii aprilie, raportulelaborat in urma consultarilor, desfasurate de FMI cu fiecare dintre statele membre,conform articolului IV din statutul Fondului. Consultarile care au avut loc la Bucuresti,

13



intre reprezentantii Fondului si cei ai autoritatilor romane, ramasesera in coada de peste,fiecare parte considerand ca a obtinut o victorie.Reprezentantii autoritatilor de la Bucuresti au confirmat de mai multe ori intentia de aabandona acordul de tip preventiv, fapt mentionat si in raport elaborat de reprezentatiiforului international financiar. Autoritatile romane au replicat la fiecare intrevedere cu

oficialii FMI ca apreciaza sfaturile si recomandarile profesionale ale expertilor si cadoresc continuarea colaborarii.La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cuFMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respinssolicitarile institutiei financiare, care considera aranjamentul "deraiat".Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealistaa proiectului de buget pentru 2006 si a tintei de deficit bugetar, dezechilibrelemacroeconomice (inflatie, deficit de cont curent), precum si derapajele in politicasalariala si lipsa unor reforme structurale.Ulterior, reprezentanti ai autoritatilor de la Bucuresti au afirmat ca acordul ar puteacontinua, in cazul in care FMI va aprecia ca pozitive evolutiile macroeconomice. Insa,

evenimentele de politica monetara de la palatul Victoria au inchis orice portita: deficitulcomercial pe 2006 a fost majorat la 2,5%, tinta de inflatie va merge si ea cel mai probabilcatre 6,8%.Dintre acordurile pe care Romania le-a avut cu FMI, din 1975 pana in prezent, doar treiau fost finalizate: doua inainte de 90 si cel din 2001.Dintr-un total de 3278,1 milioane DST (3834,3 milioane euro) pusi la dispozitie, incadrul celor noua acorduri de tip stand-by, la care il adaugam pe cel de tip precautionarydin 2004, Romania nu a reusit sa beneficieze decat de 1911,5 milioane DST (2236,5milioane euro)

14

Relatia Romaniei Cu FMI

Documents

Transcript of Relatia Romaniei Cu FMI