REGULAMENTDE EXPLOATARE

BAZINAL

S.G.A. HARGHITA

S.G.A. COVASNAS.G.A. BRASOV

S.G.A.SIBIU

S.G.A. VALCEA

S.G.A. OLT

ASPECTE LEGISLATIVE•Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice individuale de gospodărirea resurselor de apă.

•Metodologia de elaborare si competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinalăsunt reglementate prin ordinul M.M.G.A. 76 din 23 ianuarie 2006.

•Regulamentul de exploatare coordonată bazinal cuprinde regulile şi parametrii care asigură corelarea aplicării regulamentelor de exploatare pentru obiective hidrotehnice individuale, îndeplinirea exigenţelor gospodăririi cantitative şi calitative a apelor.

•Se coreleazã, în ceea ce priveşte regimurile de funcţionare ale amenajãrilor hidrotehnice, cu prevederile planul bazinal de apărare impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, planul de avertizare-alarmare, planul de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale

DATE GENERALE ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT•B.h. al r.Olt este situat în partea centrală şi de sud a ţării, fiind cuprins între C.Orientali şi Pod.Târnavelor în partea sup. şi C.Meridionali, dealurile subcarpatine şi C.Dunării în partea inferioară. Se încadrează între 43o47’ – 46o45’ lat.nordică şi 23o35’ –26o24’ long.estică şi are o orientare E–S, apoi N–S.• R.Olt izvorăşte din C.Orientali la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare (1793 m), cu cristalinul masivu-lui Sipoşului (1566 m), de la altitudinea de 1450 mdM. B.h.Olt are o suprafaţă de 24050 Kmp şi o lung. a retelei hidrograf. de 9872 km, din care r.Olt este de 615 km, fiind al patrulea ca mărime după Siret, Prut şi Mureş .•Caracterul fragmentat al reliefului se manifestă prin prezenţa numeroaselor forme de relief, începând cu marile înălţimi muntoase, care includ în interiorul lor largi depresiuni intracarpatine şi terminând cu regiunile joase de câmpie. Aproximând procentual suprafeţele ocupate de aceste forme de relief rezultă : 31% munţi, 53% dealuri, 16% câmpie. Formaţiunile geologice sunt, foarte diferite din punct de vedere al vârstei şi din punct de vedere al constituţiei petrografice, fapt ce duce la o variaţie coresp.hidrogeologică.•Trecătoarea Turnu-Roşu împarte v.Oltului în două secţiuni mari : una transilvăneană avand un curs sinuos, compus din mai multe articulaţii si sectiunea munteană. Ieşind din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a subcarpaţilor unde valea se lărgeştesi apar terase bine conturate. Urmează o zonă colinară ce face trecerea intre piemontul Getic şi Câmpia Română. Zona de cîmpie are un relief de acumulare lacustră, fluviatilă, format dintr-o asociatie de interfluvii, cu microrelief de crovuri, văi şi terase.

RETEAUA HIDROGRAFICA În funcţie de elem. caract. ale cursului de apă sau de morfologia văii se pot distinge trei sect.caract. ale Oltului:1. Sect.Oltului sup. Izvor-Racoşul de Jos cu subsectoarele 1.1 Izvor-Tuşnad Băi Oltul îşi adună apele din m.Hăghimaş, vers.vestic al m.Ciucului şi m.Harghita, travers. în întreg. Dep.Ciucurilor până în dreptul loc.Tuşnad Băi de unde intră în Dep.Bârsei. O caract.specif. a acestei zone o reprez. prez. num. izv. minerale. În Dep.Ciucului, v.Oltului se lărg. prez. num. meandre, nr. afl. este mare, dar de lungimi reduse şi debite mici datorită cantit reduse ale precip.1.2 Tuşnad Băi - Racoşul de Jos Oltul travers. Dep. Bârsei, îşi schimbă caract. văii principale, primeşte o serie de afl. mai imp. (Râul Neagru, Ghimbăşel, Bârsa, Baraolt, Vârghiş) a căror bazine de recepţie se form. în cuprinsul m. Vrancei, Buzău, Bârsei, Perşani, Baraolt, Bodoc. La extrem. vestică a Dep. Bârsei, V.Oltului se îngust. la trec. prin defileul Racoş, străj. de m.Perşani şi Baraolt. Reţ. hidro.este bine dezv., colectorul princ. fiind Oltul, care are în cuprinsul dep.un curs foarte domol, cu maluri joase, aportul cel mai mare de apă prov. de la Râul Negru (2349 kmp) şi Bârsa (937 kmp).

2. Sect.Oltului mijlociu Racoşul de Jos-Rm. Vâlcea Depăşind pragul de la Racoşul de Jos şi confl. cu Homorodul, Oltul intră în Dep.Făgăraş, pe care o travers.de la est la vest, primind num.afl. din versantul nordic al m. Făgăraş şi puţine văi mici cu obârşia în dealurile Hârtibaciului. 2.1 Subsect. Racoşul de Jos-Turnu Roşu e caracterizat printr-o vale mai largă a Oltului cu pante scăzute, num. meandre şi cu un caracter clar de asimetrie datorită num. afl. pe care-i primeşte pe partea st., fapt ce explică dev. curentului spre dr. şi eroz. puter-nică din dealurile Hârtibaciului. Dep.Sibiului, este despărţită de cea a Făgăraşului prin câteva coline înalte în jur de 600 m şi este drenată de v.Cibinului (2194 kmp). Reţeaua hidro. ce travers. Dep. Sibiului, constituită din Hârtibaciul unit cu Cibinul, are o dens. redusă, datorită litografiei şi precip. scăzute. Versantul nordic al m. Făgăraş, se prezintă ca un abrupt puternic sub forma unei cueste tectonice şi de eroziune. Altit. acestui abrupt depăşeşte 2500 m (Buteanu – 2508 m, Negoiu-2535 m, Moldoneanu-2500 m). Relieful predominant este cel glaciar, reprez. prin creste alpine iar reţeaua hidrog. are o dens. mare fiind reprez. prin râuri cu supraf. baz. mici, de formă alungită, văi înguste şi pante repezi.2.1 Subsect. Turnu Roşu–Rm.Vâlcea Oltul pătrunde în defileu, valea se îngustează, versanţii devin abrupţi, rez. aspectul tipic de defileu cu meandre puternic încătuşate, apoi se lărgeşte treptat la ieşirea din defileu. Aprox. central, cu o dispoziţie perp. faţă de r.Olt se desf. Dep.Loviştei.

RETEAUA HIDROGRAFICA

B.H.ARGES

B.H.VEDEA

B.H.MURES

B.H.JIU

B.H.IALOMITA

B.H.SIRET

B.H.OLT

Reţ.hidr. între 1.4 km/kmp (Dep.Făgăraş) şi 0.1 km/kmp (zona inf.a Oltului), cu media de 0.410 km/kmp, poate fi consid. densă.

3. Sectorul Oltului inferior cuprins între Rm. Vâlcea şi confluenţa cu Dunărea.3.1 Subcarpaţii cu diviziunile lor Subcarpaţii reprezintă compartimentul cel mai înalt lipit de Carpaţii şi din acest motiv cu cele mai pronunţate dependinţe de cadrul montan de care se leagă genetic. Altitudiniile frecvente se situează între 800-1200 m. Dealurile subcarpatice dintre Topolog (543 kmp) şi Luncavăţ (274 kmp) sunt orientate perp. pe rama muntoasă. Au o struct. cutată, monoclină şi complexă. 3.2 Podişul Getic (Platforma Cotmeana şi Platforma Olteţului)Unităţile de relief strabatute de Olt în acest subsector sunt subcarpaţii si zona piemontană, reprezentată de dealurile Olteţului şi Cotmenei. La contactul dintre subcarpati si dealurile Olteţului s-au dezvoltat mici depresiuni intracolinare. Litologia dealurilor Olteţului este constituită din depozite miogene şi pliogene, reprezentată prin pietrişuri, nisipuri, argile, marne care stau pe un fundament cristalin. Reţeaua hidrografică din această regiune are un pronunţat caracter de convergenţă către valea Oltului şi este reprezentată de Olteţ cu afluenţii săi, dar si de o serie de afluenti direcţi ai Oltului.Dealurile Cotmenei sunt reprez. de culmi monoclinale si depresiuni intercolinare, constituite din depozite pliogene, reprezentate prin pietrisuri şi nisipuri. 3.3 Câmpia În partea de est, la zona de contact dintre Piemontul Getic şi Dunăre avem c.Boianu, ce reprez. cea mai mare parte a interfluviului dintre Olt şi Vedea, făcând parte din marea unitate geografică a c.Găvanului. Aceasta se impune atenţiei prin abruptul vestic care domină v.Oltului, fiind însoţită de o puternică linie de izvoare. Pe interfluvii se remarcă nr. mare de crovuri în care se formează lacuri. În partea de vest a râului Olt, se găseşte c.Romanaţi. Se desf.ca un larg amfiteatru, cu un câmp înalt în partea centrală care coboară în trepte, explicând şi scurgerea vest-est a afl.Oltului. Altit.teraselor este între 27-28 m şi 7-10 m în zona Dunării.

Raul

Neg

ru

Cibi

n

Lotru

Topo

log

Olte

t

Duna

rea

Râul Olt are un număr de 191 afluenţi de ordinul I, cu o lungime de 3655 km şi o suprafaţă de 21257 kmp.

Bazinul Hidrografic Olt este al patrulea dintre bazinele mari ale ţării şi cu traseul cel mai neaşteptat. Datorită variaţiilor mari ale surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat.

Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilităţi de amenajări hidroenergetice. Panta generală a râului Olt este de 2.3 ‰ şi a principalilor afluenţi: râul Negru – 8.7 ‰, Cibin – 19.9 ‰, Lotru –22.4 ‰, Topolog 17.0 ‰, Olteţ – 8.0 ‰.

Se observă o mare varietate privind rep. scurgerii în timpul anului. Astfel, Oltul sup. şi afl. săi aparţin regim carpatic transilvan, cu debite medii lunare cele mai ridicate în luna aprilie. În aval, însă, toţi afl. montani (Cibinul, Lotru, Topologul, Olteţul ) îi imprimă caracterul de regim carpatic meridional. Între Făgăraş şi Sebeş-Olt, se observă transformarea tipului de regim carpatic transilvan în cel carpatic meridional, având abundenţa cea mai mare a scurgerii în luna mai.Topirea rezervelor de zăpadă din zonele înalte ale M.Făgăraş şi în masivul Parâng-Sebeş infl.mult scurgereaprelungindu-se până în luna iunie. Ploile care cad în perioada caldă, având coeficienţi mari de scurgere în aceste regimuri de munte înalt, contribuie la formarea unor rezerve mari de apă.Qmm al r.Olt este cuprins între 1.51 mc/s (la Tomeşti) şi 167.0 mc/s (Rusăneşti). Qmm ale princi. afl. sunt :8.62 mc/s - Râul Negru la Reci, 14.60 mc/s - Cibin la Tălmaciu, 3.13 mc/s - Topolog la Milcoiu, 10.50 mc/s - Olteţ la Balş.

DATE ŞI ELEMENTE CARACTERISTICE ALE SCURGERII MEDII

Scurgerea şi debitele minime oglindesc diferenţele existente între condiţiile climatice de la nord şi cele de la sud de C. Meridionali. Între altele, din cauza temp. scăzute în anotimpul rece, pe cursul sup. şi mijl. al Oltului, scurgerea medie lunară cea mai redusă se observă în perioada iernii, în timp ce la sud de Carpaţi, cu excepţia zonei montane înalte, debitele cele mai mici şi secarea râurilor sunt fenomene tipice anotimpurilor de vară şi toamnă. Iarna, în sect. inf., râurile sunt alim. din topiri de zăpadă şi ape freatice.Debitele minime pe râul Olt sunt : 0,013 mc/s la Tomeşti în 1959, 0,760 mc/s la Sf. Gheorghe în 1987, 7,2 mc/s la Cornet în 2002.

DATE ŞI ELEMENTE CARACTERISTICE ALE SCURGERII MINIME

În cursul superior al Oltului, viiturile cu debitele cele mai mari se formează din ploi, iar pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş din zăpezi şi ploi (provenienţă mixtă). Ca valori record domină totuşi maximele pluviale.Pe r.Lotru debitul maxim înregistrat la staţia Valea lui Stan, în anul 1964 a depăşit asigurarea de 10% (454 mc/s). Pentru pârâurile Govora, Bistriţa, Luncavăţ. Pesceana, Cungrişoara, Mamu, Teslui, Beica, Cerna şi râul Olteţ debitele maxime s-au înregistrat în anul 1991, fiind cuprinse între 5% - 1%.

DATE ŞI ELEMENTE CARACTERISTICE ALE SCURGERII MAXIME

Islaz - Moldoveni

Islaz - MoldoveniBarajul Balan

Barajul Gura Raului

DATE PRIVIND SCURGEREA SOLIDĂ

Scurgerea solidă oglindeşte şi ea contrastul existent între partea nordică şi sudică a bazinului. Viiturile mai puţin intense din partea nordică, gradul mai mare de împădurire al bazinelor de recepţie, determină procese de versant mai lente decât în partea sudică, subcarpatică şi piemontană cu procese foarte puternice de eroziune. În ansamblu, pentru Oltul superior şi Oltul mijlociu sunt caracteristice valorile de turbiditate de 300 - 500 g/mc şi eroziunea specifică sub 0.5 t/ha/an, în timp ce în sud, mai ales în zona subcarpatică, turbiditatea se ridică la 1000 - 10000 g/mc în medie, iar eroziunea specifică la 5 - 10 t/ha/an.

Pr.Porumbacu la Porumbacu de Sus

Pr.Avrig intravilan

Avrig

Cuneta acumularii Boia I

RESURSELE DE APA SUBTERANE SI RETEAUA HIDROGEOLOGICABazinul Oltului se distinge prin abundenţa apelor minerale, dintre care domină apele carbonatate

carbogazoase ale ariei mofetice din C.Orientali şi apele clorosodice din regiunile subcarpatice şi diapirice transilvane şi externe.

Apele minerale carbogazoase alcaline, carbonatate simple sunt răspândite în Dep.Ciucului (Jigodin, Sâncrăeni, Tuşnad), Dep.Trei Scaune şi bazinul Caşinului (Repat, Caşin, Bodoc, Covasna). În jurul Covasnei, apele freatice sunt pe larg îmbibate cu bioxid de carbon. La Covasna, Zizin şi Malnaş se întâlnesc ape carbogazoase puţin sărate, indicand prezenţa masivelor de sare sau sedimente clorurate.

Pătrunderea Oltului în Dep.Jiblea este marcată de apariţia unor serii de izv.sulfuroase-sulfatate-clorurate. Conţinutul în sulf al izv. provine din desc. piritelor şi marcasitelor din conglomerate oxidate (în sulfaţi) la contactul cu oxigenul din apele de infiltraţie. În seria acestor izv. se înscriu apele minerale de la Cozia, Căciulata, Călimăneşti, Muereasca de Sus, Pietroasa şi Olăneşti. Zăcământul hidromineral Olăneşti este exploatat prin 30 de izvoare naturale şi 4 foraje.

Complexitatea tectonică şi genetică a formaţ. geologice din b.h.Olt, deter.o mare div. a apelor subterane. În cadrul bazinului sup. al Oltului princ. hidrostructuri se dezv. în sp. aferent dep. intramontane din

C.Orientali : Dep. centrale de natură tectono-vulcanică (Ciucul superior, de mijloc şi inferior), dep. sudice de natură tectonică (Dep. Sf.Gheorghe, Braşov, Tg.Secuiesc şi Baraolt), Dep. de contact din C. Meridionali (Dep.Făgăraşului, Dep.Sibiului).

În cadrul baz. inf. al Oltului hidrostructurile investigate sunt situate în cuprinsul Piemontului Getic cu subunităţile morfologice :Piem.Olteţului, Piem.Cotmeana, C.Română reprez. prin C.Romanaţi şi Boianului).Varietatea cunoaşterii d.p.d.v. cantitativ şi calitativ a apelor subterane freatice a impus realizarea reţelei hidrogeologice de stat, cu un program bine stabilit de măsurare a nivelului piezometric şi a temp. apei subterane, recoltarea şi analizarea probelor de apă din forajele hidrogeologice pt. determ. indic. chimici gen., exec. de pompări experim. în vederea stabilirii ev. în timp a param. hidrogeologici ai orizontului acvifer.

Reţeaua de prospectare a res. de apă subterană a fost alcătuită a.î. să acopere toate formele de relief iar structura geologică a acesteia să fie descifrată d.p.d.v. hidrogeologic. Staţiile hidrogeologice din tronsonele Olt-Băbeni (8 foraje), Orleşti-Vultureşti (5 foraje), Drăgăşani (4 foraje), Piatra Olt-Slătioara (6 foraje), Osica de Jos (7 foraje), Beciu-Plăviceni (7 foraje) şi Izbiceni-Pleaşov (7 foraje), indica debite de 0.5-10.0 l/s, ceea ce arată un potenţial acvifer variabil de la slab la puternic. Pe afluenţi, potenţialul acvifer este mai scăzut, Q= 0.03 - 6.0 l/s. Pe interfluvii debitele obţ. din foraje sunt f.mici. Potenţ. acvif. de ad. este diferit, funcţie de alc. litologică a stratelor, ad. forajului şi amplas. lor funcţie de formele de relief. De ex.: Băbeni-15 l/s, Lădeşti-18.3 l/s, Tia Mare-5 l/s, Tetoiu - 3 l/s, Oporelu-1.3 l/s. Calitativ, apa din struct. de ad.de peste 100 m se încadrează în limitele cele mai severe de potabilitate, poluarea neafectând această apă.

SHEMA DE AMENAJARE A BAZINULUI HIDROGRAFIC OLTViitura din 1975 r.Olt la Cornet

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

01-Jul 04-Jul 07-Jul 10-Jul 13-Jul

T(ore)

Q (mc/s)

Viitura din 1991 r.Olte\ la Bal]

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

700

750

800

850

900

950

1000

1050

1100

1150

1200

30-Jun 03-Jul 06-Jul 09-Jul 12-Jul 15-Jul

T(ore)

Q (mc/s)Viitura din 1981 r.Cibin la T`lmaciu

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

300.00

350.00

02-May 05-May 08-May 11-May 14-May 17-May

T(ore)

Q (mc/s)

INFRASTRUCTURA DE GOSPODARIRE A APELOR DIN ADMINISTRAREA D.A. OLT

116 acumulari, din care :•5 acumulari permanente cu suma volumului brut de 48,0 mil.mc : Mesteacanul), Frumoasa din judeţul Harghita, Săcele, Dopca din judetul Brasov şi Gura Raului din judetul Sibiu;•10 acumulari nepermanente cu suma volumului de atenuare permanentă de 41,7 mil.mc V. Cetatii din judetul Braşov, Benesti, Retiş din judeţul Sibiu , Săltanesti, Brebeni, Caracal, Diosti, Aleşteu, Grozăvesti, Drăghiceni din judetul Olt.•888 Km indiguiri;•806 Km regularizari;•243 km apărări de mal cu consolidări;•20 prize si noduri hidrotehnice, însumând un debit instalat de 210.18 mc/s, cele mai importante fiind : Oclan, Vârghiş – jud. Harghita, Vulcan, Dâmbu Morii, Ghimbăşel, Berivoi, Nod hidrotehnic Făgăraş, Rupea 2 buc., Măieruş – jud. Braşov, Priza Olt 3 buc., Drăgăneşti, Ipoteşti – jud. Olt•7 staţii de pompare însumând un debit instalat de 46.3 mc/s;•15 canale si aducţiuni însumând 101 km.

Barajul Dopca jud.Brasov

ACUMULAREA BALAN JUDETUL HARGHITA

Acumularea BĂLAN amplasată pe râul Olt la 3 km am. de oraşul Bălan şi 40 km de mun. Mc.Ciuc, asigură alimentarea cu apă potabilă a oraşului Bălan, necesarul de apă industrială pentru C.N.C.A.F. MINVEST Deva - Filiala Bălan şi atenuarea undelor de viitură (o tranşă nepermanentă de 283000 m3 –atenuarea în lama deversantă). Debitul livrat de acumulare este cuprins între 120 – 300 l/s. Acumularea controlează un bazin de recepţie de 65 kmp, iar lungimea râului Olt de la izvor până în amplasamentul barajului este de 8 Km.

Barajul MESTEACANU este un baraj din anrocamente cu corpul construit din piatră de carieră nesortată cu greutatea de 10-200 Kg/buc. Inaltimea max. a barajului este de 18,8 m iar lungimea la coronament este de 92 m.

LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII•Barajul de greutate din piatră nesortată cu mască amonte din beton armat•Deversor - liber situat central, peste corpul barajului (deschidere 25 m)•Disipator – în continuarea deversorului•Priza de apă şi golirea de fund• Casa vanelor

Sectiune transv. prin corp baraj

Vedere in plan baraj.

Clasa II importanţă – STAS 4273-83Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

ACUMULAREA FRUMOASA – JUDETUL HARGHITA

LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII•barajul de retenţie;•evacuatorii : deversor tip palnie si galerie de evac. tip clopot;•turnul de priză şi manevră;•aducţiunea.

Barajul se află amplasat pe pr. Frumoasa, afluent de stânga al r. Olt, la 1 km av. de confl. cu pr. Solonca şi la 2,5 km am. de comuna Frumoasa.Acumularea controlează un bazin de recepţie de 45,5 kmp din supraf. totală de 60 kmp.Barajul este de tip neomogen, având prismele laterale din balast şi nucleu central de argilă, iar taluzul amonte este protejat cu anrocamente.Accesul la acumulare se face prin DN 12A, Mc.Ciuc – Comăneşti.Scopul princ. al amenajării îl constituie alim. cu apă potabilă a mun. Mc. Ciuc cu un debit de 200 l/s. Atenuarea viiturilor se realiz. în lama deversantă, reducand cu 20% debitul de prob. 5% şi cu 10% debitul de prob. 0,1 %.Inaltimea max. a barajului este de 38 m iar lung.la coronament este de 506 m.

Clasa II importanţă – STAS 4273-83Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Sectiune transversala prin corp baraj

Turnul de priza si manevra

Clasa I importanţă – STAS 4273-83Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

ACUMULAREA GURA RAULUI – JUDETUL SIBIU

Barajul este situat pe r.Cibin la 2 km am. de com. Gura Râului. Realizarea acumulării s-a făcut prin constr. unui baraj frontal cu contraforţi ciupercă. Barajul are o inaltime max. de 73,5 m, o lung. la coron. de 328 m şi include 22 de ploturi cu gros. de 15 m. Contrafortul de tip ciupercă, cu grosime variabilă a fost proiectat după principiul distribuirii optime a volumului de beton.Acumularea are ca folosinţă princi. alim. cu apă a mun. Sibiu cu un debit de apă 1,44 mc/s şi ca folosinţă sec. prod. de energie el. prin centrala realiz. la baza barajului ( Pi = 3,7 MW).

ACUMULAREA SACELE – JUDETUL BRASOVClasa I importanţă – STAS 4273-83Categoria de importanţă “Exceptionala”- NTLH021

Acumularea SĂCELE este amplasată pe râul Târlung, la cca. 3 km amonte de municipiul Săcele şi la cca. 12 km de municipiul Braşov şi are ca principală folosinţă alimentarea cu apă 2,05 mc/s. Ea este realizată de un baraj din umpluturi de pământ cu nucleu din argilă. Acumularea control. un bazin de recepţie de 166 kmp din supraf. totală de 485 kmp.Inaltimea max. a barajului este de 50 m iar lung.la coron. este de 766 m.

Sectiune transversala prin corp baraj

Turnul de priza si manevra

Bazinul disipator al golirii de fund

Descarcatorul de ape mari

ACUMULAREA DOPCA – JUDETUL BRASOVClasa III importanţă – STAS 4273-83Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Amplasamentul barajului Dopca se află pe pr.Valea Mare, afl. de stânga al r.Olt, la 1.5 km am. de loc.Dopca, sat în comp. com. Hoghiz, judeţul Braşov.Accesul se face prin drumul DN 13 Braşov – Sighişoara.Acumularea controlează un bazin de recepţie de 29,7kmp şi asigură alimentarea cu apă potabilă a zonei Rupea – Homorod cu un debit de 80 l/s.Barajul Dopca este un baraj din umpluturi, executat din materiale locale extrase din cuveta lacului, cu mască din beton armat, având înǎlţimea maximǎ de 18,0 m şi lungimea la coronament de 175,0 m.

Descarcatorul de ape mari

Sectiune transversala prin corp baraj

AMENAJAREA HIDROENERGETICA A R.OLT

Amenajarea complexa a r.Olt a inceput in anul 1969, prin const. primei centrale hidroenerg. Rm.Valcea. Potentialul hidroenerg. al b.h. Olt este evaluat de ISPH la 1867 MW, cu o energie de 4442 GWh/an, ceea ce reprez. 17% din potentialul raurilor interne.

Debitul instalat in hidrocentralele amenaj. pe r.Olt creste de la 180 mc/s in sect.sup. la 330 mc/s in sect. mijlociu o parte din sect.inf. , ajungand la 500 mc/s in restul sectorului inferior (incepand cu ac.Ipotesti).

Cascada de acumulari de pe raul Olt se bazeaza pe o tipizare a barajelor. Barajele au clasa a II-a de importanta, avand in compunere un baraj deversor de tip mobil, din beton echipat cu organe de manevra ce permit o reglare totala a debitelor defluente, o atenuare controlata a undei de viitura.

Sectiune transversala prin barajul deversor

SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU

S.H. Sibiu valorifica potentialul hidroenergetic al r.Olt pe sectorul superior (amonte de defileu) precum si afluentii acestuia din judetele Covasna, Harghita, Brasov, Sibiu si Valcea. In cadrul cascadei de pe raul Olt detine 6 CHE iar in constructie se mai afla se afla 5 CHE.

CHE Arpas CHE Avrig

CHE Scorei

AMENAJAREA HIDROENERGETICA A R.SADUHidrocentrala Sadu I a constituit un eveniment de referinta al hidroenergeticii

romanesti. Situata pe valea r.Sadu, la o distanta de 18 km de municipiul Sibiu, hidrocentrala Sadu este cea mai veche centrala aflata in operare din Romania.

Hidrocentrala Sadu V (an PIF 1955) este amplasata pe r.Sadu la 14 km am. de comuna Rau Sadului, fiind prima centrala cu baraj modern arcuit (arce circulare de grosime constantă, cu naşteri orientate radial) din Romania.

SUCURSALA HIDROCENTRALE RM.VALCEASucursala Hidrocentrale Rm.Valcea are in administrare 11 hidrocentrale de tip centrala baraj, echipate cu 2 turbine Kaplan fiecare.

CHE Gura Lotrului

CHE Turnu

CHE Raureni

CHE Dragasani

AMENAJAREA HIDROENERGETICA LOTRU

Barajul Vidra (an PIF 1972) este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km am. de staţiunea Voineasa si realizeaza o acumulare de 340 mil.mc. de apa. Barajul este alcatuit din anrocamente cu nucleu central din argila si are inaltimea maxima de 124 m. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei hidroenergetice de amenajare complexă a râului Lotru. Amenajarea se compune din două părţi distinctive:- derivaţia principală, care realizează circuitul hidraulic format din: barajul Vidra, priza, galeria de aducţiune (L=13,7 km), castelul de echilibru, casa vanelor fluture, galeria forţată (L=1,32 km), casa vanelor sferice, centrala subterană Ciunget (Pi=510 MW), galeria de fugă;- reţeaua de captări şi aducţuni secundare, prin care se colectează atât apele din bazinul Lotrului cât şi din bazinele râurilor învecinate ce sunt transportate gravitaţional sau prin pompaj în ac. Vidra; această reţea constă din 79 de captări, 4 baraje de beton în arc (Galbenu, Petrimanu, Balindru, Jidoaia) şi 182 km de galerii.Accesul la baraj se realiz. pe DN 7A Brezoi – Petroşani.

Amenajarea potentialului hidroenergetic al r.Lotru s-a realizat in perioada 1965-1985, executandu-se 150 km de galerii de aductiune si un sistem complex de captari si derivatii, care concentreaza debitele din bazinele limitrofe intr-o singura acumulare – VIDRA.

Amenajararea hidroenergetica a r.Lotru cuprinde 3 hidrocentrale, 3 statii de pompaj energetic si 3 microhidrocentrale. Potentialul mediu anual al b.h. Lotru este de 1243 GWh, valorificarea energetica a debitelor acumulate in lacul Vidra realizandu-se in trei trepte de cadere situate intre 1289 mdM si 300 mdM, in centralele Ciunget, Malaia si Bradisor, amplasate descendent pe parcursul a 22 km.

SETCIUNE TRANSVERSALA PRIN CORPUL BARAJULUI

SCHEMA AMENAJARII HIDROENERGETICE LOTRU

Amenajarea Balindru (an PIF 1976) este amplasată pe râul Lotru, în aval de barajul Vidra, la 17 km amonte de Voineasa, în aval de confl. Lotrului cu pârâul Balindru şi are un rol exclusiv energetic. Ea realiz. acumularea şi pompajul în lacul Vidra a debitelor pe diferenţa de bazin dintre barajul Vidra şi Balindru prin intermediul aducţiunii Nord.

Amenajarea Galbenu (an PIF 1976) este amplasată pe râul Latoriţa, imediat aval de confl. acestuia cu pârâul Galbenu, la cca.30 km am. de la vărsare în Lotru. Barajul Galbenu este de tipul beton în arc şi asigură derivarea gravitaţională a râului Latoriţa în lacul de acumulare Vidra. Derivarea se face prin galeria Galbenu – Petrimanu – Vidruţa.

Amenajarea Petrimanu - face parte din bazinul hidroenergetic al râului Lotru, barajul Petrimanu este amplasat pe râul Latoriţa, la cca. 18 km de localitatea Ciunget, este un baraj de beton în arc cu dublă curbură, a cărui acumulare deserveşte staţia de pompe Petrimanu (an PIF 1977).

Amenajarea Jidoaia - face parte din bazinul hidroenergetic al râului Lotru. Barajul Jidoaia este un baraj de beton în arc cu dublă curbură, a cărui acumulare deserveşte staţia de pompe Jidoaia (an PIF 1977), amplasat pe râul Jidoaia la 15 km de comuna Voineasa.

Amenajarea Malaia – face parte din schema de amenajare complexă a râului Lotru, fiind penultima amenajare din această schemă. Barajul Malaia (an PIF 1978) este amplasat pe râul Lotru, în zona localităţii Malaia, la km 25 pe drumul naţional 7A Brezoi – Voineasa. Funcţia principală a lacului de acumulare Malaia este valorificarea potenţialului hidraulic al râului Lotru pe sectorul cuprins între acumularea Balindru (Lotru aval) şi acumularea Brădişor şi aportul de debit al CHE Lotru – Ciunget.

Amenajarea Brădişor este amplasată pe cursul inferior al râului, la 6 km în aval de localitatea Malaia şi face parte din amenajarea complexă a râului Lotru. Funcţia principală a lacului de acumulare Brădişor este valorificarea potenţialului hidraulic al râului Lotru pe sectorul cuprins între acumularea Malaia şi râul Olt.

SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINASucursala Hidrocentrale Slatina are in administrare 8 hidrocentrale de tip centrala baraj, echipate (incepand cu CHE Ipotesti) cu 4 turbine bulb reversibil fiecare. CHE Slatina este echipata cu 1 turbina bul si 1 turbina bulb reversibila iar CHE Arcesti cu 2 turbine Kaplan. In faza de proiect se afla CHE Islaz.

CHE Strejesti

CHE Ipotesti CHE Draganesti

SISTEMUL INFORMAŢIONAL PENTRU EXPLOATARE

Sistemul informaţional hidrometeorologic şi de gospodărire a apelor funcţ. în flux rapid (inf. transmise fiind utilizate în timp real la fundamentarea deciziilor de expl.) şi flux lent (cadastru). Informaţiile de intrare provin din urm. surse: meteorologie, hidrologie, expl. lucr.hidrotehnice, protecţia calităţii apelor, ap. împotriva inund. şi gheţurilor.Informaţiile din domeniul hidrometeorologic se referă la mărimi aleatoare serii de timp, care se culeg prin aparatură specifică, sau prin observaţii directe cu personal uman. Aceste informaţii se concentrează la dispeceratul bazinal de unde se transmit la colectivele de prognoză la C.M.R., A.N.M. şi I.N.H.G.A.Inf. ref. la expl. constr. hidrot. se transmit la dispeceratul bazinal indiferent de apartenenţa lor administrativă şi se referă la: niveluri în acumulări, debite afluente, debite defluente (uzinate, golite, deversate, pt. alim. cu apă) starea tehnică a echip. hidromec., comp. în timp a const.

Debitele afluente ale r.Olt sunt măsurate la intrarea în cascadă ( Hoghiz) pt. cursul sup., staţia hidrom. Sebeş Olt , pt. cursul mij şi staţia hidrom.Cornet, pt. cursul inf. iar pe afluenţi debitele sunt măsurate de staţiile hidrometrice amplasate aproape de confluenţa cu r.Olt.Inf. de protecţia calităţii apelor se referă la param. de calitate a apelor pe cursurile de apă şi lacuri, la abaterile de la normele admisibile de poluare.

Informaţiile privind apărarea împotriva inundaţiilor se referă la situaţia viiturilor, la efectele acestora, la pagubele produse şi la măsurile preventive şi operative luate, precum şi la solicitările de sprijin în cazurile când sunt depăşite posibilităţile locale.

Prelucrarea inf. la dispeceratul bazinal se face utilizând, progr.DISPECER-APE, realizat de MOBIUS, care asigură schimbul de inf. şi între direcţiile de ape limitrofe. Schimbul de informaţii între dispeceratul bazinal şi dispeceratul Hidroelectrica are caracter de dialog, după principiul feed-back.

• Sistemul informational meteorologic si hidrologic consta in observarea, masurarea, inregistrarea si prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor si alarmarilor, precum si in transmiterea acestora factorilor implicati in managementul situatiilor de urgenta generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informational definit in planurile de aparare, in vederea luarii deciziilor si masurilor necesare.

SCHEMA FLUXULUI INFORMATIONAL PR B.H.OLT

Transmiterea informaţiilor, frecv. de colectare a datelor se face la intervale de timp dinainte stabilite pt. situaţii normale sau ori de câte ori este nevoie pentru situaţiile cand se înregistrează evenimente deosebite.În situaţii normale: datele hidrometrice se colectează de 2 ori pe zi şi se referă la nivelurile apei, precip., temp. apei şi a aerului. Datele de expl. ale acumulărilor se primesc o dată pe zi şi se referă la cotele în lacurile de acumulare, debite afluente, defluente, goliri sau deversări.În sit. deosebite modul de elaborare şi transmitere a inf. (avertizărilor) privind fen. hidro–meteo. periculoase din reţea a fost reglementat prin Ordinul 638 MAI şi 420 MMGA/2005 (Regul. privind gest. situaţiilor de urgenţă, generate de inundaţii, fen. periculoase şi accidente la constr.hidro.). Frecv. de transm. a inf. creşte în fcţie de gr. de periculoz. al fen. şi de mărimile atinse la A.M.C.-uri. Astfel inf. hidrometrice se transmit o dată la 3 ore, după atingerea sau depăşirea cotei de atenţie şi orar la atingerea sau depăşrea cotei de inundaţie şi de pericol. În situaţii deosebite aceste date se primesc din 4 în 4 ore sau din 2 în 2 ore în fcţie de faza de apărare în care se află acumularea. Fluxul inf. cu S.C. Hidroelectrica S.A. se desfăşoară prin poşta electronică iar circuitul de rezervă utilizează telefonul. De la acumulările mici cu rol piscicol, agrement sau folosinţă locală, în adm. primăriilor sau altor deţinători, în caz de situaţii deosebite se primesc informaţii prin orice mijloc de informare (telefon, fax, etc.) la dispeceratele de la S.G.A.-uri, de unde se transmit către dispeceratul bazinal. In situaţii deosebite de creşteri de niveluri şi debite pe Dunăre, se primesc informaţii de la A.N.I.F.Caracal, care dispune de mire amplasate pe digul Potelu–Corabia. Se mai primesc informaţii şi de la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la efectele fen. hidrometeo. periculoase, poluări accidentale, alunecări de teren.

Date privind calitatea apelor de suprafaţăMonitorizarea apelor de suprafaţă destinate potabilizării s-a efectuat în 29 de secţiuni din B.H Olt. Încadrarea în clase de calitate s-a realizat cf.N.T.P.A. 013, privind normele de calitate pe care trebuie să le îndep. apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare.Analizele fizico–chimice se efect.în 6 laboratoare locale de calitate a apei din b.h. Olt: Miercurea – Ciuc, Sfântu – Gheorghe, Braşov, Sibiu, Rm. Vâlcea şi Slatina.

AMPLASAMENTUL REPERTOARELOR

SI AXA DE COMUNICATII IN

B.H.OLT

REGIMURI DE FUNCŢIONARE ŞI REGULI DE EXPLOATAREDecizia privind regimul de funcţionare se stabileşte funcţie de mărimea debitelor

afluente pe râu în secţiunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizică a apei, starea tehnică a construcţiilor (praguri critice la AMC) şi instalaţiilor care asigură siguranţa exploatării acumulării (organe de evacuare a apei, alimentarea cu energie electrică a echipamentului hidromecanic, hidroagregate).

Cascada de lacuri de pe r.Olt funcţ. în regim "la vârf", uzinându-se volumele cuprinse între NNR şi NMinEnerg., fără a se afecta alimentările cu apă care au niveluri minime de exploatare sub cele energetice.

Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale acumulărilor, pentru stabilirea şi aplicarea deciziei de exploatare, sunt :•Curba capacităţii lacului de acumulare;•Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcţie de nivel în lac);•Cheia limnimetrică aval;•Cheile evacuarilor barajului la diferite manevre (ordinea de efectuare a manevrelor, gradul de deschidere a stavilelor);•Curbele capacităţii de evacuare a clapetei.

SISTEMUL SUPORT AL DECIZIEI DE EXPLOATARE

- ordinea de prioritate privind satisf.folosinţelor- instalaţii de captare- debite şi volume la folosinţe

- comportarea în timp a constr.- criterii de avertizare UCC- funcţionarea echipamentului hidromecanic-reparaţii

- producere de energie electrică- alimentare cu apă industrială- regulariz. debite- atenuarea undelor de viitură- piscicultură- agrement

- nivel lac- volum- debit afluent- debit defluent- progam de expl.- grafic de sarcină- capac.de evac.

- precipitaţii- temperaturi- cote pe râuri- debite- calit. apelor- prognoze- avertizări- cote apărare- infl. folosinţe

Folosinţe de apă

Parametrii de comportare şi starea tehnică

Folosinţele acumulărilor

Parametrii definitorii ai acumulărilor

Starea sistemului

SCHEMA DE STABILIRE A DECIZIEI DE EXPLOATARE

COMPETENTE DE STABILIRE A DECIZIEI

- Planul de alarmare – avertizare a populaţiei- Studiul de inundabilitate în caz de accid. sau rupere- Instrucţiuni specifice la fiecare obiectiv

LA SITUAŢII EXCEPŢIONALE

- Regulament de prevenire şi combatere a efectelor poluărilor accidentale pe bazinul hidrografic- Regulament de prevenire şi comb. a ef. poluărilor accidentale la obiectivelor potenţial poluatoare- Regulament de prevenire şi intervenţie la obiective

LA POLUĂRI ACCIDENTALE

- Reguli de exploatare în perioada de îngheţ- Instrucţiuni specifice la obiective

LA ÎNGHEŢ

- Planul de apărare împotriva inundaţiilor pe b.h.- Planul de avertizare – alarmare a populaţiei- Reguli de expl. la ape mari proprii fiecărui obiectiv

LA APE MARI

- Planuri de secetă în perioade deficitare pe b.h.- Planuri de secetă în perioade deficitare pe obiective

LA APE MICI

- Programe de exploatareLA APE MEDII

Documetatii utilizate, reguli si instructiuni specifice

Regimul de exploatare

Dispeceratul bazinal centraliz., validează, prelucr. şi relaţionează toate inf. hidrometeo. şi de expl. a obIctivelor hidrotehn. din bazinul adm. în vederea fundamentării deciziilor de exploatare.

Prop. de expl. a lucr. şi amenaj. hidrotehnice în situaţii deosebite sunt transmise de dispeceratele S.G.A. pt. analiză şi luarea deciziilor de expl. la disp. bazinal care convoacă specialiştii din compart. de resort (exploatare, hidrologie, ap. împ. inundaţiilor, G.M.P.R.A).

Conducerea D.A.Olt analizează şi validează propunerile de decizii şi aprobă transmiterea lor pentru a fi puse în aplicare.

Principalele lacuri de acumulare din B.H. Olt (Frumoasa, Săcele, Gura-Râului, Vidra şi Brădişor) funcţ. după prog. de expl., întocmite de benef. în baza prog. debitului afl. (dat de INHGA), a graf. dispecer şi nivelurile acumulărilor, fiind aprob.de AN–Apele Române.

• In situatii de urgenta generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, activitatea dispeceratului bazinal se desfasoara inconformitate cu prevederile Ordinului Comun M.M.D.D - M.I.R.ANr.420/638/2005.• Starea de alerta generata de inundatii, fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale se declanseaza in momentul in care se constata aparitia fenomenului periculos sau cand probabilitatea de aparitie este stabilita prin prognoza.

PARAMETRII DE DEFINIRE AI REGIMULUI DE APE MEDII

Debitul afluent în lacurile de acumulare este cuprins în intervalul:• 30 – 180 mc/s pe tronsonul Voila – Avrig;• 55 – 330 mc/s pe tronsonul Cornet – Gr.Lotrului;•125 – 400 mc/s pe tronsonul Turnu - Slatina;•165 - 500 mc/s pe tronsonul Ipoteşti - Izbiceni.

Temperatura mediului ambiant > 0oC;Apa pe întreaga supraf. a lacului de acumulare este complet lichidă;

EXPLOATAREA LA APE MICI

Activităţile care se desfăşoară în cadrul exploatării coordonate•fluxul informaţional de gospodărire a apelor;•starea şi exploatarea sistemului şi a lucrărilor hidrotehnice;•gestiunea cantitativă şi exploatarea resurselor de apă;•alocarea de resurse de apă pentru satisfacerea cerinţelor;•monitoringul calităţii apei;•producerea de energie electrică;•alimentarea cu apă industrială.

Reguli de exploatare•în funcţie de posibilităţi se caută menţinerea cotei în lac la NNR;•nu se admit deversări din lac pentru evacuare de plutitori sau spălări de prize, barajul este complet închis;•în funcţie de debitul afluent şi gradul de umplere al acumulărilor, unităţilor li se impun restricţii pe etape şi trepte asfel încat în aval să fie satisf. necesităţile tuturor folos. asigurandu-se debitul salubru;•limitarea debitelor de ape uzate evacuate, în limita concentraţiilor admisibile, în emisar.

Atribuţii ale deţinătorilor de lucrări hidrotehnice•respectă restricţiile impuse de Planul de secetă în perioade deficitare pe bazinul hidrografic;•respectă prevederile specifice din regulamentele de exploatare pentru situaţii de ape mici pentru fiecare obiectiv.Atribuţii ale personalului de exploatare operativă•supraveghează atent funcţionarea HA, comportarea construcţiilor şi a echipamentelor hidromecanice;•informează operativ dispeceratul asupra observaţiilor privind funcţ.HA, comportarea construcţiilor şi a echipamentelor hidromecanice;•măsoară, înregistrează, transmite cotele din lac la dispecerat.

Debitul afluent în lacurile de acumulare este mai mic decat:• 30 mc/s pe tronsonul Voila – Avrig;• 55 mc/s pe tronsonul Cornet – Gr.Lotrului;•125 mc/s pe tronsonul Turnu - Slatina;•165 mc/s pe tronsonul Ipoteşti - Izbiceni.

Temperatura mediului ambiant > 0oC;Apa pe întreaga supraf. a lacului de ac.este complet lichidă;

PARAMETRII DE DEFINIRE AI REGIMULUI DE APE MICI

EXPLOATAREA LA APE MARI

Activităţile care se desfăşoară în cadrul exploatării coordonate•fluxul informaţional de gospodărire al apelor;•controlul viiturilor şi regularizarea de debite din bazin;•starea tehnică a lucrărilor hidrotehnice;•monitoringul calităţii apei;•producerea de energie electrică;•alimentarea cu apă.

Reguli de exploatare•manevrele pentru evacuarea debitelor de viitură se fac în funcţie de condiţiile de exploatare ale cascadei;•în cadrul atenuării controlate a undelor de viitură se pot alege, de la caz la caz, următoarele scheme de principiu pentru atenuare:retezare vârf, transformare dreptunghi, reţinere retezare, reţinere pe un interval de timp, tranzitare reţinere, pregolire cu debit impus,pregolire-tranzitare-reţinere.•dispeceratul dispune încărcarea HA la maxim şi manevrele nec. pt.evac. debitului exced. prin baraj, a.î. cota în lac să fie în jurul NNR;•manevrele la echip. hidromecanic se fac în trepte până la desch.max., urmărindu-se distribuirea uniformă a debitului deversat;•din data când se anunţă viitura şi până când a fost tranzitata se intra pe frecventa exceptionala pt. măs. efectuate la AMC-uri, conf. proiectului de urmarire speciala, corespunz. situatiei de atentie;după efectuarea măsurătorilor, datele sunt transmise, prelucrate şi se verifică evoluţia acestora, comparându-se cu valorile de calcul, valoriile anterioare şi criteriile de avertizare privitoare la comportarea în timp construcţiilor urmărite;în cazul în care, conform criteriilor (limitelor) de avertizare UCC, parametrii urmăriţi se situează în diferite stări (avertizare, alarmare) se acţionează corespunzător instrucţiunilor de urmărirea comportării construcţiilor corespuzătoare.

Atribuţii ale deţinătorilor de lucrări hidrotehnice•întocmesc planurile de apărare împotriva inundaţiilor şi respectă prevderile acestora, după aprobarea lor de către autoritatea de gospodărire a apelor;•verificarea pregătirii personalului prin simularea unei strări excepţionale la baraje;•asigură urmărirea comportării în timp a construcţiilor ;•înaintea perioadei de viitură, va trebui să ia următoarele măsuri:verificarea tuturor obiectivelor acumulării;•asigurarea accesului la uvraje, pentru intervenţii, comunicaţii, transport;•asigurarea tuturor legăturilor telefonice şi de rezervă ( RTF );•asigurarea alimentării normale şi de rezervă cu energie electrică a uvrajelor;•verificarea funcţionării stavilelor şi clapetelor.•sporirea efectului de atenuare prin pregolire în momentul în care se •anunţă apariţia unei unde de viitură:•pregolirea lacurilor se va face treptat, cu respectarea vitezelor de coborâre a nivelului apei în lac , iar debitul defluent în aval să nu producă o viitură artificială;•pregolirea se va începe din aval înspre amonte, astfel încât lacurile pregolite să înmagazineze volumul de apă al viiturii prognozate.•verificarea stocului de materiale pentru ap.conf.HG 638 din 1999.

PARAMETRII DE DEFINIRE AI REGIMULUI DE APE MARI

Debitul afluent în lacurile de acumulare este mai mare de:•180 mc/s pe tronsonul Voila – Avrig;•330 mc/s pe tronsonul Cornet – Gr.Lotrului;•400 mc/s pe tronsonul Turnu - Slatina;•500 mc/s pe tronsonul Ipoteşti - Izbiceni.

Temperatura mediului ambiant > 0oC;Apa pe întreaga supraf. a lacului de acumulare este complet lichidă;

EXPLOATAREA ÎN PERIOADELE DE ÎNGHEŢ ŞI ALTE FENOMENE DE IARNĂ

Activităţile care se desfăşoară în cadrul exploatării coordonate•fluxul informaţional de gospodărire a apelor;•starea şi exploatarea sistemului şi a lucrărilor hidrotehnice.•alarmare avertizare în caz de fenomene hidro-meteorologice periculoase;•monitoringul calităţii apei;•producerea de energie electrică;•alimentarea cu apă industrială.

Reguli de exploatare•instalaţiile de barbotare vor funcţiona la întreaga capacitate, urmărind evitarea formării podului de gheaţă în faţa stavilelor, clapetelor;•în perioadele de temperaturi extrem de joase, când instalaţia de barbotare se dovedeşte a fi insuficientă vor fi utilizate mijloace suplimentare împotriva formării podului de gheaţă, inclusiv spargerea permanentă şi manuală a gheţii;•instalaţia de încălzire a stavilelor, clapetelor va funcţiona la întreaga capacitate;•regimul de încărcare şi mai ales de descărcare al HA va fi suficient de lent, pentru a nu provoca mişcări cu amplitudine mare care să ducă la distrugerea podului de gheaţă ;•nu sunt permise variaţii de cotă, funcţionându-se cu cotă constantă;•în cazul apariţiei zăpoarelor la coada lacului şi a zaiului la prizele agregatelor se va anunţa Comandamentul de apărare;•la ruperea podului de gheaţă se va proceda la evacuarea sloiurilor peste clapetele barajului evitându-se blocarea deschiderilor barajului şi prizelor agregatelor;•se vor menţine în stare de funcţionare mijloacele de intervenţie.

Atribuţii ale deţinătorilor de lucrări hidrotehnice-respectă restricţiile impuse de Planul de apărare împotriva dezastrelor pe bazinul hidrografic;-întocmesc regulamente de exploatare la îngheţ pe fiecare obiectiv şi respectă conţinutul acestora;-anual, conform Planului de pregătire a instalaţiilor şi construcţiilor în vederea trecerii în condiţii sigure a perioadelor periculoase se execută lucrările de întreţinere, revizii şi reparaţii în perioada premergătoare acestor condiţii meteorologice;-verifică uneltele şi utilajele pentru circulaţie, intervenţii şi reparaţii pe timp de iarnă;-asigură echipamentul de protecţie şi de lucru pe timp friguros;-se aprovizionează cu substanţe pentru topirea gheţii şi zăpezii;-organizarea de exerciţii de simulare a avariilor şi reinstruirea personalul asupra funcţionării instalaţiilor pe timp de iarnă.Atribuţii ale personalului de exploatare operativă-supraveghează atent funcţionarea HA, comportarea construcţiilor şi a echipamentelor hidromecanice;-informează operativ dispeceratul asupra observaţiilor privind funcţiionarea HA, comportarea construcţiilor şi a echipamentelor hidromecanice;-măsoară, înregistrează, transmite cotele din lac la dispecer;-urmăreşte podul de gheaţă şi temperatura mediului ambiant;-pune în funcţiune instalaţia de barbotate a apei şi instalaţia de încălzire a stavilelor şi clapeţilor;-în perioadele de temperaturi extrem de joase, sparge manual gheaţa în cazul în care instalaţia de barbotare se dovedeşte a fi insuficientă;

PARAMETRII DE DEFINIRE AI REGIMULUI DE INGHET

Debitul afluent în lacurile de acumulare este mai mic decat:• 30 mc/s pe tronsonul Voila – Avrig;• 55 mc/s pe tronsonul Cornet – Gr.Lotrului;•125 mc/s pe tronsonul Gr.Lotrului - Slatina;•165 mc/s pe tronsonul Ipoteşti - Izbiceni.

Temp. medii zilnice ale aerului sau apei au tendinţă de scădere sub 0oC;Apa pe întreaga suprafaţă a lacului de acumulare este sub formă de

gheaţă compactă, gheaţă dizlocată sau zai.

POLUARI ACCIDENTALE

Prin poluarea apei se înţelege acţiunea de impurificare a resurselor naturale de apă, ca urmare a activităţilor social economice, prin introducerea unor substanţe dăunătoare desfăşurării proceselor biochimice naturale sau folosirii ulterioare a apei.

Natura poluării accidentale poate fi cunoscută în situaţia în care s-a identificat cauza generatoare (tipul şi concentraţiile de poluanţi) şi localizată sursa de poluare, sau "în curs de caracterizare" în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare şi localizarea sursei, dar sunt evidenţiate efectele imediate ale acestora.

Cel mai expus poluărilor accidentale este sectorul aval Rm.Vâlcea, principalele surse de poluare fiind platforma industrială Govora, sondele de extracţie a ţiţeiului din văile pârâurilor Gengea, Nisipoasa, Cungra şi platforma industrială Slatina. Poluările accidentale cauzate de industria chimică, prin evacuare de cloruri, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fosfaţi etc. sunt mai greu de anihilaţi şi necesită decizii de suplimentare a debitelor evacuate din lacuri pentru a mării diluţia.

Activităţile care se desfăşoară în cadrul exploatării coordonate•sistemul informaţional decizional pentru alarmare avertizare în cazul poluărilor accidentale; •gestiunea calitativă şi reglementarea indicatorilor de calitate la folosinţele de apă;•monitoringul calităţii apei;•producerea de energie electrică;•alimentarea cu apă industrială.

Reguli de exploatare• sesizarea unei poluări accid. a resurs. de apă se face de către:-personalul staţiilor hidrometrice;-personalul de exploatare operativă al lucrărilor hidrotehnice;-personalul Agenţiilor de Protecţia Mediului;-unităţile care pot provoca poluări accidentale;-beneficiarii folosinţelor de apă.• dispeceratul bazinal anunţă imediat personalul staţiilor de pompare sau captare a apei din adm. AN-AR şi utilizatorii de apă din aval asupra fen. de poluare înregistrat, comunicându-le intervalul de timp estimat până când unda poluantă va ajunge în dreptul secţiunii de captare;• autoritatea de gospodărirea apelor -mobilizează reţeaua proprie de observatori pentru a urmării şi raporta evoluţia fenomenului de poluare până la dispariţia lui;-organizează şi participă în teren împreună cu cei care au produs poluarea la acţiunile necesare neutralizării poluării;-determină debitele de diluţie necesare şi dispune evacuarea debitului necesar din acumulări;-organizează acţiuni pentru recoltarea probelor de apă şi trimiterea acestora la laborator pentru analize;-analizează situaţia creată, evaluază consecinţele posibile pe cursul de apă şi la utilizatorii de ape şi propagarea undei de poluare;-anunta, la încetarea fenomenului, utilizatorii de apă.

Pt. menţinerea concentraţiei indicatorilor de calitate în limite normale se poate solicita la S.C.Hidroelectrica evacuarea unor debite suplimentare din lacurile de acumulare pentru asigurarea diluţiei, până la încadrarea în limitele prevăzute în normative şi pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului acvatic.In cazul unor poluări cu produse petroliere substanţa poluantă trebuie reţinută cât mai mult posibil în acumularea în care a ajuns. Se solicita S.C.Hidrolecetrica oprirea deversărilor pt. evitarea propagării poluării şi se va interveni pentru colectarea imediată a produselor petroliere. În cazul unor poluări cu substanţe solubile în apă ( saramură, pesticide, ierbicide, etc.) se va lua măsura diluţiei acestora prin evacuarea controlată a unor debite suplim. din acumulările din amonte.