Reglementari Ssm Si Termeni

Reglementări din domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă

Nr. crt. Denumirea actului normativ Directiva transpusă Nr./data

Monitorul Oficial

1 Constituţia României –

Modificată si completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003

- 767/31.10.2003

2 Codul muncii – Legea nr. 53/2003 R 89/391/CEE 72/05.02.2003

3 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006

89/391/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 12 iunie 1989 pentru promovarea

îmbunătăţirii sănătăţii şi securităţii lucrătorilor la locul de muncă – Directiva-cadru

646/26.07.2006

4

Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securităţii şi sănătăţii în

muncă nr.319/2006 R

- 882/30.10.2006

5 Hotărârea Guvernului nr.1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă

de riscurile datorate expunerii la azbest

Directiva 83/477/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 19 septembrie 1983 privind protecţia lucrătorilor faţă de riscurile expunerii la azbest la locul de muncă (a doua directivă individuală în

sensul art. 8 din directiva 80/1107/CEE); Directiva 91/382/CEE a Consiliului din 25 iunie

1991 care modifică directiva 83/477 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de

îmbolnăvire provocate de expunerea la azbest la locul de muncă.;

Directiva 2003/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 martie 2003 care modifică

directiva 83/477/CEE a Consiliului privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor

legate de expunerea la azbest la locul de muncă.

64/24.01.2006

6

Hotărârea Guvernului nr.1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerinţele

minime de sănătate şi securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucrătorilor la agenţi fizici (vibraţii) (a şaisprezecea directivă

particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei 89/391/CEE).

81/30.01.2006

7 Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

Directiva 92/57/CEE a Consiliului Comunităţii Europene nr. 57 din 24 iunie 1992 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile (a

opta directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE)

252/21.03.2006

8


referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 februarie 2003 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri

generate de agenţi fizici (zgomot) (a şaptesprezecea directivă individuală în sensul art.

16 paragraful 1 din directiva 89/391/CEE)

380/03.05.2006


cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Directiva 92/58/CEE a Consiliului Comunităţii Europene nr. 58 din 24 iunie 1992 privind

cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă (a noua

directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE).

683/09.08.2006

10

Hotărârea Guvernului nr.1007/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul

navelor

Directiva 92/29/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 31 martie 1992 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate pentru tratament medical îmbunătăţit la bordul navelor

696/15.08.2006


Monitorul Oficial

11

Hotărârea Guvernului nr.1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în

muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

Directiva 90/270/CEE a Consiliului Comunităţii Europene 29 mai privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la utilizarea

echipamentelor cu ecran de vizualizare (a cincea directivă în sensul articolului 16, paragraful 1 al

directivei 89/391/CEE)

710/18.08.2006

12


pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la

locul de muncă

Directiva 89/656/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 30 noiembrie 1989 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor

individuale de protecţie la locul de muncă (a treia directivă particulară în sensul articolului 16,

paragraful 1 al directivei 89/391/CEE)

722/23.08.2006

13

Hotărârea Guvernului nr.1049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă

de suprafaţă şi subteran

Directiva 92/104/CEE a Consiliului Comunităţii Europene nr. 104 din 3 decembrie 1992 privind

cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor din industria

extractivă de suprafaţă şi în subteran (a douăsprezecea directivă particulară în sensul

articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE).

727/25.08.2006

14

Hotărârea Guvernului nr.1050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă

prin foraj

Directiva 92/91/CEE a Consiliului Comunităţii Europene nr. 91 din 3 noiembrie 1992 privind

cerinţele minime de îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de

foraj (a unsprezecea directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei

89/391/CEE).

737/29.08.2006

15


pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de

afecţiuni dorsolombare

Directiva 90/269/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 29 mai 1990 privind condiţiile

minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a încărcăturilor în situaţiile

în care există un risc pentru lucrători, în special de afecţiuni ale spatelui (a patra directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei

89/391/CEE)

713/21.08.2006

16

Hotărârea Guvernului nr.1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea

securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi riscului datorat atmosferelor

explozive

Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind

cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor expuşi la potenţiale riscuri în atmosfere explozive (a

cincisprezecea directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei

89/391/CEE).

737/29.08.2006

17 Hotărârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru locul

de muncă


cerinţele minime de sănătate şi securitate pentru locul de muncă (prima directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei

89/391/CEE)

739/30.08.2006

18

Hotărârea Guvernului nr.1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor

legate de expunerea lor la agenţi biologici în muncă

Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologi la locul de muncă (a

şaptea directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei 89/391/CEE).

762/07.09.2006

19


pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi

cancerigeni sau mutageni în muncă

Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor

legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (a şasea directivă

individuală în sensul articolului 16 paragraful 1 din directiva 89/391/CEE) (versiune codificată)

757/06.09.2006


Monitorul Oficial


cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit

Directiva 93/103/CEE a Consiliului Comunităţii Europene nr. 103 din 23 noiembrie 1993

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a

treisprezecea directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei

89/391/CEE).

772/12.09.2006

21


referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de câmpurile electromagnetice

Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri electroma

gnetice) (a optsprezecea directivă individuală în sensul articolului 16 paragraful 1 din directiva

89/391/CEE)

769/11.09.2006

22


pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă


cerinţele minime de sănătate şi securitate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de

lucru la locul de muncă (a doua directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al

directivei 89/391/CEE); Directiva 95/63/CE a Consiliului din 5 decembrie

1995 de modificare a Directivei 89/655/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua directivă

individuală în sensul articolului 16 paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE).;

Directiva 2001/45/CE a Consiliulu i din 27 Iunie 2001 care amendează directiva

Consiliului nr. 89/655/CEE cu privire la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea

de către lucrători a echipamentelor de lucru la locul de muncă.

815/03.10.2006

23

Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor

împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici în muncă

Directiva 91/322/CEE a Comisiei din 29 mai 1991 asupra stabilirii valorilor limită indicative prin implementarea directivei

Consiliului 80/1107/CEE asupra protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

expunerea la agenţi chimici, fizici şi biologici la locul de muncă ;

Directiva 98/24/CE a Consiliului Comunităţii Europene din 7 aprilie 1998 cu privire la protecţia

sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă (a 14-a directivă particulară în sensul

articolului 16, paragraful 1 al di rectivei 89/391/CEE) (a paisprezecea directivă

particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei 89/391/CEE).;

Directiva 2000/39/CE a Comisiei din 8 iunie 2000 pentru stabilirea primei liste a valorilor limită

indicative de expunere la locul de muncă pentru implementarea directivei 98/24/CE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor

împotriva riscurilor legate de agenţi chimici la locul de muncă.;

Directiva 2006/15/CE a Comisiei din 7 februarie 2006 pentru stabilirea celei de a doua liste a

valorilor limită indicative de expunere la locul de muncă, în aplicarea directivei 98/24/CE a

Consiliului şi pentru amendarea directivelor 91/322/CEE şi 2000/39/CE.

845/13.10.2006

Termeni şi expresii folosite în domeniul S.S.M.

Termen Explicaţie

accident de muncă vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul

procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

accident de muncă de traseu:

a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat

vătămarea sau decesul; c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de la locul de

muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unităţii;

accident care produce incapacitate temporară de

muncă (ITM)

accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical sau dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit reglementărilor

legale; accident care produce

invaliditate (INV) accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă

de organele medicale în drept;

accident mortal (D) accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;

accident de muncă de circulaţie

accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

accident colectiv

accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;

accident în afara muncii

accident care nu îndeplineşte următoarele condiţii : vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor

de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

accident uşor eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;

alţi participanţi la procesul de muncă

persoane aflate în unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire

profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;

angajator

persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;

antreprenor (constructor, contractant, ofertant)

orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui

proiect, la comanda beneficiarului; autorizare a funcţionării din punct de vedere al

securităţii şi sănătăţii în muncă

asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă;

azbest

silicaţi fibroşi din categoriile: actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-4*);

grunerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5*); antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5*);

crizotil CAS nr. 12001-29-5*); crocidolit CAS nr. 12001-28-4*);

tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6*).

beneficiar (investitor)

orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

boală legată de profesiune boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională;

boală profesională afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor

organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

câmpuri electromagnetice câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz

Termen Explicaţie cercetare a bolilor

profesionale procedură efectuată în mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii

semnalate;

cercetarea evenimentelor

procedură efectuată în mod sistematic, care are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi, respectiv, pentru determinarea

caracterului accidentului; comitet de securitate şi

sănătate în muncă organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

comunicare procedură prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, organelor competente;

comunicare verbală mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau artificială;

concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute în OUG 96/2003 la lit. c)-e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor;

concediul postnatal obligatoriu

este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în

condiţiile legii; coordonator în materie de securitate şi sănătate pe

durata elaborării proiectului lucrării

orice persoană fizică sau juridică competenta, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de

proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute în HG 300/2006 la art. 54;

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării

orice persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute în HG 300/2006 la art. 58;

culoare de securitate culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică;

dispensa pentru consultaţii prenatale

reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de

familie sau a medicului specialist; echipament cu ecran de

vizualizare ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit;

echipament de muncă orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;

echipament individual de protecţie

orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi

orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

eveniment

accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu

ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

evidenţă mijloacele şi modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare la evenimentele produse; expunere energetică (H) integrala iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în joule pe metru pătrat (J/m2);

gest-semnal mişcarea şi/sau poziţia braţelor şi/sau a mâinilor într-o formă codificată, având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători;

iluminare energetică (E) sau densitate de putere

puterea radiată incidentă pe unitate de suprafaţă pe o suprafaţă, exprimată în watt pe metru pătrat (W/m2);

incident periculos

evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din

comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;

intoxicaţie acută profesională

stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă;

invaliditate pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;

invaliditate evidentă pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umăr,

produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept;

îndatoriri de serviciu sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului

direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia; laser (amplificarea luminii printr-o emisie stimulată

de radiaţii)

orice dispozitiv realizat pentru a produce sau amplifica radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă corespunzătoare radiaţiilor optice, în special prin procedeul de emisie stimulată controlată;

loc de muncă locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

lucrător persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării

stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

Termen Explicaţie

lucrător (H.G. 1028/2006)

orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de

lucru;

lucrători desemnaţi unul sau mai mulţi lucrători desemnaţi de angajator pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate;

lucrător expus orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;

lucrător independent orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asumă

contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;

lucrul în condiţii de izolare

activitatea desfăşurată în condiţiile în care lucrătorul nu are contact vizual şi comunicare verbală directa cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare de o ora, şi când nu este

posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se afla într-o situaţie critică;

luminanţă energetică (L) fluxul energetic sau puterea pe unitate de unghi solid şi pe unitate de suprafaţă, exprimat/exprimată în waţi pe metru pătrat pe steradian (W/m2.sr-1);

manager de proiect orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar,

insarcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

manipularea manuală a maselor

orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia

sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

nivel (H.G. 510/2010)

combinaţia de iluminare energetică, expunere energetică şi luminanţă energetică la care este expus lucrătorul;

nivelul de expunere zilnică la zgomot [L(EX, 8h)] [dB(A) re. 20 мPa]

media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996, pct. 3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele prezente la

locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;

nivelul de expunere săptămânală la zgomot

[L(EX, 8h)]

media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2);

operator lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă;

panou semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de

intensitate suficientă; panou suplimentar panoul utilizat împreună cu un panou şi care furnizează informaţii suplimentare;

pericol grav şi iminent de accidentare

situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

post de lucru (H.G. 1028/2006)

ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru

documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător; presiunea acustică de vârf

[p(vârf)] valoarea maximă a presiunii acustice instantanee, măsurată cu ponderarea în frecvenţa "C";

prevenire ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

proiectantul lucrării orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;

protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de muncă; radiaţii incoerente toate radiaţiile optice, altele decât radiaţiile laser;

radiaţii infraroşii radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 780 nm şi 1 mm; spectrul infraroşu este divizat în radiaţii IRA (780-1.400 nm), IRB (1.400-3.000 nm) şi IRC (3.000 nm - 1 mm);

radiaţii laser radiaţiile optice care provin de la un laser;

radiaţii optice toate radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm şi 1 mm;

radiaţii ultraviolete radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm şi 400 nm; spectrul ultraviolet este divizat în radiaţii UVA (315-400 nm), UVB (280-315 nm) şi UVC (100-280 nm);

radiaţii vizibile radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 380 nm şi 780 nm;

raportare a bolilor profesionale

procedură prin care se transmit informaţii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale şi la Centrul

Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti;

reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în

domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor

persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor în muncă;

Termen Explicaţie

salariata care a născut recent

este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de

familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;

salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alaptează copilul şi

anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;

salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa îi ateste această stare;

securitate şi sănătate în muncă

ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane

participante la procesul de muncă; semnalare a bolilor

profesionale procedură prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională;

semnal de avertizare semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol; semnal de interzicere semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol;

semnal de obligativitate semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament specific; semnal de salvare sau de

prim ajutor semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de

salvare;

semnal de indicare semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât de avertizare, interzicere, obligativitate, salvare sau de prim ajutor;

semnalizare de securitate şi/sau de sănătate

semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un

semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;

semnal acustic semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale;

semnal luminos semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă;

serviciu intern de prevenire şi protecţie

totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate;

servicii externe de prevenire şi protecţie

persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

simbol sau pictogramă

imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament specific şi care este utilizată pe un panou ori pe o suprafaţă luminoasă;

stagiu de practică instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

subantreprenor (subcontractant)

orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;

supravegherea sănătăţii lucrătorilor

reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a

lucrătorilor. şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier

orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista neexhaustiva este prevăzută în HG 300/2006, anexa nr.1;

şef de şantier persoană fizică desemnată de către antreprenor sa conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;

temperaturi extreme (O.U.G. nr.99/2000)

temperaturile exterioare ale aerului, care: depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel; b) scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

utilizarea echipamentului de muncă

orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;

valori de declanşare a acţiunii

(H.G.1136/2006)

nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică (B) şi de densitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor

de declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor limită de expunere relevante;

valori limită de expunere la câmpuri

electromagnetice

limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideratii biologice; respectarea acestor limite asigură protecţia lucrătorilor expuşi la

câmpuri electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii;

valori-limită de expunere la radiaţii optice artificiale

limitele de expunere la radiaţiile optice care sunt bazate direct pe efecte dovedite asupra sănătăţii şi pe

consideraţii biologice; respectarea acestor limite va asigura protecţia lucrătorilor expuşi la surse artificiale de radiaţii optice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii lor;

vibraţie transmisă sistemului mână-braţ

vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare,

afecţiuni neurologice sau musculare;

Termen Explicaţie vibraţie transmisă

întregului corp vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă întregului corp, care generează riscuri pentru sănătatea

şi securitatea lucrătorilor, în special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale; zone cu risc ridicat şi

specific acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;

zonă periculoasă orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa.

1. Enumerați toate cazurile care sunt considerate accidente de muncă în sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006 și cine face cercetarea lor.

2. Cum se clasifică accidentele de muncă în raport cu urmările produse și cu numărul persoanelor accidentate ?

IasiRo

Sticky Note

În sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006, este, de asemenea, accident de munca: a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti; e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat; f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers; h) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare; j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers; k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; p) disparitia unei persoane, în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. (2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare. Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel: -de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca; -de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice; -de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile -de catre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala

IasiRo

Sticky Note

Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in: - accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice; - accident care produce invaliditate; - accident mortal; - accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza. Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii. In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul.

Reglementari Ssm Si Termeni

Documents

Transcript of Reglementari Ssm Si Termeni