Reglementari europene

Deseurile de santier si protectia mediului

Protectia mediului apare ca una din cerintele esentiale ale Directivei europene privind produsele de

constructie, obiectivul sau global constând în evaluarea si controlul impactului constructiilor asupra

mediului interior si exterior si în evaluarea modului în care acestea influenteaza sanatatea fiintelor

umane. Având în vedere faptul ca mediul, în calitatea sa de cadru -artificial sau natural- în care evolueaza

viata si activitatile umane, nu are, practic, frontiere, nu mai trebuie demonstrat caracterul sau global,

planetar. De aceea, problema protectiei mediului nu poate fi tratata punctual sau la nivelul unor enclave,

reusita demersurilor fiind direct dependenta de extinderea masurilor la scara planetara si de perfecta lor

coordonare si complementaritate, în final de solidaritatea partilor angajate.

Cele mai recente studii care vizeaza optimizarea protectiei mediului promoveaza o abordare sinergica a

unor demersuri pâna în prezent disociate în mod artificial. Astfel, protectia mediului înconjurator,

protectia mediului construit, protectia mediului natural sau a biodiversitatii, protectia mediului interior

etc. sunt notiuni care desemneaza domeniile de interventie în vederea protectiei mediului la scara

globala: ameliorarea cadrului de viata exterior si a peisajului construit, ameliorarea confortului la

interiorul constructiilor (prin abordarea sanatatii si igienei cladirilor si calitatii ambiantelor), utilizarea

rationala a materialelor si produselor de constructii si controlul elementelor care intra în componenta

acestora, gestiunea deseurilor de constructie si organizarea santierelor, adaptarea cladirilor la necesitatile

utilizatorilor, utilizarea rationala si gestionarea energiei în sensul reducerii poluarii aeriene, utilizarea

rationala a apei (prin integrarea aspectelor de economie si tratare a apei), toate aceste domenii de

interventie induc notiunile managementului mediului si impactului constructiilor si produselor de

constructii asupra mediului înconjurator, asupra mediului interior si asupra utilizatorilor acestora.

Totodata, conceptul recent al "Calitatii ecologice a unei cladiri" - tradusa prin aptitudinea cladirii de a

proteja resursele naturale si de a satisface exigentele de confort, de sanatate si de calitate a vietii

ocupantilor pe durata întegului ciclu de viata al acesteia- este o ilustrare perfecta a caracterului global al

protectiei mediului. Exigentele de calitate a mediului carora trebuie li se supuna o cladire se grupeaza în

jurul a mai multor obiective care fac referinta la mediu ca la un cadru global: relatie armonioasa cu

mediul de proximitate, optiune integrata privind procedeele si produsele de constructie, "santier

ecologic" sau "verde" (al carui impact asupra mediului este minimal sub toate aspectele), gestiunea

deseurilor de constructie, gestiunea energiei, gestiunea apei, mentinerea în stare de functionare, confortul

higrotermic, confortul acustic, confortul vizual, confortul olfactiv, conditii sanitare, calitatea aerului,

calitatea apei. Implementarea acestui concept presupune însa o colaborare permanenta între profesionistii

din domeniul mediului si cei din domeniul constructiilor.

În prezent, perspectiva integrarii României în UE impune, pe lânga îndeplinirea unor conditii economice,

politice si sociale, înregistrarea unor rezultate vizibile ale aplicarii legislatiei de mediu, ale preocuparii

autoritatilor de a armoniza strategiile si reglementarile din acest domeniu cu cele ale Uniunii Europene.

În contextul actual al dezvoltarii domeniului constructiilor în România, consideram oportuna prezentarea

în câteva fascicule a principalelor reglementari europene privind gestionarea deseurilor de santier,

rezolvata în prezent în mod dezorganizat si punctual în tara noastra.

Santierele de constructii si circulatia vehiculelor în oras

Se prezenta câteva din concluziile unui studiu efectuat în Franta pe baza caruia s-a identificat si

caracterizat fluxul vehiculelor care opereaza pe santierele de constructii din mediul urban.

Este de remarcat ca studiul a identificat faptul ca circa jumatate din locuintele noi si circa o treime din

celelalte cladiri sunt construite în orase cu o populatie de peste 50000 locuitori. Partea lucrarilor de

întretinere/reabilitare din aceste orase este dificil de diferentiat din cauza lipsei unei statistici exacte, dar

se poate retine ca, la nivelul Frantei, de mai multi ani, aceste operatiuni reprezinta un volum comparabil

cu cel aferent cladirilor noi. [...]

Analiza santierului faza cu faza

Pe baza observatiilor operatiunilor din santierele urbane s-a elaborat, mai întâi, o clasificare a santierelor,

dupa care fiecare tip a fost descompus în fazele succesive, caracteristice pentru interventiile tipice din

santier. Fiecare faza a fost apoi definita dupa lista principalelor materiale si produse transportate în si din

santier, dupa tipul de vehicul care transporta respectivele produse, precum si dupa elementele privind

frecventa transportului si durata fazei (tabel 1). Tipurile de vehicule sunt limitate ca numar. [...]

Tabel 1: Fisa folosita pentru culegerea datelor de santier - faza "deschidere de santier"

FazaMateriale siprodusetransportate

tip vehicul nr. vehicule folosite frecventa durata fazeisemiremorcacamioncamionetamixer betonautobasculanta

tipul santierului:suprafata ocupata:

ocazionalazilnicasaptamânala

punctualasaptamânalamai multesaptamâni

Deschideresantier

îngradiri si bariere        

elemente de macara        

macara ridicare        

material greu        

Tabel 2: Vehicule utilizate pentru 1000 m2 de suprafata construita

Faza Materiale si produse Nr. vehicule pt. 1000 m2 suprafata constr.

Constructie BPE 55-65 mixere beton, capacitate 6 m3

Pereti dubli placi ipsos cu izolatie 1-2 semiremorci

Evacuare deseuri deseuri de constructii 8-15 autobasculante, capacitate 8 m3

Corelarea dintre trafic si suprafata construita pentru constructiile mari

Ipoteza unei corelatii între suprafata construita si cantitatea de produse transportate s-a verificat pentru

anumite faze ca, de exemplu, pentru constructiile mari, dar în mai mica masura pentru faza pereti

despartitori dubli. Acest succes relativ se datoreaza faptului ca volumul de beton (turnat pe loc sau sub

forma de produse prefabricate) calculat la 1000 m2 de suprafata construita variaza în mica masura. La

fel, cantitatea de pereti despartitori si de izolatie termica este relativ constanta pentru acelasi tip de

cladire. Un rezultat similar se obtine pentru cantitatea de deseuri provenite din constructii (tabel 2).

Tipul de santier conditioneaza, în mod evident, importanta fluxului si repartitia acestuia în timp. [...]

Concluzii

Din cauza unei mari diversitati a situatiilor din practica este dificil sa se faca o analiza precisa a fluxului

vehiculelor în fiecare caz în parte. Evaluarea este totusi realizabila a priori odata ce proiectul de

constructie este cunoscut de primaria orasului. Studiul prezinta evaluari, dar asigura, mai ales, o baza

pentru un dialog constructiv cu echipa de constructori. Pentru o operatiune data, este important sa se stie

numarul vehiculelor, tipul, frecventa de miscare si durata fazelor. Primaria orasului nu poate interveni în

relatiile dintre întreprinderi, dar poate sprijini operatiunea de evacuare a deseurilor prin interventii asupra

cailor de acces.