Deseurile in judetul Olt

Plan Jude ţean de Gestionare a Deseurilor – Jude ţul OLT

1

CONSILIUL JUDEŢEAN OLT

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR - JUDEŢUL OLT


2

CUNANT INAINTE În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creş terii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare ş i de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri. Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor. Autoritatile administratiei locale din judetul Olt isi propun sa promoveze proiecte care să răspundă angajamentele luate prin Tratatul de aderare la UE, capitolul 22 – Mediu, să asigure conformitatea infrastructurii din domeniu deşeurilor cu standardele în vigoare, să asigure reabilitarea ş i modernizarea infrastructurii de colectare, transport sortare şi depozitare de deşeuri şi dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în regiune. PJGD pentru judetul Olt ofera o privire de ansamblu asupra legislatiei de mediu, subliniaza sarcinile si mijloacele care pot fi folosite pentru atingerea obiectivelor si ofera detalii cu privire la actiunile pe care factorii implicati trebuie sa le promoveze pentru a atinge tintele propuse. PJGD isi propune sa prezinte o evaluare a alternativelor tehnice potentiale, calculul capacitatilor necesare si estimarea costurilor aferente implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor la nivelul judetului Olt. Sistemul integrat de management al deseurilor propus de planul judetean, a fost centrat in jurul urmatoarelor cerinte principale, cerinte care au urmatoarele tinte asociate:

• extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, atat in mediul urban, cat si in cel rural;

• implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deseurilor municipale;

• asigurarea mijloacelor de transport adecvate pentru fiecare tip de localitate • recuperarea si reciclarea deseurilor cu valoare economica; • reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate (in conformitate cu tintele

stabilite in legislatie); • depozitare (inchiderea depozitelor neconforme de deseuri in conformitate cu calendarul

publicat in Anexa 5 a H.G. 349 din 2005, concomitent cu deschiderea unor capacitati de depozitare echivalente, in unul sau cel mult doua depozite conforme la nivel de judet).

• amenajarea de statii de transfer CONSILIUL JUDETEAN OLT AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI OLT PRESEDINTE DIRECTOR EXECUTIV Paul STANESCU Dorel STEOMLEGA


3

CUPRINS

1. Introducere

2. Prezentarea Situa ţiei Existente 2.1. Descrierea generală a judeţului Olt 2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor 3. Obiective şi ţinte Jude ţene de Gestionare a De şeurilor

4. Prognoza de Generare a De şeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje 4.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale 4.2. Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale ş i deşeurile de ambalaje

5. Fluxuri Specifice de De şeuri (situa ţie existent ă, metode de gestionare): 5.1. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale 5.2 Deşeuri din echipamente electrice ş i electronice (DEEE) 5.3. Vehicule scoase din uz 5.4 . Apa uzată ş i tratarea nămolului din canalizare 5.5. Deşeuri din construcţii şi demolări

6. Evaluarea tehnicilor poten ţ iale privind gestionarea de şeurilor municipale nepericuloase

7. Calculul Capacit ăţilor necesare pentru Gestionarea De şeurilor Municipale 7.1. Proiecte privind gestionarea deşeurilor 7.2. Colectare ş i transport

7.3. Tratare ş i valorificare 7.4. Depozitarea deşeurilor

8. Estimarea Costurilor

9. Măsuri de Implementare (Plan de Ac ţiune)

10. Plan de Monitorizare

Anexe ANEXA 1 – Definiţii ANEXA 2 - Legislaţie

ANEXA 3 - Situaţia organizării serviciilor de gestionare a deşeurilor municipale ANEXA 4 - Prevederi privind închiderea depozitelor de deşeuri din mediul urban ANEXA 5 - Amplasamente propuse pentru depozitul zonal de deşeuri


4

1. INTRODUCERE

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordană cu prevederile directivelor relevante. Baza legal ă a PJGD - Legea 27/ 2007 privind aprobarea Ordonan ţei de urgen ă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea ş i completarea Ordonan ţei de urgen ă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul de şeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilorla nivel naţional, regional şi judeţean. La Articolul 83 se prevede că planurile judeţene de gestionare a deşeurilor vor fi elaborate de către Consiliul judeţean, în colaborare cu Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, sub coordonarea Agenţei Reginale pentru Protecţia Mediului. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor(PJGD), trebuie să fie în deplină concordanţă cu principiile ş i obiectivele: � Planului naţional de gestionare a deşeurilor; � Conformitate cu Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor din România.

Planul Jude ţean de Gestiune a De şeurilor – judetul Olt se conformează cu legislaţia europeană ş i românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională de Management a Deşeurilor. Această strategie include: - Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice - Protecţia surselor primare: reciclarea ş i refolosirea este maximizată în timp ce producerea de

deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea ş i abia în final eliminarea).

- Protecţia mediului: deşeul este tratat ş i eliminat într-o manieră solidă într-un mediu adecvat - Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteş te colectarea ş i eliminarea

deşeului - Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se

managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic - Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se

solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale informative tipărite sunt prezentate publicului

- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi - monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan ş i informaţiile privind

deşeurile sunt măsurate în mod regulat ş i raportate publicului. � Planului regional de gestionare a deşeurilorpentru Regiunea 4 aprobat; � Legislaţiei română ş i europeană.

Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor- judeţ Olt ,a fost întocmit în baza „Metodologiei pentru elaborarea Planului Jude ţean de gestionare a de şeurilor” aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului ş i Dezvoltării Durabile nr.951/2007. Orizontul de timp al PJGD - Anul 2005 este considerat an de referinţă, reprezentând, la momentul elaborării PJGD, ultimul an pentru care datele referitoare la deşeuri sunt validate de către EUROSTAT. Orizontul de timp al PRGD este 2008 – 2013. PJGD va fi revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani. În cazul în care în cadrul procesului de monitorizare a planului se constată o evoluţie diferită a indicatorilor utilizaţi în prognoză se va realiza revizuirea PJGD. Impactul asupra comunit ăţii - Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. În cele ce


5

urmează se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PJGD asupra comunităţii. În ceea ce priveş te deşeurile municipale ş i asimilabile sunt prezentate următoarele aspecte: � închiderea depozitelor neconforme ş i amenajarea la nivel judeţean a unui depozit conform cu standardele UE; � amenajarea staţiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport; � extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor ş i va ridica standardul serviciilor în zona rurală; � noi reglementări ş i cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare ş i eliminare pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând implicarea populaţiei; � implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creş terea responsabilităţii angajaţilor, dar ş i la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute; � crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor, va asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului ş i a sănătăţii populaţiei.

În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi menţionate următoarele aspecte : � sortarea la generator în containere speciale şi transport separat pentru hârtie /sticlă /metale/ plastic/deşeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie, aceasta ducând la implicarea populaţiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor întrucât containerele respectă un cod al culorilor; � se vor folosi containere speciale ş i pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile ş i sticlei pentru deşeurilor provenite din comerţ, parcuri ş i instituţii publice; � centrele pentru sortarea deşeurilor de ambalaje ş i alte deşeuri reciclabile din deşeurile municipale crează noi locuri de muncă ş i schimbă destinaţia unor fluxuri de deşeuri; � încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale, precum ş i în centrele de compostare va conduce la creş terea cantităţilor de compost folosite în agricultură; În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare (tocare, mărunţire) sau sisteme de preluare de către distribuitori vor fi urmărite aspectele: � deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn ş .a.m.d.) vor fi sortate ş i prelucrate în vederea valorificării, rămânând ca fracţiile nevalorificabile să fie eliminate controlat: o se va întări controlul ş i înăspri din punct de vedere legal autorizarea societăţilor de

construcţii; o se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii ş i demolări; o populaţia va trebui să fie informată ş i să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea

vor presupune cheltuieli suplimentare. � deşeurile menajere periculoase, deşeurile de echipamente electrice şi electronice ş i vehicule scoase din uz: - vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri;


6

- pentru a se putea atinge ţintele de recuperare ş i reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice ş i electronice creându-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;

- se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeaş i categorie.

În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului: Cetăţenii vor fi informaţi asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor. Ei vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor, fiind de aş teptat ca în timp, gradul de implicare ş i conş tientizare să crească. În perioada imediat următoare este foarte importantă conş tientizarea cetăţenilor în ceea ce priveş te sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta este necesar: - să se desfăşoare campanii sistematice de informare; - să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităţile, investiţiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare; - să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii autorizaţiilor de mediu.

Evaluarea strategic ă de mediu � Planul a fost elaborat în conformitate cu legislaţia privind Evaluarea Strategică de Mediu, respectiv:HG1076/2004–Evaluare impact mediu pentru planuri ş i programe; � Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate la nivel naţional, regional ş i judeţean, aprobată prin Ordinul 1385/ 29.12. 2006 a MMGA. Scopul şi limitele Planului Jude ţean de Gestionare a De şeurilor Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilorla nivel judeţean, care să asigure îndeplinirea obiectivelor ş i ţintelor. Planul Jude ţean de Gestionare a De şeurilorare ca scop:

- Definirea obiectivelor ş i ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele ş i ţintele Planului Regional şi Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

- Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean.

-

-

Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor, pentru realizarea şi sus ţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean. Să servească ca bază pentru elaborare proiectelor pentru obţinerea finanţării.

Nu fac obiectul PJGD, urmatoarele elemente : Studiile de Fezabilitate; Proiectele tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie; Evaluarea Impactului asupra Mediului; Detaliile procedurilor de operare.

Prevederi legislative privind gestionarea deseurilo r


7

Legislatia europeana care include prevederi relevante referitoare la planificarea deseurilor este reprezentata de: Directiva 2006/12/CE privind deseurile; Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase. Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare; Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. - legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive ş i Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC); - legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri şi PCT-uri; - nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deşeuri de echipamente electrice si electronice, deşeuri de dioxid de titan; - legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor– reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea deşeurilor prin depozitare; - legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor. Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. Categorii de de şeuri care fac obiectul PJGD Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase ş i periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz ş i deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor ş i HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor ş i pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Tip de de şeu Cod (Lista european ă a deşeurilor; HG nr. 856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţi ile colectate separat: fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01

17 02

17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 21*

20 01 23*

20 01 35*

20 01 36


8

2. SITUATIA EXISTENTA

2.1. Descrierea generala a judetului Olt Judeţul Olt face parte din Regiunea Oltenia este situaţă în zona de sud – vest a României. Este al 24-lea judeţ ca mărime şi face parte din categoria judeţelor care se întind în cea mai mare parte în Câmpia Romana, fiind axat pe cursul inferior al râului Olt, faţă de care are o aşezare simetrica. Spre nord, judeţul Olt se învecinează cu judeţele Vâlcea şi Argeş , în vest cu judetul Dolj, iar la est cu judetul Teleorman. La sud, Dunărea reprezintă atât limita judeţului , cât ş i o porţiune din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime. În raport cu liniile matematice ale globului, judeţul Olt este străbătut în partea vestica de meridianul de 24 grade longitudine estica, iar in partea sudică de paralela de 44 grade latitudine nordică. De la nord la sud, el se intinde pe o lungime maximă de 138 km, iar de la vest la est pe o lătime de 78 km. Judeţul Olt se distinge de celelalte judeţe ale ţării nu numai prin intindere ş i simetrie faţă de albia Oltului, ci si prin predominarea altitudinii sub 200 m, specifica cîmpiilor, prin simplitatea structurii geologice ş i zonalitatea latitudinală a conditiilor bioclimatice şi pedologice. Asezările omeneş ti reflectă o strinsă legatură cu relieful ş i hidrografia, cu liniile de circulaţie, orientate pe două direcţii principale (nord-sud ş i vest-est), cele mai vechi fiind liniile din lungul Dunării ş i Oltului. Numar de orase : 8 Municipii : Slatina, Caracal. Orase : Bals, Corabia, Draganesti – Olt, Scornicesti, Piatra Olt, Potcoava. Numar de comune : 104 cu 377 sate. Numar de gospodarii : 37401 Numar mediu de persoane /gospodarie : 4

Fig. 2.1.1 - Teritoriul administrativ al jude ţului Olt


9

Utilizarea terenului Suprafata totala a judeţului este de 5498,28 Km 2

Tabel 2.1.2 - Fondul Funciar dupa modul de folosint a Km 2 %

Suprafata totala,din care 5498,28 100,0 % Suprafata agricola 4383,83 79,7 % Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

584,780 10,6 %

Ape si balti 179,69 3,3 % Alte suprafete 349,98 6,4 %

Suprafata locuita 648,00 - Sursa DJS OLT

Tabel 2.1.2 - Popula ţia jude ţului Olt , 2002-2007

Sursa DJS OLT Relieful judeţului Olt este descendent de la nord la sud. Caracteristicile fizice includ dealuri în centru ş i nord ş i câmpii în sud: câmpiile Caracal, Boian şi Burnas (parte din Câmpia Dunării). În judeţ predomina Câmpia joasa a Dunării, care este traversata de Râul Olt. În partea estică a râului se întinde Câmpia Română,iar la vest se afla Câmpia Olteniei sau de Vest. Solul este fertil cu soluri cernoziomice ş i formează cea mai importanta regiune agricola din România.

Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Cerinţele ş i exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor ş i presiunii asupra mediului ş i a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Situată în zona europeană de interferenţă a ecosistemelor complexe carpato-danubian ş i danubiano-pontic, România are o zestre naturală şi peisagistică de o frumuseţe, varietate ş i echilibru de invidiat. Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile – minerale ş i combustibili fosili; resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică; resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală ş i a valurilor.

POPULATIA JUDEŢULUI OLT

Anii TOTAL

(nr. Persoane) URBAN

(nr. Persoane) RURAL

(nr. Persoane)

Locuitori/Km 2 Total judet

2002 494707 193970 300737 90,0

2003 491359 193028 298331 89,4

2004 488176 197286 290890 88,8

2005 483674 196258 287416 88,0

2006 479323 194636 284687 87,2

2007 475702 192862 282840 86,5


10

Fig. 2.1.2.- Relieful judetului OLT

Apa. Resursele de ap ă . Caracterul limitat al resurselor de apă apare mai pregnant în cazul în care se evaluează resursele de apă ale unei anumite zone, în judeţul Olt ,ca urmare a repartizării inegale în spatiu ş i în timp a acestor resurse.

Neuniformitatea resurselor de apă în timp se manifestă prin precipitaţii care nu sunt uniform de-a lungul anilor si de-a lungul sezoanelor fiecărui an, iar fenomenele de înghet si dezgheţ contribuie la variaţia în timp a debitelor izvoarelor, râurilor, nivelurilor lacurilor şi apelor subterane.Ca urmare chiar în zone cu resurse de apă însemnate ,ca medie multianuală, apar, aleator, atât perioade de secetă, de lipsa de apă, cât ş i perioade de ape mari şi de viituri, care creează riscul efectelor distructive ale inundaţiilor. Clima este continental temperata, influenţata de curenţi reci de aer nord-estici şi de curenţii vestici uscaţi, care reprezintă cauza iernilor aspre şi a verilor foarte uscate. Climatul judeţului Olt este mai umed în partea de nord ş i arid în partea de sud. Temperatura medie anuala variază între 11,2°C în sud ş i 9,8°C în nord. În sud, la Corabia, pe malul Dunării, se înregistrează cea mai mare medie de temperatura pe timp de vara. Media anuala a precipitaţiilor este de 500 mm, cu valori mai scăzute în sud şi mai ridicate în nord. Vânturile bat predominant de la nord la nord-est ş i sunt fierbinţi ş i uscate în timpul verii, în timp ce în sezonul de iarna sunt reci ş i aspre. Regimul climatic general . Prezinta un grad de continentalism relativ accentuat. Vara, aerul tropical din Sud Vest conditioneaza o vreme deosebit de calduroasa si secetoasa. Aceste efecte se diminueaza pana la disparitie pe treptele de relief subcarpatice mai inalte situate in sect, de Nord a judetului. In general, amplitudinile termice anotimpuale si anuale sunt mari, mai ales in sect, de campie. Temperatura aerului . Parametrii speci fici acestui element meteorologic atesta potentialul termic ridicat de care beneficiaza acest teritoriu. Temperatura medie anuala variaza de la peste 11,0°C in Sud (Corabia 11,2°C), pina la sub 1 0,0°C in extremitatea de Nord a judetului.


11

Temperatura medie a lunii iul. este cuprinsa pe mai mult de jumatate din suprafata judetului intre 22 si 23,0°C (Striharet—Slatina 22,1°C, Carac al 22,8°C), cu exceptia marginii de Nord a regiunii unde valorile sunt cuprinse intre 20 si 21,0°C si extremitatea sudica unde depasesc 23,0°C (Corabia 23,2°C).

Temperaturile minime absolute coboara sub -30,0°C, indicind prezenta gerurilor deosebit de aspre. Ca urmare, valorile temperaturilor extreme absolute exprima marea amplitudine a regimului temperaturii aerului (cca. 74,0°C), indicind continentalismul climatic caracteristic in special jumatatii de Sud a judetului.

In timpul iernii, temperaturile minime coboara frecvent sub -20°C, numarul mediu anual al zilelor de inghet fiind in cadrul arealului de campie de 95 -100.

Fig.2.1.3 - Tmperaturile minime, medii si maxime Precipitatiile atmosferice. Regimul acestora ilustreaza nuante climatice de un continentalism accentuat. Cantitatile medii anuale variaza in jumatatea de Sud a regiunii intre 500 si 550 mm, iar pentru cea de Nord intre 600 si 750 mm. Cea mai mare parte a precipitatiilor atmosferice se produc sub forma de ploi. In ansamblul lor, cantitatile de precipitatii din intervalul cald al anului depasesc cu cca. 70 - 200 mm pe cele inregistrate in perioada rece. In luna iulie precipitatiile atmosferice insumeaza cantitati medii cuprinse intre 50 si 70 mm, mai ridicate fiind in cadrul zonei subcarpatice, unde cantitatile ajung la 75- 85 mm.


12

Fig.2.1.4 - Precipitatii minime, medii si maxime

Vanturile. Indica prin modul lor de manifestare ca pe teritoriul jud. are loc o anumita interferenta a curentilor de aer din E si V ale caror efecte sunt in general nefavorabile. Astfel, Crivatul de la E si Austrul de la V isi disputa aproape in egala masura acest teritoriu Frecventele medii anuale ale vantului au valori de la aprox. 12,0% la 18,5%. Vitezele medii anuale prezinta valori cuprinse intre 2,0 si 5,0 m/s. Hidrologia teritoriul judeţului Olt este traversat de doua râuri mari: Dunărea ş i Oltul. Dunărea curge pe teritoriul judeţului pe o distanţa de 47 km. Râul Olt traversează judeţul a cărei denumire o poarta, pe o distanţa de 100 km în direcţia nord-sud. Axul principal hidrografic îl reprezintă Râul Olt. Scurgerea medie a râurilor principale în judeţul Olt este de aproximativ 182.910 mil. m3/an. În judeţul Olt există câteva lacuri. Majoritatea reprezintă rezervoare create prin intermediul digurilor râului Olt. Cele mai mari sunt Lacul Slatina (645 ha), Lacul Strejesti (2.378 ha), Lacul Arcesti (1754 ha), Lacul Ipotesti (1692 ha), Lacul Frunzaru (1280 ha) şi Lacul Izbiceni (1905 ha). Turism - Judeţul Olt, oferă o mare varietate de atracţii turistice şi puncte de interes de la vestigiile istorice, la cunoaş terea artei populare şi practicarea vânătorii ş i pescuitului.

Judeţul Olt este cunoscut pentru vânătoare, prin pădurile Reşca, Brebeni, Seca, Teslui ş i Pădurea Sarului, care adăpostesc un bogat fond cinegetic.

Comuna Oboga este un adevărat complex de ceramică pentru meş terii olari din această localitate. Mănastirea Călui înalţată de Vlad Banul unde îş i află mormintele vestiţii Fraţii Buzeş ti. Situată pe DN 64 – 64 Mânăstrirea Brâncoveni o adevărată perlă a arhitecturii româneş ti gazduieş te mormântul lui Radu Popa Şapcă.

În comuna Dobrosloveni din jud.Olt, cu ruinele castrului roman Romula se află Casa Memorială Iancu Jianu.

La Corabia pot fi vazute ruinele cetăţii Sucidava de la Celei ş i urmele podului construit de Constantin cel Mare.

Turismul rural în Oltenia este la începutul său şi numai câteva case ş i pensiuni s-au adaptat cerinţelor specifice acestui tip de turism. Oportunităţi de turism în zonă sunt:


13

Bisericile de lemn “ Cuvioasa Paraschiva ” situate în satele Momaiu şi Tătuleş ti din comuna Tătuleş ti. Aceste biserici au formă de corabie ş i au fost construite în anii 1812 ş i 1817. Accesul către acestea se face prin drumurile comunale.

Biserica fostei mânăstiri Seaca - Muşeteş ti, amplasată în afara localităţii Seaca, la aproximativ 1 km de cel mai apropiat drum comunal.Această biserică a fost construită între anii 1518 - 1519, în timpul domnitorului Neagoe Basarab ş i în timpul Revoluţiei din timpul lui Tudor Vladimirescu, l-a folosit ca ascunzătoare. Accesul la monument se face din DC 50 parcurgând un drum forestier de 1 km. Biserica din lemn “ Sfinţii Arhangheli ” este amplasată în localitatea Cornăţelul, lângã DJ 703C.

“ Vâlceaua lui Pãius ” care este inclusă în Lista Monumentelor Istorice ca aşezare din epocă geto-dacică, secolul I-II Î. Hr. Aceste ruine sunt amplasate în extravilanul satului Cornăţelul, pe valea Plapcei, la 2 km de sat.

Biserica din lemn cu hramul “ Adormirea Maicii Domnului ” este amplasată izolat faţă de satul Păroş i - Leleasca, accesul fiind asigurat de un drum pietruit, ce traversează pârâul Cungrişoara. Geologie si hidrogeologie

Judeţul Olt face parte din seria judeţelor cu altitudine mica ş i care nu depaşeş te 450 m, chiar în punctele cele mai înalte din nordul lui, unde se află curba de 400 m. Analiza curbelor hipsometrice principale (300 m, 200 m si 100 m) indică panta lină a reliefului în aceeaş i direcţie, iar extinderea lor diferită în suprafată ne arată ca cea mai mare parte a judeţului aparţine Câmpiei Române, cu altitudine sub 200m.

Geomorfologic, limita amintită este justificată de energia reliefului, de lăţimea văilor, de eroziunea solurilor, mai accentuate în podiş decât în câmpie. Singura perturbare în mersul normal al curbelor hipsometrice amintite o aduce curba de 100 m. Aceasta înainteaza în lungul văii Oltului pâna în apropiere de Slatina, conturând forma de culoar longitudinal al câmpiei de terase, însoţită de lunca largă a Oltului. Înaltimi mai mari de 300 m se afla in partea nordică, în jurul localităţilor Leleasca, Sâmbureş ti, Vultureş ti, Topana şi altele.

Sub raport tectonic, judeţul Olt aparţine zonei de vorland, având în partea sudica ca fundament Platforma Moesica (Prebalcanica), iar la nord de Slatina , zona de contact a acesteia cu orogenul carpatic, cazuta in trepte. Peste acest fundament eterogen ş i destul de complex stă o cuvertura sedimentară cu litologie ş i grosime variate.

Partea superioară a acestei cuverturi, de natură molasica, care corespunde neogenului ş i cuaternarului, se îngroasă în zona de contact orogen-platforma şi psezintă o serie de structuri petrolifere (paralele cu cutele subcarpatice), cum sunt cele din nordul judeţului (Ciuresti, Otesti, Potcoava, Iancu Jianu), situate în depozite neogene.

Un rol deosebit are curba hipsometrică de 200 m, care marchează limita geografică între Podişul Getic si Câmpia Română, pe direcţia Balş , Piatra Olt, Slatina, Corbu, aproximativ pe traseul liniei ferate. De la limita de nord a judeţului până la acest aliniament se intinde zona de dealuri, reprezentând din punct de vedere geomorfologic un compartiment al Podişului Getic, cunoscut sub denumirea de Platforma Cotmeana ş i având ca subdiviziuni dealurile Balşului la vest şi Podişul Spinenilor la est de culoarul longitudinal al Oltului. Fragmentarea reliefului, mai accentuată în partea de nord a judeţului, evidenţiază, ca formă proeminentă, Dealul Dobrii - 383 metri altitudine situat în apropierea com. Sîmbureş ti. În cadrul celor mai mari unităţi de relief - Podişul Getic ş i Câmpia Română - caracteristic este sistemul de văi ş i interfluvii de diferite ordine, rezultate din acţiunea reţelei hidrografice asupra reliefului iniţial, fluvio-lacustru de acumulare piemontană ş i eoliană. Văile principale cu lunci şi terase bine conturate sunt Dunărea, Oltul, Olteţul ş i Vedea, catre care se dirijeaza văi secundare mai puţin evoluate sub raport geomorfologic.


14

Valea Dunării, orientată de la vest la est, are un evident caracter asimetric, cu versantul drept al Podişului Prebalcanic înalt si abrupt, care domină şesul coborât al Dunării cu terase întinse, de pe malul românesc. Albia Dunării are laţimi ce variază între 1 si 1,5 km şi se bifurcă în numeroase braţe care închid ostroave cu dimensiuni diferite, cum sunt: Păpădia, Grădiş tea, Dragaveiul, Băloiu, Calnovăţ, iar lunca atinge o lăţime de 8-9 km, în dreptul localităţii Potelu, ş i se îngustează la Corabia, unde este mai extinsă pe malul bulgăresc.

Valea Oltului reprezintă o adevarată axă orohidrografică ş i economică a judeţului, caracterizată prin asimetrie morfologică, cu versantul stâng înalt ş i abrupt, iar cel drept prelung, cu terase neinundabile şi terenuri bune pentru asezări omeneş ti ş i agricultură. Albia Oltului reprezintă elementul cel mai dinamic al vaii şi în special al luncii caracterizându-se printr-o meandrare puternică ş i despletire în brate care închid ostroave de dimensiuni variate.

Valea Olteţului, a doua ca mărime din bazinul hidrografic al Oltului, este mai îngustă în zona de deal ş i se lărgeş te în cuprinsul Câmpiei Române, unde primeş te apele pârâului Bîrlui. Lunca este destul de extinsă, atingând 3-4 km, în care Olteţul meandrează puternic, iar terasele bine dezvoltate pe partea stinga sunt prielnice asezărilor omeneş ti - terasa Leoteş ti-Braneţ, terasa Teiş - Bîrza, terasa Pîrşcoveni, terasa Voineasa - Mărgăriteş ti.

Valea Vedei, deş i aparţine judeţului Olt numai pe un sector foarte mic, prezintă o lunca destul de largă ş i o albie meandrată, intens aluvionată, dominată de doua terase joase mai evidente la Potcoava şi Sineş ti.

Valea Tesluiul de Reşca este paralelă cu valea Olteţului ş i se ramarcă printr-o albie minoră meandrată şi cu terase joase bine dezvoltate la Hotărani. De la aliniamentul Balş - Slatina până la Dunăre se desfaşoară o parte a Câmpiei Române, care pe teritoriul judeţului Olt se divizează în câteva zone cu caracteristici specifice ş i cu o altitudine de 70 - 100 m. Acestea sunt Câmpia Burnasului, Câmpia Caracalului, Câmpia Boianului.

Câmpia Caracalului, situată în dreapta Oltului, se întinde de la limita de vest a judeţului până la Dunăre ş i se caracterizează printr-o fragmentare mai accentuată în nord, creată de văile Tesluiului ş i Olteţului, ş i prin o serie de văi seci şi paralele în sud, care imprimă reliefului un aspect larg vălurit în care se întâlnesc frecvent gorgane ş i mici ochiuri de apă ale iazurilor. Câmpia Boianului este limitată la vest de râul Olt, iar la est de Vedea, în sud învecinându-se cu Câmpia Burnasului, el reprezentând astfel o prelungire spre sud a platformei Cotmeana. Acest interfluviu se remarcă prin numărul mare de crovuri, în care se formează lacuri, cum sunt: Bujorul, Cerda, Speteaza, Telegari din apropierea localităţii Alimăneş ti, precum ş i numeroase gorgane. Câmpia Burnasului, deşi are o suprafaţă restrânsă în teritoriul judeţului, la sud de comuna Radomireş ti până la graniţa sud-estică a judeţului, se individualizează prin înălţime ceva mai pronunţată faţă de zonele înconjurătoare.

Microrelieful, variat ş i extins, este format din dune de nisip în zona Obârş ia – Potelu, crovuri în Câmpul Boianului, grinduri şi microdepresiuni în special în lunci, surpări şi alunecări de teren, ogaşe ş i bazine de recepţie torenţiale, conuri de dejecţie, iar în sudul judeţului numeroase forme antropice de tipul gorganelor.


15

Fig.2.1.5 - Geologia Fig. 2.1.6 - Hidrogeologia

Arii naturale protejate de interes na ţional şi regional 1. Valea Olteţului; 2. Pădurea Călugărească; 3. Pădurea Topana (cu cei 19 stejari seculari din Topana); 4. Corabia-Turnu Măgurele; 5. Coridorul Jiului; 6. Pădurea Sarului; 7. Padurea Branistea Catârilor, 8. Pădurea Seaca Optăsani; 9. Pădurea Vlădila; 10. Casa pădurii din pădurea Potelu; 11. Rezervaţia de arborete de gârniţă; 12. Padurea Resca, 13. Iris - Malu Roşu; 14. Lacul Strejeş ti; 15. Lacul Izbiceni; 16. Lacul Slatina; 17. Rezervaţia de bujori a Academiei din Comuna Stoicănesti Arii de protec ţie avifaunistic ă 1. Confluenţa Olt-Dunăre 2. Confluenţa Jiu-Dunăre 3. Valea Oltului inferior. Situri Natura 2000 în judeţul Olt


16

Următoarele situri Natura 2000 au fost identificate în judeţul Olt: - Seaca Optasani , - Lacul Strejesti , - Resca – Padurea Hotarani , - Padurea Topana , - Lacul Arcesti , - Lacul Ipotesti , - Lacul Frunzaru , - Lacul Izbiceni , În partea de nord vest a judeţului Olt exista o mică Arie de protecţie Specială (APS) pentru ocrotirea pasărilor, denumita Malu Roşu în Comuna Măruntei. Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii ş i gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 12 situri protejate de interes naţional) Habitatele naturale Teritoriul judeţului Olt se caracterizează prin prezenţa habitatelor antropice, împădurite, deschise, acvatice ş i neafectate antropic. Habitatele antropice sunt în cea mai mare măsura formate din habitatele agricole care sunt cele mai larg răspândite pe teritoriul judeţului. Pe hotarele dintre parcele se observa apariţia vegetaţie ş i faunei specifice silvostepei. În zone în care în urmă cu circa 15 ani se practica agricultura intensivă se observă o ameliorare a numărului de specii care s-au instalat în aceste habitate. Habitatele împădurite la nivelul judeţului Olt sunt sub optim datorită defrişării terenurilor ce au fost redate agriculturii. Datorită scăderii suprafeţei ocupate de păduri în zona de sud a judeţului Olt în ultimi 10 ani a fost observat fenomenul de aridizare. Habitatele deschise sunt reprezentate de pajiş ti ş i păşuni, care în cele mai multe cazuri sunt ocupate de vegetaţia specifică zonei de silvostepă. Aducând argumente istorice, pedologice, climatice ş i de florã ş i faunã, s-a demonstrat că în judeţ nu existã stepã. În judeţul Olt se poate vorbi de stepã numai pe o porţiune redusã din partea de sud-est a comunei Radomiresti. Habitatele acvatice reprezentate de lacuri, râuri, bălţi, mlaş tini, sunt reprezentate de cele două bazine hidrografice, Dunărea ş i Oltul. Oltul în urma amenajării pentru producţia de energie electrică a atras un număr mare de specii ale faunei României, întâlnite în perioada de iarna ş i de pasaj, unele devenind locuitori permanenţi ai acestor habitate. Habitatele neafectate antropic sunt în mică măsură reprezentate la nivelul judeţului şi sunt reprezentate de ostroavele dunărene în formare, în care în prezent nu se poate intra datorită inundării, în cea mai mare parte a anului. Pe teritoriul judeţului Olt au fost identificate 5 specii de plante, arbori seculari şi 4 specii de animale care sunt considerate monumente ale naturii ş i corespund categoriei III IUCN. Pe raza judeţului Olt sunt inventariate ş i declarate ca monumente ale naturii specii de plante cum sunt: bujorul românesc, laleaua pestriţã, brânduşa galbenã, stânjenelul de stepã, stejarul brumãriu, etc. Specii de animale monumente ale naturii întalnite pe teritoriul judeţului Olt: pelicanul comun, egreta mare, egreta micã, corbul, etc. Situri de importanta comunitara ş i de protecţie speciala avifaunistică se găsesc la distante relativ mari faţă de investiţiile propuse ş i sunt protejate de relieful din zonă.


17

Fig.2.1.7 – Distribu ţia ariilor protejate în jude ţul Olt

Infrastructura Reteaua de drumuri Judetul Olt dispune de o retea bine reprezentata de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt: drumul european E 70, ce strabate judetul de la N-E la S-V si o axa importanta amplasata de-a lungul raului Olt. Transportul public Principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul. S-a dezvoltat foarte mult serviciul de taximetrie. Lungimea căilor de comunicaţii : 2043 km şosele ş i 7537 km căi ferate.


18

Fig. 2.1.8 - Lungimea drumurilor publice din jude tul Olt pe categorii. Tabel nr. 2.1.8 – Lungimea drumurilor din judetul O lt

ANUL 2006 Lungimea drumurilor publice - total judet KM 2058 Lungimea drumurilor judetene si comunale KM 1757 Lungimea drumurilor nationale KM 301

Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.9 - Lungimea cailor ferate din judetu l Olt.

ANUL 2006 Lungimea cailor ferate – total KM 237 Linie normala KM 237 Din linie normala: cu o cale KM 179 Din total cai ferate: electrif icate KM 61

Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.10 - Reteaua de distributie a apei po tabile in judetul Olt

ANUL 2006 Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila Nr. 48 Urban Nr. 8 Rural Nr. 40

Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile Km 873


19

Tabel nr. 2.1.11- Volumul de apa potabila distribui ta consumatorilor in judetul Olt

ANUL 2006 Apa potabila distribuita - total mii m3 13428

Din care pentru uz casnic mii m3 10985 Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.12 - Canalizare publica in judetul Ol t.

ANUL 2006 Localitati cu instalatii de canalizare publica numar 10 din care municipii si orase numar 8 Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica

Km 258

Tabel nr. 2.1.13 - Reteaua si volumul gazelor distr ibuite in judetul Olt in anul 2006

ANUL 2006 Localitati in care se distribuie gaze naturale–la sfarsitul anului numar 10

Din care: municipii si orase numar 8 Lungimea totala simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale

Km 292

Volumul gazulor naturale distribuite- total mii m3 11190 Din care: pentru uz casnic mii m3 27975

Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.14- Localitati in care se distribuia energie termica in judetul Olt în 2006

ANUL 2006 Localitati in care se distribuie energie termica numar 4

Sursa DJS OLT

Sistemul de înc ălzire al gospod ăriilor Datorită climatului cele mai multe locuinţe sunt încălzite. Lemnul este cel mai des utilizat în

mediul rural unde se întâlneşte o creştere a gazului natural (uneori prin centrale electrice care furnizeaza incalzire urbana).

Tabel 2.1.15 : Combustibil de înc ălzire în Regiunea 4 si in Judetul Olt

Cărbune Lemn şi deşeuri provenite din lemn

Gaz natural(înc ălzire urban ă prin centrale termoelectrice

CLU

Total gospod ării încălzite

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Olt 185385 26695 14,4 110860 59,8 47459 25,6 371 0.2 Sursa: Date teritoriale statistice


20

SITUATIA SOCIO-ECONOMICA

Profilul socio-economic al judetului Olt Structura administrativa - In 2005 judetul avea doua municipii (Slatina si Caracal), 6 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Potcoava si Scornicesti) si 104 comune cu 377 sate.

Tabel nr. 2.1.16 – Structura administrativ ă şi densitatea popula ţiei, 2005 Oraşe şi municipii

Municipii Comune Sate Densitate popula ţie

Jude ţ/ Regiune

(num ăr) (loc/km2) Olt 8 2 104 377 88,0

Reg.4 40 11 408 2066 79,0 Romania 319 103 2851 12946 90,7

Sursa DJS OLT

Populatia - Conform INS in anul 2006 judetul Olt avea o populatie de 482.000 locuitori (reprezentand 21% din populatia Regiunii de S-V) mai scazuta cu 3586 persoane sau 0,74% fata de anul 2005.

Tabel nr. 2.1.17 – Evolu ţ ia popula ţiei în perioada 2001-2005 Anul

Jude ţ

2001 2002 2003 2004 2005 Total din care: 506297 494707 491359 488176 483674

În mediul urban 202328 193970 193028 197286 196258

OLT

În mediul rural 303969 300737 298331 290890 287416 Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.18 – Popula ţia stabil ă pe localit ăţi urbane 2001 2002 2003 2004 2005

Total jude ţ 506297 494707 491359 488176 483674

din care urban: 202328 193970 193028 197286 196258

Slatina municipiu 86184 81674 81342 80613 80282 Caracal municipiu 38612 36753 36573 36263 36225 Corabia oraş 21628 21344 21086 20793 20559

Balş oraş 22476 22444 22393 22192 22066 Scorniceşti oraş 13654 12829 12795 12724 12634

Drăgăneşti Olt oraş 13081 12652 12648 12542 12500 Piatra Olt oraş 6693 6274 6191 6116 5992 Potcoava oraş 6304 6082 6040 6043 6000

Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.19 – Sporul natural 2001 2002 2003 2004 2005

Sporul natural -1960 -3085 -2590 -2380 -2821 rata la 1000 locuitori -3,8 0,9 -5,2 -4,9 -5,7

• Nascuţi vii 4644 4209 4328 4127 4113

• Decese 6604 7294 6918 6507 6934

Sursa: INS


21

Activitatea Economica Tabelul nr. 2.1.20 - Evolutia PIB (2001—2005) in judetul Olt

2001 2002 2003 2004 2005

Sud - Vest Oltenia 10485,1 13000,1 17931,4 22003,2 24126,3 Olt 1915,5 2045,6 2820,9 3771,8 4010,1

Sursa: INS Economia locala in judetul Olt este dominata de agricultura, principala ocupatie in judet. In judet agricultura este practicata la scara mare sau mica pentru producerea de legume, cereale si fructe. In sectorul industrial, subsectoarele predominante sunt:

• Metalurgia, in special industria de producere si prelucrare a aluminiului • Echipament de transport • Industria alimentara • Industria textila • Industria componentelor mecanice

Dintre toate subsectoarele industriale reprezentate in judetul Olt, industria metalurgica si in particular productia si prelucrarea aluminiului, are o importanta aparte. Industria metalurgica contribuie cu 90% la produsele livrate la export. In industria metalurgica cele mai importante companii sunt: S.C.ARLO S.A. Slatina, unicul producator de aluminiu din Romania, prelucreaza aluminiul in table, laminate, profile, benzi, folii, aliaje, etc. Forta de munca si venituri Olt prezinta o distributie a angajatilor oficiali tipica pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, unde agricultura este pe primul loc (cu 50% in judetul Olt si 42% in regiune) iar industria se situeaza pe locul trei (cu 25% in judetul Olt si 27% in regiune) asa cum se poate vedea in tabelul urmator.

Tabel nr. 2.1.21 - Indicatorii fortei de munca in judetul Olt , mediile nationale si regionale

Indicatori Judetul Olt Regiunea SV Romania

Angajati oficial - in % din totalul populatiei 35 37 38 - in sectoarele economice

Agricultura (%) 50 42 32 Industrie (%) 25 27 30 Servicii (%) 26 31 38

Rata somajului (%) 7,7 7,5 6,3 Someri care nu beneficiaza de

indemnizatii (%) 64,3 61,4 58,0

Sursa: INS Tabel nr.2.1.22 – Evolu ţ ia ratei şomajului

Rata şomajului (%) – Num ăr şomeri Jude ţ Olt 2001 2002 2003 2004 2005

Rata şomajului % 7.4 9.9 10.6 7.7 7.1 Din care: - Femei 5.8 7.8 8.0 5.8 5.5 - Bărbaţi 8.8 11.7 12.9 9.4 8.6 Nr. şomeri 15344 19326 20677 14102 13292


22

Din care: - Femei 5754 7101 7350 4988 4843 - Bărbaţi 9590 12225 13327 9114 8449

Sursa: INS

Grafic 2.1.1- Evolutia ratei somajului in jud etul Olt, Ianuarie 2005 – Ianuarie 2006

Sursa : INS

Tabel nr.2.1.23 – C ăştigul salarial nominal , mediu net lunar şi num ărul de salaria ţi, pe actitvit ăţile din jude ţ se prezint ă astfel:

AN 2005 lei/salariat

2005 Num ăr mediu de salaria ţi

Total economie 707 68620 Agricultură, vanatoare si silvicultura 495 3040

Pescuit si piscicultura 342 1 Industrie Din care 756 28540 Industrie extractiva 1355 1835

Industrie prelucratoare 693 24728 Energie electica si termica, gaze si apa 979 1977

Constructii 599 5301 Comert 407 6399

Hoteluri si restaurante 393 672 Transport, depozitare si comunicatii 783 3406

Intermedieri f inanciare 1655 774 Tranzactii imobiliare si alte servicii 579 1882 Administratie publica si aparare 888 3923

Invatamant 889 7386 Sanatate si asistenta sociala 629 6113

Celelalte activitat i ale economiei nationale 381 1183 Sursa DJS Olt Inca de la inceputul anului 2005, salariile nete in judetul Olt au crescut simtitor, aceasta crestere a salariilor a continuat la fel in 2006, salariile ajungand la 877 RON/luna in mai 2006 (aproximativ 247 Euro), reprezentand o crestere cu 11,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Salariul brut lunar mediu in mai 2006 era de 1168 RON/luna (aprox.329 Euro).


23

Tabel nr.2.1.24 – Num ărul de unit ăţi active , num ărul mediu de angaja ţi, An 2005 Activitati Total

2004 Total 2005

Cifra de afaceri (mil.

lei (Ron ) preturi

curente 2004

Cifra de afaceri

(milioane lei (Ron ) preturi curente 2005

Personal (numar

persoane) ANUL 2004

Personal (numar

persoane ANUL 2005

Total 4884 5126 4778 5329 50471 50465 Industrie extractiv a 11 10 4 5 64 57

Industrie prelucratoare 660 675 2798 3307 28310 28530 Construcţii 236 269 309 325 5175 4999

Energie electrica si termica, gaze si apa

14

12

296

175

1838

1758

Transporturi depozitare si comunicatii

198 229 190 163 3152 2568

Tranzacţii Imob., inchirieri si activitati

de serv icii prestate in principal intreprinderilor

285

322

45

61

1728

1689 Comerţ cu ridicata si

amanuntul, repararea si intretinerea autov eh. si

motocicletelor si a bunurilor personale si

casnice

3065

3138

1089

1233

8723

9300

Inv atamant * 12 15 1 1 47 59 Sanatate si asistenta

sociala*

140

158 5

7

279

320

Alte activ itati de serv icii collective, sociale si

personale

75

89

18

24

497

536 Hoteluri si restaurante 188 209 23 28 658 649

Sursa DJS Olt

Tabel nr.2.1.25 – Turismul in judetul Olt 2000-2006

TURISM UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 unitati de cazare turistica existente– total

nr 11 10 10 11 11 10 8

din care: -hoteluri nr 7 7 7 8 7 6 5 -hanuri si moteluri nr - - - - - - -

-campinguri nr - - - - - - - -tabere de elevi si prescolari nr 3 2 2 2 2 2 2 - pensiuni turistice urbane nr - - 1 1 2 2 1 so siri ale turistilor in unitatile de cazare turistica

mii 17,3 13,1 13,9 15,8 18,6 19,8 19,9

innoptari ale turistilor in unitati le de cazare turistica

mii 31,8 33,4 32,6 35,9 39,7 44,4 52,1


24

2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea de şeurilor

Acest capitol privind, situaţia actuală în generarea ş i gestionarea deşeurilor municipale în judeţul Olt, este considerată ca punct de referinţă ş i identifică necesităţile de dezvoltare ulterioare în cadrul sistemului de gestionare deşeuri. Scopul descrierii situaţiei existente ( an referinţă 2005), este de a identifica starea prezentă , tipuri ş i cantităţi de deşeuri ş i punctele slabe în cadrul sistemului, privind :

� Organizarea sistemului de gestionare a deşeurilor; � Generarea deşeurilor; � Colectarea ş i transportul deşeurilor; � Tratarea şi valorificarea deşeurilor; � Eliminarea deşeurilor. Autorităţile pentru protecţia mediului din România colectează date privind gestionarea

deşeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel naţional datând din anul 1995. Până în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deşeurilor s-a realizat de către agenţiile judeţene de protecţia mediului pe bază de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureş ti în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică PHARE RO 0107.04.03, a fost realizată ancheta statistică pilot pentru deşeuri, în cadrul căreia fiind îmbunătăţită ş i metodologia şi chestionarele de anchetă. Începând cu anul 2005 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică realizează cercetare statistică anuală. Conform menţiunilor din publicaţia statistică privind deşeurile, calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor este influenţată în mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unităţilor raportoare, ş i anume:

� disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor (în principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri);

� organizarea managementului deşeurilor; � înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici; � competenţa ş i angajamentul responsabilităţilor pentru completarea chestionarelor

statistice. In analiza datelor existente , disponibile, trebuie să facm menţiunea că datele au fost estimate şi nu măsurate, în principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri; 2.2.1. Generarea şi Gestionarea de şeurilor municipale

Prezentarea surselor de generare a de şeurilor, cantit ăţi, compozi ţie, generate şi colectate la nivelul jude ţului Olt

Acest capitol este considerat ca punct de referinta si identifica necesitati pentru dezvoltari ulterioare in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.

Scopul descrierii situatiei actuale este de a identifica starea prezenta (tipuri si cantitati de deseuri) si punctele slabe in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.

Datele disponibile in acest capitol au fost estimate. Generarea deseurilor

In acest capitol se gasesc informatii referitoare la : - Cantitati de deseuri municipale generate; - Indicatori de generare a deseurilor municipale; - Compozitia deseurilor menajere;


25

- Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale. Organizarea colect ării şi transportul de şeurilor la nivel de jude ţ. În mediul urban, activităţile de colectare ş i transport a deşeurilor menajere sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, nr. populaţiei deservite, dotarea, forma de proprietate. Astfel:

- Slatina - SC Salubris SA Slatina. - Balş - SC Salubris SA Slatina - Caracal – SC IGO SA Caracal. - Scorniceş ti–Serviciul de salubritare în cadrul primăriei * Infiintat conform cerintelor

PHARE CES - Drăgăneş ti Olt – SC Salubris SA Slatina. - Corabia – –Serviciul de salubritare în cadrul primăriei * Infiintat conform cerintelor

PHARE CES - Piatra Olt – SC Salubris SA Slatina. - Potcoava –Serviciul de salubritare în cadrul primăriei Scornicesti * Infiintat conform

cerintelor PHARE CES

Principalele surse de generare a deşeurilor: deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii publice, deseuri din constructii si demolari, deseuri din piete, gradini, parcuri, stradale, deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare.

Evolu ţia cantit ăţii de de şeuri generate: Tabel nr.2.2.1- Date privind cantitatile de deseuri municipale generate 2001-2005

Nr. Crt

Tipuri principale de deseuri

Cod deseu

Anul 2001 -tone-

Anul 2002 -tone-

Anul 2003 -tone-

Anul 2004 -tone-

Anul 2005 -tone-

1. Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii,din care :

201501

233214

241511

142468

196142

200145

1.1. Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

200301 121053 122148 57000 68624 69260

1.2. Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert

industrie,institutii

200301 27008 35663 18928 21326 21497

1.3. Deseuri municipale si asimilabile colectate separat

, din care:

2001 1501

- - 2229 23990 25389

-hirtie si carton 200101 150101

42 6357 6593

-sticla 200102 150107

- 4798 5178

-plastic 200139 150102

22 7197 7217

-metale 200140 150104

2165 2819 3101

- lemn 200138 150103

2819 3101

-biodegradabile 200108


26

-altele 200115 1.4. Deseuri voluminoase 207 60 69 70

1.5. Deseuri din gradini si parcuri 2002 905 1155 2517 2537 2557 1.6. Deseuri din piete 200302 1227 1031 1576 1589 1601 1.7. Deseuri stradale 200303 5631 7631 6179 6228 6278 1.8. Deseuri generate si

necolectate 2001 1501

77390 73883 53979 47789 48303

2. Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care:

190805 1874 236 4757 1864 1542

2.1. Cantitate valorificata(s.u) 190805 - - 2.2. Cantitate depozitata(s.u) 190805 1874 236 4757 1864 1542 3. Deseuri din constructii si

demolari din care: 17 480 1743 3150 3200 3320

3.1. Deseuri inerte - - 3.2. Deseuri in amestec - -

Total deseuri generate 235568 243490 150375 201206 205007

Sursa : APM Olt, operatori de salubritate, staţii de epurare

Cantitati de deseuri municipale generate Deseurile municipale generate cuprind atat deseurile generate si colectate (in amestec

sau selectiv) , cat si deseurile generate si necolectate. Deseurile generate si necolectate sunt reprezentate in cea mai mare parte de deseurile menajere din zonele in care populatia nu este deservita de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare deseuri menajere in mediul urban si rural utilizati sunt specifici judetului si sunt obtinuti din estimari. Intrucat la nivelul judetului Olt nu s-au facut masuratori s-au luat in considerare urmatorii indicatori de generare : 0,4 kg/loc/zi in mediul rural ; In mediul urban aproximarea s-a facut in functie de capacitatea mijloacelor de transport utilizate de operatorii de salubritate.

În mediul rural nu există depozite menajere organizate. Depozitarea se face în general în anumite locuri stabilite prin Hotărâre de Consiliu Local, suprafaţa ocupată de deşeuri la nivel rural fiind de aproximativ 58 ha. În prezent, în judeţul Olt managementul deşeurilor municipale nu se realizează la standardele europene. Nu există staţii de transfer, staţii de compostare, instalaţii de sortare, instalaţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor, instalaţii pentru tratarea termică a deşeurilor menajere, iar modul de depozitare ş i eliminare a deşeurilor este neconform şi necorespunzător normelor şi directivelor Uniunii Europene. Deşeurile depozitate sunt în cea mai mare parte neselectate (se selectează doar componentele din hârtie şi carton, metal, PET-uri şi alte deşeuri din mase plastice, de către persoane neautorizate). În mediul rural, în general nu sunt servicii organizate pentru colectarea deşeurilor, transportul la locul de depozitare fiind realizat de către generatori. În zona rurală doar un număr mic de gospodării - aproape de 2% - beneficiază de servicii de colectare. Restul depozitează deşeurile în spaţii de depozitare neautorizate şi neconforme. Transportul deşeurilor se face cu mijloace rudimentare. Problema actuală în zona rurală, din punct de vedere al gestionării deşeurilor, cuprinde următoarele aspecte:

� ponderea mică a populaţiei deservite prin servicii de salubritate publică;


27

� slaba organizare a activităţii de precolectare a deşeurilor menajere generate;

� depozitarea neconformă a deşeurilor menajere.

În prezent, în judeţul Olt nu există nici un depozit amenajat care să funcţioneze conform legislaţiei europene şi române în vigoare, actualele depozite constituindu-se în surse de poluare a apelor freatice şi de suprafaţă, a solului, a aerului având şi un impact critic asupra peisajului. Capacitatea depozitelor neconforme existente este pe cale de epuizare.

2.2.2. Indicatori de generare a deseurilor municipa le Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte scazut, indicatorii de generare prezinta, de asemenea, un grad de increde foarte scazut. In figurile de mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de colectare a deseurilor menajere, calculati pe baza datelor furnizate de catre APM. Indicatorul de generare a deseurilor municipale a fost calculat pe baza estimarilor realizate in cadrul grupului de lucru.

Tabel nr. 2.2.2 - Evolutia indicatorilor de genera re a deseurilor

Anul Deseuri municipale si

asimilabile Kg /loc.an

Namoluri de la statiile de

epurare orasenesti Kg/loc.an

Deseuri din constructii si

demolari Kg/loc.an

Total deseuri Kg/loc.an

2001 460 3,78 0,94 211 2002 488 0,47 3,52 246 2003 275 10 6 291 2004 290 3,13 5,15 298 2005 297,86 4,67 4,28 306

050

100150

200250300350

2001 2002 2003 2004 2005

Grafic 2.2.2. Evolutia indicatorilor de generare a deseurilor

Deşeuri colectate şi necolectate În prezent, în judeţul Olt managementul deşeurilor municipale nu se realizează la standardele europene. Nu există staţii de transfer, staţii de compostare, instalaţii de sortare, instalaţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor, instalaţii pentru tratarea termică a deşeurilor menajere, iar modul de depozitare ş i eliminare a deşeurilor este neconform şi necorespunzător normelor ş i directivelor Uniunii Europene. Deşeurile depozitate sunt în cea mai mare parte neselectate (se selectează doar componentele din hârtie ş i carton, metal, PET-uri ş i alte deşeuri din mase plastice, de către persoane neautorizate).


28

În mediul rural, în general nu sunt servicii organizate pentru colectarea deşeurilor, transportul la locul de depozitare fiind realizat de către generatori. În judeţul Olt colectarea ş i transportul deşeurilor are aspecte specifice diferite între zonele urbane ş i cele rurale. În zonele urbane, majoritatea populaţiei beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor. Punctele pentru pre-colectare sunt în mare parte insalubre ş i folosesc echipamente învechite şi distruse, iar multe dintre vehiculele de colectare necesită înlocuire cu utilaje moderne. În zona rurală doar un număr mic de gospodării - aproape de 2% - beneficiază de servicii de colectare. Restul depozitează deşeurile în spaţii de depozitare neautorizate ş i neconforme. Transportul deşeurilor se face cu mijloace rudimentare. Indicele de generare a deşeurilor este ascendent . Rata medie de generare a deşeurilor variază substanţial de la un oraş la altul. Fără statistici raportabile, rata de generare pentru aceste zone se bazează pe doi indici utilizaţi frecvent. Aceş tia sunt: 0,9 kg/locuitor/zi în zonele urbane; 0,4kg/locuitor/zi în zonele rurale.

Tab. 2.2.3. Deseuri menajere colectate 2003-2006 şi indic i de generare a de şeurilor 2003 2004 2005 2006

tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc 27728 0,55 25512 0,50 41489 0,81 40830 0,79

Tab. 2.2.4. Deşeuri menajere colectate din comer ţ, industrie şi institu ţ ii, cantit ăţi şi indici privind generare a de şeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc 12871 66,29 11643 60,25 19090 97,00 18813 95,93

Tab. 2.2.5. Deseuri din parcuri şi gr ădini , cantit ăţi şi indici privind generare a de şeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc

943 4,86 705 3,65 231 1,17 206 1,05 Tab. 2.2.6. Deseuri de pia ţă, cantit ăţi şi indici privind generare a de şeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc

874 4,50 1080 5,59 1380 7,01 1512 7,71

Tab. 2.2.7. Deseuri stradale, cantit ăţi şi indici privind generare a de şeurilor 2003 2004 2005 2006

tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc 3339 17,20 2970 15,37 3855 19,59 5121 26,11

Tab. 2.2.8 - Rata de generare a de şeurilor şi previziuni


29

Rate de generare a de şeurilor casnice (kg/loc/zi)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96 0,97 0,97

rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43 0,43 0,43

2.2.3. Compozit ia deseurilor menajere Compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita , definind potentialul pentru valorificarea deseurilor si ajuta la stabilirea sistemelor de colectare.

Compoziţia deşeurilor pentru deşeurile menajere colectate a fost raportată de către operatorii de salubritate. Nu s-au facut determinari la nivel rural si urban pentru compozitia deseurilor prin masuratori in anul 2007 desi era imperios necesara.

Compoziţia deşeurilor in aceste conditii a fost estimata la nivel judetean pentru anul 2005 din experienta si date la nivelul altor judete. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Vest Oltenia prezinta o compozitie medie a deseurilor menajere raportate de deseurile de ambalaje la nivel regiunii atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural. Tabel nr.2.26 - Compozi ţia estimat ă a deşeurilor menajere

Urban Rural Media % % %

Deşeuri provenite de la hartie şi carton 12.49 7.91 10.83

Deşeuri din sticlă 4.61 3.54 4.22 Deşeuri din metal 5.51 2 4.24 Deşeuri din plastic 7.83 8.46 8.06 Deşeuri din lemn 2.77 4 3.22

Deşeuri biodegradabile 57.86 65.63 60.67 Deşeuri reciclabile şi

altele 8.93 8.5 8.76

Total 100 100 100.00

Sursa: PRGD 2.2.4 . Ponderea deseurilor biodegradabile in dese urile municipale Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. Cunoasterea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate. Datele evidenţiază o pondere mai mare a deşeuri biodegradabile în deşeurile menajere din mediul rural faţă de mediul urban. În acelaşi timp materialele reciclabile (hârtie ş i carton, sticlă, plastic şi metale) au o pondere mai mare în deşeurile menajere din mediul urban faţă de mediul rural. Tabel nr.2.27 - Estimarea ponderii deseurilor biode gradabile in deseurile municipale


30

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

Deseuri menajere

Urban 72

deseuri alimentare si de gradina 58

hartie+carton, lemn, textile 14

Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

1.1

hartie+carton, lemn, textile 12 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie,

institutii 45

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 95 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 20

Legislatie DEEE - Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE la legislaţia naţională. Aceasta arată după cum urmează:

Legislatia UE şi româneasc ă cu privire la DEEE

La nivelul oraselor cu mai mult de 20000 locuitori s-au infiintat puncte de colectare a DEEE de la populatie. Colectarea DEEE din aceste puncte se face de catre operatorii de salubritate. Informatiile privind punctele de colectare-in tabelul atasat. Tabel nr.2.28 – Puncte de colectare DEEE

Legisla ţia UE Legisla ţia româneasc ă

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice ş i electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005).

Ordinal 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor ,modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice;

Ordinul 1225/2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare,reutilizare,reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice


31

Amplasament punct de colectare

Punct Jude ţean/ oraş peste 100.000 de

locuitori/ora ş peste 20.000 de

locuitori

Nr. Deciziei Consiliului

Jude ţean/Primariei prin care a fost stabilita loca ţia

Societatea care administreaz ă punctul de

colectare stabilit, nr. contractului/ protocolului încheiat între Prim ărie şi

societatea care administreaz ă punctul de

colectare, persoana de contact (nume, prenume,

tel., fax., e-mal

Autoriza ţia pentru

colectare DEEE

(nr./data)

Amenajare punct de colectare conform 448/2005 (DA/NU)

Slatina str.Cazarmii

nr.42

Punct colectare oras cu peste

20 000 locuitori

adresa 19633/28.09.2007 SC SALUBRIS SA SLATINA

autorizatia de mediu

nr.193/20.07.2007

Da

Caracal str.Inf ratirii

nr.1A

oras cu peste 20.000 locuitori

adresa nr.5674/03/08/2006 IGO Caracal _

Platf orme betonate

,imprejmuite cu plasa de

sarma,pe stilpi de teav a

Corabia Corabia,

str.C.A.Rosetti nr.42;

oras cu peste 20.000 locuitori HCL 31/24/05/2006

SC Termocor Corabia, str.C.A.Rosetti nr.42 -

Platf orme betonate



Corabia str.Cezar

Boliac nr.32

oras cu peste 20.000 locuitori HCL 31/24/05/2006 DGCDPP, str.Cezar Boliac

nr.31 -

Platf orme betonate



Bals str.Ciresului

nr.59

oras cu peste 20.000 locuitori

adresa nr.4719/27/06/2006 SC SALUBRIS SA SLATINA -

Platf orme betonate



Sursa APM Olt

Prevenirea generarii deseurilor “Prevenirea generarii deseurilor” presupune actiuni si ţinte care urmăresc reducerea generării la sursa. Initiativele privind prevenirea generarii deseurilor se adreseaza atat sectorului industrial, prin promovarea tehnologiilor curate si a reciclarii interne, cat si in scoli si gospodarii private in cadrul campaniilor de constientizare. Unul din principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor este principiul prevenirii care stabileş te ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei

� evitarea apariţiei – prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri

� minimizarea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri

� tratarea în scopul recuperării – prin refolosire, reciclare materială ş i recuperarea energiei

� tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu – prin incinerare ş i depozitare.


32

Autorităţile administarţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului ş i pentru programe de protecţie a mediului.

Prevenirea generării deşeurilor ş i a efectelor nocive ale acestora se realizează prin: � dezvoltarea de tehnologii curate ş i economice în utilizarea resurselor naturale � dezvoltarea tehnologiei în vederea obţinerii de produse astfel proiectate încât prin

caracteristicile lor de fabricaţie, prin comercializarea acestora pentru utilizare ş i prin eliminarea lor după utuilizare să nu contribui sau să contribuie în măsură cât mai mică la creş terea riscului de poluare şi a gradului de nocivitate a deşeurilor

� dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizatrea substanţelor periculoase conţinute în deşeurile destinate valorificării

� valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.

Prevenirea generării de deşeuri sau minimizarea trebuie discutată sau planificată în strânsă corelare cu gospodărirea resurselor şi produselor. Prevenirea deşeurilor, ca şi generarea deşeurilor, depinde de factori ca:

� activităţile economice; � modelul de producţie şi consum; � modificările demografice; � inovaţiile tehnologice.

Primul pas spre o strategie globală în ceea ce priveş te prevenirea generării deşeurilor îl reprezintă corelarea tuturor instrumentelor disponibile. Domeniul-ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria . Toate ramurile industriale trebuie informate ş i sprijinite pentru a minimiza generarea de deşeuri prin modificarea tehnicilor de producţie ş i prin reutilizarea ş i reciclarea internă a “produselor” nedorite, în special respectarea cerinţelor directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluarii (IPPC). Pe de altă parte sunt necesare campanii de informare a agenţilor economici şi a consumatorilor privaţi privind prevenirea generarării deşeurilor. Campaniile de informare publică vor conţine informaţii specifice ş i motivaţii pentru diferiţii factori implicaţi. Prevenirea reprezintă principalul pas într-un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusă în viitoarele planuri de dezvoltare economică. În al doilea rând prevenirea reprezintă principala obligaţie/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri. Colectarea şi transportul de şeurilor Activitatea de salubrizare

La nivelul judetului Olt sunt 7 agenti de salubrizare. Activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judet sunt organizate diferit, in functie de marimea localitatii, numarul populatiei deservite, dotare, forma de proprietate.

Redam mai jos numarul agentilor de salubrizare din judet dupa natura proprietatii deservite.

Principalele informatii referitoare la colectarea si transportul deseurilor municipale sunt: - date privind agentii de salubrizare - gradul de acoperire cu servicii de salubrizare - doatarea agentilor de salubrizare

Tabel 2.29 - Date privind operatorii de Salubrizare la nivelul anului 2006


33

Numar agenti de salubrizare

Judet Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu capital mixt

Publica de interes local

Total

Olt 1 - 1 - - 5 7

Sursa : Operatori de Salubritate, autorităţi locale

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Cele mai multe dintre centrele urbane ale regiunii beneficiază de servicii de colectare în timp ce multe dintre cele din regiunea rurală nu beneficiază încă de asemenea servicii. Procentul de populaţie care este deservit în mod regulat de servicii de colectare a deşeurilor este planificat să crească până la 84% din totalul cantităţii de deşeuri generate în 2013.

Tabel 2.30 - Popula ţie cu colectare regulat ă de de şeuri (2005) 2002 2003 2004 2005 2006 Numarul de locuitori al judetului 493577 490067 485936 482350 Numarul de locuitori deserviti 138630 139360 140080 141734 Numarul de locuitori nedeserviti 354947 350707 345856 340616 Suprafata de judet acoperita 27,9 28,1 28,4 28,6

Sursa : Operatori de Salubritate, autorităţi locale

27.4

27.6

27.8

28

28.2

28.4

28.6

2003 2004 2005 2006

Grafic 2.2.4 - Suprafata de judet acoperita cu serv icii de salubrizare

Sisteme de colectare selectiva a deseurilor Un sistem de colectare selectiva a fost implementat doar in Municipiul Slatina prin proiectul PHARE 2001. Colectarea deseurilor municipale trebuie facuta pe doua categorii :

- de tip organic (biodegradabil) in containere de culoare verde ; - de tip inert in containere de culoare gri ;

Deseurile reciclabile : - de tip hartie se colecteaza in containere de culoare albastra ; - de tip plastic (PET) se colecteaza in containere de culoare galben ; - de tip sticla se colecteaza in containere . La nivelul municipiului Slatina exista amenajate 72 puncte de colectare selectiva a

deseurilor provenite de la populatie. Dotarea agentilor de salubrizare

Dotarea agentior de salubrizare se refera atat la colectare, cat si la transport. In acest subcapitol sunt prezentate date privind tipul de recipienti pentru colectare in

amestec si colectare selectiva, precum si volumul acestora.


34

Tabel nr. 2.31 - Containere de colectare disponib ile la operatorii de salubritate pentru deşeuri menajere mixte la nivelul anului 2006

Tipul containerului

Jude ţ

Containere resturi (0.1-0.2 m3) plastic; metal

Containere

(4- 5 m3)

Euro containere (1.1-1.2 m3)

Altele

Olt

822 350 243 180

Sursa: Operatori de salubritate

Tabel nr. 2.32 Vehicule de transport pentru de şeurile menajere la nivelul anului 2006 Tipul vehiculelor num ăr

Jude ţul Olt

Camion compactor

Autotransp. containere

Tractoare Camioane basculante

Altele Vehicul Capacitatea medie total ă

mc

10 8 20

6

4 43

300

Sursa: Operatori de Salubritate Deseurile colectate de catre operatorii de salubritate sunt transportate direct la depozitele menajere de pe raza fiecărei localitati deservite. Tabel nr. 2.33 - Agenti economici implicati in actiunea de reciclare

Denumire agent economic

Adresa Localizare Tip echipament

Autorizatie de mediu

Capacit proiectata to/an

Tip deseu

SC REMAT SA OLT

Str.Depozitelor nr.13

Slatina, Bals, Corabia,Iancu Jianu, Caracal, Izbiceni, PiatraOlt

-cantare, taiere, ap. de sudura, prese de balotat fier si hirtie

DA 5000 Metale feroase si neferoase Hartie Mase plastice

SALUBRIS SA Slatina

Str.Ionascu nr.9

Slatina Presa de balotat

DA 300 Hartie Mase plastice

SC MIRANIC PROD Slatina

Str.Constructorului nr.3

Slatina Cantare DA 200 Hartie

SC Metarovi SRL Slatina

Str. Constructorului nr.5

Slatina Cintar Containere

DA 500 Ambalaje PET; DEEE;metal;hartie

SC IETA SRL Slatina

Str. Constructorului

Slatina Baraca DA 300 Ambalaje PET

SC SIMCOR EXIM SRL Scornicesti

Str. Principala

Scornicesti DA 2000 Metale; ambalaje PET;sticla;hartie

Sursa : APM Olt - Agentii din tabelul de mai sus efectueaza doar colectarea deseurilor. Ulterior le baloteaza si le trimit la reciclatori.


35

Compost şi reciclabile In judet nu exista statii de compost. Prelucrare in vederea reciclarii In judet se face: � Prelucrare in vederea reciclarii deseurilor de hartie prin unitati tip REMAT � relucrare in vederea reciclarii deseurilor tip PET

Tabel nr. 2.35 - Agenti economici reciclatori si do tarea acestora cu echipamente

Denumire agent economic

Adresa Localizare Tip echipament

Autorizatie de mediu

Capacite proiectata to/an

Tip deseu

SC REMAT SA OLT

Str.Depozitelor nr.13

Slatina Bals Corabia Iancu -Jianu Caracal Izbiceni Piatra-Olt

-cantare -taiere -aparate de sudura -prese de balotat fier si hirtie

DA 5000 Metale f eroase Si nef eroase Hartie Mase plastice

SC SALUBRIS SA Slatina

Str.Ionascu nr.9 Slatina Presa de balotat

DA 300 Hartie Mase plastice

SC MIRANIC PROD Slatina

Str.Constructorului nr.3

Slatina Cantare DA 200 Hartie

SC ANAPET SRL Caracal

Str. Vornicu Ureche nr.2

Caracal Cantar Masina maruntit

DA 182 Mase plastice

Sursa : APM Olt Tratarea deseurilor Tratare mecano-biologica La nivelul judeţului Olt nu există tratare mecano – biologică. Tratare termica În judeţ nu există tratare termică Agentii economici tip REMAT realizeaza colectarea deseurilor si o prelucrare mecanica primara a acestora in vederea reciclarii . Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea manuala, pe grupe de materiale, dezmembrarea ,fasonarea, presarea, balotarea si transportul la agentii economici specializati in reciclarea acestora. Tabel nr. 2.36 - Cantitatile de deseuri valorific abile prelucrate in anul 2003

Statie prelucrare Tip deseu valorificat de la populatie

Hartie si carton - tone - Mase plastice - tone- Metale- tone-

SC REMA T Olt 346 - 11734

Loca ţia/tipul Anul 2004 tone

Anul 2005 tone

Anul 2006 tone

Statia de epurare Slatina - mecano-biologica 884 612 700 Statia de epurare Caracal - mecano-biologica 650 560 480 Statia de epurare Bals - mecano-biologica 180 220 260 Statia de epurare Corabia - mecanica 150 150 160 Cantităţi nămolur i 1864 1542 1600


36

Sc Salubris SA Slatina 42 16.59 -

SC Anapet SA Caracal - 30 -

Sc Miranic prod SRL Slatina 128.74

Sursa : APM Olt

Valorificarea deseurilor reciclabile de la populatie s-a facut prin unitati tip REMAT . Eliminarea deseurilor

Capitolul privind eliminarea deseurilor cuprinde date despre: � depozite � amplasamente existente � evolutia cantitatilor depozitate � capacitati disponibile � standarde privind depozitarea � echipamente.

În acest subcapitol se prezintă modul de eliminare a deşeurilor, furnizându-se date privind depozitele existente precum şi date referitoare la cantităţile depozitate.

Tabel nr. 2.37- Depozite - date generale şi cantit ăţi de de şeuri depozitate

Nr.crt

Denumire depozit /localitate

Tip An deschidere /an inchidere

Suprafata proiectata (ha)

Capacitate proiectata (mc)

Cantitatile de deseuri pe

depozit 2006

mc/an

1. Depozit municipal Slatina

b 1990/2007 4 1020000 125037

2. Depozit orasenesc Caracal

b 1999/2017 6 120000 62358

3. Depozit orasenesc Corabia

b 1998/2017 2.3 81500 5570

4. Depozit orasenesc Bals

b 1969/2017 3.2 85000 11822

5. Depozit orasenesc Draganesti Olt

b 1975/2009 2 200000 3958

6. Depozit orasenesc Scornicesti

b 1999/2009 2 45000 4850

Sursa : APM Olt

Depozitele existente in judetul Olt sunt neamenajate. Nici unul din aceste depozite nu are autorizatie de mediu. Fiecare oras din judet are depozit menajer propriu administrat de operatori de salubritate. În Slatina a început în anul 1995 construcţia unui depozit municipal cu o suprafaţă de 10,5 ha şi o capacitate de 123.000 mc care nu a fost finalizat.


37

Descrierea si amplasarea depozitelor neconforme exi stente in judetul Olt.

Deozit neconform existent în municipiul Slatina

Depozitul de deşeuri este situat în partea de nord-est a municipiului Slatina. Accesul în zona amplasamentului se realizează din retaua stradala municipala, iar vecinătăţile depozitului sunt reprezentate de:

� Est: Terenuri proprietate privată;

� Sud: Teren proprietate privată;

� Vest: Terenuri proprietate privată şi zona periferică Slatina;

� Nord: Terenuri proprietate privată.

Depozitul a fost deschis în anul 1990, proprietarul acestuia fiind Consiliul Local Slatina.

Fig.2.2.4.1 - Localizarea actualului depozit neconf orm de de şeuri din Municipiul Slatina

Sursa: Consultanti ISPA Actualul depozit de deşeuri al Municipiului Slatina are o suprafaţă de aprox. 4,00 ha ş i a avut termen de sistare a activităţii anul 2007. Capacitatea prevăzută a depozitului până la finalizarea termenului de încetare a activităţii este de 1.020.000 m3. Depozitul face parte din categoria b1, respectiv depozit cu un volum mai mare de 500.000 m3. În cadrul depozitului au fost depozitate deşeuri menajere, deşeuri nepericuloase de la agenţii economici ş i deşeuri inerte ş i deşeuri periculoase într-o cantitate considerată neglijabilă. Pentru acest tip de depozit măsurile de închidere sunt cele aplicate conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (această hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind


38

depozitarea deşeurilor) şi Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Închiderea şi ecologizarea unui depozit începe odată cu încetarea exploatării depozitului, respectiv sistarea depozitării deşeurilor în cadrul depozitului, ş i se poate efectua pe o durată de 2 ani. Măsurile de pregătire a închiderii unui depozit prevăd impermeabilizarea suprafaţei pe care au fost depozitate deşeurile ş i instalarea dispozitivelor de monitorizare. În conformitate cu Directiva Europeană a Deşeurilor ş i legislaţia naţională, este necesară colectarea ş i tratarea apelor contaminate (levigatului), drenarea apei pluviale de la suprafaţa depozitului, precum ş i colectarea şi eliminarea gazului acumulat, rezultat din depozitarea deşeurilor.

Deozit neconform existent în municipiul Caracal. Depozitul de deşeuri este situat în partea de vest a municipiului Caracal, la cca. 700 m de drumul naţional DN 6.

Fig.2.2.4.2 -Localizarea actualului depozit neconfo rm de de şeuri din municipiul Caracal

Accesul în zona amplasamentului se realizează direct din DN 6, iar vecinătăţile depozitului sunt reprezentate de:

� Nord: Teren agricol;

� Est: Teren agricol;

� Sud: Drum naţional DN 6;


39

� Vest: Teren agricol.

Depozitul a fost deschis în anul 1999, proprietarul acestuia fiind Consiliul Local Caracal. Terenul este situat la aproximativ 200 m de pârâul Gologan, afluent de dreapta al râului Caracal, afluent la rândul lui al râului Olt. Deozit neconform existent în orasul Corabia.

Terenul depozitului, în suprafaţă totală de 2,3 ha, este situat în partea sud-estică a Oraşului Corabia, în lunca Dunării, în apropierea staţiei de sortare construită prin fonduri PHARE. Terenul este situat la o distanţă de aproximativ 5 km est de centrul oraşului Corabia. Vecinătăţile depozitului sunt reprezentate de:

� Nord: DN 6 Corabia – Turnu Măgurele;

� Est: Terenuri agricole;

� Sud: Lunca Dunării;

� Vest: Staţie sortare realizată din fonduri PHARE ş i terenuri agricole.

Depozitul a fost deschis în anul 1998, proprietarul ş i operatorul acestuia fiind Primăria Oraşului Corabia. Depozitul, nu este împrejmuit cu gard, iar drumul de acces este neasfaltat dar practicabil. Depozitul are ca an de închidere 2017. Accesul pe amplasament se realizază direct din drumul naţional DN 6, aflat la nord de ampalasament.

Fig.2.2.4.3 -Localizare depozit necoform de de şeuri existent în ora şul Corabia


40

Depozitul este situat la o distanţă de aproximativ 1km pe direcţie sud-estică de zona rezidenţială a Oraşului Corabia. Termenul de sistare a activităţii este anul 2017, capacitatea prevăzută a depozitului până la finalizarea termenului de încetare a activităţii este de 81.500 m3. Depozitul face parte din categoria b2 (conform Ordinului 1274/2005, privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, depozitare ş i incinerare), respectiv depozit cu o suprafaţă de depozitare peste 1 ha, în cadrul depozitului au fost depozitate deşeuri menajere, deşeuri nepericuloase de la agenţii economici, deşeuri inerte ş i deşeuri periculoase într-o cantitate considerată neglijabilă. Pentru acest tip de depozit măsurile de închidere sunt cele aplicate conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (această hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor) ş i Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Închiderea depozitului neconform de deşeuri este necesară pentru a minimiza impactul asupra mediului (apă, sol, aer) generat în prezent de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor ş i pentru a elimina, pe cât posibil, riscurile viitoare. În conformitate cu directivele europene ş i legislaţia naţională, lucrările de acoperire finală a depozitului cuprind şi lucrări de colectare şi tratare a apelor contaminate (levigatului), de drenare a apei pluviale de la suprafaţa depozitului, precum ş i colectare ş i eliminare a gazului acumulat din depozitarea deşeurilor.

Deozit neconform existent în orasul Bal ş. Actualul depozit neconform de deşeuri este situat la o distanţă de aproximativ 2 km nord de centrul oraşului Balş (peste 500 m de zona locuită a acestuia). Terenul are o suprafaţă de 3,20 ha fiind amplasat în intravilanul oraşului.

Fig.2.2.4.4 -Localizarea actualului depozit neconfo rm de de şeuri existent în localitatea Bal ş

Sursa: Consultanti ISPA Accesul pe amplasament se realizază din drumul naţional DN 65 Slatina - Craiova, apoi pe o stradă interioară oraşului până la depozitul existent, la o distanţă de cca 1,4 km.


41

Vecinătăţile depozitului sunt reprezentate de:

� Est: Teren agricol;

� Sud: Teren liber de construcţii;

� Vest: Teren agricol ş i lunca râului Olteţ;

� Nord: Teren agricol şi lunca râului Olteţ.

Depozitul a fost deschis în anul 1969, proprietarul ş i operatorul acestuia fiind Primăria Oraşului Balş . Depozitul, în suprafaţă totală de 3,20 ha, nu este împrejmuit cu gard, iar drumul de acces este neasfaltat dar practicabil. Depozitul are ca an de închidere 2017. Depozitul de deşeuri este amplasat în Bazinul Hidrografic Olt (VIII), în partea central-sudică a României. Amplasamentul este situat pe malul stâng, la aproximativ 500 m de râul Olteţ (cod cadastral: VIII-1.173), afluent de dreapta al râului Olt. Depozitul este situat la o distanţă de aproximativ 1 km pe direcţie sud-estică de zona rezidenţială a Oraşului Balş . Termenul de sistare a activităţii este anul 2017, capacitatea prevăzută a depozitului până la finalizarea termenului de încetare a activităţii este de 85.000 m3. Depozitul face parte din categoria b2 (conform Ordinului 1274/2005, privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, depozitare ş i incinerare), respectiv depozit cu o suprafaţă de depozitare peste 1 ha, în cadrul depozitului au fost depozitate deşeuri menajere, deşeuri nepericuloase de la agenţii economici, deşeuri inerte ş i deşeuri periculoase într-o cantitate considerată neglijabilă. Pentru acest tip de depozit măsurile de închidere sunt cele aplicate conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (această hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor) ş i Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Închiderea depozitului neconform de deşeuri este necesară pentru a minimiza impactul asupra mediului (apă, sol, aer) generat în prezent de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor ş i pentru a elimina, pe cât posibil, riscurile viitoare. Deozit neconform existent în orasul Dr ăgăneşti-Olt. Amplasamentul actualului depozit neconform de deşeuri municipale este situat în intravilanul Oraşului Drăgăneş ti-Olt, în partea sudică a acestuia, zona central-sudică a judeţului Olt. Depozitul este situat la o distanţă de aproximativ 0,8 km sud de zona rezidenţială a Oraşului Drăgăneş ti-Olt. Terenul are o suprafaţă de 2,0 ha. Accesul pe amplasament se realizează din reţeaua stradală a oraşului Drăgăneş ti-Olt, după care, pe un drum interior al localităţii la o distanţţ de 200 m, se ajunge la depozit. Vecinătăţile depozitului sunt reprezentate de:

� Est: Zona rezidenţială a oraşului Drăgăneş ti-Olt;

� Sud: Teren intravilan, liber de construcţii;

� Vest: Pârâul Şiu;

� Nord: Zona rezidenţială a oraşului Drăgăneş ti-Olt.


42

Depozitul a fost deschis în anul 1975, proprietarul şi operatorul acestuia fiind Primăria Oraşului Drăgăneş ti-Olt. Depozitul, în suprafaţă totală de 2,0 ha, nu este împrejmuit cu gard, iar drumul de acces este neasfaltat dar practicabil. Depozitul are ca an de inchidere 2009. Depozitul este amplasat la 3 km vest de râul Olt.

Fig.2.2.4.5 -Localizarea actualului depozit neconfo rm de de şeuri Dr ăgăneşti-Olt

Actualul depozit de deşeuri al Oraşului Drăgăneş ti-Olt are are termen de sistare a activităţii anul 2009, capacitatea prevăzută a depozitului până la finalizarea termenului de încetare a activităţii este de 200.000 m3. Depozitul face parte din categoria b2 (conform Ordinului 1274/2005, privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, depozitare ş i incinerare), respectiv depozit cu o suprafaţă de depozitare peste 1,0 ha, în cadrul depozitului au fost depozitate deşeuri menajere, deşeuri nepericuloase de la agenţii economici, deşeuri inerte ş i deşeuri periculoase într-o cantitate considerată neglijabilă. Pentru acest tip de depozit măsurile de închidere sunt cele aplicate conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (această hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor) şi Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Închiderea şi ecologizarea unui depozit începe odată cu încetarea exploatării depozitului, respectiv sistarea depozitării deşeurilor în cadrul depozitului, ş i se poate efectua pe o durată de 2 ani. Măsurile de pregătire a închiderii unui depozit prevăd impermeabilizarea suprafaţei pe care au fost depozitate deşeurile ş i instalarea dispozitivelor de monitorizare.


43

Deozit neconform existent în orasul Scornice şti . Amplasamentul actualului depozit neconform de deşeuri municipale este situat în intravilanul Oraşului Scorniceş ti, în partea sud-estică a acestuia, zona de nord a judeţului Olt. Depozitul este situat la o distanţă de aproximativ 900 m sud-est de centrul oraşului Scorniceş ti, ş i ocupă o suprafaţă de 2,00 ha.

Fig.2.2.4.6 -Localizarea actualului depozit de de şeuri Scornice şti

Accesul pe amplasament se realizază din drumul naţional DN 65 ş i DJ 703 C, apoi pe un drum pietruit de cca. 500 m lungime, drum care face legătura între depozit ş i zona locuită a localităţii Scorniceş ti. Distanţa până la depozitul de deşeuri de la Bălteni este de 32 de km. Vecinătăţile depozitului sunt reprezentate de:

� Est: Teren intravilan;

� Sud: Cursul de apă a pârâului Plapcea Mică;

� Vest: Teren intravilan;

� Nord: drum de acces.

Depozitul a fost deschis în anul 1990, proprietarul ş i operatorul acestuia fiind Primăria Oraşului Scorniceş ti. Depozitul, în suprafaţă totală de 2,0 ha, nu este împrejmuit cu gard, iar drumul de acces este neasfaltat dar practicabil. Actualul depozit de deşeuri este amplasat în Bazinul Hidrografic Vedea, în partea sud-estică a României. Amplasamentul este situat la 50 m de pârâul Plapcea Mică, situându-se în partea


44

dreaptă a acestuia, pârâul este afluent al râului Plapcea , care este afluent de dreapta al râului Vedea. Actualul depozit de deşeuri al Oraşului Scorniceş ti are o suprafaţă de aprox. 2,00 ha ş i are termen de sistare a activităţii anul 2009, capacitatea prevăzută a depozitului până la finalizarea termenului de încetare a activităţii este de 45.000 m3. Depozitul face parte din categoria b1 (conform Ordinului 1274/2005, privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, depozitare ş i incinerare), respectiv depozit cu o suprafaţă de depozitare sub 1,0 ha, în cadrul depozitului au fost depozitate deşeuri menajere, deşeuri nepericuloase de la agenţii economici, deşeuri inerte ş i deşeuri periculoase într-o cantitate considerată neglijabilă. Pentru acest tip de depozit măsurile de închidere sunt cele aplicate conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (această hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor) ş i Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Închiderea şi ecologizarea unui depozit începe odată cu încetarea exploatării depozitului, respectiv sistarea depozitării deşeurilor în cadrul depozitului, ş i se poate efectua pe o durată de 2 ani. Măsurile de pregătire a închiderii unui depozit prevăd impermeabilizarea suprafaţei pe care au fost depozitate deşeurile ş i instalarea dispozitivelor de monitorizare. 3. OBIECTIVE Ş I ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

Formularea obiectivelor ş i ţintelor judetene implică definirea necesităţii de acţiune în gestionarea deşeurilor, ţinând cont de aspectele locale.

Formularea obiectivelor şi scopurilor locale implică mult mai mult decât o simplă transpunere a politicii europene intr-o politică regională.

Pentru obţinerea unor rezultate concludente, este crucială aplicarea în această etapă a datelor referitoare la specificul local. Din această cauză, ţintele locale constau în:

Ţinte care deriv ă doar din politica na ţional ă / ţ inte na ţionale; Ţinte specifice care descriu cerin ţe suplimentare specifice judetului determinate

de posibilit ăţile şi cerin ţele teritoriale; Formularea obiectivelor şi ţintelor locale ar trebui să aibă în vedere (printre altele):

� aspectul care trebuie abordat (obţinerea compostului din deşeuri biodegradabile, turismul, zonele izolate)

� intenţia referitoare la acest aspect ( implementarea colectării selective pentru deşeurile menajere)

� dimensiunile proiectate (capacitatea) � regiunile şi sub-regiunile implicate � durata de timp avuta în vedere

La nivel de teritoriu trebuie îndeplinite cel puţin obiectivele ş i ţintele naţionale. În cazul în care există un potenţial local de depăşire a ţintelor naţionale, teritoriul îş i poate stabili propriile ţinte. Referitoar la ţintele din tabelul de mai jos menţionăm că ele sunt cele naţionale întrucât teritoriul nu dispune de potenţial care să permită depăş irea ţintelor naţionale. Privind ţinte de recuperare a deşeurilor de ambalaje, facem menţiunea că acestea au fost preluate din HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor ş i deşeurilor de ambalaje care transpune Directiva 94/62/CE .


45

Ţintele în ceea ce priveş te reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate sunt stabilite conform Hotărârii 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva nr. 1999/31/EC . De asemena, închiderea ş i remedierea depozitelor existente de deşeuri se va face în conformitate cu angajamentele asumate prin negocierea Capitolului 22 Mediu. Obiectivul general al Planului Jude ţean de Gestionare a Deseurilor îl reprezint ă dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a de şeurilor eficient din punct de vedere economic şi care s ă asigure protec ţia sănătăţii popula ţiei şi a mediului. Obiectivele gestion ării de şeurilor au la baz ă ordinea priorit ăţilor stabilite la nivel european şi anume:

� Prevenirea/Minimizarea generării deşeurilor � Reutilizare/Reciclare � Valorificare energetică � Tratare/Depozitare � Adaptarea capacitatii de colectare la numarul de locuitori si la cantitatea de deseuri

generate � extinderea ariei de acoperire a sistemului de colectare a deseurilor municipale in zona urbana la 100% pana in 2013 � extinderea ariei de acoperire a sistemului de colectare a deseurilor municipale in zonele rurale , rata de acoperire 90% pana in 2009 � Alegerea celor mai bune optiuni de colectare si transport, corelate cu reciclarea si

depozitarea finala a deseurilor � implementarea sistemului de colectare selectiva pentru materialele recuperabile, cu

respectarea legislatiei privind deseurile biodegradabile si cele din ambalaje. Cuprinsul obiectivelor şi ţ intelor propuse

Ţintele operaţionale sunt indicatorii folosiţi pentru atingerea obiectivelor propuse ş i monitorizarea progresului. Cele mai importante zone sunt:

- ţinte pentru mărirea colectării deşeurilor din zonele rurale nearondate unor servicii de salubritate,

- închiderea vechilor depozite neconforme ş i reabilitarea ecologică, - construirea şi operarea unor depozite noi conforme, - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite, - ţinte de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice ş i electronice,

vehicule scoase din uz.

Tabel nr. 3.1 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Olt Nr. crt Obiectiv Obiective subsidiare / tinte Termen

1. Politica si cadrul legislativ privind gestionarea deseurilor 1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel judetean si local în concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat de management, eficient din punct de vedere economic si ecologic 1.1.2 Încurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora împreuna cu sectorul privat o strategie comuna în vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pâna la eliminarea finala.

1.1. Dezvoltarea politicii la nivel judetean si local in vederea implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor

1.1.3 Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management adecvat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei

Permanent revizuiri periodice

1.

1.2. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in

1.2.1 Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul acesteia

permanent


46

1.2.2. Întarirea cooperarii între institutii în vederea aplicarii legislatiei 1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel judetean si local, definirea clara a responsabilitatilor 1.2.4. Informarea tuturor factorilor interesati /implicate referitor la legislatia de protectie a mediului în general si cea de gestionare a deseurilor în particular

domeniul gestionarii deseurilor

1.2.5. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM Craiova, APM Olt, Garda de Mediu, în concordanta cu responsabilitatile acestora 2. Aspecte institutionale si organizatorice 2.1.1 Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor

2. 2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric ptr. îndeplinirea cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene

2.1.2. Întarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivelul institutiilor judetene si locale cu competente si responsabilitati în aplicarea legislatiei

Permanent

3. 3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si de dotari corespunzatoare la nivel judetean si local

Începând din 2008

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si eliminare finala

Permanent

4.1.2. Optimizarea utilizarii fondurilor nationale si internationale disponibile ptr. cheltuieli de capital în domeniul gestionarii deseurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale, fonduri de coeziune, institutii bancare etc)

Permanent

4.1.3. Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor prin elaborarea unor mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetateni, care de asemenea, sa acopere costurile de colectare, tratare si depozitare controlata

Incepand din 2008 cu

4.1.4. Încurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico -financiare în vederea promovarii colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz

2008 si o atentie permanenta

4. 4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor în conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii

4.1.5.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile pentru deseurile reciclabile

Permanent

5.1.1. Intensificarea comunicarii între toti factorii implicati Permanent 5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare

Permanent 5.1. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate 5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (massmedia, web site-

uri, seminarii, evenimente) pentru informarea autoritatilor administratiei publice locale si a publicului si pentru constientizarea grupurilor tinta (autoritati si cetateni) cu privire la masurile de implementare a PJGD Olt.

Permanent

5.2.1 Elaborarea de materiale informative si realizarea de campanii de constientizare a populatiei privind gestionarea deseurilor

Permanent

5.

5.2 Campanii publice referitoare la gestionarea deseurilor 5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de

gestionarea necorespunzatoare a deseurilor prin depozitarea necontrolata a acestora

Permanent

6. Date si informatii privind gestionarea deseurilor 6.1.1. Îmbunatatirea sistemului judetean de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind generarea si gestionarea deseurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deseuri)

Permanent 6. 6.1. Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare la nivel national si european

6.1.2. Îmbunatatirea raportarii directe, prin mijloace IT, a datelor colectate la nivel judetean si transmiterea acestora la nivel local (APM Olt), regional (ARPM Craiova) si national (ANPM)

Permanent


47

6.1.3. Îmbunatatirea sistemului de validare a datelor primite, cresterea responsabilizarii întregului personal implicat în colectarea, procesarea si validarea datelor

Permanent

7. Prevenirea generarii deseurilor 7.1.1. Promovarea, încurajarea si implementarea principiului prevenirii deseurilor la producatori

Permanent 7. 7.1. Maximizarea principiului prevenirii deseurilor la producatori prevenirii generarii deseurilor

7.1.2. Promovarea, încurajarea si implementarea principiului prevenirii deseurilor la consumator

Permanent

8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

8.1.1. Dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate

Permanent

8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare) si reciclarea deseurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în masura posibilitatilor tehnice si economice

Permanent

8.

8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

8.2.2 Promovarea valorificarii energetice prin coincinerare si incinerare în cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnicoeconomic

Permanent

9.Colectarea si transportul deseurilor 9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale în mediul urban – aria de acoperire 100%

2013

9.1.2 Extinderea sistemului de colectare a deseurilor municipale în mediul rural – arie de acoperire minim 90%

2009

9.1.3 Licentierea agentilor de salubrizare din judet 2009 9.1.4 Asigurarea infrastructurii necesare si modernizarea sistemelor de colectare si transport

Permanent

9.2.1 Implementarea sistemelor de colectare selectiva a materialelor valorificabile astfel încât sa se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile

Permanent

9.2.2 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente în deseurile municipale

Permanent

9.2.3 Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectarii selective

Permanent

9. 9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate. 9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala (sistem integrat de colectare si transport al deseurilor) 9.2.4 Construirea de statii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate si în

corelatie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul carora sa se realizeze si operatii de sortare a deseurilor

2008-2013

10. Tratarea deseurilor 10. 10.1. Promovarea tratarii

deseurilor în vederea asigurarii unui management ecologic rational

10.1.1. Încurajarea tratarii deseurilor în vederea: valorificarii (materiale si energetice), diminuarii caracterului periculos si diminuarii cantitatii de deseuri eliminate final

Permanent

11. Deseuri biodegradabile 11.1.1. Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile municipale colectate. Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in 1995 în judet

2010

11.1.2. Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii deseurilor biodegradabile. Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2013

11. 11.1. Reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile depozitate

11.1.3. Construirea unor statii de tratare bio-mecanica, incinerare şi ompostare avansată.Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2016

12. Deseuri de ambalaje 12. 12.1. Prevenirea 12.1.1 Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat Permanent


48

12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reciclarea deseurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizari a colectarii selective

Permanent

- Reciclare şi recuperare deşeurilor de ambalaje cu costuri mici. - Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton - Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal

2008

- Recuperare 50% din masa deseurilor de ambalaje 2011

- Recuperare 60% din masa deseurilor de ambalaje 2013 - Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic - Reciclarea a 15 % din masa deseurilor din lemn

2010

producerii deseurilor de ambalaje 12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata

- Reciclarea a 55% , recuperare 60%din masa totala a deseurilor de ambalaje, din care: 60% din masa deseurilor din sticla; 22.5 % din masa deseurilor plastic

2013

13. Deseuri din constructii si demolari 13.1.1 Colectarea separata a deseurilor din constructii si demolari, pe categorii (deseuri periculoase si deseuri nepericuloase)

Începând cu 2008

13.1.2. Tratarea deseurilor periculoase din constructii si demolari în vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii în conditii de siguranta

Permanent

13.1.3. Crearea de capacitati de tratare si valorificare Permanent

13. 13.1. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

13.1.4. Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate Permanent

14. Deseuri voluminoase 14.1.1. Înfiintarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase de la populatie

Începând cu 2008

14. 14.1. Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

14.1.2. Valorificarea potentialului util din material si valorificarea energetica a deseurilor voluminoase

Începând cu 2008

15. Namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate oraseneti 15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului în apele de suprafata

Permanent

15.1.2. Promovarea prioritara a valorificarii în agricultura în conditiile respectarii prevederilor legislative

Permanent

15. 15.1. Gestionarea corespunzatoare a namolului provenit de la statiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

15.1.3. Promovarea tratarii prin presare/deshidratare în vederea co-incinerarii Permanent

16. Vehicule scoase din uz (VSU) 16.1.1. Asigurarea functionarii punctelor de colectare VSU si trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate

Permanent

16.1.2. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz si valorificarea energetica a acelor materiale ce nu pot fi reciclate

Permanent

16.1.3. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din greutatea vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980

Începând 01.01.2007

16. 16.1. Crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.4. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 01.01.1980

Începând 01.01.2007

17. Deseuri de echipamente electrice si electronice 17. 17.1. Colectare separata,

reutilizare, reciclare si valorificare

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva în vederea colectarii DEEE provenite de la gospodariile particulare, dupa cum urmeaza:

� 1 punct de colectare în judet; � 1 punct de colectare în fiecare oras cu >100000 locuitori; � 1 punct de colectare în fiecare oras cu > 20.000 locuitori.

31.12.2005 31.12.2005 31.12.2006


49

17.1.2. Asigurarea functionarii punctelor de colectare DEEE conform legislatiei Permanent 17.1.3. Organizarea colectarii selective a deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor acestora, cu o tinta (rata medie anuala) de cel putin: 2 kg/locuitor si an (obiectiv intermediar) 3 kg/ locuitor si an (obiectiv intermediar) 4 kg/ locuitor si an

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

17.1.3. Îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare si reciclare a deseurilor din echipamente electrice si electronice colectate selectiv conform prevederilor HG nr. 448/2005

Permanent

17.1.4. Încurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor si materialelor din care sunt realizate

Permanent

18. Deseuri periculoase din deseuri municipale 18.1.1. Informarea si încurajarea cetatenilor în vederea colectarii separate a componentelor periculoase din deseurile menajere

Începând cu 2008

18.1.Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

18.1.2. Instalarea unor de puncte de colectare a deseurilor periculose din deseurile menajere

Începând cu 2008

18.2.1. Tratarea deseurilor periculoase în vederea reciclarii Permanent

18.

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase în mod ecologic rational

18.2.2 Asigurarea de capacitati si instalatii în conformitate cu standardele europene

Permanent

19. Eliminarea deseurilor 19.1.1 Încetarea activitatii sau conformarea celor 6 depozite neconforme clasa “b” din zona urbana a judetului Olt

Etapizat pâna în 2017

19.1.2 Închiderea si monitorizarea post închidere a depozitelor neconforme Corelat cu calendarul de încetare a activitatii

19.1.3 Închiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare din zona rurala Pâna la 16 iulie 2009

19. 19.1. Eliminarea deseurilor în conformitate cu cerintele legislatiei în domeniul gestiunii deseurilor în scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului 19.1.4 Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin

promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal Permanent

4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE

4.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipa le Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori:

� Evoluţia populaţ iei

� Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

� Evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale

Evolu ţia popula ţiei Datele privind evoluţia populaţiei se obţin din studiile pe medii (urban ş i rural) elaborate de către Institutului Naţional de Statistică. La calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale se recomandă să se ia în considerare varianta medie, ca ş i scenariu de prognoză a populaţiei. În plan se va prezenta evoluţia populaţiei (din mediul urban, rural şi total) pentru întreg orizontul de timp al planului. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei


50

pentru perioada de planificare in varianta medie. Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica.

Tabel 4.1.1: Estimarea popula ţiei din jud.Olt (Mii)

Grafic 4.1.1 – Estimarea popula ţiei din jud.Olt

Cresterea indicatorului de generare a deseurilor mu nicipale Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri municipale. Tabel nr.4.1.2- Estimarea Gener ării de De şeuri Solide Municipale ( tone/ an)

Indice de creştere anual

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.80% indice Urban 0.9 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

0.80% indice Rural 0.4 0.40 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

Sursă:INS

4.2. Prognoza privind generarea deseurilor biodegr adabile municipale Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC ş i HG 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale. Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc: • deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie,

sunt similare cu deşeurile menajere”;

• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia ş i cartonul”.

Legislaţia europeană şi naţională nu defineş te deşeurile biodegradabile municipale. Totuş i, combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeuri biodegradabile municipale înseamnă deşeuri b iodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri biodegradabile, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile biodegradabile din gospodării. Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere ş i asimilabile colectate în amestec, precum ş i fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale ş i deşeuri voluminoase.

2010 2011 2012 2013

Total Populatie 472330 469370 466622 463662

Urbană 208953 209260 209567 209830 - deservită 196416 200890 205376 209830 - nedeservită 12537 8370 4191 0 Rurală 263378 260111 257055 253832

- deservită 237040 234100 231349 228449

- nedeservită 26338 26011 25705 25383


51

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare ş i de grădina, deşeuri de hârtie ş i carton, textile, lemn, precum ş i alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate. Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale. Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PRGD Regiunea 4 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

Tabel nr. 4.2.1 : Ponderea deseurilor biodegradabi le in deseurile municipale (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institut ii, din care:

Deseuri menajere Urban 69


hartie+carton, lemn, textile 15 Rural 78


1.1

hartie+carton, lemn, textile 12 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii 60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 44

Deseuri generate si necolectate Urban 69


hartie+carton, lemn, textile 15 Rural 78


1.8

hartie+carton, lemn, textile 12

4.2.1 - Estimarea gener ării de de şeuri municipale biodegradabile Deşeurile Biodegradabile Municipale din Deşeurile Solide Municipale provin din mai multe surse. Aceste sunt: deşeuri biodegradabile menajere ş i deşeuri similare, fracţiunile colectate separat de hârtie ş i carton, lemn, textile, ş i din alte surse de deşeuri: piese municipale, curăţenia străzilor ş i altele generate din parcuri publice ş i grădini. Tabelul 4.2.1. – Prognoza gener ării de şeurilor , [t]

Olt 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Deşeuri generate în zona urbana

80.612 80.957 81.368 81.785 82.145 82.506 82.878 82.873 82.886

Deşeuri generate în 64.045 64.365 64.779 65.202 65.582 65.964 66.362 68.363 70.440


52

zona rurala

Total De şeuri generate 144.657 145.322 146.147 146.987 147.728 148.470 149.240 151.236 153.326

Deşeuri de depozitate 58.893 78.277 100.213 110.620 107.881 105.116 102.021 107.467 108.416

Deşeuri reciclabile - 1.751 3.749 5.419 7.205 9.024 11.202 11.352 11.509

Compostate individual - - - 5.640 11.311 17.012 22.744 23.430 24.142

Depozitate necontrolat 85.765 65.294 42.185 25.308 21.331 17.318 13.272 8.987 9.260

Tabel nr.4.2.2. Con ţinutul de de şeuri biodegradabile în fluxurile de şeurilor municipale

2 0 0 3 2 0 0 6 2 0 0 8 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 3 Deşeuri menajere

Urban 72 72 72 72 72 72

Deşeuri biodegradabile 58 58 58 58 58 58

Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14 14 14

Rural 78 78 78 78 78 78

Deşeuri biodegradabile 66 66 66 66 66 66

1.1

Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12 12 12

1.2 + 1.3

Deşeu similar (colectare selectivă sau mixtă) 45 45 45 45 45 45

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 95 95 95 95 95 95

1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 90 90 1.7 Deşeuri stardale 20 20 20 20 20 20

În acest Plan, nu sunt incluse deşeurile Biodegradabile prezente în nămolul rezultat de la instalaţiile de tratare a apei uzate, ş i deşeurile provenite din construcţii ş i demolări. Tabel nr. 4.2.3. De şeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generar e (t/a)

Olt 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Deşeuri municipale biodegradabile 84.466 84.841 83.500 84.126 84.754 85.322 85.885 86.458 87.138

81.000

82.000

83.000

84.000

85.000

86.000

87.000

88.000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2010 2011

Grafic 4.2.1. De şeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generar e (t/a)


53

Tabel 4.2.4. Popula ţia conectat ă la serviciile de salubritate % popula ţia conectat ă la serv iciile de salubritate

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Colectare în mediul Urban

% 85 86 87 88 90 94 96 98 100 Colectare în mediul Rural

% 3 5 15 75 90 90 90 90 90

% Colectare pe j udet 44% 45.5% 51% 91% 90% 92% 93% 94% 95%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Grafic – 4.2.2. P opula ţia conectat ă la serviciile de salubritate

% tone colectate Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Colectare Urbană 54765 55852 56954 58069 59865 63025 64881 66762 68670

Colectare Rurală 1327.7 2230.5 6745 33995 41120 41449.5 41786.1 42116 42452

Colectare pe j udet 56092.7 58082.5 63699 92064 100985 104474.5 106667 108878 111122

% tone colectate 55% 57% 61% 84% 90% 93% 94% 95% 97%

4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambala je

Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: • cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate; • structura deseurilor de ambalaje. Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 - Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor date. Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de 1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje


54

impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD). Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe baza următorilor factori: populaţia fiecărei regiuni în anul 2005 si cheltuielile băneş ti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare, a mărfurilor nealimentare ş i a serviciilor. S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile ş i serviciile achiziţionate de către populaţie. Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza se realizeaza in functie de veniturile salariale totale. Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate - Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a crescut cu 13 % fata de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume:

• pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %; • pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %; • pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %. Structura deseurilor de ambalaje Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel national, si anume:

Tabel nr. 4.3.1 - Structura deseurilor de ambalaje

Structura deseurilor de ambalaje (%)

Hartie si carton 23,60

Plastic 29,00

Sticla 21,80

Metale 9,00

Lemn 12,00

Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera - Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de ambalaje.

Tabel nr. 4.3.2 - Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Populatie (%) Industrie, comert, institutii (%)

Hartie si carton 55 45

Plastic 75 25

Sticla 80 20

Metale 75 25 Lemn 0 100


55

Tabel nr. 4.3.3- Estimarea gener ării de De şeuri provenite din Ambalaje, judetul Olt ( t/an) Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Judetul Olt 35150 37611 39493 41467 43541 45718 Hârtie şi carton 8747 9359 9827 10319 10834 11376

Plastic 9905 10599 11128 11686 12270 12885

Sticl ă 6600 7061 7414 7786 8175 8585

Metal 3879 4151 4357 4575 4806 5046

Lemn 3879 4151 4357 4575 4806 5046

Obiectivele de şeurilor exprimate în tone Această secţiune stabileş te scopurile cantitative ale obiectivelor judeţene exprimate mai sus în procentaje. Un rezumat al obiectivelor referitoare la Deşeurile Solide Municipale, deşeurile de ambalaje ş i deşeurile biodegradabile prezentate în capitolul 3 . Obiective cantitative sunt următoarele:

Tabel nr. 4.3.4 : Sarcinile Obiective ale De şeurilor Prezente (%) Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013 % deşeuri colectate de la populaţia urbană 90 % deşeuri colectate de la populaţia rurală 100 Reducerea deşeurilor biologice prin greutate faţă de 1995 (4ani amânaţi între 2006 şi 2009)

75 50

Recuperarea Deşeurilor din Ambalaje/Incinerarea cu Energie recuperată

50 60

Reciclarea totala a Deşeurilor din Ambalaje după greut. 25 55 Din care sticlă, hârtie/carton, metal 15 Din care hârtie/carton 60 Din care metal 50 Din care materile plastice 15 22.5 Din care sticlă 60 Din care lemn 15

Sursă: Planul Naţional al Strategiei Deşeurilor din România.

4.4. Cuantificarea tintelor privind deseurile biod egradabile municipale si deseurile de ambalaje

4.4.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile bi odegradabile municipale Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) ş i (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a ş i b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani,


56

până la 16 iulie 2010 ş i respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 mil.tone. In tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior. Tabel nr.4.4.1 - Tinte pentru de şeurile biodegradabile

Anul 2008 2010 2013 T O T A L 544 553 559

Cantitatea max.de deşeuri biodegradabile admisă pt. depozitare (mii tone ) 387 258 În procente exceptând cantitatea depusă în 1995 (4800000 t) 75% 50%

OB

IEC

TI

VE

Cantitatea necesară care trebuie tratată (mii tone) 166 301

4.4.2. Cuantif icarea tintelor privind deseurile d e ambalaje România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea ş i valorificarea sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie ş i carton şi metale, România nu a cerut perioada de derogare. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv. Tratatul de Aderare stabileş te ţinta naţională pentru perioada 2008-2013, pentru colectarea/ reciclarea deşeurilor de ambalaje, conform Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.

Tabel nr.4.4.2 : Ţinte de reciclare/valorificare privind de şeurile de ambalaje Ţinte de reciclare/valorif icare (%)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hârtie şi carton 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Sursa: Tratatul de aderare al României

Tabel 4.4. 3 – Ţintele de reciclare a de şeurilor , [t]

Obiective 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Recuperate sau incinerate cu recuperarea energiei

3822 5867 7281 9605 11732 13615

Total reciclate 2491 4444 6133 7967 9939 12445 Hârtie ş i carton 2774 2968 3117 3273 3436 3608 Plastic 1745 1760 1624 1470 1297 778 Sticlă 233 676 1157 1529 2099 2723 Metal 840 898 943 990 1040 1092

Lemn 156 251 369 484 435 305


57

Sursa: MP

Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare. Tabel 4.4.4 – Rezultatele preconizate pentru colect area deşeurilor din ambalaje, [t]

Zona urban ă 2010 2011 2012 2013

HÂRTIE/ CARTON (DIN AMBALAJE) 1432 1719 1985 2369

STICLĂ 946 1961 1953 2331

PLASTIC 2392 2871 3316 3958

Densitatea sistemului de colectare la punct fix (1 punct colectare/500 de locuitori)

METAL 484 581 671 801

TO TAL ZONA URBAN Ă 5869 7292 8196 9457

Zona rural ă 2010 2011 2012 2013

Compostare individuală în gospodării

HÂRTIE/ CARTON (DEŞEURI DIN AMBALAJE)

163 343 541 757

Sistem la punct fix (1 punct colectare/500 de locuitori)

STICLĂ 558 989

To tal zona rural ă 163 343 1099 1746

Sursa: MP – Cap.5

5. Fluxuri Specifice de De şeuri (situa ţie existent ă, metode de gestionare):

5.1. Deşeuri periculoase din de şeurile municipale

Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc în depozite, mai tîrziu contaminează solurile ş i fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, ş i/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă. Toate trebuie sortate cu atenţie ş i colectate selectiv pentru a fi tratate corespunzător în viitor. Acestea necesită o colectare specială, tratare si căi de eliminare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale.

5.1.1 Sumar al legisla ţiei relevante România a transpus legislaţia prezentă în Acquis-ul Comunitar în ceea ce priveş te deşeurile menajere periculoase, în legislaţia naţională. Cadrul legal românesc este echivalent cu cel al UE cu privire la deşeurile menajere periculoase, corespondenta cu directivele fiind redată în tabelul de mai jos.


58

Tabel 5.1.1: Legisla ţie specific ă Legea UE Legisla ţia româneasc ă

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificat ă prin Directiva no. 87/101/EEC ş i Directiva no. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completată şi modif icată de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate .

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile ş i acumulatorii care con ţin substan ţe periculoase ş i Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Decizia nr. 2000/532/EC, modificat ă de Decizia nr. 2001/119 care stabile şte o list ă a deşeurilor*.

HG nr. 856/2002 privind păstrarea unei evidenţe în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi aprobarea unei liste a deşeurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Directiva nr. 78/176/EEC 9 privind de şeurile din industria dioxidului de titan, Directiva nr. 82/883/EEC** ş i Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordin Comun al MMGA şi al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor provenite din industria dioxidului de t itan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea ş i reducerea polu ării cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eşantioanelor de azbest şi metodele de prelevare a eşantioanelor şi de determinare a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

5.1.2 Tipuri de de şeuri periculoase generate de gospod ării Catalogul European de Deşeuri transpus în legislaţia Românească este vast. În general aceste deşeuri sunt toxice pentru mediu ş i sănătatea umană. Acestea includ substanţe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deşeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanţe care posedă aceste proprietăţi. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenţi, lichide de curăţare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri ş i alte lichide. În ceea ce priveş te Catalogul European de Deşeuri, o listă simplificată cuprinzând cele mai des întâlnite deşeuri menajere este dată mai jos.

Tabel nr.5.1.2 - Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri Referin ţă UE Categorie

20 01 13 Solvenţi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Alcali 20 01 17 Fotochimice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi f luorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23 Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi


59

20 01 26 Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase 20 01 29 Detergenţ i care conţin substanţe periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice şi citostatice 20 01 33 Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele

menţ ionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente per iculoase 20 01 37 Lemn conţinând substanţe periculoase

5.1.3 Generarea de de şeuri menajere periculoase şi alte de şeuri similare Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM, a realizat un studiu asupra generării de deşeuri menajere periculoase în România. În urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia că România generează o medie per capita de 0,5 % din deşeurile menajere periculoase. Totuş i experienţa internaţională arată că în condiţiile în care se ţine o evidenţă mai riguroasă a cantităţilor de deşeuri generate, cantitatea de deşeuri periculoase generate este de 0,5% din totalul deşeurilor menajere. În momentul de faţă, deşeurile periculoase din cele municipale nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaş te exact cantitatea generată. Estimarea acesteia se va realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din alte ţări europene, ş i anume : 2,5 kg/persoană x an - în mediul urban 1,5 kg/persoană x an - în mediul rural.

Tabel nr.5.1.3 : Estimarea gener ării de de şeuri menajere periculoase 2008-2013 Generation ratio / inh. 0,50% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Household MSW Generation, Tonnes Urban 366 367 368 370 371 372 373

Rural 180 180 180 181 181 181 181

Deseuri generate 546 548 549 550 552 553 554 Populatia 2275 2262 2248 2234 2220 2207 2193

Regiunea 4 2732 2738 2745 2751 2758 2764 2771

Olt 490 576 577 579 580 581 583 584 (1) Deşeuri proveninte din deşeuri menajere şi similar, prognoză ICIM

5.1.4 Colectarea actual ă a deşeurilorr menajere periculoase şi similare

La ora actuală, în judeţul Olt nu colectează separat deşeurile menajere periculoase. Aceste deşeuri sunt amestecate cu Deşeurile Solide Municipale, la care, aşa cum am descris mai sus, apar probleme semnificative la depozitare. În present, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite la staţiile service ş i acumulatori uzaţi provenitţi de la magazine şi din centrele de reparare a automobilelor.

5.1.5 Schema de colectare pentru de şeuri periculoase

Există mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deşerilor menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:


60

1. colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare se desfăşoră sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin orare de colectare specifice pentru fiecare zonă în parte sau la cerere

2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale), şi

3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzaţi, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente. O descriere mai detaliată este cuprinsă în tabelul următor:

Tabel nr.5.1.5 : Principalele op ţiuni de colectare a de şeurilor menajere periculoase OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

1a) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4000 până la 5000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare trimestrială. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi , dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene. Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase. Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unitaţile mobile

1b) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

2a) Punctel de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie funcţionarea permanentă. Comparativ cu cantităţi le mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodări i, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

2b) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Controlul colectării deşeurilor periculoase în recipienţi specifici este dificil, vandalismul şi folosirea neadecvată fi ind impedimentele principale. Deci, containerele de colectare necesită protecţie. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 3) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 2a).

Sistemul de colectare trebuie controlat şi este viabil când este combinat cu un sistem de control de prevenire a vandalismului .

3) Colectarea prin magazine sau companii

Acest si stem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu unităţile care comercializează aceste produse şi care pot fi răspunzătoare pentru

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea


61

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

specializate colectarea acestor articole dupa util izarea lor de către clienţi.

medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a acumulatorilor de maşină şi a bateriilor.

Datorită faptului că eficienţa colectării deşeurilor menajere periculoase este scăzută, este recomandat să se organizeze campanii publice de conş tientizare a populaţiei. Se aş teaptă ca agenţii economic şi celilalţi generatori persoane juridice să plătească pentru transport ş i tratare, iar populaţi prin sistemul special de taxare pentru serviciul de salubritate ori prin taxele locale.

5.1.6 Facilit ăţi şi metode de tratare Tratarea deşeurilor menajere periculoase este complexă, ş i cere facilităţi ş i metode de tratare specifice. În primul rand, firmele de colectare trebuie:

- să sorteze în mod adecvat deşeurile menajere periculoase pe diferite fracţii; - să stocheze temporar deşeurile (de obicei până la 30 de zile) în clădiri acoperite ş i bine

aerisite, cu o podea de beton, clădirea având facilităţi de colectare a apei uzate, ş i - să contracteze tratarea fiecărui flux de deşeuri numai cu firme autorizate Tratamentul general al deşeurilor menajere periculoase urmăreş te două căi principale:incinerarea term ică pentru fracţii organice, în confo rm itate cu Directi vele UE tratare fi zi co – chim ică pentru aci zi ş i ba ze. În pre zen t România beneficia ză de facilită ţi autori za te pen tru tratare a deşeurilor periculoase – chiar în Craiova e xis tă un incinerator pentru deşeuri medicale ş i periculoase cu o capacita te de 1600 t/an , a flat în tr-un proces de e xtindere de până la 6000 t/an. În mod frecvent, deşeurile menajere periculoase colectate vo r trebui să fie transporta te ş i depozi tate în con form itate cu regulile ş i licenţele OECD care sunt func ţionale în Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Fran ţa, e tc . Datorită faptului că tra tarea ş i logis tica sunt cos tis itoare (aşa cum es te specificat în Conven ţia de la Basel şi în transpunerea Directivei UE cu privire la transportul trans frontalier al deşeurilor periculoase), es te recomandat ca România să accelereze construirea uno r facilită ţi specializa te necesare folos ind alternati ve cea mai ieftină. Excepţii ale celor rela tate mai sus sunt detaliate în paragrafele următoare.

Baterii uzate - Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu ş i zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care es te extrem de toxic, care duc la cos turi ridicate fiind reciclate în ins talaţiile de topire a metalelor neferoase.Din aces t motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere dras tică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm pâna la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Es te recomandată şi puusă în practică organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folos ite în gospodării pot fi returnate către firmele specializate de reciclare.

Acumulatori uza ţi (Baterii auto) - Reciclarea bateriilor auto es te ieftina din punct de vedere economic, de obicei prin unităţi specializate manuale sau atutomate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzaţi unor firme specializate de reciclare ş i colectare. Colectorii neautorizaţi vor colecta de asemenea, acumulatori uzaţi pentru revinderea lor către reciclatori. În orice caz, reciclarea acumulatorilor uzaţi pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajată deoarece:.


62

- poluează mediul înconjurător - expune sănătatea şi igiena umană unor riscuri mari, şi - subm inează firmele autorizate de reciclare care au inves tit în măsuri de protecţie a mediului

ş i sănătăţii umane In UE, Germania promovează în mod frecvent reciclarea acumulatorilor scoşi din uz, printr-o taxă la cumpărare care es te mai târziu îndreptată către reciclatori. În orice caz, prin creş terea semnificativă a cos tului materiilor primet, s -a ajuns la creş terea atractivităţii econom ice a reciclării acumulatorilor. Numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi uşor exprimat prin împărţirea la 5 a numărului de vehicule înregis trate, cons iderând o medie a vieţii acumulatorilor de 5 ani. Această cerinţă neces ită o colectare anuală ş i o capacitate de reciclare es timată la 11900 baterii pentru Judeţul Olt. Ulei de motor uzat - Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor ş i s taţiilor de benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redis tilate pentru reciclare şi amestecare în ins talaţii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obţienerea de energie, aşa cum es te menţionat în Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca s is temul să fie complet operaţional, sis temul de colectare trebuie să se extindă la toate s taţiile service ş i la toate magazinele unde se comercializează ulei de motor. Mai mult, consumatorii care îşi schimbă singuri uleiul de motor trebuie să fie ins truiţi cu privire la depozitarea corespunzătoare a uleiului de motor uzat. Bazându-ne pe numărul de autovehicule es timat în judetul Olt ş i calculând că fiecare vehicul foloseş te aproximativ 5 litri de ulei pe an, judetul va genera o cantiate de 297t de ulei uzat. Aproximativ jumătate din această cantitate ar putea fi recuperată.

Medicamentele expirate - Medicamentele care au depăş it termenul de garanţie nu sunt mai periculuase decât cele noi, dar necesită o depozitare atentă deoarece pot afecta sănătatea umană dacă sunt folos ite (în special de copii). În plus , câteva medicamente sunt dăunătoare pentru mediu sau se pot trans forma în biohazarde. În consecinţă, medicamentele expirate trebuie să fie colectate de către firmele de medicamente sau farmacii şi returnate la sursa de unde provin sau la circuitele specializate de recuperare, care în general incinerează medicamente expirate, sau, în cazul în care nu es te pos ibil le depun în depozite. specializate Totuş i, datorită problemelor apărute în cazul colectării neoficiale ş i al revânzării aces tora, incinerarea es te cons iderată cea mai bună tehnică pos ibilă (BAT) în UE.

5.1.7 Reducerea cantit ăţii de substan ţe periculoase România are o legis laţie care promovează înlocuirea sau reducerea de pe piaţă a substanţelor periculoase. Exemple privind aceste res tricţii sunt:

- reducerea/elim inarea plumbului din combustibil ş i vopsele, eliminarea plumbului din ţevi - elim inarea benzenului ş i reducerea cantităţilor de alte substanţe aromatice din vopsele ori

adezivi - reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline, - reducerea cadmiului ş i a altor metale grele din masele plas tice - reducerea solvenţilor clorinaţi - elim inarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire, - reducerea metalelor grele din tonnere-le pentru copiatoare şi imprimante, - interzicerea de a folos i insecticide cu DDT, POP, ş i altele - înlocuirea materialelor ce conţin azbest, PCB din trans formatoare, etc. Această acţiune îmbunătăţeş te protecţia consumatorului, igiena ş i sănătatea. Se fac eforturi continue în aces t domeniu. Tipurile de deşeuri de echipamente electrice ş i electronice care fac obiectul PJGD sunt menţionate în tabelul de mai jos :

Tabel 5.1.7 -Tipurile de de şeuri de echipamente electrice şi electronice


63

Cod deşeu (conform HG nr.

856/2002) Tip deşeu

20 01 21* tuburi f luorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur 20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorcarburi)

20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specif icate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţ i periculoşi

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specif icate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

5.2. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

5.2.1 Legisla ţie - Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE în legi sla ţia na ţional ă. Aceasta arată dup ă cum urmeaz ă:

Tabel nr.5.2.1 : Legislatia UE şi româneasc ă cu privire la DEEE Legisla ţia UE Legisla ţia româneasc ă

Directiva nr. 2002/95/EC privind deşeurile din echipamente electrice ş i electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005). Directiva 2002/95/CE, va f i transpusă în legislaţia naţională înainte de 2006 prin HG. De asemenea,vor f i transpuse reguli ale Directivei 2002/95/CE cu privire la restricţiile pentru câteva substanţe periculoase utilizate în echipamentele electrice şi electronice.

Directiva DEEE conduce la: - prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice ş i electronice ş i

promovarea reutilizării reciclării ş i a altor forme de recuperare pentru reducerea marii majorităţi a cantităţii de deşeuri,

- îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric ş i electronic (producători, dis tribuitori şi consumatori) şi agenţi economicii direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric ş i electronic.

5.2.2 Obiective DEEE Generale:

o crearea unui s is tem care să permită gospodăriilor ş i dis tribuitorilor să depună DEEE la punctele de colectare;

o colectarea DEEE în momentul livrării de noi EEE; o capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg/loc/an de DEEE până la 31 Dec.2008; o s is teme de colectare la nivel judeţean în special pentru zonele dens populate;

Tinte pentru recuperare: − 80% din greutatea medie pe echipament şi 75% material recuperat pentru:

� echipament electric menajer de dimensiuni mari � dis tributori automaţi

- 75% din greutatea medie pe echipament şi 65% material recuperat pentru � Echipament informatic ş i de telecomunicaţii � Echipamente de larg consum;

− 70% din greutatea medie pe echipament şi 50% material recuperat pentru


64

� Echipamente menajere de dimens iuni m ici. Perioade de implementare

� Până la 31 Decembrie 2006 cel puţin 50% din cantităţile reutilizate/reciclate ş i recuperate, obiective s tipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/95/CE (2 kg/locuitor ş i an);

� Până la 31 Decembrie 2007 cel puţin 75% din cantităţile reutilizate/reciclate ş i recuperate, obiective s tipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/95/CE (3 kg/locuitor ş i an;

5.2.3 Generarea DEEE Estim ări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea 4 În anul 2005 numărul de locuitori din regiune era de 2,303,500 sau 10,8% din populaţia României. Numărul echipamentelor electrice ş i electronice es te luat din recensământul s tatis tic realizat în anul 2005.

Tabel nr.5.2.3 : Estim ări privind echipamentul electric şi electronic în R 4 (folosind media României)

Categorie Unit ăţi per / 1000 loc

Num ăr total (1000s)

381 885 292 678 224 520 158 367 105 244 80 186

Radio / casetofoane Televizoare

Frigidere Maşini de spălat

Aspiratoare Fiare de călcat

Telefoane mobile 205 476

Tabel nr. 5.2.4 : Estim ări privind echipamentul electric şi electronic în judetul Olt (folosind media României)

Categorie Unit ăţi per / 1000 loc Num ăr total (mii bucati)

381 187 292 143 224 110 158 78 105 52 80 40

Radio / casetofoane Televizoare

Frigidere Maşini de spălat

Aspiratoare Fiere de călcat

Telefoane mobile 205 101

Tabel nr.5.2.5: Rata medie de via ţă a EEE Categorii Medie de

via ţă, ani Greutate medie - Kg/unit-

1 Frigidere, lăzi frigorif ice 15 62 2 Maşini de spălat 10 75 3 Cuptoare electrice 10 50 4 Aspiratoare 8 15 5 Televizoare 6 25 6 Computer, monitor 5 20

Tabel nr.5.2.6 : Greutate total ă a echipamentului consumat EE pentru România


65

Categorii Unit ăţi produse sau

importate

Tone Media Kg/unit

Radio/Casetofoane 879.879 10.559 1,2 Televizoare 674.982 23.624 35 Frigidere, lăzi frigorif ice 516.516 32.024 62 Maşini de spălat 365.442 18.272 50 Aspiratoare 241.857 2419 10 Fiare de călcat 184.107 9205 50 Telefoane mobile 474.012 47 0,1 Maşină de spălat vase 1.365 49 36 Cuptor 32.397 1749 54 Cuptor cu microunde 33.745 455 13,5 Calorifer 283.148 1699 6 Aer condiţionat 47.325 1514 32 Fax 17.257 86 5 Video Camera 42.063 36 0,850 Lampă f luorescentă 2.666.692 182 0,08 Lăzi frigorif ice pt magazine 2.201 286 130 SFrigidere mici 1.100 77 70 Boiler 19315 1545 80 Calculator, monitor, 18.996 266 14 Total tone 19699.479

Din cele mai sus menţionate, media curentă de consum şi generare de DEEE a României es te de aproximativ 9 kg/loc/an.

5.2.4 Colectarea DEEE În anul 2005 Regiunea 4 a s tabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE ş i pentru dis tribuirea ulterioară către reciclatori ş i producători. După colectarea lor, DEEE sunt trans ferate către operatorii de DEEE sau către producătorii indicaţi de către MMGA. În Regiune, sunt în general agenţi econom ici de tip REMAT care au facilităţi pentru bunuri albe. Un s is tem de reciclare pentru bunuri brune es te încă în s tudiu la nivel naţional, nefiind încă definit.

5.2.5 Obiective cuantificate Obiectivele judetene cuantificate pentru colectarea DEEE sunt date mai sus . Implementarea celor mai sus menţionate cere o capacitate de dezasamblare până la 1800 t/an pentru DEEE din judeţ.. Deşi salariul m inim pe economie din România es te sub media europeană, preţul de dezasamblare es te mai mare decât valoarea materialelor recuperate. În consecinţă o suprataxă pe bunurile EEE es te în s tudiu, taxă ce va acoperi cos turile viitoare de dezasamblare şi reciclare.

Tabel 5.2.7: Obiective cuantif icate ale DEEE, jude ţul Olt


66

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 Obiective 2 kg/loc./an 3 Kg/loc./an 4 Kg/loc/an

Populaţ ie (mii) 488 475 461 Colectare DEEE (t/an) 976 1425 1844

5.3 Vehicule scoase din uz România a transpus Directiva cu privire la vehiculele scoase din uz în legile sale sub HG 2406/2004 Tabel nr.5.3.1: Legislatie

Legea UE Legea Romaneasc ă Directiva no. 2000/53/CE despre vehiculele scoase din uz (VSU)

HG nr. 2406/2004 privind managementul vehiculelor scoase din uz. (Monitorul Oficial nr

32din 11.01.2005.) .

Acte normative: � În ceea ce priveşte deşeuri provenite din vehicule - transpusă în OUG, no. 78/2000

privind regimul deşeurilor aprobată ş i modificată prin legea nr. 426/2001 ş i OUG nr. 61/2006;

� În ceea ce priveşte recuperarea – transpusă prin OUG, nr. 78/2000 privind sis temul de deşeuri aprobat şi modificat prin legea nr. 426/2001 ş i OUG nr. 61/2006;;

� În ceea ce priveşte Materialele – transpusă prin OUG, nr. 78/2000 privind s is temul de deşeuri aprobat ş i modificat prin legea nr. 426/2001 modificată şi completată cu OUG 61/2006;

� În ceea ce priveşte substanţele periculoase - transpusă prin OUG, nr. 200/2000 privind clas ificarea, etichetarea ş i împachetarea substanţelor periculoase ş i produselor chimice aprobate prin legea nr. 451/2001.

-Radierea şi certificatul de distrugere: În concordanţă cu Art.47 litera d) din HG 85/2003 privind aprobarea regulamentelor de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, a fos t s tabilită necesitatea prezentării unei dovezi că aces te vehicule au fos t dezmembrate de către un agent econom ic autorizat ş i, acolo unde es te necesar, au fos t radiate deoarece acest lucru era cel mai indicat din punct de vedere tehnic. Acesta es te în concordanţă în mare parte cu articolul 5 aliniatul 3 al Directivei privind eliberarea certificatelor. Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar perm ite autorităţilor publice să identifice, să ridice ş i să recupereze deşeurile provenite de la vehicule

5.3.1 Directiva privind vehiculele scoase din uz: Directiva stabile şte: • Măsurile referitoare la prevenirea deşeurilor provenite de la vehicule la fel ca şi reutilizarea, reciclarea precum ş i alte forme de deşeuri provenite de la vehicule ş i componente ale aces tora, pentru a reduce cantităţile de deşeuri elim inate ca de altfel ş i îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor econom ici care sunt implicaţi în ciclul de vieţă al aces tor vehicule. • Directiva se referă la vehicule ş i deşeuri provenite de la aces tea, inclus iv componentele ş i materialele lor • Impune reutilizarea, reciclarea şi recuperarea energetică a aces tor deşeuri provenite din vehicule.


67

Principalele cerinţe ale Directivei 1. Colectarea liberă a deşeurilor provenite din vehicule de la fos tul proprietar 2. Certificat de dis trugere a vehiculelor scoase din uz 3. Lim itarea folos irii subs tanţelor periculoase pentru construcţia vehiculelor şi scăderea numărului celor care folosesc acest concept. 4. Integrarea unei cantităţi ridicate de materiale reciclate care provin din deşeurile vehiculelor scoase din uz, în noile vehicule ş i alte produse, pentru dezvoltarea pieţelor de materiale provenite din deşeuri. 5. Dezvoltarea de sis teme de colectare de către operatorii econom ici de reciclare a deşeurilor provenite de la vehicule, componentele fiind necesare reparării altor vehicule în cazul în care aceasta es te tehnic fezabilă.

5.3.2 Generarea vehiculelor scoase din uz În anul 2005 Regiunea 4 genera aproximativ 30,000 vehicule scoase din uz. Acest lucru

presupune că media de viaţă a unui vehicul înainte de eliminare es te de 13 ani ş i erau aproximativ 380,000 cam ioane, autobuze, automobile înregis trate în regiune. Numărul es timat de vehicule scoase din uz es te de aş teptat să crească cu aproximativ 4 %/an de-a lungul perioadei de programare, direct proporţional cu creş terea numărului de vehicule motorizate din regiune. Tabel nr.5.3.2 : Vârsta şi num ărul de vehicule motorizate în Regiunea 4

Regiunea 4, Numâr de vehicule motorizate, automobil e,camioane ş i autobuze, 2003 Vârsta 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15

ani 16 – 20

ani >20 ani Total

Num ăr 72200 76000 68400 72200 91200 380 000 % 19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %

Sursa: PRGD Numărul es timat de vehicule scoase din uz es te de aş teptat să crească cu aproximativ

4 %/an de-a lungul perioadei de programare, direct proporţional cu creş terea numărului de vehicule motorizate din judet.

5.3.3 Colectarea În prezent, echipamentul actual al facilităţilor, pentru dezasamblare ş i reciclare a

vehiculelor scoase din uz es te în general de un nivel tehnic scăzut ş i încă nu sunt respectate cerinţele operaţionale tehnice m inime descrise în anexa 1 a Directivei privind Vehiculele scoase din uz. Acestea ar trebui îmbunătăţite, dar vor cere inves tiţii în plus ş i sprijin econom ic pentru operatori. În Regiunea 4 în anul 2005 au fos t colectate 1203 vehicule. Alte 544 au fos t s tocate pentru tratamentul viitor. Din aces tea un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în s is temul vehiculelor scoase din uz. Tabel nr.5.3.3 - Vehicule procesate.

An 2005 Jude ţ Vehicule colectate Vehicule tratate Vehicule

stocate Olt 158 140 18


68

Tabel nr. 5.3.4 Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz

15.1 Colectarea şi recuperarea S-a stabilit o reţea de colectare 2005 Recuperarea şi reciclarea a cel puţin 75 % din greutatea vehiculelor scoase din uz construite înainte de 01.01.1981

2007

15.2. Creşterea cantităţeii de componente reciclate şi recuperate provenite din dezasamblare,

Recuperarea şi reciclarea a cel puţin 85 % din greutatea vehiculelor scoase din uz construite după 01.01.1981

2007

5.4 . Apa uzat ă şi tratarea n ămolului din canalizare

5.4.1 Legisla ţie România a transpus legis laţia relevantă cu privire la apa uzată ş i tratarea nămolului. Aceasta es te prezentată în tabelul de mai jos : Tabel nr.5.4.1 : Legisla ţie

5.4.2 Obiective Ţintele pentru nămolul provenit din tratarea apei uzate sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 5.4.2 - Obiective Obiective

15.1.1. Prevenirea depozitării ilegale Incepând din 2007

15.1.2. Prevenirea deversării de nămol în apele de suprafaţă Incepând din 2007 15.1.3. Promovarea folos irii nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură

Incepând din 2007

15.1.4. Deshidratarea ş i pretratamentul în vederea coincinerării în ins talaţiile de obţinere a cimentului

Incepând din 2007

5.4.3 Starea actual ă În regiunea 4 exis tă doar o ins talaţie de tratare a apelor uzate , ins talaţia produce 15000 t/an de nămol, care es te depozitat într-un depozit temporar. În judeţ exis tă 5 s taţii de epurare a apelor uzate:(Slatina,Balş ,Caracal,Scorniceş ti,Corabia). Producţia de nămol din ins talaţiile de tratare a apei uzate va fi:

Legisla ţia UE Legisla ţia Româneasc ă Directiva nr. 86/278/CE privind protec ţia mediului, ş i în special a solului, atunci când n ămolul din canalizare este folosit în agricultur ă

Ordinul ministerial comun al MMGA şi MA PDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (M O no.959 din 19.10.2004).


69

Tabel 5.4.3: Estimari privid n ămolul uscat produs la instala ţiile de tratare a apei uzate, pe an

uscat t/zi 2003 2007 2010 2013

Olt 13 4757 4757 4757 4757 Sursa: Estimările Consultantilor

5.4.4 Opţiuni privind valorificarea energetica a n ămolului Anterior, folos irea nămolului de la ins talaţiile de tratare a apei uzate ca fertilizator pentru terenurile agricole a fos t o soluţie pentru elim inarea nămolului. Ordinul ministerial comun al MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (M O no.959 din 19.10.2004) prevede următoarele limite:. .

Tabel nr.5.4.4 : Limite permise privind metalele gr ele în soluri

Tabel nr.5.4.5 :Concentra ţiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru c a nămolul

să fie utilizat în agricultur ă

Metal greu Limita

mg/kg substan ţă uscat ă

Plumb 300 Cadmiu 10 Crom 500 Cupru 500 Nichel 100 Mercur 5 Zinc 2000 Cobalt 50 Arsenic 10 PCB 0,8 Hidrocarburi aromatice policiclice 5 Compusi organici halogenati 500

Metal greu Limita mg/ kg materie uscat ă (pH>6.5)

Plumb 50 Cadmiu 3 Crom 100 Cupru 100 Nichel 50 Mercur 1 Zinc 300


70

Tabel nr.5.4.5 : Valori limit ă pentru cantit ăţile de metale grele care pot fi ad ăugate annual în sol pe baza unei valori medii la 10 ani ( kg/ha/an)

Intrucât nămolurile provenite din ins talaţiile de tratare a apei uzate sunt relativ

cons is tente pot fi uşor de incinerat. Pentrul transportul aces tora într-un mod econom ic, sunt filtrate ş i apoi uscate. Apoi nămolul es te pompat în incinerator, sau s tocat, dacă es te solid. Posibilităţile de incinerare sunt în fabricile de ciment sau in ins talaţiile care folosesc drept combustibil lignitul. Pentru cantităţi mari, se poate utiliza incinerarea în pat fluidizat chiar pe amplasamentul ins talaţiilor de tratare a apei uzate.

Incineratorul cu pat fluidizat necesită o pre-tratare ş i uscare pentru a perm ite particulelor de nămol să fie dis tribuite pe toată suprafaţa patului fluidizat. În general, fiecare incinerator consumă între 2 ş i 8 tone pe oră din totalul solidelor. Principalii paşi sunt:

� deshidratarea mecanică a nămolului � uscarea term ică a nămolului � combustia în pat fluidizat � recuperarea căldurii/generator de abur � filtrare uscată � precipitator electros tatic � filtrarea fluxului de gaz

5.5 Deşeuri provenite din construc ţii şi demol ări Deşeurile din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD sunt următoarele:


856/2002) Tip de şeu

17 0101 Beton 170102 Cărămizi 170103 Ţigle şi materiale ceramice

170106* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţ igle, sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase

170107 Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţ igle, sau materiale ceramice altele decât cele specif icate la 170107

17 0201 Lemn 170202 Sticlă 170203 Mater iale plastice

170204* Sticlă, mater iale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase

Parametri Valori maxime Plumb 15 Cadmiu 0,15 Crom 12 Cupru 12 Nichel 3 Mercur 0,1 Zinc 30


71


856/2002) Tip de şeu

17 0401 Cupru, bronz, alamă 170402 Aluminiu 170403 Plumb 170404 Zinc 170405 Fier şi oţel 170406 Staniu 170407 Amestecuri metalice 170409* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase

170410* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase

170411 Cabluri, altele decât cele specif icate la 170410

5.5.1 Legisla ţie şi obiective Regiunea nu are încă obiective specifice pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Obiectivele propuse sunt date mai jos împreună cu sarcinile specifice care trebuie atinse. Tabel nr.5.5.1 - Obiective propuse 13.1.1. Tratarea deşeurilor contam inate din construcţii ş i demolări pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/ş i elim inarea finală în s iguranţă

Începând cu 2007

13.1.2. Tratarea deşeurilor contaminate provenite din drumuri, clădiri ş i săpături pentru valorificare sau/ş i elim inare finală în siguranţă

În permanenţă

13.1.3. Refolos irea ş i reciclarea deşeurilor din construcţii ş i demolări dacă nu au fos t contam inate.

În permanenţă

13.1.4. Refolos irea şi reciclarea deşeurilor provenite din săpături, dacă aces tea nu au fos t contaminate

În permanenţă

13.1.5. Implementarea tehnologiei de reciclare ş i valorificare materială pentru 50% din deşeurile rezultate în urma construcţiei de drumuri

În permanenţă

13.1.6. Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deşeurile din construcţii ş i demolări ce nu pot fi valorificate.

În permanenţă

5.5.2 General Deşeurile provenite din construcţii ş i demolări, sunt constituite din două componente individuale: deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Aceste deşeuri provin din: infras tructura construcţiilor ş i clădirilor, total sau parţial demolate, din reparaţia drumurilor, etc. - Cantitate şi con ţinut Deşeurile provenite din construcţii ş i demolări reprezintă în ţările UE aproximativ 25 % din deşeuri, ele provenind în mare parte din demolări ş i renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcătuite din materiale cum ar fi cărămizi, beton, lemn, s ticlă, metale, plas tic, solvenţi, azbest, sol excavat, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul.


72

Grafic 5.5.1- Con ţinutul de şeurilor provenite din construc ţii şi demol ări

(Sursa, EIONET 2005) - Căi de gestionare Principala metodă ce va fi utilizată pentru tratarea şi elim inarea deşeurilor provenite din construcţii ş i demolări es te reciclarea, cu o rată de reciclare de pes te 80 % . -Ac ţiunea asupra mediului Deşeurile provenite din construcţii ş i demolări au fos t identificate ca o prioritate a fluxului de deşeuri de către UE. Datorită volumului mare de deşeuri provenite din construcţii ş i demolări es te necesar un spaţiu mare de depozitare. Aceste deşeuri neces ită resurse ş i tehnologii pentru separarea ş i recuperarea deşeurilor provenite din construcţii ş i demolări, tehnologii acces ibile ş i în general puţin cos tisitoare.

5.5.3 Generarea În prezent doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări es te raportată. De exemplu, aces te deşeuri se utilizează ca material de umplutară (împtumut), fapt mai mult sau mai puţin legal. Datele s tatis tice privind generarea anuală a deşeurilor provenite din construcţii ş i demolări, lipsesc. Deşi s tatele membre sunt neconsecvente în definirea deşeurilor provenite din construcţii ş i demolări, aces tea sunt totuş i cons iderate ca fiind cca. 25% din totalul deşeurilor generate.

5.5.4. Colectarea Multe din deşeurile porvenite din construcţii ş i demolări sunt reciclabile ş i pot fi reutilizate în producerea de balas t pentru drumuri, sau refolos ite în producerea de ciment, dacă exis tă facilităţi adecvate. UE a raportat o descreş tere a depozitării de deşeuri provenite din construcţii ş i demolări când taxele de depunere sunt mai mari decât cele încasate de firmele de reciclare. Cantitatile pot fi reduse sem inificativ prin folos irea unei simple mărunţiri ş i a unei facilităţi de sortare care poate recupera de la 60 la 70% din deşeurile provenite din construcţii ş i demolări. Asemenea facilităţi pot cos ta între 3-4 m ilioane EURO pentru o s tructură ce suportă 500t/zi de deşeu mărunţit. Es te de dorit ca cos turile de reciclare să fie mai m ici decât cos tul de depozitare. Acest lucru ar putea da un impuls pentru creş terea reciclării.


73

Figura 5.5.1-Instala ţie de m ărun ţire a de şeurilor provenite din construc ţii şi demol ări

(Sursa: Nordberg)

Tabel nr.5.5.2- Costul de colectare şi de depunere Cantit ăţi de deşeu/m³ de cl ădire m³/m³ de

volum % %

0,01-0,05 0,5-0,8 -Lucrări de structură 25-33 -Lucrări de f inisaje 67-75

Renovare şi modif icare 0,1-0,5 1,2-1,9

În Europa, de la lucrările de construcţie a unei clădiri de mărime medie de 1000m 2, poate fi colectată o cantitate de deşeu de 10-50m 3, în timp ce de la lucrările de renovare ale aceleiaş i clădiri rezultă cantităţi de deşeuri de cca zece ori mai mari. Pentru deşeurile nesortate cos turile de depozitare pot fi de până la 100 €/tonă, în timp ce pentru cele sortate sunt îin jurul valorii de 30 €/tonă. - Introducerea sistemului de colectare În timpul introducerii s is temului de colectare, aceasta ar trebui să fie lips ite de taxe pentru colectarea unor cantităţi mici de deşeu de la proprietarii de gospodării. Mai târziu, după ce sis temul va fi implementat şi acceptat în totalitate, o taxă va putea fi aplicată. Cantităţi mari de deşeuri provenite din construcţii ş i demolări ar trebui transportate direct la depozite prin firme de construcţie cu taxe care să reflecte cos turile reale de tratare ş i depozitare Un s is tem de colectare pentru deşeurile provenite din construcţii ş i demolări necesită o implementare adecvată. Campanii publice de informare ar trebui des făşurate, având ca scop identificarea clară a taxelor şi procedurilor

5.5.5.Depozitarea Deşeurile provenite din construcţii ş i demolări trebuie depuse pe un depozit controlat dar nu neapărat conform , în special dacă materialul es te în mare parte inert. Presupunând o colectare de 90% ş i o rată de reciclare de 60% pentru 2013, următoarele cantităţi vor trebui depuse.


74

Tabel nr.5.5.3 - De şeuri din construc ţii şi demol ări. Kt/an

Deşeuri prov enite din construc ţii şi demol ări, Kts/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rata de gen erare kg/loc. /an 250 116 112 109 105 102 98 95 92 88

Rata de reciclare 0% 0% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Rata de colectare 20% 25% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Reciclate kt 0 0 0 4,2 10,2 17,6 26,6 36,8 47,5

Depozit kt 23,2 28 32,7 37,8 40,8 41,2 39,9 36,8 31,7

Depozit m3 den sitate 2 11,6 14 16,4 18,9 20,4 20 ,6 19,9 18,4 15,8

5.5.6 Recomand ări privind aplicarea de şeurilor provenite din construc ţii şi demol ări Deşeurile provenite din construcţii şi demolări (C&D) provin de la lucrări de construcţie, renovare, reparaţie, demolarea caselor, s tructurilor de clădiri mari, drumuri, poduri, diguri. Deşeurile C&D conţin lemn, oţel, beton, gips , zidărie, tencuială, metal, ş i as falt. De remarcat faptul că deşeurile din C&D pot conţine materiale periculoase cum ar fi azbest ş i plumb. Deşeurile din construcţii şi demolări fac parte din categoria deşeurilor provenite din industrie. PRGD include următoarele obiective ş i ţinte pentru DCD, dintre care următoarele sunt principale.

− Colectarea separată a DCD periculoase ş i nepericuloase, începând cu anul 2007;

− Tratarea DCD contam inate pentru a reduce pericolul as tfel încât să fie depozitate în s iguranţă, în curs de realizare;

− Crearea de capacităţi de tratare ş i recuperare: în curs de realizare;

− Depozitarea adecvată a deşeurilor care nu pot fi recuperate, începând cu anul 2007. MTCT, ARPM ş i ALPM sunt responsabile pentru inventarierea cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări şi de asemenea au responsabilitatea de a raporta cantităţile de deşeuri recuperate din C&D. Se recomandă ca autorităţile locale să motiveze companiile private sau companiile locale de construcţie de a recicla deşeurile provenite din construcţii ş i demolări. Aceste companii vor fi responsabile pentru colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor provenite din construcţii ş i demolări. Se sugerează ca în cursul procedurii de Evaluarea a Impactului asupra Mediului anterioară emiterii Aurorizaţiei de Construire să se s tabilească cu claritate locul de elim inare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Es te recomandat ca Cons iliile Locale să introducă un paragraf în contractele lor cu privire la repararea s trăzilor, cons truirea s trăzilor, cons truirea unor noi clădiri, ca şi lucrările de renovare ş i modificare, prin care să se impună depozitarea deşeurilor numai la depozitele autorizate. În licitaţii, firmele ar trebui să specifice fondurile necesare pentru depozitarea deşeurilor provenite din construcţii ş i demolări.


75

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE Acest capitol evaluează altenativle tehnice, operaţionale ş i financiare pentru judeţul Olt, în vederea colectarării, reciclării, tratării şi depunerii deşeurilor. Ca bază, aces t capitol cons ideră Obiectivele specificate în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt date în capitoul 4. În ceea ce privesc previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 ş i nevoile de tratare, es te acordată aici o atenţie specială atingerii tintelor de deversare a deşeului bioderadabil ş i de reciclare a ambalajelor. Bazându-se pe date ,alternativele tehnice, operaţionale şi financiare explicate aici, es te de aş teptat că fiecare judeţ va alege ş i va dezvolta printre tehnicile sale alternative aici menţionate, planul local sau judeţean de implementare, în vederea atingerii ţintelor . În aces sens, se aş teaptă ca fiecare judeţ/municipalitate să-ş i bazeze decizia pe : - puterea de plată a judeţului sau a municipalităţii; - eficienţa cos tului (soluţia cos tului cel mai m ic) ş i - impactul socio-economic. Pentru a atinge aceste cerinţe, generatorii de deşeuri vor fi nevoiti să-ş i schimbe semnificativ practicile curente de ges tiune a deşeurilor, care numai parţial sau local îndeplinesc obiectivele locale. Dintre aces te obiective, cel mai important se referă la practicile noi de operare şi cos t:

1. colectarea a aproape 100% de deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 ş i 100% din zona urbană până în anul 2013) ş i apoi depunerea lor pe terenuri de depozitare judeţene, salubre;

2. sortarea extinsă pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013;

3. deversarea a 50% din deşeurile biologice de pe terenurile de depozitare până în 2013, bazându-ne pe date (cantităţi) din 1995;

4. obiective specifice pentru fracţii de deşeuri colectate separate (discutate în capitolul 5, Fluxuri Specifice de Deşeuri).

Decizia de a responsabiliza autorit ăţile regionale, Jude ţene, Municipale şi Comunale despre Planul de Gestiune a deşeurilor ba zându-se pe:

- ţinte locale şi naţionale; - conjunctura geografică şi contexul socio-econom ic; - nivelul de servicii pe care îl doresc; - capacitatea de plată şi pos ibilităţile de finanţare; - Planul de Gestiune a Deşeurilor Naţional, Regional, implementare, norme ş ii calendar.

-Arii de operare şi decizie în gestionarea de şeurilor

Pentru a atinge ţintele cuantificate ale managementului deşeurilor, respectând capacitatea lor de plată şi găs irea nivelului de servicii dorit, municipalităţile ş i comunele vor trebui să ia în cons iderare numeroase formulări ale Planului de Implementare pentru Managemetului Deşeurilor. Printre cele mai relevante se numără:

- Obiective ş i ţinte - Colectare ş i sortare selectivă pentru gospodării, containere necesare, mărime, culoare,

parteneriat, etc. - Frecvenţa serviciilor de colectare a deşeurilor (inclusiv mărimea echipajului, măsura,

caracteris tici tehnice, număr de vehicule pentru colectare), - Utilizarea punctului verde pentru s is tem (impactul asupra manufacturilor, celor care

vând cu amănuntul, gospodăriilor)


76

- Locaţii, specificaţii tehnice, ş i planuri pentru: puncte de colectare, s taţii de trans fer, s taţii de sortare, s taţii de compostare, facilităţi de tratare (incineratoare / TBM), facilităţi de reciclare, terenuri de depozitare,

- Structura tarifelor ş i taxelor - Finanţarea ş i posibile fonduri obţinute prin scheme de grant / contribuţia locală la

principalele facilităţi - Gradul de implicare al operatorilor sectorului privat (concesiuni, acorduri de construcţie,

trans fer ş i operare, contracte de ges tiune, contracte de servicii) - Monitorizarea funcţiilor s is temului, participarea publicului ş i disem inarea informaţiei.

Bazându-se pe deciziile de mai sus , fiecare localitate va alege alternative tehnice pentru inves tiţiile ţintite pentru:

- Vehicule de colectare ş i sortare şi containere m ixte pentru deşeuri - Staţii sau zone de trans fer şi colectare - Echipament de sortare ş i centre de sortare - Centre de tratare (s taţii de compostare, incineratoare, scheme bio-mecanice), - Terenuri de depozitare salubre în zona rurală.

6.1. Prezentarea tehnicilor poten ţiale

Plecând de la analiza s ituaţiei exis tente s tudiază mai multe opţiuni pentru componentele s is temului de ges tionare a deşeurilor a ales următoarele variante: a. Colectarea selectiv ă a deşeurilor şi transportul specializat , care includ: Colectarea deşeurilor are în vedere as igurarea capacităţilor de colectare în concordanţă cu numărul de locuitori ş i cantităţile de deşeuri generate:

− colectarea exhaustivă:

� în zonele urbane, în care în prezent sunt colectate doar cca. 73% din deşeurile generate, se vor construi platforme betonate pe care să fie amplasate containerele, vor fi înlocuite containerele vechi ş i deteriorate cu altele noi, as tfel încât să fie îndeplinit obiectivul ca până în anul 2013 aria de colectare a deşeurilor municipale să fie de 100%;

� în zonele rurale în care doar 1% din populaţie beneficiază de servicii de colectare, ş i acelea efectuată cu mijloace rudimentare va fi as igurată extinderea colectării deşeurilor municipale până la acoperirea în anul 2009, a 80% din aria de colectare;

− colectarea deşeurilor reciclab ile În prezent colectarea deşeurilor reciclabile es te organizată numai în principalele trei oraşe din judeţul Olt. În oraşe colectarea es te organizată de companii private. În proiect es te prevăzută amenajarea unor platforme speciale pentru 3 sau 6 containere în care să fie colectate diferitele tipuri de deşeuri reciclabile. Deşeurile reciclabile care se vor colecta sunt: În zona urbană se va colecta:

• hârtie/carton (provenită din ambalaje sau nu), • ambalaje de s ticlă , • ambalaje de plas tic ş i de metal.

În zona rurală se va colecta: • ambalaje de s ticlă .

− colectarea fluxurilor speciale de deşeuri


77

• deşeuri menajere periculoase în proiectul ISPA es te prevăzut numai serviciul de colectare nu ş i procesarea lor ulterioară. În depozitele judeţene nu vor fi prim ite deşeurile periculoase, managementul lor ulterior colectării urmând sa fie încredinţat unui operator autorizat care să asigure tratarea, reciclarea ş i/sau depozitarea în amplasamente autorizate. În zonele urbane vor fi înfiinţate unităţi mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spaţii speciale în incinta s taţiilor de trans fer;

• nămol de la s taţii de epurare - depozitele ecologice ce fac parte din proiectul de management al deşeurilor solide sunt proiectate pentru a primi numai nămoluri uscate, numai nămoluri inerte ş i numai într-o proporţie de maximum 1:10 cu celelalte deşeuri solide acceptate (cum es te s tipulat de Ord. 757/2004). În mod normal tipul de nămol care es te prevăzut a fi acceptat es te doar cel rezultat în urma epurării levigatului, dar prevederea de acceptare a nămolurilor în proporţie de o zecime din volumul total de deşeuri creează pos ibilitatea de depozitare a unei anum ite cantităţi de nămoluri;

• deşeuri volum inoase - în proiect es te prevăzută numai colectarea acestor deşeuri, urmând ca procesarea lor ulterioară să fie realizată de o companie autorizată de reciclare;

• vehicule scoase din uz - în mod curent deşeurile voluminoase nu constituie un flux separat de deşeuri. În viitor în zonele urbane vor fi înfiinţate unităţi mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spaţii speciale în incinta s taţiilor de trans fer. În proiect es te prevăzută numai colectarea acestor deşeuri, urmând ca procesarea lor ulterioară sa fie realizată de o companie autorizată de reciclare;

• deşeuri din construcţii şi demolări - în viitor aces ta va fi unul din fluxurile de deşeuri care vor fi reciclate ş i valorificate;

• deşeuri de echipamente electrice şi electronice – DEEE - în judeţ exis tă puncte de colectare a aces tor deşeuri. Teoretic aces t fux de deşeuri va trebui să se întoarcă la producător pentru recuperarea componentelor, dar nu se realizează întotdeauna acest deziderat. În viitor în zonele urbane vor fi înfiinţate unităţi mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spaţii speciale în incinta s taţiilor de trans fer, in cadrul prezentului proiect fiind prevăzută numai organizarea colectării DEEE nu ş i procesarea ulterioară, care va fi încredinţată unei companii autorizate de reciclare.

− transportul deşeurilor Obiectivele privind colectarea ş i transportul deşeurilor sunt: as igurarea s is temelor de transport adaptate la numărul de locuitori şi la cantitatea deşeurilor generate (modernizarea s is temelor de transport); as igurarea celor mai bune opţiuni pentru transportul deşeurilor, corelate cu activităţile de reciclare ş i de depozitare finală; cons truirea de s taţii de trans fer, corelată cu anii prevăzuţi pentru închiderea depozitelor exis tente. În prezent transportul deşeurilor se face direct la depozitele de gunoi care exis tă la marginea fiecărui oraş . Mijloacele de transport sunt învechite ş i în număr insuficient. La sate, acolo unde se face colectarea deşeurilor, transportul se face cu căruţe. Proiectul prevede achiziţia de vehicule de transport în număr ş i capacitate suficientă fiecărei zone de colectare. Se vor folosi:

• compactoare cu 3 axe EURO4 CAT de 16m³ şi 24m³, pentru colectare exhaustivă a deşeurilor;

• compactor cu 3 axe EURO4 CAT 24m³, pentru colectarea deşeurilor reciclabile;

• camioane EURO4 CAT cu 3 axe ş i remorci cu 2 axe cu capacitate maximă de transport de 43,5 t (2 containere, acoperite de 27,8 m³),pentru trans fer.

Deşeurile vor fi transportate la Staţiile de trans fer ce urmează să fie construite. Stocarea în s taţiile de trans fer va fi pentru maximum 24 h. Şi apoi vor fi încărcate în containere de


78

capacitate mai mare, cu care vor fi trim ise la depozitul ecologic judeţean, pentru sortare şi/sau depozitare definitivă. b. Sortarea de şeurilor ; Staţia de Sortare a deşeurilor va fi amplasată în incinta depozitului judeţean, ş i va fi compusă din ins talaţii de sortare (automată şi manuală), ins talaţii de balotare ş i ambalare a produselor reciclabile şi facilităţi de expediere a materialelor spre unităţile de reciclare. Materialele sortate sunt:

• hârtie şi carton; • ambalaje de plastic şi metal;

Reziduurile de la sortare vor fi depozitate în depozitul ecologic. c. Depozitarea De şeurilor Solide

− stocare temporară – staţii de transfer;

• în prezent nu exis tă s taţii de trans fer în judeţul Olt;

• se vor construi s taţii de trans fer în localităţile Balş, Caracal, Corabia şi Scorniceşti;

• dis tanţele de la aces te s taţii de trans fer la depozitul judeţean ce se va construi la Bălteni vor fi: Balş : 45 km , Caracal: 60 km , Corabia: 101 km şi Scorniceş ti: 32 km ;

• se vor folos i ş i proiectele realizate deja prin programele PHARE – pentru Caracal, Corabia ş i Scorniceş ti.

− depozitare finală – depozit deşeuri Au fos t analizate două amplasamente disponibile pentru depozitul ecologic judeţean de deşeuri, la Bălteni şi la Perieţi . A fos t aleasă varianta Bălteni. La alegerea amplasamentului ş i proiectarea depozitului s -a urmărit îndeplinirea solicitării Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor – PRGD- privind evacuarea deşeurilor în concordanţă cu reglementările legis lative, as tfel încât să se asigure protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului. Amplasamentul se află în partea central-nordică a judeţului Olt, într-o zonă agricolă, la 12 km es t de Slatina între satele Barca, Recea şi Bălteni. Drumurile dintre satele Valea Mare, Barca ş i Recea fac legătura între drumul judeţean DJ653 ş i drumul naţional DN65. Drumul din satul Bălteni şi accesul direct la amplasament trebuie refăcute pe o dis tanţă de aproximativ 1,5 km . Depozitul de la Bălteni va fi un depozit de clasa „b”, va avea o suprafaţă de 30 ha şi va deservi o populaţie de cca. 490000 persoane. Depozitul va fi cons truit conform cerinţelor Directivei europene 1999/31/CE, transpusă în legislaţia românească prin HG 349/2005,ş i Ord. MMAP 757/2004. d. Compostarea de şeurilor, la surs ă Procentul de deşeuri biodegradabile în judeţul Olt es te de 52% în zonele urbane ş i 66% în zonele rurale. În zonele urbane deşeurile biodegradabile colectate sunt amestecate cu deşeurile menajere. Deşeurile din parcuri ş i grădini sunt depozitate. Deşeurile din parcuri ş i grădini sunt, în prezent depozitate, urmând ca în viitor să fie compostate în s itu, în parcuri ş i grădini, unde se vor amenaja arii special des tinate aces tui scop. În zonele rurale deşeurile din grădini sunt arse primăvara şi toamna. O parte semnificativă din deşeurile biodegradabile es te folos ită în gospodăriile individuale ca îngrăşământ şi mâncare pentru animale şi păsări. Restul deşeurilor biodegradabile es te de asemenea amestecat cu deşeurile menajere la rampele de gunoi.


79

Se poate concluziona că în mediul rural exis tă doar o experienţă în ceea ce priveş te prevenirea generării de deşeuri biodegradabile prin reutilizarea în propria gospodărie, dar nu exis tă experienţă în domeniul compostării deşeurilor. Judeţul nu are unitate de compostare sau s taţie de tratare mecano-biologică. Obiectivele PRGD prevăd promovarea tratării deşeurilor biodegradabile pentru a as igura o ges tiune ecologică raţională ş i o reducere a cantităţii depozitate includ:

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile orăşeneş ti depozitate la 75% din cantitatea totală produsă în 1995 până în 2010;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile orăşeneş ti depozitate la 50% din cantitatea totală produsă în 1995 până în 2013;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile orăşeneş ti depozitate la 35% din cantitatea totală produsă în 1995 până în 2016.

Analiza opţiunilor de compostare s -a făcut pentru: • compostarea centralizată, • compostarea individuală.

A fos t aleasă varianta compostării individuale, la sursă a deşeurilor biodegradabile, care es te aplicabilă în zonele rurale. Metoda prezintă avantajele:

• reduce cheltuielile de colectare; • reduce cheltuielile de transport; • reduce cheltuielile de tratare şi evacuare finală. Dezavantajele introducerii compostării individuale: • necesită cos turi ridicate pentru conş tientizarea opiniei publice, informarea ş i asis tenţa ş i monitorizarea tehnică;

• es te probabilă o rată de răspuns scăzută la introducerea noului s is tem de tratare a deşeurilor;

• cuantificarea fluxurilor de deşeuri biodegradabile deviate de la depozitare prin compostare individuală va fi dificilă, ceea ce va implica ş i controlul eficienţei aces tei acţiuni.

Pentru regiunile urbane, soluţia aleasă ar trebui să fie compostarea centralizată. În combinaţie cu sortarea ş i reciclarea, compostarea duce la o reducere semnificativă a cantităţii de deşeuri, care nu va mai fi depozitată. Au fos t analizate şi variante de tratare a deşeurilor biodegradabile din zonele urbane, prin compostarea centralizată. S-a ajuns la concluzia că, pentru moment, nu exis tă cerinţă de implementare a colectării separate a “bio-deşeurilor” din gospodăriile zonelor urbane. e. Inchiderea depozitelor şi rampelor care nu corespund legisla ţiei de depozitare a

deşeurilor . În judeţul Olt sunt în prezent 6 depozite ş i au fos t inventariate un numar de 351 rampe de gunoi în zona rurală. Dintre aces tea doar depozitul de la Caracal are o suprafaţă mai mare, 6 ha, dar cantitatea de deşeuri depozitate es te doar de 120000 m 3, depozitul Slatina, deşi nu are o suprafaţă decât de 4 ha are o capacitate proiectată de 1020000 m 3. Depozitul Drăgăneş ti–Olt are o suprafaţă de 2 ha ş i un volum de 200000 m 3. Restul depozitelor au suprafeţe şi volume m ici, majoritatea fiind chiar mai m ici de 1 ha. Obiectivele PRGD privind închiderea depozitelor şi rampelor de gunoi sunt:

• reducerea activităţii depozitelor de clasă “b” din zona urbană care nu sunt conforme, • supraveghere închidere ş i pos t-închidere a depozitelor care nu sunt conforme, • închiderea ş i salubrizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zonele rurale,


80

• asigurarea capacităţii necesare pentru evacuarea deşeurilor prin promovarea ins talaţiilor de evacuare primară la nivelul zonei.

Închiderea rampelor şi a depozitelor es te o combinaţie între procedura s tandard de închidere ş i procedura simplificată. As tfel: depozitele vor fi închise conform Ord 757/2005 iar rampele vor fi închise prin metoda s implificată prezentată în Ord. 1274/2005. Situaţia depozitelor municipale ş i orăşeneş ti exis tente poate fi descrisă după cum urmează:

• capacitatea depozitului es te pe cale de a se term ina sau es te deja depăş ită;

• nu exis tă izolarea bazei la nici un depozit;

• nu exis tă tratarea levigatului;

• nu au autorizaţie de funcţionare; Termenul lim ită de închidere a depozitelor ş i a rampelor de gunoi a fos t s tabilit deja ş i a început cu depozitul Slatina închis în 2007, depozitele Drăgăneş ti Olt, Scorniceş ti şi toate rampele de gunoi din zonele rurale vor fi închise în 2009, iar depozitele Caracal , Corabia ş i Balş în 2017.

Staţii de transfer Diferite tipuri de tehnologie de transfer

O soluţie mai potrivită pentru zona rurală ar putea fi ins talarea s taţiilor de colectare care pot fi ins talate pentru 5-10% din cos tul s taţiilor de trans fer.

În unele cazuri, puncte de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate s taţii s imple de trans fer, ce neces ită doar o baza de ciment ş i containere de 1,1 mc sau de 5-10 mc pentru trans ferul într-un vehicol de compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct într-un container deschis de 45 mc odată la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi localizate împreună mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fracţiunilor separate de deşeuri. Această soluţie ar fi cea mai bună din punct de vedere econom ic pentru aşezările mai m ici sau izolate ş i evită cos tul unei s taţii de trans fer dezvoltate complet. Pentru s taţiile de colectare, fiecare comună trebuie sa determine numărul şi locaţiile fiecărei s taţii. Trebuie acordată o atenţie specială selecţiei aces tor locaţii. Dacă sunt prea aproape de locuitori, aceş tia ar putea avea de obiectat în privinţa mirosului, a traficului vehiculelor ş i a zgomotului.

VEHICULE DE COLECTARE Utilizarea vehiculelor motorizate trebuie să îndeplinească cerinţele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/1997 privind s tarea drumurilor.

Tonajul maxim total permis vehiculelor es te: Vehicule motorizate: – cu 2 osii: cu lungime mai mică de 4m = 16t; cu lungime egală sau pes te 4m = 17t; – cu 3 osii: 22t; Remorci: – cu 2 osii: cu lungime mai mică de 4m = 16t; cu lungime egală sau pes te 4m = 17t; – cu 3 osii: 22t.

Alegerea vehiculelor se va face cu grijă, as tfel încât greutatea lor să nu depăşească lim itele de greutate ale drumului sau podului (se vor folos i mai multe os ii pe cam ion sau camioane mai m ici). Calculul necesarului de vehicule se bazează pe balanţa de timp a unui drum de la garaj, la zona încărcare la capacitate cu deşeuri, transport la s taţia de trans fer sau depozit ş i descărcare deşeuri.


81

Vehiculele ce se vor achiziţiona pentru colectarea deşeurilor vor fi de generaţie nouă, cu motoare Diesel, cu zgomot redus şi poluare conform standard Euro 4 . Vehicule utilizate la transport se împart în următoarele categorii funcţionale:

- compactoare cu 3 axe EURO4 CAT de 16m³ şi 24m³, pentru colectare exhaustivă a deşeurilor;

- compactor cu 3 axe EURO4 CAT 24m³, pentru colectarea deşeurilor reciclabile;

- camioane EURO4 CAT cu 3 axe ş i remorci cu 2 axe cu capacitate maximă de transport de 43,5 t (2 containere, acoperite de 27,8 m³),pentru trans fer. Cele 2 containere, acoperite de 27,8 m³ transportă în total 43,5 t repartizate pe un total de 5 axe.

Figura 6.4: Vehicul de compactare a deşeurilor tipic UE

CONTAINERE DE COLECTARE Judeţul Olt deja foloseş te cele mai obişnuite containere de colectare. Acestea includ

pubele de plas tic pe roţi de capacitate 120 si 240L pentru cele mai multe gospodării ş i pentru firmele mici. Aceste vehicule sunt de obicei în proprieatea gospodăriilor sau a firmelor. Firmele mai mari, zonele comerciale ş i pieţele pot folos i euro pubele mai mari, de 1,1 litri (fie din metal sau plas tic, deş i cele din metal sunt mai robuste). În s fârş it, ins tituţiile, supermarket-urile şi indus tria folosesc de obicei containere de metal de 5-10 mc pe care le pot împrumuta de la un operator de colectare a deşeurilor ş i pentru care pot plăti o sumă adiţională pentru fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate). Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi de asemenea echipate cu containere de compactare care sunt colectate prin ridicarea cu un cârlig. Fiecare container poate avea o capacitate de 1-1,5 sau 10 m 3. Deşeurile sunt colectate periodic.

Pe baza predominării populaţiei urbane sau rurale, frecvenţa colectării deşeurilor, fiecare comună neces ită determ inarea unui număr, tip, locaţie sau parteneriat cu operatorii serviciilor de salubritare în colectarea deşeurilor Sortarea de şeurilor de ambalaje în vederea recicl ării

Scopul unei ins talaţii de sortare es te separarea din amestecuri de deşeuri municipale ş i din comerţ a fracţiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plas ticul, s ticla, lemnul ş i metalele. Ins talaţiile de sortare a deşeurilor de ambalaje colectate în amestec (plas tic, s ticlă, metale) sunt ins talaţii mai complexe din punct de vedere constructiv decât ins talaţiile de sortare a hârtiei. În urma procesului de sortare rezultă:

� deşeuri care sunt valorificate material – circa 60 %; � deşeuri care sunt valorificate energetic – circa 15 %;

Figura 6.3 – Camion cu remorc ă


82

� o parte din res turile de sortare, materialele deranjante ş i cele cu conţinut de poluanţi, care trebuie elim inate – circa 25 %.

Alternative tehnice de tratare a de şeurilor biodegradabile Compostarea

Deşeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnării deşeului înapoi în cadrul ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare es te foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în s taţii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazează pe omogenizarea ş i amestecarea deşeurilor urmată de aerare ş i adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obţinerea unui material s tabilizat de culoare închisă, bogat în substanţe hum ice ş i fertilizanţi. Soluţiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu preţ scăzut fără aerare forţată ş i prin cea mai avansată tehnologic, cu aerare forţată ş i controlul temperaturii.

Staţiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei s taţii de compostare es te de 10.000 până la 30.000 tone pe an.

Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi, într-o anumită măsură hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bună.

Staţiile de compostare includ unele / toate unităţile tehnice următoare: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/ş i balis tice, grătare (locaţie), tocătoare, echipament de amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, s is teme de irigare, s is teme de aerare, s is teme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, s is teme de control ş i direcţionare.

Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt s tivuite cu o s tructură ce perm ite difuzia oxigenului şi cu un conţinut de substanţă uscată ce favorizea ză creş terea microbiană. Temperatura biomasei creş te datorită activităţii m icrobiene ş i proprietăţilor izolatoare a materialului s tivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile ş i apoi descreş te încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene ş i a sem inţelor de buruieni. Avantaje şi dezavantaje Avantaje

� Tehnologie simplă, durabilă ş i ieftină (cu excepţia compostării în container); � Aproximativ 40-50% din masă (greutate) es te recuperată pentru dezvoltarea plantelor; � Recuperare maximă a fertilizanţilor cerută de s is temele agricole de intrare m ică (adică P,

K, Mg ş i microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului; � Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice ş i azot care se eliberarează

încet, necesară în cazul gradinăritului de peisaj ş i a horticulturii; � Elim ină sem inţele ş i agenţii patogeni din deşeu; � Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe ins talaţii fără aerare

forţată); � Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu filtre).

Dezavantaje � Neces ită separarea la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclus iv informarea

continuă a generatorilor de deşeuri; � Trebuie dezvoltată ş i întreţinută o piaţă a compostului; � Em isii periodice a componentelor m irositoare, în special când se tratează deşeuri

municipale biodegradabile;


83

� O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon;

� Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruş i, şobolani, muş te) când se tratează deşeuri municipale biodegradabile;

� Es te necesar personal ins truit când se tratează deşeuri municipale biodegradabile. Compostarea individual ă

Din procesul de compostare rezultă compostul, produs ce contribuie la îmbunătăţirea s tructurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi composteze deşeurile organice proprii. Deoarece în această zonă majoritatea deşeurilor produse sunt de natură organică, compostarea individuală es te cea mai recomandată opţiune.

Principale opţiuni tehnice de compostare individuală sunt compostarea în grămadă sau compostarea în container. Fermentarea anaerob ă

Fermentarea anaerobă es te metoda de tratare biologică care poate fi folos ită pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conţinută în deşeurile municipale biodegradabile. În plus , reziduurile solide generate în timpul procesului sunt s tabilizate. Procesul generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) ş i o fracţie fibroasă.

Deşeurile pot fi separate în fracţii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracţia lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea necesară pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute as tfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folos ire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie m ică în volum , dar bogată în fos for, care es te o resursă valoroasă şi insuficientă la nivel global. Fermentarea separat ă, metoda uscat ă

În fermentarea separată, metoda uscată, deşeurile organice sunt mai întâi mărunţite într-un tocător pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deşeul es te apoi s itat ş i amestecat cu apă înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare (conţinut de substanţă uscată de 35%). Procesul de fermentare es te condus la o temperatură de 25-55oC rezultând în producerea de biogaz ş i biomasă. Gazul es te purificat ş i folosit la un motor cu gaz. Biomasa es te deshidratată ş i, deci, separată în 40% apă ş i 60% fibre ş i reziduuri (având 60% substanţă uscată). Fracţia rejectată es te eliminată, de exemplu trim isă la depozitare. Apa uzată care se produce în timpul procesului es te reciclată în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare. Fermentarea separat ă, metoda umed ă

În fermentarea separată, metoda umedă, deşeurile organice sunt încărcate într-un tanc unde sunt trans formate într-o pas tă (12% substanţă uscată). Pas ta es te mai întâi supusă unui proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratată. Pas ta deshidratată es te apoi hidrolizată la 40oC înainte de a fi deshidratată din nou.

Lichidul rezultat în treapta secundară de deshidratate es te direcţionat către un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz ş i apă uzată. Această apă es te reutilizată pentru formarea pas tei sau poate fi utilizată, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracţia fibroasă din treapta secundară de deshidratare es te separată în compost ş i fracţii de refuz care vor fi elim inate, de exemplu, la depozit. Compostul necesită, de obicei, o procesare ulterioară, înainte de a fi vândut. Biogazul es te purificat ş i utilizat într-un motor, rezultând electricitate, căldură ş i gaze de ardere. O parte din căldură poate fi utilizată pentru as igurarea unei temperaturi s tabile proceselor de hidrolizare şi de filtrare biologică.

În aces t proces, o tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm 3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclus iv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot ş i K-tot) rămâne în compost.


84

Co-fermentarea, metoda umed ă În co-fermentare, metoda umedă, deşeul organic es te mărunţit ş i s itat înainte de tratare.

Deşeul mărunţit es te apoi amestecat fie cu nămol de la s taţia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecată es te supusă întâi unui proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care es te efectuată la o temperatură de 35-55oC. Procesul generază biogaz ş i o biomasă lichidă, ce es te s tocată înainte de a fi folos ită ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul es te purificat ş i utilizat într-un motor rezultând electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi s tabile proceselor de igienizare ş i de fermentare.

O tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm 3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclus iv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot ş i K-tot) rămâne în fertilizantul lichid. As tfel es te pos ibil a se realiza o foarte mare recuperare şi utilizare a elementelor nutritive. Totuş i, trebuie subliniat faptul că fertilizanţii lichizi obţinuţi din nămol de la s taţiile de epurare orăşeneş ti es te mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obţinut din gunoiul de grajd. Avantaje şi dezavantaje

Următoarele avantaje ş i dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobică. Avantaje

� Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică (azot, fos for ş i potas iu) dacă materialul fermentat es te înglobat imediat după împrăş tiere pe terenul arabil;

� Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale. După fermentare, azotul es te mult mai acces ibil plantelor;

� Reducerea m irosurilor, când es te împrăş tiat pe terenuri arabile în comparaţie cu împrăş tierea materialului nefermentat;

� Producerea energiei neutre din punct de vedere al em is iilor de CO2, sub formă de electricitate ş i căldură

� Inlocuirea fertilizanţilor comerciali. Dezavantaje

� Neces ită separarea deşeurilor la sursă; � Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează folos irea în

horticultură sau grădinărit; � Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de s tabilirea metodei de tratare, în

afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică;

� Em isiile de metan de la s taţie ş i metanul nears din gazele de ardere (1- 4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.

Incinerare

Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniţial ş i se s terilizează componentele periculoase, generând, în acelaşi timp, energie term ică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur), de electricitate sau o combinaţie a aces tora.

Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca ş i la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. În unele cazuri se generează ş i ape uzate.

Nu sunt recuperate elementele nutritive şi subs tanţele organice.


85

Avantaje şi dezavantaje Avantaje:

� Proces bine cunoscut, ins talat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate ş i condiţii s tabile de operare;

� Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%, dacă se foloseş te cogenerarea de căldură ş i electricitate, sau numai căldură

� Toate deşeurile municipale solide, la fel ca ş i unele deşeuri indus triale, pot fi eliminate, nesortate, prin folos irea acestui proces;

� Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, ş i se compune în special din zgură ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se sortează ş i se spală;

� Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt s terile; � Producerea energiei neutre din punct de vedere al em isiilor de CO2, substituind arderea

combustibililor fos ili. Dezavantaje:

� Inves tiţii mari; � Sis tem mare de curăţare a gazelor de ardere; � Generarea de cenuş i zburătoare şi a produselor de la curăţarea gazelor de ardere, care

trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare);

� Generarea NOx ş i a altor gaze ş i particule.

Piroliza şi gazeificarea Piroliza

Piroliza es te o metodă termică de pre-tratare, care poate fi aplicată pentru a trans forma deşeul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid şi o fracţie carbonizată ţintind la separarea sau legarea compuş ilor chim ici pentru a reduce em is iile ş i levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metodă de tratare propriu zisă, dar, de cele mai multe ori, es te urmată de o treaptă de combustie ş i, în unele cazuri, de extracţia de ulei pirolitic.

Deşeurile sunt încărcate într-un siloz în care o macara amestecă materialul de intrare ş i mută aces t material într-un tocător ş i de aici într-un alt s iloz. Deşeul amestecat es te introdus apoi într-o cameră etanşă printr-un alimentator cu pâlnie, şurub sau pis ton. Deşeul mărunţit gros ier întră într-un reactor, în mod normal un tambur rotativ încălzit extern funcţionând la pres iunea atmosferică. In absenţa oxigenului, deşeurile sunt uscate ş i apoi trans formate la 500-700oC prin convers ie termo-chim ică, de exemplu dis tilare dis tructivă, cracare term ică ş i condensaţie, în hidrocarburi (gaz ş i uleiuri/gudroane) şi reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conţin carbon, cenuşă, s ticlă şi metale ne-oxidate.

Dacă temperatura procesului es te de 500oC sau mai m ică, procesul se numeş te uneori termoliză. Timpul de retenţie al deşeurilor în reactor es te tipic de 0,5-1 oră. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, es te condus la o s taţie de boilere, unde conţinutul energetic es te utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu es te adecvat folos irii într-un motor cu ardere internă ,din cauza conţinutului mare de gudroane din faza gazoasă, care va condensa în momentul în care gazul es te răcit înainte de intrarea în motorul cu ardere internă. Cracarea termică a gudroanelor din gaz, urmată de curăţarea gazului, poate rezolva neces ităţile de purificare.


86

Avantaje şi dezavantaje Avantajele pirolizei

� O mai bună reţinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenuşa de la arderea convenţională (la 600oC, temperatura procesului, reţinerea es te după cum urmează: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel ş i 70% cadmiu);

� Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide; � Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate

fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie m ic ş i emis ii foarte scăzute;

� Producerea energiei neutre din punct de vedere al em is iilor de CO2 substituind arderea combustibililor fos ili;

� Cantitate mai m ică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale; � Acidul clorhidric poate fi reţinut în sau dis tilat din reziduul solid; � Nu se formează dioxine sau furani; � Procesul es te adecvat fracţiilor dificile de deşeuri; � Producerea de zgură ş i alte reziduuri s terile.

Dezavantajele pirolizei � Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliză pentru a

preveni blocarea s is temelor de alimentare ş i transport; � Uleiurile/gudroanele pirolitice conţin compuş i toxici ş i carcinogeni, care, în mod normal,

vor fi descompuşi în timpul procesului; � Reziduul solid conţine aproximativ 20-30% din puterea calorifică a combustibilului primar

(deşeurile solide municipale), care, totuş i, poate fi utilizată într-o următoare zonă de ardere (unitate de incinerare/gazeificare);

� Cost relativ ridicat; � Alimentarea cu combustibil de rezervă es te necesară cel puţin în timpul pornirii.

Gazeificarea Gazeificarea es te o metodă de tratare term ică, care poate fi aplicată pentru a

trans forma deşeurile organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile ş i reziduuri. Gazeificarea es te, în mod normal, urmată de combustia gazelor produse, într-un furnal şi în motoare cu ardere internă sau în turbine s imple de gaz după o purificare corespunzătoare a gazului produs. Deşeurile mărunţite gros ier, câteodată deşeuri de la piroliză, intră într-un gazeificator, unde materialele ce conţin carbon reacţionează cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub formă de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1.400-2.000oC) depinzând de puterea calorifică, ş i include un număr de reacţii chim ice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenuşa es te, de cele mai multe ori, vitrificată ş i separată ca reziduu solid.

Principala diferenţă dintre gazeificare şi piroliză es te că prin gazeificare carbonul fixat es te, de asemenea, gazeificat. Staţiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. Gazeificatorul însuşi poate fi în contracurent sau nu, de tip cu s trat fix sau fluidizat sau, pentru s taţii mari, de tipul s trat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcţionând la presiunea atmosferică sau sub pres iune, atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. În unele cazuri, prima treaptă es te o unitate de uscare, în alte cazuri, o unitate de piroliză. Atât unităţile de piroliză cât ş i cele de gazeificare pot fi ins talate în faţa unui cazan ce funcţionează cu cărbune dintr-o uzină de producere a energiei, lucru ce favorizează arderea combinată cu un foarte mare raport energie/căldură.


87

Avantajele gazeific ării � Grad înalt de recuperare ş i folosire bună a deşeurilor ca resursă energetică (se poate

obţine o recuperare energetică de până la 85%, dacă se cogenerază electricitate ş i căldură sau numai căldură, es te posibil un câş tig energetic de 25-35%);

� Producerea energiei neutre din punct de vedere al em is iilor de CO2 substituind arderea combustibililor fos ili;

� O mai bună reţinere a metalelor grele în cenuşă în comparaţie cu alte procese de combustie, în special pentru crom, cupru ş i nichel;

� Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide (vitrificate); � Producerea de zgură ş i alte reziduuri s terile; � Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10

MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie m ic ş i em is ii foarte scăzute (sau poate fi curăţat de particulele de gudron şi utilizat într-un motor cu combustie internă);

� Cantitate mai m ică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale; � Sis temele de curăţare a gazelor de ardere pot reţine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2

etc., ceea ce conduse la em is ii scăzute; � Procesul es te adecvat lemnului contaminat.

Dezavantajele gazeific ării � Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare

pentru a preveni blocarea s is temelor de alimentare ş i transport; � Gazele conţin urme de gudroane cu compuş i toxici ş i carcinogeni care pot contam ina apa

de răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de spălare sau de tratare a aces teia ca deşeu chim ic;

� Proces complicat de curăţare a gazului în cazul folos irii aces tuia la un motor cu ardere internă;

� Arderea gazului produs generează NOx; � Reziduul solid poate conţine carbon neprocesat în cenuşă; � Costuri mari; � Disponibile pe piaţă sunt numai puţine unităţi, care nu sunt prototip.

Tratarea mecano-biologic ă Alături de incinerarea deşeurilor, tratarea mecano-biologică reprezintă o tehnică

importantă în ges tionarea deşeurilor municipale. În ins talaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale colectate în

amestec printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar, în final, res tul de deşeuri sunt inertizate biologic. Deşeurile inertizate biologic, care reprezintă circa 40 % din cantitatea totală introdusă în proces, sunt eliminate.

Depozitarea Construirea, amplasarea ş i cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice

sunt descrise tehnic de către Directiva privind depozitarea deşeurilor. În esenţă, un depozit ecologic es te o locaţie care as igură o protecţie a mediului şi a sănătăţii adecvată pentru elim inarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic es te echipat în mod caracteris tic cu:

� O zonă intermediară; � Un drum bun şi uşor accesibil pentru camioane; � O cabină de pază pentru păs trarea evidenţei ş i a controlului;


88

� Un cântar; � Un mic laborator pentru controlul deşeurilor; � Membrane de impermeabilizare (geomembrane şi geotextil) pentru a as igura

hidroizolarea ş i preluarea sarcinilor mecanice; � Un sis tem de monitorizare; � Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri); � Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (zilnic); � Elim inarea ş i captarea gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de

electricitate). Operaţiile speciale des făşurate la un depozit ecologic includ:

� înregis trarea cantităţilor de deşeuri; � controlul s trict privind deşeurilor perm ise ş i nepermise; � acoperirea zilnică a deşeurilor; � compactarea suprafeţelor de acoperire; � asigurarea acoperirii ş i închiderii; � controlul apei freatice; � monitorizarea regulată în timpul exploatării ş i după închidere.

6.2. Analiza comparativ ă a tehnicilor aplicabile În tabelul de mai jos se prezintă analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare

a deşeurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaerobă, incinerare, piroliză ş i gazeificare.

Tabel 6.2. - Analiza comparativ ă a tehnicilor aplicabile Metod ă biologic ă Metod ă termic ă

Compostare

Fermentare anaerobă

Incinerare Piroliz ă Gazeificare

Tehnologie cu rezultate dovedite, folosire

Da; foarte folosită Da; folosită Da; foarte folosită

Parţial; puţine staţi i

Parţial; puţine staţi i

Principiul de baz ă Degradare prin acţiunea

microorganismelor aerobice

Degradare prin acţiunea

microorganismelor

anaerobice

Combustie Conversie termochimi

că anaerobă

Conversie termochimic

ă

Costul trat ării Mic până la mare Mediu până la mare

Mediu până la mare

Mediu până la mare

Mare până la foarte mare

Adecv abilitate Bună Bună Bună Medie Depinde de tehnolgie

Deşeuri acceptate Numai deşeuri separate la sursă din cauză că doar

substanţa şi nutrienţii vor fi

recuperaţi pe cât posibil puri

Numai deşeuri umede

separate la sursă din

cauză că doar substanţa şi

nutrienţii vor fi recuperaţi pe

cât posibil puri

Toate deşeurile deoarece

tehnologia de curăţare a gazelor

este bună iar reziduurile solide sunt minimizate

prin reducerea

În particular

convenabilă pentru

fracţiile de deşeuri

contaminate, bine definite

Numai deşeuri uscate

separate dacă nu este combinată

cu o tehnologie de curăţare mai bună a gazelor de

ardere


89

Metod ă biologic ă Metod ă termic ă

Compostare Fermentare

anaerobă Incinerare Piroliz ă Gazeificare

volumului

Accept ă deşeu menaj er umed?

Da Da Da Posibil, dar în mod

normal nu

Posibil, dar în mod normal

nu

Accept ă deşeu menaj er uscat?

Da Da Da Da Posibil

Accept ă deşeuri din grădini şi parcuri?

Da Nu Da Da Posibil

Accept ă deşeuri de la hoteluri şi restaurante?

Da Da Da Da Posibil, dar în mod normal

nu

Accept ă hârtie şi carton?

Mici cantităţi de hârtie

Nu Da Da Posibil

Frac ţii de de şeuri excluse

Metal, plastic, sticlă (staţi i fără o tratare

avansată: nu se acceptă deşeuri de

origine animală)

Metal, plastic, sticlă, deşeuri

din grădini (staţi i fără o

tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de

origine animală)

Nu există Deşeu menajer umed

Deşeu menajer

umed

Disponibilitatea datelor de mediu

Solide Mare Medie - Mare Medie - Mare Medie Medie

Aer Scăzută Medie Medie - Mare Medie Medie – Mare Apă Medie – Mare Mare Mare Medie –

Mare Medie – Mare

Controlul mirosurior Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun

Bun

Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu - bun Bun Bun Bun

Recuperarea energiei Nu Da;

3200 MJ/t de deşeu

Da; 2700 MJ/t de

deşeu

Da; Aproximativ 70% din incinerare + energia conţinută

în produsul secundar

Da; La fel ca la incinerare

Ciclul carbonului (% din greutate)

50% în compost 50% în aer

75% în fibre/l ichide

25% ca biogaz

1% în solide

99% în aer

20-30% în solide

70-80% în aer

2% în solide 98% în aer

Recuperarea fertilizan ţilor (kg

fertilizant/tona de deşeu la intrare)

Da; 2,5-10 kg N 0,5-1 kg P 1-2 kg K

Da; 4,0-4,5 kg N 0,5-1 kg P 2,5-3 kg K

Nu Nu Nu

Produse pent ru 40-50% compost 30% fibre 15-25% 30-50% 15-25%


90

Metod ă biologic ă Metod ă termic ă

Compostare Fermentare

anaerobă Incinerare Piroliz ă Gazeificare

reciclare sau recuperare, (% din greutatea deşeurilor

introduse)

50-65% fluide cenuşă (inclusiv

zgură, sticlă)

produse carbonizate (inclusiv cenuşă, zgură, sticlă)

3% metale

cenuşă vitrificată (inclusiv

zgură, sticlă) 3% metale

Reziduuri c ătre alt ă tehnic ă de tratare a

deşeurilor sau pentru depozitare (% din

greutatea deşeurilor introduse)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă,

pietre)

3% cenuşă zburătoare

(inclusiv reziduuri de la curăţarea

gazelor)

2-3% reziduuri

de la curăţarea gazelor

2% reziduuri de la

curăţarea gazelor

Sursa: Managementul deşeurilor biodegradabile municipale, Agenţia Europeană de Mediu, ianuarie 2002 Tabel nr.6.3.Proiecte priv ind gestionarea de şeurilor în derulare în j ude ţul Olt

Program Localizare Denumire proiect An estimat

implementare Observa ţii

Phare

CES 2004 Municipiul Caracal

Organizare sistem de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul

Municipiului Caracal 2008

implementat

Phare

CES 2004

Orasul Corabia

Comuna Izbiceni

Sistem de colectare selectiva în oraşul Corabia si comuna Izbiceni

2008 implementat

Phare

CES 2004

Orasele Scornicesti

si Potcoava

Comunele: Optasi

Colonesti

Tatulesti

Sistem de colectare selectiva a deseurilor pe teritoriul localitatilor urbane

Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optasi si Colonesti, Jud.OLT

2008

implementat

ISPA

2005/RO/ 16/P/PA/ 001-

04

Judeţul

Olt

Pregătire aplicaţi i de finanţare pentru proiectul Sistem de Management integrat al deşeurilor în judeţul Olt

Incepind din 2009

Cuprinde: Master Plan la nivel

judeţean, Studiu de fezabilitate, Studii de teren, Analiza Cost-Beneficiu,

Analiză instituţională,

Evaluarea Impactului asupra

mediului.


91

Analiza posibilelor alternative de gestionare a de şeurilor municipale Metoda de decizie aplicată va avea următoarele etape:

1) Stabilirea obiectivelor ş i ţintelor. 2) Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor. 3) Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor. 4) Selecţia alternativelor fezabile pentru judeţ. 5) Evaluarea rezultatelor ş i s tabilirea alternativei optime pentru judeţ.

Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor Conform angajamentelor asumate de România în procesul de negociere la aderarea

la UE pe teritoriul judeţului Olt es te perm isă realizarea şi funcţionarea unui singur depozit de deşeuri municipale .

În aces te condiţii se vor avea în vedere alternativele care as igură viabilitatea s is temului din punctul de vedere al ges tionării deşeurilor din mediul rural.

Se va avea de asemenea în vedere as igurarea frecvenţei colectării ş i evacuării deşeurilor cu conţinut de deşeuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, în anotimpul cald, conform Capitolului V al Normelor de igienă şi recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al m inis trului sănătăţii.

OPTIUNI pentru sistemele de colectare a deseurilor reziduale:

� Optiunea 1 - Sis teme locale diverse � Optiunea 2 - Sis tem unitar de colectare in intregul judet

OPTIUNI pentru sistemele de colectare a deseurilor

� Optiunea 1: Sis teme locale diverse � Utilitati exis tente de ges tiune a deseurilor, care deservesc circa 161,000 locuitori � Perfectionarea si consolidarea utilitatilor exis tente de ges tiune a deseurilor,

precum s i ins tituirea de noi utilitati la nivelul autoritatilor locale nedeservite � Fiecare operator es te liber sa aleaga echipamentul de utilizat (tipul si marimea

vehiculelor de colectare a deseurilor, containere, pungi de plas tic), sa continue utilizarea echipamentelor folos ite anterior: vehicule mici de colectare a deseurilor, capacitate 8 – 16 tone, respectiv tractoare cu remorca, pubele m ici, containere sau pungi de plas tic

� Optiunea 2: Sis tem unitar de colectare in intregul judet

� 106 din 112 de comunitati locale din Judetul Olt au mai putin de 10.000 loc (populatia medie in comunitatile rurale es te de 2.758 loc)

� Autogunoiera compactanta poate deservi 10.000 loc din mediu urban sau cel putin 15.000 loc in mediul rural (= circa 4 comunitati din mediu rural)

� Ins titutuirea unei parc auto de vehicule specializate, fiecare deservind cateva comunitati rurale, pozitionate in apropierea celor 4 puncte de descarcare (3 s tatii de trans fer, 1 depozit deseuri)


92

Tabel nr. 6.4- Compararea CRITERIILOR privind optiu nile de colectare a deseurilor reziduale

Optiunea 1 Optiunea 2

Costurile investitiei probabil ridicate optime

Costurile de M&I probabil ridicate optime

Eficienta d.p.d.v. ecologic joasa mai buna

Durabilitate joasa mai ridicata

Fezabilitate tehnica fezabil fezabil

Randament tehnic si stabilitate mai scazut mai ridicat

Risc asupra sanatatii nici o diferenta nici o diferenta

Conformarea cu standardele in vigoare scazuta ridicata

Organizarea institutionala Conf. asocierii autoritati lor locale

Acceptul publicului mai ridicat similar

Durata necesara implementarii lunga scurta

ANALIZA FINANCIARA a optiunilor de colectare a dese urilor reziduale

� Toate criteriile de evaluare sunt in favoarea Optiunii 2 � Optiunea 2 perm ite integrarea utilitatilor exis tente de colectare a deseurilor intr-un

s is tem mai amplu, la nivel judetean. In vederea reducerii cos turilor, activitatile de colectare for utiliza, pas cu pas , aceleasi echipamente

� Aceasta optiune es te in conform itate cu delegarea din partea autoritatilor locale a responsabilitatilor de tratare si depozitare a deseurilor catre Asociatiatia de Autoritati Locale. Un numar mic (chiar unu) de utilitati de colectare a deseurilor la nivel judetean es te mai s tabil d.p.d.v. economic decat un numar mare de m ici utilitati locale de colectare a deseurilor

� HG 621/2005 - sectorul industrial, de comert precum si ins titutiile au obligatia recuperarii si a reciclarii deseurilor de ambalaje generate de propria activitate; se presupune ca aceasta tinta va fi atinsa

Tabel nr. 6.5 - Cantitati tinta

Cantitati tinta 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total recuperat/incinerat, cu recuperarea energiei 699 2.617 3.926 6.183 8.224 9.999

Total reciclat 1.743 3.734 5.399 7.173 9.009 11.197

Hartie si Carton 1.161 1.242 1.304 1.369 1.438 1.510

Plastic (*) 858 1.031 1.318 1.631 1.972 2.684

Sticla -322 104 581 940 1.506 2.127

Metal -77 -82 -86 -91 -95 -100

Lemn -123 -44 0 0 -254 -801

(*) Din 2011, se socoteste doar materialul reciclat care este folosit din nou in material plastic Cifrele negative indica faptul ca agentii economici ating tintele propuse


93

Optiuni pentru separarea si pre-tratarea DESEURILOR RECICLABILE

� Optiunea 1 Separarea deseurilor reciclabile prin sortarea deseurilor amestecate provenite din gospodarii

� Optiunea 2 Sis teme de colectare la punct fix pentru anumite fractii � Optiunea 3 Colectarea „din usa in usa” a anum itor fractii (colectarea la sursa) Optiunea 1 Separarea deseurilor reciclabile prin sortarea deseurilor amestecate provenite din gospodarii

� Transportul deseurilor din gospodarii, colectate amestecate, la o s tatie de sortare � Sortarea acestora, manual, pe 5 fractii: hartie si carton, plas tic amestecat, s ticla

(doar cea nesparta, sortata pe culori), metale si deseuri reziduale � Vinderea fractiilor separate, depunerea deseurilor reziduale la depozitul de

deseuri

Optiunea 2 Sis teme de colectare la punct fix pentru anumite fractii � Persoanele separa, la sursa, in diferite fractii, deseurile provenite din ambalaje � Persoanele depun aceste deseuri pre-sortate la un punct de colectare

(dens itatea punctelor de colectare depinde de tinta propusa privind cantitatea/ loc ce urmeaza a fi colectata)

� Persoanele depun fractiile pre-sortate in containere, la punctele de colectare � Continutul containerelor va fi ridicat s i depus la o s tatie de sortare, cu scopul

imbunatatirii calitatii deseurilor reciclabile in conf. cu cerintele operatorului de reciclare

Optiunea 3 Colectarea „din usa in usa” a anum itor fractii (colectarea la sursa)

� Persoanele separa, la sursa, in diferite fractii, deseurile provenite din ambalaje � Le depoziteaza in containere sau pungi de plas tic care sunt ridicate direct din

fata us ii de catre operatorii de salubritate � Autogunoierele compactoare preiau in mod separat fractiile � Fractiile sunt depuse la o s tatie de sortare in vederea imbunatatirii calitatii

deseurilor reciclabile in cf. cu cerintele operatorului de reciclare � Vanzarea diferitelor tipuri de deseuri reciclabile catre operatorii de reciclare sau

folos irea acestora in scopul recuperarii energiei

Tabel nr. 6.6. Criterii de comparatie a optiunilor de colectare separata a deseurilor din ambalaje

Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3

Costurile investitiei ridicate scazute ridicate, dar mai scazute decat la optiunea 1

Costuri de M&I ridicate scazute mai ridicate decat la optiunea 2

Eficienta d.p.d.v. ecologic scazuta buna buna

Durabilitate scazuta ridicata mai scazuta decat la optiunea 2

Fezabilitate tehnica nu e fezabil fezabil fezabil, in functie de practicile de colectare existente

Randament tehnic si stabilitate fara experienta + +

Riscul asupra sanatatii ridicat - -


94

Conformarea cu standardele in vigoare

nu + +

Acceptul publicului + + Durata necesara implementarii scurta mai lunga

Mediul urban � Ins tituirea punctelor de colectare, 1 la 500 loc., dotate cu cate 1 container pentru

hartie/carton, 1 sau 2 containere pentru plas tic (inclus iv metale) s i 3 containere (alb, maro, verde) pentru deseurile din s ticla

� Folos irea exclusiva a containerelor acoperite, pentru a evita infiltrarea apei

� Din 2010, dezvoltarea activitatatii de compostare pe familie – toate deseurile biodegradabile casnice vor trebui compostate

� Implicarea populatiei din mediul rural in activitatea de compostare: 17% din gospodarii in 2010, 38% in 2011, 57% in 2012 s i 80% in 2013.

� Din 2010, ins tituirea punctelor de colectare separata in mediul rural, doar pentru s ticla (3 containere/punct colectare); acoperirea a cel putin 40% din populatia rurala cu serviciul de colectare separata a s ticlei.

TINTE propuse si REZULTATE preconizate - comparatie Insumarea rezultatelor preconizate privind reciclarea ambalajelor, in mediul urban s i rural, es te pos ibila prin optiunea combinata a s is temelor de colectare la punct fix s i a reciclarii prin compostare a hartiei in zonele rurale:

Tabel nr. 6.7- Tinte propuse si rezultate preconizate

Sursa: Consultanti ISPA

Optimizarea investitiei in echipamente de-a lungul timpului, conduce la urmatorul rezultat: Pe parcursul anilor, sunt necesare urmatoarele inves titii:

Tabel nr.6.8- Plan de investitie, optimizare costu ri


Tinte pentru REDUCEREA deseurilor depozitate

Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi CumulateNr. puncte colectare mediul urban 291 291 122 413 0 413 0 413 0 413 0 413Nr. conta inere pt. colectare hartie 291 291 122 413 0 413 0 413 0 413 0 413Nr. conta inere pt. colectare sticla 0 0 471 471 720 1,191 48 1,239 0 1,239 0 1,239Nr. conta inere-colect. plastic/metal 180 180 21 201 43 244 99 343 170 513 106 619Nr. puncte colectare mediul rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 96 96Nr. conta inere pt colectarea sticlei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 288 288

Plan de investitie cu optimizarea costului

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Insumarea tintelorRezultate dupa optimizare tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultatTotal recuperat 699 2,184 2,617 3,736 3,926 5,402 6,183 7,173 8,224 9,014 9,999 11,199Total reciclat 1,743 2,184 3,734 3,736 5,399 5,402 7,173 7,173 9,009 9,014 11,197 11,199Hartie si carton 1,161 1,164 1,242 1,774 1,304 1,869 1,369 2,698 1,438 3,191 1,510 3,913Plastic 858 862 1,031 1,034 1,318 1,322 1,631 1,959 1,972 3,033 2,684 3,924Sticla 0 0 104 739 581 1,969 940 2,158 1,506 2,234 2,127 2,643Metal 0 158 0 189 0 242 0 359 0 556 0 719

2008 2009 2010 2011 2012 2013


95

Pentru evitarea poluarii cu gaze s i levigat, generate de deseurile depozitate, trebuie reduse componentele biodegradabile ale deseurilor depozitate (cf. Directivei 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deseurilor). In scopul respectarii aces tor cerinte, in Octombrie 2004 Guvernul Romaniei a aprobat Planul de Implementare a respectivei Directive, avand ca obiectiv reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile depozitate (raportate la cantitatea es timata de a deseurilor biodegradabile generate in 1995). Tinte pentru REDUCEREA deseurilor biodegradabile de pozitate Tabel nr. 6.9 - Tinte privind reducerea deseurilor biodegradabile

Judetul Olt 2008 2010 2011 2012 2013 2016

Tinte privind reducerea deseurilor biodegradabile in raport cu cele generate in 1995 0% 25% 50% 50% 50% 65%

Tinte privind rata de acoperire a serviciului 35% 86% 87% 88% 88% 88%

Deseuri biodegradabile generate (tone/an) 93,686 94,690 95,198 96,977 96,225 96,225

Deseuri biodegradabile colectate (tone/a) 32,790 81,741 82,955 85,445 84,996 84,996

Cantitatea maxima de deseuri depozitate* 106,593 79,945 79,945 79,945 53,297 37,308

Cantitatea ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an)

nu e cazul

1,796 3,010 5,500 31,700 47,689

Rezultate provenite din aplicarea altor masuri

Tabel nr. 6.10 – Cantitati de deseuri colectate Cantitatea ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an)

nu e cazul 1,796 3,010 5,500 31,700 47,689

hartie 4,938 5,185 5,444 5,717 6,618 Reciclarea si recuperarea ambalajelor din comert, industrie, institut ii lemn 4,382 4,602 4,832 5,073 5,873

amabalaje 1,836 1,922 2,040 2,108 2,440 Colectarea separata a hartiei in cadrul gospodariilor urbane nu ambalaj. 2,427 2,347 2,372 2,177 2,177

Compostare individuala in cadrul gospodariilor si colectarea separata a ambalajelor din hartie in mediul urban

339 729 1,152 1,726 1,998

Compostarea deseurilor biodegradabile in cadrul gospodariilor din mediul rural 4,441 9,124 14,040 19,779 22,897

Cantitate totala 18,364 23,910 29,880 36,580 42,002

Cantitate finala ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an)

nu e cazul

nu e cazul

nu e cazul

nu e cazul

5,686

Masurile implementate conduc la :

� rezultate privind recuperarea ambalajelor din industrie, comert si ins titutii � colectarea separata a tututor tipurilor de hartie (ambalaje s i non-ambalaje) in zona

urbana � dezvoltarea activitatii de compostare individuala, in cadrul gospodariilor (17% din

gospodariile rurale in 2010, 33% in 2011, 75% in 2012 si 80% in 2013)


96

� Singurele cos turi suplimentare pentru atingerea, pana in 2016, a tintelor privind deseurile biodegradabile sunt cele pentru constientizarea publicului precum s i cos turile pentru as is tenta tehnica in activitatea de compostare (circa 0,3 EURO/an/locuitor). Toate acestea vor fi cuantificate, evaluate şi ierarhizate prin docmentaţia tehnică ş i

analizele de scenariu, analiza econom ico-financiară realizate prin Master planul ş i Studiul de fezabilitate contractate ş i în curs de finalizare) .

La momentul actual - pentru depozitul ecologic jude ţean a fos t propusa locaţia din comuna Balteni , iar pentru sta ţiile de transfer sunt propuse patru locaţii, respectiv : Caracal, Corabia, Scornices ti s i Bals .Inves tiţiile care vor sus ţine managementul integrat al deşeurilor în judeţul Olt urmează a fi finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regionala în cadrul POS Mediu, în baza unei aplicaţii de finanţare care va fi elaborată imediat după finalizarea documentaţiei tehnice pregătitoare.

Costurile de exploatare ş i întreţinere se finanţează obligatoriu de către producătorii de deşeuri, în aces t caz de populaţia judeţului, prin tarife s tabilite de către autorităţile publice, conform prevederilor legis lative.

Prin realizarea unor facilităţi (s taţii de trans fer, de sortare ş i compostare) pot fi integrate într-un s is tem regional o serie de localităţi din judeţele limitrofe judeţului Olt.

Având în vedere ponderea fracţiei biodegradabile în compoziţia deşeurilor menajere, alegerea alternativei care as igură separarea ş i valorificarea cât mai aproape de locul de generare ş i implicit reducerea dis tanţelor de transport ale fracţiei biodegradabile, dim inuează cu 60% cantităţile care sunt transportate.

De asemenea prin elim inarea pericolului de descompunere m icrobiană, transportul fracţiilor rămase după separarea sau s tabilizarea fracţiei biodegradabile se poate optim iza prin utilizarea utilajelor de capacitate mare de transport, organizarea transportului nefiind dependent de timpul de s taţionare a deşeurilor.

Costul depozitelor

Cost Observatii Cost

f inanciar 2/ 7 eur / tona Depinde de ratele dobanzii si de f inantarea de grant

Costul constructiei

5/ 10 eur/ tona - 42% lucrari civile - 24% sistemul de protectie, colectarea

gazului si a apei - 8% cerintele specif ice

depozitului - 8% tratarea levigatului

- 7% infrastructura - 11% aparatura

Costul variaza in functie de mar imea, locatia sau nivelul de complexitate. Se estimeaza 1 tona de deseuri solide

municipale/ 1 m3 din suprafata depozitului. Nu se ia in considerare costul recuperarii energiei.

Alti factori: drumurile de acces, zone de campie sau muntoase, alte facitilitati existente pentru compostare,

sortare, deseuri din constructii/ demolari

Cost de functionare

2/ 5 euro/ tona Depinde de costul fortei de munca (care acum, in Romania, este redus)

� Analiza optiunilor privind depozitarea deseurilor i n depozite ecologice � Alternativa la depozitarea deseurilor o reprezinta reducerea cantitatii de deseuri

s i s trategiile de reciclare. Unii considera incinerarea o alternativa de luat in cons iderare

� In schimb, incinerarea es te criticata foarte des datorita potentialului sau de a polua aerul precum s i a cenus ii care trebuie sa fie depozitata


97

� Des i depozitul ecologic ramane indispensabil pentru depozitarea reziduurilor finale, incinerarea poate fi considerata o alternativa pentru majoritatea (dar nu totalitatea) functiilor depozitului ecologic in cadrul s is temului de ges tionare a deseurilor. Pentru aproape 80% din greutatea deseurile generate, incinerarea es te o alternativa la depozitare deoarece prin incinerare greutatea deseurilor poate scadea la 20% iar volumul deseurilor la 10%

� Insa datorita cos tului ridicat al inves titiei, in contextul unor resurse financiare lim itate, optiunea privind incinerarea nu mai es te luata in cons iderare in Planul Director.Putem afirma ca, in prezent, nu exis ta o alternativa reala la depozitare in cazul anum itor deseuri reziduale.


98

7. CALCULUL CAPACIT ĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIUNEA DEŞEURILOR

7.1. Proiecte privind gestionarea de şeurilor 1. Sistem de mnagement integrat al de şeurilor în jude ţul Olt . Proiectul se realizează în prima etapă pregătitoare prin As is tenţă Tehnică ISPA – nr.

2005/RO/16/P/PA 001-04 iar Implementarea acestui proiect va cuprinde: - realizarea şi echiparea Centrului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (depozit

zonal, s taţie de tratare biomecanică, etc.); - realizarea ş i echiparea s taţiilor de trans fer; - închiderea a 6 depozite de deşeuri urbane neconforme; - închiderea tuturor depozitelor de deşeuri neconforme din mediul rural

(salubrizarea arealelor afectate şi valorificarea agricolă a terenurilor); - as igurarea infras tructurii de transport şi colectare selectivă a deşeurilor.

Valoarea es timata prin Master plan a inves titiilor prioritare es te de aproximativ 30 mil. Euro 2. Sistem de colectare selectiva a deseurilor pe te ritoriul localitatilor urbane

Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optas i si Colonesti Valoare proiect : 636.813,20 Euro.

� Puncte de colectare selectivă a deşeurilor - 186 � Punct de sortare – valorificare � Autogunoiera compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje s i dotari.

3. Sistem de colectare selectiva în ora şul Corabia si comuna Izbiceni Valoare totală proiect : 473.547,55 Euro .

� Puncte de colectare selectivă a deşeurilor - 130 � Hala de sortare – valorificare � Autogunoiera compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje s i dotari.

4. Sistem de colectare selectiv ă a deşeurilor la nivelul Municipiului Caracal Valoare totală proiect : 631.543,02 Euro

� Puncte de colectare selectivă a deşeurilor - 39 � 3 Autogunoiere compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje s i dotari.

7.2. Colectare şi transport 7.2.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare

- Sis temele integrate de ges tionare a deşeurilor pentru judeţul Olt vor fi implementate după anul 2010 .

Sis temul de colectare are în vedere activităţi specifice de colectare la punct fix a deşeurilor menajere/reziduuri ş i a deşeurilor reciclabile ş i colectare în zonele de utilitate publică, amenajate în incinta s taţiilor de trans fer ş i a depozitului, pentru fluxurile speciale de deşeuri.

Deşeurile menajere se vor colecta în containere de 1,1 m 3 amplasate pe platforme betonate cu suprafeţe cuprinse între 2,3 m 2 ş i 23,9 m 2. Pe aceste platforme se vor amplasa între 1 ş i 6 containere de 1,1 m 3. Numărul de as tfel de platforme care se vor amenaja va fi de 6.831, din care 1.837 în mediul urban ş i 4.958 în mediul rural. Pentru amenajarea acestor platforme se vor achiziţiona 7.537 containere de 1,1 m 3, din care 4.941 pentru colectare deşeuri reziduale şi 2.596 pentru colectare deşeuri reciclabile. Pentru colectarea deşeurilor reciclabile se vor achiziţiona un număr de 2.956 containere de 1,1 m 3, din care 1.524 în mediul urban ş i 1.072 în mediul rural.


99

Fluxurile de deşeuri reciclabile sunt reprezentate de deşeuri de hârtie/carton colectate din zona urbană, fracţia uşoară (plas tic şi metal uşor) colectate atât din zona urbană cât şi rurală ş i deşeuri de s ticlă colectate atât în zona urbană cât şi rurală. Deşeurile de hârtie/carton ş i fracţie uşoară vor fi transportate la s taţia de sortare prevăzută în cadrul proiectului, iar deşeurile din s ticlă vor fi valorificate direct de către operatorul zonal.

7.2.2. Colectarea separat ă a materialelor reciclabile din de şeurile menajere

Abordarea luată în cons iderare urmăreş te câţiva paş i importanţi: - îmbunătăţirea infras tructurii exis tente în zonele urbane ale judeţului Olt ş i pregătirea

acestora în vederea implementării colectării selective a deşeurilor; - crearea unei infras tructuri pentru colectarea deşeurilor în zona rurală; - crearea condiţiilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere colectate de la

populaţie ş i cele as imilabile de la unităţi comerciale, industrie ş i ins tituţii; - crearea conditiilor pentru compostarea unei parti din deseurile organice colectate; - îmbunătăţirea condiţiilor pentru reciclarea deşeurilor; - conş tientizarea populaţiei; - conş tientizarea publică dezvoltată în şcoli ş i alte ins tituţii de învăţământ; - încurajarea reciclării deşeurilor prin compensări financiare.

Colectarea deseurilor urbane la nivelul judetului Olt se va efectua in continuare prin societati comerciale specializate in aces t gen de activitate.

Tipul de colectare adoptat pentru fiecare zona in parte va tine seama de pos ibilitatile de implementare a colectarii duale (parte uscata si parte umeda) sau multiple (multicomponente). Prognoza privind colectarea selectiv ă

Se prevede că, datorită publicităţii intensive şi a conş tientizării populaţiei, colectarea selectivă se va dezvolta intai ca inves titie in dotari specifice aces tui tip de colecare s i ulterior ca maniera de raspuns a populatiei.

Colectarea selectivă va fi implementată printr-un program gradat în zona centrală a localitatilor urbane şi - de la început - în zonele rezidenţiale ş i în cele rurale.

Programul de implementare a colectării selective va fi sprijinit, de asemenea, prin asis tenţă tehnică prin intermediul unei componente specifice raportată la s trategia de sortare la sursă. Populaţia deservită la s firsitul anului 2008 de s is teme de colectare selectiva es te de: 166.436 locuitori, din care in mediul urban: 156.436 si i mediul rural 10.156 locuitori. Colectarea deseurilor in zonele urbane

La baza previziunilor in ceea ce prives te colectarea deseurilor in zonele urbane dense s tau datele comunicate de catre operatorii de salubritate care opereaza aceste tipuri de trasee de colectare din localitatile urbane Slatina, Caracal, Corabia, Bals , Draganest Olt s i Scornices ti. Colectarea deseurilor de la populatie se va face prin intermediul spatiilor de precolectare de la blocurile de locuit, zilnic, cu autocompactoare noi sau modernizate, pe traseele actuale, cu revizuirea orarului pentru evitarea orelor de trafic intens . Urmeaza ca odata cu trecerea la sis temul de colectare selectiva, autocompactoarele sa fie inlocuite cu masini specializate pentru colectarea fractiei umede s i a celei uscate (ulterior multicomponent), fara compactare sau cu compactare usoara.

Autocompactoarele pentru colectarea deseurilor m ixte vor deservi in continuare zonele centrale , cu populatie densa unde se accepta in general ca nu se poate face o colectare selectiva eficienta.

Pentru zonele central-comerciale urbane, se prevede o colecatare suplimentara a deseurilor de tip comercial (in general ambalaje) cu mijloace auto fara compactare, din


100

pubele s tradale amplasate in aces t scop. Deseul as tfel colectat se considera deseu uscat, urmand sa ajunga la linia de sortare in vederea reciclarii. Colectarea deseurilor in zonele rurale

Sis temul de colectare a deseurilor propus pentru zonele rurale cos ta in amenajarea in comune s i sate a unor puncte de precolectare cu platforma de beton cu pereti, dotate in prima faza cu cate doua containere de cate 1,1 mc.

Cele doua containere vor fi inscriptionate as tfel incat sa fie foarte evident ca acestea sunt des tinate unul colectarii deseurilor organice sau m ixte iar celalat deseurilor “uscate” sau reciclabile. Intr-o faza ulterioara, cand se va observa un grad ridicat de acceptabilitate a s is temului de colectare selectiva, containerul de 1,1 mc. des tinat colectarii partii reciclabile din deseul colectat se va inlocui cu alte trei pubele cu roti, de polietilena, cu capac rabatabil, cu capacitate de 240 l. Cele trei pubele vor avea culori s i inscriptionări diferite fiind des tinate colectarii de hartie-carton, s ticla s i plas tic.

Perimetrul respectiv va avea spatiu suficient pentru ca intr-o anumita zona sa se poata depozita si alte deseuri reciclabile.

In zona de amplasare a containerului de deseu uscat s i, ulterior a pubelei de colectare a deseurilor din plas tic se va pozitiona un afis sugestiv care sa explice cum se poate minimiza volumul “peturilor” din plas tic.

Amplasarea punctelor de precolectare din comune se va face in zonele comercial-sociale (piata, primarie, camin cultural etc.). In prima faza de implementare a s is temului de colectare se recomanda ca la intrarile de acces spre vechile “gropi de gunoi” care se vor inchide si reamenaja, sa se amplaseze cate unul sau doua containere de cate 1,1 mc. s i un afis foarte vizibil care sa informeze asupra noului amplasament al punctului de colectare pentru zona respectiva s i asupra termenului de timp pana la care se va mai putea depune deseul in containerele respective.

La sate se vor amplasa containere de 1,1 mc., pe s trada, in vecinatatea obiectivelor comercial-sociale.

Datorita s tarii precare a retelei de drumuri din zonele rurale, autovehiculele de colectare s i transport a deseurilor, se recomanda a fi fara compactare, de tip “doua volume”. Aceste tipuri de autovehicule sunt usoare si manevrabile, facand ca randamentul de transport s i fiabilitatea echipamentului sa fie mult mai ridicate, in aces te conditii, decat a autocompactoarelor. Un alt element ce s ta la baza acestei alegeri es te acela ca, conform Strategiei Nationale in domeniul Gestiunii Deseurilor, colectarea selectiva se va extinde treptat pana la 80% in 2020. Cum partea reciclabila din deseurile colectate va trebui transportata necompactata in vederea sortarii, cantitatile de deseuri colectate sub forma m ixta vor scadea as tfel incat nu se jus tifica, pe termen lung, achizitionarea s i utilizarea unor autocompactoare.

Sis tem de transport ş i trans fer: Din neces itatea de a optim iza transportul deşeurilor as tfel încât cos turile de operare să fie m inime şi să se folosească eficient reţeaua de drumuri exis tente în judeţul Olt s -au s tabilit cinci zone de colectare a deşeurilor: patru dinte ele au ca punct de recepţie câte o s taţie de trans fer, iar în cea de-a cincea zonă deşeurile se vor transporta direct la depozitul ecologic zonal.

Tehnologia de trans fer se va realiza printr-un proces simplu de descărcare prin gravitaţie a deşeurilor din autogunoiere în containere de 30 m 3, care vor fi transportate ş i descărcare la depozitul de deşeuri după ce au fos t umplute. Staţiile de trans fer vor fi localizate în Corabia, Caracal, Balş ş i Scorniceş ti, cu bună legătură rutieră către noul depozit ecologic judeţean Bălteni. Capacităţile s taţiilor de trans fer au fos t calculate pentru cantitatea anuală de deşeuri determ inată pentru perioada de funcţionare 2011-2037, cu an de vârf în 2029, as tfel: Staţia de


101

trans fer Caracal - 33.600 t/an, Staţia de trans fer Corabia – 20.000 t/an, Staţia de trans fer Balş – 15.100 t/an ş i Staţia de trans fer Scorniceş ti – 7.650 t/an. Sis temul de transport de la s taţiile de trans fer la depozit va fi centralizat ş i se va realiza cu camion plus remorcă, pe care se vor încărca containerele de 30 m 3 cu deşeuri colectate din zona de arondare ş i transportate la depozitul nou de deşeuri pentru depozitare finală. Transportul deşeurilor de la punctele de colectare la s taţiile de trans fer sau depozitul judeţean se va realiza cu ajutorul unor cam ioane cu trei axe de 16 m 3 ş i 24 m 3. Numărul cam ioanelor care se vor achiziţiona va fi de 30 cu capacitatea de 24 m 3 (toate vor fi utilizate pentru transportul deşeurilor colectate în zona urbană) şi 15 cu capacitatea de 16 m 3 (din care 5 vor fi utilizate în zona urbană ş i 10 în zona rurală). 7.2.3. Depozitul ecologic şi Sta ţiile de transfer Depozitul ecologic - judetul Olt

Terenul de amplasare Pentru depozitarea deşeurilor trebuie îndeplinite o serie de cerinţe ş i măsuri operaţionale ş i tehnice în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult pos ibil a efectelor negative asupra mediului (apa de suprafaţă, apa subterană, sol ş i aer) ş i asupra sănătăţii populaţiei, generate de tratarea ş i depozitarea deşeurilor, pe toată durata de viaţă a unui depozit.

In capitolul de legis laţie sunt prezentate actele normative care reglementează tehnicile de construire a depozitelor de deşeuri la nivelul cerinţelor europene şi procedurile de operare, închidere şi monitorizare pos t-închidere. Pentru construirea unui depozit ecologic sunt necesare o serie de condi ţii pentru terenul de amplasare:

- omogenitatea terenului de fundare; - capacitatea portantă ş i s tabilitatea terenului de fundare; - s tabilitatea terenului de fundare şi a taluzelor la încărcările date de grosimea finală a

s tratului de deşeuri depozitate şi sarcina provenită din acoperirea finală a depozitului;

- poziţia pânzei freatice: trebuie să satis facă condiţia ca dis tanţa dintre nivelul hidros tatic cel mai ridicat al apei subterane ş i cel mai de jos punct al suprafeţei inferioare a s tratului de izolare a bazei depozitului să fie mai mare de 1,00 m ;

- materialul argilos ce constituie barierele geologice, (naturală sau construită) a depozitului trebuie să aibă conţinuturi limitate de carbonaţi ş i de materii organice.

Bariera naturală geologică, precum şi cea construită prin compactarea în s traturi succes ive a materialelor, trebuie să fie constituită din pământuri cu conţinut de argilă de m inimum 15% pentru bariera naturală şi m inimum 20% pentru bariera construită iar conţinutul de nis ip şi pietriş să fie de maximum 40%.

În cadrul proiectului elaborat prin AT ISPA: “Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Olt”, aflat în derulare la nivelul Consiliului Judeţean Olt, au fos t evaluate tehnic prin s tudii de teren două locaţii cu prem ise de adecvare pentru îndeplinirea acestor condiţii:

- Balteni, în suprafaţă de 30 ha; - Perieti, în suprafaţă de 20 ha.

După finalizarea documentaţiilor tehnice a fos t selectata locaţia cea mai corespunzătoare sub aspect tehnic, econom ico-financiar ca fiind cea de la Balteni..


102

Organizarea depozitului � Amplasamentul se format din zona de acces s i zona de depozitare. � Zona de acces: cladirea adm inis trativa, unitatea de cantarire, garaj si parcare � Statia de sortare es te amplasata la intrarea principala: zona de primire, sala de sortare

s i zona de depozitare � Rezervor de apa in caz de incendiu � Locul de parcare a vehiculelor de transport � Zona de depozitare: perimetrul drumului de acces / drumul de acces al compactorului

access road /s tatie de tratare a levigatului, s is tem de ardere a gazului � Zona de depozitare va fi impartita in unitati/ celule. Pe masura cres terii depozitarii,

rampele vor fi as tfel cons truite incat sa permita accesul vehiculelor colectoare s i transportoare catre locul de descarcare

� Se va folosi un compactor care va produce cres terea dens itatii deseurilor depozitate, as tfel incat va cres te durata de viata a depozitului

� Fiecare unitate/ celula es te dotata cu un s is tem de colectare a levigatului � Sis temul de aprindere al gazului es te folosit pentru arderea biogazului produs de

deseurile ingropate in timpul procesului de fermentare. Sis temul de colectare a gazului es te folosit in timpul functionarii depozitului precum si pe durata procesului de inchidere al aces tuia In cadrul locaţiei depozitului ecologic se dis ting două zone principale:

- zona tehnic ă a depozitului, cu rol de prelucrare sau tratare a fracţiilor de deşeu ce pot fi reciclate prin diverse procedee mecanice, biologice sau mecano-biologice;

- zona de depozitare a deşeurilor unde se depun fracţiile de deşeu ce nu sunt supuse nici unei forme de prelucrare-tratare ş i reziduurile/refuzurile procedeelor de tratare a fracţiilor reciclabile.

Zona tehnic ă În vederea unei funcţionări corespunzătoare a zonei de depozitare a deşeurilor, sunt

necesare următoarele ins talaţii ş i echipamente principale: acces, parcare, cabină poartă, platforme de cântărire, rampă spălare autovehicule, clădire adm inis trativă, s taţie de compost, s taţie de sortare, s taţie de pompare ape uzate, s taţie de epurare ape uzate, bazin tampon pentru levigat, alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică, alimentare/producere şi dis tribuţie energie term ică, rezervor de combustibil, atelier auto ş i magazii.

Zona tehnica es te amenajata cu platforme betonate, drumuri de acces şi cons trucţii necesare adăpostirii elementelor enumerate mai sus .

Accesul la celulele de depozitare se va face pe drumuri provizorii ş i rampe de acces la fiecare celulă.

De obicei es te necesară atât construirea întregii zone de acces în zona interioară împrejmuirii rampei cât ş i reamenajarea sau chiar construcţia căii principale de acces către zona depozitului dinspre drumul public cel mai apropiat folos it de maş inile de transport, conform normelor specifice pentru proiectarea ş i cons truirea drumurilor. Pentru a corela es tetic aspectul unui depozit cu peisajul, pe toate suprafeţele din interiorul amplasamentului depozitului, acolo unde nu exis tă ins talaţii, se recomandă plantarea spaţiilor verzi (ga zon sau tufişuri ş i copaci), precum şi a copacilor de-o parte ş i de alta a căii principale de acces către depozit. Sis temul de supraveghere trebuie realizat prin îngrădirea completă a amplasamentului depozitului cu un gard din plasă de oţel (mărimea ochiurilor plasei < 40 x 40 mm) sau o execuţie s im ilară. Inălţimea gardului trebuie să fie de cel puţin 2 m . Porţile, de aceeaşi înălţime cu gardul, vor fi pre văzute cu s is teme de închidere ş i as igurare.


103

Depozitul trebuie dotat cu un echipament de cântărire, atât pentru utilajele încărcate, care intră în depozit, cât ş i pentru cele descărcate, care părăsesc depozitul. Cântarele trebuie conectate la un sis tem de înregis trare a cantităţii de deşeuri care intră în depozit. Imediat lângă cântar se amenajează cabina operatorului responsabil cu preluarea deşeurilor. Operatorul trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:

- direcţionarea utilajelor către cântarul pe fluxul de intrare sau ieşire (acţionarea barierelor ş i/sau a semaforului);

- controlul cântăririi complete a utilajelor; - prim irea documentelor de însoţire a transportului ş i verificarea acestora; - verificarea prin control vizual a încărcăturii; - dirijarea transportului de deşeuri către zona de depozitare sau de tratare a deşeului; - controlul utilajelor care părăsesc depozitul; - contactul cu operatorul din zona de depozitare sau de tratare a deşeurilor.

Pentru a putea efectua controlul de recepţie, în zona de acces, imediat după cântar, se amplasează un echipament pentru controlul vizual al deşeurilor ş i pentru prelevarea probelor (rampă hidraulică sau platformă). Se analizează prin sondaj, prin procedee de tes tare rapidă, următorii indicatori: valoarea pH; temperatură; conţinut de apă; conţinut de gudroane; conductibilitate. Imediat după zona în care es te amplasat cântarul, trebuie să fie amenajată o zonă de securitate pentru deşeurile care nu pot fi acceptate la depozitare (documentele nu sunt corespunzătoare sau tipurile respective de deşeuri nu sunt incluse în lis ta prevăzută de autorizaţia de mediu). Pentru depozite de clasa B zona de securitate es te o suprafaţă betonată de cca. 200 m 2 cu margini de beton, rampă de intrare ş i acoperiş . Apele din precipitaţii colectate de pe suprafaţa zonei de securitate sunt dirijate către o ins talaţie de epurare. La o dis tanţă suficientă de limita zonei de depozitare se amenajează un drum perimetral care asigură: - accesul către celulele care se construiesc, pe timpul amenajării depozitului; - accesul pe timpul funcţionării către celulele de depozitare; - controlul gardului; - controlul şi întreţinerea rigolei perimetrale de colectare a apei din precipitaţii; - controlul taluzului final al depozitului; - controlul şi întreţinerea s taţiilor de colectare a gazului; - controlul şi întreţinerea puţurilor pentru gaz de pe taluzurile inferioare; - controlul şi întreţinerea conductelor pentru levigat.

� Depozitul es te ingradit. Dupa intrare, vehiculele (camioane de colectare, vehicule pentru transport) vor fi directionate spre unitatea de cantarire

� Dupa ce sunt inregis trate s i cantarite, cam ioanele sunt directionate catre locul de descarcare a deseurilor

� Pentru depozitarea deseurilor, vehiculele vor folosi drumul de acces catre rampa pentru a ajunge la locul de descarcare. Pentru sortarea deseurilor, vehiculele vor fi directionate catre locul de descarcare al s tatiei de sortare

� Dupa descarcare, vehiculele se vor intoarce si, in anum ite cazuri, vor fi din nou cantarite. De asemenea, toate vehiculele vor trece printr-o unitate de curatire a rotilor inainte de a reintra pe drumurile publice

Zona atelierelor de întreţinere ş i reparaţii, depozitul de combustibil, locul de parcare pentru utilaje se amenajează ţinând seama de cerinţele specifice determ inate de tipul utilajelor care lucrează pe un depozit de deşeuri. Pe timpul funcţionării depozitului sunt necesare amenajări care să împiedice murdărirea cu deşeuri a spaţiilor din afara zonei de depozitare realizat prin:


104

- asigurarea unei dis tanţe de rulare de m inimum 150 m realizată din pietriş dur sau deşeuri din construcţii şi demolări, între zona de depozitare ş i drumul de ieş ire din depozit;

- dotarea cu un echipament pentru spălarea anvelopelor, amplasat între zona de depozitare ş i drumul de ieş ire din depozit; ins talaţia de spălare poate fi fixă sau mobilă. Apele uzate de la ins talaţia de spălare se ges tionează conform cerinţelor de gospodărire a apelor.

Pentru funcţionarea corespunzătoare a unui depozit sunt necesare următoarele utilaje pentru tratarea ş i depozitarea deşeurilor ş i pentru funcţionarea depozitului: - buldozer: dis tribuirea deşeurilor, aplicarea s traturilor de acoperire, nivelarea suprafeţei

depozitului, realizarea drumurilor; - încărcător: dis tribuirea deşeurilor, preluarea deşeurilor neacceptate, lucrări m ici de

nivelare, curăţarea drumurilor, realizarea drumurilor; - compactor picior de oaie: compactarea deşeurilor menajere şi a celor volum inoase,

mărunţirea deşeurilor; - compactor cu role: compactarea deşeurilor minerale, mărunţirea deşeurilor; - scraper: dis tribuirea deşeurilor minerale în cantităţi mari, realizarea drumurilor, realizarea

s traturilor m inerale ale s is temelor de impermeabilizare la bază ş i la suprafaţă; - excavator hidraulic: realizarea bazei depozitului, realizarea drumurilor ş i ins talaţiilor de

drenaj, realizarea impermeabilizării suprafeţei; - tocător: tocarea deşeurilor volum inoase, cum ar fi lemn ş i plas tic dur, deşeuri provenite din

grădini (crengi, tufişuri, etc.). Depozitul de deşeuri va trebui să fie echipat cu birouri administrative şi spa ţii sociale : ves tiare, cabinet de prim ajutor, cameră de odihnă, grupuri sanitare (inclus iv duşuri). Fig.nr. 7.1 - Realizarea bazei depozitului



105

Instalatii de tratare a deseurilor in vederea recic larii si a minimizarii cantitatilor depuse final - Instala ţia de sortare , cu rolul de a sorta pe categorii de materiale reciclabile fracţia de deşeuri “uscate” colectată selectiv şi transportată separat, necompactat; materialele selectate vor fi preluate de filierele specializate de utilizare a materiilor reciclabile ş i as tfel va fi evitată depunerea acestora cu efecte economice ş i ecologice semnificative. Staţii de transfer

Staţiile de trans fer pentru deşeuri joacă un rol important în s is temul general de management al deşeurilor, servind drept legătură între programul comunitar de colectare a deşeurilor menajere ş i as imilabile şi locaţia finală pentru depozitarea deşeurilor.

Dacă dimensiunile locaţiei precum ş i serviciile oferite variază într-o mare măsură în cazul s taţiilor de trans fer, în practică servesc aceluiaş i scop de bază — compactarea deşeurilor colectate ş i transportate pe dis tanţe relativ scurte de autospecialele cu volum m ic ş i mediu în vederea încărcării în vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deşeurilor pentru transport creş te la transportul lung curier faţă de cel scurt curier (de colectare), rezultând as tfel o încărcare masică mai mare. As tfel creş te eficienţa economică a transportului deşeurilor către locaţiile de depozitare sau tratare aflate la mare dis tantă.

Cea mai s implă formă de s taţie de trans fer es te o locaţie cu zona desemnata pentru recepţie unde cam ioanele pentru colectarea deşeurilor îş i descarcă încărcăturile. Deşeurile sunt compactate, apoi sunt încărcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de trans fer) pentru transporturi grele către locaţia finală de depozitare, de regulă un depozit ecologic, o s taţie de sortare deşeuri sau o s taţie de prelucrare deşeuri organice (s taţie de compostare).

Intr-o s taţie de trans fer nu se depozitează deşeurile pe termen lung, compactarea ş i încărcarea deşeurilor în cam ioanele mari de transport lung curier fiind realizată în câteva ore după descărcare.

Considera ţii privind decizia de implementare a sta ţiilor de transfer în jude ţul Olt Moti vul principal pentru a utiliza o s taţie de trans fer es te reducerea cos turilor de

transport a deşeurilor către locaţiile de depozitare. Compactarea încărcăturilor mici din camioanele de colectare a deşeurilor pentru a le trans fera în unele mai mari pentru transportul la dis tanţe mari reduce cos turile, deoarece echipele pierd mai puţin timp cu deplasarea la şi de la locaţiile de depozitare, colectând as tfel mai multe deşeuri. As tfel se reduc atât consumurile de combustibil, cât ş i cos turile de întreţinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestionează şi em is iile poluante se reduc.

În plus , o s taţie de trans fer oferă: - Trierea deşeurilor înainte de a fi prelucrate sau depozitate; - Flexibilitate în selectarea opţiunilor privind depozitarea deşeurilor; - Oportunitatea de a servi ca locaţie la îndemâna publicului larg pentru categoriile de deşeuri

ce nu sunt cuprinse în schema generală de management (agabaritice, din debarasări de spaţii, etc.).

La s taţiile de trans fer, pe lângă activităţile de pregătire a deşeului pentru transport la depozitul ecologic, lucrătorii realizează ş i trierea primară a deşeurilor prin identificarea acelor categorii care nu se încadrează în filierele de selectare, compostare sau depunere directă, de exemplu deşeuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substanţe cu potenţial infecţios . Eliminarea deşeurilor necorespunzătoare se face mai eficient la s taţiile de trans fer decât la locaţia depozitului ecologic.

Se poate s tabili un raport general „cos turi-dis tanţă” între transportul direct către locaţiile de depozitare finală în vehiculele de colectare ş i centralizarea, trans ferul ş i transportul cu vehicule grele a deşeurilor colectate de la s taţia de trans fer la zona depozitului ecologic.


106

� Printre obiectivele PRGD privind transferul si tran sportul deseurilor se numara: Asigurarea sis temului de transport, adaptat la numarul locuitorilor si la cantitatea de deseuri generate.

Experienta in domeniul ges tionarii deseurilor ne spune ca dis tantele parcurse de vehiculele mici care transporta deseuri nu trebuie sa depaseasca 30 km . In caz contrar, eficienta transportului nu es te garantata.

� Sis temul de trans fer are ca scop principal as igurarea celor mai eficiente conditii privind transportul deseurilor colectate la depozitul ecologic judetean.

Optiuni principale privind statiile de transfer: • trans fer doar prin reîncărcare în containere deschise mai mari (trans fer direct/

reîncărcare prin gravitaţie fără compactare) • trans fer prin reîncărcare ş i compactare în containere închise mai mari (trans fer direct /

reîncărcare prin gravitaţie cu compactare) • trans fer prin depozitarea intermediară a deşeurilor ş i încărcare în containere/camioane

mai mari (trans fer indirect / reîncărcare cu • macaraua / transportor cu compactare) • Selectarea diferitelor tipuri de s taţii de trans fer se va face pe baza următorului grafic,

prezentând principiul general: Tipul 1: potrivit pentru volumele de deşeuri zilnice între 10 t ş i 300 t- relevant pentru evaluarea variantei pt. Jud. Olt Tipul 2: potrivit pentru volumele de deşeuri zilnice între 30 t ş i 300 t - relevant pentru evaluarea variantei pt. Jud. Olt Tipul 3: potrivit pentru volumele zilnice mai mari de 100 t – irelevant

În prezent judeţul Olt are în plan construcţia a patru s taţii de trans fer. Acestea sunt s ituate în: Caracal, Corabia, Balş s i Scorniceş ti.


107

Fig. Nr. 7.2 - Diferite tipuri de tehnologie de t ransfer

Sursa : Consultanti ISPA

Echipamente 1. Containerele skip – cu o capacitate maximă de transport de 10 m³ (~ 4,0 tone)

– nu îmbunătăţesc eficienţa transportului, deoarece volumul transportului pe cursă nu es te crescut, în comparaţie cu vehiculele s tandard de colectare. Din aces tă cauză opţiunea utilizării de containere skip nu es te posibilă.

1. Autobasculantele ar neces ita măsuri speciale la s taţiile de trans fer privind procesele de încărcare. Ideea de bază conform careia containerele – aflate în s taţiile de trans fer – vor fi încărcate de şoferul vehiculului de colectare ş i după aceasta luate de cam ioanele de transport, nu es te pos ibilă. Prin urmare, conform opiniei Consultantului, utilizarea autobasculantelor pentru transportul deşeurilor nu es te recomandată.

1. Echipamente roll-off (roll-on) sunt folos ite într-un mod diferit pentru transportul deşeurilor în Europa. Informaţiile legate de experienţele cu aceste echipamente sunt bune. Capacitatea as igură (în conform itate cu dimens iunea diferită a containerului) o anum ită flexibilitate de la 10 m³ pînă la mai mult de 30 m³.

Vehicule: • Camioanele (camioane cu 3 osii datorită capacităţii mai mare de încărcare şi datorită

greutăţii totale mai mare perm isă) as igură o flexibilitate mai bună ş i în zonele cu o infras tructură subdezvoltate sau la depozite. Pe de altă parte eficienţă transportului es te mult mai mică, deoarece doar 50% … 60% din deşeuri se pot transporta pe cursă

• Vehiculele articulate , în ciuda asigurării unei capacităţi suficiente de transport, nu au nicio flexibilitate în ceea ce priveş te acoperirea cerinţelor diferite de sarcină. În plus , acces ibilitatea la amplasamentele depozitelor ş i pe drumurile mai mici cu cam ioanele


108

articulate es te mai m ică, deoarece nu es te pos ibilă manipularea separată a cam ionului ş i a remorcii.

• Camionul (3 osii) şi remorca (2 sau 3 osii). Ofera flexibilitatea necesara pentru acoperirea cerintelor privind incarcarea (10 tone sau 20 tone pe cursa) (Roll-on roll-off system)

Concluzie : cel mai avantajos vehicul de transport pentru deşeuri de la s taţia de trans fer la depozitul local es te cam ionul (3 os ii) ş i remorca (2 sau 3 osii). Fig.nr. 7.3 – Optiune propusa – 1 depozit si 4 stat ii de transfer

Optiunea propusa • Conform concluziilor de mai sus sis temul de trans fer trebuie configurat după cum

urmează:4 s taţii de trans fer:Bals , Caracal, Corabia ş i Scornices ti • Dintre aces te s taţii de trans fer, Corabia va avea personal propriu, în timp ce s taţiile de

trans fer de la Bals , Caracal, Scornices ti vor fi simultan manipulate de şoferii mijloacelor de colectare şi/sau transport. Aici activitatea se concentrează la porţi pentru as igurarea accesului la s taţia de trans fer. (Porţile trebuie echipate cu telecomenzi – dispozitive de recepţie-transm is ie automat)


109

• Transportul se va face printr-un sis tem cu 2-schimburi cu cam ioane cu remorcă cu 3-osii, fiecare cărând două containere roll-off de 25m³ şi as igurând o capacitate maximă de transport de circa 20 tone pe cursă

• Compactarea nu es te prevăzută la s taţiile de trans fer, deoarece cos turile sunt mari în comparaţie cu eficienţa transportului La momentul actual conform Master Planul-ului - sta ţiile de transfer din judeţul Olt sunt

propuse a fi realizate la Caracal, Corabia, Bals si Scornices ti . Tipuri de de şeuri acceptabile

La s taţia de trans fer sunt acceptate următoarele tipuri de deşeuri: • Deşeuri solide municipale (DSM) sunt generate de gospodării, întreprinderi, ins tituţii

ş i firme pres tatoare de servicii. DSM include de obicei o gamă largă de materiale inclus iv containere de unică folos inţă, ambalaje, deşeuri alimentare şi maculatură. DSM includ un amestec de materii uşor alterabile ş i nealterabile. Prin implementarea colectării selective se pot aduce separat la s taţia de trans fer cele două fracţii. Fracţiile vor fi menţinute separate şi pe parcursul transportului lung curier, fracţia uscată fiind des tintă procesării pe linii de selectare iar fracţia umedă fiind des tinată fie compostării, fie depozitării directe.

• Deşeurile din gr ădini şi parcuri includ, de obicei, frunze, res turi de iarbă, crengi ş i tufişuri. Deşeurile sunt sortate as tfel încât să poată fi tratate prin tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finală.

• Materialele reciclabile se colectează direct de la populaţie sau agenţi econom ici (pe filiere diferite de colectarea deşeului municipal) şi includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea în procesul de fabricaţie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obişnuite se numără hârtia, hârtia pentru ziare, metalele feroase, plas ticul, recipientele din s ticlă ş i cutiile de aluminiu.

La s taţia de trans fer nu sunt acceptate următoarele tipuri de deşeuri: • Reziduuri rezultate din construc ţii şi demol ări (C&D) de clădiri, drumuri şi altele.

De obicei es te vorba de beton, cărămidă, lemn, zidărie, materiale pentru acoperiş , ghips , mortar, metale ş i trunchiuri de lemn. Deşeurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte generează probleme de transport (în special în cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorită densităţii mari a deşeurilor) iar pe de altă parte datorită pos ibilităţii de utilizare ca s trat de acoperire zilnică la depozitul ecologic.

• Deşeurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unităţi medicale precum şi materiile speciale de uz domestic precum produsele de curăţare, pes ticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frână, antigel ş i vopsea. Pentru fiecare categorie se oferă o filieră specifică de tratare în conform itate cu cerinţele legale specifice fiecărei categorii în parte.

Structura sta ţiilor de transfer Structura amplasamentului trebuie să ia în calcul utilizarea vehiculelor de transport

fololocaţie pentru colectare, utilizarea vehiculelor de transport lung curier şi vehiculele persoanelor sau ins tituţiilor ce aduc direct deşeurile l s taţia de trans fer precum ş i tehnologia utilizată pentru a descărca, a manipula, a compacta şi a trans fera deşeurile. Staţia de trans fer trebuie să ofere angajaţilor şi publicului siguranţă şi trebuie să protejeze mediul, protejând as tfel sănătatea comunităţii.

Planurile locaţiilor includ de obicei următoarele amenajări: • Intr ări şi ieşiri. Includ benzi pentru accelerare / frânare pe drumurile publice şi puncte

de acces pentru deşeurile care sosesc ş i pleacă la / de la s taţia de trans fer. Unele locaţii sunt prevăzute cu acces separat pentru vizitatori ş i angajaţi as tfel încât vehiculele aces tora să nu blocheze benzile des tinate cam ioanelor.


110

• Zone pentru camioanele aflate în a şteptare. Se pot forma aglomerări ş i blocaje în zona cântarelor la intrare, zona de descărcare ş i zona cântarelor la ieş ire. Spaţiul pentru camioanele aflate în aş teptare trebuie delim itat clar, iar cozile nu trebuie să se întindă până în intersecţii.

• Loca ţia cântarului. Aici sunt cântărite încărcăturile care intră şi ies ş i tot aici sunt colectate taxele (dacă es te czul).

• Zona principal ă de transfer. Cea mai mare parte a activităţii a unei s taţii de trans fer are loc în clădirea principală de trans fer. Aici, cam ioanele îş i descarcă încărcătura pe podea, într-o groapă, pe o platformă la nivel sau direct în containerul de trans fer independent, sau ataşat unui vehicul de tractare. Încărcarea directă poate simplifica operaţiunile, dar lim itează pos ibilitatea de a tria sau sorta deşeurile pentru evitarea contaminării transporturilor lung curier cu materii sau materiale periculoase sau pentru îndepărtarea deşeurilor ancombrante (volum inoase, contondente). Dacă nu sunt încărcate direct, deşeurile depozitate pe podea sau în groapă sunt depozitate temporar, iar apoi sunt încărcate într-o remorcă de trans fer. Cele mai moderne s taţii de trans fer conţin clădiri protejate. Unele tipuri mai mici sunt parţial închise (de exemplu o clădire cu trei pereţi) sau doar parţial acoperite (de exemplu o clădire cu acoperiş , dar fără pereţi laterali). Clădirile pot fi înconjurate de garduri pentru lim itarea accesului ş i pentru îngrădirea deşeurilor.

• Zona de a şteptare. Pentru verificarea încărcăturilor care intră ş i pentru blocarea încărcăturilor necorespunzătoare sau a materiilor care urmează a fi scoase din circuitul de procesre în s taţia de trans fer.

• Zone tampon. Spaţiu deschis , teren, copaci, berme ş i pereţi care reduc impactul asupra comunităţii.

Vehicule care opereaz ă în sta ţia de transfer Camioane cu compactor pentru opera ţiunile de colectare şi transport al

deşeurilor de la precolectare la sta ţia de transfer. Camioanele monovolum cu compactor (care compactează deşeurile circ 3:1 în timpul procesului de colectare) sunt utilizate de obicei pe traseele de colectare de lungime medie ce deservesc gospodării şi întreprinderi. De obicei, camioanele cu compactor deservesc mulţi generatori de deşeuri pe traseele s tabilite şi sunt descărcate când se umplu, de obicei o dată sau de două ori pe zi. Accesul facil într-o s taţie de trans fer perm ite păs trarea cam ioanelor cu compactor pe traseu.

Camioane pentru transportarea de şeurilor cu dou ă zone de colectare. Camioanele care colectează deşeuri din zonele care produc ş i precolectează separat cele două tipuri de deşeuri; vehiculele sunt constrite pentru a primi ş i păs tra separat materiile „m ixte” ş i „uscate-reciclabile”. De obicei, deservesc mulţi generatori de deşeuri pe traseele s tabilite ş i sunt descărcate când se umplu, de obicei o dată sau de două ori pe zi. Deşeurile nu sunt compactate sau sunt compctate puţin (maxim 2,2:1) şi pot fi descărcate separat.

Opera ţiuni de transportare a de şeurilor cu ajutorul camioanelor specializate pentru manipularea containerizat ă a deşeurilor. Containerele sunt plasate de obicei în puncte regionale de colectare, întreprinderi ş i firme pres tatoare de servicii ş i sunt colectate când sunt pline. Containerul es te de fapt o ladă metalică mare, cu volum cuprins între 0,6 şi 2 mc, uneori deschisă în partea superioară, alteori cu capac amovibil sau rabatabil, prevăzută cu s is teme de agăţare s tandardizate. Containerul es te încărcat în cam ion cu un s is tem de mcara cu care es te dotat cam ionul ş i es te transportat la s taţia de trans fer. Concom itent cu încărcarea containerului plin, autospeciala va lăsa spre umplere un alt container la punctul de colectare primară deservit.

Vehicule de transport al de şeurilor de la sta ţia de transfer la zona depozitului ecologic. Remorcile de trans fer (asemănătoare remorcilor motopropulsate de cursă lungă de


111

mari dimens iuni) transportă de obicei deşeurile, compactate sau necompactate (în funcţie de filiera pe care o urmează în zona de tratare a depozitului ecologic) din s taţiile de trans fer către locaţiile de procesaare sau depozitare. Remorcile de trans fer transportă de obicei 15 până la 25 de tone pe călătorie. Remorcile sunt tractate de capete tractoare independente, un cap tractor putând deservi mi multe remorci. Remorcile pot fi s imple, cu s is tem de compactare ş i s is tem de descărcare prin împingere pe orizontală sau cu basculare. * Sis temul de compactare cu ambalaj din plas tic nu es te utilizabil deoarece balotul trebuie despachetat mai târziu (în cazul deşeurilor vegetale sau a celor reciclabile) fie pentru că depozitarea finală la groapa de gunoi es te deja concepută pentru a păs tra ş i trata deşeurile neambalate, fie că plas ticul pentru împachetare va mări inutil cos turile.

Solu ţii tehnice în sta ţiile de transfer Opţiunile pentru descărcarea deşeurilor din vehiculele de colectare la s taţiile de trans fer includ:

• Descărcarea directă a materiilor în container prin partea superioară sau în remorca de trans fer parcată sub vehiculul care urmează a fi descărcat sau pe platforma de basculare la acelaşi nivel cu vehiculul care urmează a fi descărcat.

• Descărcare în groapa aflată sub nivelul vehiculului ce urmează a fi descărcat. Deşeurile pot fi mutate ş i s tivuite pentru depozitare pe termen scurt pe platforma de basculare sau într-un puţ. Depozitarea pe termen scurt perm ite recepţionarea deşeurilor în s taţia de trans fer într-un ritm superior celui de evacuare, mărind as tfel capacitatea s taţiei de trans fer de a face faţă perioadelor aglomerate. Printre opţiunile pentru reîncărcarea deşeurilor într-un container de trans fer sau într-un vehicul se numără: reîncărcarea directă de pe o platformă basculantă sau dintr-un puţ în containere cu încărcare prin partea superioară sau în remorci de trans fer parcate sub platforma de basculare sau puţ.

• Reîncărcarea într-un compactor care compactează deşeurile în capătul unui container sau al unei remorci de trans fer.

• Reîncărcarea într-un compactor de preîncărcare care compactează încărcătura unui camion ş i care împinge „balotul” în capătul unui container sau al unei remorci de trans fer.

• Reîncărcarea într-o presă; baloturile sunt apoi ridicate cu motos tivuitoarele în camionul cu platformă.

Printre opţiunile pentru descărcarea deşeurilor în locaţiile de depozitare a deşeurilor descărcate din containerele de trans fer sau din vehicule se numără: lame extens ibile, platforme rulante şi dispozitive de basculare ale remorcii. Remorcile se descarcă automat cu ajutorul lamelor extens ibile şi al platformelor rulante. Un dispozitiv de basculare al remorcii ridică unul dintre capetele aces teia (sau roteş te întreaga remorcă) as tfel încât încărcătura cade datorită gravităţii. Deşeurile compactate pot fi manipulate după descărcare cu ajutorul motos tivuitoarelor.

Următoarele tabele rezumă avantajele ş i dezavantajele diferitelor tehnologii de trans fer. De asemenea, evidenţiază că mulţi factori interacţionează, lucru care trebuie luat în cons iderare când se ia o decizie în privinţa tehnologiei utilizate pentru o s taţie de trans fer. Printre factorii cei mai importanţi se numără capacitatea de prim ire a s taţiei, dis tanţa până la locaţia de depozitare, cos turile, fiabilitatea, siguranţa ş i metoda de descărcare în locaţia de depozitare.


112

Tabel nr. 7.1- Alternative de transport lung curier al deşeurilor Alternativ e de transport lung curier al de şeurilor

Tehnologie Avantaj e Dezavantaj e Aplica ţie

Remorc i şi conta inere cu înc ărcare prin partea de sus

• S im plu, m etoda de încărcare cu ajutorul gravita ţie i. • Poate fi suplimentat cu d ispozi tiv de compactare utili zând echipam ente care a jung deasupra rem orcii şi p resând şi egalizând deşeurile. • Potrivi t pentru o gamă variată de deşeuri inclusiv m oloz şi a rticole voluminoase.

• De obice i copertina remorcii (plasă sau pre la tă) are problem e de permeabili ta te . Mi rosurile şi deşeuri le pot ieşi în exterior iar ploile pot face încărcătura m ul t mai grea. • Rem orcile pot fi deteriorate atunci când materiale dense sau ascu ţi te pică în rem orca goală. • Zgomotu l produs de căderea acestor m ateria le în rem orci este puternic.

Potrivi t pentru pentru sta ţi i de transfer mici şi m edii .

Compactarea în remorc ă şi conta iner

• O remorcă sau un container pot fi înch ise complet pentru a îm piedica in trarea apei de p loaie şi ieşi rea mirosulu i şi li chide lor. • Com pactarea ob ţine rezulta te bune la transport producând o densi tate crescută.

• O remorcă grea sau un container reduce sarcina efectivă. (rem orca trebuie sa fie ranforsată d in punct de vedere structural pentru la presiunea compactorului .) • Costu l de investi ţie al flo tei de rem orci eate mai rid icat. • Partea din spate a rem orci i sau a conta inerulu i (aproape de com pactor) tinde să devină supraîncărcată. Partea d in fa ţă a rem orcii tinde să fie uşoară. Încărcătura pe puntea spate tinde să limi teze sarcina efectivă. • Echipamente le acţionate hidraul ic ale compactorului pot produce m ul t zgom ot. • M ateria lul trebuie decom pactat în cazul prelucrării la locaţia depozitului .

Nu este folosi t pentru sta ţi ile de transfer noi .

Compactare îna inte de înc ărcarea prin spate a remorc ilor sau containerelor

• Permi te utili zare unor rem orci uşoare sau containere pentru a creşte sarcină e fectivă • O remorcă sau un container pot fi înch ise complet pentru a îm piedica in trarea apei de p loaie şi ieşi rea mirosulu i şi li chide lor. Sarcina poate fi măsurată în tim p ce este compactată cu capaci ta tea de a optimiza fiecare sarcină

• Costuri de investiţie ridicate (ce pot fi compensate prin costurile reduse de transport). • Echipament com plex; a tunci când se avariază poate să b locheze sta ţia de transfer după ce zona de depozi tare pe term en scurt este plină. • Redundan ţa necesară (două uni tăţi compactoare) măreşte costurile . • Consum de energ ie ridicat. • Necesi tă în treţinerea echipamente lor h idraulice

Cel m ai potrivi t pentru sta ţi i de transfer m edi i şi m ari şi transport pe d istanţe m ari .

Remorc ă de transfer cu lame extensibile

Permi te descărcarea oriunde (nu numai la depozi tele cu d ispozi tiv de basculare a rem orci i ).

• O parte din capaci ta tea rem orcii (vo lum şi g reutate) este folosi tă pentru lam ele extensib ile , ceea ce reduce sarcina efectivă a deşeuri lor. • M ateria lele se pot în ţepeni în spatele lam elor extensibile . • Lam a se poate îndoi la extensie sau retragere.

Cel m ai potrivi t pentru distan ţă şi vo lum redus.


113

Remorc i de transfer cu pla tforme rulante

Permi te descărcarea oriunde (nu numai la depozi tele cu d ispozi tiv de basculare a rem orci i ).

• Predispuse la scurgeri de lichide prin fundul rem orci i • Rem orcile pot fi deteriorate atunci când materiale dense sau ascu ţi te cad în rem orca goală.

Potrivi t pentru toate distanţele de transfer şi toate volumele.

Dispozitiv de basculare a remorc ii pentru remorc i de transfer şi conta inere montate pe remorc ă

Permi te utili zarea de rem orci uşoare pentru a creşte sarcin ile u tile de traansport.

• Fiab ili ta tea şi redundan ţa sunt necesare deoarece nu există nici o posibil ita te de a descărca remorcile la zona rampei ecologice dacă dispozi tivul de basculare se defetctează. • Dispozi tive le de basculare pot fi instabile dacă nu sunt am plasate pe teren ferm.

Cel m ai potrivi t pentru distan ţe m ari şi volum m are. Cel m ai potrivit pentru transporturi la depozi te mari (depozi tele mici şi m ijlocii nu au de obicei un d ispozi tiv de basculare).

Staţia de sortare a deseurilor in vederea reciclarii

Staţiile de sortare pentru deşeuri joacă un rol important în sis temul general de management al deşeurilor pentru comunităţi, servind drept legătura între programul comunitar de colectare selectiva a deşeurilor solide ş i reciclatorii fracţiilor selectate.

Dacă dimensiunile locaţiei şi serviciile oferite variază într-o mare măsură în cazul s taţiilor de sortare, în practică realizează aceleaş i funcţii de bază:

- preluarea deşeului colectat selectiv pentru reciclare, denum it şi „fracţie uscată”; - selectarea deşeurilor neadecvate de tip gros ier înainte de prelucrarea de sortare; - sortarea deşeului reciclabil pe categorii şi calităţi de materii ş i materiale; - colectarea refuzului de sortare; - prelucrarea pentru transport a fracţiilor selectate şi a refuzurilor; - s tocarea temporară a fracţiilor selectate ş i a refuzurilor. Moti vul principal pentru a utiliza o s taţie de sortare es te necesitatea trim iterii pe

sortimente a deşeurilor reciclabile către diversele tipuri de reciclatori. La s taţia de sortare sunt acceptate materialele reciclabile : materii colectate separat

care pot fi reprocesate pentru introducerea în procesul de fabricaţie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obişnuite se numără hârtia, hârtia pentru ziare, cartonul de ambalaj, metalele feroase, plas ticul de tip folie, plas ticul de tip PET, recipientele din s ticlă ş i cutiile de alum iniu.

La s taţia de sortare nu sunt acceptate următoarele tipuri de deşeuri: • Reziduuri rezultate din construcţii ş i demolări de clădiri, drumuri şi altele. De obicei,

es te vorba de beton, cărămidă, lemn, zidărie, materiale pentru acoperiş , ghips , mortar, metale ş i trunchiuri de lemn. Acestea nu numai ca nu vor fi acceptate la saţia de sortare dar nici nu vor fi colectate împreună cu deşeurile menajere ci vor fi transportate direct la depozitarea finală cu alte tipuri de transportoare (de tip remorci cu plasă) deoarece pentru s is temele de colectare selectivă implică problemele de transport (în special în cazul cam ioanelor dotate cu dispozitive speciale de tip benă bi-volum) ş i pe de altă parte din cauza utilizării speciale la depozitele ecologice de deşeuri pentru s traturile de acoperire zilnică a deşeurilor depuse.

• Deşeurile periculoase: includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unităţi medicale precum ş i materii de uz domestic precum produsele de curăţare, pes ticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frână, antigel şi vopsea. Pentru fiecare categorie se oferă o filieră separată şi specială de colectare ş i elim inare.


114

Structura sta ţiei de sortare Structura amplasamentului trebuie să ia în calcul tipul de vehicule precum ş i tehnologia

utilizată pentru a prelucra şi trans fera deşeurile, trebuie să ofere angajaţilor şi publicului s iguranţă şi trebuie să protejeze mediul, protejând as tfel sănătatea comunităţii.

Planurile locaţiilor includ următoarele amenajări: • Zona de alimentare care es te reprezentată de o platformă de descărcare pentru

maşinile lung curier ce aduc fracţia uscată de la s taţiile de trans fer sau pentru maş inile de colectă bivolum din zona 1.

• Zona principal ă de sortare. Camioanele îş i descarcă încărcătura pe o pardoseală de beton sau într-o fosă betonată sau direct într-un container de unde se alimentează banda de încărcare a liniei de sortare. Încărcarea directă în container (buncăr de alimentare) poate s implifica operaţiunile, dar limitează pos ibilitatea de a tria sau sorta deşeurile neconforme reciclării (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.). Dacă nu sunt încărcate direct în alimentatorul benzii transportoare primare a liniei de sortare (bandă elevatoare), deşeurile depozitate pe podea sau în fosă sunt depozitate temporar iar apoi sunt încărcate manual sau cu s is teme mecanizate pe banda transportoare primară a liniei de sortare. Staţiile de sortare moderne sunt amplasate în spaţii închise de tip construcţii metalice uşoare.

• Zona de stocare a materiilor selectate ş i pregătite corespunzător pentru a fi preluate de către diverşii reciclatori. Pe lângă aspectele menţionate anterior de care trebuie să se ţină cont la proiectarea s taţiei de sortare, trebuie să se aibă în vedere fluxurile de deşeuri. Fluxurile reprezintă valorile previzionate pentru anul 2011 (ca an de pornire a proiectului la nivel operaţional) şi valorile previzionate pentru orizonturile de timp 2018 ş i 2037. Valorile debitelor de deşeu ce vor fi prelucrate în s taţia de sortare sunt date în tabelul 1, inclusiv cu identificarea surselor. Dacă toate valorile ar fi cons iderate temă de proiectare în dimens ionarea soluţiilor tehnologice propuse (deoarece s is temul trebuie să funcţioneze corespunzător începând din prezent ş i pe durata întregului proces de evoluţie a regiunii) ar rezulta o supradimensionare inacceptabilă, de circa 2 ori, a soluţiei cons tructive faţă de cerinţele actuale. Deşeurile colectate din zonele 3 şi 4 nu intră pe filiera de sortare deoarece după transportul lung curier sunt de tip m ixt ş i puternic compactate.

Tinând cont de această situaţie s -a propus pentru managementul regional al deşeurilor o schem ă de implementare gradat ă a colectei selective multiple ca înlocuitor treptat al colectării selective duale . Colectarea selectivă multiplă va fi implementată doar în mediul urban , urmând să reprezinte până la 90 % din colectarea selectivă totală (duală şi multiplă la un loc) iar în mediul rural se va menţine s is tenul de colectare selectiv dual. Tehnica de compostare

Compostarea face parte din filierele ecologice de tratare a deşeurilor deoarece res tituie mediului ambiant natural o parte din componentele de deşeuri. Ca urmare, faţă de filierele de depunere controlată sau de incinerare, compostarea are prioritate ecologică.

Conform datelor medii statistice europene materialele compostabile din deşeurile menajere reprezintă cca. 30% proporţie mas ică. În mediul rural proporţia es te mai mare, dar trebuie avut în vedere că în ţara noastră compostarea în mediul rural se face individual în gospodării, ataşat prelucrării gunoiului de grajd, deci compostarea din mediul rural nu intră în organizarea ges tiunii publice a deşeurilor. O componentă importantă a filierei de compostare es te cea a ins talaţiilor descentralizate care se s tructurează în domeniul rural.

În ţări cu o ges tiune bine organizată pentru deşeuri municipale, colectarea deşeurilor pentru compostare poate ajunge la cifrele de 70 .. 120 kg/loc ⋅⋅⋅⋅an . Uzinele de compostare


115

pentru deşeuri vegetale sau deşeuri rezultate din sortare, ajung la o producţie anuală medie pe ţară de de cca. 30 ... 50 kg/loc⋅an.

Tabel nr. 7.2 - Clasificarea materialelor pentru c ompostare Materiile compostabile Materiile necompostabile Materii inadmisibile

resturi de fructe şi zarzavat coji de citrice baterii uzate

coji de ouă, cafea, ceai ambalaje de lapte, cutii de băuturi acumulatori

hârtie de ambalaj, puţine ziare

hârtie imprimată colorat medicamente, termometre

iarbă, frunze, buruieni praf de aspirator pesticide, insecticide

Pentru realizarea compostului se poate adăuga la materialele organice din deşeuri menajere o proporţie oarecare de nămol de la s taţiile de epurare orăşeneş ti. Aceasta are rolul de a dirija o parte din deşeurile de la s taţiile de epurare a apelor orăşeneş ti spre o reciclare, ş i totodată se obţine o creş tere de până la 50% a substanţelor organice din compost. Se remarcă încadrarea în norme a compostului din deşeuri sortate, chiar ş i cu adaos de hârtie, dar neîncadrarea în normele de calitate a compostului d in de şeul menajer nesortat . Această cons tatare exclude posibilitatea de compostare a de şeurilor menajere brute , chiar dacă au un conţinut ridicat de materiale organice ş i o um iditate ridicată, caz frecvent întâlnit la deşeurile menajere româneş ti. Nămolul de epurare nu poate fi supus unei fermenţii aerobe deoarece are un raport carbon/azot (C/N) foarte mic, de aceea, numai în amestec cu deşeuri de tip menajer se poate echilibra raportul C/N. Proporţia de amestec a nămolului de la s taţiile de epurare biologică a apelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- umiditatea finală a amestecului des tinat compostării să fie în limitele 50-55%; - masa uscată a nămolului să fie mai puţin de 25% din masa uscată a amestecului.

S tarea de um iditate a nămolului de la s taţiile de epurare are o importanţă des tul de mare în realizarea amestecului cu deşeurile menajere. Nămolurile cu o um iditate de 95% provenite de la s taţia de decantare primară şi secundară se amestecă foarte greu cu deşeurile menajere datorită tendinţei de formare a bulgărilor aglomeraţi. Nămolurile cu umiditate 70-75%, provenite din s taţia de epurare după centrifugare, perm it un amestec omogen cu deşeurile menajere. Nămolul cu umiditate 60%, rezultat după deshidratare în filtre prese, nu as igură în general o um iditate suficientă (50-55%) amestecului final. La compostarea deşeurilor menajere cu nămol de la s taţia de epurare se constată că la atingerea temperaturii de 70 0C în procesul de fermentare mineralizarea es te foarte bună, cu o reducere importantă de C, iar m irosurile neplăcute ale nămolurilor dispar complet în amestecul fermentat. Deoarece descompunerea substanţelor în compostare se face prin intermediul m icroorganismelor, mai sunt necesare în proces:

- m inerale (azot, fos for, potasiu), - subs tanţe bazice pentru neutralizarea acizilor organici, - umiditate, um iditate optimă 55%, - suprafaţă mare de absorbţie pentru procesele de trans fer de masă (O2, CO2).

O componentă deosebit de importantă es te raportul C/N (carbon/azot) din masa brută de compostare ş i evoluţia aces tui factor în timpul procesului. După term inarea procesului de compostare C/N se s ituează între 15 ş i 20.


116

7.3. Tratare şi valorificare 7.3.1. Tratarea şi valorificarea de şeurilor de ambalaje

Cunoscând populaţia care trebuie să colecteze selectiv în vederea atingerii ţintelor privind deşeurile de ambalaje ş i ţinând seama de obligaţia legală a operatorilor economici (industrie, comerţ, ins tituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate a fos t determ inată cantitatea de deşeuri de ambalaje ce urmează a fi colectată în vederea reciclării.

S-a cons iderat că pentru hârtie ş i carton, plas tic, s ticlă ş i metale 95 % din cantitatea generată de industrie, comerţ şi ins tituţii es te predată în vederea reciclării, iar în ceea ce priveş te lemnul, se va recicla o cantitate care să as igure atingerea ţintelor, res tul cantităţii (20.000 – 30.000 t/an) fiind valorificată energetic

Tabel nr. 7.3 - Cantit ăţi de de şeuri de ambalaje colectate selectiv de la popula ţie şi industrie, comer ţ şi institu ţii în vederea recicl ării:

Cantita ti tinta 2008 2009 2010 2011 2012 2013

To ta l recuperat/inc inerat, cu recuperarea energiei

699 2.617 3.926 6.183 8.224 9.999

To ta l recic la t 1 .743 3.734 5.399 7.173 9.009 11.197

Hartie si Carton 1 .161 1.242 1.304 1.369 1.438 1.510

Plastic (*) 858 1.031 1.318 1.631 1.972 2.684

Stic la -322 104 581 940 1.506 2.127

M etal -77 -82 -86 -91 -95 -100

Lemn -123 -44 0 0 -254 -801

Odată cu deşeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv şi deşeurile reciclabile non-ambalaje. Capacităţile de reciclare exis tente în prezent la nivelul judeţului sunt mult mai mici decât capacităţile necesare.

La nivelul judeţului trebuie să se as igure capacităţile de sortare necesare. Calculul capacit ăţilor va fi realizat în cadrul studiului de fezabili tate în func ţie de metoda de colectare selectiv ă aleasă. 7.3.2. Tratarea şi valorificarea de şeurilor biodegradabile municipale

Pentru anul 2010 se es timează că atingerea ţintei se va realiza prin promovarea compostării individuale ş i prin colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, în special în mediul rural, şi compostarea acestora, în cea mai mare parte pe platforme de compostare săteş ti.

Pentru anul 2013, în plus faţă de anul 2010, se es timează o creş tere a cantităţii de deşeuri biodegradabile colectate selectiv în vederea compostării.

Ţinând seama de practica exis tentă la nivel european, precum şi de prevederile Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a s tudiilor de pre-fezabilitate ş i master planurile realizate în judeţe, se apreciază că tehnica cea mai probabilă care va fi utilizată es te tratarea mecano-biologică.


117

7.4. Depozitarea de şeurilor Noul depozit ecologic va fi un depozit clasa „b” pentru de şeuri nepericuloase , cu o capacitate totală de 2.952.0740 t ş i o durată de funcţionare de m inim 25 ani. Acti vitatea de depozitare urmează să înceapă în cursul anului 2011, închiderea depozitului fiind es timată a avea loc în anul 2037. Capacitatea totală de depozitare calculate es te de 2.270.000 m 3 deşeuri. Prima celulă urmează a fi cons truită în perioada 2010-2011 şi va avea capacitatea de 936.431 t ş i o suprafaţă de 53.300 m², cu termenul de închidere 2019. Depozitul de la Bălteni va prim i pentru depozitare definitivă deşeuri municipale: deşeuri menajere ş i asim ilabile din comerţ, indus trie ş i ins tituţii, deşeuri generate de serviciile municipale – grădini, parcuri, pajiş ti, pieţe, deşeuri s tradale, nămoluri uscate şi s tabilizate de la epurarea apelor uzate (în proporţie de 1:10 din total deşeuri). Nu vor fi acceptate alte deşeuri generate de activităţi indus triale, decât cele s im ilare deşeurilor menajere. Aceste tipuri de deşeuri vor respecta „Criteriile pentru acceptarea deşeurilor în depozitele de deşeuri nepericuloase”, din Ordinul nr. 95/2005. Opera ţiunile specifice ce se vor desf ăşura în cadrul depozitului de de şeuri includ:

� înregis trarea deşeurilor;

� controlul deşeurilor acceptate la depozitare;

� acoperirea zilnică a deşeurilor;

� compactarea învelişurilor de suprafaţă;

� prevederi de acoperire ş i închidere;

� controlul periodic al pânzei freatice urmat de supravegherea regulată în timpul ş i după închiderea depozitului;

� controlul sis temului de colectare a gazului de depozit;

� monitorizarea factorilor de mediu.

Procedura de acceptare a deşeurilor la depozitare şi controlul deşeurilor va fi s tabilită prin planul de funcţionare al depozitului. Operatorul depozitului va avea obligaţia de a înregis tra datele referitoare la: cantitatea ş i caracteris ticile deşeurilor primite, sursa, data livrării, alte informaţii considerate relevante.


118

8. EVALUAREA COSTURILOR

8.1. Introducere Costurile (cheltuielile) propuse pentru inves tiţiile asociate serviciilor de ges tionare a

deşeurilor au fos t extrase din mai multe surse. Stabilirea cos turilor are foarte mare legătură cu experienţa acumulată în cadrul proiectelor implementate în România, cât ş i cu experienţa acumulată în ceea ce priveş te es timarea cos turile ins talaţiilor ş i al echipamentului de ges tionare a deşeurilor, în corelaţie cu proiecte internaţionale, europene.

Trebuie menţionat că exis tă totuş i o rezervă des tul de mare în ceea ce priveş te nivelul exact al cos turilor asociate inves tiţiilor propuse. În cadrul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, la nivelul de analiză dat, nu exis tă încă informaţii precise cu privire la amplasamentul capacităţilor noi (depozite, s taţii de trans fer, sortare, compostare etc.). Din aces t motiv nu es te posibil să se realizeze es timări ale cos turilor în funcţie de condiţiile amplasamentului (condiţiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra cos turilor de inves tiţii, mai ales asupra inves tiţiilor pentru depozitele de deşeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt ş i ele influenţate de locaţiile şi amplasamentul noilor facilităţi.

Un nivel mai crescut de s iguranţă în privinţa es timării cos turilor va putea fi atins după finalizarea s tudiului de fezabilitate de către echipa de consultanţă, fiind acompaniat de schiţa conceptuală ş i detaliată a amplasamentului, cât ş i de caracteris ticile particulare ale ins talaţiilor.

La momentul dat cos turile pentru inves tiţii au la bază media totală a cos turilor diverselor ins talaţii şi a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi achiziţionate.

8.2. Indicatori de cost Cei mai importanti indicatori folos iti pentru determ inarea cos turilor asociate cu

implementarea PJGD, sunt: • Costurile totale de investitii necesare pentru a as igura infras tructura de deseuri.

Aceste cos turi pot fi exprimate ca investitie totala necesara (cos turile inves titiei), sau ca inves titie exprimata anual pentru a arata efortul inves titional pe o anum ita perioada de timp;

• Costul anual al capitalului: amortizarea anuala a capitalului fix s i dobanda aferenta pentru finantarea inves titiei. Costurile anuale ale capitalului depind de inves titia totala, de numarul de ani de amortizare s i de cos turile financiare asociate (mai ales dobanzile);

• Costuri de operare si intretinere: aceste cos turi au legatura cu operarea ins talatiilor in functiune (ex. cos turile cu energia, cu combustibilul, reparaţiile curente, etc.), dar pot fi de asemenea influentate de masuri care nu necesita in mod obligatoriu inves titii, sau sunt mai putin legate de cos turile inves titiei (ex. colectarea separata a deseurilor, m inim izarea rutelor de transport, ins trumente economice etc.);

• Costuri administrative: costuri de implementare, autorizare, monitorizare s i impunerea legislatiei, întărirea capacităţii adm inis trative;

• Costuri totale anuale: includ cos turile de capital si cos turi de operare si intretinere, pe durata unui an;

• Costuri unitare: costul inves titiei/tehnologiilor de ges tionare a deseurilor es te es timat prin folos irea cos turilor unitare (ex. cos tul reducerii cu o tona a deseurilor biodegradabile intr-o ins talatie specifica de o anum ita dimens iune).


119

8.3. Suportabilitate Suportabilitatea es te inteleasa ca fiind capacitatea utilizatorilor (beneficiarilor) de

servicii de gestionare a deseurilor de a plati pent ru aceste servicii fara a renunta la alte nevoi de baza . Es te importanta indentificarea „capacitatii de plata” a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea econom ica a serviciilor de salubritate (solventa consumatorului).

Lim ita de suportabilitate a tarifului es te constrânsă de H.G. nr.246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice: 1,5 % din venitul mediu / gospodărie;

Un indicator de solvabilitate arată în ce masura venitul gospodariilor es te suficient pentru a acoperi cos turile in cres tere ale serviciilor de salubritate, fara a prejudicia capacitatea acestora de a plati pentru nevoile de baza. Problema fam iliilor aflate in imposibilitatea de a plati pentru servicii de salubritate es te predom inanta in zonele rurale .

8.4. Etape principale în estimarea costurilor

Pentru a es tima cos tul inves titiilor propuse in cadrul unui PJGD, es te necesara parcurgerea urmatoarelor etape principale:

1. Determinarea infras tructurii necesare a fi construite pentru indeplinirea obiectivelor s i tintelor s tabilite de autoritatile centrale/regionale/locale; aceasta inves titie es te calculată ţinând seama de raţionamentele ingineres ti si optiunile pentru ges tiunea deseurilor ;

2. Es timarea cos turilor unitare; presupuneri privind adaptarea la conditiile locale; 3. Es timarea cos turilor inves titiei s i a cos turilor de operare si de intretinere; 4. Es timarea capacitatii de plata a populaţiei care locuieş te in zona; 5. Compararea capacitatii de plata cu inves titia es timata; 6. Ajus tări ale PJGD pentru a nu se depas i capacitatea de plata.

Fig. nr. 8.1 - Estimarea costului investitiilor pr opuse in cadrul unui PJGD

Cost inv estitional la nive l j udetean + Costurile O&I

Cost total

Revizuirea PJGD

REVIZUIREA INVESTITIEI

Cum poate fi acope rita diferenta de pla ta: - M inimizarea costurilor; - parteneria t Public -Privat; - Priv atizarea infrastructurii; - Cresterea efic ientei; - Instrumente economice; - Amanarea unor investitii sau renuntarea la ce le ce nu sunt neaparat necesare

Cat de mare este diferenta de plata?

Capacita tea de pla ta la nive l

Planul de investitii poate fi acceptat

Populatia poate plati pentru investitiile prevazute

DA NU


120

Costurile prezentate in continuare au un caracter infomativ , scopul fiind consilierea factorilor de decizie in etapele premergatoare parcurgerii complete a unui proces de luare a deciziei.

Aceste costuri nu pot fi utilizate direct in calcul area implicatiilor financiare exacte ale unei investitii, dar pot oferi o idee asupra or dinului de marime al investitiei respective .

Datele provin din tarile membre ale UE, intre aces tea exis tand diferente semnificative datorita atat conditiilor locale cat si tehnologiilor aplicate.

Costurile nu pot fi as imilate exact la conditiile specifice Romaniei, datorita diferentelor intre factorii ce influenteaza aceste cos turi (pretul terenului, pretul materialelor, pretul utilitatilor, pretul combustibilului, nivelul salarial, nivelul taxelor etc). Aceste diferente sunt mai mari in cazul facilitatilor cu capacitati scazute s i cu un nivel tehnologic scazut, unde o parte din echipamente pot fi achizitionate la preturi mai m ici de la producatorii ce-s i des fasoara activitatea in Romania. In cazul intreprinderilor cu capacitati mari s i cu un nivel tehnologic relativ ridicat, cos turile in cazul realizarii acestor intreprinderi in Romania sunt mai apropiate de cele din Uniunea Europeana, datorita faptului ca majoritatea echipamentelor tehnologice specifice, pieselor de schimb s i consumabilelor nu sunt produse pe plan intern. De asemenea, in timp, es te de as teptat ca aceste cos turi sa se apropie s i mai mult de cele din UE, datorita tendintei de aliniere a preturilor la cele practicate in UE.

8.4.1. Infrastructura necesar ă pentru atingerea obiectivelor propuse.

In acest sens trebuie analizate doua aspecte: - infras tructura exis tenta (s tarea infras tructurii exis tente, vechimea acesteia,

necesarul de reparatii, cantitate de deseuri ce poate fi prelucrata, etc); - es timarea necesarului de inves titii noi.

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate. La nivelul judeţului exis tă în prezent un număr de 6 depozite neconforme clasa „b” în

zona urban ă . Aceste depozite îş i vor înceta activitatea etapizat , conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor s is ta depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani dup ă sistarea depozit ării . În conform itate cu Angajamentele asumate de România în procesul de negociere a Capitolului 22 – Mediu, va trebui s is tată activitatea la depozitul de deşeuri neconform din Slatina.

În mediu rural au fos t identificate la nivelul judeţului spaţii de depozitare sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărâri ale Cons iliului Local, adm inis trate de către primării.

Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”.

8.4.2. Estimarea costurilor unitare - ipoteze

Costurile unitare pot deriva dintr-un numar mare de informatii s i trebuie sa fie bazate cat mai mult pos ibil pe experienta proiectelor recente din Romania, combinate cu rezultate din experienta europeană.


121

Tabel nr. 8.2 - Costuri unitare in activitatea de g estiune a de şeurilor: Inv estitie Nr.

crt. Descriere

Pre ţ unitar M in M ediu M ax

Factori de influenta

1 INVESTITII PENTRU COLEC TARE SI TRANSPOR T 1 .1 Inv estitii pentru colectare in zona urbana

1 .1 .1 Investi tie pentru puncte le de co lectare (constructii de zone ingradite pentru pentru plasarea containerelor)

€ /persoana

5.20 6.35 7.50 Nivelul de dispersie al populatiei , numarul persoanelor deservi te de un punct de colectare, num arul de locui tori ce locu iesc in blocuri , frecventa de co lectare

1.1.2 Investi tii in containare (achizi tionarea d i feritelor tipuri de containare; marim ea depinzand de num arul de locui tori repartizati la un container, stabili ti in functie de stra tegia de colectare al sursa, e tc)

€ /persoana

0.70 1.35 2.00 Strategia de colectare, frecventa de co lectare

1 .1 .3 Investi tii in echipam ent de co lectare (achizi tia di feri telor tipuri de vehicu le de co lectare)

€ /persoana

7.50 11.25 15.00

Strategia de colectare, frecventa de co lectare , n ive lul de dispersie a l gospodariilo r, lungim ea to tala a strazi i ce trebuie acoperi ta , distanta pana la punctul de destinatie (com ponenta de gestiune a deseurilor sau T C)

1 .1 .4 Investi ţii de centre de colectare la periferie (constructia de zone ingradi te , acoperi te cu asfal t sau cim ent de m arime m edie)

€ /persoana

1.00 1.50 2.00 Strategia de colectare, n ive lul de se lectie la sursa, n ive lul de d ispersie a zonelor urbane

1 .2. Inv estitii pentru colectare in zone rurale 1 .2 .1 Investi tie pentru puncte de

co lectare (constructia de zone ingradi te pentru p lasarea containerelor)

€ /persoana 4.00

4.50 5.00 Nivelul de dispersie al populatiei , numarul persoanelor deservi te de un punct de colectare, num arul de locui tori ce locu iesc in blocuri , frecventa de co lectare

1.2.2 Investi tii in containare (achizi tionarea d iferi telor tipuri de conta inare; m arimea depinzand de num arul de locu itori repartizati la un conta iner, stabili ti in functie de stra teg ia de co lectare la sursa, e tc)

€ /persoana 0.70

0.85 1.00 Strategia de colectare, frecventa de co lectare

1.2.3 Investi tii in echipam ent de co lectare (achizi tia di feri telor tipuri de vehicule de co lectare)

€ /persoana 2.60

4.20 5.80 Strategia de colectare, frecventa de co lectare , n ive lul de dispersie a l gospodariilo r, lungim ea to tala a strazi i ce trebuie acoperi ta , distanta pana la punctul de destina ţie


122

Inv estitie Nr. crt.

Descriere Pre ţ

unitar M in M ediu M ax Factori de influenta

1.3 Inv estitie pentru transfer 1 .3 .1 Investi tie pentru sta tie de

transfer (constructia de zone ingradi te , cu ram pa in terioara, vehicule de colectare ce vor fo losi ram pa pentru a descarca deseurile in conta inare mari si tuate langa ram pa)

€/persoana 0.80

1.60 2.40 Frecventa de transfer, d istanta pana la drum ul principal , caracteristici le loca ţiei , distanta pana la a lim entarea cu e lectrici ta te

1 .3 .2 Investi tie pentru vehicu le de transport (achizi tia unor echipamente de transport de m are capaci ta te)

€ /persoana 5.00

10.00 15.0 Frecventa de transfer, d istanta de la sta tiile de transfer la centul final de gestiune a deseurilor, condi tiile de drum

2. INVESTITII PENTRU CEN TRUL DE GESTIONARE AL DESEURIL OR 2 .1 . Pregatirea pla tformei tehnologice

2 .1 .1 Investi tii pentru constuctia drumurilor de acces catre instala tii , dimensionate pentru capaci ta tea m are a vehiculelor de colectare.

€ /m2 40 50 60 Accesul existent, tipolog ia terenului

2 .1 .2 Investi tii pentru alim entare cu apa (conectarea la reteaua de apa existenta)

€ /m 35 37.50 40.0 Distanta pana la cea m ai apropiata sursa de apa d isponibi la , tipolog ia terenului

2 .1 .3 Investi tie pentru sursa proprie de a lim entare cu apa (constructia .punctului de extracţie si a sistemului de a lim entare cu apa)

€ /un ita te

25.000 32.500 40.000 Disponibil ita tea surse lor de apa subterane, adancimea

2 .1.4 Investi tie pentru re tea de canalizare (conectarea la re teaua de canalizare existenta)

€ /m 60 70 80 Distanta pana la cel m ai apropiat sistem de canalizare/sau receptor natura l, tipologia terenului

2 .1 .5 Investi tie pentru alimentare cu energie electrica, conectare la re teaua de tensiune medie

€ /m 60 65 70 Distanta pana la la cea m ai apropiata lin ie de e lectrici ta te, tipologie

2 .1 .6 Investi tie pentru punctu l de transform are (conectarea la transform atorul pentru acaderea tensiunii )

€ /WM C 25.000 27.500 30.000 Electrici ta tea instala ta pentru centrul de gestiune a deseurilor.

2 .2 . Inv estitie pentru Tratarea Bio – mecanica

2 .2 .1 Investi tii pentru sta ti i de sortare (constru i rea unei instala tii care sa cuprinda separator m agnetic, bandă transportoare, sortare automată e tc.

euro/t 30.000 55.000 80.000 Disponibil ita tea loca ţiei , tehnolog ia propusa, stra teg ia de colectare


123


Descriere Pre ţ


2.2.2 Investi tii pentru o suprafata de compostare (constru i rea unei insta latii de com poastare aerobe/anaerobe si dotarea cu divere echipam ente m ecanice: tocator, bandă transportoare etc.)

€ /t 15.000 16.500 18.000 Disponibil ita tea loca ţiei , tehnolog ia propusa, stra teg ia de colectare, condi tiile clim aterice

2.2.3 Investi tii pentru echipamente de TM B (furn izarea de d iverse echipamente: incarcator frontal , excavator e tc.)

€ /plant 100.0000

115.0000 130.0000

Canti tatile primi te

2 .3. Inv estitia in depozit

2 .3 .1 Investi tii pentru organizarea loca ţiei (organizarea lucrarilor necesare pentru urm atorul depozi t/celu lă: excava ţi i, bariera de argi lă, va luri de protecţie , e tc.)

€ /m3 1 .50 5.75 10.00 Condi tii le topografice si geotehnice, existenta si ca li ta tea barierei naturale de arg ila , d istanta de la sursa de argila.

2 .3 .2 Investi tii pentru izolare (organizarea stra turi lor de izolare potrivi t norm elor tehnice: stra tul de drenaj, geom embrane etc)

€ /m2 40 45 50 T opologie, tipul izo la tie

2 .3 .3 Investi tii pentru echipamente de depozi t (furn izarea de d iverse echipamente: buldozer cu incarcare frontala , compactor e tc. Pentru un flux de deseuri de m axim 35o t/an)

€ /depozi t

1000000

1150000 1300000 Canti tatile primi te

2 .3.4 Investi tii pentru tratam entul levigatu lui (constru i rea unei uni tati de tra tament a apelor uzate pentru levigatul ce vine d in depozit)

€ /m2 100 150 200 Condi tii le de descarcare, optiunea tehnologica

2 .3 .5 Investi tii pentru echipament de m onitorizare (constru i rea de pututri pentru m onitorizarea cali tatii apelor subteranein amonte si ava l fa ta de depozi t)

€ /depozi t

10.000 12.500 15.000 T opografia depozi tu lui si zone inconjuratoare, condi tiile geotehnice, cetin te le APM

2.4 Ins ta la tii anexe pentru centrul de gestiune a deseu rilor 2 .4 .1 Investi tii pentru puntea de

cântări re (constru i rea unui punct de in trare pentru a m asura canti tatile de deseuri prim ite)

€ /com po-nenta

de gestiun

e a deseuril

o

40.000 45.020 90.000 Selectarea opţiunii tehnolog ice, capacita te


124


Descriere Pre ţ


2.4.2 Investi tii pentru clad i ri adm inistra tive (constru i rea unei cladi ri ce va fi utili zata de personalul adm inistra tiv si de m anagem ent; aceatsa va cuprinde si un laborator

€ /WM C 75.000 162.500 250.000 Condi tii le topografice si geotehnice, dotarea laboratorului

2 .4 .3 Investi tii pentru o sta tie de spalare (organizarea unei suprafete pentru curatarea vehicolelor ce a jung la depozi t)

€ /WM C 25.000 27.500 30.000 Condi tii le topografice si geotehnice, tipul echipamentului

2 .4 .4 Investi tii pentru un atelier de in tre tinere (aceasta suprafata va fi fo losi ta si ca zona de parcare pentru echipamentele de lucru

€/WM C 70.000 85.000 100.000 Condi tii le topografice si geotehnice, tipul echipamentului

3 INCHIDEREA DEPOZITELOR EXISTENTE 3.1. Inchiderea depozi te lor

existente autorizate si neconform e

euro/m 2 50.0

60.0 70.0 Condi tii le topografice si geotehnice, probleme speci fice de mediu

3.2. Curati rea depozi telor ilegale euro/m 3 1 .00

3.00 5.00 Canti tatile depozita te , n ive lul de dispersie a l canti ta ti lor depozi ta te, accesul la zona

Sursă: RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costurilor de Mediu şi al Planului de Investiţii , Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005 8.4.3. Estimarea costurilor investi ţionale şi de operare şi între ţinere pentru Planul

Jude ţean de Gestionare a De şeurilor Variatia cos turilor reflectă:

- Variatia in s ituatii tipice ce tin de numarul de puncte de colectare s trabatute pe unitatea de timp (cu cat es te mai mare, cu atat cos turile sunt mai scazute – es te o problema ce nu tine doar de dens itatea populatei ci si de factori precum traficul;); - Tipul de colectare si cos turile containerelor fololocaţie (in unele s is teme, locuitorii as igura necesarul de saci/containere, in altele, aces tea sunt incluse in cos turile schemei de colectare). - Variatia cantitatii de deseuri reziduale colectate/punct de colectare (cu cat es te mai scazuta colectarea, cu atat sunt mai ridicate preturile/tona), influentata de:

- rata separarii la sursa (separarea efectiva la sursa reduce cantitatea de deseuri reziduale pentru colectare)

- natura containerelor utilizate pentru colectare - tipurile de deseuri ce le sunt perm ise generatorilor sa colecteze (ex. sunt excluse

deseurile de gradina) - Tipul de vehicule utilizate (s i capacitatea lor maxima – daca vehiculele nu raman cu capacitati libere la o runda-vehiculele mai mari reduc cos turile) - Costurile fortei de munca (variaza in functie de numarul de personal, zona unde are loc colectarea, cos turile fortei de munca locale) - Frecventa colectarii, legata de tipul de depozitare in gospodarii, mecanismul de colectare - Complexitatea echipamentului de colectare (ex. vehicule echipate cu s is teme de ridicare sau alte echipamente proiectate sa inregis treze golirea containerelor).


125

Tabel nr. 8.4.3.1–Variatii ale costurilor colectari i deseurilor in tari UE-frecven ţa (Germania)

Mediu Maxim Minim Generare/persoana/an 0,238 0,180 0,279 Colectare (Euro/t) 37 23 55 Transport (Euro/t) Total - colectare s i transport (Euro/t) Total in sectorul public (Euro/t) Total in sectorul privat (Euro/t) Colectare săptămânală (Euro/t) Colectare la 2 săptămâni (Euro/t)

Tabel nr. 8.4.3.2–Variatii ale costurilor colectari i deseurilor in tari UE-tipul ariei (Germania)

Mediu Maxim Minim Colectare şi transport Urban (Euro/t) 67 39 81 Colectare şi transport Rural (Euro/t) 71 48 91

Colectarea deseurilor reciclabile uscate

Costurile colectarii separate a deseurilor reciclabile uscate intr-o locatie data depind de: - Modul de colectare. In mod normal, schemele de aducere a deseurilor la un punct de colectare implica cerinte mai scazute decat acelea de colectare la generator. Mai multe dis tinctii, intre schemele de colectare la generator/punct(centru) de colectare, pot fi facute tinand cont de tipurile de materiale colectate, vehiculele utilizate pentru colectare gradul de separare ceruta pos t-colectare, ca s i frecventa colectarii. - Compozitia deseurilor municipale si rata de colecta re a diferitelor materiale vizate.

De exemplu, intr-o schema unde hartia es te colectata impreuna cu plas ticul s i alte materiale, es te de as teptat ca, cos turile colectarii sa fie ridicate acolo unde compozitia s i rata de colectare pentru plas tic a fos t ridicata, pe cand colectarea materialelor mai dense a fos t relativ scazuta. Oricare ar fi rata de compactare pe vehicul (unde es te utilizata compactarea) aceasta ar duce la cantitati mai mici colectate/vehicul s i la costuri mai ridicate. La fel, acolo unde materialele sunt colectate in fractii separate, cos turile colectarii fractiilor cu dens itate mai scazuta (ca plas ticul s i cartonul) precum si a celor aflate in proportii m ici in fluxul deseurilor (plas tic, conserve) tind sa fie mai ridicate decat acelea pentru hartie s i s ticla.

Asadar, cos turile colectarii pentru diferitele fractii din fluxul deseurilor intr-o locatie data depind de modul de colectare, de tipurile de deseuri ce se colecteaza si de rata de colectare a diferitelor materiale. In functie de locatie, alti factori, ca de exemplu numarul pos ibilelor treceri ale vehiculelor pe zi (legat de densitatea populatiei), sunt importanti.

Asadar, costurile de colectare a deseurilor reciclabile sun t aditionale costurilor de colectare a deseurilor reziduale . Pe de alta parte, se pot folos i aceleas i vehicule pentru a colecta deseurile reciclabile uscate s i deseul rezidual, amestecate, in aceeas i runda de colectare. Aceasta poate reduce cos turile aditionale asociate colectarii. Oricum, aceasta metoda lim iteaza colectarea selectiva s i o face mai cos tisitoare. Manipularea pos t-colectare s i separarea (ratele de respingere pentru materiale pot fi des tul de ridicate) in aces t caz sunt mai putin eficiente.


126

Tipul de abordare a colectarii poate afecta calitatea materialului, ca s i proportia in care materialul colectat es te livrat pentru reprocesare. Veniturile nete din vanzarea materialelor / tratarea respingerilor depind de modul de colectare.

Tabel nr. 8.4.3.3– costurile de colectare a deseuri lor reciclabile din ţări comunitare Costuri pentru colectarea material elor - Austria

Material Costuri pentru colectare separat ă

(Euro/t) Hârtie 73,9 Sticlă 48,18 Textile 189,98 Metale 296,15 Ambalaje uşoare 298,63

Caracteristici ale sistemelor de colectare ale sticlei si conservelor - Italia

Punct de colectare

stradal

Din uşă în uşă

Centre colectare

Ins trumentul de colectare

Clopot Pubele pe roti

Containere

Volumul containerului

2-3 mc 240 l 20-30 mc

Frecvenţa colectării 1-4 ori /zi 1-2 ori /lună Când e plin Rata de colectare 20-30

kg/locuitor/an 30-40

kg/locuitor/an 5-10

kg/locuitor/an Cost (Euro/locuitor) 20-40 50-70

Caracteristici ale sistemelor de colect are a plasticului - Italia

Punct de colectare

stradal

Din uşă în uşă

Centre colectare


Container Sac Container


1,3-2,4 mc 100 l 1,2-1,6 mc

Frecvenţa colectării 1-4 ori /lună 1-2 ori /lună Când e plin Rata de colectare 1-5

kg/locuitor/an 4-6

kg/locuitor/an

Cost (Euro/locuitor) 230-500 300-750


127

Caracteristici ale sistemelor de colect are a hârtiei - Italia Punct de

colectare stradal

Din uşă în uşă

Centre colectare


Container Clopot

Pubela ambalaje

Container


1,3-2,4 mc Clopote 2-3 mc

Pubele pe roti 120-360 l

Găleti 40l

17-25 mc

Frecvenţa colectării 1-4 ori /lună 1-2 ori /lună 2 ori/lună daca e plin

Rata de colectare 10-30 kg/locuitor/an

22-30 kg/locuitor/an

10-30 kg/locuitor/an

Cost (Euro/locuitor) 1,5-3 2,5-4 - Colectarea deseurilor biodegradabile

In acele tari unde deseurile biodegradabile sunt colectate separat s -a ajuns la o frecventa mai scazuta de colectare a deseurilor reziduale. Acest lucru es te important mai ales in zonele din sud cu climat mai cald unde frecventa colectarii deseurilor reziduale trebuie sa fie mare (adesea de trei ori pe saptamana si chiar mai mult) s i de asemenea, acolo unde s tatutul materiei organice in sol face importanta colectarea biodeseurilor din perspectiva mentinerii sau cres terii nivelului de carbon organic in sol fara o incarcare exces iva cu metale grele si poluanti organici.Totus i colectarea intregii cantitati de deseuri biodegradabile poate duce la cos turi enorme in s is tem , de aceea se incurajeaza compostarea in gospodarii s i achizitionarea de echipamente in aces t scop. In multe tari s is temele de colectare a deseurilor biodegradabile s -au axat pe deseurile provenite de la bucatarii, ceea ce genereaza cele mai multe probleme s i au cos turi m ici de colectare, datorita densitatii crescute s i faptului ca nu neces ita utilaje de compactare.

Tabel nr. 8.5 – Costuri pentru colectarea deseurilo r biodegradabile in tari UE

Tabel nr. 8.5 – Costuri pentru colectarea deseur ilor voluminoase in Europa


128

Statii de transfer si transport Tabel nr. 8.6 – Costuri pentru Statiile de trans fer in tari europene


129

Pentru ca un s is tem de colectare sa functioneze bine, utilizatorii trebuie sa fie informati

corespunzator privind schemele de colectare si incurajati sa participe la activitatea de colectare. O parte importanta a campaniilor de educare/informare es te promovarea compostarii in gosppodarie s i incurajarea minimizarii generarii deseurilor. Acestea pot fi inves titii foarte eficiente, fie prin cres terea colectarii materialelor separate la sursa, fie prin cres terea preocuparii pentru compostarea in gospodarie, ducand la scaderea cos turilor.

Tabel nr. 8.7 – Costuri pentru constientizarea p opulatiei in tari europene

Sortarea deseurilor

Facilitatile de sortare, legate de colectare, se impun atunci cand : 1. Numarul de materiale colectate in amestec intr-o runda cres te; 2. Daca se cauta sa se obtina materiale de inalta calitate pentru valorificare pe piata. De

exemplu, daca hartia s i cartonul, incluzand hartia de ambalat, ziarele, revis tele etc sunt colectate impreuna, atunci se pot livra aces te produse gata sortate reprocesorilor, ca sa se obtina valoarea adaugata prin separarea in diferite tipuri.

Poate colecta in amestec plas ticul s i conservele daca reprocesatorii de plas tic sunt capabili sa sorteze metalul din amestec. Aceasta va reduce valoarea materialului livrat de autoritatea locala, daca separarea materialelor es te realizata de reprocesori. Acelas i rationament se poate aplica pentru recipienti de conserve amestecati (de ex.alum iniu cu otel) Asadar modul de sortare es te influentat mai mult de piata unde ajung materialele sortate.

In mod sim ilar, la colectarea din usa in usa unde se vizeaza colectarea de materiale specifice la fiecare runda de colectare, sunt colectate materiale separate pe acelasi vehicul.

In unele cazuri cos turile prezentate sunt pentru fractii amestecate, reflecta faptul ca separarea pe material es te dificila. Costurile echipamentelor de sortare depind de volumul deseurilor tratate. Materialele cu o dens itate ridicata implica preturi mai mici pe tona pentru separare. Exis ta tendinta ca fractiile de deseuri usoare ce implica cos turi mai ridicate, sa fie amestecate. Din aces t motiv in unele tari se colecteaza toata hartia impreuna (hartia de ambalaje ca s i alte fractii de hartie s i carton) intr-o singura colectare decat sa fie amestecata cu alte materiale de ambalare.

Deseurile de hartie derivate din colectarea selectiva a hartiei/cartonului sunt partial dirijate catre facilitati de sortare (sub 50%). In facilitatile de sortare deseurile de hartie sunt


130

separate in carton s i o fractie de ziare, revis te, etc precum s i material nedorit (s ticla, metal, textile), Fractia cu hartie de inalta calitate (ziare, revis te) es te directionata catre fabricile de hartie.

Toate fractiile de plas tic colectat separat sunt directionate catre facilitatea de sortare. In fabrica de sortare plas ticul es te sortat in plas tic pentru reciclare, s i plas tic directionat catre tratament term ic. Materialele nedorite ca s ticla, metalele, plas ticul din alte produse decat ambalajele de asemenea sunt separate.

Facilitatea de sortare es te proiectata sa sorteze ambalaje usoare (plas tic, compozite), metale s i deseuri volum inoase. Asemenea facilitati se es timeaza ca pot lucra la capacitate maxima tot anul. Factorul limitativ ale facilitatilor de sortare ce opereaza cu diferite tipuri de materiale es te volumul.

Facilitatea de sortare consta intr-un buncar superficial, o unitate de alimentare (inclus iv incarcator frontal), o sita circulara, o banda rulanta cu sortare manuala, un magnet, o presa s i containere. Fractia de s ticla colectata separat contine 2-3% impuritati. Es te foarte important ca toate materialele s traine sa fie indepartate inainte ca s ticla sa fie trim isa spre reciclare. Facilitatea de sortare, adesea ins talata ca parte integranta a unei fabrici de s ticla, cons ta in unitati sortare manuala, locaţie, magneti, maruntitoare, magneti secundari, unitati sortare optica. Depozitare Costurile depozitarii pot fi impartite in urmatoarele componente: - Costuri achizitie; Costui de capital si dezvoltare; Costuri de operare;Costuri de reconstructie; Costuri pos t-inchidere. Diferentele de cos turi apar datorita urmatorilor factori: - Achizitia terenului; Cerinte ingineres ti (potential afectate de geologie / apropierea de acvifere sens ibile); Marimea depos itului; Rata cu care es te umplut; Costurile acoperirii zilnice/reconstructiei; Cerintele de colectare ale gazului, s i unde aceasta problema apare, veniturile provenite din vanzarea energiei; Depozitele financiare/ pos tinchidere; Taxele de prim ire in depozit.

Tabel nr. 8.9 - Costul depozitului – Estimere cons ultanti ISPA Cost Observatii

Cost f inanciar 2/ 7 eur / tona Depinde de ratele dobanzii si de f inantarea de grant

Costul constructiei 5/ 10 eur/ tona - 42% lucrari civile - 24% sistemul de

protectie, colectarea gazului si a apei

- 8% cerintele specif ice depozitului

- 8% tratarea levigatului - 7% infrastructura - 11% aparatura

Costul variaza in functie de marimea, locatia sau nivelul de complexitate. Se estimeaza 1 tona de deseuri solide municipale/ 1 m3 din suprafata depozitului. Nu se ia in considerare costul recuperarii energiei.

Alti factori: drumurile de acces, zone de campie sau muntoase, alte facitilitat i existente pentru compostare, sortare, deseuri din constructii/ demolari

Cost de functionare 2/ 5 euro/ tona Depinde de costul fortei de munca (care acum, in Romania, este redus)

Costuri de inchidere si postinchidere Din punct de vedere al activitatilor operative, perioada de inchidere es te inclusa

impreuna cu perioada de depozitare a deseurilor in perioada de operare a depozitului ,


131

deoarece constructia depozitului es te cons iderata a fi finalizata abia in momentul in care es te realizata impermeabilizarea la suprafata pe corpul depozitului. Es te rational ca impreuna cu cos turile de inchidere sa se calculeze s i cos turile de pos tinchidere, deoarece in ambele cazuri cos turile pot fi amortizate din rezervele constituite in perioada de depozitare. Suma costurilor rezultate din activitatile in perioadele de inchide re si postinchidere poarta numele de costuri de inchidere si postinchidere.

Tabel nr. 8.10 - Structurarea tipurilor de costuri pentru evaluarea costurilor pe un

depozit - Estimare consultanti ISPA Structurarea costurilor Exemple

1. Costuri pentru personal Retributii, salarii, alte costuri salariale, costuri pt. calif icare si specializare

2. Costuri de operare 2.1. Costuri materiale

Costuri pentru imobile si teren Concesionari, chirii, asigurari Costuri pentru energie si medii Curent electric, apa curenta, incalzire Costuri pentru operarea curenta Mater iale pentru operare, material de acoperire, efectuarea

operarii de catre terti, mater iale pentru analize, efectuarea de analize de catre terti, inchiriere si concesionare de utilaje si autovehicule

Costuri pentru intretinere si reparatii Piese de schimb, efectuarea de operatiuni de catre terti 2.2 Costuri de luat in calcul Amortizare, dobanzi, riscuri f inanciare

3. Fond de rezerva pentru costurile de inchidere si postinchidere

Recult ivare Acoperire definitiva, pregatirea solului, plantare, plata daunelor, evacuarea apei de suprafata, demontarea utilajelor

Tratarea levigatului Analizarea si tratarea de catre terti, evacuarea levigatului, intretinerea instalatiilor

Captarea gazului Analizarea de catre terti, materiale de analiza, intretinerea instalatiilor

Costuri de inchidere si postinchidere

Profilare, realizarea stratului permeabil pentru gaz si a tehnicii de evacuare a gazului de depozit, realizarea stratului (straturilor) de impermeabilizare, evacuarea apei de suprafata Supraveghere de catre terti, masurarea productiei de gaz, analizarea apei freatice, supravegherea tasarilor, operatiuni ulterioare de siguranta si intretinere

Calculul cos turilor de inchidere s i pos tinchidere trebuie sa fie prezentat in mod clar s i

usor de verificat. Se recomanda intocmirea unei lis te de tipul unui index al operatiunilor efectuate. In aceasta lis ta cos turile pot fi impartite in grupe de cos turi principale dupa cum urmeaza:

1. Evacuarea apei de suprafata (constructie, operare, respectiv intretinere) 2. Impermeabilizare la suprafata (cos turi de constructie s i adiacente constructiei) 3. Evacuarea si tratarea levigatului (cos turi de operare) 4. Degazeificare (cos turi de operare, eventual demontarea utilajelor) 5. Program de masurare s i control (monitorizare pe perioada de pos tinchidere) 6. Masuri de demontare (demontarea de utilaje, cladiri, etc.)


132

7. Alte cos turi (cos turi pentru personal, conces ionare, etc.) La punctul 1 - Evacuarea apei de suprafata - sunt cuprinse toate cos turile de reparatii

s i intretinere a rigolelor pentru evacuarea apei de suprafata, a podetelor pes te aces te rigole s i a bazinelor de retentie pentru apa din precipitatii. Costurile pentru constructii sunt de regula incluse in cos turile pentru impermeabilizarea la suprafata. As tfel, in aceasta grupa de cos turi principale se regasesc urmatoarele puncte:

- curatarea periodica a bazinelor de retentie a apei de suprafata, la intervale s tabilite de comun acord

- curatarea, respectiv spalarea conductelor si a conductelor de trecere de sub podete, dupa caz

- efectuarea analizelor apei de suprafata - inspectarea, curatarea si intretinerea rigolelor Impermeabilizarea la suprafata a depozitului plin implica o foarte mare parte a

cos turilor de inchidere si pos tinchidere. Din aces t motiv se va acorda o atentie deosebita tipului de impermeabilizare la suprafata ales pentru depozitul respectiv, prin alegerea unui tip de impermeabilizare la suprafata care sa se potriveasca

Evacuarea si tratarea levigatului include se recultivarea. Costurile pentru recultivare pot fi foarte diferite, in functie de obiectivul recultivarii. Marimea primei inves titii oscileaza intre 0,5 s i 1,25 €/m 2 (de regula la 7.500 pana la 10.000 €/ha). La aceasta se aduga cos turile pentru ingrijirea plantelor (cos it, udat, tuns , etc.)

Pentru degazeificare nu se poate aprecia o valoare general valabila pentru perioada de timp de-a lungul careia apare levigat in depozitele complet impermeabilizate (impermeabilizare cu izolatie artificiala, de ex. folie PEHD)

În ceea ce priveş te programul de masurare si control, pe baza experientei de aproape 15 ani in domeniul ins talatiilor de degazeificare se pot face prognoze asupra cos turilor pe care le-ar ridica folosirea acestor ins talatii pe o perioada de 30 de ani s i mai mult. La o intretinere optima, conform ins tructiunilor producatorului, durata de viata a unei ins talatii de degazeificare oscileaza intre 10 s i max.15 ani, inainte sa fie necesara inlocuirea unor piese importante. Calculul taxelor • Pentru depozitele noi

Calculul taxei de salubritate pentru depozitele noi se bazeaza (intr-o forma s implificata) pe urmatoarea formula:

Cp + Co + Ra - Va

Cd

unde: Cp = cheltuieli anuale pt. personal Co = cheltuieli anuale pt. operare Ra = rezerve anuale (marimea rezervelor anuale pentru inchidere si postinchidere se

calculeaza prin impartirea costurilor la perioada de umplere) Va = venituri anuale Cd = cantitatea anuala de deseuri (tone)

• Pentru depozitele exis tente: Operatorul unui depozit care se afla deja in perioada de operare va calcula suma

anuala necesara pentru fondul de rezerva prin impartirea cos turilor la timpul care a mai ramas pana la umplerea completa a depozitului. Acest operator es te insa nevoit sa inceapa acumularea acestui fond de rezerva intr-un s tadiu des tul de tarziu din viata depozitului, intr-o


133

astfel de s ituatie nefiind pos ibil sa atinga acelas i obiectiv de econom ii ca s i operatorul unui depozit nou construit care are la dispozitie mai mult timp.

Pe de alta parte ar fi incorect din punct de vedere social ca operatorul unui depozit vechi sa fie complet scutit de cos turile pentru crearea unui fond de rezerva, deoarece in aces t mod ar aparea o discrepanta nejus tificata privind taxele de salubritate percepute. Toti producatorii de deseuri trebuie contribuie cam cu aceeas i taxa la fondul de rezerva. In cazul depozitelor deja exis tente legea va trebui sa s tabileasca pentru aces t fond un procentaj fix, care sa se adauge la taxa de salubritate platita de producatorul de deseuri. Acest procentaj trebuie sa fie suportabil din punct de vedere social pentru crearea fondului de rezerva. Procentajul in cauza va trebui sa corespunda cu acea fractiune pentru fondul de rezerva din taxa de salubritate platita de cetateanul care beneficiaza de un depozit nou construit. 8.4.4 Disponibilitatea de plat ă

Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiarilor serviciilor de ges tionare al deşeurilor de a plăti aces te servicii fără a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satis face nevoile personale esenţiale (hrană, locuire, sănătate, încălzire etc.).

Es te important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii econom ice de plată a serviciilor pentru ges tiunea deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s -a folos it un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creş terea cos turilor pentru serviciile privind ges tiunea deşeurilor, fără a prejudicia în mod serios bugetul fam iliei.

O gospodărie se cons ideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar neces ita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii cum ar fi: hrana, locuirea, sănătatea, încălzirea locuinţei.

Conform s tandardelor pentru ges tionarea deşeurilor, nivelul acceptabil pentru serviciile de ges tionare a deşeurilor es te de ~ 1,5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. cos turile medii lunare pentru ges tionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1,5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde tarifele plătite ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare ş i elim inare).

Se precizează faptul că deşi un asemenea criteriu es te util în dezvoltarea s trategiei de ges tionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării es te sub medie.

Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aces te cos turi în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri de protejare a unor asemenea persoane.

Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt cons iderate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate ş i a bunurilor produse în gospodărie etc.). Tabel nr. 8.11 - Nivelul veniturilor pentru Regiun ea 4 (2004):

Gospod ării de:

Salaria ţi Agricultori Şomeri Pensionari Dezvoltare Regională

To ta l gospod ării

To ta l Lei, lunar pe o persoan ă

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 3457715 4474883 2342505 1931020 3154488

procente

Veni turi băneşti, din care 71,4 84,5 46,6 65,6 61,7


134

Veni turi băneşti , din salariile brute şi a l te drepturi salariale 41 75,6 4,3 24,1 14,3

Veni turi din agricul tură 5,2 2,0 22,1 4,2 5,6

Veni turi din activităţi independente non-agricole 2,2 0,5 1,0 3,3 1,2

Veni turi din a ju tor social 19,6 5,3 16,4 21,0 38,1

Veni turi din posesiuni 0,7 0,1 *) 0 ,5 0,2

Valoarea echivalentă a veni turilor în natură ob ţinută de angaja ţi şi de persoanele beneficiare de a ju tor

socia l

1,3 1,4 0,9 1,5 1,2

Valoarea echivalentă a consumului de produse agricole în natură 27,3 14,1 52,5 32,9 37,1

Sursa: Anuarul Statistic al Rom ânie i, 2005; Speci fica ţi i ale veni turilor , 2004 În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creş te cu rata

de creş tere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creş tere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fos t elaborate de Com is ia Naţională pentru Prognoză ş i sunt prezentate în tabelul de mai jos . Din tabel rezultă că rata anuală de creş tere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă, în fiecare an, pentru toate regiunile.

Tabel nr. 8.12- Evolu ţia PIB, modificarea % anual ă:

Actual Actual Actual Comisia Na ţional ă pentru Prognoz ă

Estim ări 2009 & mai departe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0 1. NORD - EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0 2. SUD - EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 3. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0 4. SUD - VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0 5. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0 6. NORD - VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 7. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0 8. BUCUREŞTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0

Sursa: Comisia Naţională pentru Prognoză

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 ş i ajus tându-se valorile cu ritmul previzionat al PIB, pentru fiecare regiune, se poate calcula nivelul acceptabil al cos turilor lunare pentru ges tionarea deşeurilor.

Tabel nr.8.13- Disponibilitatea de plat ă pentru servicii de gestiune a de şeurilor, în

România (euro pe lun ă/pe persoan ă) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37 1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14 2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08 3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14 4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18


135

5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54 6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44 7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43 8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24

Sursa: Anuarul Statistic român

Pentru Regiunea 4 disponibilitatea lunară de sus ţinere a creş terii cos turilor va creş te de la 1,38 euro la 2,18 euro între anii 2004 şi 2013. Spre exemplu, nivelurile abilităţii lunare de plată în Regiunea 8 (Bucureş ti) sunt din cele mai ridicate în România; plăţile maxime lunare acceptabile depăşesc media naţională cu 30%. Ar fi fos t ideal să se facă dis tincţie între nivelul veniturilor ş i abilitatea de suport din mediul urban ş i rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă dis tincţie între gospodăriile urbane ş i rurale. În orice caz, Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) sugerează că nivelurile veniturilor din cadrul gospodăriilor sunt 85% din cele al gospoduriilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos . Tabel nr .8.14 . Surse de venit în România (2002)

Surse de venit Urban Rural Salariu şi venituri personale (Euro/lună) 143 122

Salariu şi venituri personale (%) 61% 28%

Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45%

Ajutorul social 19% 20%

Alte venituri 9% 7%

TOTAL 100% 100% Sursa: Studiul Dezvoltării Rurale în România - 2003

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat ş i cel al produselor agricole au un efect redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar ş i în natură); aces te activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul s i auto-finanţarea (28%) ş i ajutorul (20%). Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot să fie folos ite pentru o aproximare foarte generală a nivelurilor abilităţii de suport a gospodăriilor rurale. În Regiunea 4, populaţia rurală reprezintă 53% din total. Se poate aproxima foarte general că nivelul abilităţii de plată pe persoană/pe lună din cadrul gospodăriilor rurale se s ituează de la 1.27 euro în 2004 la 2.01 euro în 2013.

Tabel nr.8.15. Popula ţia urban ă ş i rural ă în Regiunea 4 si judetul Olt (iulie, 2004) În procente faţă de total Locuitori / km2 Urban Rural

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 47,2 52,8 79,7 - Olt 40,4 59,6 88,4

Sursa: Date din Anuarul Statistic al României., 2006


136

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE Pentru implementarea unui plan de ges tionare a deşeurilor sunt necesare de o serie de

măsuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie sus ţinut de una sau mai multe măsuri specifice. În cele ce urmează sunt prezentate obiective ş i măsurile aferente, precum ş i responsabilii ş i termenele de îndeplinire a măsurilor. 1. Reducerea impactului asupra mediului produs de depozitele de deşeuri menajere

neamenajate 2. Înfiinţarea s taţiilor de trans fer, conform angajamentelor 3. Înfiinţarea s is temelor de colectare selectivă a deşeurilor 4. Înfiinţarea unor noi puncte de colectare a deşeurilor de echipamente electrice ş i

electronice, în mediul urban şi rural 5. Realizarea unor s taţii de compostare a deşeurilor biodegradabile 6. Realizarea de depozite ecologice pentru deşeuri municipale (un depozit pentru judeţul Olt) 7. Infiintare sis tem de colectate selectiva deşeuri reciclabile ş i transport din gospodăriile

particulare, ins tituţiile ş i spaţiile publice 8. Gestionare deşeuri menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de

deşeuri menajere conform angajamentelor Măsurile propuse pentru ges tionarea deşeurilor urmează a fi verificate prin evaluarea

proiectului care beneficiează de As is tenţă tehnică ISPA(nr.2005RO/16/P/PA 001-04) din partea Minis terului Mediului , prin programul PHARE CES 2004, ş i alte programe ş i finanţări, iar la revizuirea Planului se va reevalua aplicabilitatea lor la nivel local.

În ceea ce priveş te disponibilitatea tehnologiilor, vor fi luate în considerare acele tehnici care exis tă pe plan internaţional ş i au fos t deja verificate, dovedindu-se a fi viabile atât d.p.d.v. ecologic, econom ic cât şi social. Politica şi cadrul legislativ, aspecte institu ţionale Obiective Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui s is tem integrat de ges tiune a deşeurilor , Adaptarea ş i dezvoltarea cadrului ins tituţional ş i organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu s tructurile europene Tabel nr. 9.1. Obiective locale, aspecte institu tionale

Măsuri Responsabili Termen

Stabili rea orientarii locale in domeniu l gestiunii deseurilor, crearea cadrulu i organizatoric, precum si a instrumentelor de im plem entare a acestuia

Consi liul Judetean, ADI 2009

Luarea de decizi i in vederea im plem entarii m asurilor prevazute in planul local de gestionare a deseurilor Consi liul Judetean, ADI

Incepand cu 2008

In tari rea capaci tatii administra tive si a responsabi li ta tii in apl icarea legislatiei privind gestionarea deseuri lor

Consi liul Judetean, APM Ol t, Garda de Mediu

2009

Consti tui rea grupulu i de moni torizare a PJGD, format d in reprezentanti ai Consil iu lui Judetean Ol t si APM Ol t

Consi liul Judetean, APM Ol t, ADI

2008

Realizarea raportului de m onitorizarea a PJGD Grup de m onitorizare PJGD

La sfarsi tul fiecarui an

Asigurarea de personal suficient si bine pregati t profesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele, ata t in sectorul public, cat si in sectorul privat

Consi liul Judetean, Consi liile Locale, ADI 2009


137

Cadrul institu ţ ional propus � Toate Cons iliile Locale de pe raza judeţului ş i Cons iliul Judeţean vor înfiinţa o Asociaţie

de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) a vând ca obiectiv realizarea în comun a Proiectului privind crearea unui s is tem de management integrat al deşeurilor care va deservi întregul judeţ, precum ş i ges tionarea în comun a serviciilor de salubrizare.

� Membrii ADI vor mandata Asociaţia, prin Statutul şi Actul Constitutiv ale aces teia, conform Legii nr. 51/2006, modificată ş i completată prin OUG nr. 13/2008, pentru a exercita în numele ş i pe seama lor, atribuţiile, drepturile ş i obligaţiile ce le revin în legătură cu activităţile privind managementul deşeurilor, componente ale serviciilor lor de salubrizare.

� ADI va s tabili la nivel regional politica de management a deşeurilor, s trategia ş i politica tarifară şi va monitoriza Proiectul.

� Cons iliul Judeţean va fi desemnat ca beneficiar al Proiectului ş i va înfiinţa o Unitate de Implementare a Proiectului (PIU), care va transm ite rapoarte ş i va sprijini activitatea ADI.

� Gestionarea în comun a activităţilor legate de managementul deşeurilor, care compun serviciile de salubrizare ce sunt în reponsabilitatea fiecărui membru al ADI, se va realiza prin modalitatea ges tiunii delegate, pe baza contractelor de delegare a ges tiunii, care vor fi atribuite operatorilor prin licitaţie

� ADI va încheia, în numele şi pe seama localităţilor membre ş i/sau a Judeţului, toate contractele de delegare a ges tiunii (a se vedea tabelul de mai jos).

� Prevederi legale: Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, as tfel cum a fos t modificată ş i completată de OUG nr. 13/2008

- Asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi pub lice es te definită ca „asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii adm inis traţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea ş i ges tionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor adminis trativ-teritoriale membre, precum ş i realizarea în comun a unor proiecte de inves tiţii publice de interes zonal sau regional des tinate înfiinţării, modernizării ş i/sau dezvoltării, după caz, a s is temelor de utilităţi publice aferente acestor servicii” (art. 2 lit.a))

- „două sau mai multe unităţi adminis trativ-teritoriale, în lim itele competenţelor autorităţilor lor deliberative ş i executive, pot să coopereze ş i să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul constituirii unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca obiect furnizarea/pres tarea în comun a serviciilor comunitare de utilităţi publice ş i înfiinţarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a s is temelor de utilităţi publice aferente” (art.10 al. (1)). ADI care se înfiin ţează în cadrul Proiectului va avea ca obiective:

� realizarea în comun a Proiectului � înfiinţarea serviciului de salubrizare al judeţului pentru localităţile din raza sa teritorială; � organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea ş i ges tionarea în

comun a activităţilor ce compun serviciul de salubrizare aflate sub responsabilitatea unităţilor adm inis trativ-teritoriale membre, în numele şi pe seama acestora, care o mandatează pentru exercitarea acestor atribuţii

Sistemul de Management Integrat � Prevederea legală: „serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei

infras tructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu m ijloacele de colectare ş i


138

transport al deşeurilor, formează sis temul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare s is tem de salubrizare” (art. 4 al. (1) din Legea nr. 101/2006)

* m ijloacele de colectare ş i transport al deşeurilor pot fi în proprietatea operatorilor ** toate celelalte bunuri aparţin unităţilor adminis trativ-teritoriale Pentru a determ ina care autoritate publică locală es te competentă pentru fiecare activitate componentă a serviciului de salubrizare, trebuie s tabilit care unitate adm inis trativ-teritorială es te proprietara infras tructurii prin intermediul căreia se realizează activitatea respectivă, deoarece această activitate poate fi realizată numai prin intermediul componentei aferente din sis temul integrat Etapa de implementare a Proiectului � In etapa de implementare a Proiectului se vor realiza ins talaţiile ş i echipamentele ce

compun Proiectul care vor fi finanţate din Fonduri de Coeziune. � Cons iliul Judeţean va acţiona ca Beneficiar al Proiectului ş i în această calitate:

� Cons iliul Judeţean va fi responsabil faţă de actorii interesaţi pentru managementul ş i implementarea Proiectului

� Cons iliul Judeţean va înfiinţa o Unitate de Implementare a Proiectului (PIU) pentru a ges tiona Implementarea Proiectului, şi anume pregătirea documentaţiilor de licitaţii, organizarea evaluării licitaţiilor şi asigurarea supervizării, a monitorizării financiare ş i tehnice ş i elaborării rapoartelor.

� Cons iliul Judeţean va deschide unul sau mai multe conturi speciale des tinate Proiectului în care să fie virate contribuţiile diverş ilor actori implicaţi ş i din care vor fi efectuate plăţile către contractanţi, conform prevederilor aplicabile în domeniul finanţelor publice.

� Cons iliul Judeţean va iniţia licitaţiile pentru echipamentele prevăzute în Proiect. � Cons iliul Judeţean prin PIU va asigura elaborarea rapoartelor financiare ş i tehnice care

vor fi puse la dispoziţia actorilor implicaţi. Acti vităţile componente ale Serviciului de Salubrizare (art.2 alin.3 din Legea 101/2006)

� precolectarea, colectarea ş i transportul deşeurilor municipale, inclus iv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special;

� sortarea deşeurilor municipale; � organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale ş i energetice a deşeurilor; � depozitarea controlată a deşeurilor municipale; � înfiinţarea depozitelor de deşeuri ş i adminis trarea acestora; � măturatul, spălatul, s tropirea şi întreţinerea căilor publice; � curăţarea ş i transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a aces tora

pe timp de polei sau de îngheţ; � colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public ş i predarea acestora unităţilor

de ecarisaj; � colectarea, transportul, depozitarea ş i valorificarea deşeurilor volum inoase provenite de

la populaţie, ins tituţii publice ş i agenţi economici, neasim ilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice ş i electronice etc.);

� colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei;

� colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii ş i demolări;

� dezinsecţia, dezinfecţia ş i deratizarea. Montajul ins tituţional propus priveş te doar activităţile legate de ges tiunea deşeurilor municipale. Având în vedere obiectivele ADI, recomandăm ca toate contractele de delegare a ges tiunii diverselor activităţii componente ale serviciului de salubrizare care sunt în


139

responsabilitatea localităţilor ş i/sau judeţului, să fie încheiate de ADI în numele ş i pe seama localităţilor implicate ş i a judeţului. În plus , localităţile contribuie financiar la realizarea infras tructurii comune care intră în proprietatea judeţului, iar ADI es te organismul prin intermediul căruia aces te localităţi au un cuvânt de spus în adm inis trarea bunurilor create prin inves tiţiile comune. Informarea si constientizarea publicului si a parti lor implicate

Obiectiv - Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare a publicului si a tuturor partilor implicate in procesul de gestionare a deseurilor

Tabel nr. 9.2 - Constientizarea publicului si a partilor implicate

Date si informatii privind gestionarea deseurilor

Obiectiv - Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel regional, national si European Tabel nr. 9.3 - Date si informatii privind gestio narea deseurilor - responsabilitati

M asuri Responsabili Termen

Im bunatati rea sistemului local de colectare, prelucrare, analiza si validare a datelor si in formati ilo r re feri toare la generarea si gestionarea deseurilor

APM Ol t 2009

Realizarea de masuratori privind compozi tia, precum si determinarea indicatorului de generare a deseurilor menajere pentru m ediu l urban si rural si raportarea rezul ta telor obtinute la APM -uri

Agenti i de sa lubrita te , Operatorii depozi te lor de deseuri

in fiecare anotim p

Realizarea de in taln i ri de informare cu societatile im plicate in gestionarea deseurilor privind m odul de raportare a datelor privind deseurile

APM Ol t anual

Pro iectarea unei baze de date si realizarea m etodologie i de APM Ol t, 2009


Organizarea si sustinerea de campani i de in form are si constientizare a publiculu i (inclusiv in sco li ) privind preveni rea generarii deseuri lor si colectarea se lectiva a deseurilor m unicipale generate

Consi liul Judetean, APM Ol t, Consi liile Locale

permanent

Realizarea de cam pani i de in form are a publ icului cu ajutorul m edia (rad io, te leviziune, presa scrisa locala) privind colectarea fluxurilor speciale de deseuri : deseuri electrice si electronice, deseuri periculoase d in deseurile municipa le , deseuri voluminoase, vehicule scoase d in uz, deseuri de ambala je – cel putin patru campanii pe an in fiecare judet

Consi liul Judetean, APM Ol t, Consi lii Locale

permanent

Realizarea de sem inarii de instru i re pentru m unicipali ta ti in vederea familiarizari i cu optiuni le tehnice si adm inistra tive de crestere a reciclarii /valorificarii

APM Ol t permanent

Actualizarea pagini i de in ternet a APM Ol t astfe l incat sa cuprinda: PRGD si PJGD; stadiul realizarii masuri lor prevazute in p lanuri ; docum ente in form ative privind preveni rea deseurilor si optiuni de gestionare a acestora

APM Ol t permanent

Realizarea de ghiduri practice privind colectarea se lectiva a deseurilor m enajere, compostarea individuala a deseurilor b iodegradabile, deseurile electrice si electronice, deseurile periculoase d in deseurile manajere, deseuri le voluminoase

Consi liul Judetean, APM Ol t, Consi liile Locale, ADI

2008


140


colectare a datelor re feri toare la deseurile din constructii si dem olari

Consi liul Judetean

Colectarea datelor privind deseurile din constructii si dem olari Consi liile Locale, APM Ol t Incepand cu 2009

Gestionarea bazei de date privind deseurile din constructii si dem olari APM Ol t

Incepand cu 2009

M onitorizarea canti ta tii de deseuri voluminoase colectate si raportarea date lor la APM -uri

Consi liile locale si agentii de sa lubri tate

Incepand cu 2009

Colectarea si transportul deseurilor

Obiective - Imbunatatirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a deseurilor, Extinderea sistemului de colectare a deseurilor astfel incat in anul 2009 aria de acoperire sa fie de 100 % in mediul urban si minim 90 % in mediul rural Tabel nr. 9.4. Obiective si responsabilitati privind colectarea si transportul deseurilor


Crearea de instrumente econom ice pentru sustinerea si extinderea sistem ului de colectare a deseurilor m enajere in m ediul urban si rura l

Consi liul Judetean, Consi liile Locale, ADI 2009

Alocarea si /sau accesarea de resurse financiare pentru extinderea si im plementarea colectarii in mediu l urban d in jude ţ

Consi liul Judetean, Consi liile Locale, ADI

2009

Identi ficarea unei so lu ti i tranzi torii pentru co lectarea si transportul deseurilor m enajere in m ediul rural pana la implem entarea sistemelor in tegrate de gestionare a deseuri lor

Consi liul Judetean, ADI 2010

Im plementarea so lu tie i tranzi torii pentru co lectarea si transportul deseurilor m enajere in m ediul rural pana la implem entarea sistemelor in tegrate de gestionare a deseuri lor

Consi liul Judetean, Consi liile Locale 2009

Adoptarea de m asuri cu caracter adm inistra tiv in vederea rea lizarii eficiente a colectarii selective a deseuri lor

Consi liile Locale, Garda de M ediu permanent

Stabili rea de tari fe di ferentiate pentru co lectare se lectiva si in amestec a deseurilor de la populatie Consi liile Locale

Incepand cu 2008

Deseuri de ambalaje Obiective - Prevenirea producerii deseurilor de ambalaje , Atingerea tintelor de valorificare materiala si energetica a deseurilor ambalaje in conformitate cu prevederile legislative Tabel nr. 9.5. Deseuri de ambalaje, obiective si responsabilitati

Masuri Responsabili Termen

Aplicarea masurilor de prevenire a generarii deseurilor de ambalaje

Producatorii si importatorii de ambalaje si produse ambalate

permanent

Apl icarea sistem ului depozi t pentru toate ambalaje le reuti lizabile , de la producator pana la consum atorul final

Producatorii si distribu itori i de produse ambalate permanent

Determinarea ratei de recuperare a deseurilor de ambalaje colectate de la populatie (raportul din tre canti ta tea colectata se lectiv si canti tatea totala generata)

Consi liile Locale anual

Incredintarea pentru reciclare/va lori ficare a in treg ii Operatori economici generatori permanent


141

Masuri Responsabili Termen

canti ta ti de deseuri de ambala je generate de deseuri de am balaje

Asigurarea sortarii deseurilor de am bala je co lectate se lectiv

ADI, Consi liile Locale

permanet

Asigurarea posibil ita tilo r de reciclare/valori ficare a deseurilor de am bala je

Producatori si im porta tori de ambalaje si produse am balate permanent

Valorificarea energetica a deseurilor cu putere calori fica ridicata care nu pot fi reciclate

Producatori si im porta tori de ambalaje si produse am balate permanent

Deseuri biodegradabile municipale Obiective - Reducerea cantitatii de deseuri b iodegradabile municipale depozitate in conformitate cu prevederile legislative. Tabel nr. 9.6 – Deseuri biodegradabile munic ipale- obiective si responsabilitati

Masuri Responsabili Termen Promovarea si stimularea com postarii ind ividuale in gospodarii si /sau pe p la tforme

Consi liile Locale, ADI

permanent

Realizarea unui sistem de compostare a deseurilor verzi (deseuri d in parcuri, gradini si pie te)

Consi liile Locale Incepand cu 2009

Asigurarea com postarii in tregi i canti ta ti de deseuri b iodegradabile rezul ta te din parcuri , gradini (inclusiv deseurile din cimi ti re) si piete

ADI, Consi liile Locale

Incepand cu 2010

In terzicerea la depozi tare a deseurilor organice pure (deseuri d in parcuri, gradini , cim iti re , pie te)

Consi liile Locale Incepand cu 2009

Asigurarea fluxului de deseuri biodegradabi le pentru acoperi rea capaci ta tilor insta la tii lo r de tra tare b iolog ica, prin pre luarea cu priorita te a deseurilor organice de la restaurante, cantine, superm arketuri


Incepand cu 2009

Stabili rea unui concept pentru taxa de depozi tare a deseurilor biodegradabile m unicipale si aplicarea acestu ia in zonele unde al ternative le de tratare a acestor tipuri de deseuri deja exista


Incepand cu 2009

Depozit şi Statii de transfer Obiectiv - Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Tabel nr. 9.8- Depozit şi Statii de transfer – obiective si responsabilitat i


Sistarea activi tatii de depozi tare in depozi te le urbane neconform e

Consi liile Locale si Operatorii de depozi te

Cel tarziu term enele prevazute in HG 349/2009

Realizarea sta tiilo r de transfer si asigurarea transportulu i deseurilor corela t cu inchiderea depozi telor neconforme

Consi liul Judetean, Consi liile Locale, ADI

Incepand cu 2009, core la t cu ani i de sistare a activi tatii depozi telor neconform e

Identi ficarea de surse financiare pentru real izarea sta tiilo r de transfer si asigurarea transportului deseuri lor Consi liul Judetean 2008

Realizarea unui sistem tranzi toriu pana la implem entarea sistem elor in tegrate de gestionare a deseurilor, care sa asigure transportul si elim inarea deseurilor din zonele in care este

Consi liul Jude ţean Incepand cu 2008 pana la im plem . sistem elor in tegrate


142


sista ta depozi tare in depozi tele autorizate la nivel de judet

Inchiderea depozi te lor neconform e d in m ediu urban in m axim doi ani de la sistarea activi tatii :

Proprie tarii /operatorii depozi telor din jude ţ

Pana in 2011

Inchiderea si ecologizarea spatii lo r de depozitare din m ediul rura l Consi liile Locale Pana la 16.07.2009

M onitorizarea post-inchidere a depozi telor Operatorii depozi te lor M inim 30 ani de la inch iderea depozi tului

Realizarea depozi tu lui confom zonal Consi liul Judetean ADI

Cel tarziu 2013*

Promovarea eliminari i deseurilor pe depozitele conforme Consi liul Judetean Incepand cu 2010

* Termenele sunt es timate in situatia in care se realizeaza s is teme integrate de ges tionare a deseurilor, finantate prin fonduri s tructurale. In cazul in care acestea nu se realizeaza, termenele de executie a depozitelor zonale se vor corela cu termele de s is tare a depozitarii in depozitele neconforme (conform prevederilor HG 349/2005) Deseuri periculoase din deseurile municipale Obiectiv - Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane Tabel nr. 9.9 - Deseuri periculoase din dese urile municipale – masuri si responsabili


Im plementarea unui sistem de co lectare separata a deseurilor periculoase d in deseurile municipa le Consi liile Locale

Incepand cu 2008

T ratarea in vederea elim inari i Consi liile Locale permanent

Deseuri de echipamente electrice si electronice Obiectiv - Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu atingerea tintelor prevazute de legislatie, constientizarea populatiei privind necesitatea colectarii selective a acestei categorii de deseuri Tabel nr 9.10 - Deseuri de echipamente electrice si electronice – masuri si responsabili


Colectarea DEEE din gospodarii le populatiei Consi liile Locale, Prim ari i permanent

Colectarea DEEE de la achizi tionarea unui echipament de acelasi tip

Distribui torii de echipamente e lectrice si electronice

permanent

Pre luarea DEEE de la punctele municipale de colectare si asigurarea reciclari i acestora cu atingerea tin te lor din HG 448/2005

Producatorii sau organizati ile co lective catre care acestia si -au transferat responsib ili ta tea

permanent

Asigurarea finantarii operatiun ilor de preluare de la punctele de colectare, tra tare si valori ficare a DEEE

Producatorii de echipamente e lectrice si electronice

permanent

Desfasurarea de campanii de in form are si constientizare a consumatori lor cu privi re la obl igatiile ce le revin privind DEEE

Produc. de DEEE, organizati i co lective catre care acestia si -au transferat responsib., MM GA, M EC.

permanent


143

Vehicule scoase din uz Obiectiv - Reutilizarea si valorificarea componentelor

Tabel nr. 9.11 - Vehicule scoase din uz – ma suri si responsabili M asuri Responsabili Termen

Preluarea de la ul timul de ţinător a vehiculelor pe care le-au in trodus pe piaţă, a tunci când acestea devin vehicule scoase d in uz

Producatorii de vehicule permanent

Asigurarea obiectivelor legisla tive privind reutilizarea si va lori ficarea

Producatorii de vehicule permanent

Predarea pentru reciclare, valori ficare sau reutilizare a m ateria lelor şi piese lor înlocui te , care consti tu ie deşeuri, către agen ţii economici autorizaţi, potrivi t prevederilor leg isla ţiei în vigoare

Agen ţi i economici care efectuează opera ţiun i de în tre ţinere şi reparaţii auto

permanent

Deseuri din constructii si demolari Obiectiv - Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane Tabel nr. 9.12 . Deseuri din constructii si demolari– masuri si responsabili


Elaborarea unui plan privind gestionarea deseurilor din constructii si dem olari

Consi liul Judetean APM Ol t 2009

Colectarea separata a deseurilor pe deseuri periculoase si deseuri nepericuloase

Persoanele fizice si agentii economici generatori

permanent

Crearea de capacita ti de tra tare si valori ficare Consi liul Local permanent

Asigurarea de capaci ta ti de elim inare a deseuri lor din constructii si dem olari

Consi liul Local permanent

In terzi rea depozi tarii necontrolate a deseurilor din constructii si dem olari

Consi liul Local Garda de Mediu permanent

Namoluri de la statii de epurare orasenesti Obiectiv - Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane Tabel nr. 9.13. Namoluri de la statii de epur are orasenesti– masuri si responsabili


Preveni rea elim inari i ilegale si a deversari i in apele de suprafata

Operatorii sta tiilo r de epurare permanet

Promovarea priori tara a valori ficarii in agricu ltura in condi tiile respectarii prevederi lor legislative Operatorii sta tiilo r de epurare permanent

Promovarea tra tarii prin presare/deshidratare in vederea co-incinerari i Operatorii sta tiilo r de epurare permanent


144

10. MONITORIZARE

Monitorizarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor va urmări progresul

Judeţului in realizarea obiectivelor ş i măsurilor cuprinse în Plan. Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor es te o competenţă oficială ş i o

responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) ş i a fiecărei Agenţii Judeţene pentru Protecţia Mediului (APM).

Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anuale către Minis terul Mediului ş i

Dezvoltarii Durabile, ANPM, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean Olt, publicului ş i alte organizaţii interesate.

Rezultatele monitorizării vor fi publicate după cum es te cerut de normele legale în vigoare ş i vor fi fololocaţie pentru: - determ inarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; - determ inarea deficienţelor ş i a zonelor care neces ită atenţie; - ghidarea sau redirecţionarea inves tiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare; - informarea ş i raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului ş i

realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor Monitorizarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor include: - monitorizarea anuală a obiectivelor ş i ţintelor din PJGD; - evaluarea progresului înregis trat în atingerea obiectivelor ş i ţintelor; - identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării Planului; - recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului; - publicarea Raportului anual de monitorizare al Planului; - publicarea, dacă es te necesar, a unor s tudii speciale.

Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sis teme adecvate de feedback la nivel regional ş i national, vor influenţa planificarea viitoare ş i îndeplinirea eficientă a obiectivelor.

Tabel nr. 10.1- Metodologia de monitorizare


145

OBIECTIV TINTĂ INDICATOR

CUANTIFICABIL MĂSURI PRECONDIŢII

Crearea c adrului organizatoric ptr. stabilirea orientării locale în domeni ul gestiunii deşeurilor şi a instrumentel or de i mplementar e

Nr. de obser vatii la Raportul de monitorizare al PJGD

- Crearea unui Grup de Lucr u, cu reprez entanţ i ai CJ, a APM, ONG-uri etc.pentr u revizuirea PJGD, după caz - Grupul de monitorizare întocmeşte Raportul anual de monitorizare al PJGD până la sfârşitul lunii noiembrie al fiecărui an şi îl prezintă în şedinţă or dinară a CJ; - Compararea datelor de bază pentru prognoză din PJGD (evol.PIB, popul., indice de generare) c u situaţ ia prez entă - Pe baza R aport anual de monitoriz. a PJGD, Grupul de Lucru decide revizuirea

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţ i

Nr. anual sancţ iuni aplicate de GM pentru gest. N ecor. a deşeurilor

Confor m graficului de c ontrol

O bună c oord. şi colab. într e factorii implicaţ i

Dezvoltarea politicii locale implementare unui sistem integrat de gestiune a deşeuri lor

Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţ iei în domeni ul gestionării deşeurilor Nr. anual acţ iuni

org. de (CJ, APM,GM,ONG

Organizarea de s emi narii, conferinţe, ateliere de lucru etc. , pentru creşterea i mportanţei conformării la legslaţ ia specifică

Org. implic au fonduri prev. în bugetel e lor

Număr personal angajat/N umăr personal di n schemă

- Definirea clara a res ponsabilitatilor si as umarea ac estora la toate ni velele, tinând cont de principiul subsidiaritatii; - Angajarea de personal; - Asigurarea de personal suficient şi bine pregatit profesional şi dotări corespunzătoare la toate ni velel e organiz aţ iilor implicate

Nr. personal instruit in an/ Nr. total personal

Plan de i nstruire pr ofesională a pers onal ului

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului institu ţ. şi organiz. în vederea îndeplinirii cerin ţelor naţionale şi compatibiliz area cu structurile europene

Intărirea capacităţ ii administrati ve şi a respons abilităţ ii în aplicarea legislaţ iei

Număr dotări/Număr total personal

Compl etarea dotării personalului

ROF al respecti vei organizaţ ii a fost elab. şi apr obat prin act nor mati v - Organizaţ iile au prevăzut fonduri în bugetel e proprii

Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consilii Local e

Instruiri tematic e pri vind oportunitatile de finantare pentru gestionarea deseurilor municipal e

Optimiz area preluării şi utilizării fondurilor naţ ionale disponibile

Număr proiecte fiananatate/Număr proiecte depus e

Imbunătăţ irea c alităţ ii proiectel or depus e

CJşi Consiliile Local e au org. structuri pentru întoc mirea documentaţ iilor sau au prevăz.aceste acţ iuni în buget

Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Loc ale

Pregatirea si propuner ea de proiecte eligibile, in functie de cerintele donorilor

Optimiz area utilizării fondurilor europene şi internaţ ionale

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depus e

Instruiri tematic e pri vind oportunitatile de finantare pentru gestionarea deseurilor municipal e

CJ si CL au organizate structuri ptr întoc mirea documentaţ iilor sau au prev. acţ iuni în buget

Crearea ş i utilizarea de sistem e ş i mecan ism e economico-financiare pentru gestionarea deşeuri lor în condi ţiile respectarii principiilor generale, cu precăd ere a principiului poluatorul plăteşte şi cel pr ivind responsabilitatea produc ătorului

Eficienta sistemul ui de gestionare a deşeurilor municipale (tarife şi taxe)

Raportul: cheltui eli/venituri ale sistemul ui de gestionare a deşeurilor municipale

Calculul tarifel or astfel încât să acopere c osturile tuturor operaţ iunilor de gesti onare a deşeurilor municipale (c olectar e, transport, tratare, eliminare, înc hidere, monitorizare postînchidere )

Promovarea unui sistem de

Organizarea şi susţ inerea de programe de

Numărul campaniilor de informare

Elabor area l a toate ni velele a unor planuri de c omunic are şi educ are avand c a grupuri ţ intă: marele public (inclusiv educ aţ ie şcolară), colecti vităţ i locale,

Existenţa unor planuri de informare,

Numărul întâlnirilor anuale şi al atelierelor de l ucru

informare, con ştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

educ are şi conştientizare a populaţ iei, de cătr e toate părţ ile implicate (autorităţ i publice centrale şi locale, s ocietăţ i comerciale, ONG-uri, instituţ ii publice etc.)

Numărul materialelor informati ve, de conştientizare sau de s ondare a opiniei publce elaborate de către autorităţ ile implicate

agenţ i economici, mediul asociativ campanii de conştientizare la nivelul Consiliului Judeţean şi Consiliile Loc ale


146



Număr pagini Web cu subiect gesti on. deşeurilor

Nr. de pr oceduri pentru c olectate datelor

Elabor area de către fiecar e organizaţ ie i mplicată în gestionarea deşeurilor municipal e a proc edurilor de asigurare/verificare a calităţ ii datelor c olectate

Existenţa unui sistem de manag. a calităţ ii

- Nr. de studii pentru determinarea compozititei deseurilor - Indicatori de generare a deseurilor la ni vel local/judetean in raport c u cel regional/national.

Efectuarea de către agenţ ii de sal ubritate şi de către operatorii depozitelor a analizel or privi nd c ompoziţ ia deşeurilor menajere precum şi deter minar ea indicatorului de generare pentru mediul urban şi r ural sub coordonarea APM

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţ i

Obţinerea de date şi informa ţii complete şi corecte, care să corespund ă cerin ţelor de raportare la nivel na ţional şi europ ean

Imbunatăţ irea sistemului loc al de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datel or şi informaţ iilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Număr de i ntalniri de informare /analizare a modului de raportare date privind gestionarea deşeurilor cu societăţ ile implicate

Plan de întâlniri cu soci etăţ ile implicate în gestionarea deşeurilor

Rata de acoperire cu ser vicii de salubritate in mediu urban din regiune – ponderea numarului de locuitori , s uprafata

Extinderea sistemelor de c olectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de ac operire 100 %

Rata de acoperire cu ser vicii de salubritate in mediu rural din judeţ – numarul de locuitori, s uprafata

Extinderea sistemul de c olectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire min 90 %

Procent de deseuri municipale colectate s electi v / cantitatea totala de deseuri colectata

Impl ementarea sistemelor de c olectare s electi vă a materialelor val orificate astfel înc ât să se asigure atingerea obiecti vel or legislative referitoare la deşeurile de ambal aje şi deşeurile biodegradabile

Număr (capacitate) staţ ii de transfer construite / N umăr (capacitate) neces ară

Construirea de staţ ii de transfer în confor mitate cu prevederile studiilor de fezabilitate şi în c orelaţ ie cu anii de închi dere a depozitelor existente

Tarifele pentr u colectarea în amestec şi colectare selec tivă

Crearea de ins trumente economice pentru s usţ inerea şi extinderea sistemului de c olectare s electi vă şi în amestec a deşeurilor menaj ere în medi ul urban şi rur al

Imbun ătăţirea/ dezvoltarea unui sistem integrat de colect are selectiva ş i transport a deşeuri lor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de ac operire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % in mediul rural

Nr. de capacitati, de c olectar e / transport modernizata

Modernizarea sistemelor actual e de col ectare si trans port

Număr depozite neconfor me înc hise (confor m planificării)

Sistarea acti vitatii de depozitare in depozitele urbane neconfor me

Sistarea acti vitatii depozitelor neconfor me

Număr s paţ ii de depozitare înc hise în medi ul rural

Inchiderea şi ecol ogizarea s paţ iilor de depozitare din mediul rural

Eliminarea deşeuri lor în conformitate cu cerin ţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeuri lor în scopul protej ării sănătăţii

Asigurarea capacităţ ilor neces are pentru

Număr de depozite conforme pus e in functi une

Realizarea de depozite c onfome zonal e Promovarea elimi narii des eurilor pe depozitel e confor me


147



eliminarea deşeurilor prin promovarea c u prioritate a instalaţ iilor de eliminare la nivel zonal Colectarea deseurilor vol umi noas e

- Cantitatea anual a colectata de deseuri vol umi noas e - Rata anuala de reciclare a deseurilor vol umi noas e

Realizarea unui sistem, l a ni vel r egional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase

Colectarea deseurilor din constructii si demolari

- Cantitatea anual a colectata de deseuri din constructii si demolari - Rata anuala de reciclare a deseurilor din constructii si demolari

Realizarea unui sistem, l a ni vel r egional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din c ons tructii si demolari

Colectarea vehiculel or scoas e din uz

- Cantitatea anual a colectata de vehicule scoas e din uz - Rata anuala de reciclare a de vehiculel or scoas e din uz

Realizarea unui sistem, l a ni vel r egional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea a vehiculel or scoas e di n uz

popula ţiei ş i a mediulu i

Colectarea deseurilor periculoas e din deseurile menajere

- Cantitatea anual a de deseuri periculoas e colectata din deseurile menajere - Rata anuala de reciclare a deseurilor periculaos e din deseurile menajere

Realizarea unui sistem, l a ni vel r egional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea a deseuirlor periculoase c olectate din deseurile menaj ere

Reducerea cantit ăţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)

- Cantitate de FBD colectata s electi v - Rata de compostare a FBD, inclusiv i n gospodarii indivi duale - Numărul şi capacitatea staţ iilor de c ompostare

Asigurarea compostării întregii cantităţ i de deşeuri biodegradabile rezultate din parc uri, grădini (inclusi v deşeurile din cimitire) şi pieţe Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, ci mitire, pi eţe)


148



Asigurarea capacităţ ilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biol ogică a deşeurilor, altel e decât deşeurile din parcuri, gradini si piete

- Numărul şi capacitatea instalaţ iilor de tratare biologică

Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţ ilor instalaţ iilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, s upermar keturi

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegrade.municip.şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

- Taxă diferenţ iată de depozitare pentru deşeurile biodegradabile

Impunerea unei taxe mult mai mari pentru depozitarea deşeurilor biodegradabile

- Numărul şi capacitatea staţ iilor de s ortare a deşeurilor de ambalaje

Identificarea sursel or financiare s au preveder ea acestora în sistemele integrate de ges tionare a deşeurilor

- Canttitatea anuala de ambalaj e si deseuri din ambalaje colec tata selecti v - Rata de recuper are pe materiale (%)

Urmărirea şi corec tarea ac estei a în concordanţă cu ţ intele naţ ionale

Atingerea ţintelor de valorificare material ă şi energetic ă a deş. d e ambalaje în conformitate cu prevederile legislative

Asigurarea posibilităţ ilor de sortare a deşeurilor de ambalaj e

- Rata de reciclare pe ti puri de materiale materiale (%)

Urmărirea şi corec tarea ac estei a în concordanţă cu ţ intele naţ ionale

Colectarea separat ă, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeuri lor de echipam ente electrice şi electronice

Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronic e

- Cantitatea anual a colectata de DEEE; - Rata medie anuală de c olectare selecti vă de D EEE pe c ap de l ocuitor provenite de la gospodăriile particulare în conformitate c u cerinţele legale

Asigurarea condiţ iilor de col ectar e

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apel e de suprafaţă

Număr s ancţ iuni aplicate/ Număr de controale

Confor m graficului de c ontrol Gestionarea coresp. cu respectarea principiilor strategice ş i a minimiz ării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a nămolurilor de la sta ţiile de epurare orăşen eşti

Valorificarea/tratarea namolurilor de la statiile de epurar e

- Rata anuala de tratare/valorificare a namolurilor de la statiile de epurar e

Crearea unei s tructuri de tr atare si vlaorificare a namolurilor de la SE


149

ANEXA 1 – Defini ţii

Termen Defini ţia Act norm ativ Autoritatea competent ă

Autoritatea competentă de decizie şi c ontrol în domeniul gestiunii deşeurilor es te Ministerul Mediului şi D ez voltării Durabile

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Ambalaj Orice obiec t, indiferent de materialul din c are es te c onfecţ ionat ori de natur a ac estui a, destinat reţ inerii, protejării, manipulării, distribuţ iei şi prezentării produs elor, de l a materii prime l a produs e pr ocesate, de la producător până la utilizator s au consumator. Obiectul neretur nabil desti nat ac.sc opuri este, de as emenea, considerat ambalaj.

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambal aje

Ambalaj primar

Ambalaj de vânz are - ambalaj c onceput şi realizat pentru a îndeplini funcţ ia de unitate de vânzar e, pentru utilizatorul fi nal s au c ons umator, în punctul de achiziţ ie;


Ambalaj secundar

Ambalaj grupat, s upraambal aj - ambal aj conceput pentru a constitui l a punctul de achiziţ ie o grupare a unui număr de unităţ i de vânz are, indiferent dacă ac esta este vândut c a atare către utilizator sau cons umatorul final ori dacă el ser veş te numai c a mijloc de umpl ere a rafturilor în punc tul de vânz are; el poate fi separat de pr odus făr ă a afecta caracteristicile produs ului;


Ambalaj ter ţiar

Ambalaj pentru transport - ambalaj conceput pentru a uşura manipularea şi transportul unui număr de unităţ i de vânzar e sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu incl ude containerele rutiere, ferovi are, navale sau aeriene


Ambalaj reutilizabi l

Ambalaj refolosit pentru acelaşi sc op, a cărui returnare de cătr e consumator ori comerciant este asigurată de pl ata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţ ionare s au altfel. Ambalajul reutilizabil s e consider ă introdus pe piaţă atunci când este făc ut disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe c are este des tinat să îl conţ ină, să îl protejez e, să îl manipul eze, să îl distribui e sau să îl prezi nte. Ambalajul reutilizabil s e consider ă deşeu de ambalaj c ând se înlătură, l a sfârşitul duratei utile de viaţă. Ambalajul r eutilizabil nu s e consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi refol osit. Ambalajul reutilizabil nu s e consideră ambalaj introdus pe pi aţă atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponi bil din nou.


Ape uz ate orăşen eşti

apel e uz ate menajere ori amestecul de ape uz ate menaj ere cu ape uzate industrial e şi/sau ape meteorice (confor m Normelor tehnice pri vind colec tarea, epur area şi evacuarea apelor uz ate orăşeneşti, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002)

Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţ ia mediului şi în special a solurilor, c ând se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

Ape uz ate menajere

Apele uz ate provenite din gospodării şi ser vicii, care rez ultă de regulă din metabolismul uman şi din acti vităţ ile menajere (c onform Nor melor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuar ea apelor uz ate orăşeneş ti, NTPA-011, cuprins e în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002)

Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţ ia mediului şi în special a solurilor, c ând se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

BAT (Best Availabile Techniques - cele mai bune tehnici disponibile

Stadi ul de dez voltare cel mai avansat şi eficient, înregistrat în dez voltarea unei activităţ i şi a modurilor de expl oatare, c are demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a c ons titui referinţa pentru s tabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în c azul în c are ac est fapt nu es te posibil, pentru a reduce în ans amblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său: - tehnicile s e referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi la modul în car e instalaţ ia este proiectată, construită, întreţ inută, exploatată, precum şi l a scoaterea din funcţ iune a acesteia şi remedierea amplasamentului, potri vit legislaţ iei în vigoare; - disponi bile se r eferă la ac ele tehnici care au înregistrat un stadiu de dez voltare c e permite aplicarea lor în sectorul industrial res pecti v, în c ondiţ ii economice şi tehnice viabile, luându-se în c onsi derare c osturile şi beneficiile, i ndiferent dacă aceste tehnici sunt s au nu utilizate ori realizate la ni vel naţ ional, c u condiţ ia ca aceste tehnici să fi e accesibile operator ului; - cele mai bune se r eferă la c ele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansambl u a unui ni vel ridicat de protecţ ie a mediului în întregul său. În determinarea c elor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în consi derare, în special, el ementele prevăz ute în anexa nr. 3;

OUG nr. 152/2005 apr obată şi completată prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea şi controlul i ntegrat al poluării

Colectare Strângerea, sortarea şi/sau ames tecar ea deşeurilor, în vederea transportării lor OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări


150

şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Colectare separat ă a deşeuri lor de ambalaje

Colectarea deşeurilor de ambal aje pe ti puri de materiale şi/sau s ortimente de matriale HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambal aje

Compostare

Proces de desc ompunere biologică autoter mică şi termolitică a deşeurilor biodegradabile colec tate separat, în pr ezenţa oxigenul ui şi în c ondiţ ii controlate, prin acţ iunea micro şi macro organis m. în vedera obţ inerii compostului

Document de lucru privind tratarea deşeurilor biologice

Combustie Tratarea deşeurilor prin oxidar e termică în exces de aer Ordin nr. 756/2004 al ministrul ui mediului şi gospodaririi apelor pentru aprobarea Normati vului tehnic pri vind incinerarea deşeurilor

Cost de capital

Cost de inves tişie. Include în principal achiziţ ionarea de ec hipamente cum ar fi: containere instal aşii de elimi nare (staţ ii de sortare, staţ ii de compostare etc).

Cost financiar

Reprezintă cos turile legate de obţ inerea capitalui, r ata dobânzii, rata de schi mb, rata inflaţ iei, costurile s erviciul ui datoriei

Cost de operare

Reprezintă cos turile curente de operar e/exploatare a instalaţ iilor în funcţ iune ex. costurile cu energia, cu c ombustibilul, c u forţa de muncă, cu utilităţ ile

Deşeu Orice substanţă s au orice obiect din c ategoriile stabilite în anexa nr. I B, de c are deţ inător ul se debaras ează, ar e intenţ ia sau obligaţ ia de a se debaras a


Deşeuri de ambalaje

Oorice ambalaje s au materiale de ambalare c are s atisfac cerinţele definiţ iei de deşeu, excl usiv deşeurile de producţ ie, di n anexa nr. I A l a Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi compl etări prin Legea nr. 426/2001.


Deşeuri menajere

deşeurile provenite din acti vităţ i casnice şi c are fac parte din c ategoriile 15.01 şi 20 din anexa nr. 2 la Hotăr ârea Guvernului nr. 856/2002 privi nd evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei c uprinzând deşeurile, i nclusi v deşeurile periculoas e


Deşeuri asimi labile cu deşeuri menajere

Deşeurile pr ovenite din industrie, din comerţ , din s ectorul public sau admi nistrati v, care prezi ntă c ompoziţ ie şi proprietăţ i similare cu deşeurile menajere şi c are s unt colectate, trans portate, prelucr ate şi depozitate împreună cu acestea


Deşeuri biodegradabile

Deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare sau de grădină, hârtia şi c artonul

HG nr. 349/2005 privind depozitar ea deşeurilor

Deşeuri biodegradabile municipale

Deşeuri biodegradabile din gos podării, prec um şi alte deşeuri biodegradabile, c are prin natură s au compoziţ ie sunt si milare c u deşeurile biodegradabile din gospodării Reprezintă fracţ ia bi odegradabilă din deşeurile menajer e şi asi milabile c olectate în amesetc, prec um şi fracţ ia biodegradabilă din deşeurile municipale i nclusi v parcuri şi grădini, pieţe deşeuri stradale şi voluminoase

Deşeuri din parcuri şi grădini

Deşeuri de origine vegetală provenind de pe s uprafeţe fol olocaţ ie la grădinărit, din parcuri, cimitire şi s paţ ii verzi care fac parte din categoria 20 02 di n anexa nr. 2 HG nr. 856/2002

Deseuri industriale

Deşeurile de producţ ie ce fac parte din c ategoriile 03 - 14 di n anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002


Deşeuri inerte

Deşeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chi mică s au biologică, nu s e dizol vă, nu ard ori nu reacţ ionează în nici un fel fizic s au c himic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele c u care vin în contac t într-un mod car e să poată duc e la poluarea mediul ui ori să dăuneze sănătăţ ii omului.


Deşeuri lichide

Orice deşeuri în for mă lichi dă, i nclusi v apel e uz ate, dar exclusi v nămolurile HG nr. 349/2005 privind depozitar ea deşeurilor


151

Deşeuri municipale

Deşeuri menajere şi alte deşeuri, c are, prin natură sau compoziţ ie, sunt similare cu deşeurile menajere


Deşeuri de echipam ente electrice si electronice (DEEE)

Echipamentele electrice şi electronice c are constitui e deşeuri conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privi nd regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi c ompletări prin Legea nr. 426/2001, inclusi v toate c omponentele, subansambl ele şi pr odus ele c ons umabile, parte integrantă a ec hipamentul ui în momentul în c are ac estea devin deşeuri

HG nr. 448/2005 privind deşeurile di n echipamente el ecrice şi elec tronic e

Depozit

Un amplas ament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe s ol sau în subteran, inclusi v; - spaţ ii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în car e un producător de deşeuri exec ută propria elimi nare a deşeurilor la loc ul de produc ere; - o s uprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusi v: - ins talaţ ii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea l or în vederea efectuării unui tr ansport ulterior în scopul recuperării, tratării sau elimi nării finale în altă parte; - stocarea deşeurilor înai nte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;


Deţinător de deşeuri

Producător ul de deşeuri ori persoana fizică s au j uridică ce are deşeuri în posesie OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Echipam ente electice şi electronice (EEE)

Echipamentele c are funcţ ionează pe bază de c urenţ i electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generar e, transport şi de măsur are a aces tor curenţ i şi câmpuri, incl use în c ategoriile prevăzute în anexa nr. 1A şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volţ i curent alternati v şi 1.500 volţ i curent c ontinuu


Eliminare Orice operaţ iune prevăz ută în anexa nr. I I A OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Gestionare deşeuri

Colectarea, transportul, valorificarea şi elimi narea deşeurilor, inclusi v supravegherea acestor operaţ ii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea aces tora


Gaz de depozit

Ames tec ul de compuşi în stare gazoasă generat de deşeurile depozitate HG nr. 349/2005 privind depozitar ea deşeurilor

Instala ţie de incinerare

Orice instalaţ ie tehnică fi xă sau mobilă şi ec hipamentul des tinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau făr ă recuperar ea căldurii de ardere rez ultate. Aceasta i nclude incinerarea prin oxidar ea deşeurilor, prec um şi piroliza, gazificarea s au alte proc ese de tratament termic, c um sunt pr oces ele cu plas mă, în măsura în care produsele rezultate în ur ma tr atamentul ui sunt inci nerate ulterior. Ac. definiţ ie se referă la amplasament şi la întreaga i nstalaţ ie, i ncl: toate liniile de incinerare, r ecepţ ie a deşeurilor, depozitare, disp. de pretr atare locală; sistemel e de ali mentare cu deşeuri-comb.-aer; boilerul; disp. de tratare a gazel or de ardere şi a apei uz ate sau depozitarea reziduurilor; coşul de fum; dis poziti vele şi sistemele de control al operaţ .de control al incinerării, de înreg.şi ur mărire a condiţ iilor de incinerare.

HG nr. 128/2002 modificată şi completată prin HG nr. 268/2005 privind incinerarea deşeurilor

Instala ţii de coincinerare

Instal aţ ie care funcţ . la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care deţ ine autoriz. conform nor melor l egale în vigoare l a data intrării în vigoare a prez entei hotărâri sau deţ ine acor d de medi u la data intrării în vigoare a hotărâri, cu c ondiţ ia să înceapă să i ncinerez e/c oinciner eze înai nte de data de 28 dec embrie 2004, s au este înregistrată de autoritatea c ompetentă l a data intrării în vigoare a prez. Hot. în vederea obţ inerii unui ac ord de mediu.


Incinerator de deşeuri periculo ase

Instal aţ ii pentru eliminarea prin tr atare ter mica în principal a deşeurilor periculose Ordin nr. 756/2004

Levigat Orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţ inut în depozit


Nămoluri 1.Nămoluri provenite de la staţ iile de epurare a apel or uzate şi de l a alte staţ ii de epurar e a apelor uz ate cu o c ompoziţ ie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti; 2. Nămol uri provenite de la fosele septice şi de l a alte instalaţ ii similare pentru epurar ea apelor uz ate;

Ordin nr. 344/2004 penrtu aprobarea Normelor tehnice privind protecţ ia mediului şi în special a solurilor, c ând se utilizează în agricultură


152

3. Nămol uri provenite de la staţ iile de epur are, altele dec ât c ele menţ ionate la pct. 1 şi 2

Nămoluri tratate

Nămol urile tratate printr-un proces biol ogic, chimic ori termic, prin stocare pe ter men lung sau prin orice alt procedeu cores . care să reducă în mod semnif. puterea ac . de fermentare şi riscurile sanitare rez ultate prin utilize. lor

Ordin nr. 344/2004 penrtu aprobarea Normelor tehnice privind protecţ ia mediului şi în special a solurilor, c ând se utilizează în agricultură

Operatori economici referitori la ambalaje

Furnizorii de materiale de ambal are, producătorii de ambal aje şi produse ambalate, importatorii, comercianţ ii, distribuitorii, autorităţ ile publice şi organizaţ iile neguvernamentale


Operatorul depozitului

Orice persoană juridică, învestită cu atribuţ ii şi responsabilităţ i pentru admi nistrarea unui depozit c onform l egislaţ iei naţ ionale; această persoană j uridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchi dere


Prevenire Reduc erea c antităţ ii şi noci vităţ ii pentru mediu a material elor şi substanţelor utilizate în ambalaje şi deşeuri de ambalaj e, precum şi a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în cadrul proc esul ui de producţ ie, c omercializare, distribuţ ie, utilizare şi eliminare, mai ales prin dez voltarea de produse şi tehnol ogii curate


Produc ător de deşeuri

Orice persoană di n a cărei acti vitate rezultă deşeuri (producător iniţ ial) şi/sau care efectuează operaţ iuni de pretratar e, de amestec are s au alte operaţ iuni care generează schi mbarea naturii ori a c ompoziţ iei ac estor deşeuri


Produc ător de EEE

Orice persoană fizică s au j uridică, i ndifer ent de tehnica de vânzare utilizată, inclusi v prin comunicare la distanţă, în conformitate c u Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind protecţ ia consumatorilor la închei erea şi exec utar ea c ontrac telor la distanţă, aprobată cu modificări şi compl etări prin Legea nr. 51/2003, car e: (i) produce şi c omercializează EEE s ub propria marcă; s au (ii) revinde s ub propria marcă echipamente produse de alţ i furnizori, un revânzător nefiind considerat producător atunci când marca pr oducătorului figurează pe echipament conform pct . (i); sau (iii) importă ori exportă, cu titlu profesi onal, EEE din sau în România. Persoana fizică sau juridică c are asigură exclusi v o fi nanţare în c adrul s au c a urmare a unui acor d de finanţare nu este considerată producător decât dacă desfăşoar ă totodată una dintr e acti vităţ ile prevăz ute l a pc t. (i) - (iii)


Produc ător de vehicule

Fabricantul de vehicule s au importatorul profesi onal al unui vehicul în România HG nr.2406/2004 modificată şi completatş prin HG nr. 1313/2006 privind gestionarea vehiculelor uzate

Piroliz ă/gazeificare

Descompunerea termică a substanţelor organic e la temper aturi ridicate, în mare măs ură în absenşa oxigenul ui

Ordin nr. 756/2004 al ministrul ui mediului şi gospodaririi apelor pentru aprobarea Normati vului tehnic pri vind incinerarea deşeurilor

Punct de colect are

Metoda de col ectare a materialel or pentru reciclar e sau compostare în cadrul cărei a persoanel e duc materialele l a punctele de c olectare unde le depozitează în containere speci ale

Reutilizare

Orice operaţ iune prin care un produs care a fost c onceput şi proi ectat pentru a realiza un anumit sc op este refolosit pentru ac elaşi sc op pentru c are a fost conceput


Reciclare Operaţ iunea de reprelucrar e într-un proces de producţ ie a deşeurilor pentru sc opul original sau pentru alte sc opuri


Reziduu Orice material lichid s au solid, i nclusi v cenuşă de vatră şi zgura; cenuşi vol ante şi praf de c azan; produşi s olizi de reacţ ie de la tratarea gazel or; nămol de la tratarea apelor uzate; catalizatori cons umaţ i şi cărbune acti v epuiz at, defi nit ca deşeu în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernul ui nr. 78/2000, aprobată c u modificări prin Legea nr. 426/2001, c are este generat prin proces ul de incinerare s au c oincinerare, tratarea gazului de ardere şi a apei uzate sau di n alte pr ocese ale instal aţ iei de i ncinerare ori coincinerar e


Staţie de transfer

Instal aţ ie ce ser ves te l a transferul s au depozitarea pe ter men scurt a deşeurilor urmând apoi să fie încărcate prin pres are în pr escontainere şi transportate pentru val orificare, tratare s au eliminare.

Spaţiu de depozitare în

Una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deşeurilor menajere gener ate la ni velul unei localităţ i rurale



153

zona rural ă Tratare Totalitatea proc eselor fizice, chi mice şi biologice car e schi mbă carac teristicile

deşeurilor, în sc opul reducerii volumului şi carac terului periculos al ac estora, facilitând manipular ea s au valorificarea lor


Valorificare Orice operaţ iune menţ ionată în anexa nr. II B a OUG nr . 78/2000 OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Valorif. energetic ă a deşeur. de ambal.

Utilizarea deşeurilor de ambalaj e combustibile c a mijloc de produc ere a energiei prin incinerarea directă, c u sau fară alte deşeuri, dar cu rec uperare de căldur ă


Vehicul scos din uz

Vehicul devenit deşeu în s ens ul definiţ iei din anexa 1 A a OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificarile şi c ompletările ulterioare

HG nr. 2406/2004 modific ată şi completată prin HG nr. 1313/2006 privind gestionarea vehiculelor sc oas e din uz


154

ANEXA 2 - Legisla ţie Legea UE Legea rom âneascã

Sumarul prevederilor leg ale şi al punctelor critice (unde este cazul )

Responsabi litã ţile autoritã ţilor relevante

Ordonanţa de Urgenţã nr. 195/2005 (Monitorul Oficial Nr. 2995 din 3.04.2006) pri vind protecţ ia mediului, compl etatã şi modificatã prin Legea Nr. 265 /2006 (Monitorul Oficial nr. 586. din 6.07.2006)

Cap. IV. reglementează regimul deşeurilor. Este interzis importul deşeurilor în vederea eliminării. Cap. XIII Stabileş te Comitetele Regionale pentru protecţ ia mediului cu respons abilitãţ i privind aviz area Planurilor Regionale de Acţ iune privind Protecţ ia Mediului şi a Planurilor Regional e pentru Sectoare Specifice şi analizeaz ã stadiul implementãrii ac estora.

- Ministerul Administraţ iei şi Internelor are respons abilitãţ i pentru elaborarea planurilor sectoriale şi a programel or. - Ministerul Comerţului are ca r esponsabilitate elaborarea politicilor de reciclare şi rec uperare a deşeurilor indus triale - Ministerul Educ aţ iei şi Cercetãrii – infor marea şi educ area tinerelor generaţ ii prin programe educ aţ ionale introdus e în curriculum.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MonitorulOficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006) Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial Nr.38/18.01.2007)

Toate r eglementează c adrul activitãţ ilor de ges tionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un ni vel înalt de protecţ ie pentru sãnãtatea umanã şi pentru medi u. În general, principalele puncte critice privind responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Pl anurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin modificările introduse de OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007. Au fos t dej a stabilite sanc ţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor.

-Ministerul Sãnãtãţ ii- evalueazã impactul pe care îl pot avea deşeurile as upra s ãnãtãţ ii publice. -Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supravegheaz ã şi asigurã trans punerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţ ile locale. -Alte ministere ar tr ebui sã c ontribuie cu s trategii sectoriale şi pl anuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţ ional.

Directiva nr 2006/12/CE privind deşeuri le Directiva nr. 91/689/CEE privind deşeuri le periculo ase

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 pri vind aprobarea Planul ui şi Strategiei Naţ ionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planul ui Naţ ional de Gestionare a Deşeurilor conţ inând o prognoză, obiecti ve şi ţ inte, un plan de acţ iune şi alternati ve pentru atingerea obiecti velor şi ţ intelor propuse, în ceea ce priveş te deşeurile municipale, inclusi v deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile. Planul Naţ ional conţ ine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţ ie inclusi v deşeurile periculoas e.

-Ministerul Admi nistraţ iei Publice- participã la întoc mirea planurilor de gesti onare a deşeurilor pentru serviciile de admi nistraţ ie publicã şi monitorizeaz ã îndeplinirea obiecti vel or propuse în Planul N aţ ional. -Administraţ ia regionalã/judeţeanã/l ocalã asigurã implementarea anumitor punc te din planul de implementare.

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeuri le periculo ase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 din 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi Ordonanţa de Urgenţã nr. 61/2006 pentru modificarea şi completar ea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 pri vind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006) aprobată prin Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial Nr.38/18.01.2007)

Toate r eglementează c adrul activitãţ ilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoas e, car e trebuie sã asigure prevenirea generãrii de deşeuri periculoas e, tratar ea aces tor deşeuri periculoas e pentru a mi nimiza potenţ ialele riscuri şi a asigura un nivel mare de protecţ ie a sãnătãţ ii populaţ iei şi a mediului.

Ministerul Economiei şi Comerţului coordoneazã şi monitorizeaz ã valorificarea şi reciclarea deşeurilor industriale prin inter mediul Comisiei Naţ ional e de Reciclare a Materialelor.


155

Legea UE Legea rom âneascã Sumarul prevederilor leg ale şi al

punctelor critice (unde este cazul ) Responsabi litã ţile autoritã ţilor relevante

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 pri vind aprobarea Planul ui şi Strategiei Naţ ionale de Gestionare a D eşeurilor (Monitorul Oficial nr. 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planul ui Naţ ional de Gestionare a Deşeurilor conţ inând o prognoză, obiecti ve şi ţ inte, un plan de acţ iune şi alternati ve pentru atingerea obiecti velor şi ţ intelor propus e. Aceste documente conţ in o parte specialã dedicată gestionării deşeurilor periculoase.

Dupã reglementările naţ ionale şi Strategia şi Planul Naţ ional, agenţ ii economici sunt responsabili cu gestionarea adec vată a deşeurilor periculoas e.

Directiva nr. 75/439/EEC privind elimin area uleiurilor uzate, modificat ă prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. 91/692/EEC

Hotărârea de Guvern nr. 235 /2007, privi nd ges tionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 22.03.2007)

Reglementează gestionarea ul eiurilor uzate şi a filtrelor de ul ei uzate, pentru a evita efec tele negative pe care ac estea le pot avea as upra sãnãtãtii umane şi as upra mediului. Se referã la condiţ iile pentru colectarea anumitor tipuri de ul eiuri uzate.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economi ei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţ ile locale de mediu sunt autorităţ ile competente. Autorităţ ile locale de mediu tr ebui e sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţ i de gesti onar e a uleiurilor uz ate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatori i ce con ţin anumite substan ţe periculo ase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţ in substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Stabiles te c ondiţ iile pentru etichetarea bateriilor şi ac umulatorilor ce conţ in anumite subs tanţe periculoas e, c a şi pentru eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţ i. Revizuirea actului nor mativ este binevenitã pentru a ajuta la organizarea unui întreg sistem de colectare, transport şi reciclare a bateriilor mici, altele decât cel e de maşinã.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebui e sã depunã la Ministerul Educaţ iei şi Cercetării diferite programe de c ercetare menite sã reducã c onţ inutul de metal e-grele şi cantitatea de substanţe periculoas e din baterii şi acumulatori.

Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

Stabiles te c adrul l egal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţ ia, exploatar ea, monitorizarea, închi derea şi operaţ iunile de întreţ inere ulterioară a amplasamentel or depozitel or existente de deşeuri.

Autoritãţ ile locale trebuie sã iniţ ieze acţ iunile corespunzătoar e pentru c onstruirea unui depozit nou de deşeuri după c e a fost folosită 75% din capacitatea proiec tatã a unui depozit existent de deşeuri.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi i ncluse pe lista s pecificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţ ionalã de deşeuri acceptate în fiec are clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Aprobã nor mele tehnice pri vind procedurile preli minare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţ ionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit.

Responsabilitatea aparţ ine Ministerului M ediului şi Dezvoltării Durabile, Agentiei Naţ ionale pentru Protecţ ia Mediului şi fiecărei Agenţ ii Regionale pentru Protecţ ia Mediul ui.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apel or nr. 757/2004 privind aprobarea nor melor tehnice privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modific atã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005).

Aprobã nor mele tehnice pri vind depozitarea deşeurilor, constr ucţ ia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri. OM 757/2004 face referire la DG 162/2002 care a fost abrogatã. Ar trebui efec tuate schi mbările necesare pentru a fi în concordanţã cu ac tul în vigoare DG 349/2005. OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deşeuri în conc ordanţã cu actele j uridice în vigoare pri vind calitatea apei.

Pentr u implementarea acestor reglementări, respons abilitãţ ile aparţ in administraţ iilor publice centrale/regional e/local e şi autoritãţ ilor competenete pentru protecţ ia mediul ui, prec um şi proiectanţ ilor, constructorilor, operatorilor şi proprietarilor.

Directiva nr. 99/31/EC. privind depozitarea deşeuri lor

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005

Reglementează condiţ iile pentru închiderea depozitel or de deşeuri, a

Agenţ iile Locale pentru Protecţ ia Mediului sunt respons abile cu eliberarea permis elor pentru


156



privind eliberarea permiselor de mediu pentru închiderea instalaţ iilor pentru eliminar ea, depozitarea şi incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 di n 28.12.2005).

incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea per miselor pentru închiderea aces tor instalaţ ii.

închidere.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apel or nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitãţ ilor izolate car e pot depozita deşeurile municipale în ac ele depozite cu condiţ ia sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Aprobã o listã a localitãţ ilor izolate care pot depune deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în totalitate c onforme cu HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãţilor locale şi extinsã şi cu alte localitãţi izolate din alte zone, cum ar fi Delta Dunării.

Autoritãţ ile locale sunt respons abile c u propuneri noi, luând în consider are criteriul loc alitãţ ilor izolate.

Hotărârea de Guvern nr. 128/ 2002 privi nd incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)

Reglementeazã acti vităţ ile de incinerare şi co-incinerare, mãs urile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor.

Agenţ iile pentru protecţ ia mediului sunt res ponsabile cu eliberarea per miselor.

Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care c ompleteazã şi modificã HG nr. 128/2002 pri vind incinerarea deşeurilor

Compl eteazã şi modificã HG nr. 128/2002 şi asigurã transpunerea total ã a Directi vei nr. 2000/76/EC privind inciner area deşeurilor, dând de as emenea şi lista graficel or de închidere a incineratoarelor. Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi c orelatã c u legislaţ ia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi procedura de obţ inere a permisel or) şi pentru a avea un singur act juridic, c omplet şi cl ar.

Agenţ iile pentru protecţ ia mediului sunt res ponsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţ iilor pentru incineratoare şi c o-inciner atoare.

Directiva nr. 2000/76/EC privind încinerarea deşeului

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apel or nr. 756/2004 pentru aprobarea nor melor tehnice privind inciner area deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aprobã nor mele tehnice pri vind incinerarea deşeurilor.

Hotărârea de Guvern nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajel or şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

Reglementează ges tionarea ambalajel or şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiecti ve şi ţ inte naţ ionale pri vind val orificarea/reciclar ea deşeurilor din ambalaje.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebui e sã proiectez e pr ograme de c ercetare menite sã studiez e fabricarea şi compoziţ ia ambal ajelor. Ministerul Mediului şi Dez voltării Durabile va realiza campanii de educ are privind c olectar ea s electi vã a deşeurilor din ambalaj e.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modific atã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006).

Aprobã ni velul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã ac eştia nu îndeplinesc ţ intel e stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind ges tionarea ambalajel or şi deşeurilor din ambalaje.

Admi nstraţ ia Fondul ui de Mediu colec teaz ã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte pr oiecte de protecţ ie a mediul ui.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apel or nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a informaţ iilor privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005).

Aprobã procedura de raportare a informaţ iilor privind ambalajele şi deşeuri din ambal aje.

Agenţ ii economici- producători şi i mportatori- care introduc bunuri ambalate pe piaţã tr ebui e sã raportez e cantitãţ ile pentr u baz a de date naţ ionalã privind ambalajele şi deşeurile din ambal aje.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeuri le din ambalaje

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 pri vind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entitãţ ilor economice pentru a prelua respons abilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiecti velor anual e de valorificare

Reglementează pr ocedurile şi criteriile de acordare a permisel or pentru persoanele juridice pentru a prelua res ponsabilităţ ile privind atingerea ţ intelor de reciclare şi val orificare a bunurilor ambalate.

ANPM trebuie s ã ia toate măs urile pentru a îndeplini prevederile aces tui ordin. MMDD, prin ANPM este respons abil cu eliberarea licenţelor de funcţ ionare a entitãţ ilor economice ce preiau respons abilităţ ile de la importatori şi producatori.


157



şi reciclare a ambalajel or şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006).

Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 c e completeaz ã şi modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 pri vind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a persoanel or juridice pentru a prelua respons abilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţ intelor anuale de val orificare şi reciclare a deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006).

Compl eteazã şi modificã procedura şi criteriile pentru obţ inerea permisel or de către entitãţ ile juridice pentru a prelua respons abilitatea în ceea c e pri veşte ati ngerea ţ intelel or privind reciclarea şi valorificarea. Aceste douã ordine de ministr u, nr. 1229/ 731/ 1095/2005 şi nr. 194/ 360/1325/2006 ar putea fi unite într-un singur act j uridic, clar şi cuprinzător pentru o mai bunã utilizarea a aces tuia de către autorităţile competente şi în special de către public.

Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 privind gestionarea s pecială şi controlul bifenililor policlorinaţ i şi a altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000)

Reglementează c ondiţ iile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţ i şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directi vei CE.

Autorităţ ile responsabile c u acti vitãţ ile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despr e cantitatea, ti pul şi l ocaţ ia compuşilor.

Hotărârea de Guvern nr. 291/ 2005 pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Compl eteazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în conc ordanţã cu Directiva UE privind ter menele limitã şi depozitarea echi pamentel or contaminate şi a uleiurilor uz ate.

Agenţ ii economici tr ebui e sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminar e.

Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce stabileste Secretariatul Tehnic pentru gestionarea şi controlul PBC şi PCT în cadrul Direcţ iei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chi mice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005).

Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Gesti onar ea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţ iei pentru Ges tionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoas e din c adr ul Agentiei Nationale pentru Protecţ ia Medi ului.

Secretariatul Tehnic pentru Ges tionarea şi Control ul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la ANPM şi câte 1 reprez entant de la fiecare din următoarele instituţ ii: MMDD, ARPM, Garda Naţ ionalã de Mediu şi ICIM- Bucureş ti.

Directiva nr. 96/59/EC privind depozitarea bifenilului policlorinat şi a rifenilu lui policlorinat (PCB şi PCT)

Ordinul MMGA nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 ce stabiles te înfiinţarea Secretariatului T ehnic pentru compuşii desemnaţ i în cadrul Direcţ iei pentru Ges tionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoas e (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006).

Stabileş te c ondiţ iile pentru inventarul echipamentelor ce conţ in compuşii desemnaţ i sub 50 ppm şi prin adãugarea unor definiţ ii şi prevederi asigurã transpunerea totală a Directivei nr. 96/59/EC. Este necesarã întocmirea unei HG noi care sã fie în deplină concordanţã cu Directiva UE, care sã conţină toate prevederile şi definiţiile şi un singur OM s tabilind Secretariatul, pentru a avea un act juridic cl ar şi cuprinzãtor.

Decizia nr. 2000/532/EC, modificat ă prin Decizia nr. 2001/119 stabilind o listã a deşeuri lor

Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind pãstr area de înregistrãri legate de gestionarea deşeurilor şi o listã de deşeuri, inclusi v cele periculoas e (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pãstr area de informaţ ii privind gestionarea deşeurilor, inclusi v c olectar ea, transportul, depozitarea temporarã, refolosirea şi eli minarea acestora de cãtre agenţ ii economici.

Conven ţia de la Basel (1989) pr ivind controlul transportului peste frontiere al deşeuri lor periculo ase şi al el imin ăr ii acestora

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006, privind transferul de deşeuri (Monitorul Oficial Nr. 522 din 02.08.2007

Reglementează supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri

La introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, Agenţ ia Naţ ională pentru Protecţ ia Medi ului emite documentul de notificare şi doc umentul de circulaţ ie pentru val orificare în instalaţ ii autorizate.


158



Legea nr. 6/1991 privi nd aderarea României la Convenţ ia de la Basel privind mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoas e şi privind eli minarea l or (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoas e şi eliminar ea acestora.

Autoritatea competentã şi punc tul c entral îl reprezintã MMGA prin entitãţ ile subordonate acestuia: Direcţ ia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţ ia Naţ ionalã pentru Protecţ ia Mediului.

Legea nr. 265/2002 pri vind acceptarea amendamentel or Convenţ iei de la Bas el pri vind controlul mişcărilor transfrontaliere ale deşeurilor periculoas e şi privind eliminar ea aces tora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27.05.2002)

Adoptã amendamentele C onvenţ iei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere a deşeurilor periculoase.

Regulamentul Parlamentului European şi al Consil iului (CE) nr. 1013/2006, privind transferul de deşeuri

Ordinul MMGA nr. 2/2004 ce aprobă Procedura pentru Reglementarea şi Controlul Transporturilor de deşeuri pe teritoriul Români ei (Monitorul Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)

Stabileş te Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României.

Ministerele Mediului şi Dez voltării Durabile, Transporturilor, Sãnãtãţ ii, Administraţ iei şi Internelelor, Comisia Naţ ionalã de Reciclare şi Garda Naţ ionalã de Mediu tr ebui e sã identifice neconcordanţele şi s ã aplice s ancţ iuni.

Directiva nr. 86/278/EEC privind protec ţia mediului, şi în particular, a solului , atunci când namolul provenit de la staţiile de epurare est e folosit în agriculturã

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dez voltării Rurale nr. 344/708/ 2004 pri vind aprobarea normelor tehnice pentru protecţ ia mediului, şi în particular, a sol ului, c ând nãmolul provenit de la staţ iile de epurare este folosit în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004).

Aprobã normel e tehnic e pentru protecţ ia medi ului şi în special a solului, atunci când nãmol ul provenit de la staţ iile de epurar e es te folosit în agriculturã.

-Autoritãţ ile teritoriale din agricultură trebui e sã coopereze cu autoritatea de medi u pentr u eliberarea permisel or pentru folosirea nãmol ului provenit de la staţ iile de epurar e în agriculturã. -Ministerul Internelor şi Administraţ iei Publice elaboreaz ã împr eunã cu autoritãţ ile locale planuri pentru imbunãtaţ irea acti vitãţ ilor staţ iilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveş te eliminarea nămol ului.

HG nr. 2406/2004 pri vind gestionarea vehic ulelor scoas e din uz (Monitor ul Oficial nr.32 din 11.01.2005.),modificat prin HG nr.1313 / 2006.

Reglementează ges tionarea vehiculel or scoase di n uz, stabilind ţ intele pentru valorificare şi reciclare, şi cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în c eea ce priveşte instalaţ iile de colectar e şi de dez membrare a VSU.

MMGA are res pons abilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Eur opene.

Ordinul comun al MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 pri vind modelul c ertificatul ui de distrugere şi condiţ iile pentru eliberarea acestuia pentru vehiculele scoase din uz (Monitor ul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz prec um şi condiţ iile de eliberare a ac estui certificat . Trebuie întocmit un act j uridic clar şi cuprinzãtor care sã încludã toate actele juridice menţionate mai sus, referitoare l a VSU (HG 2406/2004, OM 88/110/2005 şi OM 87/527/411/2005) în aceeaşi HG.

Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea proc edurii şi condiţ iilor de autorizare a entitãţ ilor legale de asumare a respons abilitãţ ilor pentr u stabilirea ţ intelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aprobã proc edura şi condiţ iile pentru eliberarea permis ului cãtre entitãţ ile juridice pentru ca acestea s ã-şi asume r esponsabilitãţ ile pentru îndeplinirea ţ intelor anuale pri vind val orificarea şi reciclarea de la produc ãtorii şi importatorii de vehicole.

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi eliberarea permisel or pentru entitãţ ile juridice, pri vind asumarea respons abilitãţ ilor legate de ţ intel e anuale de refolosire,

Stabileş te competenţele Comisiei, în ceea c e priveşte emiterea permisel or pentru entitãţ ile juridice care îşi asumă res pons abilitatea pentru îndeplinirea ţ intelor anual e de val orificare/reciclare.


159



reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din 24.08.2006)

Hotărârea de Guvern nr. 448/2005 privind deşeurile din echi pamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Transpune cerinţele Directi vel or Europene, obiecti vele şi ţ intele ce trebuie ati nse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din gospodãrii şi de la c eilalţ i utilizatori revine pr oduc ãtorilor care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006.

Ministerul Economiei şi Comerţului, MMGA şi autoritãtţ ile publice loc ale s unt obligate sã promovez e infor maţ ii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refol osire, tratare şi valorificare a DEEE.

Ordinul MMGA nr. 901/SB/ 2005 privind aprobarea mãs urilor specifice pentru colec tarea DEEE care prezintã riscuri de contaminare pentr u pers onal ul de la punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005).

Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate şi contaminate în c ondiţ ii de siguranţã pentru sãnãtatea personalului ce deser veş te punctel e de col ectare.

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 pri vind aprobarea pr ocedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entitãţ ilor colective ce pr eiau respons abilitãţ ile de atingere a ţ intelor anual e de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectific area aces tuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005)

Reglementează proc edura şi criteriile de evaluare şi autorizare a entitãţ ilor colecti ve ce prei au respons abilitatea de atingere a ţ intelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente el ectrice şi el ectronice.

Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţ ia Naţ ionalã pentru Protecţ ia Mediului.

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 pri vind procedura de înregistrare a produc ãtorilor, inventarul şi datele raportate privind EEE şi D EEE (Monitorul Oficial nr..1 din 3.01.2006)

Este aprobatã o procedurã clar ã de înregistrare a producãtorilor şi a formel or specifice de raportare a datelor privind EEE produs e şi introdus e pe piaţã, prec um şi date referitoare la DEEE. Este necesarã el aborarea unui act juridic care sã conţină şi sancţiuni pentru cei care nu respectã procedurile de înregistrare şi nu raporteazã date. Garda N aţionalã de Mediu trebuie sã fie responsãbil ã cu controlul şi acordarea de sancţiuni.

Agenţ ia Naţ ionalã pentru Protecţ ia Mediului este respons abilã c u agregarea datelor pri mite într-o bază de date naţ ionalã privind EEE şi DEEE.

Hotărârea de Guvern nr. 992/2005 privi nd limitarea folosirii anumitor substanţe periculoas e în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introduc ere pe piaţã a EEE ce conţ in substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 este interzisã introduc erea pe piaţã a EEE ce conţ in Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB

Agenţ ia Naţ ionalã pentru Substanţe C himice şi Periculoas e este responsabilã cu impunerea de penalitãţ i în c azul neconformãrii.

Hotărârea de Guvern nr. 816/2006 pentru c ompletarea şi modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează ni velul admis al concentraţ iilor de anumite metale grele şi alţ i compuşi toxici în echipamentele el ectrice şi electronic e. Cele douã HG 992/2005 şi HG 816/2006 trebuie refor mul ate într-una singurã.

MEF va sc himba ni velul concentraţ iilor şi lista substanţelor periculoas e pentru a fi în c onc ordanţã cu progresul tehnologic.

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeuri le din echipam ente electrice şi electronice (DEEE)

Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind etichetarea s pecificã aplicatã ec hipamentel or electrice şi electronic e introdus e pe pi aţã dupa 31 Dec 2006. (Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul şi mãs urile etichetelor pentru diferite bunuri, introdus e pe piaţă după 31 Dec 2006, prec um şi identific area produc ãtorului. Acest OM poate fi unit cu HG 448/2005 privind DEEE într-un si ngur act legal, clar.

Garda Naţ ionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţ ia Consumatorului sunt res ponsabile cu instituirea penalitãţ ilor în c az de nec onformare.

Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006 privi nd înfiinţarea Comisiei

Nominalizeazã persoanele di n cadrul Comisiei de Evaluare şi Autorizare a


160



pentru Evaluar ea şi Autorizarea entităţ ilor colective ce pr eiau respons abilitatea atingerii ţ intelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE (OMiînter n- nepublicat în Monitorul Oficial)

entitãţ ilor colective ce pr eiau respons abilitatea atingerii ţ intelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE. Ordinul trebuie revizuit şi modificat datoritã schi mbărilor aparute la Nivelul Secretarului de Stat.

Directiva nr. 78/176/EEC 9 privind deşeuri le provenite din industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 pri vind gestionarea deşeurilor din industria de dioxid de titaniu (Monitorul Oficial nr.10 din 5.01.2005).

Aprobã condiţ iile neces are pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţ ilor din industria di oxidului de titaniu prec um şi gestionarea deşeurilor din această i ndustrie. Trebuie revizuite obligaţiile proprietarului activităţii pentru a fi în concordanţã cu noua Lege de Protecţi a Medi ului.

Hotărârea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea şi reducer ea şi controlul pol uării mediului cu azbes t (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)

Reglementează prevenirea, reducer ea şi controlul pol uării mediului cu az best; res tricţ ioneazã folosirea şi comercializarea azbes tului şi a produs elor ce conţ in azbes t şi stabileş te reguli pentru etichetarea produselor cu conţ inut de azbes t.

Hotărârea de Guvern nr. 1875/2003 pri vind protecţ ia sãnãtãţ ii personalului împotri va poluării cu az best (Monitorul Oficial nr.64 di n 24.01.2006)

Reglementează condiţ iile de lucru pentru pr otecţ ia personalului împotriva poluării cu az best .

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probel or şi de deter minare a cantităţ ilor de azbest în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

Stabileş te metodele de prel evare şi metodele analitice ce vor fi fololoc aţ ie pentru a deter mina concentraţ ia/cantităţ ile de poluanţ i.


161

ANEXA 3 – Situa ţia organiz ării serviciilor de gestionare a de şeurilor municipale


162

ANEXA 4-Prevederi privind închiderea depozitelor de deşeuri din mediul urban

Localitatea An deschidere /an inchidere Suprafata proiectata (ha)

Slatina 1990 / 2007 4

Caracal 1999 / 2017 6

Corabia 1998 / 2017 2.3

Bals 1969 / 2017 3.2

Draganesti Olt 1975 / 2009 2

Scornicesti 1991 / 2009 2


163

ANEXA 5 - Amplasamente propuse pentru depozitul ju de ţean de de şeuri

Deseurile in judetul Olt

Documents

Transcript of Deseurile in judetul Olt