reglarea secretiei gastrice
-
Upload
peterultrapan -
Category
Documents
-
view
40 -
download
0
description
Transcript of reglarea secretiei gastrice
Substantele organice din sucul gastric sunt reprezentate de enzimele secretate de glandele gastrice: cardiale, funcide si pilorice.Enzimele sunt:
Labfermentul coaguleaza laptele prin transformarea cazeinogenului solubil in cazeina insolubila in prezenta de Ca2+ rezultand o fractiune solida in stomac si lichida in duoden.Pepsina- secretata in forma ei inactiva, pepsinogen, de celulele principale ale glandelor gastrice. Este transformata in forma ei activa in prezenta HCl sau de catre pepsina ulterior formata. Pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice ale proteinelor in legaturi polipeptidice.Gelatinaza- scindeaza gelatina.Factorul intrisec Castle- este o glicoproteina secretata de celulele parietale ale stomacului. Este util pentru absorbtia vitaminei B12 in ileon. Glicoproteina, impreuna cu vitamina creaza un complex rezistent la digestie, favorizand absorbtia vitaminei in ileon.Mucusul- Secretat de celulele mucoase ale epiteliului gastric.Pe langa rolul sau protector, impiedicand actiunea HCl si pepsinei asupra celulelor epiteliale gastrice, mai are si un rol de lubrifiant pentru particulele alimentare in pasajul catre duoden.
Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanism nervos si umoral.
Reglarea umorala este asigurata de Gastrina si Histamina, reglarea nervoasa prin actiunea directa a simpaticului asupra celulelor parietale si indirecta asupra celulelor antrale stimuland activitatea celulelor G sa secrete gastrina.Legat de ingestia de alimente, reglarea secretiei gastrice se realizeaza in 3 faze:
Faza cefalica prin mecanisme neconditionate si conditionate.Mecanismele neconditionate prin impulsuri pe calea nervului vag la nucleul gastro secretor din bulb, impulsuri determinate de stimularea receptorilor gustativi de catre alimente.Deci pe calea nevrului vag sunt descarcate impulsuri secretorii pentru glandele gastrice.Mecanismele conditionate excitatii vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masa, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze(cefalica) domina mecanismul nervos vagal si mai putin cel umoral prin gastrina.Faza gastrica, incepe cu patrunderea alimentelor in stomac, cuprinzand mecanisme nervoase si umorale.Mecanismul nervos este declansat de catre destinderea peretilor gastrici de catre alimente. Distensia atrumului determina stimularea secretiei prin reflex vago-vagal si prin eliberare de gastrina.Mecanismul umoral prin gastrina si histamina.Gastrina: stimuleaza secretia gastrica, cresterea fluxului sangvin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului si motilitatii gastrice.Histamina actiune excitanta asupra celulelor oxintice.Faza intestinala cuprinde mai multe mecanisme si incepe prin patrunderea chimului in duoden.Mecanismul nervos important in distensia duodenului.Mecanismul umoral stimulator, prin acest mecanism se elibereaza gastrina in primele portiuni ale duodenului.Mecanism umoral inhibitor, prin acest mecanism se inhiba secretia HCl si pepsinei precum si motilitatea gastrica cu ajutorul enterogastronului eliberat de mucoasa duodenala.Alte mecanisme inhibitorii acidifierea duodenului, secretina, GIP, VIP, enteroglucagon
Ulcerul gastroduodenalGeneralitatiUlcerele peptice sunt leziuni
la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului) sau a mucoasei
intestinului subtire superior (duodenului). Aceste leziuni apar
atunci cand secretiile gastrice - care contin acid clorhidric si o
enzima numita pepsina - irita si lezeaza mucoasa stomacului.
Secretiile gastrice pot afecta si esofagul.
Ulcerele peptice din mucoasa gastrica se numesc ulcere gastrice.
Cele care apar in mucoasa duodenala se numesc ulcere duodenale.
CauzeDoua din cele mai frecvente cauze de ulcer peptic sunt
infectia cu bacteria numita Helicobacter pylori (H. pylori) si
abuzul de antiinflamatoare nestroidiene (AINS), cum ar fi
Aspirina.
Desi majoritatea oamenilor sunt infectati cu H. pylori, doar cativa
vor face boala ulceroasa peptica. Unii factori de risc la o
persoana cu H. pylori dau o susceptibilitate crescuta pentru
dezvoltarea ulcerului. Acesti factori, unii dintre ei prea putin
cunoscuti, includ:
- fumatul
- abuzul de alcool
- antecedente de ulcer
- stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav
(trauma majora, dependenta de un aparat de ventilatie sau
interventia chirurgicala).
Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date
de AINS. AINS sunt prescrise pentru a reduce durerea sau inflamatia
in boli cronice (de durata lunga), ca artrita sau durerile de cap
(migrenele). Folosite timp de saptamani sau luni de zile, AINS pot
afecta mucoasa tractului gastric, ducand la un ulcer sau activand
un ulcer deja format.
O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-Ellison. In
aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid clorhidric, care
afecteaza mucoasa gastrica.
Stressul psihologic, adaugat la alti factori de risc, poate creste
sansele de a dezvolta un ulcer peptic. Factori de riscFactori de
risc controlabiliUrmatorii factori de risc pot creste sansa de a
dezvolta un ulcer peptic si pot incetini vindecarea unui ulcer deja
existent. Se poate reduce riscul dezvoltarii unui ulcer prin
controlul sau eliminarea acestor factori care includ:
- folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina)
- fumatul
- abuzul de alcool Factori de risc necontrolabili Unii factori
necontrolabili pot creste riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia
includ:
- infectia cu H. pylori, care este cea mai frecventa cauza de
ulcer
- stressul fizic dat de o boala severa sau traumatism (trauma
majora, dependenta de un aparat de ventilatie sau interventia
chirurgicala)
- secretii excesive de acid gastric
- ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare)
Ce nu reprezinta un factor de risc? Consumul de alimente picante
sau de cafea sau de cantitati moderate de alcool erau considerate a
favoriza dezvoltarea unui ulcer. In prezent, nu se mai iau in
considerare. Desi unele alimente sau bauturi nu cresc riscul de a
dezvolta un ulcer, ele pot duce la indigestii sau arsuri
retrosternale. Acestea trebuie evitate daca nu sunt tolerate.
Majoritatea medicilor nu sunt convinsi ca stresul psihologic poate
duce la ulcere. Oricum, in combinatie cu alti factori de risc,
stresul poate favoriza dezvoltarea unui ulcer peptic.
SimptomeSimptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale
pentru diagnosticul unui ulcer. Unii oameni pot sa nu prezinte
simptomatologie.
Simptomele unui ulcer, ca dispepsia (senzatie de disconfort
digestiv, aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte
afectiuni abdominale, ca refluxul gastro-esofagian (RGE).
Simptomele specifice ulcerului sunt:
- dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea
ombilicala si osul xifoid (portiunea inferioara a sternului,
cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata durerea iradiaza
in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la
cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox,
Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol,
Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea apare si
dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara
simptomatologie
- inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in
greutate
- balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)
- voma postprandiala (dupa mese)
- scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in
cazul unui ulcer hemoragic
Simptomele ulcerelor duodenale si gastrice sunt asemanatoare cu
exceptia periodicitatii durerii.
Durerea din ulcerul duodenal poate apare la cateva ore dupa masa
(cand stomacul este gol) si se poate ameliora postprandial. Durerea
poate trezi pacientul in timpul noptii.
Durerea din ulcerul gastric poate apare la scurt timp dupa masa
(cand alimentele sunt inca in stomac).
Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub
numele de ulcere silentioase. Aproximativ jumatate din toate
ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in momentul in care
apar complicatiile. Complicatiile unui ulcer pot fi hemoragia,
perforatia, penetratia sau obstructia tractului digestiv.
Ulcerele silentioase sunt frecvente la persoanele in varsta,
persoanele cu diabet zaharat sau cele care consuma multe
antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina.
Simptomatologia la copii variaza cu varsta: - copilul mic si
prescolar se plange de dureri gastrice
- adolescentii au simptome mai apropiate decat cele ale
adultilor.
Mecanism fiziopatologicMulte dintre persoanele cu ulcer peptic nu
merg la medic in momentul in care apare simptomatologia.
Simptomatologia lor consta de obicei in perioade cu dureri gastrice
care pot alterna cu perioade fara durere. Unele ulcere se pot
vindeca fara tratament.
Chiar si cu tratament unele, ulcere pot recidiva (reveni). Unii
factori, precum fumatul si consumul continuu de antiinflamatoare,
pot creste riscul de recurenta a ulcerului.
Uneori, ulcerele se soldeaza cu complicatii ca hemoragia,
perforatia, penetratia sau obstructia. Complicatiile sunt mai
frecvente in ulcerul gastric decat in ulcerul duodenal.
Infectia cu H. pylori creste riscul de a dezvolta cancer gastric.
Desi acest risc este destul de mic, este esential sa se faca
diagnosticul diferential intre ulcerul gastric si cel duodenal
pentru un tratament corespunzator.
Majoritatea ulcerelor peptice fara complicatii se vindeca,
indiferent de cauza.
Ulcerele recurente cauzate de reinfectia cu H. pylori sunt rare, cu
exceptia zonelor suprapopulate sau cu salubritate
necorespunzatoare. Ulcerele recurente de cauza medicamentoasa sunt
rare daca administrarea acestor antiinflamatoare este intrerupta.
Consult de specialitateIn cazul diagnosticarii unui ulcer peptic si
aparitia unuia dintre urmatoarele simptome, se recomanda chemarea
de urgenta a serviciilor de ambulanta :
- simptome care indica un infarct miocardic sau soc
- durere abdominala brusca, puternica sau voma
- senzatie de ameteala sau "cap usor" in special la modificarea
pozitiei de la culcat la pozitia in sezut sau in picioare
- sange in voma sau ceva ce seamana cu boabele de cafea (sange
partial digerat)
- scaun negru, ca smoala sau amestecat cu sange rosu-inchis sau
sange maro roscat.
Se recomanda consultul medical daca a fost diagnosticat un ulcer
gastric si daca:
- simptomele sunt persistente sau se accentueaza dupa 10 sau 14
zile de tratament cu antiacide sau inhibitoare ale aciditatii
- pacientul scade in greutate inexplicabil
- greata sau voma frecvente postprandial
- dureri abdominale care trezesc pacientul din somn
- dureri sau dificultati la inghitire (disfagie). Expectativa
vigilentaDaca pacientul nu are nici una din aceste simptome de
ugenta prezentate mai sus, poate lua medicamente antiacide sau
inhibitoare de acizi fara prescriptie medicala sau alt tratament,
cum ar fi modificari ale dietei alimentare si stilului de
viata.
Daca simptomatologia nu se amelioreaza dupa 10-14 zile, se
recomanda consultul medical specializat. Daca simptomatologia
dispare dupa tratament, dar revine mai tarziu, se recomanda, de
asemenea, consultul medical. InvestigatiiTestele necesare pentru
diagnosticarea bolii ulceroase peptice depind de simptomatologia
pacientului, de antecedente si examenul obiectiv.
Daca pacientul este un adult tanar care prezinta simptomatologie
pentru prima data, medicul de familie poate sa recomande pentru
inceput un tratament bazat pe medicatia simptomatica, antecedentele
personale patologice si examenul obiectiv. Un test foarte simplu si
des utilizat este testarea pentru infectia cu H. pylori ori de cate
ori cineva are simptomatologie asemanatoare bolii ulceroase.
Pacientii de peste 45 de ani au nevoie de mai multe teste, deoarece
prezinta risc crescut pentru cancer gastric. Desi riscul pentru
cancer de stomac este mic, este esential a se face diferenta intre
ulcerul gastric si cel duodenal, deoarece un ulcer gastric ce nu
raspunde la tratament, poate fi in realitate cancer. Diagnosticul
precoce al cancerului gastric este esential pentru succesul
tratamentului. Testele aditionale sunt recomandate in special
persoanelor peste 45 de ani care prezinta:
- simptomatologie de boala ulceroasa pentru prima data
- simptomatologie ce revine dupa sau inainte de terminarea
tratamentului
- antecedente heredocolaterale (de familie) de cancer de
stomac
- simptome aditionale care pot indica boli mai grave ca de exemplu
cancerul de stomac. Acestea pot fi:
- sange in scaun
- scadere in greutate mai mult de 10% din greutatea corpului
- anemie
- disfagie (dificultati la inghitire)
- icter
- formatiune abdominala palpabila
- anorexie.
Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice Se
folosesc urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer
peptic:
Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica
a esofagului si stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei
boli ulceroase peptice, desi aceasta examinare este folosita mai
rar, fiind perimata.
Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul
stomacului si duodenului si sa preleveze material bioptic, care
poate fi testat pentru H. pylori sau alte afectiuni (cancerul
gastric) ale stomacului.
Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate
detecta sangele din scaun, care poate proveni din stomac, datorita
ulcerului gastric sau din cauza altor afectiuni grave ca neoplasmul
de colon. De unul singur, acest test nu poate diagnostica un ulcer
peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.
Hemoleucograma (HLG) se face pentru evidentierea anemiei care poate
fi rezultatul unui ulcer hemoragic. Investigarea infectiei cu H.
pylori Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar
majoritatea nu vor prezenta simptome de boala ulceroasa peptica.
Din aceste motive testarea pentru H. pylori este recomandata doar
persoanelor care:
- au ulcer peptic activ sau antecedente heredocolaterale de cancer
gastric sau ulcer peptic - sunt cunoscuti cu antecedente
heredocolaterale de cancer gastric sau alte afectiuni, numite
limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor
- dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu
nimic in cazul unei dispepsii de cauza nonulceroasa
- doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este
identificata.
Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome
ulcer-like.
Unii medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de
inceperea unui tratament de lunga durata cu AINS. Screeningul si
tratamentul pentru infectia cu H. pylori au demonstrat reducerea
riscului de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un tratament de
lunga durata cu AINS. Orice persoana care are tratament cu AINS
trebuie sa discute cu medicul despre riscul existent de a face
ulcer in urma unui tratament de lunga durata cu AINS.
Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa
peptica sau alte boli cu simptomatologie ulcer-like. Aceste teste
pot evidentia doar prezenta sau absenta bacteriei. Cele mai
frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu H.
pylori sunt:
- biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului
digestiv superior, se poate face o biopsie a mucoasei gastrice
pentru a testa prezenta H. pylori. O biopsie este modul cel mai bun
pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite, de asemenea,
stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O
biopsie este scumpa si necesita o examinare endoscopica mai
invaziva decat alte teste folosite pentru detectarea H.
pylori
- teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H.
pylori. Un test serologic este rapid, usor si ieftin. Acest test
poate evita efectuarea unei endoscopii superioare. Testul nu poate
face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata, deci nu
este relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii
- testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H.
pylori este un test specific. Spre deosebire de testele serice,
acest test va detecta doar bacteriile prezente la momentul
efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei
tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari
- testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica
prezenta antigenilor H. pylori in scaun. Poate fi folosita pentru
identificarea H. pylori ca si cauza pentru o boala ulceroasa
peptica si la verificarea eficientei tratamentului. Unele persoane
care au urmat un tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea
nevoie de testari de control pentru confirmarea vindecarii
complete. TratamentTratament - generalitati Daca pacientul a fost
diagnosticat cu ulcer peptic de cauza bacteriana (Helicobacter
pylori), va avea nevoie de un tratament cu antibiotice al caror
spectru sa includa H.Pylori (bactericide sau
bacteriostatice).
Daca ulcerul este datorat utilizarii antiinflamatoarelor
nesteroidiene, se incearca oprirea utilizarii lor pe cat posibil.
AINS pot incetini sau preveni vindecarea unui ulcer.
Medicamentele care reduc cantitatea de acid secretata de stomac
sunt folosite pentru tratamentul oricarei forme de boala ulceroasa
peptica. Acestea sunt antagonistii receptorilor H si inhibitorii
pompei protonice.
Modificari ale stilului de viata, renuntarea la fumat, limitarea
consumului de cafea si bauturi alcoolice, reducerea stresului pot
accelera vindecarea ulcerului si pot preveni recurenta
ulcerului.
Ulcerele care nu raspund la tratament pot fi ulcere complicate sau
pot fi cancere. Se recomanda efectuarea unei endoscopii,
verificarea existentei H. pylori sau prelevarea de material pentru
o biopsie, pe baza careia se poate verifica existenta unui
cancer.
Daca ulcerul erodeaza peretele stomacului sau intestinului pana la
perforatie in cavitatea abdominala sau daca ulcerul continua sa
sangereze in ciuda terapiei, este posibil sa fie nevoie de
interventie chirurgicala. Totusi, in prezent, aceste complicatii
sunt rare. Majoritatea cazurilor de boala ulceroasa peptica sunt
cauzate de o infectie cu H. pylori sau utilizarea medicamentelor
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Medicamentele care inhiba
secretia de acid gastric sunt recomandate pentru toate formele de
boala ulceroasa peptica. Daca se identifica prezenta H. pylori sunt
utilizate antibioticele care au actiune asupra acestor bacterii, in
combinatie cu alte medicamente.
Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala si unele
modificari la stilul de viata, pot ajuta, de asemenea, la
accelererea vindecarii unui ulcer si pot reduce riscul de
recurente.
Deoarece tratamentul farmacologic administrat in bolile ulceroase
peptice este atat de eficient, interventia chirurgicala este
aplicata rar in tratamentul bolii ulceroase peptice. In general,
tratamentul chirurgical este rezervat oamenilor care fac
complicatii ale ulcerului, care pot fi fatale, ca hemoragia severa,
perforatia, obstructia. In unele cazuri, chiar si aceste
complicatii pot fi tratate fara interventie chirurgicala. Tratament
initial Tratamentul initial depinde de cauza ulcerului.
Infectia cu H. pylori. Tratamentul recomandat pentru distrugerea H.
pylori include asocierea a doua antibiotice cu un inhibitor al
pompei de protoni sau cu un preparat din bismut coloidal.
Eliminarea bacteriei accelereaza vindecarea unui ulcer si previne
reaparitia lui. Este esential sa se administreze combinatia corecta
de antibiotice pentru eradicarea bacteriei. Daca bacteria nu este
eliminata de antibioticele folosite, aceasta poate obtine
rezistenta mai tarziu (este mai dificil de distrus).
AINS. Se incearca stoparea tratamentului cu antiinflamatoare
nesteroidiene. In unele cazuri, sunt inlocuite cu alte
antiinflamatoare cu risc scazut de a produce ulcere. Daca pacientul
trebuie sa continue tratamentul cu antiinflamatoare, se pot asocia
cu alte medicamente folosite pentru protectia stomacului.
Hipersecretia acida a stomacului. Inhibitorii secretiei acide sunt
folositi frecvent in tratamentul ulcerului peptic de cauze
hipersecretorii (in care stomacul are o secretie exagerata de acid
gastric). Medicul va face si alte teste pentru determinarea altor
cauze de ulcer.
Cauze necunoscute. Daca nu se identifica nici o cauza (ulcer
idiopatic), ulcerul va fi tratat cu un inhibitor de secretia acida.
Tratamentul de lunga durata depinde de severitatea ulcerului si a
altor factori, ca marimea ulcerului, prezenta complicatiilor si
tratamentele deja urmate.
Oricare ar fi cauza ulcerului, pacientului i se recomanda sa nu mai
utilizeze cantitati mari de AINS. S-a constatat ca AINS duc la
ulcer peptic. Unele modificari ale stilului de viata ca renuntatul
la fumat, limitarea consumului de cafea si alcool si reducerea
stressului pot ajuta la accelerarea vindecarii ulcerului si la
prevenirea recidivei.
Majoritatea tratamentelor se vor continua pentru 4, 8 saptamani si
perioada depinde de factori variati, incluzand marimea ulcerului.
Tratament de intretinere Daca tratamentul cu antiinflamatoare
nesteroidiene trebuie continuat si dupa diagnosticarea unui ulcer
peptic, se recomanda colaborarea cu medicul curant pentru
inlocuirea AINS cu alte medicamente. Continuarea tratamentului cu
AINS poate incetini vindecarea unui ulcer sau preveni vindecarea
completa. Daca se continua tratamentul cu AINS, medicul poate
recomanda un tratament asociat cu analogi de prostaglandine, ca
misoprostolul sau un inhibitor de pompa de protoni. Misoprostolul
reduce cantitatea de acid gastric si protejeaza mucoasa gastrica
fara a reduce eficienta AINS in tratarea bolilor precum
artrita.
Daca simptomatologia ulcerului nu cedeaza la tratament, trebuie
investigata posibilitatea existentei si tratarii H. pylori.
Majoritatea ulcerelor peptice sunt cauzate de infectia cu H.
pylori. Infectia persistenta va fi tratata cu asocieri de
medicamente administrate alternativ. Tratamentul cu antibiotice
trebuie urmat exact dupa indicatiile medicului curant, pentru a fi
eficient. Testele, ca cel respirator la uree sau cel cu antigeni
din scaun, pot determina daca H. pylori a fost eliminat sau nu.
Daca pacientul are antecedente familiale de cancer gastric, se
poate indica o endoscopie pentru ca medicul sa poata vizualiza
mucoasa stomacului si duodenului si un eventual ulcer. In timpul
unei endoscopii se poate preleva material bioptic si se poate
investiga prezenta bacteriei H. pylori sau a unui cancer
gastric.
Pe langa tratamentul farmacologic, anumite modificari ale stilului
de viata ca renuntatul la fumat, reducerea cafeinei si alcoolului,
a stresului pot ajuta la vindecarea rapida a ulcerului si pot
reduce riscul recurentelor. Tratament in cazul agravarii bolii
Ulcerele recurente se trateaza cu asocieri alternative de
medicamente.
Medicul poate continua cu unele investigatii pentru evaluarea
stadiului infectiei cu H. pylori. Testele pentru H. pylori includ
cel respirator al ureazei, antigenii din scaun si sange si biopsia
din mucoasa gastrica.
Daca ulcerul se complica cu o hemoragie sau obstructie, pacientul
va fi supus unei endoscopii, chiar daca a mai facut una anterior.
Daca stomacul sau intestinul este perforat si hemoragia continua in
ciuda tratamentului, se poate interveni chirurgical. Totusi,
chirurgia este foarte rar folosita in tratamentul unui ulcer.
Riscurile unui ulcer netratat Multe ulcere netratate se vindeca in
cele din urma. Ulcerele recidiveaza in cazul in care cauzele
acestora nu au fost eliminate sau tratate. Daca ulcerele sunt
recurente, pacientul poate avea un risc crescut pentru complicatii
grave. Un ulcer gastric, ce nu raspunde la tratament, poate fi in
realitate un cancer gastric. Medicul va recomanda o biopsie din
ulcerul gastric inainte de inceperea tratamentului. Aceasta metoda
ajuta la eliminarea suspiciunii de cancer gastric.
Cand se discuta inceperea unui tratament cu AINS in timpul
tratamentului pentru ulcer este mai importanta reevaluarea altor
boli pe care le poate avea pacientul, cardiace, respiratorii sau
renale. Aceste boli pot creste riscul de deces daca ulcerul este
hemoragic.
Tratament ambulator (la domiciliu) Daca pacientul are stabilit un
tratament pentru ulcerul peptic, medicul de familie ii va prescrie
medicamentele necesare si va incuraja initierea unor metode de
tratament la domiciliu. Metodele recomandate frecvent pentru
stoparea simptomelor si pentru accelerarea vindecarii unui ulcer
includ:
- evitarea consumului de tigari
- medicamente care nu au nevoie de prescriptie medicala, care reduc
secretia de acid gastric ca antiacidele. Se recomanda consultul
medical pentru stabilirea unui tratament corespunzator.
- modificarea dietei alimentare, ca de exemplu alimentarea cu mese
mai mici si mai dese. Aceasta modificare va reduce simptomatologia,
dar nu va ajuta la vindecarea ulcerului
- evitarea consumului de alcool sau consumul moderat de alcool.
Consumul exagerat de alcool poate incetini vindecarea unui ulcer si
poate accentua simptomatologia
Multe persoane care au simptomatologie usoara incearca la inceput
un tratament la domiciliu pentru o perioada scurta de timp, fara sa
consulte un medic. Dupa 10-14 zile de tratament la domiciliu fara
modificarea simptomatologiei sau agravarea acesteia, ca de exemplu
scaderea in greutate, greata postprandiala (dupa mese) sau durere
insistenta, trebuie consultat un medic pentru stabilirea
diagnosticului corect. Este mai important la persoanele de varsta
mijlocie sau batrani, deoarece riscul de a dezvolta un cancer
gastric sau alte boli cu simptomatologie similara ulcerului peptic
creste o data cu varsta.
Tratamentul medicamentos, de obicei, este foarte eficient pentru
ulcere. Dietele alimentare usoare care erau incluse in tratamentul
pentru ulcer nu mai sunt necesare. Deci, persoanele cu ulcer peptic
nu mai au nevoie sa bea mult lapte si sa evite alimentele
condimentate. Optiuni de medicamente Majoritatea ulcerelor peptice
pot fi vindecate si recurentele pot fi prevenite prin eliminarea
infectiei cu H. pylori si evitarea utilizarii antiinflamatoarelor
nesteroidiene (AINS).
Medicamentele se folosesc in:
- tratamentul bolii ulceroase peptice prin reducerea cantitatii de
acid gastric secretat de stomac
- ca bactericid pentru H. pylori, cand se cunoaste prezenta acestei
bacterii in mucoasa gastrica
- prevenirea ulcerului peptic corelat cu AINS prin protejarea
mucoasei stomacului si a intestinului subtire superior (duoden) de
efectele antiinflamatoarelor. Medicamente pentru reducerea
secretiei de acid gastric
Medicamentele care reduc cantitatea de acid produsa de stomac sunt
folosite in tratamentul oricarei forme de ulcer peptic.
- antagonistii receptorilor H (de ex Zantac) reduc cantitatea de
acid produsa de stomac
- inhibitori ai pompei protonice (de exemplu Omeprazol, Controloc,
Nexium) reduc cantitatea de acid secretata se stomac (sunt in
general mai eficiente decat antagonistii de receptori H)
- antiacidele neutralizeaza acidul gastric.
Aceste medicamente se pot folosi in asociere cu altele, in special
daca ulcerul este dat de infectia cu H. pylori. Medicamente
bactericide pentru H. pylori Medicul prescrie combinatii de
medicamente pentru vindecarea unei infectii cu H. pylori. Terapia
include, de obicei, cel putin doua antibiotice si un inhibitor de
acid gastric (care poate include un inhibitor de pompa de protoni)
si uneori preparate de bismut coloidal (de exemplu Amoxicilina plus
Claritromicina plus Lansoprazol). Tratament profilactic
Unele medicamente sunt folosite pentru a proteja stomacul de
efectele utilizarii prelungite de aspirina sau alte AINS. Aceste
medicamente se numesc analogi de prostaglandine (de exemplu
misoprostolul). Se folosesc uneori pentru prevenirea unui
ulcer.
Sucralfatul se poate administra de asemenea pentru tratamentul sau
prevenirea ulcerelor gastrice sau duodenale.
De retinut! Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele
duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice,
un inhibitor de acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni)
si uneori, un preparat de bismut coloidal, este recomandata
persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate cu H.
pylori. Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%.
Succesul tratamentului infectiei reduce sansa de recurenta a
ulcerului.
Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este foarte rar
necesara in tratamentul ulcerelor peptice. Exista o oferta foarte
mare de medicamente care se compliaza la tratamentul ulcerelor si
eradicarea bacteriei H. pylori reduce recurenta ulcerelor.
Interventiile chirurgicale sunt necesare in urmatoarele
cazuri:
- ulcere care nu se vindeca dupa tratamente prelungite si
modificari ale stilului de viata (ulcere peptice
neretractabile)
- complicatii posibil fatale ale unui ulcer, ca hemoragia severa,
perforatia sau obstructia.
Metoda chirurgicala in tratarea unui ulcer implica:
- sectiunea unuia sau mai multor nervi ai stomacului
(vagotomie)
- largirea deschiderii inferioare a stomacului
(piloroplastie)
- sectionarea unei portiuni din stomac daca este nevoie
(gastrectomie partiala) De retinut! Deoarece tratamentele
farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de eficiente,
chirurgia este foarte rar utilizata. Daca se recomanda interventia
chirurgicala:
- pacientul poate consulta alt medic si poate intreba daca au fost
epuizate toate tratamentele farmacologice
- persoana poate compara costul unui tratament de lunga durata cu
costul unei interventii chirurgicale
- trebuie cunoscut faptul ca nici o interventie chirurgicala nu
poate preveni complet recurenta ulcerelor. Alte tratamente
In prezent nu exista alte tratamente pentru ulcerul peptic
necomplicat. ProfilaxieSe poate reduce riscul de a dezvolta un
ulcer peptic daca:
- se abandoneaza fumatul. Fumatorii trebuie sa renunte la fumat.
Sunt mai susceptibili la dezvoltarea unui ulcer decat
nefumatorii
- se evita unele tratamente. Trebuie evitate Aspirina, Ibuprofenul
ai alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Daca aceste
medicamente sunt indispensabile, trebuie administrata cantitatea
minima eficienta si intotdeauna dupa masa. Unele AINS au un invelis
(invelis enteric) care reduce iritarea stomacului. Totusi acest
invelis nu reduce riscul de a dezvolta un ulcer peptic, daca aceste
medicamente sunt folosite frecvent. Se recomanda consultul medical
pentru o reevaluare a tratamentului.
- consumul moderat de alcool. Se recomanda evitarea consumului de
alcool pe stomacul gol.