Regional state aid · Web viewÎn cazul zonelor cu o densitate scăzută a populației și al...

COMISIAEUROPEANǍ

Bruxelles, XXX[…](2012) XXX draft

Document al serviciilor DG Concurență ce conține proiectul de Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020

(Text cu relevanță pentru SEE)

RO

RO

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................3

1. Domeniu de aplicare și definiții...................................................................................4

1.1. Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale.....................................................4

1.2. Definiții.....................................................................................................................6

2. Ajutoarele regionale care fac obiectul notificării.......................................................8

2.1. Scheme de ajutoare pentru investiții destinate unor sectoare specifice de activitate economică................................................................................................9

2.2. Ajutoare individuale pentru investiții care depășesc plafonul de notificare.....9

2.3. Ajutoare individuale pentru investiții (potențial) legate de închiderea unei activități identice sau similare în SEE.................................................................10

2.4. Scheme regionale de ajutoare de exploatare......................................................10

3. Evaluarea compatibilității ajutoarelor regionale......................................................10

3.1. Contribuția la atingerea unui obiectiv comun........................................................11

3.1.1. Condiții generale...................................................................................................123.1.2. Ajutoarele individuale pentru investiții...................................................................133.1.3. Schemele de ajutoare de exploatare........................................................................14

3.2. Incapacitatea pieței de a atinge obiectivul de echitate...........................................14

3.3. Gradul de adecvare al ajutoarelor regionale..........................................................15

3.3.1. Gradul de adecvare comparativ cu instrumente alternative de politică..............153.3.2. Gradul de adecvare în comparație cu alte instrumente de ajutoare....................15

3.4. Efectul de stimulare..................................................................................................16

3.4.1. Condiții generale.................................................................................................163.4.2. Ajutoarele individuale pentru investiții..............................................................173.4.3. Scheme de ajutoare de exploatare.......................................................................18

3.5. Proporționalitatea ajutoarelor/ajutoare limitate la minimum.............................18

3.5.1. Condiții generale.................................................................................................183.5.2. Ajutoarele individuale pentru investiții..............................................................203.5.3. Ajutoarele de exploatare.....................................................................................21

3.6. Efecte negative...........................................................................................................21

3.6.1. Observații generale.............................................................................................213.6.2. Schemele de ajutoare pentru investiții................................................................233.6.3. Ajutoarele individuale pentru investiții..............................................................233.6.4. Schemele de ajutoare de exploatare....................................................................25

3.7. Transparența.............................................................................................................25

3.7.1. Scheme................................................................................................................25

RO

RO

3.7.2. Ajutoare individuale...........................................................................................254. Evaluare.....................................................................................................................26

5. Hărțile ajutoarelor regionale.....................................................................................26

5.1. Acoperirea demografică care poate beneficia de ajutoare regionale...................26

5.2. Derogarea prevăzută la articolul 107 alineatul (3) litera (a).................................27

5.3. Derogarea prevăzută la articolul 107 alineatul (3) litera (c).................................28

5.3.1. Zonele „c” predefinite.........................................................................................285.3.2. Zone „c” care nu sunt predefinite.......................................................................29

5.4. Intensitățile maxime ale ajutoarelor aplicabile ajutoarelor regionale pentru investiții......................................................................................................................31

5.4.1. Intensitățile maxime ale ajutoarelor în zonele „a”..............................................315.4.2. Intensitățile maxime ale ajutoarelor în zonele „c”..............................................31

5.5. Notificarea și declarația de compatibilitate............................................................32

5.6. Modificări..................................................................................................................32

5.6.1. Rezerva demografică..........................................................................................325.6.2. Evaluarea zonelor „c” la jumătatea perioadei.....................................................32

6. Intrare în vigoare și aplicabilitate.............................................................................33

7. Revizuire.....................................................................................................................34

Anexa 1 .....................................................................................................................................35

Anexa 2 .....................................................................................................................................43

Anexa 3 .....................................................................................................................................44

Anexa 4 .....................................................................................................................................45

Anexa 5 .....................................................................................................................................46

RO

RO

INTRODUCERE

1. În temeiul articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ajutoarele de stat destinate să favorizeze dezvoltarea economică a anumitor regiuni defavorizate din Uniunea Europeană1 pot fi considerate de Comisie compatibile cu piața internă. Acest tip de ajutoare de stat este cunoscut sub denumirea de ajutoare regionale.

2. Obiectivul dezvoltării geografice distinge ajutoarele de stat regionale de alte tipuri de ajutoare, precum ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare, pentru ocuparea forței de muncă, pentru formare profesională sau pentru protecția mediului, care urmăresc alte obiective de interes comun în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) din TFUE [uneori, însă, ratele ajutorului sunt mai mari în zonele dezavantajate, ca recunoaștere a dificultăților specifice cu care se confruntă acestea2].

3. Ajutoarele regionale pot juca un rol eficace doar dacă sunt utilizate cu moderație și în mod proporțional și dacă se axează asupra regiunilor celor mai dezavantajate din Uniunea Europeană. În special, plafoanele permisibile ale ajutoarelor ar trebui să reflecte gravitatea problemelor care afectează dezvoltarea regiunilor în cauză. În plus, avantajele create prin intermediul ajutoarelor în ceea ce privește dezvoltarea unei regiuni mai puțin favorizate trebuie să depășească denaturările concurenței3 care rezultă din acordarea lor. Este probabil ca greutatea acordată avantajelor create de ajutoare să varieze în funcție de derogarea aplicată, astfel încât să poată fi acceptată o denaturare mai mare a concurenței în cazul regiunilor celor mai defavorizate care fac obiectul articolului 107 alineatul (3) litera (a) decât în cazul celor reglementate de articolul 107 alineatul (3) litera (c)4.

4. Obiectivul principal al controlului ajutoarelor de stat în domeniul ajutoarelor regionale este de a permite acordarea de ajutoare pentru dezvoltarea regională, asigurând în același timp condiții de concurență egală între statele membre, în special prin prevenirea curselor pentru subvenții care pot apărea atunci când se încearcă atragerea sau menținerea întreprinderilor în zonele defavorizate ale UE, precum și de a reduce la minimum efectele ajutoarelor regionale asupra schimburilor comerciale și a concurenței.

5. În prezentele orientări, Comisia stabilește condițiile în care ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu piața internă, precum și criteriile de identificare a zonelor

1 Zonele eligibile pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, denumite de regulă zone „a”, tind să fie cele mai dezavantajate din UE din punct de vedere al dezvoltării economice. Zonele eligibile în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, denumite zone „c”, tind, de asemenea, să fie dezavantajate, dar într-o măsură mai mică.

2 [Prin urmare, suplimentările regionale ale ajutorului acordat pentru astfel de scopuri nu sunt considerate ajutoare regionale.]

3 A se vedea, în acest sens, hotărârea Curții de Justiție în cauza 730/79, Philip Morris [1980], Rec. 2671, punctul 17, și în cauza C-169/95, Spania/Comisia [1997], Rec., p. I-148, punctul 20.

4 A se vedea, în acest sens, hotărârea Tribunalului în cauza T-380/94, AIUFFASS și AKT/Comisia [1996], Rec, p. II-2169, punctul 54.

RO

RO

care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE.

6. Ajutoarele regionale pot contribui în mod eficient la dezvoltarea economică a zonelor defavorizate numai dacă sunt destinate unor zone specifice5 și dacă sunt acordate pentru a determina investiții suplimentare sau activitate economică în acele zone. În anumite cazuri, foarte rare și bine definite, handicapurile unei zone în ceea ce privește atragerea și menținerea activității economice pot să fie atât de grave sau de permanente încât să existe posibilitatea ca acordarea doar de ajutoare pentru investiții să fie insuficientă pentru a permite dezvoltarea acelei zone. Numai în astfel de situații ajutoarele regionale pentru investiții pot fi completate cu ajutoare regionale de exploatare care nu sunt asociate unei investiții6.

7. În Comunicarea din 8 mai 2012 privind modernizarea ajutoarelor de stat7, Comisia a anunțat trei obiective de modernizare a controalelor ajutoarelor de stat:

(a) încurajarea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii pe o piață internă competitivă;

(b) concentrarea controlului ex ante efectuat de Comisie asupra cazurilor cu cel mai mare impact asupra pieței interne, consolidând, în același timp, cooperarea cu statele membre în materie de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat;

(c) simplificarea normelor și accelerarea procesului decizional.

8. Comunicarea a făcut apel, în special, la o abordare generală privind revizuirea diferitelor orientări și cadre bazată pe consolidarea pieței interne, promovarea eficientizării sporite a cheltuielilor publice printr-o contribuție mai eficientă a ajutoarelor de stat la obiectivele de interes comun, analizarea cu mai multă rigurozitate a efectului stimulativ, a limitării la minimum a ajutoarelor și a posibilelor efecte negative ale ajutoarelor asupra concurenței și comerțului.

1. DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

1.1. Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale

9. Întreprinderile mari tind să fie mai puțin afectate decât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile)8 de handicapurile regionale în materie de investiții sau privind menținerea activității economice într-o zonă mai puțin dezvoltată. În primul rând, întreprinderile mari pot obține mai ușor capital și credite pe piețele mondiale și sunt mai puțin constrânse de oferta mai redusă de servicii financiare dintr-o anumită regiune defavorizată. Investițiile efectuate de întreprinderile mari pot să producă economii de scară prin care se reduc costurile inițiale aferente locației și nu sunt legate, din multe puncte de vedere, de regiunea în care se investește. În al doilea rând, întreprinderile mari care fac investiții dețin, de regulă, o putere de negociere semnificativă în raport cu autoritățile, fapt care ar putea duce la acordarea de ajutoare fără ca acestea să fie justificate corespunzător. În fine, este mai probabil ca

5 Fiecare stat membru poate identifica aceste zone într-o hartă a ajutoarelor regionale, în baza condițiilor prevăzute în secțiunea 5.

6 A se vedea punctele 16 litera (k) și 16 litera (p) pentru definițiile acestor concepte. 7 COM/2012/0209 final.8 Astfel cum au fost definite în Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția

microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

RO

RO

întreprinderile mari să fie actori importanți pe piața respectivă, astfel încât investiția pentru care se acordă ajutoare poate modifica condițiile de concurență de pe piața respectivă. Drept urmare, s-ar putea să nu se asigure efectul de stimulare și proporționalitatea unui astfel de ajutor, ceea ce ar duce la denaturări semnificative ale concurenței.

10. Având în vedere eventualele efecte de denaturare semnificative, ajutoarele regionale nu pot fi acordate întreprinderilor mari pentru investițiile acestora în zone eligibile pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. Mai mult, întreprinderile mari nu pot primi ajutoare de exploatare nici chiar în regiunile eligibile pentru a primi ajutoare în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE. Cu toate acestea, întreprinderile mari pot primi ajutoare de exploatare în regiunile ultraperiferice definite la articolul 349 din TFUE și în zonele cu o densitate scăzută a populației definite la punctul 144 litera (b) din prezentele orientări.

11. Ajutoarele regionale nu se pot acorda nici întreprinderilor aflate în dificultate în sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate9.

12. Ajutoarele regionale destinate sectoarelor cărbunelui10, siderurgic11 și al fibrelor sintetice12 nu sunt considerate compatibile cu piața internă.

13. Ajutoarele de exploatare nu se pot acorda întreprinderilor a căror activitate principală se încadrează la secțiunea K, „Activități financiare și de asigurări”, din nomenclatorul statistic al activităților economice NACE a doua revizuire13 sau întreprinderilor care desfășoară activități intra-grup și a căror activitate principală se încadrează la clasele 70.10, „Activități privind sediile sociale”, sau 70.22, „Activități de consultanță în afaceri și management”, din NACE a doua revizuire.

14. Prezentele orientări sunt aplicabile în toate sectoarele de activitate economică14, cu excepția sectorului pescuitului și al acvaculturii15, al sectorului agricol16 și al

9 JO C 244, 1.10.2004, p. 2. După cum se explică la punctul 20 al orientărilor respective, având în vedere că însăși existența sa este în pericol, o întreprindere aflată în dificultate nu poate fi considerată un vehicul adecvat pentru promovarea altor obiective de politică publică până când nu este asigurată viabilitatea acesteia.

10 „Cărbune“ înseamnă cărbune de calitate superioară, medie și inferioară de clasă A și B, în sensul Sistemului internațional de codificare a cărbunilor stabilit de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite.

11 În conformitate cu definiția din anexa IV.12 În conformitate cu definiția din anexa IV.13 În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al

Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1). Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 973/2007 al Comisiei din 20 august 2007 de modificare a anumitor regulamente CE privind domeniile statistice specifice de punere în aplicare a nomenclatorului statistic al activităților economice NACE revizia 2 (JO L 216, 21.8.2007, p. 10).

14 Ca urmare a expirării la 31 decembrie 2013 a Cadrului privind ajutoarele de stat pentru sectorul construcțiilor navale (JO C 364, 14.12.2011, p. 9.), prezentele orientări se aplică și ajutoarelor regionale pentru construcții navale.

15 Astfel cum este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (JO L 17, 21.1.2000, p. 22).

RO

RO

sectorului transporturilor17, care fac obiectul unor norme speciale stabilite prin instrumente juridice specifice, care pot deroga, în totalitate sau în parte, de la prezentele orientări.

15. Infrastructurile rețelelor în bandă largă, infrastructurile legate de energie și de mediu și infrastructurile CDI pot beneficia de ajutoare de investiții regionale dacă, pe lângă condițiile prevăzute în prezentele orientări privind ajutoarele regionale, îndeplinesc condițiile speciale menționate mai jos. În ceea ce privește infrastructurile rețelelor în bandă largă: (i) ajutorul poate fi acordat numai în zonele în care nu există infrastructuri comparabile18, (ii) rețelele pentru care se acordă ajutorul trebuie să ofere acces cu ridicata pentru toți operatorii terți pe o bază deschisă și nediscriminatorie și (iii) beneficiarul ajutorului este ales pe baza unei proceduri de licitație competitivă în conformitate cu punctul 78 literele (c) și (d) din Orientările privind rețelele în bandă largă19. [În cazul infrastructurii legate de energie, amploarea costurilor eligibile pentru investițiile legate de energie face obiectul unei consultări privind orientările în materie de ajutoare de stat în domeniul energiei și al mediului și a unei consultări privind adecvarea generării, mecanismelor de capacitate și piața internă a electricității. Același lucru este valabil în cazul definiției condițiilor de compatibilitate în domeniul energiei. Condițiile suplimentare relevante pentru infrastructura în domeniul mediului sau infrastructura CDI ce corespund unora dintre obiectivele-cheie ale orientărilor în materie de ajutoare de stat în domeniul energiei și al mediului și ale orientărilor privind CDI vor fi incluse în proiectul de text al acestor orientări privind ajutoarele regionale în momentul în care discuțiile privind orientările respective vor fi suficient de avansate.]

1.2. Definiții

16. În sensul prezentelor orientări, se aplică următoarele definiții:

(a) „zonele «a»” și „zonele «c»” înseamnă acele zone care sunt desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale în aplicarea dispozițiilor articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE;

(b) „data acordării ajutorului” înseamnă data la care statul membru și-a asumat un angajament cu caracter juridic obligatoriu de a acorda ajutorul, care poate fi invocat în fața judecătorului național;

16 Și anume, producția primară, prelucrarea și comercializarea produselor agricole prevăzute în anexa I la TFUE.

17 Și anume, transportul aerian, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare.

18 Având în vedere punctul 51 din Orientările privind rețelele în bandă largă, o rețea care face obiectul unei subvenții ar trebui să poată asigura o „schimbare semnificativă” în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor de comunicații în bandă largă în zona în cauză, și anume infrastructura subvenționată aduce noi capacități semnificative pe piață în ceea ce privește disponibilitatea și capacitatea serviciilor de comunicații electronice în bandă largă, vitezele și concurența. Rețeaua care face obiectul unei subvenții se compară cu rețelele existente sau planificate în mod concret, în conformitate cu punctul 63 din Orientările privind rețelele în bandă largă [Comunicarea Comisiei „Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor de comunicații în bandă largă” [C(2012)9609] [trimiterea la JO va fi inclusă în momentul publicării orientărilor].

19 Comunicarea Comisiei „Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor de comunicații în bandă largă” [C(2012)9609] [trimiterea la JO va fi inclusă în momentul publicării orientărilor].

RO

RO

(c) „ajutor ad hoc” înseamnă ajutorul individual care nu este acordat pe baza unei scheme;

(d) „echivalent subvenție brută” (ESB) înseamnă valoarea actualizată a ajutorului exprimată ca procent din valoarea actualizată a costurilor eligibile. ESB se calculează la data la care se acordă ajutorul pe baza ratei de referință aplicabile la acea dată;

(e) „costuri eligibile”, în sensul ajutoarelor pentru investiții, înseamnă investițiile sau costurile salariale;

(f) „ajutor pentru investiții” înseamnă ajutorul acordat pentru o investiție inițială;

(g) „costuri de investiție” includ activele corporale și necorporale care fac parte dintr-o investiție inițială;

(h) „active corporale” înseamnă activele legate de terenuri, clădiri și instalații, utilaje și echipamente. Dacă beneficiarul își desfășoară activitatea economică în sectorul transporturilor, bunurile mobile nu sunt considerate costuri eligibile;

(i) „active necorporale” înseamnă activele dobândite în urma unui transfer de tehnologie, ca de exemplu drepturi aferente brevetelor, licențe, know-how sau cunoștințe tehnice nebrevetate;

(j) „costuri salariale” înseamnă valoarea totală plătită efectiv de beneficiarul ajutorului pentru locurile de muncă respective, cuprinzând salariul brut, înainte de impozitare, și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale dintr-o perioadă definită;

(k) „investiție inițială” înseamnă:

– o investiție în active corporale și necorporale legată de: 1) demararea unei unități noi; 2) extinderea capacității unei unități existente; 3) diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau 4) o schimbare fundamentală a procesului general de producție a unei unități existente sau;

– achiziționarea de active legate direct de o unitate, cu condiția ca unitatea să fie închisă sau să fi fost închisă dacă nu ar fi fost achiziționată și să fie cumpărată de un investitor care nu are legătură cu vânzătorul. Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție inițială.

(l) „proiect mare de investiții” înseamnă o investiție inițială cu costuri eligibile care depășesc 50 de milioane EUR, calculată la tarifele și cursul de schimb la data acordării ajutorului;

(m) „intensități maxime ale ajutoarelor” înseamnă procentele stabilite în subsecțiunea 5.4 și reflectate în harta ajutoarelor regionale și care vor fi aplicate costurilor eligibile.

(n) „crearea de locuri de muncă” înseamnă creșterea netă a numărului de salariați angajați direct într-o anumită unitate comparativ cu media din ultimele 12 luni. Prin urmare, locurile de muncă desființate în decursul acestei perioade de 12 luni trebuie scăzute din numărul aparent de locuri de muncă create în aceeași perioadă.

RO

RO

(o) „numărul de salariați” înseamnă numărul de unități de muncă anuale (UMA), respectiv numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an: persoanele care își desfășoară activitatea cu normă redusă și persoanele care desfășoară o muncă sezonieră vor fi contabilizate ca fracțiuni din UMA;

(p) „ajutoarele de exploatare” înseamnă ajutoarele pentru reducerea cheltuielilor curente ale unei întreprinderi care nu au legătură cu o investiție inițială. Aceste cheltuieli cuprind categorii de costuri precum cheltuielile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria, administrarea etc., dar nu cuprind costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost incluse în costurile eligibile la acordarea ajutorului regional pentru investiții. Ajutoarele de exploatare se pot baza pe costurile efective, dar pot fi acordate în tranșe periodice pentru a acoperi costurile estimate (sume forfetare plătite periodic).

(q) „harta ajutoarelor regionale” înseamnă lista zonelor definite de un stat membru conform condițiilor stabilite în prezentele orientări și care a fost aprobată de Comisie;

(r) „valoarea ajustată a ajutoarelor” înseamnă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiții, calculată conform formulei: valoarea maximă a ajutoarelor = R × (50 + 0,50 × B + 0,34 × C), unde R este intensitatea maximă permisă a ajutoarelor în zona respectivă, fără a include intensitatea majorată a ajutoarelor pentru IMM-uri, B sunt costurile eligibile cuprinse între 50 de milioane EUR și 100 de milioane EUR, iar C sunt costurile eligibile cuprinse între 100 și 500 de milioane EUR20. Baremul este prezentat mai jos:

Costuri eligibile Intensitate redusă a ajutoarelor

Până la 50 de milioane EUR 100 % din plafonul regional

Pentru partea cuprinsă între 50 de milioane EUR și 100 de milioane EUR

50 % din plafonul regional

Pentru partea cuprinsă între 100 de milioane EUR și 500 de milioane EUR

34 % din plafonul regional

(s) „proiect unic de investiție” înseamnă orice investiție inițială demarată de același beneficiar (la nivel de grup) într-un interval de trei ani de la data inițierii lucrărilor la o altă investiție asistată în aceeași regiune NUTS 3;

(t) „demararea lucrărilor” înseamnă fie demararea lucrărilor de construcții în cadrul investiției, fie primul angajament ferm de comandă pentru echipamente sau alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, oricare dintre acestea se efectuează mai întâi. Lucrările pregătitoare, precum obținerea avizelor și realizarea studiilor preliminare de fezabilitate nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor;

(u) „IMM-uri” înseamnă întreprinderile care îndeplinesc condițiile prevăzute în Recomandarea din 6 mai 2003 a Comisiei privind definiția întreprinderilor mici și mijlocii21.

20 Calculul se efectuează pe baza cursurilor de schimb oficiale la data acordării ajutorului. 21 JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

RO

RO

2. AJUTOARELE REGIONALE CARE FAC OBIECTUL NOTIFICĂRII

17. În principiu, statele membre trebuie să notifice ajutorul regional în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE, cu excepția măsurilor care îndeplinesc criteriile stabilite într-un Regulament de exceptare pe categorii adoptat de Comisie în baza articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale22.

18. În special, schemele de ajutoare pentru investiții destinate unor sectoare specifice de activitate economică și formele specifice de scheme de ajutoare de exploatare continuă să facă obiectul obligației de notificare în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE din cauza riscurilor mai mari de denaturare a concurenței și a comerțului. În plus, următoarele două categorii de ajutoare individuale pentru investiții continuă să facă obiectul obligației de notificare: 1) ajutoarele acordate pe baza unei scheme de ajutoare existente sau în afara unei scheme al căror cuantum depășește pragul de notificare prevăzut la punctul 22 de mai jos și 2) orice ajutoare pentru investiții (potențial) legate de închiderea unei activități identice sau similare în SEE, indiferent de cuantumul ajutorului.

2.1. Scheme de ajutoare pentru investiții destinate unor sectoare specifice de activitate economică

19. De regulă, ajutoarele pentru investiții ar trebui acordate pe baza unor scheme multisectoriale de ajutoare, care ar trebui să facă parte integrantă dintr-o strategie de dezvoltare regională cu obiective clar definite. Schemele de ajutoare pentru investiții care vizează sectoare specifice de activitate economică trebuie notificate.

20. Comisia consideră că o schemă vizează sectoare specifice de activitate economică dacă include numai una sau un număr limitat de activități de producție sau de servicii. Nu se consideră că sunt destinate sectoarelor specifice de activitate economică schemele care vizează activități turistice sau prelucrarea și comercializarea de produse agricole care nu sunt incluse în anexa I. Cu toate acestea, trebuie notificate și schemele care includ posibilitatea de a acorda ajutoare pentru investiții și sectorului construcțiilor navale.

2.2. Ajutoare individuale pentru investiții care depășesc plafonul de notificare

21. Un stat membru trebuie să notifice ajutoarele pentru un proiect de investiții dacă ajutoarele acordate din toate sursele depășesc valoarea maximă admisă a ajutoarelor care poate fi acordată unei investiții cu costuri eligibile de 100 de milioane EUR în conformitate cu intensitatea maximă ajustată a ajutoarelor, astfel cum se prevede la punctul 16 litera (r).

22. Plafoanele de notificare pentru intensitățile maxime ale ajutoarelor prevăzute în subsecțiunea 5.4 sunt rezumate în tabelul de mai jos:

Intensitatea ajutorului

20 % 25 % 30 % 35 % 50 %

Plafonul de 15 18,75 22,5 26,25 37,5

22 JO L 142, 14.5.1998, p. 1.

RO

RO

notificare milioane EUR

milioane EUR

milioane EUR

milioane EUR

milioane EUR

23. Pentru investițiile care fac parte dintr-un singur proiect de investiție, statul membru trebuie să notifice ajutorul destinat proiectului cu cea mai recentă dată de demarare a lucrărilor pentru care a fost depășit plafonul de notificare.

2.3. Ajutoare individuale pentru investiții (potențial) legate de închiderea unei activități identice sau similare în SEE

24. Comisia consideră că ajutorul care duce la relocarea capacității existente în cadrul SEE ar putea avea efecte grave de denaturare a concurenței și a comerțului între statele membre. În special, ajutoarele acordate într-o regiune pot duce la încetarea prematură a unei activități economice existente în cealaltă regiune și pot expune economia acesteia din urmă unor costuri semnificative de ajustare din cauza fricțiunilor de pe piața muncii și a celor privind realocarea capitalului investit.

25. Prin urmare, statele membre trebuie să notifice ajutoarele pentru investiții destinate unui proiect propus de întreprinderi mari sau de IMM-uri atunci când beneficiarul a închis o activitate similară de producție în SEE în perioada de doi ani care precedă data acordării ajutorului sau atunci când beneficiarul dorește să închidă o astfel de activitate în decurs de doi ani de la finalizarea investiției.

2.4. Scheme regionale de ajutoare de exploatare

26. De regulă, se interzice acordarea de ajutoare regionale de exploatare. Cu toate acestea, în situații excepționale, acest tip de ajutoare poate fi acordat în zonele „a”, inclusiv în regiunile ultraperiferice și în zonele cu o densitate foarte scăzută a populației, cu condiția ca ajutoarele să fie justificate din punct de vedere al contribuției la dezvoltarea regională, iar nivelul acestora să fie proporțional cu dificultățile sau handicapurile pe care vizează să le diminueze.

27. În consecință, din cauza riscului ridicat de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale, trebuie notificate următoarele scheme regionale de ajutoare de exploatare: 1) ajutoarele pentru reducerea anumitor dificultăți specifice cu care se confruntă IMM-urile în zonele „a”; 2) ajutoarele pentru compensarea anumitor cheltuieli suplimentare (altele decât cheltuielile de transport) în regiunile ultraperiferice; 3) ajutoarele pentru prevenirea sau reducerea depopulării în regiuni cu o densitate foarte scăzută a populației.

3. EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII AJUTOARELOR REGIONALE

28. Atunci când evaluează dacă o măsură de ajutor notificată poate fi considerată compatibilă cu piața internă, Comisia analizează dacă prin structura măsurii se garantează că impactul pozitiv al măsurii de ajutor asupra atingerii unui obiectiv de interes comun este mai mare decât eventualele efecte negative ale măsurii de ajutor asupra schimburilor comerciale și a concurenței. În acest sens, Comisia va analiza dacă este îndeplinit fiecare dintre criteriile următoare:

(a) contribuția la atingerea unui obiectiv de interes comun bine definit: obiectivul principal al ajutoarelor regionale îl reprezintă în special considerentele de echitate, respectiv promovarea coeziunii economice în UE prin contribuția la

RO

RO

reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni ale UE.

(b) incapacitatea pieței de a atinge obiectivul de echitate: pentru a fi eficace, ajutorul ar trebui să vizeze un eșec al pieței sau o preocupare în materie de echitate bine definită. În contextul prezentelor orientări, acest element din testul de evaluare a compatibilității este îndeplinit în cazul în care regiunile în cauză sunt incluse în hărțile aprobate ale ajutoarelor regionale care indică zonele eligibile pentru a primi ajutor în temeiul derogărilor prevăzute la articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE (a se vedea secțiunea 5).

(c) gradul de adecvare al măsurii de ajutor: o măsură de ajutor nu va fi considerată compatibilă dacă alte instrumente de politică sau de ajutoare care produc efecte de denaturare mai reduse permit obținerea unei contribuții la fel de pozitive pentru dezvoltarea regională.

(d) efectul de stimulare al ajutoarelor: ajutorul trebuie să modifice comportamentul unei întreprinderi astfel încât aceasta să desfășoare activități suplimentare care să contribuie la dezvoltarea unei regiuni, pe care nu le-ar iniția în absența ajutorului sau le-ar desfășura prin mijloace sau în locații limitate sau diferite.

(e) limitarea la minimum a ajutoarelor: ajutorul trebuie să fie limitat la minimul necesar pentru a determina investiții sau activități suplimentare în regiunea în cauză.

(f) evitarea efectelor negative excesive: efectele negative de denaturare a concurenței și impactul asupra schimburilor comerciale produse de măsura de ajutor trebuie să fie limitate; în practică, acest lucru duce la excluderea anumitor tipuri de măsuri sau de beneficiari (a se vedea subsecțiunea 1.1) și la identificarea cazurilor în care este probabil ca efectele negative să depășească orice efecte pozitive (a se vedea punctele 122 și 123 de mai jos).

(g) transparența: ajutorul se acordă în mod transparent; în special, trebuie asigurat faptul că statele membre, operatorii economici, opinia publică interesată și Comisia au acces ușor la toate actele relevante și la toate informațiile pertinente cu privire la ajutorul acordat.

29. Dacă cel puțin unul dintre criteriile de mai sus nu este îndeplinit, măsura va fi considerată incompatibilă cu piața internă. În toate celelalte cazuri, Comisia va efectua un test de evaluare a efectelor pozitive privind contribuția la dezvoltarea regiunii comparativ cu eventualele denaturări identificate ale concurenței și ale comerțului.

30. În plus, dacă o măsură de ajutor de stat sau condițiile aferente acesteia (inclusiv metoda de finanțare a acesteia atunci când face parte integrală din aceasta) duce la o încălcare nedisociabilă a dreptului UE, ajutorul nu poate fi declarat compatibil cu piața internă23.

31. În această secțiune, Comisia prezintă condițiile în care va fi evaluat modul în care ajutoarele regionale notificate îndeplinesc criteriile de mai sus. Atunci când este

23 A se vedea, de exemplu, cauza C-156/98, Germania/Comisia, [2000], Rec., p. I-6857, punctul 78, și cauza C-333/07, Régie Networks/Rhone Alpes Bourgogne, [2008], Rep., p. I-10807, punctele 94-116.

RO

RO

cazul, se vor menționa condițiile specifice aplicabile ajutoarelor individuale pentru investiții și ajutoarelor de exploatare.

3.1. Contribuția la atingerea unui obiectiv comun

32. Obiectivul ajutoarelor regionale este reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor Uniunii Europene. Prin obiectivul lor de echitate sau de coeziune, ajutoarele regionale pot contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin obținerea unei creșteri durabile și incluzive.

3.1.1.Condiții generale

33. Schemele de ajutoare regionale ar trebui integrate într-o strategie de dezvoltare regională cu obiective clar definite la care să contribuie și pe care să le respecte.

34. Acest lucru ar fi valabil în special în cazul măsurilor implementate în conformitate cu strategiile de dezvoltare regională definite în contextul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului social european, al Fondului de coeziune, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală sau al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime pentru a contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

35. În cazul schemelor de ajutoare care nu fac parte dintr-un program operațional finanțat din fondurile politicii de coeziune, statele membre ar trebui să demonstreze că măsura este consecventă și contribuie la strategia de dezvoltare a zonei respective. În acest sens, statele membre se pot baza pe evaluări ale schemelor anterioare de ajutoare de stat, pe evaluări ale impactului efectuate de autoritățile care au acordat ajutoarele sau pe opiniile experților.

36. Pentru ca schema de ajutoare să contribuie la această strategie de dezvoltare, trebuie să includă un sistem care să le permită autorităților responsabile să stabilească o ordine a priorităților și să selecteze proiectele de investiții în funcție de obiectivele schemei (de exemplu, pe baza unui sistem oficial de punctare). În cazul schemelor care pun în aplicare obiective prioritare identificate într-un program operațional finanțat în temeiul cadrului strategic comun, statul membru poate să stabilească ordinea priorităților și să selecteze proiectele pe baza rezultatelor procedurilor similare utilizate pentru operațiuni sprijinite din aceste fonduri24.

37. Atunci când acordă ajutoare pe baza unei scheme pentru proiecte individuale de investiții, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să verifice și să confirme faptul că proiectul selectat contribuie la atingerea obiectivului schemei și, astfel, la strategia de dezvoltare a zonei respective.

38. Pentru a garanta că investiția va avea o contribuție efectivă și durabilă la dezvoltarea regiunii respective, investiția trebuie menținută după finalizare în regiune pentru cel puțin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, pentru cel puțin trei ani25.

39. Dacă ajutoarele sunt calculate pe baza costurilor salariale, locurile de muncă trebuie să fie ocupate în termen de trei ani de la finalizarea lucrărilor. Fiecare loc de muncă

24 În cazul infrastructurii aferente rețelelor în bandă largă, beneficiarul ajutorului trebuie ales pe baza unei proceduri de licitație competitive în lumina punctului 78 literele (c) și (d) din Orientările privind rețelele în bandă largă.

25 Această dispoziție nu împiedică înlocuirea instalațiilor sau a echipamentelor uzate moral în decursul perioadei minime din cauza schimbărilor tehnologice, cu condiția ca activitatea economică să se mențină în regiunea respectivă pentru perioada minimă prevăzută.

RO

RO

creat ca urmare a investiției trebuie menținut în regiunea respectivă timp de cinci ani de la data la care locul de muncă a fost ocupat inițial. Pentru investițiile efectuate de toate IMM-urile, statele membre pot reduce la minimum trei ani această perioadă de cinci ani de menținere a unei investiții sau a locurilor de muncă create.

40. Pentru ca investiția să fie viabilă, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarul contribuie financiar cu minimum 25% din costurile eligibile din surse proprii sau prin finanțare externă, sub o formă care nu include niciun sprijin financiar din surse publice26.

41. Pentru a evita ca măsurile de ajutor de stat să aducă daune mediului, statele membre trebuie să se asigure, de asemenea, că se realizează o evaluare a impactului asupra mediului atunci când această măsură este cerută de dreptul național sau al UE.

42. În cazul ajutoarelor ad hoc, statul membru trebuie să demonstreze că proiectul este conform cu strategia de dezvoltare a regiunii respective și contribuie la aceasta și că ajutoarele îndeplinesc aceleași condiții ca ajutoarele pentru investiții acordate în temeiul unei scheme, cu excepția cazului în care se menționează altfel.

3.1.2.Ajutoarele individuale pentru investiții

43. Pentru a demonstra contribuția în regiune a ajutoarelor pentru investiții, statele membre pot utiliza indicatorii următori, care pot fi direcți (de exemplu, locurile de muncă direct create) și indirecți (de exemplu, inovația la nivel local):

(a) numărul de locuri de muncă create direct în urma investiției este un indicator important al contribuției la dezvoltarea regiunii. Calitatea locurilor de muncă create și nivelul de calificare solicitat trebuie, de asemenea, luate în considerare;

(b) s-ar putea crea un număr și mai mare de locuri noi de muncă în rețeaua locală de (sub)furnizori, contribuind la o mai bună integrare a investiției în regiunea respectivă și asigurând o propagare mai largă a efectelor. Prin urmare, se va lua în considerare și numărul de locuri de muncă create indirect;

(c) angajamentul beneficiarului de a participa la activități de formare de anvergură pentru a îmbunătăți calificările (generale și specifice) ale personalului său angajat va fi considerat un factor care contribuie la dezvoltarea regională. Se va pune accentul și pe oferirea de stagii, în special pentru tineri, și pe activitățile de formare care îmbunătățesc cunoștințele personalului și capacitatea acestora de inserție profesională în afara întreprinderii. Pentru a evita dubla contabilizare, formarea generală sau specifică pentru care a fost aprobat un ajutor de stat pentru formare nu va fi considerată drept un efect pozitiv al ajutoarelor regionale;

(d) ca urmare a proximității (efectul de grupare), pot rezulta economii externe de scară sau alte beneficii din perspectiva dezvoltării regionale. Gruparea întreprinderilor care fac parte din același sector de activitate permite fiecărei unități să se specializeze într-o măsură mai mare, fapt care duce la îmbunătățirea eficienței. Cu toate acestea, importanța acestui indicator în

26 Aici nu sunt incluse, de exemplu, împrumuturile subvenționate, împrumuturile participative publice sau participațiile publice care nu îndeplinesc principiul investitorului într-o economie de piață, garanțiile de stat care conțin elemente de ajutor sau ajutoarele de stat acordate în conformitate cu regula de minimis.

RO

RO

stabilirea contribuției la dezvoltarea regională depinde de cât de dezvoltată este gruparea respectivă;

(e) investițiile aduc un aport de cunoștințe tehnice și pot genera un transfer important de tehnologie (diseminarea cunoștințelor). Investițiile în sectoarele cu utilizare intensivă a tehnologiei sunt mai susceptibile să implice un transfer de tehnologie către regiunea beneficiară. Din acest punct de vedere, sunt importante și nivelul și gradul de specificitate al diseminării cunoștințelor;

(f) de asemenea, se poate lua în considerare contribuția proiectelor la capacitatea regiunii de a genera tehnologii noi prin inovație la nivel local. Cooperarea dintre noua unitate de producție și instituțiile locale de învățământ superior poate fi apreciată în mod pozitiv în acest sens;

(g) durata investiției și eventualele investiții ulterioare pot indica un angajament de durată al întreprinderii în regiune.

44. Statele membre pot, de asemenea, să consulte planul de afaceri al beneficiarului ajutorului, care poate oferi informații despre numărul de locuri de muncă care vor fi create, salariile care vor fi plătite (creșterea nivelului de bunăstare al gospodăriilor ca efect de diseminare), volumul de vânzări al producătorilor locali, cifra de afaceri generată de investiție și de care beneficiază regiunea eventual prin venituri fiscale suplimentare.

3.1.3.Schemele de ajutoare de exploatare

45. Ajutoarele de exploatare pot fi considerate compatibile cu piața internă dacă sunt acordate pentru următoarele obiective:

(a) pentru a reduce anumite dificultăți specifice cu care se confruntă IMM-urile în zonele „a”;

(b) pentru a compensa anumite cheltuieli suplimentare (altele decât cheltuielile de transport) suportate în regiunile ultraperiferice ca efect direct al unuia sau mai multora dintre handicapurile permanente specificate la articolul 349 din TFUE27;

(c) pentru a preveni sau a reduce depopularea în zonele cu o densitate foarte scăzută a populației28.

46. Prin urmare, Comisia va considera că ajutorul destinat soluționării problemelor menționate mai sus contribuie la dezvoltarea regională.

47. Statul membru trebuie să demonstreze existența și importanța problemelor în cauză în zona respectivă.

3.2. Incapacitatea pieței de a atinge obiectivul de echitate

48. Pentru a evalua dacă ajutorul de stat este eficace în ceea ce privește atingerea obiectivului de interes comun, este necesar ca în primul rând să se stabilească un

27 Și anume, depărtare, insularitate, suprafață redusă, relief și climă dificile, precum și dependența economică de un număr redus de produse.

28 Regiunile cu o densitate foarte mică a populației ar trebui, în principiu, să corespundă regiunilor NUTS 2 cu mai puțin de 8 locuitori pe km² (conform datelor Eurostat privind densitatea populației pentru 2010) sau unor părți din astfel de regiuni NUTS 2. Totuși, zonele respective se pot extinde către zone adiacente mai mici cu mai puțin de 8 locuitori pe km².

RO

RO

diagnostic al problemei care trebuie abordată. Ajutoarele de stat ar trebuie să fie direcționate către situațiile în care acestea pot aduce o îmbunătățire materială pe care piața nu o poate realiza. Acest lucru este valabil în special în cazul resurselor publice limitate.

49. În contextul actual, în cazul zonelor incluse în harta ajutoarelor regionale în conformitate cu regulile prevăzute în secțiunea 5 de mai jos, Comisia consideră că, fără intervenția statului, piața este incapabilă să atingă obiectivele de echitate preconizate și, prin urmare, aceste zone ar trebui să fie eligibile pentru a primi ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul 3 literele (a) și (c) din TFUE.

3.3. Gradul de adecvare al ajutoarelor regionale

3.3.1.Gradul de adecvare comparativ cu instrumente alternative de politică

3.3.1.1. Schemele de ajutoare pentru investiții

50. Ajutoarele regionale pentru investiții nu sunt singurele instrumente de politică de care dispun statele membre pentru a sprijini investițiile și crearea de locuri de muncă în regiunile defavorizate. Statele membre pot utiliza alte măsuri, precum dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea calității educației și a formării sau ameliorarea mediului de afaceri.

51. Statele membre trebuie să indice motivul pentru care ajutoarele regionale sunt instrumentele adecvate pentru atingerea obiectivului comun de echitate sau de coeziune atunci când introduc o schemă care nu face parte dintr-un program operațional finanțat din fondurile politicii de coeziune.

52. Dacă un stat membru decide să introducă o schemă sectorială de ajutoare care nu face parte dintr-un program operațional finanțat din fondurile politicii de coeziune, trebuie să demonstreze avantajele acestui instrument comparativ cu o schemă multisectorială sau alte opțiuni de politică. Comisia va lua în considerare, în special, evaluările impactului schemei de ajutoare propuse pe care statul membru le poate prezenta.

3.3.1.2. Ajutoarele individuale pentru investiții

53. Pentru ajutoarele ad hoc, statul membru trebuie să demonstreze modul în care un astfel de ajutor asigură o dezvoltare mai bună a zonei respective decât ajutoarele acordate în baza unei scheme sau decât alte tipuri de măsuri.

3.3.1.3. Schemele de ajutoare de exploatare

54. Statul membru trebuie să demonstreze că ajutorul este necesar și adecvat pentru atingerea obiectivelor schemei, raportat la problemele pe care ajutorul are rolul de a le soluționa. Pentru a demonstra că ajutorul este adecvat, cuantumul ajutorului ex ante este calculat de către statul membru mai degrabă ca sumă fixă care acoperă costurile suplimentare preconizate pe o perioadă dată decât pe baza costurilor și veniturilor înregistrate. În această din urmă situație, de regulă există puține stimulente pentru ca întreprinderea să limiteze costurile și, cu timpul, să își dezvolte activitatea29.

29 Cu toate acestea, în cazul în care viitoarele evoluții ale costurilor și ale veniturilor prezintă un grad ridicat de incertitudine și există o puternică asimetrie a informației, autoritatea publică poate, de asemenea, să adopte modelele de compensare care nu sunt în întregime ex ante, ci mai degrabă o combinație între modelele ex ante și ex post (de exemplu, prin utilizarea unor mecanisme de recuperare

RO

RO

3.3.2.Gradul de adecvare în comparație cu alte instrumente de ajutoare

55. Ajutoarele regionale pot fi acordate sub mai multe forme. Cu toate acestea, statul membru ar trebui să garanteze că ajutorul este acordat sub forma care este probabil să genereze denaturări cât mai reduse ale schimburilor comerciale și ale concurenței. În această privință, dacă ajutorul este acordat sub forme care presupun beneficii pecuniare directe (de exemplu, subvenții directe, scutiri sau reduceri ale impozitelor, ale contribuțiilor la asigurările sociale sau ale altor taxe obligatorii ori furnizarea de terenuri, mărfuri sau servicii la prețuri avantajoase etc.), statul membru trebuie să demonstreze motivul pentru care nu sunt adecvate alte forme de ajutor care au potențialul de a denatura într-o măsură mai mică, cum ar fi avansurile rambursabile sau tipurile de ajutoare bazate pe instrumente de datorii sau de capitaluri proprii (de exemplu, împrumuturi cu dobândă mică sau bonificări ale dobânzii, garanții de stat, cumpărarea de acțiuni sau aporturi de capital alternative în condiții avantajoase).

56. În cazul schemelor de ajutoare care pun în aplicare obiectivele și prioritățile programelor operaționale, instrumentul de finanțare ales în cadrul acestui program este considerat a fi un instrument adecvat.

3.4. Efectul de stimulare


57. Ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu tratatul numai dacă au un efect de stimulare. Se produce un efect de stimulare atunci când ajutoarele modifică comportamentul unei întreprinderi în așa fel încât aceasta demarează o activitate suplimentară prin care contribuie la dezvoltarea unei zone, activitate care nu ar fi inițiată în absența ajutorului sau ar fi desfășurată într-o manieră ori locație diferită sau limitată. Ajutoarele nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice.

58. Existența efectului de stimulare se poate dovedi prin două scenarii posibile:

1. Ajutorul stimulează adoptarea unei decizii favorabile de investiție, deoarece poate fi efectuată în zona respectivă o investiție care altfel nu ar fi suficient de profitabilă pentru beneficiar 30 (scenariul 1, decizia de realizare a investiției) sau

2. Ajutorul este un stimulent pentru a alege să se efectueze o investiție planificată în zona respectivă, și nu în altă locație, deoarece compensează handicapurile și costurile nete asociate unei locații din zona respectivă (scenariul 2, decizia privind locația).

59. Dacă ajutorul nu modifică comportamentul beneficiarului prin stimularea investițiilor (suplimentare) în zona respectivă, atunci se poate considera că aceeași investiție s-ar efectua în regiune și în absența ajutorului. Astfel de ajutoare nu au efect de stimulare asupra atingerii obiectivului regional și nu pot fi aprobate drept compatibile cu piața internă. Cu toate acestea, în cazul ajutoarelor regionale acordate pentru investiții necesare pentru a atinge standarde stabilite de dreptul UE, se poate considera că ajutorul are efect de stimulare dacă în absența ajutorului nu ar fi fost suficient de profitabil pentru beneficiar să facă investiția în zona respectivă, ceea ce ar fi dus la închiderea unei unități existente în zona respectivă.

care să permită o repartizare a câștigurile neprevăzute)..30 Astfel de investiții pot crea condițiile pentru efectuarea de investiții ulterioare, care să fie viabile fără

ajutoare suplimentare.

RO

RO

60. Lucrările privind proiectul nu pot începe înainte să fi fost adoptată decizia autorităților publice de acordare a ajutorului. În ceea ce privește ajutorul pentru investiții care trebuie notificat, actul prin care se acordă ajutorul trebuie să fie condiționat de adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a ajutorului.

61. Dacă lucrările încep înainte de adoptarea deciziei autorităților care acordă ajutorul menționată la punctul 60, întregul proiect va fi neeligibil pentru acordarea de ajutoare.

62. Trebuie utilizat formularul standard de cerere din anexa la prezentele orientări31. În formularul de cerere de ajutor, beneficiarii trebuie să explice ce s-ar fi întâmplat în absența ajutorului (și anume, scenariul contrafactual), indicând care dintre scenariile descrise la punctul 58 de mai sus se aplică.

63. În cazul în care ajutorul este acordat unei întreprinderi mari pe baza unei scheme, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să îi solicite beneficiarului dovezi cu privire la efectul de stimulare al ajutorului, astfel cum se menționează la punctele 62-65.

64. Întreprinderile mari trebuie să prezinte documente care să dovedească scenariul contrafactual descris în formularul de cerere.

65. Autoritatea care acordă ajutorul ar trebui să verifice credibilitatea scenariului și să confirme că ajutorul regional are efectul de stimulare necesar, descris la punctul 58. Un scenariu contrafactual credibil este unul real și care se raportează la factorii de decizie valabili la data la care beneficiarul hotărăște să efectueze investiția.


66. În cazurile care trebuie notificate, statul membru trebuie să demonstreze Comisiei că ajutorul are un efect de stimulare. Statul trebuie să furnizeze dovezi clare ale faptului că ajutorul are un impact real asupra alegerii investiției sau a locației32. Statul trebuie să specifice care scenariu este aplicabil. Pentru a permite o evaluare cuprinzătoare, statul membru trebuie să furnizeze atât informații despre proiectul pentru care se solicită ajutorul, cât și o descriere detaliată a scenariului contrafactual în care niciun stat membru nu acordă vreun ajutor beneficiarului.

67. În scenariul 1, statul membru ar putea dovedi că ajutorul are un efect de stimulare furnizând documente ale întreprinderii care demonstrează că investiția nu ar fi suficient de profitabilă în absența ajutorului.

68. În scenariul 2, statul membru poate dovedi că ajutorul are un efect de stimulare furnizând documente ale întreprinderii care demonstrează ca a fost efectuată o comparație între costurile și beneficiile amplasării investiției în zona respectivă, precum și în zona alternativă. Comisia va verifica dacă astfel de scenarii comparative sunt realiste.

69. Statele membre sunt invitate să se bazeze, în special, pe documente oficiale emise de conducerea întreprinderii, pe evaluări ale riscurilor (inclusiv pe evaluarea riscurilor asociate amplasamentului), pe rapoarte financiare, pe planuri interne de afaceri, pe opinii ale experților și pe alte studii privind proiectul de investiție evaluat. Documentele care conțin informații despre estimări privind cererea, estimări ale costurilor, estimări financiare, documente prezentate unui comitet de investiții și care

31 A se vedea anexa V.32 Scenariile contrafactuale sunt descrise la punctul 58.

RO

RO

dezvoltă mai multe scenarii de investiție sau documentele furnizate instituțiilor financiare ar putea contribui la verificarea efectului de stimulare.

70. În acest context și în special în cazul scenariului 1, nivelul profitabilității poate fi evaluat pe baza metodelor standard aplicate în sectorul respectiv de activitate și care pot include metode de evaluare a valorii actualizate nete a proiectului (VAN), a ratei interne a rentabilității (RIR) sau a randamentului mediu al capitalului investit (RCI).

71. Dacă ajutorul nu modifică comportamentul beneficiarului prin stimularea investițiilor (suplimentare) în zona respectivă, regiunea nu beneficiază de un efect pozitiv. Mai mult, dacă ajutorul nu are un efect de stimulare în vederea atingerii obiectivului de echitate sau de coeziune, un astfel de ajutor poate fi considerat o finanțare acordată gratuit întreprinderii. Prin urmare, ajutorul nu va fi aprobat în situațiile în care se dovedește că aceeași investiție s-ar efectua în regiune chiar și în absența ajutorului.

3.4.3.Scheme de ajutoare de exploatare

72. În cazul schemelor de ajutoare de exploatare, ajutorul produce un efect de stimulare dacă este probabil ca, în absența ajutorului, nivelul activității economice din zona sau regiunea respectivă să fie redus semnificativ din cauza problemelor pe care ajutorul își propune să le soluționeze.

73. Astfel, Comisia va considera că ajutorul generează o activitate economică suplimentară în zonele sau regiunile respective dacă statul membru a demonstrat existența și importanța acelor probleme în zona respectivă (a se vedea punctele 47 și 54).

3.5. Proporționalitatea ajutoarelor/ajutoare limitate la minimum


74. În principiu, pentru ca un ajutor regional să fie considerat proporțional, valoarea ajutorului trebuie să fie limitată la minimul necesar pentru a determina investiții și activități economice suplimentare în zona respectivă.

75. Ca regulă generală, se consideră că ajutoarele individuale care fac obiectul notificării sunt limitate la minimum dacă valoarea ajutorului corespunde costurilor nete suplimentare de implementare a investiției în zona respectivă, comparativ cu scenariul contrafactual în absența ajutorului. Tot astfel, în cazul ajutorului individual pentru investiții acordat unor mari întreprinderi în cadrul unei scheme notificate, statul membru trebuie să se asigure că valoarea ajutorului corespunde costurilor nete suplimentare de implementare a investiției în zona respectivă, comparativ cu scenariul contrafactual în absența ajutorului.

76. Pentru a asigura predictibilitatea și condiții de concurență egale, Comisia aplică și intensități maxime ale ajutoarelor în cazul ajutorului pentru investiții. În cazul schemelor notificate, aceste intensități maxime ale ajutoarelor reprezintă o protecție pentru IMM-uri: atât timp cât intensitatea ajutorului rămâne sub nivelul maxim, se consideră că criteriul „ajutor limitat la minimum” este îndeplinit. În toate celelalte cazuri, intensitățile maxime ale ajutoarelor constituie o cerință minimă pentru asigurarea proporționalității, scopul acesteia fiind de a preveni utilizarea ajutoarelor de stat pentru proiecte în care raportul dintre cuantumul ajutorului și costurile eligibile trebuie considerat ridicat și având un efect potențial de denaturare.

RO

RO

77. Intensitățile maxime ale ajutorului sunt modulate în funcție de trei criterii: 1) situația socioeconomică a zonei respective, ca indicator al măsurii în care trebuie să se mai dezvolte zona și, eventual, măsura în care suferă de un handicap în a atrage și a menține activitatea economică33; 2) dimensiunea beneficiarului, ca indicator al dificultăților specifice de finanțare sau de implementare a proiectului în zonă și 3) amploarea proiectului de investiție, ca indicator al nivelului preconizat de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale. În consecință, sunt permise intensități mai ridicate ale ajutorului (și posibile denaturări mai mari ale concurenței și ale schimburilor comerciale) cu cât este mai scăzut nivelul de dezvoltare al regiunii-țintă, iar beneficiarul ajutorului este un IMM. În cazul proiectelor mari de investiții, intensitatea ajutorului este redusă prin mecanismele definite la punctul 16 litera (r) și este plafonată la suma care poate fi acordată pentru un proiect cu costuri eligibile de 500 de milioane EUR.

78. În cazul măsurilor din cadrul cooperării teritoriale europene, plafonul ajutorului pentru zona în care este situat proiectul se aplică tuturor beneficiarilor care participă la proiectul de cooperare teritorială europeană cu condiția atribuirii costurilor eligibile unui proiect inițial de investiții. Dacă un proiect este implementat în mai multe locații, plafonul ajutorului aplicabil proiectului în cauză este cel care se aplică zonei în care se acordă cea mai mare parte a ajutorului deoarece una dintre investițiile inițiale este efectuată într-o zonă asistată. Cu toate acestea, în zonele „c” aceste dispoziții sunt aplicabile numai IMM-urilor, în conformitate cu dispozițiile punctului 9 din prezentele orientări.

79. Ajutoarele pentru investiții trebuie să respecte intensitatea maximă a ajutoarelor sau intensitatea redusă pentru proiectele mari de investiții. Atunci când ajutorul se acordă unui beneficiar pentru mai multe proiecte inițiate în decursul perioadei de trei ani și este considerat, astfel, ca parte a unei investiții unice, trebuie redus ajutorul pentru proiectul asistat prin care se depășește plafonul de 50 de milioane EUR. În cazul proiectelor mari de investiții nu se acordă prime pentru IMM-uri.

80. Intensitatea maximă a ajutorului și valoarea ajutorului aferentă fiecărui proiect sunt calculate de autoritatea care acordă ajutorul atunci când îl acordă. Intensitatea ajutorului trebuie calculată pe baza echivalentului subvenție brută fie raportat la investiția totală eligibilă, fie la costurile salariale declarate de beneficiarul ajutorului în formularul de cerere.

81. Dacă ajutorul pentru investiții calculat pe baza costurilor investiției este combinat cu ajutorul regional pentru investiții calculat pe baza costurilor salariale, ajutorul total nu poate depăși valoarea cea mai mare a ajutorului care rezultă în urma oricărui calcul bazat pe intensitatea maximă permisă a ajutoarelor.

82. Ajutorul pentru investiții poate fi acordat concomitent pe baza mai multor scheme de ajutoare regionale ori cumulat cu un ajutor ad hoc, cu condiția ca valoarea totală a ajutorului din toate sursele să nu depășească intensitatea maximă permisă a ajutoarelor per proiect, care trebuie calculată în prealabil de prima autoritate care acordă ajutorul.

33 A se vedea subsecțiunea 5.4 privind hărțile ajutoarelor regionale.

RO

RO

3.5.1.1. Ajutoarele calculate pe baza costurilor investiției

83. Cu excepția IMM-urilor și a achiziționării unei unități34, activele eligibile ar trebui să fie noi.

84. În cazul IMM-urilor, costurile studiilor preliminare și ale serviciilor de consultanță legate de investiție pot fi, de asemenea, considerate eligibile până la 50% din costurile efective.

85. În cazul ajutorului acordat pentru o schimbare fundamentală, costurile eligibile trebuie să depășească amortizările efectuate în legătură cu activitatea care trebuie modernizată în cursul celor trei exerciții financiare precedente. Dacă noua activitate înlocuiește o activitate existentă și folosește activele utilizate anterior în activitatea înlocuită, costurile eligibile alocate noii investiții trebuie să depășească cu cel puțin 200% valoarea contabilă a activelor uzate moral sau reutilizate, astfel cum au fost înregistrate în exercițiul fiscal ce precede începerea lucrărilor.

86. Costurile legate de achiziționarea de active corporale închiriate pot fi luate în considerare numai în următoarele situații:

(a) în cazul închirierii de terenuri și clădiri, contractul de închiriere trebuie să continue cel puțin timp de cinci ani de la data preconizată de finalizare a investiției pentru întreprinderile mari și cel puțin timp de trei ani pentru IMM-uri;

(b) în cazul închirierii de instalații sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar și să conțină obligația de a achiziționa activul la data la care expiră contractul.

87. În cazul achiziției unei unități35, ar trebui luate în considerare numai costurile de achiziționare a activelor de la terți care nu au legătură cu vânzătorul. Tranzacția trebuie să aibă loc în condițiile pieței. Se vor deduce activele a căror achiziționare s-a efectuat în baza unui ajutor acordat înainte de cumpărare.

88. Pentru întreprinderile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la un plafon de 50% din costurile totale eligibile ale investiției aferente proiectului. Pentru IMM-uri, se pot lua în considerare costurile integrale ale activelor necorporale.

89. Activele necorporale eligibile trebuie să rămână asociate zonei asistate eligibilă pentru ajutoare regionale și nu pot fi transferate în alte regiuni. Activele necorporale trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a) trebuie să fie utilizate exclusiv în cadrul unității care primește ajutorul;

(b) trebuie să fie amortizabile;

(c) trebuie să fie achiziționate de la terți care nu au legături juridice, economice sau financiare, în condițiile pieței.

90. Activele necorporale trebuie să fie incluse în activele întreprinderii și trebuie să rămână asociate proiectului pentru care s-a acordat ajutorul pe o perioadă de minimum cinci ani (trei ani în cazul IMM-urilor).

34 Conform definiției de la punctul 16 litera (k). 35 A se vedea nota de subsol 34.

RO

RO

3.5.1.2. Ajutoarele calculate pe baza costurilor salariale

91. Ajutoarele regionale pot fi calculate prin raportare la costurile salariale estimate pe baza locurilor de muncă create în urma investiției inițiale. Ajutorul poate compensa numai costurile salariale ale persoanei angajate calculate pe o perioadă de doi ani, iar intensitatea rezultată nu poate depăși intensitatea permisă a ajutoarelor în zona respectivă.


92. În situațiile de tipul scenariului 1 (decizia de realizare a investiției), Comisia va verifica dacă valoarea ajutorului depășește minimul necesar pentru ca proiectul să devină suficient de profitabil, de exemplu, rata sa internă a rentabilității să depășească valoarea de referință specifică a sectorului sau a întreprinderii sau pragul minim acceptabil. Atunci când nu sunt disponibile aceste date, se pot utiliza ca valori de referință ratele obișnuite ale rentabilității aplicate de întreprindere în alte proiecte de investiție, costul capitalului întreprinderii în ansamblu sau randamentele înregistrate de regulă în sectorul respectiv.

93. În scenariul 2, pentru un stimulent de alegere a locației, Comisia va compara valoarea actualizată netă a investiției pentru zona vizată cu valoarea actualizată netă a investiției în altă locație. Trebuie luate în considerare toate costurile și beneficiile relevante, inclusiv, de exemplu, costurile administrative, cheltuielile de transport, costurile cu formarea profesională neacoperite de un ajutor pentru formare, precum și diferențele salariale. Cu toate acestea, atunci când locația alternativă este în SEE, subvențiile acordate în această locație alternativă nu se iau în considerare.

94. Calculele utilizate în vederea evaluării efectului de stimulare pot fi folosite și pentru a analiza dacă ajutorul este proporțional. Statul membru trebuie să demonstreze proporționalitatea pe baza unor documente de tipul celor specificate la punctul 69.

95. Intensitatea ajutorului nu poate depăși intensitatea ajustată permisă a ajutoarelor.

3.5.3.Ajutoarele de exploatare

96. Statul membru trebuie să demonstreze că nivelul ajutorului este proporțional cu problemele pe care ajutorul urmărește să le soluționeze.

97. Trebuie să fie îndeplinite, în special, următoarele condiții generale:

(a) ajutorul trebuie stabilit în funcție de un set predefinit de costuri eligibile ce pot fi atribuite integral problemelor pe care ajutorul urmărește să le soluționeze, astfel cum a demonstrat statul membru. Ajutorul trebuie să se limiteze la un anumit procent din acele costuri eligibile și nu le poate depăși;

(b) valoarea ajutorului pentru fiecare beneficiar trebuie să fie proporțională cu amploarea problemelor cu care se confruntă efectiv fiecare beneficiar.

98. Pentru ca ajutorul să compenseze anumite costuri suplimentare (altele decât cheltuielile de transport) în regiunile ultraperiferice, costurile eligibile trebuie să poată fi atribuite integral unuia sau mai multora dintre handicapurile specificate la articolul 349 din TFUE. Acele costuri suplimentare nu pot cuprinde cheltuielile de transport și alte costuri care pot fi atribuite altor factori și trebuie cuantificate în raport cu nivelul costurilor suportate de întreprinderi similare înregistrate în alte regiuni din acel stat membru.

RO

RO

99. Pentru ca ajutorul să reducă anumite dificultăți specifice cu care se confruntă IMM-urile în zone „a”, nivelul ajutorului trebuie redus pe durata schemei36.

3.6. Efecte negative

3.6.1.Observații generale

100. Comisia identifică două posibile efecte de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale cauzate de ajutoarele regionale. Acestea sunt denaturări ale pieței produsului (care duc în principal la ineficiențe de alocare) și efecte legate de alegerea locației (care pot duce atât la ineficiențe de alocare, cât și la probleme de distribuție).

101. Unul dintre posibilele efecte negative ale ajutoarelor de stat este faptul că acestea împiedică mecanismul pieței să furnizeze rezultate eficiente prin recompensarea producătorilor cei mai eficienți și prin exercitarea de presiuni asupra celor mai puțini eficienți pentru a-și îmbunătăți activitatea, a se restructura ori a ieși de pe piață. O majorare semnificativă a capacității în urma ajutoarelor de stat pe o piață insuficient de performantă (astfel cum se definește mai jos) ar putea, în special, denatura în mod excesiv concurența, întrucât crearea sau menținerea unei capacități excedentare ar putea duce la o comprimare a marjelor de profit și la reducerea investițiilor efectuate de concurenți sau chiar la eliminarea acestora de pe piață. Acest fapt ar putea duce la o situație în care concurenți care, altfel, ar fi putut să se mențină pe piață, sunt forțați să iasă de pe piață din cauza ajutoarelor de stat. De asemenea, poate împiedica întreprinderile să intre pe piață și poate descuraja concurenții să inoveze. Acest fapt duce la structuri de piață ineficiente, care pe termen lung dezavantajează și consumatorul. Mai mult, existența ajutorului poate să îi facă pe (eventualii) beneficiari să se complacă sau să își asume mai ușor riscuri. Este probabil ca efectele pe termen lung asupra performanțelor generale din sectorul respectiv să fie negative.

102. Ajutorul poate produce efecte negative și în ceea ce privește creșterea sau menținerea unei puteri semnificative de piață a beneficiarului. Chiar și în cazul în care ajutorul nu consolidează în mod direct o putere semnificativă de piață, poate face acest lucru indirect, descurajând extinderea concurenților existenți sau determinând eliminarea acestora de pe piață ori descurajând noii concurenți să intre pe piață.

103. În afara denaturărilor de pe piețele produselor, prin natura lor ajutoarele regionale afectează și locația în care se desfășoară activitatea economică. Atunci când o zonă atrage o investiție în urma ajutorului, o alta pierde această oportunitate. Aceste efecte negative în zonele afectate în mod negativ de ajutor se pot resimți prin pierderea activității economice și pierderea de locuri de muncă, inclusiv la nivelul subcontractanților. Se poate resimți și prin pierderea unor externalizări pozitive (de exemplu, efectul de grupare, diseminarea cunoștințelor, educație și formare etc.).

104. Caracteristica geografică diferențiază ajutoarele regionale de alte forme de ajutoare orizontale. O caracteristică specială a ajutoarelor regionale este faptul că au drept scop influențarea investitorilor în a selecta locația proiectelor de investiții. Atunci când ajutoarele regionale compensează costurile suplimentare rezultate din handicapurile regionale și sprijină realizarea de investiții suplimentare în zonele asistate fără a le atrage din alte zone asistate, acestea contribuie nu numai la dezvoltarea regiunii, dar și la realizarea coeziunii și, în ultimă instanță, prezintă

36 Inclusiv atunci când sunt notificate scheme de ajutoare de exploatare în vederea prelungirii măsurilor de ajutor existente.

RO

RO

avantaje pentru întreaga Uniune. În ceea ce privește eventualele efecte negative ale ajutoarelor regionale asupra locației, acestea sunt deja limitate într-o anumită măsură prin intermediul hărților ajutoarelor regionale, în care sunt definite exhaustiv zonele în care se pot acorda ajutoare regionale, ținând seama de obiectivele de echitate și de obiectivele politicii de coeziune, precum și de intensitățile maxime eligibile ale ajutoarelor. Cu toate acestea, pentru a evalua impactul efectiv al ajutorului asupra obiectivului de coeziune este important să se știe ce s-ar fi întâmplat în absența ajutorului.

105. La evaluarea efectelor ajutoarelor pentru investiții, Comisia face distincție între cele două scenarii contrafactuale descrise la punctele 92 și 93 de mai sus.

106. În situațiile de tipul scenariului 1, Comisia evidențiază, în special, efectele negative legate de cumularea capacităților de producție excedentare în sectoarele aflate în declin, de împiedicarea eliminării de pe piață și de conceptul de putere semnificativă de piață. Atunci când capacitatea creată de proiect intervine pe o piață care este structural în declin absolut, Comisia poate să considere acest fapt un element negativ, care este improbabil să fie compensat de vreun element pozitiv.

107. Dacă în urma analizei scenariului contrafactual rezultă că investiția s-ar fi realizat și în absența ajutorului într-o altă locație din SEE (scenariul 2) care aparține de aceeași piață geografică a produsului vizat și, dacă ajutorul este proporțional, eventualele efecte în ceea ce privește capacitatea excedentară sau puterea semnificativă de piață ar fi, în principiu, aceleași, indiferent de acordarea sau nu a ajutorului. În astfel de cazuri, Comisia verifică, în principal, efectele negative legate de locația alternativă.

3.6.2.Schemele de ajutoare pentru investiții

108. Schemele de ajutoare pentru investiții nu trebuie să ducă la denaturări semnificative ale concurenței și ale comerțului. În special, chiar dacă denaturările pot fi considerate ca fiind limitate la nivel individual (cu condiția să fie îndeplinite toate criteriile pentru ajutoarele pentru investiții), atunci când sunt cumulate, schemele ar putea totuși să ducă la denaturări semnificative. Astfel de denaturări ar putea viza piețele de producție prin crearea sau agravarea unui caz de capacitate excedentară sau prin crearea, creșterea ori menținerea puterii semnificative de piață a unor beneficiari într-un mod care va afecta negativ stimulentele dinamice. Ansamblul ajutoarelor acordate în baza schemelor ar putea duce, de asemenea, la pierderea semnificativă a activității economice în alte zone ale SEE. În cazul unei scheme axate pe anumite sectoare, riscul unor astfel de denaturări este chiar mai ridicat.

109. Prin urmare, statul membru trebuie să demonstreze că aceste efecte negative vor fi limitate la minimum, ținând seama, de exemplu, de amploarea proiectelor în cauză, de valorile individuale și cumulate ale ajutoarelor, de beneficiarii preconizați, precum și de caracteristicile sectoarelor vizate. Pentru a permite Comisiei să analizeze efectele negative probabile, statul membru ar putea prezenta orice evaluare a impactului de care dispune, precum și evaluări ex post efectuate pentru scheme similare anterioare.

110. Atunci când acordă ajutorul în cadrul unei scheme pentru proiecte individuale, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să verifice și să confirme că ajutorul nu servește la atragerea investițiilor destinate altei regiuni a cărei intensitate a ajutorului este mai mare sau identică cu cea a regiunii vizate. În cazul proiectelor de investiții

RO

RO

realizate de IMM-uri, această verificare se poate baza pe declarația întreprinderii din formularul de cerere din anexa V.

111. Comisia poate cere statului membru să limiteze durata anumitor scheme (de regulă, la patru ani sau la o perioadă mai scurtă) și să efectueze o evaluare a acestor scheme, astfel cum se descrie în secțiunea 4.


3.6.3.1. Denaturările pe piețele produselor

112. Pentru a identifica și a evalua eventualele denaturări ale concurenței și ale schimburilor comerciale, statele membre ar trebui să furnizeze dovezi care să permită Comisiei (i) să identifice piețele produselor vizate (adică, produsele afectate de schimbarea de comportament a beneficiarului ajutorului) și (ii) să identifice concurenții și clienții/consumatorii afectați.

113. Comisia va utiliza diverse criterii pentru a evalua aceste denaturări potențiale, cum ar fi structura pieței produsului în cauză, performanțele pieței (piață în scădere sau în creștere), procesul de selecție a beneficiarului ajutorului, barierele la intrare și la ieșire, gradul de diferențiere a produsului.

114. Faptul că o întreprindere apelează în mod sistematic la ajutoare de stat ar putea indica incapacitatea întreprinderii în cauză de a face față concurenței fără sprijin sau că întreprinderea beneficiază de avantaje necuvenite comparativ cu concurenții săi.

115. Comisia distinge două surse principale ale eventualelor efecte negative asupra piețelor produselor: (i) cazurile de majorare substanțială a capacității care duce la sau agravează o situație existentă de capacitate excedentară, mai ales pe o piață aflată în declin și (ii) cazurile în care beneficiarul ajutorului deține o putere semnificativă de piață.

116. Pentru a evalua dacă ajutorul poate servi la crearea sau la menținerea unor structuri de piață ineficiente, Comisia va lua în considerare capacitatea suplimentară de producție creată de proiect și dacă piața este sau nu neperformantă.

117. În cazul în care piața vizată este în creștere, în mod normal există mai puține motive să se considere că ajutorul va afecta negativ stimulentele dinamice sau că va împiedica în mod nejustificat ieșirea de pe piață sau intrarea pe piață.

118. Situația este mai problematică în cazul piețelor aflate în declin. În acest sens, Comisia diferențiază cazurile în care pe termen lung piața relevantă este structural în declin (adică, are o rată de creștere negativă) de cazurile în care piața relevantă se află într-un declin relativ (adică, are o rată de creștere pozitivă, însă nu depășește o rată de creștere de referință).

119. Performanța insuficientă a pieței va fi măsurată, în mod normal, în raport cu PIB-ul SEE din cei trei ani care preced demararea proiectului (rata de referință); performanța poate fi stabilită și pe baza ratelor de creștere anticipate pentru următorii 3 până la 5 ani. Indicatorii pot fi creșterea viitoare previzibilă a pieței în cauză și ratele anticipate de utilizare a capacității, precum și posibilul impact al creșterii capacității asupra concurenților prin efectele sale asupra prețurilor și a marjelor de profit.

RO

RO

120. În unele cazuri, creșterea pieței produsului în SEE nu poate fi un etalon adecvat pentru evaluarea efectelor ajutorului, în special dacă piața geografică este mondială, iar producția sau consumul produselor respective sunt limitate în SEE. În aceste situații, Comisia va analiza efectul ajutoarelor asupra structurilor pieței, în special posibilitatea ca acestea să elimine producători din SEE.

121. Pentru a evalua existența unei puteri semnificative de piață, Comisia va ține seama de poziția beneficiarului pe o anumită perioadă de timp înainte de primirea ajutorului și de poziția pe piață preconizată după finalizarea investiției. Comisia va ține seama de cotele de piață ale beneficiarului, precum și de cotele de piață ale concurenților acestuia și de alți factori, atunci când este cazul, inclusiv, de exemplu, de structura pieței, analizând concentrarea pe piață, posibilele bariere la intrare37, puterea de cumpărare38 și barierele în calea extinderii sau ieșirii.

3.6.3.2. Efectele legate de locație

122. În situațiile de tipul scenariului 2, unde, în absența ajutorului, investiția ar fi fost localizată într-o regiune cu o intensitate mai mare sau similară a ajutoarelor regionale comparativ cu regiunea vizată, acest fapt va fi considerat un efect negativ care este improbabil să fie compensat prin elemente pozitive, deoarece este contrar obiectivului ajutoarelor regionale.

123. În cazul în care beneficiarul închide o activitate identică sau similară în altă zonă din SEE și mută această activitate în zona vizată și, dacă există o legătură de cauzalitate între ajutor și această relocare, acest fapt va reprezenta un efect negativ care este improbabil să fie compensat prin elemente pozitive.

124. Atunci când evaluează măsurile notificate, Comisia ar trebui să aibă la dispoziție toate informațiile necesare pentru a analiza dacă ajutoarele de stat ar avea sau nu ca efect pierderi substanțiale de locuri de muncă în locațiile existente din SEE.

3.6.4.Schemele de ajutoare de exploatare

125. În cazul în care ajutorul este necesar și proporțional în vederea îndeplinirii obiectivului comun prezentat în subsecțiunea 3.1.3 de mai sus, este probabil ca efectele negative ale ajutorului să fie compensate prin efecte pozitive. Cu toate acestea, în unele cazuri, ajutorul poate determina modificarea structurii pieței sau a caracteristicilor unui sector de activitate sau a unei industrii, fapt care ar putea denatura semnificativ concurența prin bariere la intrarea sau la ieșirea de pe piață, prin efecte de substituire sau prin eliminarea fluxurilor comerciale. În astfel de cazuri, este puțin probabil ca efectele negative să fie compensate prin elemente pozitive.

126. Comisia poate cere statului membru să limiteze durata anumitor scheme (de regulă, la patru ani sau la o perioadă mai scurtă) și să efectueze o evaluare a acestor scheme, astfel cum se descrie în secțiunea 4.

37 Aceste bariere la intrare includ barierele juridice (în special drepturile de proprietate intelectuală), economiile de scară și de gamă, barierele în calea accesului la rețele și la infrastructuri. În cazurile în care ajutorul vizează o piață pe care beneficiarul ajutorului este prezent de mult timp, eventualele bariere la intrare pot spori puterea semnificativă potențială de piață a beneficiarului ajutorului și, în consecință, efectele negative posibile ale acestei puteri de piață.

38 În cazul în care există cumpărători puternici pe piață, este mai puțin probabil ca un beneficiar al ajutorului să poată majora prețurile în raport cu acești cumpărători puternici.

RO

RO

3.7. Transparența

3.7.1.Scheme

127. Statele membre publică pe un site internet central cel puțin următoarele informații privind măsurile de ajutor de stat: textul integral al schemei de ajutor aprobate și dispozițiile de punere în aplicare aferente, denumirea autorității care acordă ajutorul, numele beneficiarilor individuali, cuantumul ajutorului, intensitatea ajutorului și beneficiile preconizate ale proiectului pentru dezvoltarea regională39. Aceste informații se publică după adoptarea deciziei de acordare a ajutorului, se păstrează cel puțin 10 ani și sunt disponibile, fără restricții, publicului larg40.

3.7.2.Ajutoare individuale

128. În cazul ajutoarelor individuale, informațiile cerute la punctul 127 sunt făcute publice în aceleași condiții ca mai sus.

4. EVALUARE

129. În evaluările menționate la punctele 111 și 126 se verifică următoarele aspecte: (1) dacă presupunerile și condițiile care au dus la decizia de compatibilitate s-au materializat; (2) eficacitatea măsurii de ajutor în lumina obiectivelor predefinite ale acesteia și (3) impactul măsurii de ajutor asupra piețelor și concurenței și asigurarea faptului că nu rezultă niciun efect de denaturare nejustificată pe durata schemei de ajutor care este contrar intereselor Uniunii.

130. Având în vedere obiectivele acestor dispoziții și pentru a nu rezulta o povară disproporționată pentru statele membre și pentru proiectele de ajutor mai mici, acestea se aplică doar în cazul schemelor de ajutor cu bugete de ajutor mari, care au caracteristici noi sau atunci când se preconizează că vor exista schimbări semnificative ale pieței, tehnologiei sau în materie de reglementare. Evaluarea se efectuează de către un expert independent de autoritatea de acordare a ajutorului de stat pe baza unei metodologii comune41 și este făcută publică. Evaluarea trebuie prezentată Comisiei în timp util pentru a permite să se analizeze posibilitatea prelungirii schemei de ajutor și, în orice caz, la expirarea schemei. Domeniul de aplicare și modalitățile precise de efectuare a evaluării sunt definite în decizia de aprobare a măsurii de ajutor. Orice măsură de ajutor ulterioară cu un obiectiv similar ține seama de rezultatele acestei evaluări.

5. HĂRȚILE AJUTOARELOR REGIONALE

131. În această secțiune, Comisia specifică criteriile pentru identificarea zonelor care îndeplinesc condițiile de la articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE. Zonele care îndeplinesc aceste criterii trebuie identificate într-o hartă a ajutoarelor regionale care trebuie notificată Comisiei în vederea aprobării înainte de a se putea

39 Conform punctului 37 de mai sus, autoritatea care acordă ajutorul trebuie să verifice efectele pozitive ale proiectului subvenționat și trebuie să confirme, pe baza dovezilor aduse de beneficiar, că va contribui la dezvoltarea regiunii.

40 Aceste informații ar trebui actualizate periodic (de exemplu, o dată la șase luni) și trebuie să fie disponibile în formate comune.

41 O astfel de metodologie comună poate fi pusă la dispoziție de către Comisie.

RO

RO

acorda ajutoare regionale întreprinderilor din zonele desemnate. În hărți se specifică, de asemenea, intensitățile maxime ale ajutoarelor aplicabile în zonele respective.

5.1. Acoperirea demografică care poate beneficia de ajutoare regionale

132. Având în vedere faptul că ajutoarele de stat regionale derogă de la interdicția generală privind ajutoarele de stat prevăzută la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, Comisia consideră că acoperirea totală cumulată a populației în zonele „a” și „c” din Uniune trebuie să fie mai mică decât aceea a zonelor nedesemnate. Astfel, acoperirea demografică totală a zonelor desemnate ar trebui să fie mult mai mică de 50% din populația Uniunii.

133. În Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-201342

acoperirea demografică totală a zonelor „a” și „c” a fost stabilită la 42 % din populația UE-25 (45,5 % din populația UE-27). Comisia consideră că acest nivel de acoperire demografică totală inițială ar trebui menținut în termeni absoluți.

134. În consecință, pentru perioada 2014-202043 plafonul de acoperire totală din zonele „a” și „c” este de [42 %] din populația UE-27.

5.2. Derogarea prevăzută la articolul 107 alineatul (3) litera (a)

135. Articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE prevede că „ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut, precum și a regiunilor prevăzute la articolul 349, avându-se în vedere situația lor structurală, economică și socială” pot fi considerate compatibile cu piața internă. Conform deciziei Curții de Justiție, „utilizarea termenilor «anormal» și «extrem» la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE indică faptul că scutirea vizează numai zonele în care situația economică este extrem de nefavorabilă comparativ cu [Uniunea] în ansamblu”44.

136. Comisia consideră că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE pentru regiunile NUTS 245 care au un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii46.

137. În consecință, un stat membru poate să desemneze următoarele zone drept zone „a”:

42 JO C 54, 4.3.2006, p. 13.43 Acest plafon este stabilit pe baza datelor demografice pentru anul 2010. Plafonul va corespunde unui

procent de […] % din populația UE-28 după aderarea Croației la UE.44 Hotărârea din 14 octombrie 1987 în cauza 248/84, Germania/Comisia (Rec. 1987, p. 40363,

punctul 19); hotărârea din 14 ianuarie 1997 în cauza C-169/95, Spania/Comisia (Rec. 1997, p. I-148, punctul 15) și hotărârea din 7 martie 2002 în cauza C-310/99, Italia/Comisia (Rec. 2002, p. I-2289, punctul 77).

45 Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei din 1 februarie 2007 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 39, 10.2.2007, p. 1) și Regulamentul (CE) nr. 176/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS), având în vedere aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană (JO L 61, 5.3.2008, p. 1). Datele utilizate în prezentele orientări se bazează pe nomenclatorul NUTS 2006.

46 Trimiterea la regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media [Comunității] a fost introdusă prin Comunicarea Comisiei privind metoda de aplicare a articolului 92 alineatul (3) literele (a) și (c) pentru ajutoarele regionale (JO C 212, 12.8.1988, p. 2).

RO

RO

(v) regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de locuitor, calculat în funcție de standardele puterii de cumpărare (SPC)47, este mai mic de 75% din media UE-27 (pe baza mediei ultimilor trei ani pentru care sunt disponibile date Eurostat48);

(w) regiunile menționate la articolul 349 din TFUE (denumite în continuare „regiuni ultraperiferice”)49.

138. Zonele „a” eligibile sunt prevăzute în anexa I pentru fiecare stat membru.

5.3. Derogarea prevăzută la articolul 107 alineatul (3) litera (c)

139. Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE prevede că pot fi considerate compatibile cu piața internă „ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun”. Conform Curții de Justiție, „derogarea de la articolul [107] alineatul (3) litera (c) […] permite dezvoltarea anumitor zone fără a fi restricționată de condițiile economice prevăzute la articolul [107] alineatul (3) litera (a), cu condiția ca un astfel de ajutor să «nu modifice în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun». Această dispoziție împuternicește Comisia să autorizeze ajutoarele destinate să contribuie la continuarea dezvoltării economice a zonelor unui stat membru care sunt defavorizate în raport cu media națională”50.

140. Plafonul acoperirii totale pentru zonele „c” din Uniune (denumită în continuare „acoperire «c»”) se obține prin scăderea populației din zonele eligibile „a” ale Uniunii din plafonul acoperirii totale prevăzut la punctul 134.

141. Există două categorii de zone „c”:

(a) zonele care îndeplinesc anumite condiții prestabilite și, astfel, pot fi definite de un stat membru ca zone „c” fără a mai fi necesare alte justificări (denumite în continuare „zone «c» predefinite”);

(b) zonele cu privire la care este la latitudinea unui stat membru să le desemneze drept zone „c”, cu condiția ca statul membru să demonstreze că aceste zone îndeplinesc anumite criterii socioeconomice (denumite în continuare „zone «c» care nu sunt predefinite”).

47 În toate trimiterile ulterioare din prezentele orientări la PIB-ul pe cap de locuitor, PIB-ul este stabilit în funcție de SPC.

48 Datele cuprind perioada 2008-2010. În toate trimiterile ulterioare la PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media UE-27, datele au la bază media datelor regionale furnizate de Eurostat pentru perioada 2008-2010.

49 În prezent: Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Réunion, Saint-Martin, Insulele Azore, Madeira și Insulele Canare. În conformitate cu Decizia Consiliului European (2010/718/UE) din 29 octombrie 2010 de modificare a statutului în raport cu Uniunea Europeană a Insulei Saint-Barthélemy (JO L 325, 9.12.2010, p. 4), începând cu 1 ianuarie 2012, Saint-Barthélemy nu mai are statutul de regiune ultraperiferică, fiindu-i conferit statutul de țară sau teritoriu de peste mări, prevăzut în partea a patra a TFUE. În conformitate cu Decizia Consiliului European (2012/419/EU) din 11 iulie 2012 de modificare a statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană (JO L 204, 31.7.2012, p. 131), începând cu 1 ianuarie 2014, Mayotte nu mai are statutul de țară sau teritoriu de peste mări, fiindu-i conferit statutul de regiune ultraperiferică.

50 Hotărârea din 14 octombrie 1987 în cauza 248/84, Germania/Comisia (Rec. 1987, p. 4036, punctul 19).

RO

RO

5.3.1.Zonele „c” predefinite

5.3.1.1. Repartizarea specifică a acoperirii demografice „c” pentru zonele „c” predefinite

142. Comisia consideră că fiecare stat membru în cauză trebuie să aibă suficientă acoperire „c“ pentru a putea să desemneze ca zone „c” regiunile desemnate ca zone „a” în harta anterioară a ajutoarelor regionale în perioada 2011-201351 și al căror PIB pe cap de locuitor rămâne mult mai mic decât media UE-27.

143. De asemenea, Comisia consideră că fiecare stat membru în cauză trebuie să aibă suficientă acoperire „c” pentru a putea să desemneze drept zone „c” regiunile cu o densitate scăzută a populației52.

144. Astfel, zonele următoare vor fi considerate zone „c” predefinite:

(a) fostele zone „a” cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE27: regiunile NUTS 2 care au fost desemnate zone „a” în perioada 20112013 și al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27;

(b) zonele cu o densitate scăzută a populației: regiunile NUTS 3 cu mai puțin de 12,5 locuitori pe km² (pe baza datelor Eurostat privind densitatea populației pentru anul 2010).

145. Fiecărui stat membru vizat i se alocă o acoperire „c” specifică care corespunde populației din zonele „c” predefinite în statul membru respectiv. Repartizarea specifică a acoperirii „c” predefinite poate fi utilizată numai pentru a desemna zone „c” predefinite. Repartizarea specifică a acoperirii „c” predefinite este prevăzută pentru fiecare stat membru în anexa I.

5.3.1.2. Desemnarea zonelor „c” predefinite

146. Un stat membru poate desemna ca zone „c” acele zone „c” predefinite menționate la punctul 144.

147. Pentru zonele cu o densitate scăzută a populației, statele membru ar trebui să desemneze, în principiu, regiunile NUTS 3 cu mai puțin de 12,5 locuitori pe km². Cu toate acestea, un stat membru poate desemna anumite părți din regiunile NUTS 3 cu mai puțin de 12,5 locuitori pe km² sau alte zone învecinate cu regiunile NUTS 3, cu condiția ca zonele desemnate să aibă mai puțin de 12,5 locuitori pe km² și ca desemnarea lor să nu depășească alocarea specifică a acoperirii „c” menționate la punctele 143, 144 (b) și 145 de mai sus.

5.3.2.Zone „c” care nu sunt predefinite

5.3.2.1. Metoda de repartizare între statele membre a acoperirii „c” care nu este predefinită

148. Plafonul acoperirii totale pentru zonele „c” din Uniune care nu sunt predefinite se obține prin scăderea populației din zonele „a” eligibile și din zonele „c” predefinite din plafonul acoperirii totale specificat la punctul 134. Acoperirea din zonele „c” care nu sunt predefinite se distribuie între statele membre (cu excepția statelor

51 Lista zonelor „a“ a fost modificată în 2011 [a se vedea Comunicarea Comisiei privind revizuirea statutului ajutoarelor de stat și a plafonului ajutorului acordat regiunilor cu efect statistic în următoarele hărți ale ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 1.1.2011- 31.12.2013 (JO C 222, 17.8.2010, p. 2)].

52 Posibilitatea ca acele state membre să desemneze zonele cu o densitate scăzută a populației ca zone „c“ a fost introdusă prin Comunicarea Comisiei adresată statelor membre și altor părți interesate privind modificarea părții II din Comunicarea privind metoda de aplicare a articolului 92 alineatul (3) literele (a) și (c) pentru ajutoarele regionale (JO C 364, 20.12.1994, p. 8).

RO

RO

membre al căror teritoriu este eligibil în întregime ca zonă „a”) prin metoda prevăzută în anexa II.

5.3.2.2. Dispozitivul de siguranță și acoperirea demografică minimă

149. Pentru a asigura continuitatea hărților ajutoarelor regionale și un domeniu de acțiune minim pentru toate statele membre, Comisia consideră că fiecare stat membru ar trebui să nu piardă mai mult de jumătate din acoperirea sa totală comparativ cu perioada anterioară și că fiecare stat membru ar trebui să aibă o acoperire demografică minimă.

150. În consecință, prin derogare de la plafonul acoperirii totale definit la punctul 13453, acoperirea „c” a fiecărui stat membru vizat este majorată după cum este necesar, astfel încât acoperirea cumulată „a” și „c” a fiecărui stat membru să nu se reducă cu mai mult de 50% în comparație cu perioada 2007-2013 și ca fiecare stat membru să aibă o acoperire demografică de cel puțin 7,5% din populația națională.

151. Acoperirea „c” care nu este predefinită, inclusiv dispozitivul de siguranță și acoperirea demografică minimă, sunt definite pentru fiecare stat membru în anexa I.

5.3.2.3. Desemnarea zonelor „c” care nu sunt predefinite

152. Comisia consideră că criteriile utilizate de statele membre în vederea desemnării zonelor „c” ar trebui să reflecte diversitatea situațiilor în care se justifică acordarea ajutoarelor de stat. Prin urmare, criteriile ar trebui să vizeze anumite probleme socioeconomice, geografice sau structurale și să ofere garanții suficiente, astfel încât acordarea ajutoarelor de stat regionale să nu modifice în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care să contravină interesului comun.

153. Astfel, un stat membru poate desemna ca zone „c” acele zone „c” care nu sunt predefinite definite pe baza criteriilor de mai jos:

(a) criteriul 1: zonele învecinate cu cel puțin 100 000 de locuitori54 din regiunile NUTS 2 și NUTS 3 care au:

– un PIB pe cap de locuitor mai mic decât media UE-27 sau;

– o rată a șomajului mai mare de 115% din media națională55.

(b) criteriul 2: regiuni NUTS 3 cu mai puțin de 100 000 de locuitori care au:


– o rată a șomajului mai mare de 115% din media națională;

(c) criteriul 3: insule și zone învecinate caracterizate printr-o izolare geografică similară (de exemplu, peninsule sau zone montane) care au:


53 Această dispoziție majorează acoperirea totală la [...] % din populația UE-27.54 Acest plafon al populației se reduce la 50 000 de locuitori în cazul statelor membre care au o acoperire

„c“ care nu este predefinită de mai puțin de 1 milion de locuitori sau la 10 000 de locuitori în cazul statelor membre a căror populație totală este mai mică de 1 milion de locuitori.

55 Calculele ratei șomajului ar trebui să se bazeze pe datele regionale ale Eurostat, utilizând media ultimilor trei ani pentru care există astfel de date (la data notificării hărții ajutoarelor regionale). Cu excepția cazurilor în care se specifică altfel, această dispoziție se aplică tuturor trimiterilor ulterioare la rata șomajului în raport cu media națională.

RO

RO

– o rată a șomajului mai mare de 115% din media națională57 sau;

– mai puțin de 5 000 de locuitori.

(d) criteriul 4: regiuni NUTS 3 sau părți din regiuni NUTS 3 care formează zone învecinate care sunt adiacente unei zone „a” sau au o graniță teritorială comună cu o țară care nu aparține Spațiului Economic European (SEE) sau Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS).

(e) criteriul 5: zone învecinate cu cel puțin 50 000 de locuitori58 care se confruntă cu schimbări structurale majore sau se află în declin relativ grav, cu condiția ca astfel de zone să nu fie situate în regiuni NUTS 3 sau în zone învecinate care îndeplinesc condițiile prin care pot fi desemnate ca zone predefinite sau să nu se încadreze la criteriile 1- 4. Statul membru trebuie să demonstreze că sunt îndeplinite condițiile aplicabile, comparând zonele respective cu alte zone similare din Uniune pe baza indicatorilor socioeconomici.

154. În sensul criteriului menționat la punctul 153, conceptul de zone învecinate se referă la unități administrative locale 2 (LAU 2)59 întregi sau la un grup de zone întregi LAU 2. Se consideră că un grup de zone LAU 2 formează o zonă învecinată dacă fiecare zonă din grup are o graniță administrativă comună cu altă zonă din grup. Dacă populația uneia sau mai multora dintre zonele LAU 2 dintr-un astfel de grup depășește populația minimă permisă pentru zonele învecinate conform criteriilor 1 sau 5 (inclusiv limitele reduse de populație pentru aceste criterii), statul membru poate desemna părți din acele zone, cu condiția ca populația din fiecare parte să reprezinte cel puțin 75% din populația minimă permisă de criteriul aplicabil.

155. Respectarea acoperirii demografice permise pentru fiecare stat membru se determină pe baza celor mai recente date privind numărul total al populației rezidente din zonele respective, astfel cum au fost publicate de birourile naționale de statistică.

5.4. Intensitățile maxime ale ajutoarelor aplicabile ajutoarelor regionale pentru investiții

156. Comisia consideră că intensitățile maxime ale ajutoarelor aplicabile ajutoarelor regionale pentru investiții trebuie să țină seama de natura și de domeniul de aplicare al disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor din Uniune. Prin urmare, intensitățile ajutoarelor ar trebui să fie mai ridicate în zonele „a” decât în zonele „c”.

5.4.1. Intensitățile maxime ale ajutoarelor în zonele „a”

157. Intensitatea ajutoarelor în zonele „a” nu poate depăși:

(a) 50 % ESB în regiunile NUTS 2 în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 45 % din media UE-27;

56 Pentru a stabili dacă PIB-ul pe cap de locuitor al unor astfel de insule și zone învecinate este mai mic decât media UE-27, statul membru poate să utilizeze date furnizate de biroul său național de statistică sau de alte surse recunoscute.

57 Pentru a stabili dacă astfel de insule și zone învecinate au rata șomajului mai mare de 115% din media internă, statul membru poate să utilizeze date furnizate de biroul său național de statistică sau de alte surse recunoscute.

58 Acest plafon al populației se reduce la 25 000 de locuitori în cazul statelor membre care au o acoperire „c“ care nu este predefinită de mai puțin de 1 milion de locuitori sau la 10 000 de locuitori în cazul statelor membre a căror populație totală este mai mică de 1 milion de locuitori.

59 Această dispoziție se aplică zonelor LAU 1 dacă acele zone au o populație mai mică decât zona LAU 2 din care fac parte.

RO

RO

(b) 35 % ESB în regiunile NUTS 2 în care PIB-ul pe cap de locuitor se încadrează între 45 % și 60 % din media UE-27;

(c) 25 % ESB în regiunile NUTS 2 în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare de 60 % din media UE-27.

158. Intensitățile maxime ale ajutoarelor stabilite la punctul 157 pot fi majorate cu până la 10 puncte procentuale în regiunile ultraperiferice în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE-27 sau cu până la 5 puncte procentuale în alte regiuni ultraperiferice.

159. Intensitățile maxime ale ajutoarelor stabilite la punctul 157 pot fi majorate cu până la 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici sau cu până la 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii.

5.4.2. Intensitățile maxime ale ajutoarelor în zonele „c”

160. După cum se precizează la punctul 9, Comisia consideră că este probabil ca efectele negative directe ale ajutoarelor regionale pentru investiții acordate întreprinderilor mari din zone „c” să fie mai importante decât efectele pozitive. În consecință, ajutoarele regionale pentru investiții în zonele „c” ar trebui limitate la IMM-uri.

161. Astfel, intensitatea ajutoarelor în zonele „c” nu va depăși, în principiu, 30% ESB pentru întreprinderile mici și 20% ESB pentru întreprinderile mijlocii.

162. În fostele zone „a” în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27, intensitățile pot fi majorate cu până la 5 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017.

163. Dacă o zonă „c” se învecinează cu o zonă „a”, intensitatea maximă a ajutoarelor permisă în zona „c” respectivă poate fi majorată după cum se consideră necesar, astfel încât diferența dintre intensitățile ambelor zone să nu depășească 15 puncte procentuale.

5.5. Notificarea și declarația de compatibilitate

164. După publicarea prezentelor orientări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, fiecare stat membru ar trebui să transmită Comisiei, fără întârziere, o hartă unică a ajutoarelor regionale care este aplicabilă de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020. Fiecare notificare trebuie să cuprindă informațiile solicitate în formularul din anexa III.

165. Comisia examinează aceste notificări în conformitate cu prezentele orientări. La finalizarea procedurii de examinare, Comisia adoptă decizii de aprobare a unei hărți a ajutoarelor regionale pentru fiecare stat membru. Fiecare hartă a ajutoarelor regionale se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și face parte integrantă din Orientările privind ajutoarele regionale.

5.6. Modificări

5.6.1.Rezerva demografică

166. Un stat membru poate decide, din proprie inițiativă, să stabilească o rezervă a acoperirii demografice naționale care să reprezinte diferența dintre plafonul acoperirii naționale a statului membru respectiv, repartizat de Comisie60, și

60 A se vedea anexa II.

RO

RO

acoperirea utilizată pentru zonele „a” și „c” desemnate în harta ajutoarelor regionale a statului respectiv.

167. Dacă un stat membru decide să constituie o astfel de rezervă, poate oricând să utilizeze rezerva pentru a adăuga zone „c” noi pe harta sa până când atinge plafonul acoperirii naționale. În acest sens, statul membru poate să utilizeze datele socioeconomice cele mai recente furnizate de biroul național de statistică al statului în cauză sau de alte surse recunoscute. Populația din zonele „c” vizate va fi calculată pe baza datelor demografice utilizate pentru a elabora harta inițială.

168. Statul membru trebuie să notifice Comisia despre fiecare utilizare a rezervei sale demografice înainte de a pune în aplicare astfel de modificări.

5.6.2.Evaluarea zonelor „c” la jumătatea perioadei

169. În anul 2017, Comisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei a zonelor „c” .

170. Un stat membru poate să modifice lista zonelor „c” incluse pe harta sa a ajutoarelor regionale (în limita plafonului acoperirii „c” naționale, pe baza datelor demografice utilizate la elaborarea hărții) de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2020. Aceste modificări nu pot depăși 50% din acoperirea „c” repartizată fiecărui stat membru.

171. În acest sens, statul membru poate utiliza datele privind PIB-ul pe cap de locuitor sau rata șomajului furnizate de biroul național de statistică sau de alte surse recunoscute, folosind media ultimilor trei ani pentru care există astfel de date (la data notificării hărții modificate). Populația din zonele „c” vizate va fi calculată pe baza datelor demografice utilizate pentru a defini harta inițială.

172. Statul membru trebuie să notifice Comisia cu privire la astfel de modificări până cel târziu la 1 aprilie 2017 și înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

6. INTRARE ÎN VIGOARE ȘI APLICABILITATE

173. Prezentele orientări intră în vigoare începând cu data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia va aplica prezentele orientări pentru evaluarea compatibilității tuturor ajutoarelor regionale care fac obiectul notificării sau care au fost notificate și urmează să fie acordate după data de 31 decembrie 2013. Ajutoarele regionale acordate în mod ilegal sau care urmează a fi acordate înainte de 1 ianuarie 2014 vor fi evaluate în conformitate cu normele în vigoare la data acordării ajutorului.

174. Întrucât trebuie să fie consecvente cu harta ajutoarelor regionale, notificările schemelor de ajutoare regionale sau ale măsurilor de ajutor care se vor acorda după 31 decembrie 2013 nu pot fi considerate, în mod normal, complete până când nu este adoptată harta ajutoarelor regionale pentru statul membru în cauză în conformitate cu procedurile descrise în subsecțiunea 5.5. În consecință, de regulă Comisia nu va examina notificările privind schemele de ajutoare regionale care urmează să se aplice după 31 decembrie 2013 sau privind ajutoarele care urmează să fie acordate după această dată înainte de adoptarea hărții ajutoarelor regionale pentru statul membru în cauză.

175. Comisia consideră că punerea în aplicare a prezentelor orientări va duce la modificări substanțiale ale normelor aplicabile ajutoarelor regionale pe tot teritoriul UE. De asemenea, având în vedere noile condiții economice și sociale care predomină în

RO

RO

cadrul UE, pare necesar să se verifice dacă toate schemele de ajutoare regionale, inclusiv schemele de ajutoare pentru investiții și schemele de ajutoare de exploatare, se justifică și sunt eficiente în continuare. Din aceste motive, Comisia propune statelor membre, în temeiul articolului 108 alineatul (1) din TFUE, următoarele măsuri adecvate:

– limitarea de către statele membre a aplicării temporale a tuturor schemelor de ajutoare regionale existente care nu sunt exceptate pe categorii și a tuturor hărților ajutoarelor regionale la ajutoare care urmează să fie acordate la sau înainte de 31 decembrie 2013;

– modificarea de către statele membre a altor scheme de ajutoare orizontale existente care prevăd un tratament specific pentru ajutoarele destinate proiectelor din zone asistate, cu scopul de a garanta că ajutoarele care urmează să fie acordate după 31 decembrie 2013 respectă harta ajutoarelor regionale în vigoare la data acordării ajutoarelor;

– statele membre confirmă acceptarea măsurilor de mai sus până la [….] 2013.

176. Ar trebui remarcat faptul că schemele de ajutoare regionale exceptate pe categorii în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare 800/2008 (GBER)61 și al Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare regionale62 expiră la sfârșitul anului 2013 și că perioada de tranziție de șase luni permisă pentru punerea în aplicare a anumitor scheme exceptate pe categorii în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare după expirarea acestuia nu se aplică ajutoarelor regionale.

7. REVIZUIRE

177. Comisia poate decide să revizuiască sau să modifice oricând prezentele orientări în cazul în care acest lucru este necesar din motive legate de politica în materie de concurență sau pentru a ține seama de alte politici și angajamente internaționale ale UE.

61 Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), JO L 214, 9.8.2008, p. 3.

62 Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor naționale pentru investițiile regionale (Regulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare regionale), JO L 302, 1.11.2006, p. 29.

RO

RO

178.Anexa I

Acoperirea ajutoarelor regionale pentru perioada 2014-2020

Belgia Regiuni NUTS PIB63 Populație64

Zone „c” predefinite (foste zone „a”65) BE32 Prov. Hainaut ##.## ##.##

Zone „c” care nu sunt predefinite — — ##.##

Acoperire demografică totală 2014-2020

— — ##.##

Bulgaria Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” BG31 Severozapaden ##.## ##.##

BG32 Severen tsentralen ##.## ##.##

BG33 Severoiztochen ##.## ##.##

BG34 Yugoiztochen ##.## ##.##

BG41 Yugozapaden ##.## ##.##

BG42 Yuzhen tsentralen ##.## ##.##


— — 100.0

Republica Cehă Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” CZ02 Střední Čechy ##.## ##.##

CZ03 Jihozápad ##.## ##.##

CZ04 Severozápad ##.## ##.##

CZ05 Severovýchod ##.## ##.##

CZ06 Jihovýchod ##.## ##.##

CZ07 Střední Morava ##.## ##.##

CZ08 Moravskoslezsko ##.## ##.##

Acoperire demografică totală 2014- — — ##.##

63 PIB-ul pe cap de locuitor în SPC, media pentru 2008-2010 (UE-27 = 100 %).64 Procentul din populația națională (populația în anul 2010).65 Fostele zone „a” cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE-27. [NB: În sensul

prezentei anexe, zonele „c” predefinite sunt stabilite în temeiul datelor privind PIB-ul pe cap de locuitor pentru 2007-2009 (pentru pragul de 90 % din media UE-27) și al datelor Eurostat privind densitatea populației pe 2009.]

RO

RO

2020

Danemarca Regiuni NUTS PIB Populație



— — ##.##

Germania Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „c” predefinite (foste zone „a”) DE41 Brandenburg - Nordost ##.## ##.##

DE80 Mecklenburg-Vorpommern

##.## ##.##

DED1 Chemnitz ##.## ##.##

DED2 Dresden ##.## ##.##

DEE0 Sachsen-Anhalt ##.## ##.##

DEG0 Thüringen ##.## ##.##



— — ##.##

Estonia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” EE00 Eesti ##.## 100.0


— — 100.0

Irlanda Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „c” care nu sunt predefinite — ##.## ##.##


— — ##.##

Grecia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” GR11 Anatoliki Makedonia Thraki

##.## ##.##

GR12 Kentriki Makedonia ##.## ##.##

GR14 Thessalia ##.## ##.##

GR21 Ipeiros ##.## ##.##

RO

RO

GR23 Dytiki Ellada ##.## ##.##

Zone „c” predefinite (foste zone „a”) GR13 Dytiki Makedonia ##.## ##.##

GR22 Ionia Nisia ##.## ##.##

GR25 Peloponnisos ##.## ##.##

GR41 Voreio Aigaio ##.## ##.##

GR43 Kriti ##.## ##.##

Zone „c” predefinite (zone cu o densitate scăzută a populației)

GR243 Evrytania — ##.##



— — ##.##

Spania Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” ES43 Extremadura ##.## ##.##

ES70 Canarias ##.## ##.##

Zone „c” predefinite (foste zone „a”) ES42 Castilla-la Mancha ##.## ##.##

ES61 Andalucia ##.## ##.##


ES242 Teruel — ##.##

ES417 Soria — ##.##



— — ##.##

Franța Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” FR91 Guadeloupe ##.## ##.##

FR92 Martinique ##.## ##.##

FR93 Guyane ##.## ##.##

FR94 Réunion ##.## ##.##

Saint-Martin* : :

Mayotte* : :



— — ##.##

* Saint-Martin și Mayotte sunt regiuni ultraperiferice, dar nu sunt incluse în nomenclatura NUTS pe 2006 întrucât statutul lor a fost modificat în temeiul dreptului național în 2007 și, respectiv, în 2011.

RO

RO

Italia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” ITF3 Campania ##.## ##.##

ITF4 Puglia ##.## ##.##

ITF5 Basilicata ##.## ##.##

ITF6 Calabria ##.## ##.##

ITG1 Sicilia ##.## ##.##



— — ##.##

Cipru Regiuni NUTS PIB Populație



— — ##.##

Letonia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” LV00 Latvija ##.## 100.0


— — 100.0

Lituania Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” LT00 Lietuva ##.## 100.0


— — 100.0

Luxemburg Regiuni NUTS PIB Populație



— — ##.##

Ungaria Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” HU21 Közép-Dunántúl ##.## ##.##

HU22 Nyugat-Dunántúl ##.## ##.##

RO

RO

HU23 Dél-Dunántúl ##.## ##.##

HU31 Észak-Magyarország ##.## ##.##

HU32 Észak-Alföld ##.## ##.##

HU33 Dél-Alföld ##.## ##.##



— — ##.##

Malta Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „c” predefinite (foste zone „a”) MT00 Malta ##.## 100.0


— — 100.0

Țările de Jos Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „c” care nu sunt predefinite — — 7.5


— — 7.5

Austria Regiuni NUTS PIB Populație



— — ##.##

Polonia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” PL11 Łódzkie ##.## ##.##

PL21 Małopolskie ##.## ##.##

PL22 Śląskie ##.## ##.##

PL31 Lubelskie ##.## ##.##

PL32 Podkarpackie ##.## ##.##

PL33 Świętokrzyskie ##.## ##.##

PL34 Podlaskie ##.## ##.##

PL41 Wielkopolskie ##.## ##.##

PL42 Zachodniopomorskie ##.## ##.##

PL43 Lubuskie ##.## ##.##

PL51 Dolnośląskie ##.## ##.##

RO

RO

PL52 Opolskie ##.## ##.##

PL61 Kujawsko-Pomorskie ##.## ##.##

PL62 Warmińsko-Mazurskie ##.## ##.##

PL63 Pomorskie ##.## ##.##



— — ##.##

Portugalia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” PT11 Norte ##.## ##.##

PT16 Centro (PT) ##.## ##.##

PT18 Alentejo ##.## ##.##

PT20 Região Autónoma dos Açores

##.## ##.##

PT30 Região Autónoma da Madeira

##.## ##.##



— — ##.##

România Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” RO11 Nord-Vest ##.## ##.##

RO12 Centru ##.## ##.##

RO21 Nord-Est ##.## ##.##

RO22 Sud-Est ##.## ##.##

RO31 Sud – Muntenia ##.## ##.##

RO41 Sud-Vest Oltenia ##.## ##.##

RO42 Vest ##.## ##.##


— — ##.##

Slovenia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” SI01 Vzhodna Slovenija ##.## ##.##


Acoperire demografică totală 2014- — — ##.##

RO

RO

2020

Slovacia Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” SK02 Západné Slovensko ##.## ##.##

SK03 Stredné Slovensko ##.## ##.##

SK04 Východné Slovensko ##.## ##.##


— — ##.##

Finlanda Regiuni NUTS PIB Populație


FI131 Etelä-Savo — ##.##

FI133 Pohjois-Karjala — ##.##

FI134 Kainuu — ##.##

FI1A2 Pohjois-Pohjanmaa — ##.##

FI1A3 Lappi — ##.##



— — ##.##

Suedia Regiuni NUTS PIB Populație


SE312 Dalarnas län — ##.##

SE321 Västernorrlands län — ##.##

SE322 Jämtlands län — ##.##

SE331 Västerbottens län — ##.##

SE332 Norrbottens län — ##.##


— — ##.##

RO

RO

Regatul Unit Regiuni NUTS PIB Populație

Zone „a” UKK30 Cornwall și the Isles of Scilly

##.## ##.##

UKL1 West Wales și The Valleys

##.## ##.##


UKM61 Caithness & Sutherland și Ross & Cromarty

— ##.##

UKM63 Lochaber, Skye & Lochalsh, Arran & Cumbrae și Argyll & Bute

— ##.##

UKM64 Eilean Siar (Western Isles)

— ##.##



— — ##.##

RO

RO

Anexa II

Metoda de repartizare între statele membre a acoperirii „c” care nu este predefinită

Comisia stabilește acoperirea „c” care nu este predefinită pentru fiecare stat membru în cauză, aplicând următoarea metodă:

1. Pentru fiecare stat membru, Comisia identifică acele regiuni NUTS 3 din statul membru în cauză care nu sunt situate în niciuna dintre următoarele zone:

– zonele „a” eligibile enumerate în anexa I;

– fostele zone „a” cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE-27;

– zonele cu o densitate scăzută a populației.

2. În regiunile NUTS 3 identificate în etapa 1, Comisia le identifică pe cele care au fie:

– un PIB pe cap de locuitor66 mai mic decât pragul disparității privind PIB-ul național pe cap de locuitor67sau;

– o rată a șomajului mai mare de pragul disparității68 privind șomajul la nivel național ori mai mare de 150% din media națională sau;

– un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90 % din media UE-27 sau;

– o rată a șomajului mai mare de 125% din media UE-27.

3. Alocarea acoperirii „c” care nu este predefinită pentru statul membru i (Ai) este stabilită în conformitate cu următoarea formulă (exprimată ca procent din populația UE-27):

Ai = pi / P × 100

unde:

pi este populația69 din regiunile NUTS 3 din statul membru i identificate în etapa 2.P este populația totală din regiunile NUTS 3 din UE-27 identificate în etapa 2.

66 Toate datele privind PIB-ul pe cap de locuitor și șomajul menționate în prezenta anexă se bazează pe media ultimilor trei ani pentru care sunt disponibile date Eurostat, și anume 2008-2010 pentru PIB-ul pe cap de locuitor și 2009-2011 pentru șomaj. În cazul în care nu sunt disponibile date la nivelul NUTS 3 pentru anumiți ani, se utilizează datele aferente regiunii NUTS 2 în care sunt situate regiunile NUTS 3 respective.

67 Pragul disparității PIB-ului național pe cap de locuitor pentru statul membru i (TGi) se stabilește conform următoarei formule (exprimată ca procent din PIB-ului național pe cap de locuitor):

(TG)i = 85 × ((1 + 100 / gi) / 2)

unde: gi este PIB-ului pe cap de locuitor al statului membru i, exprimat ca procent din media UE-27. 68 Pragul disparității ratei șomajului la nivel național pentru statul membru i (TUi) se stabilește conform

următoarei formule (exprimată ca procent din rata șomajului la nivel național):

(TU)i = 115 × ((1 + 100 / ui) / 2)

unde: ui este rata șomajului la nivel național în statul membru i, exprimată ca procent din media UE-27. 69 Cifrele privind populația din regiunile NUTS 3 se stabilesc pe baza datelor privind populația utilizate

de Eurostat pentru a calcula PIB-ul regional pe cap de locuitor pentru 2010.

RO

RO

Anexa III

Formular pentru furnizarea informațiilor privind hărțile ajutoarelor regionale

4. Statele membre trebuie să furnizeze informații pentru fiecare dintre următoarele categorii de zone propuse pentru desemnare, dacă este cazul:– zonele „a”;

– fostele zone „a” cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE-27;

– zonele cu o densitate scăzută a populației;

– zonele „c” care nu sunt predefinite desemnate pe baza criteriului 1;





5. În cadrul fiecărei categorii, statul membru trebuie să furnizeze următoarele informații pentru fiecare zonă propusă:

– identificarea zonei (utilizând codul regiunii NUTS 2 sau NUTS 3 al zonei, codul LAU 2 sau LAU 1 al zonelor care formează zona învecinată sau alte denumiri oficiale ale unităților administrative în cauză);

– intensitatea propusă a ajutorului în zonă pentru perioada 2014-2020 sau, pentru fostele zone „a” cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE-27, pentru perioadele 2014-2016 și 2017-2020 (indicând orice creștere a intensității ajutorului în conformitate cu punctele 158, 162 sau 163, dacă este cazul);

– populația totală cu reședința în zona respectivă, în conformitate cu punctul 155.

6. În cazul zonelor cu o densitate scăzută a populației și al zonelor care nu sunt predefinite desemnate pe baza criteriilor 1-5, statele membre trebuie să furnizeze dovezi adecvate că este îndeplinită fiecare dintre condițiile aplicabile prevăzute la punctele 147 și 153-155.

RO

RO

Anexa IV

Definiția industriei siderurgice

În sensul prezentelor orientări, „industrie siderurgică” înseamnă toate activitățile legate de producția unuia sau mai multora dintre următoarele produse:

(a) fontă și feroaliaje: fontă pentru fabricarea oțelului, fontă de turnătorie și alte fonte brute, fontă-oglindă și feromangan cu conținut ridicat de carbon, fără a include alte feroaliaje;

(b) produse brute și produse semifinite din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special: oțel lichid turnat sau nu în lingouri, inclusiv lingouri pentru forjarea produselor semifinite: blumuri, țagle și brame, sleburi; bare din tablă și bare din tablă cositorită; rulouri mari laminate la cald, cu excepția producției de oțel lichid pentru turnătorii de către turnătoriile mici și mijlocii;

(c) produse finite la cald din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special: șine, traverse, etriere și eclise, grinzi, profile grele și bare de minimum 80 mm, palplanșe, bare și profile de maximum 80 mm și benzi de oțel de maximum 150 mm, sârmă laminată, profile cu secțiunea rotundă și pătrată pentru țevi, benzi de oțel și benzi laminate la cald (inclusiv benzile pentru țevi), table laminate la cald (acoperite și neacoperite), plăci și table cu grosimea de minimum 3 mm, oțeluri late de minimum 150 mm, cu excepția produselor trefilate, barelor calibrate și pieselor turnate din fontă;

(d) produse finite la rece: tablă cositorită, tablă acoperită cu plumb, tablă neagră, table galvanizate, alte table acoperite, table laminate la rece, oțel de tole, benzi destinate fabricării tablei cositorite, plăci laminate la rece, în rulouri și în benzi;

(e) țevi: toate țevile de oțel fără sudură, țevi de oțel sudate cu diametrul mai mare de 406,4 mm.

Definiția industriei fibrelor sintetice

În sensul prezentelor orientări, „industria fibrelor sintetice” înseamnă:

(a) extrudarea/texturarea tuturor tipurilor generice de fire și fibre pe bază de poliester, poliamidă, acrilic sau polipropilenă, indiferent de utilizările finale ale acestora sau

(b) polimerizarea (inclusiv policondensarea), atunci când aceasta este integrată extrudării în ceea ce privește echipamentele utilizate sau

(c) orice proces auxiliar legat de instalarea simultană a capacităților de extrudare/texturare de către viitorul beneficiar sau de către o altă societate din grupul din care acesta face parte și care, în domeniul de activitate specific în cauză, este integrată, în mod normal, acestei capacități în ceea ce privește echipamentele utilizate.

RO

RO

Anexa V

Formular de cerere pentru ajutorul regional pentru investiții:

- Informații cu privire la beneficiarul ajutorului:

denumirea, sediul principal, principalul sector de activitate (cod NACE); declarație conform căreia nu este o întreprindere aflată în dificultate, conform definiției din Orientările

privind salvarea și restructurarea; declarație privind ajutoarele (atât de minimis, cât și ajutoare de stat) primite deja pentru alte proiecte în

ultimii 3 ani în aceeași zonă NUTS 3 în care va fi situată noua investiție. Declarație privind ajutorul regional primit sau care urmează să fie primit pentru același proiect din partea altor autorități care acordă ajutor.

- Informații despre proiectul/activitatea care urmează să beneficieze de ajutor:

scurtă descriere a proiectului de investiții; scurtă descriere a efectelor pozitive pe care se preconizează că ajutorul le va avea în zona în cauză (de

exemplu, numărul de locuri de muncă create sau păstrate, activități de cercetare, dezvoltare și inovare; activități de formare, crearea unei grupări);

temeiul juridic relevant (național, UE sau ambele); datele preconizate pentru începerea și încheierea proiectului; locația (locațiile) proiectului.

- Informații despre finanțarea proiectului:

Investițiile și alte costuri legate de acesta, analiza costuri/beneficii pentru măsurile de ajutor notificate; costurile eligibile totale; valoarea ajutorului solicitat; intensitatea ajutorului.

- Informații despre motivul pentru care ajutorul este necesar și impactul scontat:

scurtă explicație a motivului pentru care ajutorul este necesar și cu privire la impactul acestuia asupra deciziei de realizare a investiției sau a deciziei privind locația. Ar trebui indicată locația alternativă în absența ajutorului;

declarație privind absența unui acord irevocabil între beneficiar și contractanți de implementare a proiectului.

RO

RO

Regional state aid · Web viewÎn cazul zonelor cu o densitate scăzută a populației și al...

Documents

Transcript of Regional state aid · Web viewÎn cazul zonelor cu o densitate scăzută a populației și al...