LICEUL TEHNOLOGIC „J. LEBEL ” TĂLMACIUGRĂDINIŢA „CĂSUŢA POVEŞTILOR” TĂLMACIU

JOCURI DE MIŞCARE ŞI JOCURI CU TEXT ŞI

CÂNT PENTRU COPIII DIN GRĂDINIŢĂ

Prof. înv. preş. DRĂGHICI MARIA

,,Arta educaţiei ,nu este altceva decât cunoaşterea mijloacelor potrivite pentru a forma corpuri mai robuste şi mai puternice, spirite mai luminate şi

suflete mai virtuoase.’’

La vârsta preşcolară jocul este activitatea de bază a copilului. Jocurile sunt îndrăgite de copiii, îi ajută să se dezvolte din punct de vedere psihic şi fizic. Participarea plină de sinceritate şi veselie a cadrului didactic la joc, atrage copiii şi la produce o mare bucurie. În acelaşi timp e bine ca educatoarea să dezvolte la copii independenţa şi posibilitatea de a se juca singuri fără amestecul adulţilor. Cadrul didactic trebuie sa stimuleze interesul copiilor pentru joc. Pentru o bună desfăşurare a jocului ,li se va explica regulile jocului . Se va porni de la jocuri simple ,treptat se introduc jocuri mai complexe.

JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI

Cântecul cocoşului

Formaţie de lucru: cercDesfãşurarea jocului:Copiii sunt aşezaţi în cerc, cu faţa spre interior, ţinându-se de mâini. Fiecare are trasat în

jurul lui un cerculeţ. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului, iar restul copiilor poartã nume de animale, ca: cocoş, vulpe, câine, lup, urs etc. Copiii se învârt şi cântã:

“Şi era un moşŞi avea un cocoşAh, ce mai cocoş.Cum cântã la moş.Cântã cocoşule bisScoalã joacã moşule.

Şi-a venit o vulpeSã-nhaţe cocoşul.Ah! Ce mai cocoş,Cum cântã la moşi!Cântã, cocoşule! bisSãri şi joacã moşule!

Şi-a venit un câineSã-nhaţe pe vulpe.Ah! Ce mai cocoş,Cum cântã la moşi!Cântã, cocoşule! bisSãri şi joacã moşule!

Şi-a venit un lupSã-nhaţe pe câine,Câinele pe vulpe,Vulpea pe cocoş,Ah! Ce mai cocoş,Cum cântã la moşi!Cântã, cocoşule! bisSãri şi joacã moşule!Şi-a venit un ursSã-nhaţe pe lup,Lupul pe câine,Câinele pe vulpe,Vulpea pe cocoş,Ah! Ce mai cocoş,Cum cântã la moşi!Cântã, cocoşule! bisSãri şi joacã moşule!

De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat, vine şi se prinde de mijlocul moşului. Astfel, acesta este primul, apoi urmeazã cocoşul, vulpea, câinele, lupul, ursul. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã, toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Dupã aceste cuvinte, toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia.

Caii şi cãlãreţii

Formaţie de lucru: douã cercuri concentriceDesfãşurarea jocului:Grupa este împãrţitã în douã echipe, egale ca numãr, una reprezintã “caii”, iar cealaltã

“cãlãreţii”. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Un copil, “cãlãreţul”, nu are cal.La comanda de începere a jocului, “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”, şi se învârt în

cerc, cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Popovici):

“Cãlare pe bãţ,Copilul sãreaŞi calul de hãţMândru şi-l purtaHop în galop, hop, hop!Hop în galop, hop, hop, hop!

Aşa el fugeaMereu se-ntreceaCãluţu-şi bãteaŞi îi tot zicea:Hi, cãluţ, hi, hi!Hi, cãluţ, hi, hi!

Dar calul ca zmeuSãrind sus voiosSe-mpiedicã rãuŞi-ndatã-l dã jos:

Zdup, de pãmânt, zdup, zdup!Zdup, de pãmânt, zdup, zdup!”

La terminarea cântecului, ei trebuie sã-şi schimbe “caii”, iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã în continuare jocul.

La ursul din pãdure

Elementul exersat: mers şi alergare Desfãşurarea jocului:Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. În direcţia

opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc, “bârlogul”, în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”.

Împreunã cu educatoarea, copiii se duc spre “bârlogul” ursului, imitând culesul florilor şi recitând:

“Culegem ciuperci şi mure,De la ursul din pãdure.Ursul doarme nemişcat.Ne-a vãzut, s-a-nfuriat!Mârâie, spre noi se-ndreaptãFugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!”

Dupã ultimul vers, “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa copiilor”, înainte de a fi atinşi de “urs”.

Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii, în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia.

Câinele ciufulit

Elementul exersat: mers şi alergareDesfãşurarea jocului:Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Unul dintre copii este

“câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc, marcat la o distanţã mai mare de “cuşcã”, denumit “casa copiilor”.

Copiii, ţinându-se de mâini, se apropie tiptil de câine, recitând urmãtoarele versuri:

“Câinele cel ciufulitS-a culcat în cuşcã.Stã cuminte, liniştit,Nu latrã, nu muşcã.Doarme?Haide sã-l trezim,Sã vedem ce faceŞ-apoi sã fugim!”

La atingerea “câinelui” de cãtre copii, acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Copilul prins îi ia locul, iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia.

Sã scape cine poate

Elementul exersat: alergare la semnalFormaţie de lucru: şirDesfãşurarea jocului:

Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii, în spatele liniei de plecare, ţinându-se de mâini şi având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. În faţa lor, la câţiva paşi, stã un copil, “povestitorul”, care le spune o istorioarã, folosind propoziţii scurte, care trebuie sã se termine cu cuvintele: “Sã scape cine poate!”, iar copiii repetã întocmai ce spune acesta, de exemplu:

Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Copiii repetã cele spuse de povestitor.

Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Copiii repetã.Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Copiii repetã.Povestitorul: “Sã scape cine poate!”La auzul acestor cuvinte, copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea

opusã a sãlii, unde trebuie sã atingã peretele. Cel care este prins înainte de a atinge peretele îl înlocuieşte pe povestitor şi jocul continuã.

LA NOI IN GRADINITACopiii se aseaza in cerc si o fetita care va dansa in interiorul cercului in timp ce toti copiii canta:

La noi in gradinitaEste o fetitaCe purta cu gingasie o alba rochitaSa vedem cum joaca ea, Cum se joaca acumaSi pe cine alege ea, se numea......

In timpul acesta fetita se aseaza in dreptul unui copil pe care il alege. Ea ia locul copilului in cerc, iar copilul din cerc va dansa in cerc. In cazul in care fetita a ales un baiat, cantecelul va urmatorul:La noi in gradinita este un baiatCe purta cu gingasie pantalon curatSa vedem cum joaca el, cum se joaca acumaSi pe cine alege, se numea...si jocul va continua pana ce fiecare copil a dansat in cerc.

MOARA DE VANT

Copiii asezati unul dupa altul in coloana, la distanta de cel putin un brat, tin in mana cate o morisca de vant (din hartie). Cantand, se leagana cand pe un picior, cand pe celalalt. Ei duc morisca la dreapta si la stanga, concomitent cu leganarea corpului, in ritmul ternar al cantecului. Cand catecul ajunge la versul “Se-nvarte moara, se-nvarte moara” , copiii incep sa alerge pe varful picioarelor, unul dupa altul, in ritmul optimilor, cu morisca intinsa inainte in viteza mersului si se opresc brusc odata cu terminarea cantecului.

Cand vantul bate tare Porneste moara meaPriviti ! Ce bine—mi pare Cum se invarteste eaSe-nvarte moara, se-nvarte moara Caci vantul s-antetitSi-opreste moara, si-opreste mosara Caci vantul s-a linist.

GRADINARII

Copiii se împart în două grupe egale de flori si gradinari. Un alt copil va fi vanzatorul de flori. Gradinarii formeaza un cerc. Ei vor sta in picioare, iar florile in fata lor, jos. Vanzatorul alearga in jurul florilor. Gradinarii canta:

„Am sadit in gradinita floriceleGhiocei, margaritar si vioreleSi le-am pus pe toate-n rand Si-am plecat ca sa le vandChiar acuma.”Vanzatorul se opreste in fata unei flori dand mana cu gradinarul ei: „Eu ti-as cumpara floare-asta Dac-ai vinde-oPlata buna eu ti-as da Dac-ai pretinde-o” Ceilalti gradinari ii raspund:„Du-te fuga si o iaSi o ia sa fie a ta Chiar acuma.” Vanzatorul si gradinarul la care s-a oprit alearga in sensuri diferite pentru a ocupa locul de gradinar al florii respective

,, Copiii iubesc muzica, iar un cântec frumos este pentru ei,  jucărie care nu se strică niciodată.’

Muzica impresioneaza de timpuriu pe copii. Ea le trezeste in suflet stari emotionale placute si puternice, le dezvolta treptat sensibilitatea si receptivitatea artistica, contribuind la crearea premiselor necesare dezvoltarii reprezentarilor muzicale si sentimentelor estetice. Atractia copiilor pentru muzica este un lucru evident, inca din primii ani ai copilariei, muzica facand parte integranta din viata si preocuparile lor. Accesibila copiilor inaintea cuvantului, cantecul lasa in sufletele lor impresii ce raman imprimate adanc toata viata. Prin cantec se realizeaza educatia morala,intelectuala si estetica a copilului, se insusesc cunostinte si se formeaza deprinderi.

Jocul cu text şi cânt prezinta o importanta covarsitoare, intrucat este o activitate care produce satisfactii si placeri, ii atrage si ii intereseaza, prilejuind copiilor trairi emotionale din cele mai puternice.

JOCURI CU TEXT ŞI CÂNT PENTRU PREŞCOLARI

1. JOCUL „CUCU”

1. Cu - cul s-a as - cuns în crâng, Mer– gem, mer- gem2. Hai co – pii sa-l ca - u – tam si din cuib sa-l

toti cân – tând si cu o – chii-n - chisi vom sta, a - lun - gam, Ci - ne-l ve - de mai cu - rând,

Pâ - na cu – cul va cîn – ta. Cu – cu, cu – cu!Se va fa - ce cuc la rând.

Copiii asezati în cerc, tinându-se de mâini, merg în pas de mars spre dreapta, pe primele patru masuri si spre stânga pe urmatoarele patru masuri. Aceleasi miscari se repeta pe strofa a II-a a cântecului, în timp ce copilul „cuc” se ascunde undeva în împrejurimi. Pe final, copilul cuc striga din ascunzatoare „cucu”, „cucu” iar restul copiilor alearga în cautarea lui. Copilul care a gasit „cucul”, îl scoate din ascunzatoare si devine el însusi cuc; ceilalti copii îsi iau locurile în cerc, iar jocul se reia de la capat.

2. JOCUL „NINGE, NINGE”

Nin – ge, nin– ge , nin –ge-n - ce - ti - sor,

Ca - de, ca - de, câ - te- un ful – gu - sor

Câm–pul, po– mii si în – tre – gul sat Hai - na

al – ba toti au îm – bra – cat Hai co – pii la Tri, li, li, si

sa – ni – us Co – lo sus pe der - de – lus Pâr – ti – e! Tri, li, li, Pâr - ti - e! Stri – gati co – pii! (strigat)

Copiii asezati în cerc sau în coloana, stau drepti, cu palmele duse le umar. Simultan cu cântarea, fac urmatoarele miscari de brate si picioare: pe cuvintele „ninge, ninge”, duc bratele lateral cu revenire (1-2, 1-2); pe cuvintele „ninge-ncetisor” bat ritmic din palme pe toate sila- bele pronuntate (respectând ritmul duratelor respective); pe cuvintele „cade, cade,” din nou duc bratele lateral cu revenire si asa mai departe, pâna la cuvintele „Hai copii la sanius” care se cânta concomitent cu mers ritmic pe loc, calcând de fiecare silaba pronuntata, cu respecta-rea duratelor de optimi si patrimi.

3. JOCUL „TOAMNA”

1.Gal – be – ne si ro–sii frun- ze Din co–paci s-au des-fa – cut

Joa–ca’n a – er o – bo – si – te La pa–mânt toa–te-au ca – zut.

Pasarelele s-aduna,Ciufulite sunt de vânt,Stoluri pleaca spre tari calde, Aripile fluturând.Noi cu cosul în padure,Ciupercute tot catam,si cu toamna, pe carare,Ne-ntâlnim, ne salutam.

Copiii se risipesc în diferite parti ale camerei (terenului). Ei se învârtesc, apropiindu-se de centrul camerei si, la sfârsitul primei strofe, formeaza un cerc. Apoi se lasa în jos îndoind ge- nunchii, imitând în acest fel caderea frunzelor. Cu mâinile desfacute lateral, copiii arata cum zboara pasarelele. Copiii fac miscari de parca ar tine un cos în mâna: se apleaca din când în când de parca ar strânge ciuperci. Ei se saluta unii pe altii, aplecând usor capul.

4. JOC MUZICAL: IARNĂ SĂ TE DUCI CU BINE!

5. JOCUL „VULPEA SI GÂSTELE”

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Gâs – te – le prin iar – ba stau la sfat, Vi - ne ho– to - ma– na a– dul- me- când,Tot ca ea si - re – te hai si noi,

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Vul– pea-si fa –ce pla – nuri de fu - ratFu - ra câ – te-o gâs – ca, rând pe rând.Sa a - du – cem gâs – te- le -na - poi.

Copiii asezati în cerc merg, unul dupa altul, cântând în timp ce un copil vulpe pândeste dintr-un colt, gata sa se repeada în cârdul gâstelor – strofa I; pe strofa a II-a vulpea fura, pe rând , 2-3 gâste si le duce în bârlogul ei (coltul dinainte stabilit).Dupa terminarea strofei a III-a , toti copiii se duc în bârlogul vulpii si iau înapoi gâstele furate. Jocul se reia de la început, cu alta vulpe si alte gâste furate.

6. JOCUL „CU MINGEA”

1. Hai – deti la joa – ca, za - pa – da s-a to - pit.2. Cu mic, cu ma - re, hai ve - seli sa zbur - dam. 3. Na ti - e, da-mi mi – e, u i - te, ui – te-a - sa

si ghi - o - ce - lul Ia - rasi s-a tre - zit. Cu min–gea noas – tra, Hai sa ne ju - cam.Hei, prin–de-o bi - ne, Vezi de n-o sca - pa!

Copiii stau asezati fata în fata pe doua linii la distanta de un metru. Cei din prima linie au fiecare câte o minge în mâna.Toti copiii cânta primele doua strofe mergând ritmic pe loc. La strofa a III-a începe jocul cu mingile, care se arunca la partenerii din fata si iarasi vin înapoi, dar pe cât posibil în ritmul cântecului – pe fiecare masura o aruncare de minge. Jocul se reia de mai multe ori.

Iarnă să te duci cu bine(bătăi din palme)Primăvara vine, vine. (bătăi din palme)Râde inima din mine, Când văd flori şi văd albine. - bisIarnă să te duci cu bine(bătăi din palme)Primăvara vine, vine. (bătăi din palme)Vestitorii au sositÎn zăvoiu-ntinerit. - bis

Iarnă să te duci cu bine(bătăi din palme)Primăvara vine, vine. (bătăi din palme)Sub caisul înflorit Bine, bine ai venit - bis

Iarnă fugi şi te ascunde(bătăi din palme)Vai de tine că n-ai unde(bătăi din palme)Auzi cucul ce-ţi răspunde Dute-n munte şi te-ascunde – bis