1

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu - Facultatea de Urbanism - Anul Universitar 2010-2011

Master Management urban pentru Orase Competitive - Anul I

Andreicut Mihai

Gestionarea dezvoltrii urbane i indicatori urbani

Reformularea strategiei de dezvoltare a zonei de sud a Bucurestiului pe

urmatorii 20 de ani .

Zona de sud a Municipiului Bucureti are ca limite Autostrada A1,Autostrada A2 si Raul Arges. Scopul proiectului a vizat dobndirea capacitii de inelegere i elaborarea unor scenarii/ propuneri de dezvoltare la scara unui ora de importan european. Specificul sitului ales vizeaz dezvoltarea strategic a Municipiului Bucuretiului n raport cu teritoriul precum i posibilitatea oraului de echilibrare a dezvoltrii pe direcia N-S.

In prima faza a acestui studiu s-au identificat indicatorii urbani de dezvoltare la nivelul

Bucurestiului , pe diverse domenii de interes ,pentru a ne putea forma o imagine de ansamblu

obiectiva asupra situatiei existente .Pentru a avea un punct de pornire in reformularea strategiei de

dezvoltare , Bucurestiul a fost comparat cu 3 capitale europene de referinta : Paris , Berlin si

Londra ,exemple de buna gestionare a dezvoltarii urbane la nivel european . Pentru ca prin

strategie Bucurestiul isi propune schimbarea statutului in cel de metropola de categoria a 3-a ,

sperand la o crestere a atractivitatii si conectivitatii in regiune , devenind un releu transcontinental

bazandu-se pe exploatarea inteligenta a resurselor de teren , a potentialului natural si uman tinand

cont deprincipiile dezvoltarii durabile , am ales o serie de indicatori care , controlati in timp , ar

putea ajuta la atingerea obiectivelor principale :

1.Bucuresti , metropola Europeana de rang 3

Pentru ca acest obiectiv sa fie atins , trebuie crescuta conectivitatea si vizibilitatea orasului pe

plan international .Un indicator evident ce trebuie crescut cu 80-100% pana in 2031 ar fi

indicatorul denumit Activitati de aeroport ,concretizat prin numarul mediu lunar de pasageri ce

utilizeaza aeroportul atat pentru sosire cat si pentru plecare in timpul unui an , care in 2010

reprezenta ~409 829 pasageri/luna . Cresterea acestui indicator ar fi posibila odata cu realizarea

noului Aeroport international de persoane si marfuri de la Adunatii-Copaceni . Daca ne gandim la

2

faptul ca transportul de marfuri si persoane pe apa este practic nul , Bucurestiul poate sa intre in

randul capitalelor riverane Dunarii odata cu realizarea portului de la 1 Decembrie . Dezvoltarea

de noi zone de activitati economice (tertiare si quaternare) in Sudul Bucurestiului , in zone cu

disponibilitate mare de teren , ar putea fi justificate apoi prin cresterea indicatorului Absolventi in

sectorul tertiar ,care in 2010 era de doar 12.8 % ,redus la jumatate in comparatie cu Parisul care

detine un procent de 27.4 % din populatie . In acest sens ,pentru ca acest indicator sa fie sustinut

intr-o continua crestere , este nevoie ca acei absolventi care intra pe piata muncii in sectorul

tertiar sa fie absorbiti in noile zone de activitiati. Aceste noi zone de activitati , localizate in poli

urbani , echilibratai relativ in sistemul urban ,avand identitati specifice , pot fi rezultatul cresterii

unui alt indicator care influenteaza ridicarea la rang de metropola 3,si anume investitiile in oras ,

care in 2010 au totalizat 13556 EUR/locuitor , Parisul absorbind o suma de 3 ori mai mare de

investitii . Pentru ca acest indicator sa fie imbunatatit , orasul trebuie sa vina cu o oferta ferma ,in

care zonele strategice libere sa fie dedicate acestor areale .

2. Calitatea crescuta a vietii si Zona metropolitana cu identitate puternica .

Deoarece toate interventiile urbansitice au rasfrangeri directe asupra populatiei ,omul fiind in

centrul atentiei tuturor acestor actiuni , este importanta o dezvoltare echilibrata si controlata a

factorilor de mediu , a mediului antropizat , a serviciilor publice de invatamant si sanatate .

In primul rand trebuie luati in calcul indicatori precum Rata natalitatii si a mortalitatii ,in 2010

mortalitatea inregistrand valori peste media celor 3 capitale de referinta, natalitatea fiind

inferioara mortalitatii ,deci evident trendul de scadere a populatiei , pentru imbunatatirea acestui

indicator sunt necesare implementarea politicilor urbane de sanatate ,mediu si economice , fiind

in acest sens implicati alti factori (la randul lor masurati prin indicatori). La fel si indicatorul

Speranta de viata , care in 2010 inregistra valori de 69,49 ani pentru populatia masculina si 76,68

ani pentru populatia feminina trebuie imbunatatit , la 75 ani/masculin si 80 ani/feminin . De acest

starea pozitiva a acestui indicator depinde gradul de poluare al zonei , gradul de dotare cu servicii

publice de sanatate , suprafata de spatii verzi publice.Pentru cresterea suprafetei de spatii verzi (

paduri) , s-a impus impadurirea a aproximativ 100 ha/an ( in zona metropolitana Bucuresti).

In ceea ce priveste starea factorilor de mediu , aerul este cel mai intens poluat. Indicatorul

Concentratii ale poluarii aerului este unul de referinta ,detaliat prin numarul de zile in an in care

standardele OMS sunt depasite ,ca o concentratie media anuala pentru SO2 , NOX ,CO, O3, SPM

, COV , rezultatele din 2010 fiind ingrijoratoare : NO2= 42.12g/mc(depasire 3 ore consecutiv) ,SO2= 9.07 g/mc, PM10= 46.37 g/mc, CO= 0.67 g/mc, O3= 32.13 g/mc (depasire 2 ore consecutiv) . Acestea vor trebui reduse cu cel putin 100 % ,pentru a ajunge la standardele celor 3

capitale de referinta . De acest lucru depinde imbunatatirea infrastructurii de transport public in

comun (Numarul total de scaune pentru transportul public in 2010 fiind de 69894, nr scaune/1000

loc: 36,28 , ceea ce indica un grad scazut de deservire a populatiei cu mijloace de transport public

.La fel si indicatorul Emisii pe cap de locuitor (exprimat prin total emisii pe cap de locuitor in

tone pe an ,in 2010 fiind inregistrate 4,6 t de CO2/cap loc .Raportat la populatia Parisului de ex.

Reprezinta o valoare mare ,ce trebuie scazuta . In strategie se vor urmari utilizarea de noi surse de

energii nepoluante(in 2010 se utilizau doar 26.9%(din care 99,75% hidro) , scaderea drastica a

folosirii automobilului personal in favoarea transportului public .

Procentul de spatii verzi din ariile construite este de doar 7 % ,( Bucurestiul fiind clasat pe locul

28 din Europa ).

Un alt indicator relevant este cel al Supraaglomerarii ,exprimat prin Procentul de locuinte care

sunt considerate a avea mai multe familii decat cele obisnuite pentru acest tip ,pentru 2010

existand urmatoarele valori : 45% din populatiei orasului traieste in zone supraaglomerate, in

timp ce peste 75% din populatia orasului traieste la bloc . Bani alocati de guvern pentru locuinte

nu satisfac cerintele pietei , raportat la intregul Bucuresti s-au cheltuit urmatoarele sume :

Program constructii locuinte sociale,Program crestere performanta energetica ,Program

consolidare cladiri multietajate incadrate in clasa I de risc seismic.TOTAL sume alocate :

3

28.500.000 LEI+36.000.000LEI+301.000.000LEI+7.355.000 LEI=372.855.000 LEI(90 milioane

EUR).

POLITICA DE VALORIFICARE SI AMELIORARE A ELEMENTELOR DE MEDIU

Politica n domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia mediului; ameliorarea calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale;

promovarea masurilor Ia nivel international privind rezolvarea problemelor mediului de

dimensiuni locale si genionale priviind gestionarea corecta a terenurilor libere, utilzarea de

energii regenerabile prietenoase cu mediul inconjurator, att pentru activiti economice, ct i pentru un transport public efficient i rapid nspre periferii [aici putem include i staia de prelucrare a deseurilor, in vederea reciclarii sau obtinerii de energie curata si dezvoltarea

mijloacelor de transport in comun durabile si nepoluante];cresterea indicelui de suprafata

verde/loc. de la 18 mp/loc. la 30 mp/loc., prin paduri in jurul centurii, reintregirea centurii verde-

galbena n jurul Bucuretiului si atentia sporita asupra luciului de apa prin amenajarea Dambovitei;depoluarea cursurilor de ap i retehnologizarea i reindustrializarea a zonelor de activitati intrate n declin i care polueaz mediul.

Indici si indicatori de dezvoltare ai zonei

Indici si indicatori pe diferite paliere:

Locuire:

Locuire individuala- 45-50mp/loc.

Locuire colectiva- 25-30mp/loc.

Numar de locuitori cel mult 800000loc

3000 mp de locuinte termoizolate /luna Echipamente si servicii publice:

Educatie- 5mp/loc

Sanatate-6mp/loc

Administratie publica-2mp/loc

Cultura-4mp/loc

Comert/servicii-functiuni aferente locuiirii-15mp/loc Zone de activitati productive:

Sere

Centru logistic

Zona de transfer

Zona comerciala

Zona de depozite

Zona productie Spatii plantate:

30mp/loc

100 ha de parcuri publice,gradini,fasii verzi /an

200 ha impaduriri/an

Agrement si odihna-5mp/loc Circulatii si transporturi:

Reabilitare Drumuri nationale 10 km la 2 ani

construire traseu tramvai urban(Bulevardul Forturilor) 5 km/an

Trasee noi de transport public-3km/an

4

Grad scazut de motorizare-de la 450-500 la 250-400

2km/luna piste pentru biciclisti Gospodarire comunala:

1km/luna de retele edilitare

302.4 kg/loc/an de deseuri reciclate -40% deseuri menajere simple ,10% deseuri provenite din epurarea apelor si 50% deseuri mixte(menajere si industriale)

deseuri solide-1.2kg/loc/zi Rata reciclarii a deseurilor de:hartie,sticla,aluminiu a fost de 3,4 % , de 10 ori sub media Parisului

. Deseuri generate raportate la cap de locuitor:deseuri industriale,deseuri toxice,deseuri

radioactive au fost de 170 kg/loc , ceea ce raportat la populatia totala reprezinta o cantitate

enorma .

Se doreste revitalizarea si restructurarea tesutului urban existent cu pastrarea a minim 70

% din fondul cladit existent si imbunatatirea calitatii locuirii (prin asigurarea necesarului de spatii

verzi : de 30mp/loc spatii verzi de folosinta generala la care se mai adauga 0,2 mp pentru

terenurile de joaca pentru copii. ).Sunt incurajate operatiuni de alipire a loturilor si reparcelare

pentru o valorificare cat mai eficienta a tesutului existent. Se doreste configurarea unei zone

reprezentative , cu o ambianta placuta, care sa isi valorifice potentialul.

Sistemul de circulatie propus va valorifica circulatiile existente ,care vor fi pastrate in

proportie de minim 40%. Se va realiza o ierarhizare clara a sistemului de circulatii si prin

amenajarile propuse se vor incuraja deplasarile blande ( mersul pe bicicleta, mersul pe jos, etc) si folosirea transportului in comun. Astfel, vor fi propuse circuite destinate deplasarilor pe

bicicleta care sa fie relationate cu sistemul spatiilor verzi si cel al spatiilor publice. Vor fi create

trasee pietonale care sa valorifice noile spatii verzi ( in conformitate cu indicatorii si indicii oferiti

prin tema). Importanta arterelor principale de circulatie se va evidentia prin modul de configurare

a spatiilor adiacente acestora fronturile stradale si regimul de construire precum si inaltimea

maxima.

In ceea ce priveste imaginea urbana, se va tine cont de scara umana, de modul in care

spatiile proiectate sunt percepute de catre utilizatorii acestora. Se va realiza o trecere subtila si o

relationare intre fondul cladit existent si noile interventii in ceea ce priveste tipologia cladirilor si

modul de tratare a acestora , precum si inaltimea maxima admisa.

Viziune

Zona studiata , situata in partea sud a Zonei Metropolitane Bucuresti reprezinta principala poarta

de acces in Bucuresti , avand o conectivitate internationala sporita datorita infrastructurilor de

transport majore , fiind dezvoltata la intersectia traseelor coridoarelor paneuropene IV si IX ,

ce fac legatura dintre V si N Europei cu S continentului. . La nivel transcontinental ,datorita

racordarii capitalei la culoarul VII paneuropean prin canalul navigabil de pe Arges , denumit

Dunare Bucuresti , prin intermediul portului de la 1 Decembrie cat si prin realizarea unui nou aeroport international de persoane si marfuri in S ,la Adunatii Copaceni , in apropierea

autostrazii Bucuresti- Giurgiu , Zona Metropolitana Bucuresti capata o valenta de releu transcontinental , punte de legatura intre Europa si Asia printr-o mobilitate crescuta , prin gestionarea eficienta a fluxurilor umane si de marfuri,a exploatarii capitalurilor financiare si

culturale constituite in noii poli urbani .Dezvoltarea bazata pe exploatarea inteligenta a

resurselor de teren , a potentialului natural si uman tinand cont de principiile dezvoltarii durabile

ii confera metropolei atractivitatea si multifunctionalitatea care o plaseaza in topul metropolelor

de categoria 3.

Principalele intrari in Bucuresti (S si V ) sunt intens urbanizate ,fiind marcate de cei doi poli

urbani principali (la Chiajna si Adunatii Copaceni).

5

Amplasarea aeroportului international in vecinatatea portului de pe canalul navigabil Dunare-

Bucuresti a favorizat formarea unui nod intermodal la intersectia autostrazii de centura cu

autostrada Bucuresti-Giurgiu , datorita multimodalitatii de transport de ( rutiera, navala, feroviara

,aeriana ) . In aceasta zona noul pol urban ( format din nodul intermodal , terminal de transfer

container, zone de activitati precum platforme logistice , hoteluri , parc de afaceri in care s-au

localizat companii multinationale , spatii expozitionale ) intareste directia de dezvoltare a

capitalei inspre S , autostrada devenind un vector de dezvoltare in acest sens.

Al doilea pol urban principal intareste directia de dezvoltare a metropolei catre V , fiind dezvoltat

la intersectia centurii de autostrada cu Autostrada Bucuresti-Pitesti , predominand zonele de

productie industriala , parcurile comerciale ( hipermarketuri) ,parcuri logistice. Reindustrializarea

este realizata intens in relatie cu specificul zonei si cu bazinele de locuit din vecintate (cartierul

Drumul Taberei) .

Exista un echilibru intre partea de nord si cea de sud a capitalei ,mobilitatea fiind crescuta

datorita extinderii retelei de metrou regional inspre periferii,transportul public rapid si eficient

utilizand in mare parte infrastructura feroviara existenta .

Identitate urbana este intarita prin itinerariul forturilor, elemente de patrimoniu arhitectural de

importanta mondiala, valorificate prin refunctionalizare pe modelul centurii de fortificatii de la

Amsterdam, redate publicului prin spatii dedicate culturii(muzeu, cinemateca,spatii

expozitionale,..), loisir .Soseaua de centura devine un bulevard urban ,in care elementul vegetal

predomina construitului.Valea Argesului este dedicata activitatilor de agrement(turism,

hipodrom, zone vezi impadurite cu loisir) . Potentialul turistic este marcat de itinerariul

forturilor, fiind valorificata vecinatatea fata de Zona naturala protejata de la Comana sau Padurea

sit natura 2000 de la Bolintin Vale. Zona lacului Mihailesti este caracterizata de spatii pentru

activitati sportive si recreere(Centru olimpic sportiv, hipodrom, spatii de recreere).La Dumitrana

sunt captate ape cu proprietati curative din izvoare geotermale de mare adancime ,fiind

valorificate in cadrul unui complex SPA.. Un loc generator de vizitatori este circuitul de curse ,tip

Formula 1,FIA, loc de interes international; fiind realizat in vecinatatea aeroportului , la S de

Arges , in relatie cu zona turistica si de agrement.

Un pol educational si de cercetare apare firesc la Magurele , fiind favorizat si de disponibilitatea

de teren precum si de proximitatea fata de aeroport ,fiind dezvoltate in special tehnologiile de

varf.Tot aici exista un spital metropolitan in relatie cu o baza de cercetare internationala in

domeniul sanatatii , campusuri universitare ,etc .

Alimentarea energetica locala este sustinuta de dezvoltarea parcurilor solare in vecinatatea

zonelor agricole , venind in ajutorul hidrocentralei de la Mihailesti-pe Arges.

Centura verde-galbena este concretizata in lungul Vaii Argesului si a Ciorogarlei aducand un

aport asupra calitatii vietii in Capitala ( calitate a areului imbunatatita , aprovizionare rapida cu

produse alimentare a Capitalei ).

Exita o legatura foarte buna intre aeroport si oras prin noua autostrada. Calea ferata vine in

sprijinul retelei de metrou si irigand zonele traversate din capitala pana inspre periferii.

In ceea ce priveste transportul public, reteaua de metrou conecteaza Capitala cu zonele periferice

printr-un metrou de suprafata,soseaua de centura capatand un caracter de bulevard urban, existand

patrunderi masive ale elementului vegetal inspre zonele de locuit ale Bucurestiului.

Elementele de potential natural sunt intens valorificate in vederea functionarii corecte a

organismului urban, aceasta realizandu-se printr-un sistem de spatii verzi publice si paduri,

concretizate prin inchegarea centurii verzi.

De asemenea sunt prezente spatii libere protejate care constituie o rezerva insemnata de teren.

Acesta se afla in relatie cu sistemul de spatii verzi ,conducand la o flexibilitate si adaptabilitate in

timp a organismului urban.

Echilibrul social este marcat de mixitatea functionala(educationala, culturala, locuita de calitate,

zone de activitati ce ofera locuri de munca). Populatia localizata in zona numara aproximativ

600.000 locuitori, fiind o populatie intinerita , in crestere, datorita calitatii vieti ridicate ,

6

exprimate prin zone verzi multiple pentru recreere , zone de locuit atractive ,dotari aferente

locuirii ,mixtitate functionala caracterizata printr-o mare oferta a locurilor de munca, transport

public in comun rapid .

Pentru ca a devenit o zona atractiva datorita numarului de locuri de munca atractive,in zona s-au

localizat romani repatriati din Italia si Spania, bulgari (in special in domeniul productiei-

serviciilor ) , expatii ( localizati datorita prezentei de companii multinationale).Cele 50000 de mii

de locuinte sunt distribuite echilibrat ,avand o densitate scazuta , dezvoltate in special in jurul

zonelor verzi . Orasele Domnesti ,Mihailesti ,Bragadiru ,Magurele sunt consolidate , cooperand

pe diverse domenii (turism, agricultura, gestionarea resurselor naturale,transport).

Dezvoltarea necontrolata a localitatilor a fost stopata si inlocuita cu o dezvoltare sectorial-

concentrica. Bulevardele radial-concentrice din Bucuresti sunt prevazute cu piste de

biciclisti,accentuand si mai mult grija fata de mediul inconjurator.

Potentialul agricol al zonelor fertile a fost valorificat prin dezvoltarea fermelor si unitatilor de

procesare a produselor agricole(productie). Terenul este irigat printr-un sistem de irigare bine pus

la punct si care isi are ca sursa principla raul Arges.

Misiune

Pentru a ajunge la stadiul de dezvoltare descris in viziune, in sit se va interveni prin urmatoarele

actiuni:

La nivelul infrastructurilor de transport majore , d.p.v rutier prioritara va fi construirea

autostrazii de centura a Bucurestiului , interventie urbanistica majora ce va fi finantata din

instrumentele structurale UE , prin accesarea Fondului de Coeziune (FC ) si a Fondului European

de Dezvoltare Regionala (FEDR) , prin intermediul Programului Operational Sectorial Transport

pana in anul 2013. In urmatoarea perioada de programare 2013-2020 vor fi accesate fonduri

pentru realizarea autostrazii Bucuresti-Giurgiu .Scopul acestor interventii il reprezinta cresterea

accesibilitatii a Capitalei si reducerea poluarii in zonele de locuit tranzitate de traficul greu .

In dezvoltarea Bucurestiului,sublinierea importantei fluviului Dunarea ca si coridor de legatura

intre statele riverane Dunarii din Europa si Marea Neagra reprezinta o prioritate strategica,fiind

concretizata prin terminarea lucrarilor de constructie ale canalului navigabil Dunare-Bucuresti de

pe Arges .Prin finalizarea acestei lucrari va creste conectivitatea capitalei in materie de

transporturi, energie si telecomunicatii. Astfel vor fi reluate lucrarile la canal ( realizat in

proportie de 70 % ) , se vor realiza microhidrocentrale pentru producerea energieie electrice.

Portul de la 1 Decembrie va fi realizat in parteneriat public-privat , va fi prevazut cu un terminal

de transfer containere ,iar in N ,la intersectia autostrazii Bucuresti-Giurgiu cu autostrada de

centura vor fi realizate platforme logistice de importanta regionala.

Dupa realizarea autostrazilor ,la intersectia acestora se vor contura cei doi poli

principali.Sistemul multimodal de transporturi va fi inchegat prin realizarea aeroportului

international de la Adunatii Copaceni ,pe malul sudic al Argesului , in vecinatatea portului si a

autostrazii spre Giurgiu ,existand si o extensie regionala a retelei de metrou , pentru a facilita

legatura rapida dintre centrul orasului cu portul/aeroportul.Acest nod intermodal , de importanta

regionala va solicita munca a aprox. 30.000 de persoane.Prezenta aeroportului reclama si aparitia

unor functiuni complementare supramunicipale ,precum centre de afaceri sedii de companii multinationale,hoteluri ,spatii expozitionale , concentrate in lungul autostrazii Bucuresti Giurgiu si a penetratiei acesteia in oras , cu scopul de a ridica statutul zonei la cel de releu transcontinental dar si pentru a sublinia axa de dezvoltare fireasca N-S. Al doilea pol este constituit pe autostrada A1, intersectie cu autostrada de centura, predominand

parcurile de activitati( parcuri industriale, comerciale, platforme logistice), parcuri ce sunt

realizate in parteneriat public-privat ,terenul fiind concesionat de catre municipalitate ,capitalul

investit fiind cel din fonduri private.Se reindustrializeaza zonele intrate in declin din cartierul

7

Militari , urmarindu-se investitia in tehnologii inalte si nepoluante, si competitivitatea produselor

pe diversele piete de desfacere.

Actuala Sosea de centura se va transforma treptat intr-un bulevard urban Bulevardul Forturilor sau Centura de fortificatie, bordata de functiuni de locuire, comert si culturale-loisir prin

refunctionalizarea constructiilor militare forturi ,si realizarea unor spatii verzi/ paduri de protectie.Acest bulevard va intari identitatea urbana.In interiorul centurii , Bucurestiul se dezvolta

sectorial , radial-concentric , concretizat prin inchiderea inelelor de circulatie .Se vor realiza

50.000 de locuinte in total, 2500 locuinte pe an(atat in interiorul Bucurestiului cat si in orasele

consolidate: Domnesti, Bragadiru, Magurele, Mihailesti). Concomintent cu acestea apar si

dotarile aferente locuirii(educatie, sanatate). Locuintele sunt atat de standard ridicat, cat si

locuinte sociale(ex. locuinte covor) , densitatea locuirii fiind mai scazuta fata de zona centrala. .

Populatia tinta este reprezentata de tineri cu o educatie superioara si medie, cetateni romani

repatriati din S Europei , persoane ce au migrat in Bucuruesti odata cu relocarea activitatilor

economice , IT si de cercetare in zona.

Populatia activa este de aproximativ 300.000 de persoane, din care 20-30% isi desfasoara

activitatea in zona, restul procentajului lucreaza in municipiul Bucuresti Acest numar justifica si

extensia retelei de metrou inspre periferii , utilizand in mare parte reteaua feroviara existenta .

Transportul in comun se va realiza prin extinderea retelei de metrou inspre periferii (incepand cu

liniile spre Bolintin Vale si Aeroportul Adunatii Copaceni) ,urmand extensiile spre Domnesti si Mihailesti. Realizarea unei linii de metrou circulare ,utilizant actuala infrastructura feroviara de

pe centura va fi posibila in primii 10 ani ai acestei strategii.

Autostrazile vor avea zone impadurite ,de protectie de 100-200 de m, la fel si Bulevardul

forturilor va fi masiv plantat , vor fi impadurite zonele de protectie ale forturilor cat si dintii verzi vor fi amenajati in scopul de a limita extinderile necontrolate ale zonelor de locuit din

intravilanul Bucurestiului,cat si pentru a creste calitatea vietii in oras.

Intre cei 2 poli urbani principali dezvoltati in lungul autostrazilor se va continua pe o urbanizare

mai relaxata, se va pune accentul pe reimpaduriri si reconfigurarea centurii verde-galbena de pe

valea raului Arges. Vor fi valorificate terenurile cu sol fertil, parcelele fiind comasate in vederea

practicarii unei agriculturi performante. Vor fi dezvoltate ferme si unitati de procesare a

produselor agricole in vederea aprovizionarii rapide a capitalei.In acest sens , orasele Domnesti

,Bragadiru ,Magurele ,Mihailesti cat si comunele invecinate vor coopera pe orizontala in

domeniul gesionarii agriculturii , a resurselor de apa , agro-turism si transport public.

In lungul raului Ciorogarla se vor dezvolta spatii de recreere pornind din zona parcului Bragadiru.

Aceste activitati se intalnesc si in lungul acumularii Mihailesti, unde in zona se va construi un

Complex sportiv olimpic si un hipodrom pentru a gazdui competitii internationale.Dezvoltarea

turismului va valorifica prezenta elementelor naturale valoroase oglinda de apa (cu fond piscicol

bogat) , zona padurilor pentru agrement. Se vor realiza unitati de cazare pentru a sustine un grad

de ocupare de 50,000 de turisti in sezonul de vara. In satul Dumitrana se valorifica elementul

natural -izvorul de ape geotermale, generand constructia unei baze de tratament SPA. Intre orasul

Mihailesti si aeroport se va dezvolta un circuit international de curse motorizate pentru competitii

, cu dotari aferente acestuia, construit pentru o capacitate de 60.000 de persoane.Se vor construi

unitati de cazare in vecinatatea aeroportului si a circuitului auto pentru a asigura o capacitate de

100.000 de locuri , numar justificat de mobilitatea si atractivitatea crescuta a Bucurestiului.

In zona Magurele se va construi un spital metropolitan international in relatie cu o baza de

cercetare internationala in domeniul sanatatii , campusuri universitare ,etc .

In jurul dintilor verzi se vor construi spatii destinate sectorului tertiar si cuaternar spatii de birouri , spatii comerciale , constituite in nuclee pe modelul dezvoltarii policentrice , avand

avantajul de a fi in proximitatea zonelor rezidentiale , cat si in vecinatatea bulevardelor radiale .

Bulevardele vor avea piste de biciclisti , obiecivele de interes turistic vor fi accesibile printr-o

retea de piste de biciclisti.

8

9

10