n plan central n1749 unificarea administrrii Austriei i Boemiei prin intermediul unui comitet (Direktorium).Kaunitz a desprit din nou finanele i comerul de Direktorium, care acum rspundea doar de administrarea provinciilor Austria i Boemia a revigorat Consiliul de Stat mrindu-i eficiena n controlul sistemului de guvernare. n plan local nfiinate comitete de funcionari civili cunoscute ca Reprsantationen (adunri reprezentative).Aceste reforme au ntmpinat o rezisten nverunat din partea dietelor locale care i vedeau rolul din ce n ce mai subminat. Reforma armatei: Sistemul de recrutare a fost luat din minile Dietelor i ncredinat funcionarilor oficiali locali; S-a introdus recrutarea sistematic bazat pe sistemul cantonal prusac, ceea ce a creat posibilitatea unei creteri gradate a numrului de soldai; S-au editat noi manuale de instrucie i tactic militar, a fost dezvoltat o nou artilerie; Prin introducerea reformelor s-au conferit armatelor o mai mare coeziune i a uurat munca comandanilor; Au fost nfiiate dou academii militare, una pentru cadei i una pentru ingineri cu scopul mbuntirii calitii ofierilor. SCOLARA Prin ,,Ratio educationis s-au pus bazele nvmntului secularizat de stat pe tot cuprinsul monarhiei Habsburgice. Latina pierdea din importan n favoarea germanei, matematicii, geografiei i istoriei. Studiile durau 5 ani. Reformele n privina educaiei s-au extins i asupra oamenilor de rnd. nfiiarea unui minister al educaiei indic prioritatea acordat de Maria Tereza acestui domeniu. S-a creat la ar coli primare, unde predearea se fcea n limbile naionale. S-a ncercat i o reformare a cerinelor profesionale pentru profesorii Universitii, controlat anterior de iezuii. Teologia i-a pierdut poziia dominant i a fost nlocuit de materii mai autile unei cariere n administraie - legislaie, contabilitate i politic. Pentru prima dat i cei ce nu erau catolici puteau frecventa Universitatea