Tereza Sinigalia - Biserica Balinesti.pdf

8/16/2019 Tereza Sinigalia - Biserica Balinesti.pdf

1/16

Decora&ia exterioar# a bisericii

Sf. Nicolae din B#lineti (I)

Tereza Sinigalia

Fiecare nou abordare a bisericii ctitorite de logof tul Ioan Tutu în preajma caselor sale din satul Bline$ti î$i propune s rezolve cel pu#in o problem, dar, în mod ciudat parc, în acela$i timp, apare o alta, nou cutotul sau numai cu fa#ete ne$tiute sau puse în lumin de o împrejurare

oarecare [Fig. 1].Împrejurarea pe care o invoc aici este restaurarea unei pr #i dindecora#ia pictat exterioar , iar problema sau mai precis problemele ridicate – este drept, nu noi în totaliate, pot fi analizate în alt lumin.

Cu 12 ani în urm, atunci când lucr rile de restaurare a ansamblului pictat de la Bline$ti nu erau întrevzute nici mcar ca o posibilitateapropiat1, cercettorul Dumitru Nstase a reanalizat - într-un demers voitîndr zne#, cu o mare încrctur speculativ2 - o serie de aspecte legate de biseric: datarea edificiului $i a picturii sale interioare $i exterioare $i, înacest context, repunerea chestiunii – ce prea în lumea $tiin#ific deja un bun câ$tigat pentru istoria de art din România – a momentului apari#iei picturii murale exterioare în Moldova3. Spre deosebire de Sorin Ulea, care astabilit ca moment de început pentru fenomenul picturii murale exterioareansamblul bisericii Sf. Gheorghe din Hârlu, prin care, în 1530, dinini#iativa direct a domnitorului Petru Rare$, se inaugura modalitatea de a

1

Propunerea de restaurare a bisericii Sf. Nicolae din satul Bline$ti a venit din partea Universit#ii Keyo din Tokyo, prin profesorul Riichi Myiake, în anul 2002. Înimplementarea proiectului – care a primit acordul Ministerului Culturii $i Cultelor, institu#iecare, dup sistarea finan#rii japoneze continu s suporte prin Planul Na#ional de restaurarelucr rile la monument – s-au implicat speciali$ti din România: arheologi, pictorirestauratori, istorici de art, arhitec#i, ingineri, ca $i un numr de studen#i de laUniversitatea Keyo, veni#i pentru practic.

2 Dumitru Nstase, Biserica din B!line $ti $i pictura ei exterioar !, în „Studii $icercetri de istoria artei. Seria Art Plastic” Bucure$ti, t. 43, 1996, p. 3-18.

3 Sorin Ulea, Originea $i semnifica ia ideologic! a picturii exterioare

moldovene $ti (I), în „Studii $i cercetri de istoria artei. Seria Art Plastic”, Bucure$ti, anulX, 1963, nr. 1, p. 57-92 $i partea II, t. 19, 1972, nr. 1, p. 37-53 ; Idem, La peintureextérieure moldave: où, quand et comment est-elle apparue?, în „Revue Roumained’Histoire”, t. XXIII, 1984, nr. 4, p. 285-311.

579


2/16

Tereza Sinigalia

decora integral fa#adele cu picturi ordonate dup un program iconograficunitar, purttor al unui mesaj unic axat pe conceptul luptei antiotomane dusede Moldova, pus sub protec#ia a divinit#ii $i a Maicii Domnului în

particular. Timp de mai bine de 30 de ani, numai rar a fost pus sub semnulîntrebrii aceast datare $i cronologia stabilit de Sorin Ulea4 $i au existat $ivoci ferme care au introdus dubii în descifrarea mesajul unic, eminamente politic al acestei picturi5. Dumitru Nstase accept semnifica#ia atribuit deSorin Ulea ansamblurilor murale exterioare, dar î$i conduce demonstra#iactre încheierea - la care ajunsese $i anterior - conform creia momentul deînceput al fenomenului trebuie coborât cu apropae trei decenii, la sfâr $ituldomniei lui 'tefan cel Mare6.

Ceea ce doresc s detaliez aici nu este o reluare a acestei probleme în

încercarea de a propune eventual o nou interpretare, ci un demers mult maisimplu, facilitat de recentele lucr ri de restaurare: descifrarea detaliilor programului decorativ al bisericii, atât cât fragmentele pstrate o permit, cucele dou faze ale sale, preponderent arhitectonic-decorativ în prima $i,într-o a doua parte a lucr rii, figurativ cu o iconografie specific.

În mod cert, biserica a fost pictat în întregime la exterior. Ceea nu$tim este îns perioada în care acest pictur s-a degradat în msura în care pe zone foarte mari, ea a czut sau mcar s-a desprins amenin#ând cu

cderea.Prima imagine modern a bisericii, un desen al arhitectului francez

André Lecomte du Nouÿ, restauratorul atât de controversat al unormonumente de prim rang din România, desen pstrat în arhiva Universit#iide Arhitectur $i Urbanism „Ion Mincu” din Bucure$ti, în unul dintre

4 Dumitru Nstase, Ideea imperial ! în )!rile Române. Geneza $i evolu ia ei înraport cu vechea art ! româneasc! (secolele XIV-XVI), „Fondation Européenne Dragan”, 9,

Atena, 1972, p. 8-9 $i n. 13; idem, L’heritage impérial byzantin dans l’art et l’histore des Pays Roumains, Milano, 1976; Ion Solcanu, Datarea ansamblului de pictur ! de la biserica Arbure. II – Pictura exterioar !. Începuturile picturii exterioare din Moldova, în „AnuarulInstitutului de Arheologie $i Istorie «A.D. Xenopol»”, Ia$i, XVIII, 1981, p. 167.181.

5 Vasile Dr gu# este primul cercettor care a introdus nuan#ri semnificative îninterpretarea mesajului acestei picturi, acordând o pondere însemnat $i componenteireac#iei antiprotestante a societ#ii moldovene la vârfurile ei, la scurt vreme dup apari#iatezelor lui Luther, care începeau deja s fie receptate în zonele din jur (în De nouveau surles peintures extérieures de Moldavie. Considérations historiques et iconographiques, în„Revue Roumaine d’Histoire”, t. XXIII, 1984, nr. 1/2, p. 49-84). Mai recent, Sorin

Dumitrescu, plecând de la prezen#a pe fa#a de vest a bisericii mnstirii Vorone# a Judec! iide Apoi, confer ansamblurilor pictate exterioare din Moldova o semnifica#ie exclusiveschatologic (Chivotele lui Petru Rare $ $i modelul lor ceresc, Bucure$ti, 2001).

6 Dumitru Nstase, op. cit ., p. 17.

580


3/16

Decora ia exterioar ! a bisericii Sf. Nicolae din B!line $ti (I)

caietele cu schi#e - realizate de autor în timpul peregrinrilor sale prin #ar destinate s îl familiarizeze cu via#a României $i cu monumentele sale7 [Fig.2]. Niciun cercettor nu a comentat aceast imgine, dup câte $tim nedatat,

dar aproape sigur realizat în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, careeste plin de interes. Biserica - cu o volumetrie sugestiv, care este astzi în parte anihilat de o refacere inabil a acoperi$urilor corpului su $i aturnului-clopotni# - este vzut dinspre vest. Cele trei laturi ale pronaosului poligonal sunt acoperite cu tencuial, singurele suprafe#e pe care estesugerat lipsa acesteia sunt zona de sub corni$ a laturii de sud-vest $i o por #iune de pe cea de nord-vest, în partea superioar , la jonc#iunea cu laturavestic. Pe latura de nord-vest par a mai exista degradri, dar tot aici autorulmarcheaz un fel de registre, care, în mod clar reproduc structura obi$nuit a

compozi#iei din partea dreapt a lui Christos-Judector din Judecata de Apoi. În ccea ce prive$te turnul, pe latura sa de vest, sub corni$a puternic profilat, arhitectul a desenat patru rânduri de discuri sml#uite, în zonagolurilor marcheaz o suprafa# tencuit, tot tencuit fiind $i suprafa#azidurilor din registrul inferior, doar la dreapta arcadei pstrându-se treirânduri de discuri. Întreaga latur de sud este acoperit cu tencuial, aceastalipsind numai pe zona de sub corni$ corespunzând registrului de discuri,care, datorit perspectivei, cred, nu a mai fost figurat. Recunoscutele calit#i

de observator $i de desenator ale lui Lecomte sunt chez$ia pentruveridicitatea acestei imagini-document.

În 1910, biserica a atras aten#ia Comisiunii Monumentelor Istorice,care, prin doi dintre membrii serviciilor sale, arhitectul Nicolae-GhikaBude$ti $i Alexandru Lapedatu, au cercetat monumentul $i au publicat în„Buletinul Comisiunii” descrieri detaliate ale acestuia, înso#ite de fotografiiconcludente8. Înc în 1904, un arhitect, Theodor Ciocoiu, propunea un proiect de restaurare, prin care se renun#a total la toate zonele tencuite $i

purtând urme de pictur mural. Releveele acestuia au fost folosite înarticolul lui Ghika- Bude$ti. Trei dintre fotografiile acestuia ne intereseaz aici. Prima [Fig. 3] reprezint fa#ada de sud $i latura de sud-vest a pronaosului, indicând suprafe#e mari de tencuial $i urme de pictur atât la

7 Grigore Ionescu, Sur les débuts des travaux de restauration des monumentshistoriques en Roumanie et l’activité de l’architecte français André Lecomte du Nouÿen cedomaine, în „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux Arts”, t. XVII, 1980, p.

120-124, fig. 48.

8 Nicolae Ghika-Bude$ti, Biserica Logof !tului T !utu din B!line $ti, în „BuletinulComisiunii Monumentelor Istorice”, anul IV, 1911, p. 200-210; Alexandru Lapedatu,

Inscrip iile bisericii din B!line $ti, în aceea$i publica#ie, p. 212-216.

581


4/16

Tereza Sinigalia

nivelul bisericii cât $i pe turn. Cea de a doua [Fig. 4] este o vedere a pridvorului de la parterul turnului-clopotni# $i a unei por #iuni din latura desud a bisericii. Dou fapte sunt de luat în seam aici: 1. Pe tencuiala pictat

mai mult se ghice$te un tip de caroiaj corespunzând unor scene, iar sub pisanie se deslu$esc bine aureolele a trei personaje; 2. În vederea a$terneriistratului de pictur , firidele scunde din zona median a corpului bisericii aufost astupate, dar cele dou, din vecintatea turnului fuseser redescoperite,ca $i o suprafa# acoperit cu discuri ceramice, aflat între firide $i corni$.A treia imagine [Fig. 5] este o vedere dinspre est a bisericii, care pstramult mai multe suprafe#e tencuite – probabil $i cu urme de pictur – decâtexistau în momentul începerii restaur rii actuale.

În 1930, un alt francez, Paul Henry, a dat o descriere a decora#iei

exterioare a bisericii, ca $i o sumar în$iruire a picturilor pstrate pe fa#adelede sud $i de vest ale acesteia: „La Bline$ti îns, tencuiala acoperit cufresce, de altfel complet $terse, care dateaz, dup cum credem, de pevremea lui Petru Rare$, este foarte degradat, pe alocuri $i las s se vad construc#ia zidului. [...] Întocmai ca $i în partea de sus a zidurilor, deasupra$irurilor de mici arcaturi, unde pictura, ascunzând cr mida sortit ini#ial s r mân aparent, a respectat cel pu#in forma, tencuiala czând, a descoperitun splendid $ir de discuri ceramice sml#uite, dispuse pe trei rânduri, ca cele

pe care le-am men#ionat la bisericile de tip Dorohoi [...], care turn[clopotni#a] comport de altfel, a$a cum se poate vedea, în locurile în care aczut tencuiala, un aparat de cr mid $i discuri destinate a r mâneaaparente, în vreme ce, a$a dup cum am mai spus, pictura interioar dateaz din vremea lui Petru Rare$”9. Iar în alt parte: „Decora#ia bisericii dinBline$ti, foarte degradat, ne îngduie s recunoa$tem, pe zidul meridional,un Imn Acatist $i un Asediu al Constantinopolului, iar pe peretele de vest s deslu$im câteva resturi dintr-o Judecat ! de Apoi”10. Paul Henry, care a

cercetat biserica probabil în 1924 sau în 1925, înaintea demar rii lucr rilorde restaurare care au avut ca efect înlturarea tuturor tencuielilor pictate de pe fa#ada de sud $i de pe laturile de vest $i nord-vest ale pronaosului, ofer $iel trei fotografii. 1. Una [Fig. 6] identic celei publicate de Ghika-Bude$ti,ca unghi $i ca aspect, singura deosebire constând în prezen#a unor schele

9 Paul Henry, Les églises de la Moldavie du Nord dès origines jusqu’à la fin du XVIe siècle. Architecture et peintures. Contribution à l’étude de la civilisation Moldave, 2

volume (text, ilustra#ii), Paris, 1930, tradus în române$te sub titlul Monumentele din Moldova de Nord, de la origini pân! la sfâr $itul secolului al XVI-lea. Contribu ii la studiulciviliza iei moldave, Bucure$ti, 1984. Citaul la p. 128 din edi#ia româneasc.

10 Ibidem, p. 213.

582


5/16


care înconjoar parterul pridvorului; 2. O imagine a laturii sud-vest a pronaosului [Fig. 7], pe care se deslu$e$te destul de bine treimea din Judecata de Apoi în care apare partea din compozi#ie de la stânga lui

Christos-Judec!tor : Apostolii din Tribunalul ceresc, Neamurilenecredincioase aduse la Judecat ! , Îngerii din Învierea Mor ilor, Iadul(par #ial), dar $i zona superioar de pe latura vestic, în care sunt figurate personaje ce poart aureole în relief, posibil Îngeri; 3. O por #iune din zonasuperioar a fa#adei de sud [Fig. 8], rezervat registrului format din trei$iruri de discuri ceramice sml#uite, decorate cu motive în relief, dar pstrând $i urme din tencuiala pictat.

Am amintit deja restaurarea pentru care se alocau fonduri începânddin 1925, dar al crei dosar nu se afl în arhiva Comisiunii Monumentelor

Istorice. În conformitate cu filosofia restaur rilor din prima jumtate asecolului al XIX-lea, care sus#inea punerea în valoare a expresivit#iimaterialelor originare de construc#ie, de pe fa#adele bisericii au fostîndeprtate toate fragmentele de mortar care fuseser acoperite cu pictur $icare fie c amenun#au s se desprind, fie c pe ele pictura era foarte $tears $i au fost considerate nerelevante. Astfel, pe întreaga fa#ad de sud a fost pus în valoare structura constructiv a zidriei, realizat din piatr decarier , a crei suprafa# este întrerupt pe verical de dou registre de

cr mizi, lsate aparente, introduse de constructori pentru egalizareastructurii $i evitarea tasrilor: unul între plcile oblice ale soclului proeminet$i brâul de piatr care încinge biserica la partea inferioar , cellalt în dreptul bazei ferestrelor [Fig. 9]. Zona de la nivelul firidelor mediane pân lacorni$ a fost construit din cr mid, iar ultimul registru, deasupraocni#elor, este ocupat de trei $iruri de discuri ceramice sml#uite, colorate înnuan#e diferite de verde, cafeniu $i galben, decorate cu motive heraldice(Stema Moldovei, Leul rampant), fiin#e fantastice (Melusina, Mandricora),

geometric-solare [Fig. 10]. În timpanele dintre ocni#e, respectiv dintrefiridele mediane, au fost implanatate, de asemenea, discuri policrome.Acela$i tip de decor ceramic s-a pstrat par #ial liber, par #ial acoperit cutencuiala-suport a picturii murale din partea superioar a absidei [Fig. 11].Discurile ceramice decorau $i anumite suprafe#e ale turnului [Fig. 1].

Desfacerea tencuielilor-suport ale picturii de pe fa#ada de sud, de pecea de nord $i de pe dou laturi de pe cea de vest a pus în lumin $i odecora#ie de alt tip, dar tot cu discuri: piese independente, implantate înstructura zidriei de piatr , deta$ate pe un câmp alb de tencuial, care aumarcate, de un cerc ro$u, iar în continuarea diagonalelor majore, prin bra#eleunei cruci grece$ti trasate cu aceea$i culoare [Fig. 12].

583


6/16

Tereza Sinigalia

Detaliul nu este lipsit de semnifica#ie, întrucât pune în discu#ieaspectul integral al fa#adelor bisericilor din vremea lui 'tefan cel Mare,structura adus la lumin la Bline$ti regsindu-se - acolo unde s-au

decapat tencuieli pictate sau nu - practic la majoritatea lca$urilor îndiscu#ie. Întrebarea este: erau aceste fa#ade tencuite integral sau nu?R spunsul nu este u$or de dat, întrucât nici un monument nu pstreaz paramentul în forma sa originar . Nici mcar biserica de la Bline$ti. Ceeace se poate afirma îns despre aceasta este indubitabil faptul c ea pstreaz cel mai bine o mare parte din aceast decora#ie exterioar „primar ”. Maimerit subliniat un aspect, amintit în treact $i de Dumitru Nstase11, $ianume acoperirea $irului de cr mizi orizontale dintre cele trei rânduri dediscuri de pe fa#ada de sud cu o tencuial colorat alb-glbuie, pe care a fost

trasat cu negru un decor fin de forma unei ghirlande discontinue [Fig. 13].Ceea ce nu a remarcat istoricul citat este faptul c zona extrem dinspre est,din dreptul firidelor mediane - corespunzând de fapt muchiilor pere#ilorrealizate din blocuri de piatr f #uit $i par #ial zonei construite din cr mid dintre intrica#iile blocurilor - a fost acoperit unitar cu un strat de tencuial pictat cu o culoare ro$u intens. În momentul aplicrii prepara#iei pentru pictura figurativ, acest strat a fost martelat, în vederea ob#inerii unei prizemai bune. Fiecare disc fusese încastrat într-un mortar alb, fa# de care se

deta$eaz net, ptratul astfel creat fiind delimitat de cr mizi puse pe cant.Acest sistem de reliefare estetic, prin casetare, a discurilor se regse$te petoate fa#adele bisericii, f r îns ca s avem certitudinea c toate cr mizileerau acoperite cu mortarul alb-glbui cu desene negre de pe cea de sud..

Se mai poate face câteva observa#ii:Înainte de începerea restaur rii exteriorului absidei, fotografiile

preliminare au pus în eviden# câteva zone cu decor pictat ce apar #ine cucertitudine momentului în care zidria a fost terminat: Sub una dintre

ocni#ele de pe fa#ada de est se vede foarte clar, sub prepara ia picturii figurative, un fragment dintr-o band decorativ de culoare galben,mrginit la partea superioar de o dung îngust alb $i de o fa$ ro$ie. Pefondul galben au fost trasate petalele unei flori ro$ii cu accente albe, iar în jur, cu negru, elemente izolate din ceea ce pare a fi fost un vrej stilizat [Fig.14]. O alt situa#ie indic existen#a unui strat de culoare ro$ie peste uneledintre cr mizile care separau discurile din registrul compact din primuldintre cele trei $iruri orizontale, $ir care avea deasupra cr mizilor o zon tencuit sub#ire de culoare alb [Fig. 15].

11 Dumitru Nstase, op. cit., p. 6, nota 44.

584


7/16


Perfec#iunea acestui decor cu discuri $i compozi#ia fa#adelor ne ducla o concluzie ce ni se pare logic: în momentul în care au fost realizatefa#adele, cel care coincide cu terminarea $i finisarea primei zidrii, ctitorul

nu a avut inten#ia de a conferi acestui decor atât de îngrijit gândit $i realizatdoar valoarea unei împodobiri temporare, valabil numai pân în momentulîn care deasupra sa se va a$terne stratul suport al unei picturi figurative. Oasemenea inten#ie poate fi citit clar la interior, unde suprafe#ele pe care s-arealizat prin culoare/pictur un apareiaj care imit o zidrie de cr mid [Fig. 16], nu au rafinamentul celor exterioare, ci doar monotona repetare aalterna#ei de dreptunghiuri sienna ars – albastru cenu$iu, separate prinrosturi destul de late albe. Chiar $i via#a acestui decor voit temporar - pentruc indubitabil se avea în vedere înlocuirea lui cu pictura devenit canonic a

unei biserici ortodoxe - martelat pe alocuri pentru a face priz cu intonaco-ul picturii figurative, va fi fost de 2-3 ani, atât socotind restauratorii c eranecesar pentru ca pere#ii s se usuce $i s poat primi noua podoab pictat.

În ceea ce prive$te pictura exterioar propriu-zis, lucrurile stau dinmulte puncte de vedere altfel. Cu destul de mare grab $i mai curând dindorin#a de a aduga un monument în plus $irului de ctitorii de pictur deepoc rare$ian $i pentru a nu contrazice o teorie ce devenise aproapeaxiomatic, s-a optat pentru datarea ansamblului în a doua parte a primei

domnii a lui Rare$, deci în intervalul 1535-1538, f r a se aduce argumente pertinente în acest sens12. Dimpotriv, Dumitru Nstase coboar momentulrealizrii picturii figurative imediat dup anul 1499, cel men#ionat în pisanie$i acceptat de acest autor ca dat final pentru lucr rile de construc#ie, presupuse a fi fost începute în 1492, punând în rela#ie mai multe fapte: celede ordin istoric-politic, imaginea bisericii din Tabloul votiv din naos în carecrede a recunoa$te prezen#a picturii exterioare $i prezen#a scenei AsediulConstantinopolului [disprut, n. T.S.], pe care îl consider a fi pictat sub

pisania men#ionat13

. Autorul afirm c pisania a fost montat în 1499, deciîn momentul realizrii picturii exterioare. Cu toate acestea, trebuie remarcatmodul în care pisania a fost montat în zidrie. La nivelul su, zidria din jur este din piatr brut, sf râmat, înnecat în mortar. Pisania are îns uncadru propriu din cr mizi identice cu cele de la firidele mediane, care altfelreprezint practic o continuare deasupra laturei superioare al acesteia [Fig.17]. De altfel, pe latura din stânga, se poate observa c restul de prepara#ie pstrat obtureaz par #ial ultima liter din numele lui Dragot Tutulovici,

12 Sorin Ulea, Originea $i semnifica ia…, Partea I, p. 68.13 Dumitru Nstase, op. cit., p. 16-17.

585


8/16

Tereza Sinigalia

pisarul elegantei inscrip#ii, ceea ce înseamn c întâi s-a montat pisania $iapoi, cândva dup aceea s-a a$ternut prepara#ia pentru pictura figurativ.

Aceast pictur figurativ, de un interes aparte, se pstreaz cel mai

bine în dou firide de pe latura de sud a absidei (Sf. Nicolae $i Arhanghelul Mihail ) [Fig. 18], relativ bine în unele ocni#e de la nivelul absidei, decoratecu figuri se Serafimi [Fig. 19] $i într-o stare precar pe latura de sud-vest a pronaosului poligonal ( Judecata de Apoi) [Fig. 20]14.

Fig. 2. Biserica Sf. Nicolaedin Bline$ti, desen de André

Lecomte du Nouÿ (sfâr $itulsecolului al XIX-lea)

Fig. 1. Biserica Sf. Nicolae din

Bline$ti (foto mai 2003)

Fig. 3. Fa#ada de sud $ilatura de sud-vest a pronaosului

(dup „BCMI”, 1911)

14 Raporul dintre aceast pictur $i prima decora#ie, ca $i considera#iile asupraiconografiei $i stilului acesteia, vor face obiectul pr #ii a doua a acestei lucr ri.

586


9/16


Fig. 4. Pridvorul de la parterul turnului-clopotni# $i parte din laturade sud a bisericii (dup „BCMI”, 1911)

Fig. 5. Vedere dinspre est a bisericii(dup „BCMI”, 1911)

Fig. 6. Vedere dinspre sud a bisericii (dup Paul Henry, publicat 1930)

587


10/16

Tereza Sinigalia

Fig. 7. Latura de sud-vesta pronaosului. Detaliu din

Judecata de Apoi (dup PaulHenry, publicat 1930)

Fig. 8. Zonasuperioar a fa#adei de sud

(dup Paul Henry, publicat 1930)

588


11/16


Fig. 9. Fa#ada de sud a

bisericii ( foto 2003)

Fig. 10. Discuri ceramice policrome sml#uite, originare $icompletate la restaurarea din

anii ’20

589


12/16

Tereza Sinigalia

Fig. 11. Absid.Succesiunea straturilordecorative exterioare

Fig. 12. Disc izolat din câmpul zidriei de piatr

590


13/16


Fig. 13. Fa#ada de sud. Registrul cu discuri ceramice policrome sml#uite

Fig. 14. Absid, exterior. Fragment din prima decora#ie pictat

591


14/16

Tereza Sinigalia

Fig. 15. Sitemul de prezentare a discurilor din registre compacte (detaliu)

Fig. 16. Naos, bolt. Prima decora#ie cu imita#ia de cr mizi aparente,suprapus de pictura figurativ

592


15/16


Fig. 17. Pisania din 1499,cu numele lui Dragot Tutulovici, sculptat pe muche

Fig. 18. Absid, latura de sud. Sf. Nicolae $i Arhanghelul Mihail

593


16/16

Tereza Sinigalia

Fig. 19. Absid. Serafim

Fig. 20. Latura de sud-vest a pronaosului poligonal. Judecata de apoi (detaliu)

594

Tereza Sinigalia - Biserica Balinesti.pdf

Documents

Transcript of Tereza Sinigalia - Biserica Balinesti.pdf